P. 1
Audit Energetic Breviar de Calcul

Audit Energetic Breviar de Calcul

|Views: 38|Likes:
Published by ciocolattayo
Audit Energetic Breviar de Calcul
Audit Energetic Breviar de Calcul

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: ciocolattayo on Jun 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

Sections

  • A.1.Cuplajele termice ale pereţilor:
  • A.2.Cuplajele termice ale ferestrelor ş i u ş ilor
  • A.5.Cuplajele termice ale altor punţi termice
  • B.1.Elementele opace
  • B.2.Ferestre şi uşi
  • B.3.Elementele orizontale
  • E.1.Elementele opace
  • E.2.Ferestre şi uşi
  • E.3.Elementele orizontale
  • E.4.Pierderile din cauza ventilării naturale
  • F.1.Calculul coeficientului γ
  • F.2.Calculul constantei de timp τ
  • F.3.Calculul coeficientului a
  • G.Calculul necesarului de căldură pentru încălzirea spaţiilor
  • H.1.Aporturile interne şi solare zilnice
  • H.2.Temperatura de echilibru
  • J.Consumul mediu de energie din instala ţ iile de iluminat
  • K.Calculul energiei primare
  • N.1.Cuplajele termice ale elementelor anvelopei
  • N.2.Cuplajul termic al anvelopei pentru calculul
  • N.3.Calculul temperaturii de echilibru
  • N.4.Calculul pierderilor de c ă ldur ă din cauza instala-

Breviar de calcul

A.Calculul caracteristicilor anvelopei
A.1.Cuplajele termice ale pereţilor:
Perete PE1:
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară: αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ &eton armat: d=0.#'m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.078(m
2
"!;
→ &.c.a.: d=0.#2'm; λ=0.)(0!m"; a=#.#'; $=d!aλ=0.)200m
2
"!;
→ Tencuială de mortar de ciment*var: d=0.0)m; λ=0.870!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.0)('m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa e+terioară:
αe=2(;
$,-#=0.#2' . 0.028% . 0.078( . 0.)2 . 0.0)(' . 0.0(#7 =0.%282 m
2
"!;
→ /ria peretelui:
 ,erete: 2+2(.%0+27.(0 = #)(8.08 m
2
;
 0ereastră 0-# * #.%0+#.)0: 8%1uc.+#.%0+#.)0 = #78.88m
2
;
 0ereastră 0-) 2 #.'' + #.)0 . u3ă 4# 2 0.8' + 2.20: 721uc. + 5#.''
+ #.)0 . 0.8' + 2.206 = 277.72 m
2
;
 /,-#=#)(8.08 2 #78.88 2 277.72 = 887.(8 m
2
;
→ ,unţile termice de la intersecţia cu ,-2 3i cu ,-':
 8un9imea: ( + 27.(0 = #07.%0 m;
 Transmitanţa termică liniară: :# = 0.07 !m";
→ ,untea termică de la intersecţia cu terasa:
 8un9imea: 2 + 2(.%0 = (7.20 m;
1
 Transmitanţa termică liniară: :2 = 0.)0 !m";
→ ,untea termică de la intersecţia cu plan3ul de peste su1sol:
 8un9imea: 2+2(.%0 = (7.20 m;
 Transmitanţa termică liniară: :) = 0.22 !m";
Cupla;ul termic al peretelui ,-#: 4,-# = 887.(8!0.%282 . #07.%0 + 0.07 .
(7.20 + 0.)0 . (7.20 + 0.22 = #('#.( !";
Perete PE2:
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară:αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ &eton armat: d=0.#8m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.07(m
2
"!;
→ &.c.a.: d=0.#7m; λ=0.)(0 !m"; a=#.#'; $=d!aλ=0.(8'7 m
2
"!;
→ Tencuială de mortar de ciment*var: d=0.0)m; λ=0.870!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.0)('m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa e+terioară:
αe=2(;
$,-2=0.#2' . 0.028% . 0.07( . 0.(8'7 . 0.0)(' . 0.0(#7 = 0.80# m
2
"!;
→ /ria peretelui ,-2:
 ,erete: 2 + '.20 + 27.(0 = 28(.7% m
2
;
 0ereastră 0-# * #.%0+#.)0: ## 1uc.+#.%0+#.)0= 22.88 m
2
;
 0ereastră 0-2 2 0.%0+0.%0: 22 1uc.+0.%0+0.%0 = 7.72 m
2
;
 /,-2 = 28(.7% 2 22.88 2 7.72 = 2'(.#% m
2
;
→ ,unţile permice la intersecţia cu ,-# 3i ,-(:
 8un9imea: (+27.(0 = #07.(0 m
2
;
 Transmitanţa termică liniară: :# = 0.07 !m";
→ ,untea termică de la intersecţia cu terasa:
2
 8un9imea: 2 + '.20 = #0.(0 m;
 Transmitanţa termică liniară: :2 = 0.)0 !m";
→ ,untea termică la intersecţia cu plan3eul peste su1sol:
 8un9imea: 2 + '.20 = #0.(0 m;
 Transmitanţa termică liniară: :) = 0.22 !m";
Cupla;ul termic la peretelui ,-2: 4,-2 = 2'(.#%!0.80# . #07.(0 + 0.07 .
#0.(0 + 0.)0 . #0.(0 + 0.22 = ))2.'% !";
Perete PE3:
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară:αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ &eton armat: d=0.20m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.#0('m
2
"!;
→ Tencuială de mortar de ciment*var: d=0.0)m; λ=0.870!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.0)('m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa e+terioară:
αe=2(;
$,-)=0.#2' . 0.028% . 0.#0(' . 0.0)(' . 0.0(#7 = 0.))( m
2
"!;
→ /ria peretelui ,-):
 ,erete: ' + 27.(0 = #)7 m
2
;
 0ereastra 0-) 2 0.8'+#.)0 cu u3a 4# * 0.8'+2.20: #0 1uc.+50.8' +
#.)0 . 0.8' + 2.206 = 27.7' m
2
;
 /,-) = #)7 2 27.7' = #07.2' m
2
;
→ ,unţile termice de la intersecţia cu ,-2:
 8un9imea: 2 + 27.(0 = '(.80 m
2
;
 Transmitanţa termică liniară: :# = 0.07 !m";
→ ,untea termică de la intersecţia cu terasa:
3
 8un9imea: '.00 m;
 Transmitanţa termică liniară: :2 = 0.)0 !m";
→ ,untea termică de la intersecţia cu plan3eul peste su1sol:
 8un9imea: '.00 m;
 Transmitanţa termică liniară: :) = 0.22 !m";
Cupla;ul termic al peretelui ,-): 4,-) = #07.2'!0.))( . '(.80 + 0.07 . '.00
+ 0.)0 . '.00 + 0.22 = )27.%( !";
Perete PE4 – exterior:
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară:αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ &eton armat: d=0.#8m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.07(m
2
"!;
→ &.c.a.: d=0.#2'm; λ=0.)(0 !m"; a=#.#'; $=d!aλ=0.(8'7 m
2
"!;
→ Tencuială de mortar de ciment*var: d=0.0)m; λ=0.870!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.0)('m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa e+terioară:
αe=2(;
$,-(*e+t=0.#2' . 0.028% . 0.07( . 0.(8'7 . 0.0)(' . 0.0(#7 = 0.80#m
2
"!;
→ /ria peretelui ,-( 2 e+terior: 2 + 2.00 + 27.(0 = #07.%0 m
2
;
→ ,unţile termice de la intersecţia cu ,-#:
 8un9imea: 2 + 27.(0 = '(.80 m
 Transmitanţa termică liniară: :# = 0.07 !m";
→ ,untea termică de la intersecţia cu terasa:
 8un9imea: 2 + 2.00 = (.00 m;
 Transmitanţa termică liniară: :2 = 0.)0 !m";
4
→ ,untea termică de la intersecţia cu plan3eul peste su1sol:
 8un9imea: 2 + 2.00 = (.00 m;
 Transmitanţa termică liniară: :) = 0.22 !m";
Cupla;ul termic al peretelui ,-( 2 e+terior: 4,-(*e+t. = #07.%0!0.80# . '(.80 +
0.07 . (.00 + 0.)0 . (.00 + 0.22 = #().8( !";
Perete PE4 – spre ghena de gunoi
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară:αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ &eton armat: d=0.#8m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.07(m
2
"!;
→ &.c.a.: d=0.#2'm; λ=0.)(0 !m"; a=#.#'; $=d!aλ=0.(8'7 m
2
"!;
→ Tencuială de mortar de ciment*var: d=0.0)m; λ=0.870!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.0)('m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa e+terioară:
αe=#2;
$,-(*9<ena=0.#2' . 0.028% . 0.07( . 0.(8'7 . 0.0)(' . 0.08)) =
0.8'#)m
2
"!;
→ /ria peretelui ,-( 2 spre 9<ena de 9unoi:
 ,erete: 2 + (.(7' + 27.(0 = 2('.2) m
2
;
 0erestre 0-2 2 0.%0+0.%0: 22 1uc. + 0.%0 + 0.%0 = 7.72 m
2
;
 /,-(*9<ena = 2('.2) 2 7.72 = 2)7.)# m
2
;
→ ,unţile termice de la intersecţia cu ,-':
 8un9imea: 2 + 27.(0 = '(.80 m;
 Transmitanţa termică liniară: :# = 0.07 !m";
→ ,unţile termice de la intersecţiile cu terasa:
 8un9imea: 2 + (.(7' = 8.7' m;
5
 Transmitanţa termică liniară: :2 = 0.)0 !m";
→ ,unţile termice de la intersecţiile cu plan3eul peste su1sol:
 8un9imea: 2 + (.(7' = 8.7' m;
 Transmitanţa termică liniară: :) = 0.22 !m";
Cupla;ul termic al peretelui ,-( 2 spre 9<ena: 4,-(*9<ena = 2)7.)#!0.8'# .
'(.80 + 0.07 . 8.7' + 0.)0 . 8.7' + 0.22 = 288.(' !";
Perete PE – spre rost
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară: αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ &eton armat: d=0.#8m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.07(m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa e+terioară:
αe=#2;
$,-'=0.#2' . 0.028% . 0.07( . 0.08)) = 0.))# m
2
"!;
→ /ria peretelui ,-' 2 spre rost: 2 + '.20 + 27.(0 = 28(.7% m
2
;
→ ,unţile termice la intersecţia cu ,-(:
 8un9imea: 2 + 27.(0 = '(.80 m;
 Transmitanţa termică liniară: :# = 0.07 !m";
→ ,unţile termice la intersecţia cu teresa:
 8un9imea: 2 + '.20 = #0.(0 m;
 Transmitanţa termică liniară: :2 = 0.)0 !m";
→ ,unţile termice la intersecţia cu plan3eul peste su1sol:
 8un9imea: 2 + '.20 = #0.(0 m;
 Transmitanţa termică liniară: :) = 0.22 !m";
Cupla;ul termic al peretelui ,-' 2 spre rost: 4,-'*rost = 28(.7%!0.))# . '(.80
+ 0.70 . #0.(0 + 0.)0 . #0.(0 + 0.22 = 87#.2' !";
6
Perete PE! – spre casa sc"rii
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară: αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ &eton armat: d=0.#8m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.07(m
2
"!;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa e+terioară:
αe=#2;
$,-' = 0.#2' . 0.028% . 0.07( . 0.028% . 0.08))6 = 0.%#7 m
2
"!;
→ /ria peretelui ,-% 2 spre casa scării:
 ,erete: 27.(0 52+7.'0 . 2.806 = '77.)2 m
2
;
 43ile 42 2 0.70+2.#0: (% 1uc. + 0.70 + 2.#0 = 8%.7( m
2
;
 /,-% = '77.)2 2 8%.7( = '#0.)8 m
2
;
→ ,untea termică de la intersecţia cu terasa:
 8un9imea: 2 + 7.'0 . 2.80 = 2#.80 m;
 Transmitanţa termică liniară: :2 = 0.)0 !m";
→ ,untea termică de la intersecţia cu plan3eul peste su1sol:
 8un9imea: 2 + 7.'0 . 2.80 = 2#.80 m;
 Transmitanţa termică liniară: :) = 0.22 !m";
Cupla;ul termic al peretelui ,-%: 4,-% = '#0.)8!0.%#7 . 2#.80 + 0.)0 . 2#.80
+ 0.22 = 8)8.') !";
A.2.Cuplajele termice ale #erestrelor $ i u $ ilor
%ereastr" tip %E1 – 1.!&x1.3& m
→ /ria 9eamului: /9 =#.'2+#.22=#.8' m
2
;
→ Transmitanţa termică a 9eamului: 49=).)!m
2
";
7
→ /ria tocului: /f=5#.%0+#.)0*#.'2+#.226=0.22% m
2
;
→ Transmitanţa termică a tocului: 4f=2.2!m
2
";
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice =ntre toc 3i 9eam:
:9*f=0.0'!m";
→ 8un9imea punţii termice dintre toc 3i 9eam: 25#.'2.#.226='.(8m;
40-#=5#.8'+).).0.22%+2.2.0.0'+'.(86!5#.8'.0.22%6=).)#!m
2
"
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice verticale dintre fereastră 3i
perete: :v
0-#
=0.#2!m";
→ Trasmitanţa termică liniară a punţii termice de la 1uiandru9:
:1
0-#
=0.)2!m";
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice de la sol1anc:
:s
0-#
=0.20>!m";
Cupla;ul termic al punţilor termice ale ferestrei 0-#: 8
punţi
0-#=0.#2+2+#.)0 .
0.)2+#.%0 . 0.20+#.%0 = #.#((!";
Cupla;ul termic al ferestrei 0-#: 80-#=).)#+5#.8'.0.22%6 . #.#(( =
8.0#%!";
%ereastr" tip %E2 – &.!&x&.!& m
→ /ria 9eamului: /9=0.'2+0.'2 = 0.270 m
2
;
→ Transmitanţa termică a 9eamului: 49=).)!m
2
";
→ /ria tocului: 50.%0+0.%0*0.'2+0.'26= 0.07 m
2
;
→ Transmitanţa termică a tocului: 4f=2.2!m
2
";
→ Transmitanţa termică a punţii termice dintre toc 3i 9eam:
:f*9=0.))!m";
→ 8un9imea punţii termice dintre toc 3i 9eam: (+0.'2 = 2.08m;
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice verticale dintre ferastră 3i
perete: :v
0-2
=0.#2!m";
8
→ Trasmitanţa termică liniară a punţii termice de la 1uiandru9:
:1
0-2
=0.)2!m";
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice de la sol1anc:
:s
0-2
=0.20>!m";
Cupla;ul termic la ferestrei 0-2: 80-2=0.270+).) . 0.07+2.2 . 2.08+0.)) .
2+0.%0+0.#2 . 0.%0+0.)2 . 0.%0+0.20 = 2.2)#!"
%ereastr" %E3 – 1.x1.3& cu u$" de 'alcon (1 – &.)x2.2&
→ /ria 9eamului: #.(7+#.22 . 0.77+2.#2 = ).() m
2
;
→ Transmitanţa termică a 9eamului: 49=).)!m
2
";
→ /ria tocului: #.''+#.)0 . 0.8'+2.20 2 ).() = 0.(% m
2
;
→ Transmitanţa termică a tocului: 4f=2.2!m
2
";
→ Transmitanţa termică a punţii termice dintre toc 3i 9eam:
:f*9=0.))!m";
→ 8un9imea punţii termice dintre toc 3i 9eam: 2+2.#2 . 2+#.'' . #.22 .
0.77 = 7.))m;
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice verticale dintre ferastră 3i
perete: :v
0-)
=0.#2!m";
→ 8un9imea punţii termice verticale dintre fereastră 3i perete: 2+2.20 =
(.(0 m;
→ Trasmitanţa termică liniară a punţii termice de la 1uiandru9:
:1
0-)
=0.)2!m";
→ 8un9imea 1uiandru9ului: 0.8' . #.'' = 2.(0 m;
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice de la sol1anc:
:s
0-)
=0.20>!m";
→ 8un9imea sol1ancului: #.'' m;
Cupla;ul termic al ferestrei 0-) cu u3a de 1alcon 4#: 80-).4#=).()+).) .
0.(%+2.2 . 7.))+0.)) . (.(0+0.#2 . 2.(0+0.)2 . #.''+0.20 = #7.02 !";
9
%ereastr" %E4 – &.)x1.3& cu u$" de 'alcon (1 – &.)x2.2&
→ /ria 9eamului: 0.77+#.22 . 0.77+2.#2 = 2.'7 m
2
;
→ Transmitanţa termică a 9eamului: 49=).)!m
2
";
→ /ria tocului: 0.8'+#.)0 . 0.8'+2.20 2 2.'7 = 0.(0' m
2
;
→ Transmitanţa termică a tocului: 4f=2.2!m
2
";
→ Transmitanţa termică a punţii termice dintre toc 3i 9eam:
:f*9=0.))!m";
→ 8un9imea punţii termice dintre toc 3i 9eam: 2+2.#2 . 2+0.8' . #.22 .
0.77 = 7.7)m;
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice verticale dintre ferastră 3i
perete: :v
0-(
=0.#2!m";
→ 8un9imea punţii termice verticale dintre fereastră 3i perete: 2+2.20 =
(.(0 m;
→ Trasmitanţa termică liniară a punţii termice de la 1uiandru9:
:1
0-(
=0.)2!m";
→ 8un9imea 1uiandru9ului: 0.8' . 0.8' = #.70 m;
→ Transmitanţa termică liniară a punţii termice de la sol1anc:
:s
0-(
=0.20>!m";
→ 8un9imea sol1ancului: 0.8' m;
Cupla;ul termic al ferestrei 0-( cu u3a de 1alcon 4#: 80-(.4#=2.'7+).) .
0.(0'+2.2 . 7.7)+0.)) . (.(0+0.#2 . #.70+0.)2 . 0.8'+0.20 = #).2) !";
($" (2 – dintre spaţiul *nc"l+it $i casa sc"rii – &.,&x2.1&
→ Transmitanţa termică a foii de u3ă de lemn:
 αi = 8;
 αe = #2;
 $e?istenţa termică a lemnului: d=( cm; λ=0.)'0 !m";
$=d!λ=0.0(!0.)'0=0.##( m
2
"!;
10
 $e?istenţa totală: $42=0.#2' . 0.##( . 0.08) = 0.)22 m
2
"!;
 Transmitanţa termică a foii de u3ă: 4u3ă=#!$42=).#0%!m
2
";
→ /ria foii de lemn a u3ii: 0.8'+2.0'=#.7() m
2
;
→ /ria tocului: 0.70+2.#0 * 0.8'+2.0' = 0.#(8 m
2
;
→ Transmitanţa termică a tocului: 4toc=0.('>!m
2
";
→ Transmitanţa termică a punţii termice dintre foaia de u3ă 3i toc:
4u*t=0.)0!m";
→ 8un9imea punţii termice dintre foaia de u3ă 3i toc: 2+52.0' . 0.8'6 =
'.80m;
→ Transmitanţa termică a punţii termice verticale dintre toc 3i perete: :
v
u3ă
= 0.07!m";
→ 8un9imea punţii termice verticale dintre toc 3i perete: 2+2.#0 = (.20m;
→ Transmitanţa termică a punţii termice de la 1uiandru9:
:
1
u3ă=0.)2!m";
→ 8un9imea 1uiandru9ului: 0.70m;
Cupla;ul termic al u3ii 42 este: 442=#.7()+).#0% . 0.#(8+0.(' . '.80+0.)0
. (.20+0.07 . 0.70+0.)2 = 7.88% !";
A.3.Cuplajele termice ale plan $ eului este su'sol $ i
terasei
Plan$eul peste su'sol:
→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară:αi=8;
→ ,ardoseală caldă 2 parc<et lemn: d=0.02m; λ=0.#70!m"; a=#.#0;
$=d!aλ=0.02!#.#0+0.#70 = 0.#07m
2
"!;
→ @apă de mortar de ciment: d=0.0)m; λ=0.7)!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.0)!0.7) = 0.0)2m
2
"!;
→ ,lacă de 1.a.: d=0.#0m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.0'2m
2
"!;
11
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate termică la suprafaţa e+terioară: αe=#2;
$pl*su1. = 0.#2' . 0.#07 . 0.0)2 . 0.0'2 . 0.027 . 0.08) = 0.(28 m
2
"!;
→ /ria plan3eului pentru spaţiile =ncăl?ite: 278.20 m
2
;
→ ,unţile termice de intersecţie cu pereţii e+teriori:
 8un9imea: 2 + 2(.%0 . ( + '.20 . 2+ 2.00 . 2.80 = 7%.80 m;
 Transmitanţa termică liniară: :( = 0.22 !m"
Cupla;ul termic al plan3eului peste su1sol: 4pl*su1. = 278.20!0.(28 . 7%.8 +
0.22 = %%%.70 !";
-erasa
→ Coeficientul de conductivitate termică la suprafaţa interioară: :αi=8;
→ Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700!m"; a=#.00;
$=d!aλ=0.028%m
2
"!;
→ ,lacă de 1.a.: d=0.#0m; λ=#.7(!m"; a=#.#0; $=d!aλ=0.0'2m
2
"!;
→ &eton de pantă: d = 0.#2m; λ = #.%2!m"; a = #.#'; $ = d!aλ =
0.0%((m
2
"!;
→ Termoi?olaţie: d = 0.20m; λ = 0.)0!m"; a=#.20; $ = d!aλ =
0.''%m
2
"!;
→ @apă de mortar de ciment: d = 0.0'm; λ = 0.7)!m"; a = #.00; $ =
d!aλ = 0.0')8m
2
"!;
→ Aidroi?olaţie 52c.)16: d = 0.0'm; λ = #00!m"; a = #.00; $ = d!aλ = 0;
→ ,ietri3: d = 0.#0m; λ = #.#7%!m"; a=#.00; $ = d!aλ = 0.08'm
2
"!;
→ Coeficientul de conductivitate temică pe suprafaţa e+terioară: αe=2(;
$terasă=0.#2' . 0.028% . 0.0'2 . 0.0%(( . 0.''% . 0.0')8 . 0.08' . 0.0(2 =
#.007m
2
"!;
→ /ria terasei pentru spaţiile =ncăl?ite: 278.20 m
2
;
12
→ ,unţile termice de la intersecţiile cu pereţii e+teriori:
 8un9imea: 7%.80 m;
 Transmitanţa termică liniară: :' = 0.28 !m";
Cupla;ul termic al terasei: 4ter. = 278.20!#.007 . 7%.80 + 0.28 = 277.8!";
A..Cuplajele termice ale altor punţi termice
Punţile termice de la ni.elul plan$eelor
→ 8un9imea: #0+52+2(.%0 . (+'.20 . 2+2.00 . 2.806 = 7%8.00 m;
→ Transmitanţa termică liniară: :' = 0.)' !m";
Cupla;ul termic: 4centuri=7%8.00 + 0.)' = 2%8.80 !".
B.Calculul necesarului de căldură
/.1.Elementele opace
PE1:
B,-# = 4,-#5Ci*Ce6 = #('#.( + 520 . #'6 = '0800 ;
PE2:
B,-2 = 4,-25Ci*Ce6 = ))2.'% + 520 . #'6 = ##%(0 ;
PE3:
B,-) = 4,-)5Ci*Ce6 = )2%.%( + 520 . #'6 = ##(70 ;
PE4 – exterior:
B,-(*e+t. = 4,-(*e+t.5Ci*Ce6 = #().8( + 520 . #'6 = '0)0 ;
PE4 – spre ghena de gunoi:
B,-(*9<enă = 4,-(*9<enă5Ci*Ce6 = 288.(' + 520 2 '6 = ())0 ;
PE – spre rost:
B,-' = 4,-'5Ci*Ce6 = 87#.2' + 520 * '6 = #)070 ;
PE! – spre casa sc"rii:
B,-% = 4,-%5Ci*Ce6 = 8)8.') + 520 2 #06 = 8)70 ;
/.2.%erestre $i u$i
%ereastr" tip %E1 – 1.!&x1.3& m
13
→ Dr. de 1ucăţi: 77 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al unei ferestre: 40-# = 8.02 !";
B0-# = 77 + 40-# 5Ci*Ce6 = 77 + 8.02 + 520 . #'6 = 272)0 ;
%ereastr" tip %E2 – &.!&x&.!& – spre exterior:
→ Dr. de 1ucăţi: 2% 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al unei ferestre: 40-2 = 2.2) !";
B0-2*e+t. = 2% + 40-2 5Ci*Ce6 = 2% + 2.2) + 520 . #'6 = 20%0 ;
%ereastr" tip %E2 – &.!&x&.!& – spre ghena de gunoi:
→ Dr. de 1ucăţi: 20 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al unei ferestre: 40-2 = 2.2) !";
B0-2*9<enă = 20 + 40-2 5Ci*Ce6 = 20 + 2.2) + 520 2 '6 = %70 ;
%ereastr" %E3 – 1.x1.3& cu u$" de 'alcon (1 – &.)x2.2&
→ Dr. de 1ucăţi: 7( 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al ansam1lului dintre fereastră 0-) 3i u3ă 4#: 40-).4# =
#7.02 !";
B0-).4# = 7( + 40-).4# 5Ci*Ce6 = 7( + #7.02 + 520.#'6 = ((#00 ;
%ereastr" %E4 – &.)x1.3& cu u$" de 'alcon (1 – &.)x2.2&
→ Dr. de 1ucăţi: ## 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al ansam1lului dintre fereastră 0-( 3i u3ă 4#: 40-(.4# =
#).2) !";
B0-(.4# = ## + 40-(.4# 5Ci*Ce6 = ## + #).2) + 520 . #'6 = '070 ;
($" (2 – &.,&x2.1& – *ntre spaţiile *nc"l+ite $i casa sc"rii
→ Dr. de 1ucăţi: (% 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al u3ii 42: 442 = 7.87 !";
B42 = (% + 442 5Ci*Ce6 = (% + 7.87 + 520 2 #06 = )%)0 ;
14
/.3.Elementele ori+ontale
Plan$eul peste su'sol:
→ Cupla;ul termic al plan3eului peste su1sol: 4pl*su1. = %%%.70 !";
Bpl*su1. = 4pl*su1. 5Ci 2 Ce6 = %%%.70 + 520 2 '6 = #0000 ;
-erasa:
→ Cupla;ul termic al terasei: 4terasă = 277.8 !"
Bteasă = 4terasă 5Ci 2 Ce6 = 277.8 + 520 . #'6 = #0(00 ;
Punţile termice de la ni.elul plan$eelor
→ Cupla;ul termic al centurilor: 4centuri = 2%8.80 !";
Bcenturi = 4centuri 5Ci 2 Ce6 = 2%8.8 + 520 . #'6 = 7(00 ;
TET/848 D-C-F/$484G H- CI8H4$I: Bnec. = '0800 . ##%(0 . ##(70
. ())0 . #)070 . 8)70 . 272)0 . 20%0 . %70 . ((#00 . '070 . )%)0 . #0000 .
#0(00 . 7(00 = 2#2)00 = 2#2.) J.
15
C.Calculul preliminar al perioadei de
încălzire
16
D.Calculul aporturilor interne de căldură
0ormula 9enerală este: B9 = Bi . Bs unde:
17
 B9 este aportul total de căldură KJL;
 Bi este aportul surselor interne KJL;
 Bs repre?intă aporturile solare KJL.
01.Calculul aporturilor interne de c"ldur"
Conform Mc*00#*(!2007N GGG.#.).7N pentru ?one re?idenţiale:
Bi = ( + /=nc. = ( + 22)) = 87)0 = 8.7) J;
0.2.Calculul aporturilor solare
%erestrele %E1 – est $i .est
0ormula de calcul este e+trasă din Mc00#!(*2007N ţinOndu*se cont că
?onele adiacente nu sunt vitrate: Bs = P5Gs;/sn;6 unde:
 Gs; = radiaţia solară totală medie pentru perioada de calcul pentru o
suprafaţă de # m
2
K!m
2
L;
 /sn; = aria receptoare ec<ivalentă a suprafeţei n cu orientare ; Km
2
L.
/sn = /n0s009 unde:
 /n = aria totală a elementului vitrat n Km
2
L;
 0s = factorul de um1rire al suprafeţei 2 =n ca?ul de faţă 0s=#.00;
 00 = factorul de reducere ţinOnd cont de ramele vitra;elor 2 =n ca?uri
o1i3nuite 00 = 0.80;
 9 = transmitanţa totală a elementului vitrat 2 conform ta1elului /.#
din Mc00#!#* /ne+a /#2N pentru 9eamuri du1le transparente 9 =
0.7';
→ Dumărul 1ucăţi: 8% 1ucăţi;
→ /n = #.%0+#.)0 = 2.08 m
2
;
→ Gs = (7.88 !m
2
2 pentru orientările est 3i vest;
Bs
0-#*est.vest
= 8% + (7.88 + 2.08 + 0.8 + 0.7' = '#(0 = '.#( J;
18
19
%erestrele %E1 – sud – 1.!& x 1.3&
→ Dumărul de 1ucăţi: ## 1ucăţi;
→ /n = #.%0 + #.)0 = 2.08 m
2
;
→ Gs = 70.'% !m
2
;
Bs
0-#*sud
= ## + 70.'% + 2.08 + 0.8 + 0.7' = #2(0 = #.2( J;
%erestrele %E2 – sud – &.!& x &.!&
→ Dumărul de 1ucăţi: 22 1ucăţi;
→ /n = 0.%0 + 0.%0 = 0.)% m
2
;
→ Gs = 70.'% !m
2
;
Bs
0-2*sud
= 22 + 70.'% + 0.)% + 0.8 + 0.7' = ()0 = 0.() J;
%erestrele %E3 – 1. x 1.3& $i (1 – &.) x 2.2& – est $i .est
→ Dumărul de 1ucăţi: 7( 1ucăţi;
→ /n = #.'' + #.)0 . 0.8' + 2.20 = ).88' m
2
;
→ Gs = (7.88 !m
2
;
Bs
0-).4#*est 3i vest
= 7( + (7.88 + ).88' + 0.8 + 0.7' = 82%0 = 8.2% J;
%erestrele %E4 – &.) x 1.3& $i (1 – &1) x 2.2& – sud
→ Dumărul de 1ucăţi: ## 1ucăţi;
→ /n = 0.8' + #.)0 . 0.8' + 2.20 = 2.77' m
2
;
→ Gs = 70.'% !m
2
;
Bs
0-(.4#*sud
= ## + 70.'% + 2.77' + 0.8 + 0.7' = #780 = #.78 J;
-otalul #luxului mediu datorat aporturilor solare
Bs = '.#( . #.2( . 0.() . 8.2% . #.78 = #%.8' J
0.3.-otalul #luxului mediu datorat aporturilor de
c"ldur"
B9 = Bi . Bs = 8.7) . #%.8' = 2'.28 J
20
E.Calculul necesarului anual de energie
pentru încălzire - preliminar
E.1.Elementele opace
PE1:
B,-# = 4,-#5Ci*Ce6 = #('#.( + 520 2 ).86 = 2)'00 ;
PE2:
B,-2 = 4,-25Ci*Ce6 = ))2.'% + 520 2 ).86 = ')70 ;
PE3:
B,-) = 4,-)5Ci*Ce6 = )2%.%( + 520 * ).86 = '270 ;
PE4 – exterior:
B,-(*e+t. = 4,-(*e+t.5Ci*Ce6 = #().8( + 520 2 ).86 = 2))0 ;
PE4 – spre ghena de gunoi:
B,-(*9<enă = 4,-(*9<enă5Ci*Ce6 = 288.(' + 520 2 '6 = ())0 ;
PE – spre rost:
B,-' = 4,-'5Ci*Ce6 = 87#.2' + 520 * '6 = #)070 ;
PE! – spre casa sc"rii:
B,-% = 4,-%5Ci*Ce6 = 8)8.') + 520 2 #06 = 8)70 ;
E.2.%erestre $i u$i
%ereastr" tip %E1 – 1.!&x1.3& m
→ Dr. de 1ucăţi: 77 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al unei ferestre: 40-# = 8.02 !";
B0-# = 77 + 40-# 5Ci*Ce6 = 77 + 8.02 + 520 2 ).86 = #2%00 ;
%ereastr" tip %E2 – &.!&x&.!& – spre exterior:
21
→ Dr. de 1ucăţi: 2% 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al unei ferestre: 40-2 = 2.2) !";
B0-2*e+t. = 2% + 40-2 5Ci*Ce6 = 2% + 2.2) + 520 * ).86 = 7(0 ;
%ereastr" tip %E2 – &.!&x&.!& – spre ghena de gunoi:
→ Dr. de 1ucăţi: 20 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al unei ferestre: 40-2 = 2.2) !";
B0-2*9<enă = 20 + 40-2 5Ci*Ce6 = 20 + 2.2) + 520 2 '6 = %70 ;
%ereastr" %E3 – 1.x1.3& cu u$" de 'alcon (1 – &.)x2.2&
→ Dr. de 1ucăţi: 7( 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al ansam1lului dintre fereastră 0-) 3i u3ă 4#: 40-).4# =
#7.02 !";
B0-).4# = 7( + 40-).4# 5Ci*Ce6 = 7( + #7.02 + 520 2 ).86 = 20(00 ;
%ereastr" %E4 – &.)x1.3& cu u$" de 'alcon (1 – &.)x2.2&
→ Dr. de 1ucăţi: ## 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al ansam1lului dintre fereastră 0-( 3i u3ă 4#: 40-(.4# =
#).2) !";
B0-(.4# = ## + 40-(.4# 5Ci*Ce6 = ## + #).2) + 520 2 ).86 = 2)%0 ;
($" (2 – &.,&x2.1& – *ntre spaţiile *nc"l+ite $i casa sc"rii
→ Dr. de 1ucăţi: (% 1ucăţi;
→ Cupla;ul termic al u3ii 42: 442 = 7.87 !";
B42 = (% + 442 5θi*θe6 = (% + 7.87 + 520 2 #06 = )%)0 ;
E.3.Elementele ori+ontale
Plan$eul peste su'sol:
→ Cupla;ul termic al plan3eului peste su1sol: 4pl*su1. = %%%.70 !";
Bpl*su1. = 4pl*su1. 5θi 2 θe6 = %%%.70 + 520 2 '6 = #0000 ;
-erasa:
22
→ Cupla;ul termic al terasei: 4terasă = 277.8 !"
Bteasă = 4terasă 5θi 2 θe6 = 277.8 + 520 2 ).86 = (820 ;
Punţile termice de la ni.elul plan$eelor
→ Cupla;ul termic al centurilor: 4centuri = 2%8.80 !";
Bcenturi = 4centuri 5Ci 2 Ce6 = 2%8.8 + 520 2 ).86 = ()'0 ;
TET/848 D-C-F/$484G H- CI8H4$I: B<
prelim.
= 2)'00 . ')70 . '270 .
2))0 . ())0 . #)070 . 8)70 . #2%00 . 7(0 . %70 . 20(00 . 2)%0 . )%)0 .
#0000 . (820 . ()'0 = #22070 = #22.# J 2 flu+ul mediu pentru perioada de
=ncăl?ile.
Dumărul de ore de =ncăl?ire este: #7# ?ile + 2( ore!?i = ('8( ore.
Q<
prelim.
= #22.# + ('8( = '%0000 J<.
E.4.Pierderile din cau+a .entil"rii naturale
AR = 0.)(+n+R = 0.)( + 0.% + 7%20 = #''0 !";
BR = AR5Ci 2 Ce6 = #''0 + 520 2 ).86 = 2'#00 = 2'.# J;
QR
prelim.
= BR + ('8( = 2'.# + ('8( = ##'000 J<;
Q8
prelim.
= '%0000 . ##'000 = %7'000 J<;
Q9
prelim.
= 2'.28 + ('8( = ##'700 J<
F.Calculul factorului de utilizare a
aporturilor de căldură – η
%.1.Calculul coe#icientului γ
γ = Q9!Q8 = B9!B8 = 7(%00!%7'000 = 0.#(
%.2.Calculul constantei de timp τ
%ormula general"
τ = C!A unde:
 C este capacitatea termică interioară a clădirii;
 A este coeficientul de pierderi termice ale clădirii.
23
Calculul capacit"ţii termice interioare a cl"dirii 2C3
→ ,eretele ,-#:
 /ria: /,-# = 887.' m
2
;
 Hensitatea materialului 51eton6: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: deoarece peretele este e+teriorN d =
0.#0m;
 Capacitatea calorică masică 51eton6: c = 8(0 U!J9";
C,-# = 2'00 + 8(0 + 0.# + 887.' = #8%800 JU!";
→ ,eretele ,-2:
 /ria peretelui: /,-2 = 2'(.#% m
2
;
 Hensitatea materialului 51eton6: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.#0 m;
 Capacitatea calorică masică 51eton6: c = 8(0 U!J9";
C,-2 = 2'00 + 8(0 + 0.# + 2'(.#% = ')(00 JU!";
→ ,eretele ,-):
 /ria peretelui: /,-) = #07.2' m
2
;
 Hensitatea materialului 51eton6: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.#0 m;
 Capacitatea calorică masică 51eton6: c = 8(0 U!J9";
C,-) = 2'00 + 8(0 + 0.# + #07.2' = 22'00 JU!";
→ ,eretele ,-(:
 /ria peretelui: /,-( = /,-(*e+t. . /,-(*9<enă = #07.% . 2)7.) = )(%.7m
2
;
 Hensitatea materialului 51eton6: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.#0 m;
 Capacitatea calorică masică 51eton6: c = 8(0 U!J9";
C,-( = 2'00 + 8(0 + 0.# + )(%.7 = 728'0 JU!";
24
→ ,eretele ,-':
 /ria peretelui: /,-' = 28(.( m
2
;
 Hensitatea materialului 51eton6: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.#0 m;
 Capacitatea calorică masică 51eton6: c = 8(0 U!J9";
C,-' = 2'00 + 8(0 + 0.# + 28(.( = '7700 JU!";
→ ,erete ,-%:
 /ria peretelui: /,-% = '#0.( m
2
;
 Hensitatea materialului 51eton6: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.#0 m;
 Capacitatea calorică masică 51eton6: c = 8(0 U!J9";
C,-% = 2'00 + 8(0 + 0.# + '#0.( = #07#80 JU!";
→ ,lan3eele interioare:
 /ria plan3eelor: #0 + 278.2 = 2782 m
2
;
 Tencuiala de pe tavan:
 Hensitatea materialului: S = #%00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.02 m;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0 U!J9";
 ,laca de 1.a.:
 Hensitatea materialului: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.#0 m;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0 U!J9";
 @apa de mortar de peste placa de 1.a.:
 Hensitatea materialului: S = #%00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.0' m;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0 U!J9";
25
 ,ardoseala caldă 5parc<et6:
 Hensitatea materialului: S = 800 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.0) m;
 Capacitatea calorică masică: c = 2'00 U!J9";
Cpl. int. = 2782 5#%00 + 0.02 + 8(0 . 2'00 + 0.#0 + 8(0 . #%00 + 0.0' + 8(0 .
800 + 0.0) + 2'006 = #0#2870 JU!";
→ ,lan3eul de terasă:
 /ria terasei: /terasă = 278.2 m
2
;
 Tencuiala de pe tavan:
 Hensitatea materialului: S = #%00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.02 m;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0 U!J9";
 ,laca de 1.a.:
 Hensitatea materialului: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.08 m;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0U!J9";
Cterasă = 278.2 5#%00 + 0.02 + 8(0 . 2'00 + 0.08 + 8(06 = '(220 JU!";
→ ,lan3eul peste su1sol:
 /ria plan3eului: /pl. su1. = 278.2 m
2
;
 ,ardoseală caldă:
 Hensitatea materialului: S = 800 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.0) m;
 Capacitatea calorică masică: c = 2'00 U!J9";
 @apa de peste placa de 1.a.:
 Hensitatea materialului: S = #%00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul; 0.0' m;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0 U!J9";
26
 ,laca de 1.a.;
 Hensitatea materialului: S = 2'00 J9!m
)
;
 Trosimea luată =n calcul: 0.02 m;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0 U!J9";
Cpl. su1. = 278.2 5800 + 0.0) + 2'00 . #%00 + 0.0' + 8(0 . 2'00 + 0.02 + 8(06
= (7#00 JU!";
→ Vidăria interioară din 1.c.a.:
 Rolumul ?idăriei: 2( m
)
;
 Hensitatea materialului: 700 J9!m
)
;
 Capacitatea calorică masică: c = 8(0 U!J9";
C1.c.a. int. = 2( + 700 + 8(0 = #(#00 JU!".
C = C,-# . C,-2 . C,-) . C,-' . C,-% . Cpl. int. . Cterasă . Cpl. su1. . C1.c.a. int. =
#8%800 . ')(00 . 22'00 . 728'0 . '2700 . #07#80 . #0#2870 . '2220 .
(7#00 . #(#00 = #%22000 JU!" = #.%22 + #0
7
U!".
Calculul coe#icientului de pierderi termice ale cl"dirii1 ţin4nd
cont de temperatura medie a se+onului de *nc"l+ire de 5 3.)
o
C
A = A,-# . A,-2 . A,-) . A,-(*e+t. . A,-(*9<enă 520 2 '6!520 2 ).86 . A,-' 520 2
'6!520 2 ).86 . A,-% 520 2 #06!520 2 ).86 . 77 + A0-# . 2% + A0-2 . 20 + A0-2 520 2
'6!520 * ).86 . 7( + A0-).4# . ## + A0-(.4# . (% + A42 520 2 #06!520 2 ).86 . Apl*su1
520 2 '6!520 2 ).86 . Aterasă . Acenturi = #('#.( . ))2.% . )2%.% . #().7 . 288.' +
0.72' . 87#.2 + 0.72' . 8)8.' + 0.%#7 . 77 + 8.02 . 2% + 2.2) . 20 + 2.2) +
0.72' . 7( + #7.02 . ## + #).2) . (% + 7.87 + 0.%#7 . %%%.7 + 0.72' . 277.8 .
2%8.8 = 7()' !".
Calculul constantei γ
γ = C!)%00A = #%22000000!5)%00 + 7()'6 = %0.% <
%.3.Calculul coe#icientului a
a = a0 . τ!τ0 = 0.8 . %0.%!)0 = 2.82
27
η = 5# * γ
a
6!5#*γ
a.#
6 = 5# * 0.#(
2.82
6!5# * 0.#(
).82
6 = 0.777
η# = a!5a.#6 = 2.82!).82 = 0.7)8
.Calculul necesarului de căldură pentru
încălzirea spa!iilor
Q< = Q8 2 WQ9 = %7'000 2 0.777 + ##'700 = ''7(00 J<
".Calculul temperaturii de ec#ili$ru
Ced = Cid 2 W#Q9d!5Atd6 unde:
→ Ced = temperatura de ec<ili1ru;
→ Cid = temperatura interioară;
→ Q9d = aporturile interne 3i solare medii ?ilnice;
→ td = durata unei ?ile 52( de ore6.
6.1.Aporturile interne $i solare +ilnice
Q9d = 7(%00000!#7# = (7')00 !?i;
6.2.-emperatura de echili'ru
Ced = #% 2 0.7)8 + (7')00!57()' + 2(6 = #(
o
C
28
Fe modifică 3i intensităţile solare medii pentru perioada de =ncăl?ire:
29
0aţă de calculul anteriorN se modifică următoarele:
30
→ Coeficientul de pierderi termice ale clădirii ţinOnd cont de temperatura
medie e+terioară pentru perioada de =ncăl?ire de . (.2
o
C: A = A,-# .
A,-2 . A,-) . A,-(*e+t. . A,-(*9<enă 520 2 '6!520 2 (.26 . A,-' 520 2 '6!520 2
(.26 . A,-% 520 2 #06!520 2 (.26 . 77 + A0-# . 2% + A0-2 . 20 + A0-2 520 2
'6!520 2 (.26 . 7( + A0-).4# . ## + A0-(.4# . (% + A42 520 2 #06!520 2
(.26 . Apl*su1 520 2 '6!520 2 (.26 . Aterasă . Acenturi = #('#.( . ))2.% .
)2%.% . #().7 . 288.' + 0.7(7 . 87#.2 + 0.7(7 . 8)8.' + 0.%)) . 77 +
8.02 . 2% + 2.2) . 20 + 2.2) + 0.7(7 . 7( + #7.02 . ## + #).2) . (% +
7.87 + 0.%)) . %%%.7 + 0.7(7 . 277.8 . 2%8.8 = 7%00 !".
→ Dumărul de ore de =ncăl?ire: 2(<!?i + 2#2 ?ile = '088 <;
→ B<
recalculat
= A 5Ci 2 Ce6 = 7%00 + 520 2 (.26 = #20#00 = #20.# J;
→ BR
recalculat
= AR5Ci 2 Ce6 = #''0 + 520 2 (.26 = 2('00 = 2(.' J;
→ Q<
recalculat
= B<
recalculat
+ '088 = #20.# + '088 = %###00 J<;
→ QR
recalculat
= BR
recalculat
+ '088 = 2(.' + '088 = #2(700 J<;
→ Q8
recalculat
= %###00 . #2(700 = 7)%000 J<;
→ Calculul aporturilor solare ţinOnd cont de modificarea intensităţilor
solare medii pentru perioada de =ncăl?ireN de 72.#7 !m
2
pentru sud 3i
'0.20 !m
2
pentru est 3i vest:
 Bs
0-#*est.vest
= 8% + '0.20 + 2.08 + 0.8 + 0.7' = ')70 = '.)7 J;
 Bs
0-#*sud
= ## + 72.#7 + 2.08 + 0.8 + 0.7' = #270 = #.27 J;
 Bs
0-2*sud
= 22 + 72.#7 + 0.)% + 0.8 + 0.7' = )80 = 0.)8 J;
 Bs
0-).4#*est 3i vest
= 7( + '0.20 + ).88' + 0.8 + 0.7' = 8%%0 =
8.%%J;
 Bs
0-(.4#*sud
= ## + 72.#7 + 2.77' + 0.8 + 0.7' = #8#0 = #.8# J;
 Φs
recalculat
= #7.#8 J.
→ Calculul aporturilor interne 3i solare:
 Φ9
recalculat
= 8.7) . #7.#8 = 2%.## J;
31
 Q9
recalculat
= 2%.## + '088 = #)2700 J<!an
→ Q< = Q8 2 WQ9 = 7)%000 2 0.777 + #)2700 = %0)'00 J<!an.
%.Calculul pierderilor de c ă ldur ă din cauza
instala ! iilor de înc ă lzire
Hatorită faptului că toate apartamentele au centrale termice murale de
apartament pentru =ncăl?ire 3i preparare apă caldă mena;erăN calculul se face
conform Mc00#*(*2007N par. GGG.#.(.
7.1.Calculul pierderilor de c " ldur " prin transmisie la
ni.elul corpurilor de *nc "l+ire
→ Decesarul mediu anual de căldură: %0)'00+#000!5)0%0+'0886 =
)8.8!m
2
X (0 !m
2
;
→ -ficienţa sistemului de transmisie re?ultă conform ta1. &.#.: ηe = 0.77;
→ ,ierderea de căldură prin transmisie la nivelul corpurilor de =ncăl?ire:
QeNstr. = Q< + 5#*ηe6!ηe = #8700 <<.
7.2.Consumul auxiliar de energie pentru pompele din
instala ţiile de *nc " l+ire
→ Conform /ne+ei GG.#.0. din Mc00#N dNe = (% + 77 = (%00 J<!an;
→ -ner9ia recuperată din apă este: JdNe = 0.2' + (%00 = ##'0J<!an.
7.3.Energia consumat " de instala ţia de ap " cald " de
consum
Heoarece toate apartamentele au ca?ane murale de apartament pentru
=ncăl?ire 3i preparare apă caldă mena;erăN pentru a calcula pierderile de căldură
la nivelul 9eneratorului este nevoie de valoarea ener9iei consumate de instalaţia
de apă caldă de consum 5Qa.c.c.6. /ceasta se calculea?ă conform capitolului GGG.)
din Mc00#*(*2007.
32
→ 0ormula 9enerală pentru Qa.c.c.: Qa.c.c. = Qa.c. . Qa.c.Nc. . Qa.c.Ns. . Qa.c.N9.
unde:
 Qa.c.c. = consumul de ener9ie pentru apa caldă;
 Qa.c. = consumul de ener9ie datorat utili?ării apei calde;
 Qa.c.Nc. = consumul de ener9ie datorată pierderilor de apă caldă la
utili?ator;
 Qa.c.Ns. = pierderea de căldură din sistemele de acumulare;
 Qa.c.N9. = pierderea de căldură datorată 9enerării apei calde;
→ Qa.c. = Σρ + c + Ra.c. + 5Ca.c. 2 Ca.r.6 unde:
 ρ = densitatea apei calde de consum = 78).2 J9!m
)
;
 c = căldura specifică a apei calde de consum = (.#8) U!J9";
 Ra.c. = Rolumul de apă caldă necesar: Ra.c. = a + Du !#000 unde:
 a = consumul ?ilnic de apă caldă pentru o persoană = 7'l!omY?i
Y )%' ?ile = 27)7' l!omYan;
 Du = numărul persoanelor care utili?ea?ă apa caldă: Du = F8EC. +
i8EC = )0%0 m
2
+ 0.07) pers.!m
2
= 22) persoane.
 Ra.c. = 27)7' l!omYan + 22) persoane!#000 = %)80 m
)
!an
 Ca.c. = %0
o
C = temperatura apei calde de consum;
 Ca.r. = #0
o
C = temperatura apei rece;
 Qa.c. = 78).2 + (#8) + %)80 + 5%0*#06!)%00000 = )%'000 J<!an
→ Qa.c.Nc. = Σρ + c + Ra.c.Nc + 5Ca.c. 2 Ca.r.6 unde:
 ρ = densitatea apei calde de consum = 78).2 J9!m
)
;
 c = căldura specifică a apei calde de consum = (#8) U!J9";
 Ra.c.NcN = Rolumul de apă caldă pierdut: Ra.c. = aa.c.Nc. + Du !#000 unde:
 aa.c.Nc = piederea ?ilnică de apă caldă pentru o persoană =
2l!omY?i Y )%' ?ile = 7)0 l!omYan;
33
 Du = numărul persoanelor care utili?ea?ă apa caldă: Du = F8EC. +
i8EC = )0%0 m
2
+ 0.07) pers.!m
2
= 22) persoane.
 Ra.c.Nc = 7)0 l!omYan + 22) persoane!#000 = #70 m
)
!an
 Ca.c. = %0
o
C = temperatura apei calde de consum;
 Ca.r. = #0
o
C = temperatura apei rece;
→ Qa.c.Nc = 78).2 + (#8) + #70 + 5%0*#06!)%00000 = 7700 J<!an;
→ Qa.c.Ns = 0 deoarece ca?anul este =n interiorul apartamentului 3i piederile
prin manta se recuperea?ă =n =ntre9ime;
→ Qa.c.N9 se cumulea?ă cu pierderea de căldură din centrala termică
pentru =ncăl?ire;
→ Qa.c.c. = )%'000 . 7700 = )7(700 J<!an; 5Zacc = #22J<!m
2
an6.
$e?ultă clasa - ener9etică din punct de vedere al preparării apei
calde.
7.4.Calculul pierderilor de c " ldur " la ni.elul sursei de
c " ldur "
QT = QTN aut + 5#*ηTNnet6!ηTNnet unde:
→ QTNaut = Q< . QeNstr. 2 JdNe . Qa.c.c. = %0)'00 . #8700 2 ##'0 . )7(700 =
77'800 J<!an.
→ ηTNaut = randamentul se?onier net al ca?anului mural. /vOnd =n vedere
că =n cele mai multe ca?uri centralele termice de apartament sunt
supradimensionate 5pot furni?a căldură 3i apă caldă pentru mai mult
decOt un apartament6N sunt vec<iN multe dere9lateN se poate considera
ηTNnet. = 0.80.
$e?ultă QT = 77'800 + 0.20!0.80 = 2(7000 J<!an.
,ierderile de căldură din instalaţia de =ncăl?ire: Qt< = QeNstr. . QT = #8700 .
2(7000 = 2%7700 J<!an
7..Consumul total de energie pentru *nc " l+ire
34
Qf< = Q< . Qt< = %0)'00 . 2%7700 = 87#200 J<!an; 5Zf< = 28' J<!m
2
an6.
$e?ultă clasa - ener9etică din punct de vedere al =ncăl?irii.
&.Consumul mediu de energie din
instala ! iile de iluminat
ilum. = %/ . 5tHY0HY00 . tDY00 6Σ,n!#000 = %+)0%0 . 5#000 . 8006#0 +
)0%0!#000 = 7)(00 J<!an. Zilum. = 2( J<!m
2
an. $e?ultă clasa / ener9etică din
punct de vedere al iluminatului.
'.Calculul energiei primare
Conform Mc00#N -p = Qf<Y#.#0 . ilum.Y2.80 = 587#200 . )7((006 +#.#0 .
7)(00 + 2.80 = #'7%000 J<!an.
(.Calculul emisiilor de $io)id de car$on
-CE2 = 587#200 . )7((006 + 0.20' . 7)(00 + 0.07 = 2%2000 J9!an.
-CE2 = 8'.% J9 CE2!m
2
an.
*.+otarea clădirii reale.
ZT = 28' . #22 . 2( = ()# J<!m
2
an. $e?ultă clasa ener9etică -.
8.1.Penalit"ţile:
→ ,# = #.0# 5su1sol uscatN dar =nc<is6;
→ ,2 = #.00 5uăa de la intrare este prevă?ută cu interfon6;
→ ,) = #.02 5ferestre la spaţiile comune =n stare 1unăN dar neetan3e6;
→ ,( = #.0' 5corpurile statice nu au armături de re9lare6;
→ ,' = #.00 5clădirea nu este racordată la =ncăl?irea centrală6;
→ ,% = #.00 5clădirea nu este racordată la =ncăl?irea centrală6;
35
→ ,7 = #.00 5clădirea nu este racordată la =ncăl?irea centrală6;
→ ,8 = #.0' 5tencuială e+terioară că?ută parţial6;
→ ,7 = #.02 5pereţii pre?intă pete de condens6;
→ ,#0 = #.00 5clădirea nu are pod6;
→ ,## = #.00 5nu sunt co3uri de fum6;
→ ,#2 = #.#0 5clădirea nu are sistem or9ani?at de ventilare naturală6.
→ ,0 = #.27(.
8.2.9otarea
ZT,0 = ()# + #.27(= '(7 J<!m
2
an.
D = e+p5*0.00#0')Y'(7 . (.7)%86 = %(.00
+.Calculul cl ă dirii de referin !ă
9.1.Cuplajele termice ale elementelor an.elopei
Pereţi exteriori:
→ $e?istenţa termică: $[,- = #.(0 m
2
"!;
→ /ria pereţilor e+teriori: /,- = /,-# . /,-2 . /,-) . /,-(*e+t. = 887.(8 .
2'(.#% . #07.2' . #07.%0 = #)%# m
2
;
→ Cupla;ul termic al pereţilor e+teriori: 4,- = #)%#!#.( = 7'7 !";
Pereţii spre ghena de gunoi:
→ $e?istenţa termică: $[,-*9<ena = #.(0 m
2
"!;
→ /ria pereţilor spre 9<ena de 9unoi: /,-*9<ena = 2)7.)# m
2
;
→ Cupla;ul termic al pereţilor spre 9<ena de 9unoi: 4,-*9<ena = 2)7.)#!#.(
= #70 !";
Peretele de rost:
→ 4,-'*rost = 87#.2' !";
36
Pereţii spre casa sc"rii:
→ $e?istenţa termică: $[,-%*scara = #.(0 m
2
"!;
→ /ria pereţilor spre casa scării: /,-% = '#0.)8 m
2
;
→ Cupla;ul termic al pereţilor spre casa scării: 4,-%*scara = '#0.)8!#.(0 =
)%' !";
%erestrele exterioare:
→ $e?istenţa termică: $[0- = 0.(0 m
2
"!;
→ /ria ferestrelor e+terioare: /0- = 77 + #.%0 + #.)0 . 2% + 0.%0 + 0.%0 .
7( + 5#.'' + #.)0 . 0.8' + 2.206 . ## + 50.8' + #.)0 . 0.8' + 2.206 =
')#.) m
2
;
→ Cupla;ul termic al ferestrelor e+terioare: 40- = ')#.)!.( = #)28.) !";
%erestre spre ghena de gunoi:
→ $e?istenţa termică: $[0-*9<ena = 0.(0 m
2
"!;
→ /ria ferestrelor spre 9<ena de 9unoi: /0-*9<ena = 20 + 0.%0 + 0.%0 =
7.20m
2
;
→ Cupla;ul termic: 40-*9<ena = 7.2!0.( = #8 !";
($ile spre casa sc"rii:
→ $e?istenţa termică: $[42 = 0.(0 m
2
"!;
→ /ria u3ilor spre casa scării: /42 = (% + 0.70 + 2.#0 = 87.7( m
2
;
→ Cupla;ul termic: 442 = 87.7(!0.(0 = 22' !";
Plan$eul de teras":
→ $e?istenţa termică a plan3eului de terasă: $[terasa = ).00 m
2
"!;
→ /ria plan3eului de terasă: /terasa = 278.20 m
2
;
→ Cupla;ul termic al plan3eului peste terasă: 4terasa = 278.2!) = 7)!";
Plan$eul peste su'sol:
37
→ $e?istenţa termică a plan3eului peste su1sol: $[su1sol = #.%' m
2
"!;
→ /ria plan3eului peste su1sol: /pl*su1sol = 278.2 m
2
;
→ Cupla;ul termic al plan3eului peste su1sol: 4pl*su1sol = 278.2!#.%' =
#%7!".
9.2.Cuplajul termic al an.elopei pentru calculul
preliminar
Temperatura de ec<ili1ru preliminară este de #2
0
C. Temperatura medie
este ).8
0
C
A = 7'7 . #)28 . 7) . #70520*#06!520*).86 . 87#520*#06!520*).86 . )%'520*
#06!520*).86 . #8520*#06!520*).86 . 22'520*#06!520*).86 . #%7520*#06!520*).86 =
)'00 !".
0lu+ul termic cau?at de anvelopă =n perioada de =ncăl?ire este: Φ< = )'00 +
520*).86 = '%700 = '7.% J.
9.3.Calculul temperaturii de echili'ru
,erioada de =ncăl?ire este de #70 ?ile sau #70+2( = ('%0 ore.
Q
prelim
= '7.% + ('%0 = 2%2700 J<.
Qv
prelim
= ('%0 + 2'.# = ##((00 J<.
Q8
prelim.
= 2%2700 . ##((00 = )77#00 J<.
Q9
prelim.
= ##'700 J<.
γ = Q9!Q8 = ##'700!)77#00 = 0.)#
τ = C!)%00A unde C = #.%22 + #0
7
U!"; τ = #.%22 + #0
7
!5)%00+)'#(6 = #2(.7
<.
a = a0 . τ!τ0 = 0.80 . #2(.7!)0 = (.7%
η = 5# * γ
a
65#*γ
a.#
6 = 0.778
η# = a!5a.#6 = (.7%!'.7% = 0.8)2
Q< = Q8 * ηQ9 = )77#00 2 0.778 + ##'700 = 2%#(00 J<
θed = θid * η#Q9d!5Atd6 = #% 2 0.8)2 + (7')00!5)'00+2(6 = ##.#
o
C.
38
Fe modifică 3i intensităţile solare medii pentru perioada de =ncăl?ire:
39
40
0aţă de calculul preliminar se modifică următoarele:
→ A = 7'7 . #)28 . 7) . #70520*#06!520*).#6 . 87#520*#06!520*).#6 .
)%'520*#06!520*).#6 . #8520*#06!520*).#6 . 22'520*#06!520*).#6 .
#%7520*#06!520*).#6 = )('( !".
→ Dumărul de ore de =ncăl?ire: 2( + #7' = (200 <;
→ Q
recalc.
= )('( + 520 2 ).#6 + (200!#000 = 2'(200 J<;
→ QR
recalc.
= #''0 + 520 * ).#6 + (200!#000 = ##0000 J<;
→ Q8
recalc.
= 2'(200 . ##0000 = )%(200 J<;
→ QF
recalc.
= 58% + (8.'# + 2.08 + 0.8 + 0.7' . ## + 7).08 + 2.08 + 0.8 +
0.7' . 22 + 7).08 + 0.)% + 0.8 + 0.7' . 7( + (8.'# + ).88' + 0.8 + 0.7'
. ## + 7).08 + 2.77' + 0.8 + 0.7'6 + (200!#000 = 7#700 J<;
→ Qi = 8.7) + (200 = )7'00 J<;
→ Q9
recalc.
= 7#700 . )7'00 = #07(00 J<;
→ Q<
recalc.
= )%(200 2 0.78% + #07(00 = 2'%)00 J<.
9.4.Calculul pierderilor de c " ldur " din cau+a instala:
ţiilor de *nc " l+ire
Hatorită faptului că toate apartamentele au centrale termice murale de
apartament pentru =ncăl?ire 3i preparare apă caldă mena;erăN calculul se face
conform Mc00#*(*2007N par. GGG.#.(.
Calculul pierderilor de c"ldur" prin transmisie la ni.elul
corpurilor de *nc"l+ire
→ Decesarul mediu anual de căldură: 2'%)00+#000!5)0%0+(2006 =
#7.7!m
2
X (0 !m
2
;
→ -ficienţa sistemului de transmisie re?ultă conform ta1. &.#.: ηe = 0.77;
→ ,ierderea de căldură prin transmisie la nivelul corpurilor de =ncăl?ire:
QeNstr. = Q< + 5#*ηe6!ηe = 7700 <<.
41
7.2.Consumul auxiliar de energie pentru pompele din
instala ţiile de *nc " l+ire
→ Conform /ne+ei GG.#.0. din Mc00#N dNe = (% + 77 = (%00 J<!an;
→ -ner9ia recuperată din apă este: JdNe = 0.2' + (%00 = ##'0J<!an.
7.3.Energia consumat " de instala ţia de ap " cald " de
consum
Heoarece toate apartamentele au ca?ane murale de apartament pentru
=ncăl?ire 3i preparare apă caldă mena;erăN pentru a calcula pierderile de căldură
la nivelul 9eneratorului este nevoie de valoarea ener9iei consumate de instalaţia
de apă caldă de consum 5Qa.c.c.6. /ceasta se calculea?ă conform capitolului GGG.)
din Mc00#*(*2007.
→ 0ormula 9enerală pentru Qa.c.c.: Qa.c.c. = Qa.c. . Qa.c.Nc. . Qa.c.Ns. . Qa.c.N9.
unde:
 Qa.c.c. = consumul de ener9ie pentru apa caldă;
 Qa.c. = consumul de ener9ie datorat utili?ării apei calde;
 Qa.c.Nc. = consumul de ener9ie datorată pierderilor de apă caldă la
utili?ator;
 Qa.c.Ns. = pierderea de căldură din sistemele de acumulare;
 Qa.c.N9. = pierderea de căldură datorată 9enerării apei calde;
→ Qa.c. = Σρ + c + Ra.c. + 5Ca.c. 2 Ca.r.6 unde:
 ρ = densitatea apei calde de consum = 78).2 J9!m
)
;
 c = căldura specifică a apei calde de consum = (.#8) U!J9";
 Ra.c. = Rolumul de apă caldă necesar: Ra.c. = a + Du !#000 unde:
 a = consumul ?ilnic de apă caldă pentru o persoană = 7'l!omY?i
Y )%' ?ile = 27)7' l!omYan;
 Du = numărul persoanelor care utili?ea?ă apa caldă: Du = F8EC. +
i8EC = )0%0 m
2
+ 0.07) pers.!m
2
= 22) persoane.
42
 Ra.c. = 27)7' l!omYan + 22) persoane!#000 = %)80 m
)
!an
 Ca.c. = %0
o
C = temperatura apei calde de consum;
 Ca.r. = #0
o
C = temperatura apei rece;
 Qa.c. = 78).2 + (#8) + %)80 + 5%0*#06!)%00000 = )%'000 J<!an
→ Qa.c.Nc. = Σρ + c + Ra.c.Nc + 5Ca.c. 2 Ca.r.6 unde:
 ρ = densitatea apei calde de consum = 78).2 J9!m
)
;
 c = căldura specifică a apei calde de consum = (#8) U!J9";
 Ra.c.NcN = Rolumul de apă caldă pierdut: Ra.c. = aa.c.Nc. + Du !#000 unde:
 aa.c.Nc = piederea ?ilnică de apă caldă pentru o persoană =
0.'l!omY?i Y )%' ?ile = #8) l!omYan;
 Du = numărul persoanelor care utili?ea?ă apa caldă: Du = F8EC. +
i8EC = )0%0 m
2
+ 0.07) pers.!m
2
= 22) persoane.
 Ra.c.Nc = #7) l!omYan + 22) persoane!#000 = (# m
)
!an
 Ca.c. = %0
o
C = temperatura apei calde de consum;
 Ca.r. = #0
o
C = temperatura apei rece;
→ Qa.c.Nc = 78).2 + (#8) + (# + 5%0*#06!)%00000 = 2)(0 J<!an;
→ Qa.c.Ns = 0 deoarece ca?anul este =n interiorul apartamentului 3i piederile
prin manta se recuperea?ă =n =ntre9ime;
→ Qa.c.N9 se cumulea?ă cu pierderea de căldură din centrala termică
pentru =ncăl?ire;
→ Qa.c.c. = )%'000 . 2)(0 = )%7)00 J<!an; 5Zacc = #20J<!m
2
an6.
$e?ultă clasa - ener9etică din punct de vedere al preparării apei
calde.
7.4.Calculul pierderilor de c " ldur " la ni.elul sursei de
c " ldur "
QT = QTN aut + 5#*ηTNnet6!ηTNnet unde:
43
→ QTNaut = Q< . QeNstr. 2 JdNe . Qa.c.c. = %0)'00 . #8700 2 ##'0 . )7(700 =
%)0(00 J<!an.
→ ηTNaut = randamentul se?onier net al ca?anului mural. Fe poate
considera ηTNnet. = 0.8'.
$e?ultă QT = 2'%)00 + 0.#'!0.8' = ('200 J<!an.
,ierderile de căldură din instalaţia de =ncăl?ire: Qt< = QeNstr. . QT = 7700 .
('200 = ')#00 J<!an
7..Consumul total de energie pentru *nc " l+ire
Qf< = Q< . Qt< = 2'%)00 . ')#00 = )()'00 J<!an; 5Zf< = ##2 J<!m
2
an6.
$e?ultă clasa & ener9etică din punct de vedere al =ncăl?irii.
&.Consumul mediu de energie din
instala ! iile de iluminat
ilum. = %/ . 5tHY0HY00 . tDY00 6Σ,n!#000 = %+)0%0 . 5#000 . 8006#0 +
)0%0!#000 = 7)(00 J<!an. Zilum. = 2( J<!m
2
an. $e?ultă clasa / ener9etică din
punct de vedere al iluminatului.
'.Calculul energiei primare
Conform Mc00#N -p = Qf<Y#.#0 . ilum.Y2.80 = 5)()'00 . )%7)006 +#.#0 .
7)(00 + 2.80 = 787(00 J<!an.
(.Calculul emisiilor de $io)id de car$on
-CE2 = 5)()'00 . )%7)006 + 0.20' . 7)(00 + 0.07 = #'2)00 J9!an.
-CE2 = (7.8 J9 CE2!m
2
an.
*.+otarea clădirii de referin!ă.
ZT = ##2 . #20 . 2( = 2'% J<!m
2
an. $e?ultă clasa ener9etică C.
8.1.Penalit"ţile:
,0 = #.000
8.2.9otarea
44
ZT,0 = 2'% + #.000 = 2'% J<!m
2
an.
D = e+p5*0.00#0')Y2'% . (.7)%86 = 87.#2
\ntocmit
Gn9. Ca?acu -mil
45

 Transmitanţa termică liniară: ψ2 = 0.30 W/mK; → Puntea termică de la intersecţia cu planşul de peste subsol:  Lungimea: 2x24.60 = 49.20 m;  Transmitanţa termică liniară: ψ3 = 0.22 W/mK;
Cuplajul termic al peretelui PE1: UPE1 = 889.48/0.6282 + 109.60 x 0.09 + 49.20 x 0.30 + 49.20 x 0.22 = 1451.4 W/K;

Perete PE2: → Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa interioară:αi=8; → Tencuială de mortar de var: d=0.02m; λ=0.700W/mK; a=1.00;
R=d/aλ=0.0286m2K/W;

→ Beton armat: d=0.18m; λ=1.74W/mK; a=1.10; R=d/aλ=0.094m2K/W; → B.c.a.: d=0.19m; λ=0.340 W/mK; a=1.15; R=d/aλ=0.4859 m2K/W; → Tencuială de mortar de ciment-var: d=0.03m; λ=0.870W/mK; a=1.00;
R=d/aλ=0.0345m2K/W;

→ Coeficientul de conductivitate termică de la suprafaţa exterioară:
αe=24; RPE2=0.125 + 0.0286 + 0.094 + 0.4859 + 0.0345 + 0.0417 = 0.801 m 2K/W;

→ Aria peretelui PE2:  Perete: 2 x 5.20 x 27.40 = 284.96 m2;  Fereastră FE1 - 1.60x1.30: 11 buc.x1.60x1.30= 22.88 m2;  Fereastră FE2 – 0.60x0.60: 22 buc.x0.60x0.60 = 7.92 m2;  APE2 = 284.96 – 22.88 – 7.92 = 254.16 m2; → Punţile permice la intersecţia cu PE1 şi PE4:  Lungimea: 4x27.40 = 109.40 m2;  Transmitanţa termică liniară: ψ1 = 0.09 W/mK; → Puntea termică de la intersecţia cu terasa:
2

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->