FORMULE ALGEBRĂ

Formule de calcul
prescurtat
, )
2
2 2
a b a 2ab b + = + +
, )
2
2 2
a b a 2ab b ÷ = ÷ +
, ) , )
2 2
a b a b a b ÷ = ÷ +
, ) , )
3 3 2 2
a b a b a ab b ÷ = ÷ + +
, ) , )
3 3 2 2
a b a b a ab b + = + ÷ +
, )
2
a b c + + =
2 2 2
a b c 2ab 2ac 2bc + + + + +
, )
3
3 2 2 3
a b a 3a b 3ab b ÷ = ÷ + ÷
, )
3
3 2 2 3
a b a 3a b 3ab b + = + + +
Numere reale
- , )
, ) , )
, ) , )
E x , dacă E x 0
E x
E x , dacă E x 0
> ¦
¦
=
´
÷ <
¦
¹
Modulul unei expresii are proprietatea: , ) , ) E x a a E x a. < · ÷ < <
- Puteri:
x y x y
a a a
+
= ,
x y x y
a : a a
÷
= ,
, )
y
x x y
a a

= ,
0
a 1 = ,
n
n
1
a
a
÷
= ,
m
n m
n
a a =
- Radicali:
2
x, x 0
x x
x, x 0
> ¦
= =
´
÷ <
¹
, conjugata lui a b + este a b ÷
conjugata lui
3 3
a b + este
3 3 2 2 3
a ab b ÷ + iar conjugata lui
3 3
a b ÷ este
3 3 2 2 3
a ab b + +
-
PAR
x are sens pentru x 0 > ,
IMPAR
x are sens pentru x R ¬ e
- Formula radicalilor compuşi:
2 2
dacă a b c ÷ =
a c a c
a b
2 2
+ ÷
¬ ± = ±
Funcţia de gradul I , ) f : R R , f x ax b, a, b R. ÷ = + e
a 0 > ¬ f strict crescătoare a 0 < ¬ f strict descrescătoare
- Ecuaţia a x b + = are soluţia x b a = ÷
- Ecuaţia a x b = are soluţia
b
x
a
=
Funcţia de gradul al II-lea
f : R R, ÷ , )
2
f x ax bx c, = + + a, b, c R , a 0 e =
Reprezentarea grafică este parabola cu vârful
b
V ,
2a 4a
A | |
÷ ÷
|
\ .
Dacă , ) a 0 minf x > ¬ - = , )
V v
y f x
4a
A
= ÷ = , dacă a 0 < ¬ , ) , )
v v
maxf x y f x
4a
A
- = = ÷ =
Ecuaţia
2
ax bx c 0 + + = are soluţiile
1, 2
b
x
2a
÷ ± A
= unde
2
b 4ac A = ÷
Formulele lui Viette:
1 2 1 2
b c
x x , x x
a a
+ = ÷ =
Semnul funcţiei:
0 x A >
1 2
x x ÷· ·
, )
2
f x ax bx c = + +
semn a 0 semn contrar a 0 semn a
=0 x A
1 2
x = x ÷· ·
, )
2
f x ax bx c = + +
semn a 0 semn a
0 x A <
÷· ·
, )
2
f x ax bx c = + +
semn a
Progresii aritmetice şi geometrice
- Şirul , )
n
n N
a
-
e
este progresie aritmetică de raţie r dacă
n 1 n
a a r, n N .
-
+
= + ¬ e
Formule: , )
n 1
a a n 1 r, n N
-
= + ÷ ¬ e
, )
1 n
n 1 2 n
a a n
S a a .... a
2
+
= + + + =
a c
a, b, c b
2
+
÷ · =
- Şirul , )
n
n N
b
-
e
este progresie geometrică de raţie q dacă
n 1 n
b b q, q 0, q 1, n N
-
+
= = = ¬ e
Formule:
n 1
n 1
b b q , n N
÷ -
= ¬ e
n
n 1 2 n 1
q 1
S b b .... b b , q 1
q 1
÷
= + + + = =
÷
2
a, b, c b a c ÷ · =
- De reţinut :
, ) n n 1
1 2 3 ... n ;
2
+
+ + + + =
, ) , )
2 2 2
n n 1 2n 1
1 2 ... n ;
6
+ +
+ + + =
, )
2
2
3 3 3
n n 1
1 2 ... n
4
+
+ + + =
Funcţia exponenţială
- Funcţia exponenţială , )
x
f x a , = , ) f : R 0, ÷ · cu a 0, a 1 > =
Dacă a 1 > ¬ funcţia este crescătoare
Dacă , ) a 0,1 e ¬ funcţia este descrescătoare
ecuaţia
x
a b = are ca soluţie unică
a
x log b =
Funcţia logaritmică
- Funcţia logaritmică , )
a
f x log x, = , ) f : 0, R · ÷ cu a 0, a 1 > =
Dacă a 1 > ¬ funcţia este crescătoare
Dacă , ) a 0,1 e ¬ funcţia este descrescătoare
e
ln x log x = este logaritm natural unde e ~2,71 Reţineţi: ln1 0, = lne 1, =
1
ln 1
e
= ÷ ,
n
lne n =
10
lg x log x = este logaritm în baza 10. Reţineţi: lg1 0, = lg10 1, =
1
lg 1
10
= ÷ ,
n
lg10 n =
- Formule:
a
log 1 0, =
a
log a 1, =
n
a a
log A nlog A =
a a a
log A log B log A B, + =
a a a
A
log A log B log
B
÷ =
Schimbarea bazei unui logaritm se face cu formula
c
a
c
log A
log A
log a
=
ecuaţia
a
log x b = are ca soluţie unică
b
x a =
COMBINATORICĂ
- Dacă mulţimile A şi B au n respectiv m elemente, atunci
n
Există m funcţii f : A B ÷
n
m
Există A funcţii injective f : A B ÷
Dacă n m există n! funcţii bijective f : A B = ÷
- Mulţimea A cu n elemente are
n
2 submulţimi
- Se numeşte permutare a mulţimii A orice mulţime ordonată ce se poate forma elemente aacesteia.
Numărul permutărilor de n elemente este
n
P n! = unde n! 1 2 3 ..... n = iar 0! 1 =
- Submulţimile ordonate de k elemente ale unei mulţimi de n elemente se numesc aranjamente de n luate câte k
şi numărul acestora este
, )
k
n
n!
A , 0 k n, k, n N
n k !
= s s e
÷
. De reţinut:
0 n
n n
A A 1; = =
- Submulţimile de k elemente ale unei mulţimi de n elemente se numesc combinări de n luate câte k şi numărul
acestora este
, )
k
n
n!
C , 0 k n, k, n N.
n k ! k!
= s s e
÷
De reţinut:
0 n
n n
C C 1; = =
k n k
n n
C C
÷
=
0 1 2 n n
n n n n
C C C ..... C 2 + + + + =
- Binomul lui Newton:
, )
n
a b + =
0 n 0 1 n 1 1 2 n 2 2
n n n
C a b C a b C a b ...
÷ ÷
+ + +
k 1
k n k k n 0 n
n n
T
. C a b .... C a b ; k 0, n
+
÷
+ + + =

Formula termenului general
k n k k
k 1 n
T C a b
÷
+
=
POLINOAME
-
n n 1
n n 1 1 0
f a x a x ..... a x a
÷
÷
= + + + + ,
n
a 0 = se numeşte polinom de gradul n
0
a este termenul liber şi , )
0
a f 0 , =
n
a este coeficientul dominant, , ) f 1 = suma coeficienţilor
- Teorema împărţirii cu rest : j ¦ f , g C X ¬ e există în mod unic j ¦ c, r C X e astfel ca f g c r , = + 0 gr r gr g s <
- Polinomul f este divizibil cu g dacă există j ¦ h C X e astfel încât f g h = şi se notează f g  sau g f
- Restul împărţirii la X a ÷ este , ) r f a = , , ) , ) f a 0 f x a = · ÷ 
- Formulele lui Viete: gr f 3 = ¬
3 2
f ax bx cx d = + + +
1 1 2 3
b
s x x x ,
a
= + + = ÷
2 1 2 1 3 2 3
c
s x x x x x x
a
= + + = ,
3 1 2 3
d
s x x x
a
= = ÷
gr f 4 = ¬
4 3 2
f ax bx cx dx e = + + + +
1 1 2 3 4
b
s x x x x ,
a
= + + + = ÷
2 1 2 1 3 3 4
c
s x x x x ... x x
a
= + + + = ,
3 1 2 3 2 3 4
d
s x x x ... x x x
a
= + + = ÷ ,
4 1 2 3 4
e
s x x x x
a
= =
- Polinomul f admite
1
x a = rădăcină dublă · , ) , ) , ) f a f a 0, f a 0 ' '' = = =
- Dacă j ¦ f R X e şi
1 2
x a bi x a bi = + ¬ = ÷ - Dacă j ¦ f Q X e şi
1 2
x a b c x a b c = + ¬ = ÷
- Dacă j ¦ f Z X e caut rădăcini raţionale printre ”divizorii lui”
0
n
a
a
Probabilităţi P(A)=
j ¦
numărul cazurilor favorabile
0,1
numărul cazurilor posibile
e se numeşte probabilitatea evenimentului A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful