ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI IAŞI 1. Zonarea judeţului Iaşi din punct de vedere turistic 1.1.

ZONA MUNICIPIULUI IAŞI Având în vedere că este vorba de un oraş, elementul de bază al fondului turistic este cel istoric şi cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memoriale, instituţii de cultură şi artă, specifice unei foste capitale. Oraşul se situează pe primul loc în Moldova, în calitate de centru al culturii, ştiinţei şi artei şi pe unul din primele locuri din ţară. Cu alte cuvinte, Iaşul dispune de un potenţial turistic excepţional putând fi unul dintre cele mai atractive oraşe din ţară, însă modul în care este conservat şi valorificat acest potenţial presupune elaborarea unei strategii coerente şi realiste. Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt: - Turismul cultural - legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George Topârceanu, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, etc); - Turism ecleziastic - Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaştele Sfintei Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce mai mult un loc de pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile din municipiul Iaşi şi din împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie la dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, ş.a.; - Turism muzeistic - municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format prin acumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică, etnografică, literară ş.a. Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul muzeistic "Palatul Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul teatrului Naţional, Muzeul Unirii, etc.; - Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni 5000") precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă); - Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional prin valoarea recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear şi de recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare; promovarea climatismului în ariile forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi pentru perioade mai lungi în Sanatoriul Bârnova, dar şi pentru cei care se deplasează din municipiu la sfârşit de săptămână spre această zonă; - Turismul sportiv se localizează în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la sudul Iaşului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovăţ, Aroneanu (lacurile Dorobanţ şi Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului

1

Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului, întrecerile de orientare turistică etc.; - Turismul de tranzit (în interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat întro oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica Moldova; - Turismul de la sfârşit de săptămână este forma cea mai mult utilizată de locuitorii municipiului într-o zonă apropiată oraşului la Bucium - Repedea, Stâna Poieni, Bârnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. şi o zonă îndepărtată - Podişul Sucevei şi Carpaţii Orientali. Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Iaşi din punct de vedere al dezvoltării funcţiei sale turistice sunt: - poziţia geografică - din acest punct de vedere, municipiul Iaşi care este amplasat excentric faţă de axul turistic internaţional al Siretului, dezvoltă un flux de tranzit doar pe tronsonul magistralei rutiere E 20 de pe teritoriul vestic al judeţului. Pentru promovarea funcţiei turistice a localităţii sunt necesare noi legături rutiere dinspre vest spre est care să vizeze devierea acestui flux internaţional şi spre municipiul Iaşi, cât şi spre judeţ acolo unde este posibil. Includerea sa în marile trasee rutiere europene va fi dublată şi de dezvoltarea unui aeroport internaţional care să contribuie la transformarea municipiului Iaşi dintr-un punct terminus într-un punct de plecare. Avându-se în vedere existenţa elementelor de atracţie pe traseele ce conduc la zone turistice de mare interes (nordul Bucovinei, Ceahlău, Rep. Moldova) oraşul poate deveni nu doar un punct de tranzit ci şi un important nod turistic. - infrastructura turistică şi îndeosebi cea a unităţilor de cazare şi calitatea serviciilor oferite de către acestea. Baza de cazare la nivelul municipiului în 2001 era reprezentată de 11 hoteluri, 1 motel, 2 pensiuni turistice, 2 campinguri şi două tabere pentru elevi, o vilă şi un bungalow. Ca disfucţionalitate majoră în acest sens poate fi menţionată neîncadrarea în standardele internaţionale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite, standardele ecologice. Din acest motiv se impune iniţierea şi promovarea proiectelor şi programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare in turism, alte fonduri publice de investiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa si consultanţa de specialitate. În conformitate cu propunerile făcute de către unele unităţi de profil şi de întreprinzătorii particulari, în acest domeniu se intenţionează realizarea următoarelor capacităţi: - hotel sanatorial cu 300 de locuri în zona balneară Nicolina, completare cu unităţi de cazare şi loisir; - un hotel al "Companiei S.C. Moldova S.A”. cu o capacitate de 300 de locuri - hoteluri ale unor agenţi economici particulari; - extinderea complexului turistic Ciric cu 200 de locuri - extinderea complexului turistic Bucium; Rezolvarea unor astfel de probleme precum accesibilitatea şi infrastructura de cazare sunt prioritare, dar în paralel trebuie avute în vedere şi valorificarea potenţialului turistic şi punerea lui în valoare prin intermediul publicităţii. - slaba valorificare a potenţialului turistic al municipiului, îndeosebi a celui cultural şi ecleziastic;

2

Grajduri . Pe lângă acest complex acvifer din fundament. sulfuroase.extinderea bazei de cazare. greu accesibil sub aspectul distanţei şi căilor de acces.Holboca .Scânteia . staţiuni balneo-climaterice) care să benefieze de un regim special în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile fiscale acordate agenţilor economici.Iaşi . . cu o concentraţie mare în săruri. Analizând modul în care sunt distribuite aceste spaţii se reamarcă o distribuţie neuniformă pe teritoriul oraşului. o policlinică balneară.Ţibana . având o altitudine de 143 m. restaurant.Schitu Duca .Iaşi. .Iaşi. zona verde de la Palatul Culturii. forma de turism cea mai frecvent practicată la ora actuală se dovedeşte a fi turismul de agrement şi de week-end. Staţiunea Nicolina este situată în cartierul Nicolina în apropierea Gării Internaţionale. ea poate fi dezvoltată ca staţiune balneo climaterică nu doar de interes local.69 g/kg.Bârnova . parcul Ciric scuarurile şi fâşiile plantate. Un rol deosebit în dezvoltarea funcţiei turistice a municipiului îl are şi potenţialul balneo-climateric.Aronenau .amenajarea parcului între calea ferată şi staţiunea Nicolina.11-43g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2.Bârnova. În situaţia actuală spaţiile verzi de folosinţă generală sunt formate din : Gradina Copou. Delta Dunarii. Având în vedere condiţiile concrete.Punerea în valoare a acestuia poate fi realizată prin organizarea unor trasee cu caracter cultural-religios. unul în formaţiunile paleozoice. se urmăreşte crearea unor zone turistice "speciale" (litoral.Dobrovăţ . astfel Parcul Ciric este situat excentric în partea de NE a oraşului. s-a constatat existenţa a încă două complexe acvifere. .Miroslava . care vor investi în dezvoltarea turismului din aceste zone. . Deşi municipiul Iaşi dispune de un potenţial deosebit în acest sens el este prea puţin valorificat.Iaşi . . poate fi propus ca obiectiv şi includerea Băilor Nicolina în acestă categorie.Iaşi . SO4Ca şi Ca(CO3H)2. Acest parc deserveşte 3 . Pentru calităţile lor terapeutice. cu o mineralizaţie foarte ridicată.organizarea şi amenajarea versantului Dealului Galata pentru agrement şi continuitatea staţiunii . Trasee propuse: . cu concentraţie mare în săruri. Forajele de adâncime executate în punctul Nicolina-Iaşi (1032 m) au pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice. . un pavilion de cazare şi tratament şi o plajă amenajată.Mogoşeşti .Voineşti . uşor radioactive. bromo-iodurate. prin programul de guvernare.Leţcani . dar şi naţional.Pietrăria . variind între 57.Grajduri. Prezentând un potenţial deosebit. alcaline. magneziene. din care 25. la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl.Ciurea .Iaşi . În staţiune se individualizează un climat de depresiune intracolinară alimentat cu aer provenit din zonele cu vegetaţie abundentă situate în NE oraşului.Răducăneni .78 g/kg şi 63.Mogoşeşti . cofetărie.Poieni .Şcheia . parcul Expoziţiei. calcice.Schitu Duca .motel. pe albia aluvionară a râului Bahlui sub dealul Galata de care este despărţit prin râul Nicolina. aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament. Aceasta presupune o serie de amenajări respectiv: . bicarbonatate. terase care să valorifice vederea deosebită spre principalele zone ale municipiului. cu ape clorosodice. şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice. Întrucât la nivel naţional.Mironeasa .

dezvoltarea dotărilor sportive existente. Se are în vedere transformarea zonei într-un punct de atracţie pentru localnici şi nu numai prin amenajarea în acestă zonă a unor spaţii de cazare adecvate (de genul căsuţe de vacanţă sau camping). Sărărie şi parţial Moara de Vânt. datorită situării lor la o distanţă de sub 1 km. a) Astfel. de interes orăşenesc complet dotată fie păstrarea lacului şi crearea unei baze mai mici de interes zonal. sezoniere. o populaţie relativ redusă la zona cartierelor din zonă. Rolul zonelor de agrement este hotărâtor pentru viaţa urbană prin funcţiile şi efectele favorabile pe care le are asupra sănătăţii omului. puţin valorificată din punct de vedere al agrementului este şi Frumoasa-Cetăţuia. . O altă zonă a Iaşilor.amenajarea unui camping şi a unor spaţii de parcare. cu terasă şi grădină de vară. în aceste condiţii restaurant. Această a doua variantă contribuie şi la îmbunătăţirea microclimatului. respectiv a terenurilor improprii pentru construcţii (cornişe. Bârnova şi Cetăţuia iar la nord pădurea Breazu. b) amenajarea spaţiilor verzi de la Palatul Culturii şi ştrand în sistem de parc.Aceste zone capătă o importanţă mereu crescândă datorită ritmului rapid de creştere al vieţii urbane. . care are drept scop punerea în valoare a cornişei zonei centrale şi stabilizarea versanţilor se recomandă amplasarea de dotări culturale şi de interes orăşenesc. de poluare. 4 .Pe versantul stâng ar putea fi amplasat. Aceste cauze au drept urmare tendinţa de evadare şi refugiere a populaţiei în zonele verzi din oraş şi din afara acestuia. îndeosebi a hipodromului. deservesc. a unei baze sportive polivalente cu dotări pentru sporturi nautice precum şi a spaţiilor de parcare.amenajarea unei grădini de vară şi a unor dotări comerciale. c) extinderea parcului Ciric. . Cele două grădini Copou şi Parcul Expoziţiei. necesitâd condiţii optime de transport. vechi albii de ape. va îndeplini şi rolul de separare a zonei de locuit de zona industrială. de creştere a intensităţii zgomotului. îmbunătăţirii micro-climatului şi a cerinţelor de ordin sanitar şi estetic. Păun. prin poziţia sa beneficiază de însemnate suprafeţe de pădure în special în partea de sud-est: Bucium.cartierele Tătăraşi. În zona lacului Veneţia există două propuneri: fie asanarea acestuia şi crearea unei baze sportive. Din acest punct de vedere municipiul Iaşi.în parcul central de cultură şi odihnă amplasat limitrof zonei centrale. Pentru punerea ei în valoare sunt necesare: . fiind la o distanţă apreciabilă faţă de celelalte cartiere ale municipiului. amplasate în partea de nord a oraşului. iar în rest pe lângă funcţia de odihnă de scurtă durată sau activă. atrăgând un număr mai mare de locuitori. În partea central-sudică a municipiului există spaţiul verde din faţa Palatului Culturii. Pornind de la aceste aspecte se poate concluziona că municipiul Iaşi nu dispune de o zonă de agrement bine organizată înafara perimetrului construibil.utilizarea eficientă a condiţiilor de relief. etc). Poieni. terenuri alunecătoare.repartizarea teritorială a zonelor pentru asigurarea deservirii populaţiei. Propunerile referitoare la îmbunătăţirea zonei de agrement a municipiului au la bază două principale aspecte: . insuficient ca mărime şi funcţionalitate precum şi cel din faţa Teatrului . care în zona ştrandului să îndeplinească funcţia de parc de distracţii pentru copii.

stejarii lui Movilă -. Bârnova de 350 ani.protejează fauna fosilă pe care o conţin calcarele oolitice de Repedea. Poiana cu Cetate. Obiective turistice antropice .Aria avifaunistică Repedea-Bârnova . Obiective turistice naturale . . Biserica Sfinţii Apostoli (satul Păun) . 5 . Hot.8 / 1994 a Consililui Judeţea Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate. Poieni. degustarea vinurilor.000 . 2 stejari de 300 de ani . un stejar de 200 de ani .XIX (Sat Pietrăria). Asigurarea unor noi spaţii de cazare de genul căsuţe de vacanţă. Schitu Duca. în teritoriul comunei Bârnova au fost identificate: . atât în perioada de iarnă câ şi de vară.cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume în care sunt ocrotite 120 de specii de păsări. localizate la sud şi nord de satul Păun.Parcul dendrologic al Domeniului Inculeţ . localizată la limita de nord-est a satului Pietrăria pe o suprafaţă de 4.în satul Vişan. . motel concomitent cu unităţi de alimentaţie publică trebuie să asigure condiţii propice pentru petrecerea concediului de odihnă.Rezervaţia paleontologică Repedea . 1 salcâm japonez şi 2 nuci negri de 100 de ani.Perimetre speciale forestiere . arie protejată conf. a unor preparate din gastronomia ţărănească sunt argumente serioase pentru practicarea turismului rural şi dezvoltarea agroturismului (Păun.1. Odihna. Bârnova .1500 de persoane să poată petrece sfârşitul de săptămână aici. 2 tei argintii de 150 de ani şi un castan de 150 de ani . Ciurea). clasificat ca monument istoric de valoare naţională excepţională.Conform Hotărârii nr. Pietrăria.Localitatea Bârnova se caracterizează printr-o concentrare foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova.tei argintiu la Măn. din secolele XVIII .trupuri de pădure cu rol de protecţie. . Bârnova este deja intrată în tradiţia locurilor pentru agrement şi practicarea sporturilor de iarnă putând fi amenajată ca staţiune turistică de interes local. În comună se mai întâlnesc valori cultural-istorice de importanţă naţională şi locală. în zonă se mai află un camping la Schitu-Duca cu o capacitate de 38 de locuri.sat. Baza de cazare este reprezentă în prezent de Cabana Bârnova (comuna Grajduri) ce dispune de 20 de locuri precum şi de pensiunile agroturistice cu alte 70 de locuri. şi pentru realizarea de drumeţii la Dobrovăţ. rachiurilor. consumul de alimente proaspete (inclusiv cura de legume şi fructe). Pentru aceasta se impune: . în special pentru protecţia solului. aerul curat. camping. În afara acestora.Zone turistice in judetul Iasi ZONA BÂRNOVA Comuna Bârnova face parte din categoria localităţilor administrativ teritoriale cu concentrare mare de obiective turistice naturale şi antropice. Grajduri.98 ha.2. 3 stejari de 150 de ani . în lungul DJ 247 spre Iaşi.păstreză elemente floristice valoroase ce necesită a fi protejate ( monumente ale naturii ): 1 stejar de 150 de ani. . 8 / 1994 şi Mănăstirea Piatra Sfântă (Schitul lui Tărâţă).Monumente ale naturii . 1.modernizarea structurilor de cazare existente pentru ca cca.în satul Cercu -.monument istoric şi ansamblu de clădiri ce au constituit Domeniul Inculeţ.pe propritatea Potop/satul Bârnova. oferind totodată condiţii de odihnă şi agrement.

.administrate de către R. În vederea promovării zonei şi atragerii unui număr mai mare de turişti se pot întreprinde o serie de măsuri: . . minigolf pentru perioada de vară. un platou uşor înclinat este propice pentru amplasarea unui complex hotelier (capacitate de 100 de locuri). în poiana cu acelaşi nume se află ruinele unei cetăţi din vremea lui Ştefan cel Mare.La intersecţia drumului care vine de la gară cu DJ 248 la 600m de Sanatoriul Bârnova. drumeţii. într-un cadru natural deosebit. Lacul Aroneanu 1 oferă prin lungimea şi lăţimea sa posibilitatea amenajării unei piste pentru desfăşurarea sporturilor nautice de agrement şi de performanţă. II. unde se deschide o poiană largă. 6 . . La marginea satului. având rol de stabilizare a terenului şi crearea de liziere . Zona poate fi amenajată ca important centru de agrement şi sportiv al municipiului Iaşi datorită prezenţei zonelor împădurite (pădurea Ghiorghiasa). în apropierea pârtiei de schi. tenis.A.amenajarea plajelor pe malul lacurilor. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de sport nautic şi odihnă de scurtă durată (sfârşit de săptămână) se impune: . Pentru agrementarea zonei se propune împădurirea versantului stâng al lacului Aroneanu 2.Păun . În aceste condiţii promovarea zonei se poate realiza şi prin organizarea de competiţii sportive cu caracter local/regional. agroturism. La 2 km de Bârnova se află satul Poiana cu Cetate. ZONA ARONEANU – DOROBANŢ Amplasată în apropierea municipiului Iaşi. precum şi a altor terenuri pentru practicarea sporturilor pe timp de iarnă dar şi a unor terenuri pentru baschet. Lacul Aroneanu 2 poate fi amenajat ca pepinieră piscicolă cu posibilităţi de agrement şi piscicultură.Pietrăria-Poieni-Schitu Duca-Grajduri-Ciurea. restaurant.Chicera .Goruni . într-o ambianţă naturală foarte plăcută (relief colinar. păduri.Dumitreştii Gălăţii .Pocreaca Dobrovăţ. Zona care oferă posibilitatea practicării schiului şi săniuşului precum şi prezenţa monumentului istoric care necesită restaurări este propice pentru amplasare unei tabere de vară şi de iarnă pentru tineri (pentru sport. III . Având în vedere aspectele mai sus menţionate putem spune că zona dispune de potenţialul natural şi antropic necesar pentru dezvoltarea funcţiilor turistice complexe: de odihnă şi recreere.promovarea zonei prin includerea ei în ofertele turistice precum şi ca parte componentă a unor trasee : .asigurarea accesibilităţii (respectiv pietruire DC15 şi a drumurilor comunale care asigură accesul spre obiective). În afară de tabără mai poate fi amenajat în zonă un teatru în aer liber în scop de agrement. restaurare cetate pentru cei pasionaţi de istorie). căsuţe de odihnă.amenajarea unei pârtii de schi (respectiv omologarea acesteia) şi de bob. .Schitu Duca . turism cultural şi turism ştiinţific. izvoarelor de apă minerală (Aroneanu I. a lacurilor precum şi a obiectivelor istorice şi culturale. piscină. lacuri.perdele de protecţie între şosea şi malul lacurilor. "Apemin"). unde poate fi amenajat ca loc de popas pentru plajă şi odihnă. livezi) dispune de un potenţial de atracţie turistic şi un habitat deosebit.Poieni .Blaga . climatism.amenajarea lacurilor.

Biserica Sf. Potenţialul ambiental plăcut reprezentat de relief. În acest anotimp pot fi organizate şi drumeţii (un exemplu de 7 . care a contiunat cea mai mare şi mai bogată bibliotecă din ţară vestită prin volumele sale din sec al XIX-lea. şi a unui sat de vacanţă în apropierea lacurilor.categ.4 locuri în Cabana de vânătoare din pădurea Rediu-Aldei. Amenajarea zonei pentru petrecerea sfârşitului de săptămână este necesară pentru a oferi o zonă de agrement populaţiei din cartierele apropiate de la marginea Iaşului. Se propune astfel construcţia unui motel cu restaurant. plajă. . pădure. Nicolae sat Ciurea. ZONA DUMBRAVA Pe drumul judeţean 248 Dobrovăţ la 9 km. Condiţiile oferite de cadrul natural sunt propice pentru practicarea canotajului. restaurant.. pescuitul canotajul oferă posibilitatea unei odihne active îndeosebi pe timpul verii. Nicolae. a obiectivelor istorice şi culturale (Biserica Sf. 2 flori . În acest sens poate fi propus ca traseu turistic Iaşi Aroneanu. în vederea efectuării cantonamentelor şi organizării de concursuri sportive. . În afara cadrului naţional plăcut. situată în apropiere şi care dispune de asemenea de un resturant şi parcare amenajată. În imediata apropiere a comunei se află complexul natural creativ al municipiului. jocurile sportive. Se poate astfel uşor observa din situaţia existentă insuficienţa locurilor de cazare precum şi a dotărilor în scop de agrement şi comerciale în toate localităţile comunei. . 6 ha.a. în zonă mai pot fi vizitate o serie de obiective turistice (rezervaţii arheologice . Gheorghe (sec XVI) este considerată ca fiind un monument istoric de valoare excepţională.modernizarea şi echiparea corespunzătoare a bazei sportive de canotaj Dorobanţ (eventual dezvoltarea unei baze de cantonament pentru sportivi ).Piciorul Lupului ş. ştrand şi eventual o bază de canotaj. "Lunca Ciurei". Pe lângă infrastructura de cazare sunt necesare şi dotări de agrement precum teren pentru camping. Gheorghe . În acest scop se propune realizarea unor căsuţe de vacanţă (capacitatea 70 de locuri) precum şi a unui motel (singurele forme de cazare în prezent fiind pensiunile agroturistice).promovarea zonei. Nicolae. Plaja.). drumul continuând spre pădurea Aroneanu. sporturilor nautice precum şi a drumeţiilor. Străbătut de drumul comunal propus spre amenajare dă posibilitatea vizitării monumentului istoric Biserica Sf. lacuri vii şi livezi specifice acestei zone oferă posibilitatea practicării pescuitului.dezvoltarea unităţilor de cazare. de la ieşirea din Iaşi. vânătorii. De pe acelaşi traseu se ramifică drumul care duce spre lacurile Aroneanu I şi II. 3 flori -. ruinele fostului palat al Roznovanilor) dar şi din punct de vedere sportiv.care dispune de terasă şi parcare.categ. Biserica Sf. Trebuie menţionat faptul că Biserica fostului Schit Hlincea cu hramul Sf. un club pentru canotaj.8 la "Pensiunea Barbarosa" (Dorobanţ) . continuând mai departe spre nord la Stânca Roznovanu unde pot fi vizitate ruinele fostului Palat al Roznovanilor. . Capacitatea de cazare a zonei este de doar 20 de locuri repartizate astfel: . pădurea şi salbe de lacuri Ciric precum şi clubul sportiv aeronautic "Moldova" Iaşi.8 la pensiunea turistică "Little Texas" . înnotului astfel încât se poate amenaja o bază sportivă de cantonament.aşezarea dacică "Dealul Dumbrava". în apropierea satului Dumbrava se află iazul Ciurbeşti cu o suprafaţă de cca.

REPEDEA . agrement (existenţa pădurii de agrement de folosinţă generală).pârtie de schi şi săniuţe. sodice hipotone.terenuri de sport (volei. au fost semnalate. fiind situat în partea de vest a judeţului. Poni şi Cetăţuia. Frumos şi 60 km. ZONA CUCUTENI . Din punct de vedere climatic. zona Breazu face parte din teritoriul preorăşenesc ieşean ca spaţiu plantat cu funcţii multiple: protecţie. . vatră istorică a civilizaţiei "Cucuteni" şi a altor vestigii istorice. 248. Mai mult pot fi organizate de aici drumeţii spre alte zone precum : Bucium . închirieri de şezlonguri.Situată la aproximativ 60 de km.amenajări adecvate ale zonelor în aer liber (adăposturi.Păun . În ceea ce priveşte factorii naturali. baschet. Satul face parte din comuna Cucuteni. umbrele. .traseu poate fi cel propus la zona Bârnova. cu extindere însă până la Hlincea). pentru dezvoltarea turismului în scop de tratament poate fi dezvoltată zona satului Băiceni unde au fost idenficate surse hidro-minerale. handbal. bedminton).dotări pentru practicarea sporturilor (terenuri de tenis. microclimat. comuna constituie un punct de atracţie pentru turişti atât pentru petrecerea timpului liber dar şi pentru tratament. identificate şi analizate un număr de 9 izvoare. se manifestă un caracter de adăpost cu însorire puternică. la 12 km. Zona dispune de un masiv împădurit dezvoltat. Iarna se poate poate practica patinajul.PÂRCOVACI Zonă deosebit de atractivă din punct de vedere turistic al cărei potenţial este însă slab valorificat. Celelalte 7 surse provin din fântâni insuficient amenajate şi neprotejate. cu amplasamente favorabile pentru toate tipurile de activităţi recreative precum şi de locuri de cazare oferite de Motelul Bucium ( în prezent nefuncţionabil). de municipiul Iaşi.camping şi unităţi de alimentaţie publică. Astfel. de municipiul Iaşi. din care doar două îşi menţin interesul balnear: izvorul P. pe drumul judeţean D. etc). badminton). ZONA BUCIUM . NE şi E se află prelungirea Dealului Stroieşti . extinderea zonelor verzi intravilane.Poieni sau Dobrovăţ . 8 . de Tg. . . locuri pentru picnic. accesibilă pe DN 28 şi DJ 118. Cucuteni . ZONA BREAZU Amplasată la nord de municipiul Iaşi. volei.dezvoltarea unităţilor de consum (în zona viilor) .DELENI .COTNARI – HÂRLĂU .POIENI A intrat în tradiţia ieşenilor de a se deplasa în timpul liber spre acestă zonă dispunând de mijloace de deplasare în comun.teatru în aer liber (Pietrărie).dezvoltarea capacităţilor de cazare (căsuţe de vacanţă) precum şi camping. .Repedea .J.Osoi. Aceste izvoare sunt caracterizate ca ape sulfuroase. bicarbonate. acces bun pentru deplasarea cu maşinile personale. Spre vest de acestă localitate se întinde platoul structural al Laiului iar spre N. În vederea dezvoltării ca zonă de agrement pot fi propuse o serie de dotări precum: . Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de agrement se impun o serie de investiţii precum: .

Trebuie menţionate aici şi rezervatiile arheologice: “La Silişte”.Hr. . Casele familiei Cantacuzino.balneoterapie.în satul Săcăreşti poate fi vizitată casa memorială a marele chimist Petru Poni. Aceasta presupune construirea unui hotel dotat cu echipamentul necesar. în comuna Ruginoasa. care confirmă faptul că această localitate a fost locuită încă din perioada neolitică şi până în sec.Biserica “Sf. cercetată din punct de vedere arheologic din acelaşi an de către specialişti români şi mai apoi de marele cercetător german Hubăr Smith. există un program pentru reluarea săpăturilor arheologice la Cucuteni. având unele sculpturi din lemn foarte valoroase şi importante picturi. Există documente care atestă existenţa localităţii încă din vremea lui Petru Aron (25 august 1454). Voievozi” (1804).Muzeul arheologic Cucuteni. . Mai mult conform celor afirmate de ministrul Culturii şi Cultelor. “Dâmbul morii” . descoperită în anul 1884 de către folcloristul ieşean Teodor Burada.în apropiere. .vestita civilizaţie “Cucuteni”. sală de spectacole.există un iaz piscicol (cu suprafaţa de 4. Sub raport turistic vine în considerare staţia arheologică Cucuteni de importanţă europeană. Punerea în valoare a obiectivelor istorice/arheologice.monumente istorice si de arhitectură : Sat Băiceni . . În concluzie. elementele peisagistice şi fondul arheologic de valoare europeană reprezintă suficiente motivaţii pentru a dezvolta aici un complex balneo-cultural cu o serie de secţiuni precum: .. a mănăstirilor se poate realiza prin semnalizarea adecvată a acestora şi promovarea lor prin includerea în oferte turistice ale agenţiilor de turism. Zona se remarcă şi prin gama diversificată de obiective turistice dintre care pot fi menţionate: . deci 545 ani. fiind vizată revitalizarea 9 . aparţinând sec. . Biserica de lemn “Sf Treime” (1808).XVIIXVIIL .aşezare neolitică. XVI-XVIII d. . .Bioclimatul localităţii considerat după ansamblul caracteristicilor sale şi a înălţimilor ocrotitoare prezintă evidente avantaje balneare şi turistice. cu adăugiri ulterioare. dublat de cadrul natural deosebit din zonă favorizează amenajarea unui sat de vacanţă / tabere pentru elevi şi studenţi (capacitate de cca 60 de locuri) şi a unei cabane. care adăposteşte un mormânt princiar şi alte piese importante din punct de vedere istoric şi arheologic. . existând numeroase locuinţe care datează de mii de ani. îndeosebi pentru cei intersaţi de istorie/arheologie prin parteneriate cu facultăţile de profil în vederea realizării practicii studenţeşti. “Cetăţuia” -aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană). club cu discotecă. apele minerale curative. Localitatea poate fi amenajată pentru a deveni o microstaţiune balneară de inters local.dotări pentru alimentaţie şi agrement. Sat Cucuteni Biserica “Schimbarea la faţă” (1777). .pe un teren în apropierea Mănăstirii Secu s-a construit un schit cu biserică din lemn la etaj. amenajarea parcuri.5 ha) unde se poate practica pescuitul sportiv. restaurant precum şi cu dotări de agrement: terenuri de sport. Numărul mare al acestui tip de obiective.spaţii cazare cu funcţie sanatorială şi ca popas turistic.Dealul Cetăţuia .laborator arheologie cu sală muzeală de prezentare.aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană). se află vestitul palat al lui Alexandru Ioan Cuza.

vin sortiment . În lucrarea sa "Descriptio Moldaviae". inclusiv noi săpături şi amenajări muzeistice la Cetatea geto-dacică de pe Dealul Cătălina.este situată în partea de nord-vest a judeţului. Alte soiuri de vinuri din podgoria Cotnari sunt: . accesibilităţii rutiere. şi prin rezolvarea măsurilor mai sus amintite satele Cucuteni şi Băiceni pot fi atestate ca staţiuni turistice de importanţă locală. 30% Frâncuşă. La Cotnari vizitatorii se pot bucura de degustări de vinuri alături de tot felul de mâncăruri tradiţionale. monumentelor istorice. poate fi pusă în valoare prin participarea la târguri regionale de olărit dar şi prin înfiinţarea în localitate a unei tabere cu acest specific pentru turiştii români dar şi străini. Vinul emblemă este Grasa de Cotnari. cu investiţii private şi tabere de artă. terenuri pentru agricultură şi pentru construcţii de locuinţe. care în 1900. tipice zonei. odihnă şi recreere. care în prezent este slab valorificat. Cotnari . La acestea se adăugă şi o serie de obiective naturale precum viile din zona Cotnari sunt legate de numele marelui voievod Ştefan cel Mare. Dimitrie Cantemir spunea "şi vinul cel mai bun se face la Cotnari şi îndrăznesc să-l consider superior tuturor celorlalte vinuri din Europa". Dezvoltarea ei este motivată de existenţa unui cadru natural pitoresc şi variat. resurse forestiere. iazuri piscicole. Aceste resurse pot fi valorificate prin dezvoltarea turismului viticol. la 64 de km. de oraşul Hârlău. locuinţelor şi culturilor ce aparţin neoliticului. Vestita ceramică de Cucuteni. lângă Cotnari. Zona este vizată pentru promovarea unor "discrete formule turistice". pentru că despre ea este vorba.Frâncuşă (Ţârţară) . Este o zonă importantă din punct de vedere turistic prin resursele turistice de care dispune. cu posibilităţi de valorifîcare: izvoare de ape minerale. cariere de piatră. sec nervos. muzeului de istorie şi arheologie -unic în ţară. viilor. 30% Fetaească Albă. cu o bună aciditate. 10 .plasat în categoria vinurilor demidulci şi dulci cu următoarea combinaţie: (30% Grasă. comuna Cucuteni poate îndeplini funcţii turistice complexe: agroturism. peisajului.vin dulce aromat.Tămâioasa Românescă (Busuioacă de Moldova) . la Expoziţia Mondială din Paris a fost premiat cu o medalie de aur şi de atunci a dobândit numele de "Floarea României". Datorită resurselor de ape minerale.Fetesca albă . 10% Tămâioasă românescă). Promovarea unei asemenea forme de turism va fi stimulată şi de punerea în practică a unui traseu naţional aflat în prezent în fază de propunere. turism cultural şi climateric. Paraschiva (sat Cotnari) şi Cetatea traco-getică "Dealul Cătălina" (sat Cotnari). . care a constuit poduri şi pavat drumuri pentru a uşura transportul vinului precum şi pivniţe adânci pentru păstrarea acestuia. Există de altfel şi un mic muzeu în care sunt expuse unelete primitive de fabricare a vinurilor şi alte materiale scrise despre vie. nisip şi argilă. Dintre obiectivele turistice antropice pot fi menţionate: Biserica Sf.vin alb. obiective istorice şi arheologice naţionale nevalorificate şi necunoscute. fermelor agroturistice. incluzând şi podgoria Cotnari.cercetării istorice a siturilor arheologice din arealul de epocă dacică. condiţii pedo-climatice favorabile mai ales pentru viticultură.vin demidulce sau dulce. pădurilor. Comuna Cucuteni poate fi dezvoltată. Meşteşugurile continuă şi ele să confere zonei un plus de atractivitate. de municipiul Iaşi pe drumul naţional 28B şi la aproximativ 10 km. . . un segment al acestuia vizând şi partea de NE a ţării. intitulat "Drumul vinului ".

de oraşul Hârlău. Ansamblul Cantacuzino-Deleanu (Deleni). Dintre acestea pot fi menţionate: Ansamblul Curţii Boieresti (Feredeni). Aerul curat este datorat prezenţei pădurii de pe Dealul lui Holm. DC 135 Cotnari-Horodiştea) către aceste obiective şi îndeosebi dezvoltarea accesibilităţii către zona Cucuteni .Nicolae (Deleni). protecţia solului. relativ izolată în prezent datorită stării precare a drumurilor. .Hârlău se găsesc izvoare de apă minerală similare cu cele de la Nicolina. XVIII (Deleni) şi Schitul Lacuri (Schitul Deleni-Sihăstria) din Codrul Delenilor cu Biserica Sf.69 g/kg. uşor radioactive. la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCI2. Acestea sunt ape clorosodice si clorocalcice. din care 25. SO4Ca şi Ca(CO3H)2.lac pentru pescuit sportiv în localitatea Poiana. La acestea se adaugă şi practicarea meşteşugurilor. cu rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor.A. În forajul Deleni .43 g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCI2. variind între 57. Ele sunt completate de importante suprafeţe ocupate de vii şi livezi. administrat de R.parc de agrement la cota 518 m pe Dealul lui Holm în localitatea Poiana.11.de la Deleni care nu fac decât să sporească farmecul şi imaginea zonei. Satul Pârcovaci din componenţa comunei dispune de izvoare de ape minerale precum şi de un climat favorabil pentru amplasarea în zonă a unui obiectiv sanatorial şi construirea şi amenajarea unor căsuţe de vacanţă destinate curei de reconfortare. Ca mărturie a bogatului trecut istoric stau numeroasele vestigii istorice şi de arhitectură care conferă zonei un plus de atractivitate. Apemin. respectiv vase din ceramică neagră . Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia.Deleni . livezile de pomi fructiferi şi viţa de vie. În prezent baza de cazare este alcătuită dintr-un hotel amplasat la Hârlău (44 de locuri). având în vedere proximitatea faţă de artera rutieră DN 28B). Pe lângă acestea se 11 . comuna este renumită pentru calitatea aerului şi a apei. ce fac parte din zona Cotnari .50 ha. o cabană (16 locuri) şi 12 căsuţe (24 locuri) la Poiana . Pe de o parte de este vorba de accesibilitate ceea ce impune dezvoltarea căilor de acces (DJ 281 BelceştiBahlui.două parcuri dendrologice în localitatea Maxut: • Domeniul Ghica Polizu de 1‚5 ha. Toate acestea presupun rezolvarea unor probleme prioritare. În afară de prezenţa apelor minerale şi a masivelor împădurite dintre obiectivele turistice naturale mai pot fi menţionate: . . În localitatea Deleni există izvorul “Deleni Fierbătoarea”. precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement.Hârlău precum şi pentru salba de lacuri. Având în vedere şi prezenţa vestigiilor istorice şi arheologice putem considere că localitatea prezintă suficiente atuu-uri pentru a fi dezvoltată ca staţiune de inters local.Băiceni. • Domeniul Ghica (Spitalul de copii Deleni) cu suprafaţa 3. Hanul din sec. Pădurile ce se extind din zona Hârlău pot fi valorificate prin realizarea unor spaţii de cazare de tip camping /căsuţe de vacanţă precum şi a unor unităţi de alimentaţie publică în vederea dezvoltării turismului de agrement şi sfârşit de săptămână precum şi a turismului de tranzit.78 g/kg şi 63.Deleni şi un camping la Deleni.amplasat la numai 7 km. cu o mineralizatie foarte ridicată. Pe de altă parte este vorba de starea infrastructurii de cazare. DC 144 Bahlui-Cotnari.

5 ha cu bănci şi umbrare şi unul turistic de 5 ha cu arbori exotici şi seculari) şi a iazului natural. terenuri de sport polifunţionale şi a unor dotări de alimentaţie publică şi comerciale.Cotnari Cucuteni . sat de vacanţă. Frumos.Tg. ştiinţific.TREI IAZURI – MIRCEŞTI Zona atrage atenţia îndeosebi datorită potenţialului balneoclimateric al staţiunii Strunga. Singura staţiune de tratament balneo-climateric din regiune. agroturism.Dar. agroturistice şi clasificarea acestora pentru a putea fi incluse în circuitul turistic. pentru utilizarea apelor minerale în scopuri balneoterapeutice (cura internă şi externă). 2 tabere şi un camping dispunând în total de un număr de 234 locuri la care se adăugă alte 30 de locuri în gospodării particulare. club (discotecă.Hârlău . în prezent inexistente. sală de gimnastică medicală. biserici monument istoric. climateric. Structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare este alcătuită din 6 pavilioane. de hidrokinetoterapie modernă. turismul rural constituie un factor de dezvoltare economică şi deci posibilitatea relansării economice a comunei Obiectivele din zona Cucuteni-Cotnari-Târgu-Frumos sunt avute în vedere pentru pregătirea unui proiect ministerial ce vizează alcătuirea unui traseu naţional cultural şi turistic. consumul de alimente proaspete şi preparatele dîn gastronomia ţărănească. 7 căsuţe. necesar pentru îndeplinirea unui turism complex: cultural şi religios. Turismul rural poate atrage turişti pentru aerul curat.repararea şi reamenajarea vilelor şi pavilioanelor existente . dorindu-se satisfacerea dorinţelor clienţilor-turişti prin seviciile oferite acestora. . Datorită prezenţei parcurilor ( unul natural de 8. de odihnă şi recreere. apar ca necesare: . cu module de balneaţie. Valorificarea presupune în primul rând atragerea de resurse financiare în vederea dezvoltării unei baze moderne de tratament pe principiul "totul sub acelaşi acoperiş" şi a dotărilor în scop terapeutic. Pe scurt. ZONA STRUNGA – MICLĂUŞENI .amenajarea pădurii limitrofe ca parc balnear. necesită amenajarea unor spaţii de cazare corespunzătoare. respectiv crearea unor pensiuni turistice. În acest scop se impune realizarea unor dotări de agrement: motel. pentru cunoaşterea şi chiar studierea obiectivelor istorice şi arheologice (muzeu. aşezări ce aparţin epocii neolitice).propune şi construirea şi amenajarea unui sat de vacanţă precum şi amenajarea de terenuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport în scop de agrement. Prin aceasta. pot fi organizate şi local o serie de trasee precum: Deleni . fitness . Relansarea şi promovarea festivalului naţional "Trandafir de la Moldova" dublat de atractivitatea cadrului natural şi microclimatul specific poate conduce la creşterea 12 . zona este vizitată de turişti şi specialişti români şi de peste hotare. sală de spectacole).echiparea cu aparatură completă care să înlocuiască aparatele uzate şi învechite. Datorită vestigiilor arheologice unice în ţară şi chiar în străinătate. mai ales. se poate spune că zona deţine un potenţial natural şi. antropic deosebit. La aceasta se adăugă şi existenţa în zonă a altor obiective turistice la Hăbăşeşti şi Fedeleşeni. Strunga poate deveni un important punct de atracţie pentru odihnă şi agrement. Inexistenţa şi/sau starea proastă a spaţiilor de cazare poate fi într-o oarecare măsură compensată prin dezvoltarea agroturismului. precum şi a amfiteatrului natural Poiana care poate fi amenjat pentru desfăşurarea unor spectacole în aer liber. Din acest motiv.gruparea tuturor modulelor terapeutice în prezent dispersate în staţiune şi comună.

Complementar turismului de agrement şi în scop balneo-climateric poate fi promovat şi turismul cultural prin valorificarea obiectivelor cu valoare istorică şi arhitecturală. ceea ce oferă posibilitatea de a oferi turiştilor produse alimentare. . bar de zi.Mirceşti). respectiv Palatul Miclăuşeni.Tg Frumos .Iaşi (retur).sat de vacanţă şi a unui camping cu toate dotările de agrement (club. . (întrucât lipsesc în prezent). Dezvoltarea agroturismului în zonă este stimulată şi de prezenţa unor importante suprafeţe de vii şi livezi. etc) care 13 . agrement. Frumos .Strunga . . Neamţ .Miclăuşeni . care ar contribui la sporirea farmecului regiunii. terasă). terenuri de sport) şi comerciale Tot în scop de agrement se impune dezvoltarea punctului turistic Trei Iazuri situat pe DN 28 în apropiere de Strunga.Strunga .unui complex hotelier balnear. prin semnalizarea lor corespunzătoare şi includerea lor în trasee cu caracter cultural (spre exemplu: Tg. discotecă. pielărie. Frumos .Miclăuşeni . terenuri de sport. salon cu specific. dar şi la păstrarea caracterului rustic al zonei şi evitarea fenomenului de urbanizare.motel (60-80 de locuri) cu restaurant. ring de dans. Se poate amenaja la Mirceşti o tabără (chiar o taberă tematică.Strunga . naturale şi prospete.Codrii Paşcanilor.Ruginoasa . precum şi a fermelor vegetale şi de creştere a vacilor.Paşcani . mai ales că aici continuă să se practice meşteşugurile tradiţionale (ţesutul covoarelor. Zona poate fi mai bine pusă în valoare şi prin includerea ei într-o serie de trasee de genul: . sportiv.Vânători Neamţ (retur) ZONA DOBROVĂŢ Localitatea poate fi dezvoltată ca punct de atracţie pentru turişti având în vedere existenţa obiectivelor turistice naturale şi antropice necesare pentru îndeplinirea de funcţii turistice complexe (religios. terase şi club de distracţii.Mirceşti . Dezvoltarea pensiunilor agroturistice şi clasificarea acestora contribuie nu doar la asigurarea spaţiilor de cazare. parcurile dendrologice) şi altor obiective antropice din zonă.Strunga . În acest sens se propune construirea în zonă a unui han turistic cu restaurant. . . Pentru dezvoltarea zonei se impune construirea: . casa-muzeu a lui Vasile Alecsandri.Tg. Aceasta în condiţiile care se asigură spaţiile de cazare. precum şi a unei cabane de vânătoare. blănărie.hotel de trei stele (capacitate de cca 200 locuri) . care să asigure pe lângă locuri de cazare (motel cu restaurant cu specific pescăresc) pentru turişti şi posibiltăţi diversificate de divertisment (amenajarea luciilor de apă pentru pescuit şi sporturi nautice. cu caracter literar) pentru elevi având în vedere prezenţa cadrului natural deosebit (Lunca Mirceşti.Gura Văii ce prezintă interes balnear.fluxului turistic care a înregistrat o scădere în ultimii ani şi promovarea regiunii.restaurant cu salon clasic. agroturism).Tg. odihnă şi recreere. Problema spaţiilor de cazare poate fi parţial rezolvată şi prin dezvoltarea în zonă a agroturismului. Prin amenajări corespunzătoare pot fi valorificate şi izvoarele hidrominerale din localitatea Criveşti .

precum si pentru potenţialul turistic şi de agrement. cea pentru avansaţi fiind la Bârnova. atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere. Marea Neagră. lnteriorul ei a fost pictat pe un fond albastru de Voroneţ la anul 1529. cât şi în alte zone aflate în vecinătatea acestuia. În afara spaţiilor de cazare de tip camping pot fi amenajate în aceste zone unităţi comerciale pentru desfacerea produselor agroalimentare şi artizanale precum şi de service şi PECO. îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor oferite de către acestea. Amplasată pe drumul judeţean 241 între Pietrărie şi comuna Dobrovăţ.turismului de tranzit . Delta Dunării. Valorificarea cadrului natural deosebit de plăcut.Repedea . Pornind de la aceste aspecte se propune într-o primă etapă amenajarea drumurilor de acces şi în special consolidarea drumurilor (DJ 247) şi pietruirea celor comunale (DC 57) şi crearea unor parcări amenajate în câteva poieni. poate fi completată cu valorificarea posibilităţilor turistice oferite de obiectivele naturale (Rezervaţii forestiere: Poieni şi Pietrosu. situat în apropiere de DE 20. Sunt necesare şi efectuarea de lucrări de consolidare a versanţilor prin extinderea plantaţiilor cu rol stabilizator şi atragerea investiţiilor în vederea realizării acestor obiective. oraşul Paşcani şi-ar putea spori funcţia turistică prin amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de cazare. Din ansamblul ei de construcţii nu s-a mai păstrat pânâ astăzi decât biserica.turismului de agrement şi de sfârşit de săptămână prin amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor de cazare şi unităţilor de alimentaţie publică din zonele 14 . face legătura cu zona Bucium . .important nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre Iaşi. În plus.Dumbrava la sud prin pădurea Dobrovăţ.Poieni la nord şi cu zona Bârnova .pot fi valorificate prin comercializarea obiectelor artizanale şi participarea la târguri şi expoziţii locale sau naţionale. în zonă există posibilitatea creării unei pârtii de schi pentru începători. Parcul dendrologic Domeniul Coroanei Dobrovăţ ) şi antropice. ZONA PAŞCANI – MOŢCA Zona prezintă potenţial pentru dezvoltarea : . pentru perioada de vară şi amenajarea unei pârtii de săniuţe. pe timpul iernii. atât în cadrul oraşului.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor. Prezenţa rezervaţiilor forestiere şi a pârâului Dobrovăţ oferă posibilitatea practicării vânătorii şi a pescuitului. De asemenea. respectiv Moţca şi Ruginoasa. Carpaţii Orientali.cinegetice ş. Bucureşti.zona poate fi promovată şi pentru efectuarea de drumeţii. Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei. municipiul Paşcani dispune doar de un singur hotel care oferă 157 de locuri. Aceasta a fost ridicată în anul 1503 de câtre domnitorul Ştefan cel Mare şi este foarte interesantă şi valoroasă din punct de vedere istoric si artistic. Ulterior se are în vedere amenajarea unei mici acumulări de apă şi a unei plaje. protecţia solului. ca factor natural de cură. este necesară şi echiparea cu dotări turistice şi de agrement. respectiv Mănăstirea Dobrovăţ.a. În prezent. în timpul lui Petru Rareş. În afară de aerul curat.

Nicolae 1825 . se propune amenajarea în viitor aici a unei micro-staţiuni balneare de interes local. Poate fi promovată prin includerea în cadrul unor trasee tematice.împădurite de la Moţca (Codrii Paşcanilor) precum şi de pe culoarul Siretului. La vest de satul Victoria.3 ha.sat Luceni. dar cu posibilităţi multiple de valorificare. deosebit de pitorească. Dintre obiectivele turistice pot fi menţionate: Obiectivele naturale: . Valorificarea potenţalului zonei presupune găsirea surselor de finanţare necesare pentru amenajarea zonei prin racordarea şi modernizarea căilor de acces şi construirea de spaţii de cazare (motel şi căsuţe de vacanţă) şi a unităţilor de alimentaţie publică. Nicolae 1830 . Pentru promovarea zonei în scop de agrement se poate amenaja plaja în spaţiul dintre foraj şi râul Jijia şi un debarcader pe malul râului.Iloaiei . Pe firul de scurgere a izvorului se formează un nămol negru. religios. prin compoziţia chimică şi proprietăţile organileptice se aseamănă cu apele de la Drânceni (jud. ZONA VICTORIA Aflată pe traseul spre punctul vamal Sculeni. eventual în legătură cu construirea autostrăzii. zona poate fi amenajată nu doar ca punct de tranzit. Biserica Sf. În această categorie pot fi menţionate următoarele: ZONA MĂDÂRJAC – SINEŞTI Zonă împădurită. În afară de acestea.202.Iaşi . care dispune de patru locuri de cazare) precum şi construirea unui motel.de interes naţional : Pădurea Frumuşica 97.Popeşti . asemănător celui din staţiunea Nicolina. 1 floare.categ. în dreapta râului Jijia se află un foraj ce debitează apă minerală puternic sulfuroasă. precum şi a infrastructurii de cazare.30 ha.prin semnalizarea corespunzătoare şi promovarea obiectivelor turistice naturale şi antropice din zonă. acumularea Paşcani. Apa minerală provenită din foraj. îndeosebi cu caracter cultural şi religios (Podu .turismului cultural . întrucât acestea nu există în prezent Într-o etapă următoare se impune şi valorificarea nămolurilor de aici.sat Mădîrjac. îndeosebi prin includerea lor în cadrul unor trasee cu diferite tematici (cultural. Din aceste motive. Vaslui).sat Sculeni). Face parte din categoria acelor zone care pot fi propuse a deveni în perspectiva mai îndepărtată zone sau centre turistice. dar şi în scop de agrement prin punerea în valoare a obiectivelor naturale (Pădurea Icuşeni şi balta Teiva Vişina) precum şi a monumentelor istorice (Biserica Sf.de interes local : Rezervaţia forestieră Gheorghiţoaia . .Biserica Adormirea Maicii Domnului a fostului schit 1785 . situate în apropierea râului Prut şi cele de la Nicolina . camping şi 15 . lacul Blăgeşti. Forajul este dispus în câmpia Jijiei inferioare în apropiere de Dealul Stânca şi Cotu lui Ivan.Bălţi precum şi cu înfiinţarea acumulării Ghideon din apropiere. atât în ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi biologice. mai pot fi identificate o serie de alte zone care prezintă potenţial turistic în prezent nevalorificat.de interes local . care poate constitui un important punct de atracţie pentru turişti. Obiective antropice: . aflată în fază de proiect în prezent Roman . reprezentată în prezent de pensiunile turistice (pensiunea "Ursan" . de odihnă şi agrement). .Iaşi.Mădârjac) datorită numărului mare de obiective de cult din zonă.

Amenajările turistice din zona Luncii Prutului trebuie să ţină cont şi de faptul că. 24 B 427 în lista monumentelor. Biserica Aroneanu . respectiva este declarată zonă de interes naţional (de valoare excepţională). Aceasta din urmă este unul dintre cele mai vechi monumente istorice ieşene. LUNCILE RÂURILOR SIRET ŞI PRUT .Lacul Aroneanu. la 500 m sud de satul Dorobanţ. precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. 218 m). din cursul celei de-a doua domnii. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Datorită existenţei pădurii şi a lacurilor se constată o uşoară ameliorare a continentalismului. Ajunsă mai târziu în ruină.alt.din secolul al XVI-lea. în forma acestora: discuri şi stele aşezate pe toată faţada şi pe turlă. Misiunea i-a revenit însă lui Aron Vodă.Obiective turistice naturale: . după cum scrie cronicarul Grigore Ureche. atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere. respectiv înfiinţarea pensiunilor agroturistice. sub dealuri o mănăstire”. bază sportivă pentru pescarii amatori. 16 . Nota originală a monumentului constă în modul de dispunere a teracotelor smălţuite.Lacul Dorobanţ cu baza sportivă pentru canotaj. având poziţia 24A 021 în lista monumentelor. Alexandru Lăpuşneanu zidi “în ţarina Iaşilor. de mare valoare şi de interes turistic deosebit.Perimetru silvic de 500 ha (Pădurea Ghiorghiasa.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor. Sub streaşină un brâu de flori dă impresia de echilibru şi proporţionalitate bine concepute. alimentaţie publică) care să exploateze cadrul natural deosebit la nivel local (punerea în valoare a peisajelor) precum şi pentru asigurarea unor condiţii propice pentru practicarea pescuitului şi vânătorii. Nicolae a fostei mănăstiri. Monumente istorice şi de arhitectură • Sat Aroneanu . care ridică o mănăstire tot “în ţarina Iaşilor”.Obiective turistice antropice: Rezervaţii arheologice . . baze de agrement şi sport. Ilie din satul Rediu Aldei. . protecţia solului.Factorii naturali de cură Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei. atragerea investiţiilor şi finanţărilor. Analiza comunelor cu potenţial turistic ridicat 2. cinegetice ş.a. 2. Petru Şchiopu intenţiona s-o refacă. Aceasta se întâmpla în 1594. . max. organizarea unor competiţii sportive cu acest profil pentru o mai bună promovarea a zonei la nivel local.Biserica Sf.se impune găsirea unor soluţii de realizare a unor investiţii pentru dotări (campinguri.căsuţe de vacanţă. • Biserica Sf. COMUNA ARONEANU .1. dar în alt loc. .Sat Dorobanţ şi poala estică a dealului Şorogari. poziţia 24B569 în lista monumentelor. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură. O soluţie la problema spaţiilor de cazare o reprezintă dezvoltarea agroturismului.

zona de podiş oferă prin intermediul pădurii. Bârnova de 350 ani. deci un total de patru locuri de cazare.şi în locuri cu potenţial turistic şi de agrement.Rezervaţia paleontologică Repedea .stejarii lui Movilă -. localizate la sud şi nord de satul Păun. . dar puţin valorificat. menţionăm: . întâlnite în principal în lungul traseelor pitoreşti . . numeroase puncte de belvedere la nivel Iaşului şi zonei de contact geografic). 1 salcâm japonez şi 2 nuci negri de 100 de ani. . în special pentru protecţia solului. o sală de dans cu circa 20 locuri. planul orizontal susţinând o singură turlă. cât şi pentru cunoscătorul artei. Cabana de vânătoare din pădurea Rediu Aldei are două camere a câte două paturi. Ceea ce apare cu totul nou este pridvorul deschis. .Monumente ale naturii . iar în imediata apropiere a comunei se află clubul sportiv aeronautic “Moldova” laşi.50 ha în localitatea Aroneanu. Ca structuri de primire turistică cu functiuni de agrement există un teren de sport de 0. prezenţa rezervaţiei geologice Repedea deosebit de importantă din punct de vedere ştiinţific la nivel naţional.Perimetre speciale forestiere .pe propritatea Potop/satul Bârnova.cea mai valoroasă zonă din punct de vedere peisagistic o constituie abruptul vestic dintre platoul Repedea-Păun şi Coasta Iaşului (microrelieful foarte variat aminteşte de zona montană.trupuri de pădure cu rol de protecţie. devine predominantă atât pentru vizitatorul obişnuit. aspectul mozaicat al vegetaţiei.protejează fauna fosilă pe care o conţin calcarele oolitice de Repedea. .Cabana de vânătoare din pădurea Rediu Aldei .Parcul dendrologic al domeniului Inculeţ .Structuri turistice La categoria structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare.98 ha.POTENŢIALUL TURISTIC • Zone şi locuri cu valoare deosebită a peisajului: . terasă cu peste 40 locuri şi parcare. în teritoriul comunei Bârnova au fost identificate: . 2. 3 stejari de 150 de ani . De aceea şi senzaţia de intimitate.8/1994 a Consiliului Judeţean Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate. localizată la limita de nord-est a satului Pietrăria pe o suprafaţă de 4. aidoma celui de la o casă de ţăran de prin părţile locului. 2 tei argintii de 150 de ani şi un castan de 150 de ani .DN 24 şi DJ 247 .tei argintiu la Măn.Pensiunea “Barbarosa” de la baza nautică Dorobanţ Pensiunea “Barbarosa” de la baza nautică Dorobanţ dispune de 18 locuri de cazare în 9 camere a câte 2 locuri.cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume în care sunt ocrotite 120 de specii de păsări. . de familiar. 2.în satul Vişan. reliefului şi microclimatului specific peisaje mai deosebite. terasă şi parcare. • Zone şi situri naturale protejate: Conform Hotărârii nr.Aria avifaunistică Repedea-Bârnova . un stejar de 200 de ani în satul Cercu. 2 stejari de 300 de ani . Concluzie: prezintă potenţial turistic şi de agrement important. simplă.păstreză elemente floristice valoroase ce necesită a fi protejate (monumente ale naturii ): 1 stejar de 150 de ani. COMUNA BÂRNOVA .Arhitectura este în genere cea moldovenească. în lungul DJ 247 spre Iaşi • Zone şi situri construite protejate 17 .

cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor. atât pentru produsele pe care le oferă: resurse forestiere şi cinegetice.Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Bârnova au fost identificate obiective naturale.Bârnova.Biserica fostului schit Hlincea cu hramul Sf. . 8/1994. Rezervaţia se extinde şi pe teritoriul administrativ al municipiului Iaşi. ş. . cum sunt: • Rezervaţia paleontologică Repedea. 3 stejari de 250 ani ( stejari lui Movilă). precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. 15000 ha. necesare a 19 protejate cum sunt: 1 stejar de 150 ani.50 ha ce păstrează elemente floristice valoroase. 2 nuci negri de 100 ani ş. DJ 247 şi DC47. în special de protecţie a solului (plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili). ce are o suprafaţă de cca. Biserica Sfinţii Apostoli (satul Păun) . arie protejată conf. 18 . .XVI) – monument istoric de valoare naţională excepţională. • Aria avifaunistică Repedea-Bârnova‚ ce cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume (deci şi zona de pădure din partea de sud a comunei) în care sunt ocrotite 120 specii de păsări. în lungul DJ 247 spre Iaşi au rol de protecţie. Trupurile de pădure localizate la sud şi nord de satul Păun. Gheorghe (sec.Sat Hlincea . .cu o suprafaţă de 0.82 ha).monument istoric şi ansamblu de clădiri ce au constituit domeniul Inculeţ. pe o suprafaţă de 4. • Perimetrul special forestier reprezentat de Pădurea Repedea . localizată la limita de N-E a satului Pietrăria. protecţia solului. ape subterane.satul Bârnova.a. între Todirel şi Bârnova. între Cercu si Bârnova. 1 stejar de 200 ani în satul Cercu. La est de aceasta există o zonă de protecţie (zonă tampon) de 4. În comună se mai întâlnesc valori cultural-istorice de importanţă naţională şi locală. atât ca zonă cu regim sever (0. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. cât mai ales zonă tampon (37. 2 tei argintii de 150 ani şi un castan de 150 ani în satul Vişan ( proprietatea Donici Constantin). Pădurile cu rol de recreere pentru municipiul Iaşi sunt cele din lungul drumurilor DN 24. Rol de recreere pentru municipiul Iaşi au pădurile localizate în lungul drumurilor: DN 24. 2 stajari de 300 ani pe proprietatea Potop . • Parcul dendrologic “Domeniul Inculeţ”. DC 47 şi DJ 247.98 ha ( perimetru cu regim sever). care adăposteşte fauna fosilă conţinută de calcarele oolitice de Repedea. monument istoric de valoare naţională excepţională. • Monumente ale naturii: un tei argintiu de 350 ani la Mănăstirea Bîrnova.12 ha.55 ha).Fabrica de cărămidă Ciurea.Localitatea Bârnova se caracterizează printr-o concentrare foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova. fapt pentru care s-a construit în apropiere şi un sanatoriu.a. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură. 1 salcâm japonez. Hot.Factorii naturali de cură Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei.

prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova monument istoric de valoare naţională excepţională.Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Ciurea au fost identificate următoarele obiective turistice naturale: .Factori naturali de cură Podgoriile şi livezile reprezintă principalele resurse naturale ale comunei prin produsele pe care le oferă: struguri de diferite soiuri şi specii pomicole (meri -34. .0%.. cu reparaţii la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi adăugiri (pridvor) în anul 1836. prunii -24. .0 ha).T.Sanatoriul T.cariere de piatră.Biserica Învierea Domnului din secolul al XIX-lea. . printre copaci umbroşi. .perimetrul forestier.Din aceste zone şi situri protejate numai Rezervaţia Repedea are valoare naţională.Sat Ciurea . de la sfârşitul secolului al XIX-lea.Gara Veche din secolul al XIX-lea. cu valoare culturală de interes naţional. . argilă. mai păstrează încă o clopotniţă la poartă.lacul de agrement-sport-pescuit Ciurea-Ciurbeşti (5.Obiective turistice antropice: Potrivit secţiunii III din P.Aşezare din epoca fierului şi din perioada prefeudală. Sat Vişan .N. Trupurile de pădure au rol de protecţie. cât şi pentru rolul pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor. Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere şi cinegetice). protecţia solului.5 ha. Sat Pietrăria .Biserica Adormirea Maicii Domnului din anul 1755. ce are o suprafaţă de aprox. astăzi în parte ruinat. . COMUNA CIUREA POTENŢIALUL TURISTIC . comuna Bârnova face parte din categoria unităţilor administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare de patrimoniu construit.A.C. . 2. Sat Păun . nisip. din secolele XVIII-XIX.“Lunca Ciurei”.B. În comună se mai întâlnesc şi alte monumente istorice şi de arhitectură.7%. cum sunt: Sat Bârnova .izvoare minerale nevalorificate (Picioru Lupului). 3. Aşezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc. . restul fiind de interes local. cireşi şi vişini -20. menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia.0%). 1416 ha.Schitul lui Tărâţă.Obiective turistice antropice: Rezervaţii arheologice: . Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul. judeţean şi comunal. . iar în interior biserica şi palatul domnitorului Miron Barnovschi.iazul Zanea-14. împrejmuită cu ziduri puternice. precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Fructele şi aerul curat al pădurii pot fi valorificate şi utilizate ca factori naturali de cură de către vizitatori.Biserica Sfinţii Apostoli din anul 1812. vechea ctitorie. în special de protecţie a solului (plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili). 19 .

din satul Cotnari. . comuna Cotnari. Cea mai veche mostră păstrată este din anul înfiinţării podgoriei. vinoteca . în prezent sediu al SC.000 de sticle – se înscrie în circuitul turistic moldav. construită în anul 1493. 4.Cotnari ” (HCJ 8/1994. situat la limita între zona forestieră şi zona de silvostepă (comuna Cotnari). . . datând din eneolitic şi aparţinând culturii Cucuteni. 20 . ce datează din secolele IV-III Î. . Cotnari. comuna Cotnari.Ansamblul medieval Curtea Domnească.Gara 1893. un făget secular cu arbori de peste 150 – 200 de ani. comuna Cotnari. COMUNA COTNARI 1 Obiective turistice naturale: 2 . epoca daco – romană. 8 . 6 .Biserica “Cuvioasa Paraschiva”. Ordonată pe criterii ştiinţifice. XVIII-XIX. comuna Cotnari. conţine icoane ce provin din patrimoniul primei biserici şi cărţi de ritual din sec. din satul Cotnari. comuna Cotnari. 1956. datând de la sfârşitul secolului XV. VII-XIV..Sat Ciurea . secolele II – III. Fetească şi Tămâioasă românească. Monumente istorice si de arhitectură: . . la limita de nord a arealului continental cu viţa-de-vie. Potenţial economic: podgoria de la Cotnari Masivul viticol al Cotnariului se răsfira sub formă de potcoavă.cu o capacitate de peste 800.Sat Hlincea . cu un strat ierbaceu bogat în elemente sudice şi continentale.Valea sud-estică a Dealului Cetăţuiei . între care vestitele Grasă. ce datează din secolul IV. fostă reşedinţă de vară a lui Ştefan cel Mare. comuna Cotnari.Ruinele Palatului Domnesc. identificată ca aparţinând epocii romane. 3 Obiective turistice antropice: 4 Monumente istorice şi situri arheologice 5 . Legea 5/2000). comuna Cotnari.aşezarea din satul Hodora..aşezarea din satul Hodora. care a fost construită în anul 1722. din satul Cotnari. vin aflat de curând şi în tezaurul Băncii Naţionale Române. din satul Cotnari. construit pentru regele Carol al II-lea.Aşezare şi necropolă din sec. din satul Cotnari. Maria”. 7 .aşezarea din satul Hodora. Peste 2. 2. Nicolae 1907 zidită pe locul bisericii cu acelaşi hram. epoca medievală. datând din secolul XV.Ruinele bisericii catolice “Sf. Hr. comuna Cotnari. datând din secolul XV.Sat Dumbrava .Situl arheologic al cetătii traco – getice “Cătălina”.Biserica Sf. pe Coasta CotnariHârlău.rezervaţia forestieră “Pădurea Cătălina . Frâncuşă.Castelul cu Campanulă. Circa 40 de kilometri măsoară pe direcţia nord-sud rezervaţia viticolă Cotnari-Hârlău şi între 3 şi 10 km vestest.500 ha are unica podgorie fidela soiurilor autohtone de culoarea ambrei. .aşezare dacică “Dealul Dumbrava”. .

5.Biserica “Schimbarea la faţă” (1777). calcică. La Băiceni este cea mai alcalină apă din ţară.Un izvor captat în zona Băiceni este utilizat pentru alimentarea ştrandului. cu adăugiri ulterioare. Caracteristicile acestor ape au fost evidenţiate pentru prima dată de Petru Poni în anul 1888. argilă.“Dâmbul morii” . Din cercetările şi studiile efectuate asupra apelor minerale de la Băiceni pentru evidenţierea posibilităţilor de valorificare. Având în vedere posibilităţile şi calităţile apelor minerale din zonă. pentru meritul de a îngloba 30 de componente chimice şi minerale.“La Silişte”-aşezare din sec. se poate spune că potenţialul balnear al comunei este nevalorificat. se pot utiliza în scopuri balneo-terapeutice. Turiştii pot degusta licorile Cotnariului în crama rustică postată lângă vinotecă şi deasupra hrubelor.cariere de piatră.Obiective turistice antropice • Rezervaţii arheologice Sat Băiceni . Voievozi” (1 804). putând fi indicată pentru afecţiuni ale aparatului digestiv. hipotonă şi 5 surse de apă minerală sulfuroasă. în cura internă şi externă şi ca ape de masă după o îmbogăţire cu bioxid de carbon. sodică. bicarbonatată. datorită spălării şi drenării solurilor din argilele sarmaţiene. magneziană.Biserica “Sf.XVII. VIII.Factori naturali de cură În zona satului Băiceni s-au localizat 3 surse de apă minerală sulfuroasă.un iaz piscicol (cca. aparţinând sec.Biserica de lemn “Sf Treime” (1808). 6 ha) în satul Băiceni şi alte două în Cucuteni şi Săcăreşti.izvoare de ape minerale în satele Băiceni şi Cucuteni. Ţiglăile lui Balta şi dealul Cătălina.Obiective turistice naturale Pe teritoriul comunei Cucuteni au fost identificate următoarele obiective naturale: . II. Indicaţii terapeutice. Caracterul permanent şi constant calitativ al acestor ape a fost confirmat de Institutul de Balneologie şi Fizioterapie Bucureşti. hipotonă. COMUNA CUCUTENI POTENŢIALUL TURISTIC . .aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană). nisip. . . . X d. • Monumente istorice si de arhitectură Sat Băiceni . Sat Cucuteni .Grasa de Cotnari ocupă locul de frunte.XVIII.Structuri turistice 21 . .Casele familiei Cantacuzino. Degustarea se face după vizitarea Combinatului de Vin şi Vinificaţie şi a amfiteatrului viticol cu versanţii ascuţiţi: Dealul lui Vodă. Mineralizarea acestor ape subterane îşi are originea în orizontal permeabil sarmaţian.Hr. Mod de valorificare . Au mai fost semnalate 2 izvoare minerale în satul Cucuteni. 2. a rezultat că acestea. .. bicarbonatată.“Cetăţuia” -aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană). . sodică. . . .un ştrand cu ape sulfuroase (Băiceni). III.

precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. asigurate în cadrul unor gospodării ale populaţiei (6 ferme agroturistice cu câte 4 locuri). din secolele XVII-XX.Hanul din satul Deleni .A. din satul Deleni.cabană cu 10 locuri de cazare.Ansamblul Curţii Boiereşti Crupenschi. În localitatea Deleni există un izvor . acestea sunt grupate astfel: Localitatea Poiana: . cu o rnineralizatie foarte ridicată. .Biserica “Adormirii Maicii Domnului”.11.Schitul Lacuri situat în codrii Delenilor. Prezenţa pădurii a influienţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. .“Deleni Fierbătoare” . din satul Feredeni.construit în sec. Structuri turistice: 1. . apoi Delenii de la Lacuri şi astăzi Lacuri).43 glkg NaCl şi 16-30 g/kg CaCI2. al XVIII-lea de către Grigore Ghica Vodă (astăzi se mai zăresc doar ruinele situate pe partea dreaptă a DJ 281A Hârlău . comuna Deleni. cu fabricarea ceramicii negre de la Poiana – Deleni. În forajul Deleni – Hârlău se găsesc izvoare de apă minerală similare cu cele de la Nicolina.două parcuri dendrologice în localitatea Maxut: • Domeniul Ghica Polizu de 1‚5 ha.Capacitatea de cazare a comunei este de 24 de locuri. Potenţialul etnografic .lac pentru pescuit sportiv în localitatea Poiana. SO4Ca şi Ca(CO3H)2. datând din 1669. cu rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor. la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCI2. din care 25.Poiana). 2 .69 g/kg. protecţia solului.Obiective turistice antropice 3 Monumente istorice şi de arhitectură . Aerul curat este datorat prezenţei pădurii de pe Dealul lui Holm. variind între 57. • Domeniul Ghica (Spitalul de copii Deleni) cu suprafaţa 3.practicarea meşteşugurilor: prelucrarea artistică a lemnului şi nuielelor precum şi meşteşugul olăritului. din satul Deleni. 22 . 6. Apemin. uşor radioactive. COMUNA DELENI . În comună există şi un camping. . construit în anul 1724 de către marele Vistiernic Iordache Cantacuzino (la început schitul s-a numit Deleni.50 ha. comuna Deleni.Obiective turistice naturale . 2.78 g/kg şi 63.ce este administrat de R. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare În ceea ce priveşte structurile de cazare.Factorii naturali de cură Comuna Deleni este renumită pentru calitatea aerului şi a apei. 1 . . comuna Deleni. . Acestea sunt ape clorosodice şi clorocalcice.Ansamblul conacului Cantacuzino-Deleanu.parc de agrement la cota 518 m pe Dealul lui Holm în localitatea Poiana. construit în secolul XVIII şi refăcut în secolul XIX.

precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură. . la poziţia 24 A 072 în lista monumentelor.camping. .teren de sport pentru volei şi fotbal.Poieni II. Căsuţe de vacanţă din satul Poiana comuna Deleni.Factorii naturali de cură: Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei. Pe DN 28 A.parc de agrement. . Duh şi Biserica paraclis Sf.. Monumente istorice şi de arhitectură: .Pietrosu .Structuri turistice de alimentaţie: Comuna Deleni dispune de o cantină în satul Maxut. . poziţia 24 A 071 în lista monumentelor. deci încă 12 locuri de cazare.“Tarlaua Velniţa”. cinegetice ş.han pescăresc. Cabana din satul Poiana comuna Deleni.lac de agrement 2. poziţia 24 B 475 în lista monumentelor. la circa 3 km pe dreapta şoselei Dobrovăţ. . Structuri turistice de agrement: În localitatea Deleni există: . între pâraiele Pietrosu şi Palanca. .“Palanca”. protecţia solului.83.Biserica de lemn Sf. Prezenţa pădurii a influienţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Localitatea Deleni: . . Pantelimon.Obiective turistice naturale: • Rezervaţii forestiere: .Mănăstirea Dobrovăţ cu Biserica Pogorârea Sf. atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere.12 căsuţe de vacanţă cu 34 locuri de cazare. Gheorghe. .144. Mănăstirea Dobrovăţ a fost ridicată în anul 1503 de către domnitorul Ştefan cel Mare şi este foarte interesantă şi valoroasă din punct de vedere istoric şi artistic. la 200 m de marginea de sud-vest a satului. . COMUNA DOBROVĂŢ .7 ha.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor.Obiective turistice antropice: Monumente şi situri arheologice: -“Cetăţuie”.7. la km 32 rnai sunt amplasate încă 6 căsuţe a câte 2 paturi. la circa 3 km nord-vest de sat. poziţia 24 A 073 în lista monumentelor. 3.lac pentru pescuit sportiv.3 pensiuni turistice. Din 23 .a. . Codăieşti. poziţia 24 B 476 în lista monumentelor. 2. la sud de sat.0 ha. .1‚0 ha. • Parcul dendrologic Domeniul Coroanei Dobrovăţ .

Fructele şi aerul curat al pădurii pot fî valorifîcate şi utilizate ca factori naturali de cură de către vizitatori. înconjurată de un val de pământ care la partea de sud-est este completată cu o movilă naturală. . Trupurile de pădure au rol de protecţie. precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. COMUNA MIRONEASA POTENŢIALUL TURISTIC . cât şi pentru rolul pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor. la circa 2 km N-V de sat. protecţia solului.95 ha. dar care în prezent este neamenajat. Cu privire la dotările social-culturale putem spune că există o bibliotecă comunală şi un cămin cultural.Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Mironeasa au fost identificate următoarele obiective turistice naturale: . . cu suprafaţa de 0.3 ha. 24 . Mai există şi un teren de sport cu o suprafaţă de 0. 2.9. lnteriorul ei a fost pictat pe un fond albastru de Voroneţ la anul 1529. . fiind administrată de Ocolul Silvic Grajduri.perimetrul forestier ce are o suprafaţă de aprox. situat în vecinătatea Ocolului Silvic.Biserica “Înălţarea Maicii Domnului” (1659).Obiective turistice naturale: Comuna Moşna oferă un peisaj destul de pitoresc cu un fond forestier bogat – fiind o zonă amenajată pentru vânătoare.. IV – III î. ruinele clădirilor. turnul de intrare cu zidul de incintă sec.Structuri turistice: În comuna Dobrovăţ există o cabană turistică cu două încăperi şi cu o suprafaţă de 2259 mp.8. la fostele Domenii ale Coroanei. XVIII – reclădită în sec. în special de protecţie a solului (plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili). XIX Rezervaţii arheologice: Pe dealul Crasniţa. există o aşezare fortificată datând din sec. în timpul lui Petru Rareş. aparţinând de Ocolul Silvic dar care în momentul de faţă este închiriată şi nu se găseşte în circuitul turistic.Factori naturali de cură: Pădurea reprezintă principala resursă naturală a comunei atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere şi cinegetice).n. COMUNA MOŞNA . 2. 2606 ha.Obiective turistice antropice: Monumente istorice şi de arhitectură: Sat Schitu Hadâmbului .Obiective turistice antropice: Monumente de arhitectură: -Biserica “Sfinţii Voievozi” sec.ansamblul ei de construcţii nu s-a mai păstrat până astăzi decât biserica. pârâul Moşna. Pentru recreere există un spaţiu verde amenajat.e. . XVII.

Structuri turistice: În comună există doar structuri de primire turistică cu agrement. . uşor carbogazoase. Cuza. calcice. . oligometalice.C. .6 camere X 2 paturi = 12 locuri . .Structuri turistice: Capacitatea de cazare a comunei este de 30 de locuri. .A.lea.l.Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în anul 1813. refăcut pe urmele celui din secolui al xvii . .Stadion de 0.11.XIX.5 camere X 3 paturi = 15 locuri TOTAL = 30 locuri.Obiective turistice naturale: Pe teritoriul comunei Răducăneni au fost identificate următoarele obiective naturale: cariere de gresii.10.Factorii naturali de cură: Principalii factori naturali de cură sunt cele două surse cu ape minerale bicarbonatate. asigurate de structuri turistice de tip bungalouri (categoria *****)‚ structuri ce se află în administrarea S. oglinzi de apă. 2. fond forestier (peste 1000 ha pădure). căi urinare). magneziene. termale.3camereX 1 pat = 3 locuri . Xl-Xlll. COMUNA RĂDUCĂNENI . • Parcul dendrologic Domeniul Al.Palatul din 1862. Monumente istorice şi de arhitectură: Satul Răducăneni .Casa Roset-Catargiu sec. Peco S.73 ha în Vaşcani.Sală polivalentâ de 0.cum ar fi: . . 25 .Mormântul domnitorului Al.Obiective turistice antropice: Rezervaţii arheologice: Satul Răducăneni . restaurat în anul 1979.Obiective turistice antropice: Monumente istorice şi de arhitectură: . cursuri de apă. l.16 ha în localitatea Dumbrăviţa. sulfatate. .Ansamblul Palatului Al.Obiective turistice naturale: • Perimetru silvic de 78 ha. ce au o mineralizare totală de 1‚4 -1‚7g/l.10 ha. COMUNA RUGINOASA 1 . Gradul de ocupare al acestor structuri turistice de primire este redat mai jos: . avadat.afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe (ficat).Complex sportiv de 2. • Lacuri de agrement. Satul Bohotin . I. Cuza.“Pârâul Hameiosul” (islaz comunal) -aşezare din sec. Nicolae” 1842-1845. .afecţiuni renale (rinichi.Biserica “Sf. .2. sodice. Cuza .53 ha în localitatea Ruginoasa: . Factorii terapeutici existenţi sunt indicaţi îndeosebi în tratarea următoarelor afecţiuni: .

la originea mineralităţii apelor stă conţinutul în sulfuri metalice şi. • biserică romano-catolică în satul Fărcăşeni.un iaz pentru agrement de 400 mc. poziţia 24 B 494 în lista monumentelor. Alimentarea zăcământului hidromineral de formă lenticulară se face pe seama nisipurilor sarmaţiene din baza loessului de pe platoul Hăbăşeşti.Factorii naturali de cură: Sursa de apă minerală a fost descoperită cu cca. Cele şase pavilioane sunt: Vila Crizantema. Se consideră că. capacitatea de primire a staţiunii este următoarea: . Criveşti şi Cucova. în special în sodiu din marnele sarmaţiene.6 pavilioane cazare 112 locuri. . . . Obiective turistice antropice: . bicarbonate. Caracterul sulfurat al apei se datorează prezenţei în marne a unor eflorescenţe de sulfaţi de sodiu. Gheorghe 1762. 2. • casă de adunare a cultului adventist în satul Strunga. 30 locuri. în aceşti ani.12. Obiective turistice naturale: . Vila Liliana. .2 tabere şcolare 80 locuri. 26 . După aprecierile cercetătorîlor din IMFBRM. . Vila Liana.căsuţe din tabăra şcolară. unul natural de 8.camping 28 locuri. poziţia 24 B 488 în lista monumentelor.5 ha cu bănci şi umbrare şi unul turistic de 5 ha cu arbori exotici şi seculari.camping Strunga. cu reparaţii în 1822. Nicolae . respectiv 14 căzi de balneaţie). Structuri turistice Structuri de primire turistică cu functiuni de cazare Pe tipuri de unităţi. apele minerale au fost exploatate la parametrii normali (cca 54. În apropiere de Strunga pe DN 28. 150 ani în urmă (1834) de către chimistul Zotta şi farmacistul Abrahamfi. Pentru turismul rural sunt în pregătire 10 case individuale cu cca. Apele minerale de la Strunga sunt ape sulfuroase.Pentru recreere există un parc în centrul comunei dar care nu este amenajat.două parcuri.amfiteatrul natural Poiana Toporaşi.pădurea seculară Soci. Mai există: • biserici ortodoxe în satele Strunga. Brătuleşti. sodice. km 61 se află Campingul Trei lazuri. . Nicolae a fostului schit 1747.7 căsuţe 14 Iocuri. COMUNA STRUNGA . prîn preluarea unei părţi din debitul de descărcare al acestora şi în secundar din precipitaţii.Biserica de lemn Sf. . magneziene. . Vila Viorica.Turnul clopotniţă din faţa Bisericii de lemn Sf. . pe care apele de infiltraţie le au în soluţie. calcice.6 mc la nivelul bazei de tratament.Biserica Sf. hipotone. Vila Ghiocelul şi Vila Panseluţa.

un parc de agrement cu suprafaţa de 5.concurenţă cu apele pentru cura internă şi externă.baza de tratament este învechită.2 hanuri pescăreşti. .ape sulfuroase. inhalaţii.izvoarele 3. Structuri turistice de agrement În localitatea Strunga există: .microclimat specific. . . 2 camere cu trei paturi. .modulele terapeutice sunt dispersate în aerosoli. 9 căsuţe cu două paturi şi de o parcelă de campare de 20 locuri.numeroase izvoare hidrominerale . 27 . reconfortant.mai există doar 11 din sodice.scăderi mari de debit la boli hepatice. cele 14 izvoare din care 2 . . afecţiuni O. . pot fi utilizate în condiţii optime. Analiza tipurilor de turism PUNCTE TARI TURISMUL BALNEAR PUNCTE SLABE .cantina din tabăra şcolară. . majoritatea surselor.pavilion de băi cu 14 căzi şi 2 buvete pentru -cura pavilionul de tratament prezintă o uzură internă. 4. Există masă de biliard în clădirea magazinului Federalcoop laşi din localitatea Strunga.teren sport în localitatea Fărcăşeni. bicarbonate. Structuri turistice de tratament Structurile de tratament cuprînd un pavilion de băi cu 14 căzi şi 2 buvete pentru cura internă (lzvoarele Doina şi Ciuperca) şi instalaţii de electrotermofototerapie.o mare capacitate de cazare în vile şi .stadion în localitatea Strunga.Acesta dispune de 2 camere cu un pat. .scăderea numărului de turişti. aerosoli. . . af1ate întro-o clădire din comună. inhalaţii. bibliotecă comunală. avansată. terenuri de joacă pentru copii în tabăra şcolară de la marginea staţiunii şi o sală multifuncţională în satul Fărcăşeni. . . un restaurant.un iaz pentru agrement de 400 mc. calcice. Structuri turistice de alimentaţie Staţiunea Strunga dispune de structuri de alimentaţie grupate astfel: o cantină-50 locuri.la pavilioane doar 60 de locuri PENTRU .cadru natural pitoresc. 3 camere cu două paturi.tratarea afecţiunilor sunt utilizate în cura internă aparatului locomotor tubului digestiv.lipsa unor dotări de agrement terapeutic.bioclimat sedativ. magneziene şi hipotone. .restaurant . divertisment sunt foarte reduse.L. comună şi teritoriu . sulfuroase de la Nicolina. şi respiratorii. .parc de agrement. TURISMUL . . 10 şi 14 sunt neigenizate.R.posibilităţile de RECREERE campinguri.89 ha cu arbori exotici. .instalaţii de electrotermofototerapie. ODIHNĂ Şl . .

două hanuri pescăreşti. se află la 10 km în Târgu Frumos. Moşnegii -poziţia în drumul spre marea capitală culturală a judeţului.poziţia staţiunii pe DN 28 (E 583) între laşi (puct de frontieră Sculeni cu Republica Moldova) şi E 85 Suceava-Bucureşti.Festivalul naţional “Trandafir de la Moldova” şi alte manifestări culturale. Haiducii. . Oaia. . . Roman. drumurile interioare nu sunt într-o stare foarte bună.există numeroase autobuze în tranzit . . . . . . .prezenţa datinilor şi a obiceiurilor de iarnă: Capra.trasee turistice pitoreşti. . . Cerbul.importante suprafeţe de vii şi livezi. .încă nu sunt amenajate pensiunile agroturistice. . 28 . Paşcani.două tabere pentru elevi.fermă de creştere a vacilor cu lapte. PUNCTE TARI . PUNCTE SLABE .nu există dotări corespunzătoare.fermă vegetală.două ferme pomicole. .turism puţin practicat.nu există o agenţie de turism rurală.F. AGROTURISMUL .R.trei iazuri. Struţul. . .cea mai apropiată statie C.potenţial cultural deosebit.accesibilitate..căile de acces. .situarea comunei în triunghiul format de marile oraşe: laşi. .numeroase obiective turistice naturale şi antropice.parc natural.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful