Subiectul romanului Romanul incepe cu prezentarea lui Stefan Gheorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent rezervist

in primavara anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei. in acest prim capitol, intitulat "La Piatra Craiului, in munte", autorul se refera cu o ironie usturatoare la incompetenta sistemului de aparare militara a tarii, in preajma primului razboi mondial. Desi frontul se intindea pe zece-cincisprezece kilometri de frontiera, armata romana "fortificase" trei sute de metri cu "niste santulete ca pentru scurgere de apa", pe care "zece porci tiganesti, cu boturi puternice" le-ar fi ramat intr-o jumatate de zi. Ca sa nu fie demascata tactica militara atat de bine gandita si atat de eficienta, trenurile "nu circulau decat cu perdelele trase, sau, daca nu erau perdele, cu geamurile manjite de vopsea alba, iar de la Sinaia, pe fiecare culoar, erau santinele cu baioneta la arma". Despre aceste "transee-jucarii" se vorbea cu mandrie si respect in toata tara, in Parlament si in presa. Instructia pe care o executau ofiterii si soldatii este prezentata cu o ironie necrutatoare, fiind asemanata cu "jocurile de copii din mahalaua Oborului, cand ne imparteam in romani si turci, si navaleam urland-unii intr-altii". in Parlamentul tarii se vorbea cu elocinta despre buna pregatire a cadrelor militare si de dotarea acestora cu armamentul necesar, armata fiind gata de razboi, "pana la ultimul nasture, pana la ultimul cartus". Concentrarea lui in armata, ca sublocotenent la infanterie, constituie pentru Gheorghidiu "o lunga deznadejde". Discutia celor paisprezece ofiteri adunati "in odaita scunda a popotei" se poarta in jurul unui fapt divers comentat de presa, privind achitarea - de catre tribunal - a unui barbat care isi ucisese sotia surprinsa in flagrant delict de adulter. Dezbaterea asupra acestui caz este aprinsa si contradictorie privind relatiile dintre soti si sentimentul de iubire care, daca nu mai este la fel de puternic ca la inceputul casniciei, poate sau nu sa dea celuilalt dreptul de a decide asupra vietii partenerului. Discutiile starnite minimalizeaza superioritatea sentimentului de dragoste in conceptia eroului si-i declanseaza acestuia prima experienta a cunoasterii, Iubirea, simtita cu forta si dominata de incertitudini, in numele careia se straduieste din rasputeri sa obtina o permisie ca sa plece la Campulung pentru a se intalni cu sotia. Fiind refuzat cu asprime, Gheorghidiu simte o deznadejde mistuitoare si se hotaraste brusc: "Daca maine seara nu-mi da drumul pentru doua zile, dezertez". Capitolul al doilea se intituleaza sugestiv "Diagonalele unui testament". Prin memorie Involuntara, declansata de discutia de la popota, Gheorghidiu nareaza faptele retrospectiv in jurnalul de campanie, aducand in prezent (f/t timp subiectiV) experienta sa erotica:- "Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala". Iubirea lor se naste si din orgoliul personajului, intrucat Ela, era cea mai frumoasa studenta de la litere si Stefan, student la filozofie, era "magulit de admiratia pe care o avea mai toata lumea pentru mine, pentru ca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente, si cred ca acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri." Fata are "ochii mari, albastri, vii ca niste intrebari de clestar" si, desi "avea oroare de matematici", il insotea la cursurile din care ea nu intelegea nimic, "numai ca sa fim impreuna () si asculta, o

cat si din cauza razboiului cu Germania. Stefan este uimit de aceasta atitudine a sotiei sale. care fusese profesor universitar si publicist apreciat. viata mondena capatand pentru Ela importanta primordiala. ce pare pasionata de afaceri. "uscat si negru". Peste douazeci de zile. ba chiar investeste o parte din bani intr-o fabrica de metalurgie pe care unchiul Tache spera sa o castige la licitatie. iubirea fiind singura lor avere. Discutia se poarta in jurul tatalui lui Stefan. desi bogat. birou si dormitor. iar lui Stefan Gheorghidiu i se da conducerea biroului comercial. mai ales ca duc o existenta modesta. De Sfantul Dumitru sunt invitati la masa la unchiul Tache. interesata. unde se aduna toate celelalte rude: un frate al batranului. sustinand cu fermitate opinia ca cei care fac avere au "un obraz mai gros. fie ea oricat de mare. sa-i ghiceasca. plapanda si avand nevoie sa fie ea protejata. Stefan descopera ca sotia sa este subjugata de problemele pragmatice si ca in procesul care urmeaza intre rude din cauza testamentului ambiguu. pe care ar fi vrut-o "mereu feminina. ea tine cu indarjire ca sotul sau sa nu renunte la nici un procent din mostenire. Toti raman consternati si sunt cuprinsi de teama ca nu cumva batranul avar sa se supere si sa-si lase averea vreunui spital. bucuriile lor erau "excursia la Mosi si strengaria de a ne da in calusei. deoarece s-a ivit un "concurent extrem de periculos in persoana unuia. deasupra discutiilor acestea vulgare. care. mama si cele doua surori ale lui Gheorghidiu. ceva din slutenia nevestei luate pentru averea ei. pe care o credeam aproape suflet din sufletul meu. o alta figura de tip balzacian. Faptul acesta il face pe Gheorghidiu sa cugete ca "intamplarea cu mostenirea trezise in femeia mea porniri care dormitau latent. de se poate. Nae Gheorghidiu. pe care il mobilasera "multumitor" si unde isi invita vechii prieteni la mese pretentioase. batranul "era dus la cimitir. Tanase Vasilescu Lumanararu". Ei inchiriaza un apartament incapator intrun cartier central. Licitatia fabricii a iesit prost. "iscalea cu acelasi entuziasm un articol de gazeta ca si o polita". in cele din urma. intentiile". cu pompa mare si austera". dar care "murise dupa o viata foarte agitata. Reactia lui Stefan este vehementa si acida. principiile generale ale calculului diferential".dupa o lupta acerba -asociati. sa lovesti aprig cu coatele". un stomac in stare sa digere si oua clocite. neavand deloc "notiunea banului". Afacerea cu fabrica se dovedeste un dezastru. neaparat o sira a spinarii flexibila ca nuiaua". facandu-i sa se simta plini de sfiala. atat din lipsa de specialisti. dar chiar de gazetele de seara democrate pana la socialism". spre satisfactia Elei. () Ma cuprindea o nesfarsita tristete vazand ca nici femeia asta. locuia intr-o singura camera ce indeplinea toate functiunile. vorbeste cu dispret despre fratele sau care murise sarac pentru ca era un visator. in ea". serioasa si cuminte ca un catelus. nu sa intervina atat de energic. Cei doi devin . de aceea toata lumea "cauta sa-l multumeasca.ora pe saptamana. Stefan cedeaza in fata rudelor. dar destul de palid conturata in acest roman (un erou mult mai prezent in romanul "Patul lui Procust"). scena capatand accente balzaciene atat prin descrierea casei ("casa veche mare cat o cazarma"). inca tanar. din stramosi. Stefan ii infrunta pe batranul avar si pe Nae Gheorghidiu. Gheorghidiu . nu intelegea ca poti sa lupti cu indarjire si fara crutare pentru triumful unei idei. "cel atat de bogat si de avar". fiind in acelasi timp sufragerie. Casatoria lor este linistita o vreme. iar mostenirea neasteptata pe care unchiul Tache o Iasa lui Stefan Gheorghidiu surprinde pe toata lumea si schimba radical casatoria tanarului cuplu. "unul dintre putinii membri ai partidului liberal simpatizat nu numai de opozitie. aproape de saracie. de a manca floricele si a bea un tap de bere". lasand bruma de avere incarcata de datorii". cat si prin construirea tipului de avar ursuz si dificil. dar in acelasi timp sa-ti fie sila sa te framanti pentru o suma.

de mine". Sub influenta acestei verisoare. gadilata in orgoliul ei ca place unei femei atat de pretentioase". verisoara cu Stefan si maritata cu un mare mosier. cu trei masini. lume in care ea se incadra uimitor. deoarece ei nu erau suficient de bine imbracati si nici nu ar fi avut posibilitati materiale ca sa faca fata noilor localuri pe care le frecventau: "aceste departiri devin inevitabile prin gabaritul cheltuielilor". care "era fericita si suradea ca o scolarita. de distractii nocturne sau escapade. Anisoara nu-i baga in seama pe sotii Gheorghidiu cand erau saraci. cantarind fiecare vorba. intr-o dupa-amiaza. Stefan Gheorghidiu diseca si analizeaza cu luciditate noua comportare a Elei. sa prind crampeie din convorbirile pe care nevasta-mea le avea cu domnul elegant de alaturi de ea". care avea copilul bolnav. incercand sa puna mana pe un depozit. Anisoara. de aceea "viata mi-a devenit curand o tortura continua". cunoscusera "un vag avocat. Stefan se chinuie ingrozitor la petrecerile mondene. asa cum unii isi descopera intr-o zi talente nebanuite". care nu-1 sustrag de Ia existenta sa consacrata studiului filozofiei. El respinge cu fermitate stupiditatea geloziei. adunand progresiv nelinisti fi indoieli interioare. care devin sfasietoare. diferenta dintre el si snobii care frecventau aceleasi cercuri fiind evidenta. pentru lux si cumparaturi sunt pentru Gheorghidiu probleme minore. asa ca iese din asociatie. fapt ce il chinuie ingrozitor. Fire reflexiva si pasionala. ca sa ascunda aceasta infirmitate intelectuala". nu stia decat sa semneze si ca boala lui de ochi "era numai un truc. la moda. "nu mai puteam citi nici o carte. tangoul si care fusese adus de razboi de prin cabaretele Parisului. atitudine care-i face pe ceilalti sa-1 considere gelos. nervos. dar el se dovedeste incapabil sa se descurce. hotaraste ca de Sfantul Constantin si Elena sa plece cu totii pentru trei zile la Odobesti. pe cand cei doi soti se plimbau la Sosea. parasisem Universitatea". facand parte acum din "banda noastra". in preocuparile si admiratiile ei. considerand-o neconforma cu normalul si realitatea: "Nu. Toate noile preocupari ale Elei. in casa Anisoarei. acum "om de douazeci de ori milionar in aur". Stefan este surprins de eforturile pe care sotia lui le-a facut pentru ca sa-1 . cu case mari in Bucuresti. dansator. flecare gest al Elei: "trageam cu urechea. pentru ca este constient ca nu poate trai fara ea. il trimite pe Stefan sa obtina tot felul de aprobari de la ministri. dar acum o descopera cu incantare pe Ela. vazand cum sotia lui "isi descoperise in angrenajul de lux posibilitati noi. Se reintoarce cu sete nepotolita spre studiul filozofiei. desi am suferit atata din cauza iubirii". Fiind foarte mondena. o intalnesc pe Anisoara. n-am fost nici o secunda gelos. lipsita de griji. il convinge sa-si comande camasi si costume noi. care le invata pe doamne un dans nou. iar despre vechii prieteni nici nu mai putea fi vorba. preocupata numai de moda. care avea "mania excursiilor A«in bandaA». foarte cautat de femei". nu stia carte. reflecteaza Stefan cu amaraciune. care pornise in afaceri cu o mica pravalie de obiecte bisericesti. Ela. a caror promiscuitate mie imi facea sila".afla cu stupoare ca Tanase Vasilescu Lumanararu. Stefan simte "cum zi de zi femeia mea se intraina. Ela este atrasa intr-o lume mondena. stanjenita de tinuta neingrijita a sotului. dar si de adevarate orizonturi. spre cursurile de la Universitate si discutiile despre metafizica pe care le are cu Ela o fac pe aceasta sa exclame cu ciuda: "Ufsi filozofia asta!". "Am devenit si mondeni". se jeneaza sa intre inaintea altora in birourile ministeriale si isi da seama ca nu face parte din aceasta lume: "ca personalitate sociala ma simt intr-o situatie falsa si nesigura cand ma saluta prea respectuos chiar un servitor". Nae Gheorghidiu.

moale si rosie. Ela il paraseste si el o cauta innebunit. s-au intalnit intamplator la chioscul de ziare si Gheorghidiu simte ca "femeia aceasta era a mea in exemplar unic. cu sufletul golit de mizeria degradarii in care se aflau amandoi. facand curte unei femei. de altfel. nu-si vorbesc doua saptamani. fara simtul realitatii. Stefan vede in ochii Elei "o suferinta peste puterile ei". Stefan se enerveaza si-i propune sa plece acasa. si aveam sa pierim la afel amandoi". mai nenorocit. G. la masa de seara. "m-a silit sa dansez cu ea". neaparat. O alta suferinta i-o provoaca faptul ca. iar la o alta petrecere mondena Stefan reediteaza intr-o singura seara "tot ce a facut nevasta-mea la tara". se dedubleaza: "Ma chinuiam launtric ca sa par vesel () Si eu ma simteam imbecil si ridicul. care imediat a devenit entuziasmata. orice element exterior provoaca in sufletul sau catastrofe chinuitoare. el pleaca singur si ia acasa "o cocota destul de frumusica.si sotii lor nu se supara.. Nervos peste masura. Gheorghidiu este indignat vizibil si. asa cum. jura ca nu stie despre ce vorbeste el si-i argumenteaza ca toate femeile din grup fac la fel . Am crezut atata vreme ca eu sunt singurul motiv de durere sau de bucurie pentru femeia mea. si ultralucizi". dar si ca se sileste sa-si ascunda chinurile. El o umileste astfel pe Ela. () (Niciodata nu m-am simtit mai descheiat de mine insumi. Marii voluptuosi si cei care traiesc intens viata sunt. Compania insistenta a domnului G. deziluzie si neputinta. Plimbarea la Odobesti declanseaza criza de gelozie a personajului. gesturile familiare (mananca din farfuria luI) sunt tot atatea prilejuri de observatie atenta sl framantare interioara care provoaca eroului o chinuitoare suferinta: "in cele trei zile. cat am stat la Odobesti. fara mitraliere si fara cartuse. peste toate devenirile. Ea refuza. Peste cateva zile. ci o sporesc. iar Stefan vedea ca ochii ei "albastri de copil erau tulburi si isi musca indurerata. ceea ce eu induram ros in adanc. Ela este inmarmurita "si nu-i vine sa creada". ca ne intalnisem de la inceputul lumii.. imi descopeream nevasta cu o uimire dureroasa". voinica si nespus de vulgara".si nu e tun care sa reziste baionetei . ca mama mea. ca suferea si ea. asezarea Elei la masa langa el. Stefan ii spune ca la intoarcere va divorta de ea. intorsi la Bucuresti. dar barbat monden. si naiv ca un predestinat A«coarnelorA»". plapanda. iar azi descoperam ca ochii ei sunt gata sa planga pentru altul. cu toate ca paream uneori de o veselie excesiva. Gasindu-i in patul conjugal. pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. despre forta armatei romane care va invinge "fara tunuri. el ii raspunde ca "atentia si luciditatea nu omoara voluptatea reala. nu se asezase langa Ela si ea parea disperata si deznadajduita. atentia sporeste si durerea de dinti. buza de jos. sa o intalneasca la cursele de cai. intre cei doi soti intervine o tensiune stanjenitoare. participand cu intreaga "banda" la deschiderea unui teatru de vara. membrii Parlamentului purtand polemici nesfarsite si rostind discursuri sforaitoare despre "pregatirea militara a tarii". am fost ca si bolnav. avocat obscur. comportamentul Elei a fost acelasi ca la Odobesti. o face sa sufere. iar el se simte. () soldatii nostri se vor lupta cu baioneta . insa Ela este candida si nevinovata. cu urmatoarea ocazie il pedepseste stand mereu aproape in bratele domnului G. "dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani in urma".. amandoi. Dupa cateva zile. plimbarile cu masina. ea ii reproseaza furioasa comportarea si. reusind. Gheorghidiu sufera nu numai din orgoliu. la acuzatiile unei doamne ca este insuportabil de lucid. in cele din urma. spunand ca e nepoliticos. S-au impacat si au petrecut o luna de vis la Constanta. Gheorghidiu asista la tot felul de discutii despre intrarea Romaniei in razboi. deseori. asa ca eul meu.aiba in masina pe domnul G. de doua zile". chiar daca pentru asta trebuise sa deranjeze "de doua ori pe toata lumea".

iar casa goala i se pare "ca un mormant fara nevasta-mea. fiind lucid ca "toata suferinta asta monstruoasa imi venea din nimic.G era mai rezervat fata de sotia lui Gheorghidiu. pentru ca "mi-era teama ca nu se mai vad in lume tocmai pentru ca acum se vad cand doresc. o simte schimbata. un nucleu de dureri". incearca diferite combinatii cu alte femei. Dupa o vreme. parca nou. ii aminteste ca ea 1-a iubit si cand era sarac si-i cere sa treaca pe numele ei "o parte din lirele englezesti de la Banca Generala". Prietenia Anisoarei cu Ela se consolideaza. ca sublocotenent si aranjeaza ca Ela sa petreaca vara la Campulung. propunandu-i sa divorteze "fara formalitati. nu-si gaseste sotia acasa. Gheorghidiu interpreteaza faptul ca pe o ticluire pusa la cale de ele. semn ca Ela s-a izolat de viata mondena a orasului. "n-as fi dorit nici celui mai cumplit dusman al meu sa caute in zorii zilei si sa sufere cum sufeream eu". Stefan Gheorghidiu pleaca la Dambovicioara. cu o atitudine studiata. cum isi sporesc valoarea perlele. daca sunt colectie". dar orgoliul sau invinge si de data aceasta. luau proportii de catastrofe". pentru a-i adormi banuielile. adica seara cand se intorsese el de la Azuga. drama se amplifica. cu dintii". de distinctie pentru "a face impresie" si din nou este cuprins de incertitudini: "vedeam o noua intarire a banuielii ca sunt inselat". cand o intalnea in localurile pe care obisnuiau sa le frecventeze simtea "un cutit infipt si ramas in piept". de unde ea ii scrie aproape in fiecare zi. una blonda. Stefan Gheorghidiu consemneaza in jurnalul de campanie starea de deruta si emotie de care era cuprins. Dupa doua saptamani. trecusera patru luni de atunci. daca in februarie fusese intr-adevar plecat la mosie si Ela dormise la ei.. cu cravata rosie. alta bruna. insa nu descopera nimic suspect. Ela soseste acasa pe la opt dimineata. in ultima scrisoare. Ela ii destainuie ingrijorarea pentru situatia ei materiala. sotul Anisoarei. Totusi. el o cauta cu disperare pe la rude. Sosind pe neasteptate intr-o noapte de la Azuga. cu pumnii. in vreo garsoniera". Capitolul intitulat "Ultima noapte de dragoste" incheie "cartea intai" a romanului. iar cand baioneta se va fi rupt. Mici incidente care se hipertrbfiau. in cazul in care el ar muri in razboi. facand eforturi sa afle de la lorgu. se duce la Campulung sa-si intalneasca sotia si e multumit ca nimeni nu o saluta pe strada. apoi se indoieste de motivul pentru care ar fi recurs ea la o astfel de stratagema. il face egoist. apoi din nou devine banuitor. Biletul avea data de 15 februarie. rasturnand din greseala un teanc de carti.romanesti -impotriva oricarui armament. se imbracau amandoua la fel. S-a facut in mine un pustiu imens. Cei doi se mai intalnesc ocazional. el o goneste fara sa-i asculte explicatiile. cu unghiile. dar acesta continua sa-i spioneze. intrucat Ela. insemnand ca inca l-ar iubi. intrucat sotul ei plecase la mosie si ii era urat sa doarma singura. starnind "aplauze delirante". este tentat sa se impace cu ea. este innebunit de deznadejde. Stefan afla ca este bolnava. Capata cu greu o invoire. "intr-un costum de culoarea nisipului. prin care o chema pe Ela sa doarma la ea. cu capul gol. Totul se intuneca definitiv cand il vede in oras pe domnul G. convins ca "niciodata femeia aceasta nu ma iubise". il chema "negresit" la Campulung "sambata sau cel mai tarziu duminica". Nimeni nu mai tinea minte data exacta. la petrecerile mondene dl. "ca sa-si sporeasca frumusetea. . unde fusese concentrat de doua saptamani. fiind concentrat in armata. aproape de regimentul sau. dar i se parea ca tine in brate "manechine de lana". Servitoarea nu poate oferi nici o informatie concreta. fara explicatii multe" si ea accepta. gaseste printre ele un bilet de la Anisoara. Suferinta lui este mistuitoare.

Stefan este deodata coplesit de navala intrebarilor contradictorii: de ce 1-a mintit ca prietenii i-au umplut casa de flori. cu obrazul ras proaspat si pudrat. care ilustreaza o imagine de groaza a tuturor militarilor care erau total dezorganizati. de la care sa lipsesc. simte cum "din tot corpul s-a scurs sangele". Ofiterul Stefan Gheorghidiu descopera o realitate dramatica. mai exact sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc". Am privit-o cu indiferenta cu care privesti un tablou". Simtind umilintele. razboiul si suferintele au functie purificatoare si regeneratoare pentru eroul camilpetrescian. Stefan nu se mai indoieste ca "venise pentru ea aici. colonelul ii relateaza lui Gheorghidiu tot felul de intamplari despre Gregoriade. de ce nu s-a opus divortului sau de ce nu a avut nici o initiativa de impacare. ca aceea pe care o voi face. cu totul intamplator. nedandu-i astfel posibilitatea sa-si duca la indeplinire planul de razbunare impotriva celor doi presupusi amanti. de ce i-a cerut sa treaca o parte din lirele englezesti pe numele ei. nu strigate neinfricate si entuziate de eroism.cu mustata mica neagra. chinurile sfasietoare. Notatiile din jurnalul de campanie reflecta acum o experienta traita direct. pentru ca "n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva. in finalul romanului. un tanar descurcaret si sarmant. atragand atentia tuturor. Ca si la personajele lui Dostoievski. nu credea ca Romania va mai intra in razboiul care incepuse cu doi ani in urma. cu mersul elastic". de fapt. sa-i lase Elei "tot trecutul". ceea ce ii da . Adevarata desprindere din drama torturanta a incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale. informat la zi cu toate evenimentele mondene si politice ale vremii. dar realizeaza ca poate muri in noaptea aceea. Ofiterul Gheorghidiu are imaginea unui front improvizat. ii era deci sigur amant". "Cartea a doua" a romanului incepe cu capitolul "intaia noapte de razboi". mult mai dramatice. Pe drum. pentru ca nimeni. a sarutat-o chiar "pe aceasta femeie care nu mai era a mea. fara sa pot gandi nimic. Totul era amortit in mine". asa ca "Ce importanta mai au pentru mine lamuririle ei?". in timpul obiectiv al petrecerii faptelor. ci ordine date anapoda de catre conducatorii militari. Pleaca impreuna cu locotenent-colonelul cu care se intalnise intamplator si care-1 sileste sa mearga in aceeasi zi la regiment. pe care-1 prezinta drept un dandy cu reputatie usuratica. alaturi de fortele aliate si Gheorghidiu este numit "varful avangardei" ce urma sa intre in lupta. care era a mortii. paralizat. nu atacuri vitejesti. Se hotaraste sa-i omoare pe amandoi. pericolul degradarii personalitatii umane. () Stateam asa. parasit. luptand pentru eliberarea Ardealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare. Romania intra in primul razboi mondial. un cuceritor de inimi irezistibil. marsuri istovitoare. Ramane perplex. aceea a razboiului la care Gheorghidiu participa efectiv. de ce-i evoca amintiri fericite din trecut ori de ce este atat de amabila si primitoare? A doua zi. pe front. Gheorghidiu se hotaraste sa rupa definitiv legatura conjugala si. Din acest moment. cu multe relatii sus puse. Orgoliul sau il face sa participe cu toata forta la acest razboi. Gheorghidiu intentioneaza pentru o clipa sa fuga la Campulung pentru a avea o explicatie cu Ela. Se intoarce acasa ca un somnambul si-i spune Elei ca trebuie sa plece urgent la regiment. foamete si mai ales iminenta permanenta a mortii cu care oamenii se afla fata in fata in fiecare clipa.

"o neliniste de panica". aruncandu-se in baltile din ulita. dar pe nimeni nu intereseaza: "Ce fete. de parca ne-am tine de mana". la randul lui nici un ordin. vine la comandant "un taran. toti dupa colonel. le aduce la regiment. ceea ce se stie este ca un regiment care facuse o incercare inainte cu doua zile "a fost insa respins () cu pierderi". in capitolul intitulat "intamplari pe apa Oltului". fiind sugestiv. Gheorghidiu primeste ordin sa faca ancheta. sunt atacati din fata. Tiganii protesteaza cu mic cu mare. pentru ca ei lupta spre nord-est (desi pana atunci luptasera spre vesT). Ordinul de retragere este dat de colonelul care alearga in fata coloanei de soldati. Gheorghidiu nu stie ce masuri sa ia cu surorile Manciulea. "cu ochii ca niste prune lungi. domnule? Lasa-ma in pace cu fetele dumitale". atunci cand s-au poticnit chiar de corturile ofiterilor din propria armata: "Ne-am speriat noi. pe care "o poarta izmenit. in iuresul razboiului. Autenticitatea specifica autorului reda momente reale din razboi. intreaba si striga intr-o debandada pe care nimeni nu se straduieste sa o curme. dar s-au speriat si ei si au rupt-o la fuga. Gheorghidiu primeste o misiune de atac. de indata ce ungurii parasisera asezarea. care sunt si ei derutati. alearga fara rost In balciul asta de oameni". ca acelea din capitolul "Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu". in capitolul "Fata cu obraz verde. Solutia trecerii Oltului este confuza. da drumul fetei si alearga cu totii la lupta. Serviciul de recunoastere este mediocru. nu gaseste nici o dovada. in care "viziunea miilor de morti. care cunostea drumul si care apoi a primit si "Virtutea militara" de aur. Caporalul care le pazea. "fara complicatia cu arestarea sub banuiala de spionaj". Camil Petrescu creeaza pagini antologice prin imaginile de apocalips. frumoasa. pe colonel. care vin in continuare unele peste altele. ca pe parapetele si balustradele unui castel medieval. a trupurilor zvarlite in aer" este cutremuratoare. deoarece romancele din Vulcan se plangeau ca. intreaba pe comandant. Un singur regiment a reusit sa treaca Oltul si sa invinga inamicul. iar incapacitatea conducerii militare "ignoreaza un principiu esential al razboiului: niciodata nu . ca sa ne incurcam in ele". "zapaceala devine lugubra". creand o stare totala de confuzie. numai o fata de vreo saisprezece ani. cu siguranta. dar cand lucrurile se limpezesc si constata ca fac parte amandoi din aceeasi armata. asemeni cochetelor de opereta". Pe urma am intors posturile cu A«fata la spate . "ne pufneste pe toti un ras ca de morti". verzi" isi etaleaza un sortulet albastru si o umbreluta rosie. in contradictie. Dar n-a avut loc nici o batalie. lucruri ce erau. cel condus de Maria Manciulea. deodata. care este adanc de trei metri si are in vad "sarme intinse dedesubt in apa. dar alergam mereu urcand spre ei. furate din casele jefuite. prizonier". deoarece pe malul celalalt ii asteapta inamicul. Un ofiter ii sare de gat lui Gheorghidiu. dar le aresteaza la ordinul colonelului si lasa langa ele "un caporal cu trei schimburi de santinela". prin gradinile si livezile oamenilor si. ii pune mana pe guler si striga "Prizonier. aparand in toate gazetele intamplarea ei. inamicul fiind exact in directia in care se retragea regimentul: "ii vad acum pe cei de sus. episodul surorilor Maria si Ana Manciulea. neprimind. mustacios si uscat la fata ca un mucenic" ca sa spuna ca surorile Manciulea sunt spioane. Se primeste ordinul de trecere a Oltului. dar aceasta nu se potriveste cu ordinele primite. asa cum era ordinul diviziei si constata uluiti ca sunt "cu spatele la dusman". Auzind insa impuscaturi. casele au fost jefuite de tiganii care locuiau la margine. Incompetenta comandantilor provoaca printre oameni deruta. Gheorghidiu o acuza de furt si o aresteaza. a uraganului de obuze. Gheorghidiu este trimis in sat sa faca "politie si ancheta". la Vulcan".

cinic. nu-i pasa daca Ela are sau nu o relatie intima cu G. in campul tactic. de o societate corupta si degradata moral sub puterea mistificatoare a banului. necinstita in care incearca sa se implice. langa Ela. din alt taram. In corespondenta primita acasa. inflexibile. pentru crima".trebuie sa desfasori. om de afaceri aprig. fi ins impresionabil numai de bine. Apoi brusc. deoarece nu se potriveste firii lui oneste. fara scrupule si politician abil. gandind nepasator: "sunt obosit. Ca toate personajele camilpetresciene. nu exista nicaieri o cale de scapare de sub ploaia de gloante. din a carui strategie ostasii romani nu inteleg ce se intampla. stau si se uita la noi. unii la altii. de la inceput: A«Ne-a acoperit pamantul lui DumnezeuA»". care nu se potriveste in nici un fel cu societatea mediocra. mi-e indiferent chiar daca e nevinovata" si-i propune sa se desparta. Fiecare explozie ne nauceste batandu-ne mereu tepi de fier. in loc sa deschida focul. Stefan Gheorghidiu se intoarce in Bucuresti si este primit de Ela Cu "o serie intreaga de demonstratii. la amintiri. iar cele care cauta muchia malului se apropie si se departeaza. Infanteristii dusmani "s-au oprit dupa treizeci de pasi si. ajuns milionar printr-o abilitate geniala in inselaciune aminteste si el de lumea lui Balzac. cu luciditate. care1 avertizeaza ca "nevasta d-tale te insala ca o tarfa cu un individ Grigoriade. fara crutare cand interesele ii erau atacate. timpul exterior (obiectiV) si cel interior (subiectiV) coincid. instrainat definitiv. viata mondena plina de nimicuri sunt surprinse de erou cu ironie si dispret. mai multe trupe decat inamicul". ca oricand ar fi putut "gasi alta la fel". Ranit si spitalizat. " in conditiile frontului. spune intr-una. fara sa poata. ca si cum vagoane de tabla ar cadea de la etaj pe bazalt". A mers cam la vreo patru-cinci pasi si pe urma a ingenuncheat si a cazut. desi candva "as fi putut ucide pentru femeia asta () as fi fost inchis din cauza ei. "silabisind taraganat. asa fara cap. ca un blestem. "absolut tot ce e in casa. in fata casei. cu ciocanul. bani. analfabet. Marin Tuchei. romanii fug la intamplare. isi da seama. frumos si adevar. care altadata m-ar fi innebunit de emotie si placere". in urechi si vuieste groaznic de metalic. Se simte acasa. parca. dupa dumneavoastra. care se simte acum detasat parca de sine si de tot ce a fost intre el si Ela: "Acum totul e. cum se uita vecinii. aratandu-se excesiv de grijulie. domnule locotenent. Tanase Lumanararu. El ii daruieste Elei casele de la Constanta. Adica tot trecutul". razboiul ocupa definitiv planul constiintei eroului. dar constata cu surprindere ca acum totul ii este indiferent. care cade cu inversunare peste ei. care "fugea. de la obiecte de pret la carti de la lucruri personale. Ne uitam unii la altii. obuzele care cad in mlastina "ne acopera din nou obrajii cu noroi. Un ostas a vazut cum un obuz i-a retezat capul lui A Mariei. Un soldat. Stefan gaseste o scrisoare anonima. fiind simpatizat si de opozitie. o lume in care Gheorghidiu nu se poate integra. Tirul artileriei se napusteste cu furie asupra bietilor romani. Stefan Gheorghidiu este intelectualul inadaptat superior. care e la cenzura". Din lumea aceasta face parte Nae Gheorghidiu. . Jocul de interese. hipersensibile. Batalionul lui Gheorghidiu participa la o batalie crancena. "urland aprig" se abat peste armata romana. fiind luati prin surprindere de inamic. peste drum". exploziile se succed organizat. iar intre noi abia daca e firul de ata al gandului intamplator". o salva de obuze. lipsa de scrupule in afaceri si politica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful