Redactor: MĂRIA STANCIU Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

LAROUSSE
DICŢIONAR PSIHOLOGIE
Membru al Societăţii franceze de psihologii Traducere, avanprefaţă şi completări privind psihologia românească de

DE

NORBERT SILLAMY

dr. LEONARD GAVRILIU

I.S.B.N. 973-9243-25-8

UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucureşti, 1998

Pe copertă sunt reproduse fotografiile psihologilor JEAN PIAGET (coperta 1) şi VASILE PAVELCU (coperta 4)

AVANPREFAŢĂ

„Calitatea de psiholog devine universal umană." VASILE PAVELCU

DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE Norbert Sillamy © Larousse, 1995 Pentru traducerea în limba română toate drepturile aparţin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

Orice carte de psihologie exercită o atracţie magică, poate pentru că îl invită pe cititor la meditaţie pe tema a ceea ce încă şi azi se mai consideră a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman, dar în mod cert pentru faptul că orice om simte că are nevoie ca de aer de psihologie. A nu dispune de un minimum de informaţie psihologică este nu pur şi simplu a fi deficitar pe planul culturii, cât a fi handicapat în relaţiile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem confruntaţi cu situaţii şi probleme psihologice: în dragoste, în educarea copiilor, în raporturile cu amicii şi inamicii, în afaceri sau în politică, în profesiune în general, la policlinică sau la spital, în mijloacele de transport în comun sau la volanul autoturismului propriu, în calitate de cumpărător sau de banal pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu intervenţii sau cu reacţii psihologice pe care trebuie să le percepem, să le discifrăm şi să le contracarăm, uneori imediat, ca atunci, de exemplu, când ne aflăm în faţa unor infractori periculoşi care mizează pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastră de prevedere. Desigur, a fi psiholog nu se rezumă la a avea cunoştinţe de psihologie. Amendând însă opinia superficială că „toţi oamenii sunt psihologi", Vasile Pavelcu relevă o deosebire esenţială: „Informaţia psihologică a profanului îi serveşte în primul rând lui; informaţia psihologului are o finalitate socială şi instituţională"1. Tocmai în ideea de a stimula informarea psihologului, dar şi a oricărui cititor bine intenţionat, am transpus în româneşte acest dicţionar din colecţia References Larousse, unul dintre dicţionarele (de acest format) cele mai bune din lume, cu grijă pus „la zi" de către autorul său, în 1991. Marea noastră dezamăgire, mai mare decât în cazul Dicţionarului de filosofie al lui Didier Julia 2 , a fost constatarea că în paginile sale nu s-a făcut loc

prezentării nici unui psiholog român. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy consemnează patru mari psihologi ..d'origine roumainc", aceştia numindu-se Georgc Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (născut la Lugoj, 1908), Georges Politzer (născut la Oradea. 1903), protagonistul psihologiei „omului concret", Jacob L. Moreno, fondatorul sociometriei şi al psihodramei (născut la Bucureşti, 1889) şi David Wechsler. autor al unor teste de inteligenţă utilizate cu succes pe toate meridianele (născut şi el tot la Bucureşti, 1896). Dar unde 1 este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei româneşti , care a publicat aproape exclusiv în limba franceză, în Franţa, cele aproape 170 de lucrări ale sale, din care 12 sunt cărţi? Unde sunt fie şi numai acei neurologi, neuropsihiatri şi psihologi români care — ca Gheorghe Marinescu, Dimitric Drăghicescu, Constantin Georgiade sau Mihai Ralca — s-au afirmat mai întâi chiar în metropola francofoniei? Era firesc să reparăm această dureroasă nedreptate, consacrând în dicţionar articole unora dintre cele mai reprezentative personalităţi ale neuropsihiatriei, psihologiei şi pedagogiei româneşti, cu acordul Editurii Larousse, căreia îi aducem mulţumirile noastre şi pe această cale. Mulţumiri aducem şi domnului Alexandru Darie, de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe unii pedagogi români incluşi în dicţionar.

PREFAŢĂ

Dr. LEONARD GAVRILIU

Ca orice ştiinţă tânără, psihologia este în permanentă dezvoltare, cu atât mai mult cu cât se află la confluenţa antropologiei, pedagogiei şi sociologiei, ale căror progrese le urmăreşte. An de an ea se îmbogăţeşte cu noi concepte. De aceea ne-a apărut necesar să punem la punct o nouă ediţie a Dicţionarului de psihologie publicat în 1964 de Librăria Larousse. Am refăcut total precedenta lucrare, suprimând numeroase părţi introductive la articole, cât şi unele articole, adăugând altele, actualizând pe cele păstrate. Numărul de articole, care era la început de 700, a crescut la 1135. Azi s-au dezvoltat multe noţiuni noi: bioenergie, centru de acţiune medicosocială precoce, parafilie, analiză tranzacţională... O sută zece notiţe biografice sunt consacrate unor autori din Europa, America sau Asia, ale căror contribuţii în domeniul psihologiei sunt unanim recunoscute. O parte importantă este consacrată educaţiei şi pedagogiei, deoarece mulţi părinţi, profesori şi educatori sunt confruntaţi cu termeni tehnici sau cu sigle cărora nu le cunosc sensul exact: hiperkinezie, C.D.E.S., Co.T.O.Re.P., C.A.M.P.S. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt şi ele dezvoltate spre a-i permite cititorului o informare concisă, însă exactă, asupra acestor discipline adesea pe nedrept ignorate sau defăimate. în afară de aceasta, orice cititor va găsi în dicţionar elemente de informaţie privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ultimii ani de liceu, studenţii în psihologie, asistenţii sociali vor putea recurge la acest dicţionar spre a-şi completa, preciza sau actualiza cunoştinţele.

NOTE

1 Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii interioare, Editura Junimea, Iaşi, 1976,p.211. 2 A se vedea Didier Julia, Dicţionar de filosof ie, traducere, avanprefaţă şi completări privind filosofia românească de dr. Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. 3 A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, traducere, preambul la versiunea în limba română şi note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993, p. 10.

La adult.ABANDON. Această inaptitudine de a merge nu se datorează vreunei leziuni neurologice sau musculare. fără a fi realmente abandonat. abandonicul prezintă adesea o fragilitate neurovegetativă care se manifestă în special prin tulburări digestive. Energia fizică şi sensibilitatea sunt intacte. el face să apară structura psihică latentă şi poate genera conduite nevrotice (depresie'. exclusivist. ABAZIE. emotiv şi anxios. de asemenea. Acest simptom. numită şi „abandonism". incapacitate de a merge. reactivând experienţe dureroase din copilărie. ba chiar periculos. Susceptibilitatea sa îl face să reacţioneze puternic la cea mai mică frustrare'. absenţa sau decesul unei rude apropiate pot fi trăite ca tot atâtea abandonuri. acţiune de părăsire a unei fiinţe. fie printr-o supunere anxioasă faţă de persoana iubită. decesul părinţilor. deoarece subiectul îşi păstrează posibilitatea de a le mişca. plasarea în pensiune a unui şcolar dificil suscită la acesta de obicei impresia că este lăsat fără sprijin într-un mediu ostil. ABANDONIC. Evenimentul prezent joacă un rol de revelator. agresivitate. dezaprobarea de către o persoană iubită.îndeosebi în isterie*. de asemenea. real. negativism. Esenţială pare a fi însă constituţia' individului. stă uneori un episod traumatic din prima copilărie: abandon . Nu este vorba de paralizia membrelor inferioare. subiect care. legat de un conflict intrapsihic. hipersensibil. Subiectul poate reacţiona printr-o tristeţe copleşitoare sau agresivitate. Orice situaţie care duce la slăbirea sau ruperea legăturilor afective poate fi trăită ca abandon. Pretenţios. lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. de exemplu). temporara absenţă de acasă. Trăsătura de fond a caracterului său este sentimentul lipsei sale de valoare şi aviditatea afectivă. trăieşte teama permanentă de a fi părăsit. De exemplu. se întâlneşte în nevroze. într-adevăr. El este. fie prin opoziţie. despărţirea sau retragerea sentimentului de dragoste. La originea acestei nevroze de abandon'. el aşteaptă să te ocupi mereu de dânsul şi să-1 iubeşti necondiţionat.

Procentajul accidentelor de circulaţie este atât de îngrijorător încât ia forma unui adevărat flagel social în toate ţările civilizate. ABRAHAM (Karl).ABERAŢIE CROMOZOMICA ABERAŢIE CROMOZOMICA. Costul social al accidentelor rutiere este considerabil (în 1987. ABREACŢIE. Majoritatea celor accidentaţi sunt copii şi persoane în vârstă. tată de peste 50 de ani în momentul fecundării). dintre care 44 autozomi şi doi gonozomi sau cromozomi sexuali. lipsă de la şcoală sau de la locul de muncă. de la studierea căsătoriei între rude la vise şi mituri (1909). mental sau material.) Femeile au mai puţine accidente decât bărbaţii. îl întâlneşte aici pe C. Bleuler". dar semnificaţi apare mai târziu. dimpotrivă.E. Pe lângă aberaţiile cromozomice privind numărul. Se constată. dacă ar fi asociat la întreprindere şi ar înţelege în felul acesta valoarea socială a muncii sale. în curele de psihoterapie. Abraham are o cuprinzătoare arie tematică. 1986|. în general. care stăruie sub formă de „urme mnezice". practică psihanaliza şi. Muncitorii necalificaţi. în formele cele mai grave bolnavul poate rămâne total inactiv. Reducerea absenteismului ar fi posibilă dacă i s-ar reda muncitorului demnitatea sa. regrupaţi în echipe pluridisciplinare. fondează Societatea psihanalitică din Berlin. Abreacţia poate surveni în mod spontan şi natural. fără sens pentru dânşii. solicitudinea excesivă a acestora). de exemplu). ano malie privind numărul de cromozomi sau structura unuia sau a mai multor cromozomi. ACCIDENT. Freud. dar şi erorile pedagogice din copilărie (autoritarismul părinţilor.S. duc o luptă susţinută. la o populaţie de circa 59 milioane — nota trad. Diagnosticul prenatal al aberaţiilor cromozomice se efectuează între a 12-a şi a 14-a săptămână a gravidităţii. prin amniocenteză (prelevarea. R. în desene şi în jocuri. ABSENTĂ . pe măsură ce copilul creşte. care îl iniţiază în opera lui S. din necesitate. reacţie afectivă amânată a organismului. că mongolismul* se datorează prezenţei unui cromozom 21 supranumerar. că procentajul de absenteism este mai puţin ridicat la bărbaţi decât la femei şi că descreşte de jos în sus pe scara ierarhiei. Turpin a demonstrat. I se recunosc drept cauze o predispoziţie constitutivă. Abulia se întâlneşte îndeosebi în sindroamele care afectează dispoziţia. Frecvenţa lor este de aproximativ 6%r. medic şi psihanalist german (Bremen. îi sporeşte starea de indispoziţie. 1965).). Subiectul abulic este incapabil să ia o decizie sau să realizeze un proiect. tinerii în vârstă de 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert din numărul victimelor. de lichid amniotic. Riscul maxim pare a-i privi pe subiecţii în vârstă de la 15 la 25 de ani. între care M. verbală sau gesticulară. Ele se produc pe parcursul unei diviziuni celulare şi pot afecta atât autozomii cât şi gonozomii. Ea se manifestă. de care este conştient. de asemenea. dar în unele regiuni rurale se observă şi faptul că proporţia absenteismului creşte în perioada muncilor agricole. Pot surveni în orice familie. G. generator de tensiune şi permanentă indispoziţie. prin care acesta se eliberează brusc de o impresie neplăcută.de la formarea caracterului şi dezvoltarea libidoului (1916) până la psihoze. 37) şi minimal pentru cadrele de conducere (0.N. raportându-se timpul de absenţă pe o perioadă determinată (fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare şi concediile de lungă durată) la numărul de zile de lucru. Ideile sale referitoare la precocitatea relaţiilor cu obiectul şi stadiile pregenitale stau la originea concepţiilor Melaniei Klein şi ale altor psihanalişti. Opera lui K. Numai în anul 1990 s-au înregistrat. în 1907 devine discipolul acestuia. Turpin. datorită căruia organismul îşi poate păstra echilibrul. fiind folosiţi la munci ingrate. în stările de ebrietate sau ca urmare a administrării de agenţi chimici (barbiturice). ABSENTEISM. deficienţă a voinţei. cromozomi. Gauthier. 226 160 răniţi şi 10 289 morţi.STARE DE ABSENŢĂ. Abreacţia este omologul expulzării de către organism a unui corp străin neasimilabil. Abreacţia reprezintă o descărcare de afecte* acumulate în inconmatic survenit la un moment dat în viaţa subiectului şi la care el nu a reacţionat atunci în mod spontan şi adecvat. iMotivele invocate privesc îndeosebi sănătatea şcolarului sau aceea a mamei. Se poate întâmpla ca un eveniment să nu fie înţeles în momentul trăirii lui (observarea raporturilor sexuale ale părinţilor de către copilul mic. dintre naşteri (R. dar s-a observat că poate avea aici un rol vârsta părinţilor (mamă foarte tânără sau de peste 40 de ani. în accidentele domestice se înregistrează anual 23 milioane de răniţi şi aproximativ 5 000 de morţi [în Franţa. cum sunt stările depresive şi melancolia'. pe care o va prezida până la 10 moartea sa. o parte din timpul şi din energia lor. în terminologia psihanalitică acest termen desemnează reapariţia în conştiinţă şi exteriorizarea emoţională. Aberaţiile cromozomice sunt accidentale. 162 573 de accidente de corporale. Ineficacitatea sa. pe drumurile Franţei. în 1910. Acest fenomen ţine probabil de faptul că personalul de conducere are conştiinţa propriei sale responsabilităţi şi consideră ca pe un semn de putere rezistenţa faţă de boală. Bouvet.. în 1987. Fiecăreia din ele îi corespund tulburări deosebite. Indicele este maximal pentru lucrători (1. (în Franţa. 1877 Berlin 1925). dar şi în nevroze (psihastenie') şi toxicomanii". în care se scaldă embrionul) şi prepararea unei culturi de celule în laborator. de obicei vătămător pe plan corporal. eveniment întâmplător. în 1959. a unor sentimente până atunci blocate sau refulate. Absenteismul este una din cauzele eşecului şcolar. contra căruia specialiştii. Instalat la Berlin ca specialist în boli de nervi. pierderea financiară pentru economia Franţei a fost evaluată 11 . pe categorii de muncitori. pe cale transabdominală. împreună cu J. Jung. suferă atunci o remaniere şi devine traumatică post factum. ABULIE. Abreacţia constituie un fenomen de lichidare a tensiunii'. în psihologia industrială se calculează procentul de absenteism în întreprinderi. nu se simt nici angajaţi şi nici cointeresaţi de întreprinderea căreia îi dau.29) U.există aberaţii cromozomice de structură. Lejeune şi M.E. lipsă de voinţă. la Ziirich (1904-1907). Asistent a lui E. Amintirea uitată.

. spre a supravieţui şi 12 . el începe prin a-1 explora. să se reducă în mod considerabil numărul accidentelor. dintre care 1067 accidente mortale. imprudenţă. a produce un efect. Victimele sunt. manifestă reacţii mai vii la durere e t c ) . în 1985 sau înregistrat 731 806 accidente cu oprirea lucrului. 3) permit să se înţeleagă preferinţa unora pentru anumite activităţi. „sindinica" sau ştiinţa riscului. persoanele introvertite se comportă ca şi cum ar fi în permanenţă „activate": ritmurile lorelectroencefalografice sunt mai rapide. o uită pe chiuvetă şi o pierde. Tulburările de activitate pot privi activitatea voluntară şi activitatea automatică. Factori psihofiziologici. Dacă plasăm un şobolan. Ea desemnează comportametul neaşteptat şi neadaptat al unui pacient pe parcursul psihanalizării sau al unui alt tratament psihoterapeutic. de exemplu. aceste activităţi. prost coordonată. pornindu-se de la jocurile lor. Eysenck. este posibil ca. La cealaltă extremă. cu căldura şi cu orice situaţie nouă. auditivă. această expresie englezească este utilizată spre a traduce ceea ce S.. cum ar fi oboseala sau 13 ACOMODARE. sindicatele şi puterile publice. Calificăm acest „răspuns" drept activitate nervoasă inferioară. proces de adaptare datorită căruia un organ sau un organism poate suporta. ACTIVITATE. Merge mai departe decât actul ratat. inclusiv recurgerea la droguri. fapt al vieţii cotidiene. muncitori. Freud a demonstrat în 1901 că actele ratate. ea satisface trebuinţele imediate ale copilului şi îl ajută să se adapteze la realitatea pe care în scurt timp va trebui să o stăpânească. dincolo chiar de orice trebuinţă imediată (hrană e t c ) . altele îi simt specifice (deficienţe de văz. a apărut în decembrie 1987. Pierderea verighetei poate fi interpretată ca o acţiune anticipată.) sau corticală.. de auz. Kris şi folosită în mod curent de către psihologii şi psihanaliştii francezi. constituie una din manifestările rezistenţei* pacientului faţă de cură. aceea a creierului. Investigarea psihologică a accidentatului rutier dezvăluie adesea o personalitate imatură şi trăsături de caracter de tipul paranoicului sau masochistului. care survine pe neaşteptate. cum este dezlegarea de cuvinte încrucişate. Piaget.). Circa 90% dintre accidentele rutiere sunt legate de factorul uman (tulburări vizuale. Unele nu ţin de individ (căldură. după D. modificările mediului exterior. într-adevăr.. în 80% din cazuri. conduită de joc. Distingem diferite categorii de activitate. spre deosebire de activitatea nervoasă superioară. Unii autori fac distincţie între joc* şi ludism. Din această cauză. mai ales imigranţi. Abulia* corespunde unei diminuări a activităţii voluntare. în comportamentul normal al unei persoane. anxietate). S.. Cauzele accidentelor de muncă sunt multiple. Freud numeşte agieren (= a acţiona. Cea mai simplă este reflexul. cum sunt pierderile de obiecte.K. menite să alunge plictiseala. Galbraith a arătat că dacă populaţia rurală săracă din lumea a treia pare să se acomodeze cu sărăcia este pentru că resemnarea este de preferat speranţei dezamăgite. La scurt timp după aceea se desparte de soţul ei. Faptul de a-şi transpune în acte fantasmele şi sentimentele în cursul tratamentului. duc la o creştere a activării. Activitatea copilului mic este esenţialmente ludică. Acting out se declanşează în cursul unei şedinţe de psihanaliză atunci când pacientul nu reuşeşte să verbalizeze anumite reprezentări impulsionate. agresivitate. o tânără femeie îşi scoate verigheta spre a se spăla pe mâini la restaurant.ACOMODARE la 80 miliarde de franci). cu caracterul impulsiv al acesteia. în loc de a le exprima verbal. de cele mai multe ori puţin calificaţi şi prost integraţi din punct de vedere social. teama de a fi dat afară). monotonia operaţiilor. unul dintre principalele mecanisme de adaptare*. împreună cu asimilarea". care pune în joc mecanisme de acţiune de o extremă com- ACT RATAT. lipsă de atenţie. sunt încărcate de sens. este o formă de hiperactivitate patologică. creştere a excitabilităţii sistemului nervos central sub influenţa unui stimul de origine periferică (senzaţie vizuală. Numărul de zile de muncă pierdute din cauza incapacităţii temporare a atins aproape 22 milioane (21 901 (XX)). acomodarea este. uitarea* sau lapsusurile". ACTIVITATE LUDICĂ. propusă în 1951 de către E. Ne acomodăm cu frigul. nesocotirea regulilor de circulaţie. Pentru J. griji familiale. O nouă disciplină ştiinţifică. într-adevăr.. asociindu-i pe muncitori la cercetări şi luânduse măsurile adecvate. în sensul că în acting out revenirea elementului refulat are loc fără menajamente. în caracteriologie*. a fi mai puţin nefericiţi. Prevenirea accidentelor de muncă preocupă pe şefii de întreprinderi. a juca un rol e t c ) . precum şi la animale. accidental. Accidentele de muncă reprezintă un fenomen la fel de neliniştitor. care nu este decât o eliberare de energie ca reacţie la un excitant. Acomodarea are loc şi la nivel social. plexitate. termenul de activitate desemnează nu numai ansamblul actelor unei persoane. în general lipsit de importanţă. agitaţia motorie. J. Berlyne. ACT RATAT ACTIVARE. fără pericol. într-un mediu nou. insuficienta adaptare în cadrul grupului. generând plăcere în măsura în care nu depăşesc un anumit prag. J. Ei grupează sub acest termen activităţile solitare. 2) poate explica anumite aspecte ale personalităţii (după H. Activitatea reprezintă o tendinţă înnăscută. Ea stă la baza tuturor comportamentelor şi a fost studiată îndeosebi la copii. pe când în actul ratat dezvăluirea dorinţelor inconştiente nu este niciodată totală. îndeosebi când lucrul acesta se produce în afara şedinţelor. Obiectul ei este studiul tuturor riscurilor care decurg din tehnologia modernă. Acting out ţine simultan de abreacţie* şi de „trecerea la act" despre care vorbesc psihiatrii. acela care acţionează exclusiv sub presiunea evenimentelor nu va fi caracterizat drept „activ". cum ar fi competiţiile sportive. De exemplu. dereglată. ansamblu de acte ale unei fiinţe vii.). E. ci şi dispoziţia sa de a acţiona. iluminat* deficitar. Noţiunea de activare îi interesează pe psihologi din mai multe puncte de vedere: 1) în primul rând ea dă o bază fiziologică stărilor care se eşalonează de la comă la emoţiile* puternice (furie. ACTING OUT. din care rezultă sentimentele şi fenomenele gândirii.

medic şi psiholog 18 şi 20 de ani. care le vor permite indivizilor să-şi această adaptare. se preferă să se dea infor. Colegiul medical din Long Island (New 15 ACŢIUNE PSIHOLOGICĂ. Aceste limite sunt vagi. care de asemenea se adresează sensibilităţii şi raţiunii. austriac (Viena. în 14 . apoi la virtualităţi şi de dinamic. Copilul particulare se precizează. puse în practică pentru a influenţa opinia publică şi comportamentul populaţiilor amice sau neutre a căror combativitate vrem să o sporim. Albinele şi-au modificat deci ritmul lor ACULTURAŢIE. -• SELYE (HANS). în sfârşit. Acţiunea ticitate. vicios. mergând mai departe decât propaganda". datorită căreia îi este cu putinţă psihologică are drept ţel educarea şi reedu. deoarece apariţia şi durata adolescenţei variază după sex. arme.de conturarea intereselor' profesionale nalităţii şi în etiologia nevrozelor. pe printr-o permanentă ajustare între sche.ACŢIUNE PSIHOLOGICA starea de excitaţie. Această ajustare Procesul de aculturaţie începe în general se operează printr-o suită de schimburi prin împrumuturi materiale şi tehnologice neîncetate între corp şi mediul său. Adler este autorul a numeobiectului (asimilare') şi a obiectului roase lucrări. Pe de altă parte. Piaget. vestimentaţie). -«• COMPLEXUL DE INFERIORITATE. Există adaptare. pierea (camaraderie. 1937). Adler grafice şi mediul socioeconomic. interdependente. de insatisfacţie sau de dorinţa de prestigiu. economie) şi. spune J. îndeosebi pe inamic. Imitaţia' grupului social cel mai puternic coexistă adesea cu ataşamentul faţă de valorile grupului de apartenenţă. să se deschidă şcoli şi dispen. Aportul de elemente noi antrenează o reorganizare a celor preexistente şi apariţia unei structuri originale.care o continuă. care îl vizează nism la mediul său. care nu a reuşit ruia. se transportă din Europa dezinformare şi de îndoctrinare. şi vârsta adultă. româneşte au apărut. Dar este şi aceea de a descoperi mai sa. prin prisma valorilor acesteia.să rămână în acord cu mediul său şi să carea maselor. Adler îndeaproape fiinţele umane. adaptat la ora locală (M. trebuie educat în aşa fel aleagă o cale şi să se angajeze în viaţa încât să se poată integra armonios în lumea adultă. până în prezent. Dar o asemenea remaniere culturală nu se face fără conflicte morale dureroase. Nevroticul. Omul are conştiinţa slăbi. după 2-3 zile de sare. apoi prin schimburi sociale (vocabular. de amplificarea vieţii afective. de „şovăială" se observă că ritmul lor s-a contact şi prestigiu personal. Pentru a ajunge aici. aptitudinile ciunii sale şi caută să o remedieze. Au dreptul la această denumire numai „accidentele" cărora le putem demonstra sensul ascuns şi care constituie formaţiuni de compromis între o intenţie conştientă. Renner. profesională sau socială. [în adaptarea. Acţiunea psihologică se exercită în profunzime. Ije temperament nerveux (1912). Aceste tante au fost traduse în limba franceză: două moduri de acţiune. unui echilibru mereu rupt. iar dorinţa de schimbare merge în paralel cu aceea de menţinere a obiceiurilor şi tradiţiilor. perioadă a vieţii viaţa organică. spirituale. se acţionează pe bază de exemplu. Psihofuncţie de mediu. de exemplu. adolescenţa este marcată de dar minimalizează rolul sexualităţii şi al activarea şi înflorirea instinctului sexual. determinanţi sunt factorii indivi. 1957). Pentru şi sociale. în toată paleta forţei şi a puterii este totuna cu a dobândi de virtualităţi existente. Le sens de la vie (1932). încep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între ADLER (Alfred). Pe plan admite noţiunea de inconştient dinamic. viaţa psihică ascultă de aceleaşi legi structurante ca ADOLESCENŢĂ. condiţiile geoScoţia. dar fără a le explica. iar această variaţie are logia şcolarului greu educabil (1995) ca efect un echilibru al schimburilor între şi Sensul vieţii (1996) — nota trad. a dorinţei de libertate şi de el. obţinând ajutor sau cel puţin asigurându-ne simpatia. atunci când organismul se transformă în Cunoaşterea omului (1991. Inteligenţa se construieşte care se situează între copilărie. 1996). de cei de-o seamă. Adolescenţii constituie a imigrat în Statele Unite. Pratique se combină fără încetare pentru a menţine et theorie de la psychologie individuelle starea de echilibru stabil care defineşte (1920). posibilităţile fiecăsecuritatea. in urma Procesul vital necesită o perpetuă reajuscontactului direct şi continuu al tare a organismului pentru restabilirea culturilor lor diferite. urmărind să-i dezaFiinţa vie dispune de o anumită plasgrege trupele şi spatele frontului. un proiect şi o dorinţă inconştientă refulată. geografică. dragoste) După ce a practicat medicina la Viena. altele decât armele. dar în mod superficial şi grosolan. complexului lui Oedip în geneza perso. pe când în prezent este folosit pentru a desemna orice adaptare' culturală care rezultă dintr-o schimbare de mediu. ADOLESCENTĂ cadrul dublei acţiuni a subiectului asupra York. unde a predat la un ansamblu social deosebit de bogat în Universitatea Columbia (1927). Freud. rasă. Elev disident al lui S.autonomie. nu toate „rateurile" acţiunii sunt acte ratate. puterea de abduali şi sociali. Este o „perioadă ingrată". delelor culturale a două sau mai multor grupuri de indivizi.stractizare a gâdirii creşte. pot favoriza apariţia actelor ratate.Inteligenţa se diversifică. Funcţia adolesse grăbeşte să crească deoarece dobândirea cenţei este de a recunoaşte. modificare a mo. cum este integrarea imigranţilor în ţara lor adoptivă.l mediu şi el. dintre care cele mai imporasupra subiectului (acomodare*). favorabil conservării sale.tarul la o oră determinată. regi. Potrivit concepţiei lui Piaget. (unelte. La început termenul de aculturaţie a fost folosit numai de etnologi. ansamblu de mijloace. apropsihologie individuală. psihologic. într-un în America un stup ale cărui albine au fost sistem liberal. Ea se deosebeşte şi ADAPTARE.în prealabil condiţionate să-şi caute necmaţii exacte.menţină echilibrul mediului său interior. 1932). marcată de mele anterioare şi elementele unei expetransformări corporale şi psihologice care rienţe noi. murile totalitare au recurs la metode de Dacă. 1870 . pe sine însuşi şi-a impus doctrina sub denumirea de şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu anturajul: distanţarea faţă de părinţi.Aberdeen.endogen pentru a-1 sincroniza cu factorii periodici ai noului lor mediu. motivate de curiozitate. care în copilărie a fost rahitic şi bolnă. amiciţie. ajustare a unui orgade războiul psihologic.

explorare ale unui subiect. în Franţa. gândirea se exprimă în obiectul pe care îl elaborează şi pe care şi-l reprezintă. în lipsa terapeuticii. de suferit. în care Eul şi non-Eul nu sunt încă distincte. leziuni cerebrale. ele afazia lui Wernicke sau afazia senzorială stau la originea emoţiilor* şi constituie şi afazia lui Broca sau afazia motorie. a n s a m b l u al stănu este stăpân pe sensul limbajului* scris. la vârsta de 4 sau 5 ani.individ. viaţa psihică desfăşurându-se pe un plan unic. printr-o mişcare continuă de decentrare şi de distanţare. dorind să evite eşecurile în aceste operaţii. Cel mai bine este să se abordeze în mod deschis şi firesc această chestiune. Le variabile în tonalitatea lor afectivă. Dezvoltarea' psihologică a copilului trece prin diferite faze. un copil pe c a r e nu 1-a p r o c r e a t . de exemplu. cum sunt bucuria şi angoasa". diferit a t â t de emoţie. 3) aceea în care gândirea şi materia se confundă. localizate în emisfera Aceste stări psihice primordiale. tumori cerebrale etc. J. Uneori. existenţa unor bunici sau a unor fraţi şi surori de care nu se vor separaţi. între stările afective definite. Aceste sentimente elementare. nu avem exprimă interesul pentru o anumită situaţie. Piaget a identificat trei forme de adualism: 1) acela în care semnificantul şi semnificatul. c â t şi de s e n t i m e n t e l e m a i elaborate. însă vor. Eşecul poate fi imputat părinţilor adoptivi în cazul în care aceştia sunt lipsiţi de maleabilitatea necesară pentru înţelegerea şi adaptarea la copilul primit. dispoziţia unui în primul caz bolnavul vorbeşte. Faptul acesta este deosebit a unor traumatisme* craniene. spre a se vedea care sunt condiţiile materiale şi psihologice de care vor beneficia copiii. în acest prim stadiu* nu există nici o conştiinţă de sine care să se opună unei realităţi exterioare. sunt supuşi unor riguroase examene medicale şi psihologice. Se efectuează anchete referitoare la viitorii părinţi adoptivi. afazicii pot fi ajutaţi printr-o reeducare bine condusă. encefalite. intelicuvânt şi chiar nu reuşeşte să se exprime genţa* şi afectivitatea. indisociabile. consecutivă unor suferind o serie succesivă de transformări. adopţiile nu sunt întotdeauna reuşite. nefiind independentă de el (această formă de adualism dispare către vârsta de 11-12 ani). susceptibile de a limbajului. dar şi. între înăuntru şi afară. obiectivul şi subiectivul fuzionează (această formă dispare către vârsta de 9-10 ani). în mod progresiv. poate surveni la subiecţi analizat. ceea ce numim. Aspectele afaziei sunt multiple. atunci când copilul este încă mic. prima fază fiind caracterizată de relaţia strânsă cu mama. cuvântul şi lucrul desemnat sunt una (această formă de adualism dispare către vârsta de 7-8 ani). c a r e confundă Eul şi non-Eul.M. Dar curând. greu de stângă la dreptaci. cererile de adopţiune sunt în constantă progresie: numărul lor îl întrece chiar pe al subiecţilor care pot fi adoptaţi. Baldwin (1895) spre a d e s e m n a starea de nediferenţiere primitivă în c a r e se găseşte copilul mic. Aceste tulburări apar arbitrară. dar la om există în plus şi alte considerente (sociale. abandonaţi) mulţi nu sunt adoptabili. pot fi observate şi studiate prin cu o inteligenţă normală şi care nu prezintă intermediul comportamentelor" pe care nici tulburări de afectivitate şi nici defile provoacă. O atare distincţie este spontan prin scris*. în numeroase cazuri ei ezită să se arate severi şi nu ştiu cum săi dezvăluie copilului adevărata sa situaţie. de exemplu). pe Acest ansamblu constituie partea absolut . se deplasa de la o stare afectivă la alta şi Această infirmitate. nedefinite. La baza unui astfel de comportament stă în mod cert instinctul matern. Numai 5% dintre ei (abia 2 (XX)) sunt adoptaţi anual. Evoluţia intelectuală normală trece în mod necesar de la ncdiferenţierea primitivă la obiectivitate. ei doresc ca acesta să se conformeze unui anumit model ideal şi se arată dezamăgiţi când copilul creşte după propriile sale posibilităţi şi îşi afirmă individualitatea. la care vedem femele care se îngrijesc de pui care nu sunt ai lor. a c t deliberat al u n e i persoane care doreşte să ia în mod legal. întrucât cele trei elemente sunt în urma unor accidente vasculare cerebrale. preced putem grupa în două forme principale: apercepţia imaginii şi reprezentării. e m o ţ i i în al doilea caz nu înţelegerea vorbirii are şi pasiuni ale u n e i p e r s o a n e . Noul-născut nu face nici o distincţie între lumea sa internă şi lumea exterioară. în c a l i t a t e de fiu sau de fiică. Reacţiile de aşteptare şi de cienţe ale funcţiilor perceptive şi motorii. Adopţiunea se practică în majoritatea societăţilor umane. ADU ALISM. fără a fi întru totul conştienţi de faptul acesta. în pofida acestor precauţiuni. la rândul lor. din multiple motive: vârstă. în primul caz nu este vorba atât de tare ereditare neobservate cât 16 de tulburări de comportament cauzate uneori de şederea îndelungată în stabiliment. Comportamentul adoptiv se regăseşte chiar şi la animale. a l t e r a r e p a t o l o g i c ă a intermediare. > • EGOCENTRISM. a s p e c t inanalizabil şi elem e n t a r al afectivităţii. lumea trăită şi lumea exterioară se separă şi se organizează. nu procedează la plasarea pupililor decât după ce au obţinut un maximum de garanţii privind părţile în cauză. care este traducţia neurov e g e t a t i v â a afectelor. vocabularul său este lacunar. din cei circa 40 (XX) de copii aflaţi sub tutela statului (orfani. (durere*). Tentativele de terapeutică a afaziei sunt decepţionante. Aceştia. t e r m n introdus în psihologie de J. AFECT. ataşamentul faţă de doici. tranzitoriu. ci cu pe când mişcările pline de exuberanţă sau o perturbare a capacităţii de utilizare a mişcările de fugă sunt provocate de senregulilor prin care se produc şi se înţeleg zaţii agreabile (plăcere*) sau dezagreabile mesajele verbale. în pofida etimologiei termenului. într-adevăr.există unele sentimente AFAZIE. economice şi filosofice) în dorinţa de aşi asigura o posteritate. AFECTIVITATE parcursul anumitor maladii (cum ar fi diabetul) sau intoxicaţii (cu oxid de carbon. Vina revine atât copiilor adoptaţi cât şi părinţilor adoptivi. de la sfârşitul celui de al doilea război mondial. de evident în ceea ce priveşte afectivitatea. ci exprimarea. Bolnavul este Distingem de obicei în viaţa psihică incapabil să articuleze fie şi un singur a omului trei domenii: activitatea*. în general. la care trebuie să adăugăm aproximativ 2 500 de străini furnizaţi pe filiere private. 2) aceea în care externul şi internul. de-a face cu o pierdere a vorbirii". sănătate. beşte prost.ADOPŢIUNE ADOPŢIUNE. înţelege greu ceea ce i se spune şi adesea AFECTIVITATE. Serviciile sociale responsabile. rilor afective: s e n t i m e n t e .

consecutive unei lipse de afecţiune sau unui sentiment de devalorizare personală. se datorează unei leziuni cerebrale situată la nivelul pliului curb al lobului parietal stâng. care poate duce la revolta minorului sau la prăbuşirea sa. Agnoziile pot afecta oricare dintre funcţiile senzoriale. francezii care se însoţeşte de confuzie mentală şi i-au consacrat aproape 4 241 milioane de delir. însă de la sfârşitul primului război mondial. înnebunit de ideea că are de traversat o piaţă sau că are a se amesteca în mulţime. Preocupările AGITAŢIE. mai ales în crizele de delirium de franci (sursă: S. La un publicitate". 2) într-o accepţiune mai largă. înainte simţ şi a unei inteligenţe normale. Lewin). ci ca nişte subiecţi care îşi ignoră deficienţa. care frânează şi confuză. Agresivitatea la copil se datorează cel mai adesea unei insatisfacţii profunde.în ea o monedă. nu numai Cunoaşterea mecanismelor psihologice baza pe care se edifică relaţiile interumane.AFIŞ AGRESIVITATE consecutivă perturbărilor centrilor nervoşi superiori (scoarţa cerebrală). auditive şi tactile: 1) agnozia vizuală sau „cecitatea psihică" este consecinţa distrugerii (bilaterale) a zonelor de proiecţie a căilor vizuale la nivelul lobului occipital. dar mai bine studiate sunt agnoziile vizuale. acest termen se raportează la caracterul belicos al unei persoane. Când. de simţ receptoare. urmate de momente de izolare absolută. cuvinte şi gesturi nevroze". spitalizarea bolnavului. străsubiect precis. bolnavul putând în general să copieze cuvinte. caracterizează acea dispoziţie fundamentală datorită căreia fiinţa vie poate obţine satisfacerea trebuinţelor sale vitale. fiind afectată lizibilitatea lor. Chiar şi o funcţiune eficienţa afişelor în calitate de mijloc de abstractă ca gândirea este subînţeleasă prin comunicare cu masele.I. 1) Luat într-un sens restrâns. Pentru mulţi psihologi agresivitatea este strâns legată de frustrare*: un copil împiedicat să se joace se îmbufnează sau tropăie de furie. AGRESIVITATE. în largi spaţii descoperite. pe care îl justifică uneori prin motivaţii logice. Această imposibilitate de a se exprima prin scris. arta afi. loc public. pe măsură ce fiecare devine tulburare a percepţiei legată de organele receptiv la mesajul pe care îl conţine. incapacitate de a recucuceririlor psihologiei moderne. în pofida şului se bazează pe date ştiinţifice. preferă să le evite. AGORAFOBIE. XV-lea (1477). expus într-un pretat ca o tentativă stângace. de a capta atenţia diferi. Multă tremens şi în psihoze (psihoza maniacovreme afişiştii au fost artişti producători depresivă. Chiar şi medicul. de exemplu. incapabilă să le rezolve. 2) agnozia auditivă sau „surditatea psihică" este datorată leziunilor (bilaterale) ale lobilor temporali. sunt resAgitaţia se manifestă întotdeauna sub ponsabile de numeroase inadaptări sociale. trebuie să răspundă anumitor criterii ofebucuria şi fericirea pot favoriza dezvol. crize de nervi. plată.noaşte obiectele uzuale. un mijloc de comunicare care Un bolnav căruia i se prezintă o piesă transmite un mesaj. forma unui comportament dereglat: griEle se regăsesc în eşecurile şcolare. sume extrem de nivel de-a dreptul patalogic există o agiimportante sunt investite în acest suport taţie mult mai gravă şi mai periculoasă. anxioase şi insecuritatea. Agorafobicul. învăţarea are un rol important în 19 fundamentală a vieţii mentale. care corespunde unei amnezii* specifice. sub influenţa Gestalttheorie şi datorită AGNOZIE. tulburări psihosomatice" şi în intempestive etc. Afişul păstrării intacte a organelor de nu trebuie doar să placă. putând fi intersub formă de placarda. în pofida eforturilor sale sincere. ci de o deficienţă 18 . în mase. tarea intelectuală. Formatul afişelor. 3) agnozia tactilă sau „astereognozia" este incapacitatea bolnavului de a identifica un obiect cu ajutorul simţului tactil şi ar fi cauzată de lezarea unui analizator cortical secundar situat în spatele circumvoluţiunii parietale ascendente. care nu fuge nici de dificultăţi. nici de luptă. de exemplu. va fi capabil să o de a atrage atenţia asupra unui obiect sau descrie corect: „este rotundă. tendinţă de a ataca. acest comunele psihoze*..". pierdere care survine la o persoană care mai înainte a scris normal. termenul caracterizează dinamismul unui subiect care se afirmă. este unul din mijloacele caz în care vorbim de „instabilitate psicele mai obişnuite şi eficiente folosite în homotorie" sau de „hiperkinezie".). publicitar. aceştia îi aplică un tratament extrem de injust. Pentru a se linişti. inhibă dezvoltarea individului. în fiecare an. independentă de orice tulburare motorie.C. umbrelă). teamă nejustificată... este. AGRAFIE. el se sileşte să urmeze întotdeauna aceleaşi trasee. modurile noastre de a simţi. Montagner (1988) a observat la copii în restanţă cu somnul accese bruşte de agresivitate. tristeţea şi angoasa o pot contraria. ale percepţiei" permite să se evite anumite ci şi toate legăturile care îl ataşează pe erori care riscă să scadă considerabil individ de mediul său. dar nu va reuşi să identifice faţă de acesta. Comportamentul său..E. Agresivitatea are şi alte cauze: H. în 1987. neadecvată de a scăpa de o situaţie dificilă (K. portament trădează dezorientarea unei persoane supusă unor tensiuni pe care este AFIŞ. pe un plan încă şi mai general. dezordonată. de exemplu. Grafismul se păstrează. literă cu literă.P. în general. poate fi în mod inconştient agresiv faţă de unii bolnavi pe care nu-i poate vindeca. Pe când securitatea. lăsându-se însoţit de o persoană sau de un animal sau ducând cu el un obiect familiar (baston.rite de psihologia experimentală. activitate excesivă. pe care unele persoane o trăiesc atunci când se găsesc în locuri publice. Bolnavii atinşi de agnozie nu se comportă ca nişte infirmi. menite să placă. de a menţine treaz interesul lucitoare. de toate. un şcolar este pedepsit pentru că nu satisface exigenţele părinţilor. în principal alimentare şi sexuale. „turbulenţi". anunţ publicitar sau oflcial. insecuritatea.D.) în aceste cazuri este necesară de imagini frumoase. uneori însoţită de vertij. stilul şi locul de amplasare de emoţiile noastre. surzi sau orbi. pierdere a capacităţii de a scrie. Afişul comercial a apărut în secolul al Copiii de obicei sunt agitaţi. poate constitui simptomul major al unei nevroze* fobice. Nu este deci vorba de o ţilor indivizi. Rolul său esenţial este de argint.O. notează cu umor Freud.

consumul mondial de vin a crescut cu 20% şi cel de alcool* cu 50% (B. în Fr?r'a. laptele matern fiind perfect adaptat la trebuinţele sugarului.factori de imunitate" care îl protejează pe sugar împotriva infecţiilor intestinale. alăptarea de către mamă constituie o situaţie privilegiată. 1951). de exemplu) orice agresivitate este stigmatizată. în 1985. pe care nu o pierde din ochi.8 litri (Pr. reacţiile* sunt mai lente şi. 1993).P. atunci când este posibilă. bazându-se pe dificultate şi pe efort. Shahandeh. cu efectiv redus. a n s a m b l u d e tulb u r ă r i fizice ş i m e n t a l e d a t o r a t e c o n s u m u l u i d e b ă u t u r i alcoolice. ALĂPTARE. se observă că ritmul şedinţelor de supt şi trebuinţele alimentare ale sugarului se normalizează şi corespund cerinţelor reale ale acestuia. Propos sur l'education. Compoziţia laptelui matern variază nu numai cu vârsta .AJUTOARE SPECIALIZATE agresivitate. opţiune G) şi institutori specializaţi însărcinaţi cu învăţământul şi ajutorul specializat în cazul elevilor aflaţi în dificultate la şcoala preelementară şi elementară. este de preferat oricărei alte hrane. performanţele sunt diminuate.A. Reţelele de ajutoare specializate se substituie grupelor de ajutoare psihopedagogice (G. — R. imaginea feţei sale. cu concursul lor. în Franţa. ceea ce. Asemenea principii pot să convină adolescenţilor. între mamă şi copil există o adevărată relaţie psihofiziologică.A. titulari cu certificat de aptitudine AJUTOARE SPECIALIZATE. institutori specializaţi însărcinaţi cu reeducarea. ALCOOLISM copilului.I.A. alcoolul are efecte pe care numai examenele de laborator le pot pune în evidenţă: atenţia* slăbeşte. în 1989.A. Numeroase accidente* de muncă (12-15% din cazuri) şi de circulaţie (40%) sunt imputabile consumului de alcool.P. pentru acţiuni pedagogice specializate şi integrare şcolară (C. fără a fi obsedate de oră sau de cantitatea de lapte. o treime dintre 21 j i n oferit d e ş c o a l ă elevilor aflaţi î n dificultate. relaţie care condiţionează secreţia lactată. dacă se poate.7 milioane de hectolitri (19. Alăptarea este un act complex. Organizarea de ajutoare specializate oferite de grădiniţă şi de şcoala elementară elevilor francezi care întâmpină dificultăţi deosebite în satisfacerea exigenţelor unei şcolarităţi normale.. Se disting ajutoare specializate cu dominantă pedagogică şi ajutoare specializate cu dominantă reeducativă.E. Fixitatea raţiilor şi orarele prestabilite riscă să perturbe această relaţie specifică. 16.S. sunt adaptate fiecărui caz în parte şi se exercită în şcoală. ori prin „regrupări de adaptare"'. Prin acest sistem de „autocomandă" este posibilă eliminarea cazurilor de subnutriţie şi de supraalimentare şi îndeosebi eliminarea anxietăţii care îi face să sufere pe sugarii înfometaţi când aceştia sunt lăsaţi să plângă pentru că încă nu a sosit ora suptului. relaţie care este în esenţa ei o comunicare* între mamă şi copil. GeselP (1180-1961). în pofida unei scăderi cu 22% faţă de anul 1970. surâzându-i.P. Aceste ajutoare. a c ţ i u n e de a h r ă n i cu l a p t e u n bebeluş. Acţiunea rapidă a alcoolului asupra centrilor nervoşi superiori se traduce în general printr-o suprimare a inhibiţiilor.A. care se acomodează greu cu regulile precise şi imperative. în sfârşit.S.A. randamentul în muncă. Este cunoscut îndeosebi pentru ale sale Propos (Propos sur le bonheur. de obicei el se opreşte când copilul s-a săturat.I. mai ales în ceea ce priveşte dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi fundamentale. Primele pot fi organizate în clasele de adaptare'.M.A. Institutorii titulari ai C.în urma cercetărilor lui A. 19/4/90). opţiune E. Cu toate acestea.I. dar nu copiilor mici guvernaţi de principiul plăcerii'. ci şi în cursul zilei.A.).S.P. Psihologii moderni. vorbindu-i..I. se estimează la 2 milioane număiuj bolnavilor de alcoolism (din care 600 000 femei). a fost precizată prin circulara nr. legănându-1. Propos sur Ies pouvoirs etc. 90 . fuzionează cu ea. nr. eventual concomitent cu acelea din afara şcolii. Allemand.) Pedagog. 1868 . sau R. C.6 litri de alcool pe cap de locuitor adult în vârstă de peste 20 de ani). în cartea sa Omul agresiv (1987).A. sortită oprobriului. H. filosof şi pedagog fi-ancez (Montagneau-Perche. P. în doză moderată.S.M. recomandă mamelor să rămână receptive la apelurile copilului. în pofida unui sentiment înşelător de forţă şi putere. consumul de alcool pur la copiii în vârstă de peste 15 ani a fost de 16. Metoda pe care o predică este severă. o senzaţie de bună-dispoziţie şi o creştere a încrederii în sine.P. sunt consideraţi titulari ai C. zis). uneori chiar mortală.. Ajutoarele specializate sunt acordate de unul sau mai mulţi intervenienţi din reţelele de ajutoare specializate (R. unde sunt adunaţi temporar elevii aflaţi în dificultate care continuă să frecventeze clasa obişnuită.S. cu acordul părinţilor şi. Alăptarea de către mamă. el se vrea educator şi caută în şcolar omul pe care trebuie să-1 formeze şi să-! disciplineze. el conţine .T. După o scurtă perioadă de oscilaţie (3-4 zile). El se confundă cu cea care îl hrăneşte.N.. în cursul căreia se creează o relaţie psihologică de neînlocuit. în perioada 1964-1984.I. Aceşti intervenienţi sunt psihologi şcolari. mireasma sa. B.P. Yvelines. luându-1 pe copil în braţe.P. 1985). Chiar şi în cazul alăptării artificiale. care nu trebuie să se substituie acţiunii cadrelor didactice.P. ba chiar şi în cursul şedinţei de supt.Le Vesinet. aceasta fiind ambianţa în care el găseşte căldura şi securitatea necesare dezvoltării sale.O. El consideră că şi în societatea noastră ar fi posibilă diminuarea agresivităţii prin măsuri educative. a exercitat o mare influenţă asupra a numeroase generaţii de studenţi. spri- ALAIN (Emile Auguste Chartier. Profesor la Liceul Henri IV din Paris.. p r o d u s de distilare a b ă u t u r i l o r f e r m e n t a t e . ALCOOL ETILIC. opţiune G. Afluxul laptelui depinde de apelul sugarului.S. îi situează pe francezi pe primul loc din lume ca băutori de alcool. ALCOOLISM. titulari ai C. Propos sur Ies philosophes..S. Copilul care suge nu se alimentează pur şi simplu: în acelaşi timp cu laptele el primeşte căldura corpului matern.082 din 9 aprilie 1990 (B. consumul de alcool a fost de 7. Karli arată că în unele grupuri umane (în Tahiti sau în Mexic. trebuie să se facă totul spre a se salva această legătură esenţială. în plus. ingestia sa în cantităţi exagerate este periculoasă.A. Celelalte sunt aplicate în mod individual sau în grupe foarte mici. prin glorificarea conduitelor altruiste şi a valorilor morale. Orne. în câmpul de acţiune al unei reţele pot intra numeroase şcoli.)* -> CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ.

că alcoolul reprezintă o piaţă de 170 miliarde de dolari (exclusiv ţările socialiste). variabile la infinit şi specifice fiecărui individ.N. transformă afectivitatea şi ruinează personalitatea.ALEXANDER persoanele care mor între 35 şi 50 de ani sunt. Dacă majoritatea crizelor sunt declanşate de ingestia. rolul fundamental pe care îl joacă personalitatea şi emoţiile în dezvoltarea manifestărilor alergice. mai mult sau mai puţin direct. palpitaţii.ERM. se evaluează la 5 miHoane de franci elveţieni (= 2.N. 58% dintre incendiile voluntare. California. Printre elementele care favorizează insta- larea alcoolismului se numără cauzele individuale (frustrări afective. Cu alte cuvinte. aproape 5 milioane de persoane profită. în majoritatea regiunilor. păstrând pentru alergic o semnificaţie simbolică de care adesea el nu este conştient." Paralel cu studiile asupra condiţiilor fizico-chimice şi fiziopatologice ale acestor tulburări.Palmspring. prin diversele taxe... hipersensibilizare a unui individ la anumite substanţe (sau situaţii) numite alergenl. încercând să oprească o asemenea hemoragie. 34 551 în 1972 şi 42 283 în 1982 (după 1982 nu mai dispunem de date statistice). care a adus statului. 1987) . H. în Franţa. care vine în sprijinul luptei contra celor care urcă la volan în stare de ebrietate.-P. C. ci schimbă caracterul. dacă s-ar totaliza toate decesele legate de alcool s-ar obţine o cifră globală situată între 40 (XX) şi 50 (XX). Ponderea alcoolismului in diagnosticele clinice la bărbaţi. singurătate. Alexander se interesează mai mult de situaţiile conflictuale în care se găseşte adultul decât de conflictele din copilărie şi nu ezită să intervină activ. alcoolul este de regulă asociat cu sărbătorile şi că a-1 oferi face parte din „arta de a trăi în societate" („suvoir-vivre"). declanşate de situaţii bizare: de exemplu. Dar aceste măsuri vor rămâne insuficiente atâta timp cât opinia publică nu se va fi schimbat rădica „alergie administrativă" care se manifestă prin „stare de şoc. Nu mai departe decât în Franţa. Aceste elemente (alergenii). Bombet. ar avea puterea să declanşeze reacţia alergică doar pentru că în viaţa subiectului au fost asociate cu situaţii emoţionale intense. Clairmonte şi i. Cu toate acestea. direct sau indirect.M. 1982) ALERGIE. dintre care unele traduse în limba franceză (Principiile psihanalizei. şi legea din 10 iulie 1987. victime ale alcoolismului. Baruk (1962) a descris chiar şi o ALEXANDER (Franz).3 miliarde de franci. 29% dintre contuzii şi răniri. Numărul de internări în spitalele psihiatrice pentru alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a crescut considerabil din anul 1942 încoace: de la 667 la acea dată. larg difuzate în numeroase lucrări.) şi factorii sociali.. am avea de-a face cu un mecanism de condiţionare*. F.9 milioane de dolari) pierderile cotidiene suferite de economie. încă din 1941. inhalarea sau contactul corporal cu substanţe specifice. prin încurajări. De la sfârşitul celui de al doilea război mondial şi până în 1975 numărul de decese cauzate de alcoolism şi ciroză hepatică nu a încetat să crească. 1952. dar cercetările întreprinse asupra acestei probleme au scos în evidenţă importanţa „terenului afectiv". în ceea ce priveşte factorii culturali. cefalee. 1993). 1970). 27% dintre crimele şi delictele sexuale (F. Psihoterapia analitică. 1964). puterile publice au luat un anumit număr de măsuri legislative şi regulamentare. dar după această dată s-a înregistrat o clară ameliorare: Decese prin Anul 1946 1975 1984 alcoolism 481 ciroza hepatică 2 763 17 754 12 961 Total 3 244 22 002 16 282 4 248 3 321 Această ameliorare pare a se confirma. principalele texte sunt legea din 15 aprilie 1954. Allemand.A. a ajuns la aproape 10 000 în 1952. psihanalist american de origine maghiară (Budapesta. Prin intervenţiile sale se străduieşte să-i redea - 5000 1 358 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82*"" Evoluţia numărului de internări în spitalele psihiatrice pentru psihoze alcoolice şi alcoolism cronic (I. Alexander' şi şcoala sa de la Chicago au demonstrat fragilitatea emoţională a alergicilor. altele sunt.M. Violenţa şi crima sunt foarte adesea în relaţie cu alcoolismul: 69% dintre omucideri. de pe urma acestui produs. Mecanismul profund al acestei reacţii este încă insuficient cunoscut. Este cunoscut mai ales pentru studiile sale privind afecţiunile psihosomatice (Medicina psihosomatică) şi concepţiile sale psihanalitice. după statisticile serviciilor psihiatrice pe anul 1978 (I. să amintim doar faptul că.S.E. Cavanagh au calculat. Alcoolismul are un rol esenţial în geneza tulburărilor psihice. spune acest autor. organismul reacţionând într-un mod determinat de fiecare dată când se găseşte în aceeaşi situaţie. 1959). în mod misterios. vederea unor automobile de un anumit tip.. Alcoolismul preocupă toate guvernele. în 1987. deoarece în 1991 nu se înregistrează „decât" 12 (XX) de decese (Pr.R. 18 771 în 1962. pentru a-1 ajuta pe pacient să depăşească obstacolele ce-i stau în cale. 1891 . a căror copilărie ar fi jalonată de grave conflicte afective.S. indispoziţie etc. alte lucrări se orientează spre eventualele cauze psihologice. Ipoteza pe care savanţii se străduiesc să o verifice este aceea că alergenii sunt purtători de sens. 6. F. într-o ţară mică cum este Elveţia.N. Alcoolul nu numai că diminuează capacităţile intelectuale. privind tratamentul alcoolicilor periculoşi pentru numă r ie intern ă 45 000 35 000 30 000 25 000 20 000 15 000 10 000 semeni. H.

Ceea ce defineşte în primul rând alienarea mentală este perturbarea relaţiei cu semenul. dar nu izbuteşte să citească ceea ce a scris. sunt două forme majore ale alienării mentale. care au reuşit să-şi educe în mod corect mâna lor nedominantă. Această primejdie nu i-a scăpat lui Alexander care. la fel. muzica. la scară mondială. dar poate rezulta şi din reflecţie. ea este cauza unor decepţii şi inadaptări*.ALEXIE subiectului independenţa. de exemplu. m e d i u fizic şi moral înconjurător. Autismul'. a c t u l de a h r ă n i . Dorinţa de glorie sau de îmbogăţire le permite indivizilor să-şi mobilizeze toate energiile. de asemenea. la unele persoane. ceea ce motivează internarea într-un spital specializat. fiind înlocuiţi de aceia de „bolnav mintal" şi „boală mintală". sunt greu de înţeles. Rorschach* drept tipul cel mai echilibrat. IDEXTRIE. în mod spontan sau la dictare. deoarece a „uitat"' sensul cuvintelor scrise. oricare ar fi apoi regimul aplicat acestor copii. continuă să aplice în mod riguros principiile metodei freudiene. renunţă multă vreme la hrană când au înţeles că actul apăsării pe pedală provoacă un şoc electric uneia din congenerele lor. cum este cazul la unii debili. termenii „alienat" şi „alienare mentală" tind să dispară din vocabularul medical. Condiţiile exterioare care acţionează asupra individului determină. destinde. Persoanelor cărora li se aplică acest calificativ nu le repugnă acţiunea. dar. Masserman. străin. H. . M). Pentru a se evita oboseala vizuală şi deci o scădere a randamentului. Dar atunci când ambiţia nu se bazează pe capacităţi reale. ventilaţia trebuie adaptată diferitelor tipuri de activitate. judicios folosită. că malnutriţia precoce şi durabilă este responsabilă de slaba dezvoltare* intelectuală şi motorie a copiilor. o creştere a randamentului. t e r m e n c r e a t d e Auguste C o m t e s p r e a d e s e m n a grija d e z i n t e r e s a t ă p e n t r u b i n e l e semenului. Subiectul nu prezintă de obicei tulburare de limbaj* oral (vorbeşte normal şi înţelege ceea ce i se spune). principalul fiind influenţa acesteia asupra personalităţii şi dezvoltării intelectuale a indivizilor. comportamentul său. Tipul ambiegal a fost considerat de unii psihologi şi de către însuşi H.BOALA LUI ALZHEIMER. care este o perturbare a deprinderii de a citi. în anumite cazuri în care cura sa analitică riscă să eşueze. AMBIŢIE. Ambidextriile veritabile sunt rare. ca şi paranoia". Studiindu-se ambianţa diferitelor grupuri. care riscă să nu se mai poată dezvolta niciodată. Hamilton (Londra) şi R. spontane. •• PSIHIATRIE. spune K. marcată de deteriorarea relaţiilor sociale. citează cazul unor maimuţe care. apăsând pe o pedală. iar atitudinile. Lewin. Acest fenomen se observă la păturile sărace ale populaţiei şi. umiditatea. AMBIEGAL. Atmosfera încordată dintr-o familie dezbinată. Condiţiile fizice ale muncii. Această atitudine permite cel mai adesea scurtarea duratei curei. Avem accepţiunea profundă a termenului numai dacă îl raportăm la societate. Alexia nu trebuie confundată cu dislexia'. -• ANOREXIE MENTALĂ. PSIHOZĂ. apariţia de tulburări de caracter*. lumina şi AMBIŢIE zgomotele* au făcut obiectul unor studii aprofundate. Pe când zgomotele provoacă o creştere a tensiunii. Problema alimentaţiei îl interesează pe psiholog din mai multe motive. ALTRUISM. în parte. poate chiar să scrie corect. p i e r d e r e a c a p a c i t ă ţ i i de a înţelege limbajul scris. să se conformeze regulilor grupului său social. Majoritatea indivizilor care se bucură de această aptitudine sunt stângaci contrariaţi. Această deficienţă specială a percepţiei este datorată unei leziuni cerebrale situată la nivelul ariilor parastriate care înconjoară scizura calcarină. adică ventilaţia. Alienatul este incapabil să ducă o viaţă normală. După W. Din 1958. o astfel de atitudine poate exprima şi îndoiala. S-a observat. Comportamentul său inadaptat constituie adesea o sursă de dezordine. La alienat mijloacele de 24 ALIENARE MENTALĂ. exprimare sunt tulburate. Toate studiile constată o întârziere semnificativă a dezvoltării mentale a subiecţilor care au suferit de malnutriţie în primul an de viaţă. Trivers (Harvard). A L Z H E I M E R . stranii. s-a putut demonstra experimental că agresivitatea" este mai puternică în mediile sociale cu o structură autoritară decât în grupurile democratice. BULIMIE. de a se hrăni. Altruismul îşi are sursa în natură. AMBIANŢĂ. Se observă. ALIMENTARE. la fiinţe din aceeaşi specie. comportamente altmiste naturale. dar prezintă pericolul de al vedea pe terapeut substituindu-şi propria personalitate aceleia mai slabe a bolnavului. a s p i r a ţ i e l a u n s t a t u t superior. a p t i t u d i n e de a se servi cu aceeaşi d e x t e r i t a t e a t â t de m â n a d r e a p t ă c â t şi de cea s t â n g ă . că ameliorarea relaţiilor interumane în colectivităţile de muncă determină o veritabilă eliberare de energie rămasă până atunci nefolosită şi. Această întârziere rămâne definitivă. climatul afectiv defavorabil dintr-o întreprindere sunt suficiente spre a explica numeroase eşecuri şcolare sau o scădere a productivităţii muncii. caracterizat drept pierdere a contactului vital cu lumea exterioară. A fost stabilit. în toate teritoriile unde încă mai domneşte foamea*. indecizia. nebunie. deoarece au incidenţe reale asupra productivităţii. deoarece fără solidaritate viaţa devine imposibilă. înainte de a trece la aceasta. semnalându-i tot ceea ce constituie o piedică în exercitarea autonomiei sale morale. să acceadă la un nivel mai ridicat şi să-şi realizeze potenţialităţile. este în funcţie de persoană (P) şi de mediul său (M). apariţia de sedimente de insatisfacţie şi chiar. Cu toate acestea. t u l b u r a r e a s p i r i t u l u i c a r e face imposibilă v i a ţ a socială. adică străin grupului (în latineşte alienus = al altuia. puse într-o situaţie experimentală în care îşi pot lesne procura hrana. Comportamentul (C). C = f (P. ALEXIE. temperatura. Raţiunea ne prescrie să fim altruişti. J. în consecinţă. simt nevoia de a reflecta la ceea ce au de făcut şi de a se pregăti.el fiindu-i „alienat". ba chiar de pericol social. ostil). alterarea funcţiei de comunicare. într-adevăr. t i p psihologic la care tendinţele extratensive* şi introversive* se echilibrează. iluminatul trebuie să fie suficient. altruismul ar putea fi definit ca o formă subtilă de egoism*.

n u m i t e şi „amine de trezire" sau „psihamine". în cazul viselor".AMBIVALENŢĂ AMBIVALENŢĂ. analiza este întâmpinată de sinteză mult înainte de a-şi fi terminat opera. cu uitarea*. rămânând el însuşi un anumit timp sub controlul unui al doilea psihanalist. stăpân pe meserie. la care trebuie să se supună acela care vrea să devină psihanalist. din care 5% evoluează spre cecitate*. Halbwachs). Adesea ambliopia copilului mic rămâne necunoscută anturajului acestuia. după cum ea îl lasă să trăiască normal sau îl izolează şi îl ascunde. ANALIZĂ. inclusiv identitatea sa. inactivitate (nA) şi e c o u i m e d i a t şi pasager al impresiilor (P). când bolnavul poate uita totul. de la global la elementele prime. fapt c a r e r e v i n e în spirit. Când i se propun unui individ sarcini diferite. pe lângă cunoştinţe teoretice dobâdite la universitate şi institutele de psihanaliză. de exemplu. amintirea evocată nu este niciodată fidelă. individual. vizând iuprimarea inhibiţiilor şi readucerea în conştiinţă a amintirilor uitate. priveşte reţinerea amintirilor. Atitudinea familiei. Freud le-a dat numele de „amintiri-ecran". numită „amnezie de fixaţie" (sau amnezie anterogradată). E Bleuler. abilitat de autorităţile superioare ale profesiei. Anumite amintiri. Analiza este mecanismul gândirii care concentrează atenţia asupra fiecăreia din părţile unui ansamblu şi caută legăturile lor posibile. La aceşti bolnavi observăm modificări bruşte de dispoziţie fără ca motivele acestora să ne fie comprehensibile. se bazează pe acest principiu. AMORF. aparent insignifiante. Unii ambliopi. poate influenţa caracterul copilului. Cu toate acestea. într-o s i t u a ţ i e d a t ă . Heymans şi E. ci este o manifestare a spiritului care reconstruieşte trecutul. slăbire a c c e n t u a t ă a văzului ( a c u i t a t e a vizuală se situează între 1/20 şi 4/10). realmente frivole. Folosirea repetată a acestui medicament conduce la epuizare fizică. AMBLIOPIE. substanţă chimică d i n grupa a m i n e l o r p s i h o t o n i c e . ANALIZĂ FACTORIALA. amnezia este de origine emoţională (amnezie afectivă). debutantul poate întreprinde cure. Este vorba de o cură psihanalitică şi. Toxicomanii care le consumă în doze mari prezintă confuzie mentală şi un fel de stare psihotică gen „paranoia" (efect „parano"). Uneori apare un delir paranoid cu halucinaţii şi cu elemente de automatism mental. Această metodă pare a fi cea mai eficace pentru învingerea dificultăţilor întâlnite de spirit pe calea cunoaşterii. existând între 27 . A nu se confunda amnezia. condusă de un psihanalist experimentat. se constată că rezultatele nu se repartizează la întâmplare. După această etapă. Cu toate acestea. de un învăţământ oral. în special a mamei. slăbire sau p i e r d e r e a memoriei. în sfera muncii. de altfel. pot masca experienţe infantile importante. ANALIZĂ DIDACTICĂ. amorful trăieşte clipa prezentă şi îşi risipeşte timpul în plăceri şi distracţii multiple. un ansamblu complementar al reflecţiei. retrăindu-1 prin prisma prezentului. fenomen patologic. s t a r e a u n u i sub i e c t care. Tratamentul indicat n acest caz este cel psihologic. AMNEZIE. prevenirea accidentelor şi asigurarea pentru ucenici a unei pregătiri raţionale. în caracterologia lui G. prin jocul liber al asociaţiilor de idei. Ea se poate datora unor leziuni vasculare ale encefalului. Spearman pentru analiza rezultatelor obţinute prin administrarea mai multor teste mentale. analiza sarcinilor şi a relaţiei „om-maşină" ocupă un loc determinant. învăţarea cititului prin metoda globală'. Procedând prin diferenţieri succesive. Amintirea nu există prin ea însăşi. în pofida reperelor de care dispune. care este un fenomen normal. Această reconstrucţie spontană este posibilă datorită cadrelor sociale ale memoriei (M. • UlTARE. pot urma cursurile şcolare obişnuite. stabilirea circuitelor celor mai simple şi eliminarea gesturilor inutile. r a m u r ă a matematicii aplicate. AMINTIRE. ca şi în stările nevropatice. o psihanaliză* personală. concepută de C E . Câştigă simpatia anturajului dată fiind latura sa optimistă şi acomodantă.(nE). o schematizare a realităţii. AMFETAMINA. Ea permite calcularea valorii relative a normelor şi justa remunerare. Formarea psihanaliştilor cere. Lipsit de ambiţie şi nepăsător. în domeniul psihologic. se poate observa şi în psihoze. Amfetaminele sunt stimulenţi ai sistemului nervos central. S. împreună cu sinteza formează o unitate. se întâmplă ca această dualitate de sentimente să se traducă în conduite patologice atunci când contradicţia este ireductibilă. distingem două forme de alterare a capacităţii mnezice: una. efectul „parano" regresează după câteva ore de la intoxicare. aşa încât este utilizată în majoritatea sistemelor pedagogice. este numită „amezie de evocare" (sau amnezie retrogradă). regrupările au loc rapid şi apare schema completă. pe care o poate sesiza inteligenţa. Schematic. Ele suprimă sentimentul de oboseală şi senzaţia de foame şi îi dau subiectului o impresie de forţă. de lungă durată (de la doi la patru ani). lapsusurilor" şi atitudinilor' adoptate de indivizi analiza face să apară semnificaţiile ascunse. pe când alţii trebuie integraţi într-un învăţământ special.în acelaşi timp. trăieşte concomitent sentimente contradictorii. în aceste din urmă cazuri. ea este întotdeauna o interpretare. în care predomină angoasa şi ideile de persecuţie. t i p de p e r s o n a l i t a t e care se d e f i n e ş t e . ca refuz al unei •ealităţi apăsătoare. pe când cealaltă. descoperirea motivaţiilor* unor ANALIZA FACTORIALA comportamente. uitării*. Wiersma. purtători de ochelari. caracterizată de imposibilitatea amintirii. Acelaşi demers permite. în Franţa se nasc în fiecare an circa 15 (XX) de copii ambliopi. unor traumatisme cerebrale. a creat în 1910 termenul de ambivalenţă spre a descrie unul din principalele aspecte ale personalităţii schizofrenicului*. în general. funcţionează ca un mecanism de apă are împotriva angoasei. această metodă statistică încearcă să pună în evidenţă factorii comuni unui ansamblu de variabile care au între ele anumite corelaţii. printr-o slabă emotivitate. d e s c o m p u n e r e a u n u i î n t r e g în e l e m e n t e l e sale. Ambivalenţa nu este o stare mentală anormală.

în faţa căruia rămâi dezarmat şi neputincios. La unii copii înclinaţi să se masturbeze. în plimbarea sa nocturnă. în pentru a face această afirmaţie este nece. Angoasa în sine nu este un fenomen patologic. cecitate*. insecuritatea persistă şi poate conduce la nevroză* sau la psihoză*. tip A interlocutorul reacţionează cu modul Datorită acestei tehnici. o bruscă dizortografie* la un şcolar. ANIMISM. Leziunea uneia sau alteia din ca un părinte sau ca un adult obiectiv. de idei. niind atitudinile neadecvate pe care el le adoptă de regulă. psihoterapeutul are un rol mai saturate în factorul G figurează marcat directiv. Dar se întâmplă ca o persoană să în mod intuitiv că primele se datorează nu utilizeze decât un singur registru de unei aptitudini pentru raţionamentul logic răspunsuri sau ca una dintre aceste trei care nu intervine în probele grafice. dovada că sugarul a atins capacitatea de a distinge familiarul de străin şi că dezvoltarea sa afectivă se desfăşoară în mod normal. C. angoasa.în mod temporar. ea fiind legată de condiţia umană. Pavlov. care până atunci scria satisfăcător. în acest schimb sunt angajate exemplu. psihoterapie de grup datorată psihiatrului american E. „tranzacţia" nu poate reuşi. de exemplu. de exemplu. P. este convins că aceasta . cuprinde retina. de limbaj. Cu timpul. Eul-„adult" (A) este conştiinţă atunci când distrugerea afecpersoana logică. dezaprobarea unei persoane iubite.ANALIZA TRANZACŢIONALA ele relaţii determinate: în cazul unui şcolar este pus în mişcare în mod spontan în care obţine note foarte bune la latină şi la diversele situaţii cu care suntem congeometrie şi note proaste la desen. Această atitudine se întâlneşte la copiii mici şi la populaţiile primitive care sunt incapabile să-şi explice altfel fenomenele al căror mecanism nu-1 înţeleg. tremurături. când la o stimulare de torială ne-o furnizează în mod oportun. de atitudini. Berne (1962) ANALIZOR. spre luna a opta. Analizorul vizual. De exemplu. Angoasa. la sugar.) care reactivează un vechi sentiment de abandon. Anamneză orientează diagnosticul" şi adesea şi atitudinea terapeutică a medicului sau a psihologului. ne reprimăm agresivitatea). relevând şi subliJ. într-adevăr.ANAMNEZĂ. în momentele cruciale ale existenţei. Dar stări ale Eului să o încalce pe cealaltă. pot provoca puternice reacţii emotive şi conduite inadaptate. Dar pe când bolnavul are sentispontaneităţii şi creativităţii. Analiza unor astfel de comporpune în evidenţă o aptitudine generală tamente îi permite pacientului să conştien(pe care o numeşte factorul G). acest comportament este semnul unui progres. Există şi analizori interni. se vede însoţit de Lună. obiectivă. care are efecte dezorganizatoare asupra conştiinţei. iminent. nelinişte dusă la extrem. informaţia şi o tratează fără patimă. Cauzele sale pot fi un conflict* interior (când. de exemplu. o activitate sexuală nesatisfăcătoare sau o pierdere în sfera dragostei (doliu. care ar tizeze mecanismele psihologice care le constitui energia mentală şi ar fi asimi. Raven. de teama de a fi mutilat sau de a-şi pierde membrul viril. Departe de a fi o manifestare anormală. îndepărtarea unui părinte iubit etc). de la corp. gândim fruntaţi . organizarea cronologică a elementelor furnizate de această anchetă permite uneori investigatorului perspicace să descopere relaţii cauzale între anumite fapte. ameninţările grosolane ale părinţilor. determinată de impresia difuză a unui pericol vag. Spitz*. dar şi ceilalţi membri ai aşa-numitele Progressive Matrices ale lui grupului au rolul lor.cazul. de (răspuns). căile lor social: „fac ceva pentru sau împotriva ta nervoase şi teritoriile din scoarţa cerebrală (stimul). individuale. ca în sară o confirmare obiectivă. datorat precedentelor experienţe dureroase.. ameninţări care se grefează pe un fond de culpabilitate. ci fantasmele. occipital.acest caz. care culege tează creierul. „Tranzacţia" este unitatea de raport desemnează receptorii" senzoriali. Copilul care. ansamblu de informente. care maţii culese de la bolnav şi de la anturajul acestuia. generează o regresiune* conjunctă a gândirii şi a afectivităţii*. atât unul cât zona vizuală corespunzătoare din cortexul şi celălalt.guvernează şi să acceadă la autonomie. ne putem comporta ca un copil. folosit de I. când o nouă adaptare se dovedeşte necesară. el nu are această Supraeului* freudian). Analiza fac. vedere înceţoşată etc. Spearman a putut P sau C. De cele mai multe ori această stare se asociază cu modificări neurovegetative comparabile cu acelea pe care le observăm în şocurile* emoţionale: palpitaţii.care permite să fie percepută şi analizată lumea. în unele cazuri nu situaţia reală este aceea care generează angoasa. legate de teama de castrare*. Eul-„părinte" mentul de a fi orb (pentru că trăieşte în (P) este ansamblul valorilor şi preceptelor beznă) când ochiul sau prelungirile sale introiectate în timpul copilărfei (analog nervoase sunt atinse. Fiecare dintre aceste trei stări ale Eului constituie un sistem complet de senti. în absenţa mamei. credinţă că orice lucru este animat şi purtător de intenţie. frică iraţională. ajutându-1 pe subiect să se perceapă mai bine. reprezentările imaginare ale unei ANIMISM situaţii conflictuale inconştiente. Dacă el este incapabil să-şi creeze condiţii de adaptare. Acest termen. 1988) sub termenii „tulburare panică" (panic disorder) şi „anxietate generalizată" — este simptomul psihiatric întâlnit cel mai frecvent în practica medicală. Angoasa patologică — descrisă în noua nomenclatură psihiatrică americană (DSM III. Printre testele cele acest proces. După observaţiile lui R. referitoare la istoria sa personală şi a maladiei de care suferă. la apropierea unui străin brusc recunoscut ca fiind diferit de aceasta.. prima manifestare a angoasei veritabile se produce. părţile acestui aparat nervos duce la Eul-„copil" (C) corespunde emoţiilor. în labilă cu inteligenţa'. poate fi raportată la o ruptură de echilibru familial şi se explică prin aceasta (naşterea unui nou copil. sistem neurofiziologic şi bazată pe analiza relaţiilor inter. căile optice şi amândouă personalităţile şi. individul îşi regăseşte. Angoasa este o senzaţie apăsătoare de indispoziţie profundă. ANGOASĂ. ANALIZĂ TRANZACŢIONALĂ. iar tu reacţionezi în consecinţă" care le corespund. transpiraţie. fără care tratează mesajele care provin direct a se lăsa influenţată de opiniile personale.

care îşi are obârşia în preistoria umanităţii. ba chiar şi la nevertebratele inferioare. fiinţa umană. o găsim îndeosebi în ritualurile obsesionale. La fel. Cercetările de psihologie animală au stabilit că anticiparea există şi la dobitoace. Conceptul de anormalitate este cu atât mai greu de înţeles cu cât există tendinţa de a identifica norma cu ceea ce este frecvent şi de a-i socoti suspecţi pe toţi „devianţii". în faţa ostilităţii infirmierilor. servindu-se mai ales de măsurători. Acest sistem de gândire. se încadrează în gândirea magică.în aproape toate cazurile. Esterson şi L. regularitate scheme anticipatoare.ANOREXIE MENTALA îl urmăreşte. Laing. acţiune de a devansa. „Nebunii" sunt în realitate „nonconformişti". Reprezentanţii acestei a doua şcoli pornesc de la principiul că. Lucrul acesta este grup determinat şi la o medie stabilită în deosebit de clar în actul cititului sau în 30 . în lumina acestui postulat. care şi-ar putea găsi ilustrarea în călătoriile lui Gulliver care. Anularea retroactivă. imaginând sau efectuând o acţiune inversă celei precedente: de exemplu. ANTROPOLOGIE. generatoare de trecutului. care semnifică nostalgia cerebrale ireversibile. 3) antropologia biologică sau fizică. care îşi aplică cercetarea la faptele de cultură*. inclusiv constrângerea la simpla disciplină. în special cu mama. în După W. având drept obiect de studiu variaţiile caracterelor biologice ale omului în spaţiu şi în timp. în Italia de F. Interpretând faptele de cultură. discutând liber. Anormalul nu este întotdeauna totuna cu patologicul. determinată poate fi executată înainte de apariţia semnalului aşteptat. analizând evenimentele cotidiene ale comunităţii — au fost create în Anglia de D. se distinge antropologia fizică. şi antropologia culturală. este „anormal" în mijlocul liliputanilor. pornind Anormalitatea implică referinţa la un de la anumite elemente. gene (endorfine'). Mecanism prin care o persoană se străduieşte să suprime în mod magic o idee sau un act. Mannoni. îndeosebi pe cei care profesează opinii contrare ideilor moştenite (Socrate. se perpetuează la copii şi se regăseşte în prezent nu numai la cei 150 de milioane de animişti (în special locuitori ai Africii. a ideilor lui M. în cantitate sporită. ţesuturilor. nu este cu adevărat o boală. a căror prezenţă în tala.însă. Acest comportament corespunde unui mecanism de apărare" al Eului. „vânăt". a trebuit să înceteze în 1966. 4) preistoria. anorexicul nu mănâncă din cauză că senzaţia de foame special la nivelul formaţiilor nervoase dispare sub influenţa unor morfine endo. Foucault asupra nebuniei şi a acelora ale lui H. Basaglia. Experienţa ANORMAL. metoda respiraţiei „gură la gură". Bateson asupra originii psihofamiliale a schizofreniei. 2) antropologia lingvistică (sau etnolingvistica). Redler. mişcare filosofică şi medicală care supune criticii concepţia occidentală despre nebunie şi rolul medicilor psihiatri în societatea noastră.). ANULARE. Omul considerat „anormal" poate fi tocmai acela care va face să progreseze umanitatea. ceea ce este în afara cotidiană arată că gândirea organizează cu normelor. prealabil. nu este cunoscut. Conform tradiţiei. care nu este frecvent. întrucât după trezirea sexualităţii provoacă uneori acest 5-10 minute se pot instala leziuni comportament. pentru a înţelege omul. de medicul englez D.. sau să-l reanimezi prin actual cu anturajul. Alte comunităţi terapeutice — în care bolnavii şi personalul de îngrijire se confundă. Soljeniţîn. elementele naturii dezlănţuite sunt. ANULARE Antipsihiatria îngrozeşte opinia publică şi mulţi psihiatri o consideră irealistă şi utopică.superioare care sunt extrem de vulnerabile. refuzul alimentării. descrisă de Freud.Când anoxia survine la naştere. Kaye (1982). în Franţa de M. dorinţa de a reveni la situaţia tulburări neurologice şi de arieraţie* infantilă. 31 ANOREXIE MENTALĂ. Tratamentul cel mai eficace este mentală. dar.. Teza esenţială a antipsihiatrilor este că boala mintală (în special schizofrenia). descifrarea unei partituri muzicale. rarefiere sau suprimare (15-25 de ani). pe care ele încearcă să o calmeze prin sacrificii menite să câştige bunăvoinţa Demiurgului. un conflict aerului în plămâni). dar a oxigenului distribuit de sânge uneori şi la copiii mici şi chiar la sugari. ANTIPSIHIATRIE. Antipsihiatria a apărut la începutul anilor 1960. Asiei şi Oceaniei). când cel care citeşte „ghiceşte" ceea ce va urma. este necesar să-l situezi în mediul său social. A. culpabilitatea legată de situaţii timpul presează. ca urmare a unui act obstetric dificil. în aceste Teama de abandon. prin prisma lor. Marcuse cu privire la societatea abundenţei. asimilate de spiritele simple cu mânia uivină. ci şi la aproape toţi indivizii prea puţin cultivaţi). iar internarea lor nu are alt scop decât să-i constrângă să accepte o anumită ordine socială. Cooper. Este o noţiune extrem de relativă. disciplină care studiază caracteristicile morfologice ale diferitelor oase umane. analiza psihologică face să ţipăt (care corespunde intrării brutale a apară. Cooper. reunindu-se. în mod succesiv. Dar antropologia s-a dezvoltat considerabil şi actualmente în Franţa antropologii consideră sub acest termen generic patru domenii: 1) antropologia socială şi culturală (sau etnologia). copilul este mus. H. neavând decât cauze psihosociale. ştiinţă a omului şi a operelor sale. Cu pe spinare pentru ca el să scoată primul toate acestea. o acţiune părinţilor săi. o dată cu difuzarea ideilor lui G. apoi în mijlocul uriaşilor din Brobdingnag. Prima tentativă de acest fel a fost pusă în practică. ar trebui să fie suprimate spitalele psihiatrice sau cel puţin să fie transformate în cămine de unde să fie izgonită orice violenţă. o separare temporară (rareori mai mare de două luni) de mediul familial şi o acţiune ANTICIPARE. executând cu mâna stângă ceea ce tocmai a executat cu mâna dreaptă. a fost obiectivată. psihoterapeutică aplicată bolnavului şi Printr-un demers al gândirii. trebuie să-l baţi delicat pe fese şi Motivul postirii. „devianţi" în raport cu o normă stabilită. este posibil să înţelegi structurile sociale şi. destinat să îndepărteze angoasa datorată apariţiei de sentimente sau de idei inacceptabile pentru individul conştient. Anorexia mentală se observă îndeosebi la adolescenţi şi la fete şi femeile tinere ANOXIE. în 1962.D. Anoxia determină alterări celulare. R. mai mult sau mai puţin conştient. în general virgine.

Adesea folosit ca sinonim al angoasei. dacă este vorba de un copil.. Apraxia nu este o agnozie*. rectifică unele puncte slabe ale primei teorii. H e y m a n s şi E. care nu lipsesc niciodată în cazul angoasei. Le regăsim la fiecare persoană. accelerarea pulsului. numai cu începere de la vârsta de aproximativ 10 ani ele prind a se preciza. difuz. Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul. în care se agită impulsiile noastre primitive". Om al principiilor şi rob al obişnuinţelor. dispoziţie naturală şi dobândită de a efectua a n u m i t e sarcini. subiectul este incapabil să reuşească în viaţă. a fost introdus în psihologia abisală de C. poate reacţiona prin măsuri adecvate sau mobilizându-şi mecanismele de apărare*. care este în raport cu percepţiile. opac la consideraţiile sentimentale. fără ca a c e a s t a să se datoreze unei paralizii sau deficienţe motorii. cu o extremitate senzorială şi o extremitate motorie. care au misiunea de a-i călăuzi pe tineri în alegerea unei profesii. motorii etc. F r e u d p e n t r u a r e p r e z e n t a şi a face inteligibilă funcţionarea vieţii m e n t a l e . ARIERAŢIE. la o educaţie egală. care reglează pasajul dintre aceste două sisteme.o slabă e m o t i v i t a t e ' (nE). Eul se supune principiului realităţii'. Wiersma. ARHETIP.. în general.G. calm şi conformism. nu este lesne de descifrat. cele pentru matematică şi cercetare ştiinţifică nu apar înainte de 14 sau 16 ani. Diagnosticarea aptitudinilor este o sarcină importantă a consilierilor* de orientare şcolară şi profesională.ANXIETATE ANXIETATE.. Este un spirit raţional. confuzie mentală. acesta se dovedeşte inapt să înveţe. astfel prevenit. demenţă. luat de la Sfântul Augustin. APATIE. din toate timpurile şi de pretutindeni. anxietatea s-ar explica prin frustrările libidoului' şi interdicţiile dictate de Supraeu*. Se disting mai multe varietăţi de apraxie: 1) apraxia buco-facială (imposibilitatea de a executa la comandă mişcări ale gurii şi feţei). îi privim din unghiul randamentului. Funcţii generale ca atenţia şi judecata vor fi considerate aptitudini. aptitudinile se clasifică în intelectuale. 3) Supraeul'. Când sunt atinse funcţiile psihice. A doua teorie a aparatului psihic. Potrivit domeniului în care se manifestă. cum ar fi abilitatea de a desena. transpiraţie. Claparede. model primitiv e t e r n . o tendinţă dobândită. 2) apraxia îmbrăcării. dimpotrivă. Prima. Freud a elaborat două teorii ale aparatului psihic. de felul salutului militar). deliruri* şi artele picturale. expusă în 1923. Introvertit.) sau de anumite condiţii de viaţă de lungă durată (detenţie... 4) apraxia ideatoare (imposibilitatea de a utiliza corect un obiect.A. model t e o r e t i c i m a g i n a t de S. senzoriale. rece. t i p de p e r s o n a l i t a t e c a r e s e defineşte p r i n t r . Percepţiile (polul senzorial) lasă în psihismul nostru impresii dintre care multe nu devin aproape niciodată conştiente. 3) apraxia ideomotoare (imposibilitatea de a face un gest simbolic. Paradisul pierdut.P. 2) Şinele".. APATIC. APARAT PSIHIC. reglează desfăşurarea proceselor psihice în timp şi le supune probei realităţii. de tulburare. Această întârziere. ARIERAŢIE Timp îndelungat aptitudinile rămân nediferenţiate şi. ci mai degrabă o amnezie* motorie datorată unor leziuni ale scoarţei cerebrale. pe care Eul ar vrea să le supună puterii sale. stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate. lipsă de energie. de exemplu de a aprinde o lumânare). Numeroase şcoli încearcă să explice geneza anxietăţii prin prisma poziţiilor lor doctrinale. . el se caracterizează prin placiditate. poate fi globală sau. dar fără a izbuti să-1 facă: a „uitat" schema dinamică gestuală.). descrie gestul care i se cere a fi executat (şi pe care el ar vrea să-1 execute).. concepe aparatul psihic după modelul arcului reflex.) care constituie un fond comun al întregii umanităţi. După E. în c a r a c t e r o l o g i a lui G. pierdere a capacităţii de a e x e c u t a gesturi sau a c t e element a r e . mitologie. anxietatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului* — adică personalităţii conştiente — care. Această stare poate fi legată de constituţia fizică. secretos. aptitudinea este ceea ce permite diferenţierea indivizilor atunci când. alături de amintirile personale. i n a c t i v i t a t e (nA) şi lentoarea reacţiei la impresii (S).) La extremitatea motorie se situează sistemul preconştient'. ci şi acela al impulsiilor* înnăscute şi al anumitor dorinţe*.. cuburi. dimpotrivă. fiind naiv şi egocentric. de o disfuncţie endocrină (insuficienţă tiroidiană sau suprarenală). basme şi legende. Ele constituie conţinutul a ceea ce Jung numeşte inconştientul colectiv. 1) Arieraţia intelectuală corespunde unei insuficienţe congenitale a dezvoltării inteligenţei care se manifestă precoce şi. formulată în 1900. şomaj). la fel ca şi dispoziţiile particulare. a p a r e n t ă i n s e s i b i l i t a t e la stimulările afective. să nu afecteze decât o parte a personalităţii*. care se exprimă prin morală. Apaticul este opus colericului' (E. (Acest sistem inconştient nu este numai sediul amintirilor uitate.). Acest termen. Pe când aptitudinea pentru muzică şi desen se manifestă destul de precoce. Pentru psihanalişti.în Apraxia constructivă este o tulburare privind executarea desenelor şi a sarcinilor constructive (puzzle. Şinele se supune principiului plăcerii'. Ea distinge în personalitate trei"„instanţe": 1) Eul". care se evaluează în raport cu media grupului căruia îi aparţine individul în cauză. termenul anxietate se deosebeşte de cel dintâi prin absenţa modificărilor fiziologice (senzaţie de sufocare. arhetipurile se manifestă în vise*. Subiectul îşi imaginează. s t a r e a unui copil sau a u n u i a d u l t î n t â r z i a t în dezvoltarea sa. i n d o l e n ţ ă . APRAXIE. de o tulburare nervoasă (depresie. Pentru teoreticienii învăţării această stare ar fi o reacţie de teamă condiţionată. Vehiculate de fabule. Inconştientul şi preconştientul sunt separate de cenzură".): bolnavul (desenele din dreapta) este incapabil să reproducă desenele din stânga APTITUDINE.

J. de a accede la un statut'determinat. J. A mai scris. jud.. Cura psihanalitica este şi ca bazată pe asociaţia liberă. Bucureşti). lipsă sau slăbire a Se vorbeşte de aspiraţie într-o acţiune forţelor.de sine. nec< Hamestecate amestec•ale cu cuvinte sunt i •ualte alte optzeci adii' •into care sur aducă de/il să 1 con ducă l a n uda Pde reacţie. Se caracterizează prin de nivelul de reuşită pe care sperăm să-1 lehamite şi fatigabilitate fizică şi intelecatingem. F. unei leziuni organice a creierului. în loc să i se ceară pacienlor în situaţii de viaţă reală. independent de voinţă.este de importantă primordială în compordirii omului si îi dez\ ăîuie anatomia men. ASTENIC. dr. în psihologic. Arieraţia intelectuală se poate datora eredităţii. Există însă si alte stări de arieraţic intelectuală ale par a fi în relaţie cu o . A S T A Z I E . ca o copilăriei. dar nu si aptitl idini le vatului scena şi circumstanţele delictului. Dănăilă. Poate fi consecinţa unei infecţii 35 .. C. care îl propulsează pe om către un ideal. enunţate de Aristotel. în chirurgia cerebrovasculară. ASIMILARE. care a încercat pe el însuşi experienţa asociaţiilor libere. egoism. la neurologi din ţară. a aptide/e problemele psihologice ale pacien. Suceava. traumatologia craniocerebrală etc. puerilitate. asemănare şi contrast) a stat pe primul-plan pentru psihologia din secolele al XVllI-lea şi al XlX-lea.cunoaşte cauza organică. ea se manifestă mai ales printr-un ataşament excesiv faţă de părinţi.G. c o n d u i t ă a c t i v ă p r i n c a r e m o d i f i c ă m m e d i u l în loc să ne a c o m o d ă m a c e s t u i a . Kcnt si A. mai mult sau mai puţin clar. ca urmare a unei boli a mamei în perioada gravidităţii (cum ar fi rubeola). aproape întotdeauna de abazie". Opera sa capitală este Tnitnt de neurologic în 5 volume (8 tomuri). 1 9 1 2 .lung) să pună la de aspiraţie necesită o anumită cunoaştere punct liste de cuvinte susceptibile să son. Rosanov) individuali cât si de factori sociali. în acest caz se aleg douăzeci de în raport cu posibilităţile avute: el arc o cuvinte susceptibile ibilc să-i amintească uite suscept ami nteasc vino.sonalitatc ale subiecţilor examinaţi şi. în F-"ranţa. procentajul de arieraţic gravă. ARSENI (Constantin). D. La sfârşitul secolului trecut. în colaborare cu 1. Acesta a remarcat că evocarea amintirilor este înlesnită de referirea la alte impresii care au cu acestea raporturi de contiguitate. 1979-19X3. Galton. aspiră să atingă un scop prea înalt suspecţi. în biotipologia lui E. i m p o s i b i l i t a t e de a se m e n ţ i n e în p o z i ţ i e v e r t i c a l ă . în virtutea anumitor legi. a n s a m b l u de t e n d i n ţ e prin aspectul său longilin.B u c u r e ş t i . Uneori Această probă a fost utilizată şi pentru subiectul.care apare cel mai adesea la imli\ i/ii cu o inteligenţă normală. cunoaşterea valorii proprii. de a r e u n i . prin pararea protocoalelor suspecţilor permite adesea obţinerea mărturisirii crimei din partea delincventului. Bagdasar". semnele emoţionale şi. integrândii-le în propria lor substanţă.H. Golu şi L. 1994).neglijenţă culturală" (ca în ca/..anii anii mi lă vi i c a t i c . între altele: Durerea (1967). în colaborare cu M. ASOCIAŢIE. de similitudine sau de opoziţie. . copilul sugar care descoperă că un obiect poate Ii mişcat dacă se trage de sfoara de care acesta este legat va trage de faţa de masă ma ACOMODARE. atindecât ar dori-o". nivelul şi pe psihanalişti (C. a c ţ i u n e de a a p r o p i a .pun în întreprindere dala. unui traumatism eranian perinatal. Se însoţeşte listul nu introduce în cură nimic personal.tudinilor şi limitelor personale şi dorinţa ţilor lor şi să Ic reveleze complexele . Realizări importante în domeniul patologiei chirurgicale a proceselor expansive intracraniene. -» LEPTOSOM. Studierea acestor legi primare de asociaţie (contiguitate. putând evolua favorabil sub influenţa psihoterapici. mi poate fi niciodată recuperată.tamcntul I unţclor umane deoarece influentală cu mai multă lipsă de menajament ţează. Psihoncurologie (1983). acela pe care ni-l fixăm într-o tuală. Oprescu. psihana. corespunde unei imaturităţi psihice. în felul acesta. îi trece prin minte. atunci când efectuarea acesteia înseamnă Astenia este o stare de oboseală permapentru individ realizarea capacităţilor sale. tip morfologic caracterizat ASPIRAŢIE. unei femeie şi care poate afecta pe toţi băieţii născuţi de aceeaşi mamă). Preocupat de raportul psihic-creicr.ul copiilor sălbatici) sau cu o carenţă afectivii precoce. Kretschmer. reacţiile elec. 2) Arieraţia :it'cctivă. Depinzând atât de factori tat pe psihiatri (G. ASTENIE.gerca scopurilor. Această constatare i-a intri.p c r m i t precizarea câtorva trăsături de perpune de aparatajul necesar. unde conducea direct secţia de tumori cerebrale (Spitalul clinic de neurochirurgie „Prof. nentă pe care simpla odihnă nu o poate Succesele şi eşecurile noastre sunt în luncţie face să dispară.ARSENI principiu. prin absenţa de autonomie. unei encefalite ctc. a aprofundat şi problcmatica psihoncurologiei şi psihochirurgici. profund influenţat de condiţiile identificarea criminalului dintr-un grup de sociale. se evaluează" între 3 şi 67. când se dis. creatorul şcolii române de neurochirurgie. Acest nivel de aspiraţie lumina cu o ciudată precizie bazele gân. Discipol al lui Dumitru Bagdasar (1893-1946). a tras concluzia tara constrângere. prin care fiinţele vii transformă clementele extrase din mediu. n e u r o l o g şi n e u r o c h i r u r g r o m â n (Dolhasca. Piaget că cuvintele si ideile asociate . pacientul fiind acela care determină mersul psihanalizării. sa comunice tot ceea ce deosebeşte proluiul. De exemplu. Este vorba de o tulbuiaie funcţională la o situaţie sau alta. Arseni a devenit în 1975 directorul celui mai mare spital de neurochirurgie din lume. unei aberaţii cromozomice (ca în sindromul lui Down). Fenomenele psihice au proprietatea de a se lega în conştiinţă. •• ISTERIE.

Apoi se lasă să apară în raza privirii animentului s-a îmbogăţit an de an.. Teoria ataşa. scade. structurile superioare (cortexul cerebral) acţionând direct asupra celor inferioare. din ansamblu. care nu pun în cauză decât individul (preferinţele estetice. Dar ceea ce le şoarecelui. problema atenţiei a făcut obiectul unor importante lucrări în laboratoarele de psihologie experimentală din armată şi din industrie.. dispoziţiile profunde ale fiinţei noastre. s-a putut strângerea la piept. ATITUDINE.F. amenajându-i câmpul perceptiv. ansamblu de legă. apare oboseala. La fel.. şi atenţia involuntară.Re. calitatea palpărilor ei. se notează apoi erorile şi viteza de execuţie. Dincolo de o durată de douăzeci de minute. fi însă inferioară salariului fixat prin decret Noţiunea de ataşament a fost introdusă ministerial. de exemplu). reciproc. a unei disfuncţii endocrine (hipotiroidie. cărui mecanisme — strigătele. Există deci o inhibare relativă şi temporară a excitaţiei nervoase. şi atitudini sociale (opţiunile politice). Interesul pisicii pentru şoareci o face . A fi atent înseamnă. starea de spirit proprie nouă în faţa anumitor valori (efortul creator. concentrare a spiritului căreia legătura cu mama derivă din satis. Cu cât a organizării particulare a câmpului per. a surmenajului sau se poate datora unor cauze pur psihologice (refulare" sau frustrări' repetate). cu senzaţiile şi percepţiile sugaCel mai adesea este vorba de bolnavi rului vizavi de aceasta şi. Date fiind aceste consecinţe practice. însă subordonată autorizaţiei comisiei tehnice acoperită de blană. detaşat sunt mai independente.T. ca urmare înrudite cu trăsăturile de caracter. timpuriu la noii-născuţi. Bowlby de Codul familiei şi de ajutorul social (1907-1990). Există atitudini personale. Mai întâi animalul este făcut să specific omului. Conceptul de atitudine acoperă diverse semnificaţii.O. într-un fel. idee sează în două mari categorii: atenţia sau lucru. Harlow prezenta puilor din 23 iunie 1975 cu privire la handicapaţi de maimuţă două mame de substituţie: una şi de decretul din 31 decembrie 1977. Toate eforturile publicităţii" tind să atragă atenţia publicului asupra unui produs.el este muncitorii primind o remuneraţie proporcapabil să distingă vocea sa. Maimuţicile se aruncau de orientare şi de reclasare profesională spre aceasta din urmă. a căror ale mamei faţă de copilul ei. preferând contactul (Co. Experimentându-se cu pisici. se produc erori şi omul de serviciu trebuie înlocuit. ca urmare a investigaţiilor (art. potenţialele înregistrate redevin egale între ele. H.) etc. confecţionată din sârmă şi prevăzută cu un Admiterea într-un atelier protejat este biberon cu lapte.malului un şoarece: percepţia „pocnetelor" mente ea depăşeşte diada mamă-copil. în aceste ateacela al unei alte femei care are un liere se lucrează 30-39 ore pe săptămână. fiziologic. actual. care nu poate sale. limitându-i câmpul conştiinţei.P. care depinde de individ şi de făcând parte integrantă din personalitatea motivaţiile sale. mintali sau cu beteşuguri fizice.asupra a ceva.Eul" este mai puternic cu atât atitudinile ceptiv în care apare un obiect. de exemplu). insuficienţă suprarenală. Surâsul. care sa. şi căldura blănii animale. eficienţă este limitată şi din cauza unor Din ziua a treia după naştere sugarul sechele ale afecţiunii de care suferă şi care este capabil să recunoască mirosul sânului doresc să se readapteze progresiv la o viaţă şi gâtului mamei şi să-1 diferenţieze de socială normală.). înglobând relaţiile cu ceilalţi membri ai să-şi concentreze atenţia asupra micului rozător. Subiectul însuşi le percepe ca voluntară. mai deschise şi ATELIER PROTEJAT. este unul dintre meca. ceea ce face ca atitudinile să fie foarte este atrasă de mediul exterior. în Franţa.. Munca protejată. bani.. a fost definită de legea etologiştilor. a te Pentru Bowlby nu încape îndoială că închide faţă de lumea exterioară spre a te ataşamentul este un proces înnăscut ale focaliza asupra a ceea ce te interesează. care au o Când atenţia pisicii este concentrată asupra incidenţă asupra grupurilor.. varietăţile atenţiei se cla.). loc în care lucrează muncitori handicapaţi care nu se pot adapta marii colecATAŞAMENT. prevăzută în psihologie în 1959 de către J. nou-născut de aceeaşi vârstă. gustul pielii ţională cu randamentul lor. facerea trebuinţei de hrană. pentru ca apoi să-l menţină treaz. Cel mai simplu dintre ele cere să fie barate anumite litere dintr-un text (toate literele a.ATAŞAMENT (hepatită virală. potenţialul ei auditiv este limitat. El desemnează orientarea gândirii. caracterizează şi pe unele şi pe altele este Acest potenţial redevine normal de îndată ce faptul că întotdeauna este vorba de un retragem şoarecele ansamblu de reacţii personale faţă de un Schematic.audă sunete scurte („pocnete") şi se înrenismele ataşamentului care apare foarte de gistrează influxurile nervoase ale urechii. alta fără biberon. 167 şi 168).r. interesându-1 în modul cel mai profund. Capacitatea de atenţie a unui subiect poate fi apreciată cu ajutorul testelor. agăţarea. De îndată ce şoarecele este retras. manieră de a fi într-o situaţie. scade rapid. persoană.obiect determinat: animal. suptul — sunt comune arăta ceea ce se întâmplă la nivel neurocopilului şi puiului de maimuţă. începând patronilor. Această observaţie contrazice teza psihologică potrivit ATENŢIE.tivităţi sau care sunt incapabili să turi care s-au stabilit între un satisfacă exigenţele obişnuite ale nou-născut şi mama sa.

aviditatea ar fi un factor constituţional. o activitate învăţată si frecvent repetată devine automatică. schematizate sub formă de atracţii şi de repulsii reciproce. La adolescenţă ca devine chiar mai importantă. în anumite stări patologice (isterie. în care predomină interiorizarea emoţiilor. H. eştia i matism mental a propriei per rbea comandă gândurile. aceea a centrilor respiraţiei şi a aparatului digestiv sunt principalele automatisme biologice ale organismului. aşezarea veşmintelor în aceeaşi ordine) sau repetarea perseverentă a aceloraşi jocuri. Reflexele. a fost studiată de psihiatrul rus V. expresie datorată lui J. Chiar si viaţa psihică are automatismele sale (asociaţii de idei. tatăl este acela care exercită autoritatea. cu ajutorul onanismului". D. personalitatea rămâne slabă. sunt comportamente autoerotice care determină o destindere şi o stare Je bună dispoziţie. AVIDITATE.evoluea/ă într-un univers privai. După E. simptomatică pentru disocierea personalităţii. de la indiferentă rate (L. Kretschmer". privind un anumit lucru. Autoerotismul poate surveni spontan. Contrariul avidităţii este detaşarea (nAv). activitatea inimii. AUTOPUNITIUNE pedeapsă pe care ne-o aplicăm noi înşine. pierdut în activităţile sale stereotipe. în practică. în acest caz.. Această formă specială de delir de influenţă. cum ar fi suferea policelui sau balansarea corpului. este la fel de nefastă ca şi carenţa" de autoritate (T. ducând la o desprindere de realitate şi la o intensificare a vieţii imaginative. AUTISM. ATLETIC. Se disting două trăsături esenţiale: închiderea în sine şi nevoia imperioasă de picior pe altt jiir-impre activităţi ritualizate (de exemplu. epilepsie. timiditatea si idealismul. în 1943. în mod normal. memorie. Sutter. anumite atitudini paterne prea rigide sunt responsabile de eşecuri şi copiilor. Kandinski şi de francezul G. în teoria Melaniei Klein. ha chiar şi orice achi/.1. a c t i v i t a t e c a r e scapă controlului voluntar şi se realizează independent de acesta. j u i s a r e s e x u a l ă în absenţa partenerului. care se observă mai adesea la băieţi decât la fete (de două până la patru ori mai mult). sub numele de autism infuiitil precoce. V V . este vorba de melancolici care tizează greşelile cele mai benigne. în general. ele sunt semnul unei regresiuni\ AUTOMATISM. excesivă. însă întărită de teama de a nu fi suficient de „bun" spre a fi iubit. Heymans şi E. •> SONDAJ. aceste activităţi dispar de la sine atunci când subiecţii au atins o anumită maturitate afectivă. în stările de delir. Autoritatea este Ia fel de necesară copiilor ca şi afecţiunea. traumatism cranian) se pot observa activităţi automatice. 1928). Copilul autist. L. responsabili de nenorocirile celo nedemni de a trăi. indivi/ii de acest tip posedă un temperament deosebit. cu un caracter mai puţin evident sexual. Adesea. L. Kanner a descris. La baza unui astfel de comportament se află întotdeauna sentimentul de a fi comis o greşeală. influenţă impusă altora spre a se face ascultat într-un anumit domeniu. M. Adorno). ca mersul sau prinderea trenului. în caracterologie" acest termen desemnează unul din factorii tedinţelor. o formă de psihoză a copilului. conduce la o situaţie deficitară gravă şi ireversibilă. în căutat de subiect.r-o totală indirioară. tiranică. care scapă conştiinţei bolnavilor. .). de Clerambault. Pentru a se pedepsi nu dau îndărăt nici de la automuti (indiferent de organ: ochi. Acest sindrom. s e s p u n e d e s p r e u n subiect care are caracteristicile fizice ale a t l e t u l u i . L. Dacă le regăsim la adult. tare a mediilor şcolare normale. care se observă în stare pură la unii înţelepţi şi asceţi. în mod normal. Copilul i în permanenţă mită intcnstc. inconsistentă: subiectul trăieşte în inseautoritatea rău înţeleasă.iţie intelectuală. Avidul (Av) este însetat de cuceriri şi achiziţii. Luccioni) demonstrează că absenţa disciplinei determină perturbaţii se face prost. organe genitale) şi nici de la sinucidere. G. atomilor sociali al unui grupuscul se numeşte „sociogramâ'". în familiile în care. introdus de Gaston Bergcr' în tipologia lui G. mână. Thurstone . care poate varia de la culpabilitatea normală până la autoacuzarea delirantă. Studii si anchete efectuate de psihologi şi psihiatri (. Moreno şi care desemnează reţeaua de relaţii ale unui individ cu anturajul său.. alte activităţi. Tatăl care îşi exercită autoritatea trebuie să o facă pentru al proteja pe copil de pericolele pe care el este încă incapabil să le domine şi nu spre a-şi afirma propria-i personalitate. Wiersma. AUTORITATE. ATOM SOCIAL. El urmăreşte să impună proeminenţa Eului său. excesivă închidere în sine. dorinţă arzătoare. La copii. poate să apară extrem de timpuriu (înainte de vârsta de 2 1/2 ani). AUTOEROTISM.

Le defaut fondamental (1971). Este cunoscut îndeosebi pentru lucrările sale referitoare la sistemul nervos. dar există riscul lovirii capului de elemente solide. la Boston BABY-TEST.Londra. fază foarte precoce în banda lor. La sfârşitul anilor 1970. ales în mediile spitaliceşti. senti. matică a dezvoltării sugarilor şi într-un pavilion al Spitalului Central din copiilor mici.W. îi aprobă. son --• DELINCVENTĂ.serviciu de neurochirurgie din România. A. De la o anumită vârstă. a căror agresivitate este. Tratat de neurochirurgie Primele scări de dezvoltare psihomotorie (1951). Adolescenţii care frecBalint" nu reunesc decât un mic număr ventează asemenea bande se recrutează de de participanţi şi funcţionează fără teme obicei din mediile defavorizate din cenprestabilite. BAGDASAR (Dumitru). TOXICOMANIE. 1857 -id. cităm: Le medicin. o afirmare inadaptată a sociali şi a medicilor practicieni. în stabilimentele 40 BABINSKI (Joseph).BALANSARE. psihologii utilizează mai ales picioare. Constantinescu. Troubles mentaux dans un ale comportamentului: motricitatea.B u c u r e ş t i . Gesell' (1925) şi Ch. grup de indivizi. Amour primuire et techniquc psychanalytique (1972). Cushing. Bucureşti.buinţa de securitate şi de căldură afectivă. căreia i-a dat numele de pitiatism. copiilor le place să se reunească şi să se grupeze pentru a se juca. semnul unui 1896 . 1932).purile bandei devin antisociale. Se consideră a fi şi o activitate autoerotică. psihanalist brita. Balansarea capului sau a corpului. pe în Franţa. în limba franceză. Brazelton a propus o nouă scară a c o r p u l u i . jud. mai copilării propusă de O. regresiunii' şi pe ceea ce el a numit „dra. Brunet şi I. fiecare putând evoca un „caz.BÂLBÂIALĂ. B. pediatrul ame. 1946). de bandele de „marginali". BANALITATE. Biihler' (1932). tura (atitudinile faţă de fiinţe şi lucruri). pe de o parte.cenţi." trele urbane. -• TRIHOTILOMANIE. se întâlneşte frecvent la copii. a cărei atitudine instabilă oscilează rapid între severitate şi răsfăţul excesiv. Lezine. BANDĂ. Numărul de răspunsuri banale relevate în anumite teste (de asociaţii de cuvinte. balansarea persistentă ar fi un fenomen reacţionai la comportamentul mamei. pos. Lucrările teoretice permite să înfrunte societatea şi sunt ale lui Balint se axează pe problemele descărcaţi de orice sentiment de vinovăţie. Şi-a însuşit tehnica neurochirurgicală în clinica lui H. Este celebru îndeosebi pentru că a orga. Nu este imposibil să procesul relaţiilor interumane. m i ş c a r e a l t e r n a t i v ă rican J. Acest comportament nu este în sine patologic. rismul (1945). anxietatea sau calitatea inteligenţei unei persoane. şi „defectul se modifice scopurile bandelor de adolesfundamental". neurolog francez (Paris. puterea care le relaţiile lor cu pacienţii. ansamblu de probe (1927-1929). iar. în cursul căreia copilul s-ar legăna pentru a-şi potoli trebuinţa de dragoste nesatisfăcută. „Grupurile personalităţii virile.violent protest împotriva societăţii. Les voies de In regression (1972). 41 . DROG. Acest fenomen ar fi mijlocul de a rezolva o tensiune interioară provocată de o carenţă afectivă sau de instabilitatea relaţiilor existenţiale cu persoane din anturaj. 1970). mente şi procese psihice care intervin în găsesc aici.. în patru labe sau în poziţia aşezat scara de dezvoltare psihomotorie a primei pe spate. 1 8 9 3 .deoarece colectivitatea din care fac parte. Unele baby-tests permit determinarea unei vârste şi a unui coeficient de dezvoltare'. Membru de onoare postmortem al în mica copilărie au fost elaborate de Academiei Române (1948). în care se simt B A L B I S M . gostea primară". dar valoarea lor prcdictivă este destul de slabă. scoBALINT (Michael). mahidc ct hi maladie (1960). în această direcţie lucrează educatori rărilor psihologice. în afara stabilimentelor spitaliceşti sau cu caracter social.BANDĂ sanitare sau cu caracter social. A scris. în 1935 a creat primul care se bazează pe observarea siste. Rolul animatorului este unde lipsesc autoritatea şi afecţiunea. Lathylimbajul şi comportamentul psihosocial. de asemenea. de ai determina pe membrii grupului să-şi Intrând într-o bandă. teste Rosenzweig*) permite să se măsoare gradul de conformitate socială şi să se deducă unele ipoteze privind adaptarea. de evaluare a comportamentului neonatal. A demonstrat caracterul artificial al tulburărilor observate în isteria zisă „isterie de conversiune"". în unele cazuri. Este vorba nic de origine maghiară (Budapesta. c a r a c t e r a c e e a ce este comun. Ei formează bande. element cauzal al tulbu. pe nizat seminarii de formare a asistenţilor de altă parte. din familiile disociate de care îl preocupă.cas de tumeur du lobe frontal droit (1936). în colaborare cu D. solidari unii cu alţii. tulburare vindecabilă prin persuasiune. teste Rorschach'. Dintre lucrările traduse specializaţi. Vaslui. psihologi şi asistenţi sociali. ei îşi satisfac treconştientizeze propriile atitudini. între altele: Chirurgia Sunt explorate astfel diferitele aspecte durerii (1935). medici specialist în neurochirurgie (Roşiesti.

Unii intră în comă şi mor. Organismul supus unei acţiuni tinde să neutralizeze efectele acesteia.1977). de BEHAVIORISM reglare a ritmului vorbirii şi suflului. t u l b u r a r e a v o r b i r i i î n c a r e u n e l e silabe s u n t r e p e t a t e (bâlbâială r e p e t i t i v ă ) . Cauzele acestui fenomen complex sunt ereditare şi îndeosebi afective. care este întotdeauna adaptativ. rabil în ultimii ani. O prea accentuată emotivitate. Bateson a fost teoreticianul principal al grupului de la Palo Alto (California). făcând practic imposibilă orice nouă achiziţie. Adesea anumită stare de beţie. ci intermitentă. 1980). la începutul secolului XX sa afirmat o nouă doctrină. în opoziţie cu această teză. psihologie obiecUvă. Există baterii de teste de aptitudini şi de personalitate. Weakland. de psihodiagnosticul lui RorschaelV. agresivitate). pentru a se aprecia inteligenţa unui copil se poate servi de scara lui Wechsler'. abilitate. Folosirea abuzivă a acestor produse este periculoasă. în psihiatric se vorbeşte de „baraj" în cazul în care un bolnav. atenţia si memoria imediată cunosc o curbă descendentă. BÂLBÂIALĂ. Bâlbâială nu este o tulburare permanentă. Vers line ecologie de lespriU.BARAJ BARAJ. al cărui promotor energic a fost J. Zazzo (1941). Pentru a măsura capacitatea de atenţie" a subiecţilor umani. comportamentele putând fi modificate prin educaţie. chiar şi expresia emoţiilor. BATERIE DE TESTE. 1989). ca şi aplicarea în psihiatrie a conceptelor ciberneticii şi a conceptelor extrase din teoria tipurilor logice a lui B. Pornind de la observaţiile făcute la . Marea Britanie. Behavioriştii au studiat comportamentul animalelor. posesia unui nivel de instrucţie ridicat ar întârzia apariţia acestor tulburări. Dezintoxicarea în dificilă. de exemplu). „handicapaţii legaţi de vârstă nu sunt frecvenţi şi cu dificultăţi grave decât dincolo de 75 de ani şi chiar dincolo de 80 de ani" (A. A elaborat. într adevăr. atins de schizoun act început. făcându-1 să execute şi câteva desene. Alperovitch. Consumul de barbitunce (gardenal. Russell şi A. Capacităţile mentale nu sunt atinse în mod uniform: în timp ce funcţiile verbale sunt mai puţin vătămate (vocabularul rămâne intact). Datele astfel obţinute sunt complementare. dispărând atunci când subiectul este mai sigur pe sine sau când are un „suport". deoarece sunt intimidaţi. Timp îndelungat psihologia a fost considerată o ştiinţă a stărilor de conştiinţă. în prezent. care au înlocuit literele prin figuri geometrice. Pieron (1904). ci s. cităm: La ceremonie du Nn ven (1 936. Pentru a asigura un diagnostic cât mai exact. In general se admite că scnescenţa cu progresul igienei şi medicinei multe persoane de vârsta a treia îşi conservă tinereţea şi vigoarea timp mult mai îndelungat decât odinioară. 1953). BARBITURIC. care cu greu reuşesc să-şi exprime gândurile. Whitehead. forma şi calitatea gândirii sale. după unii autori (S. sentimentul de inferioritate se regăsesc frecvent la bâlbâiţi. forţă musculară) şi intelectuale. Totul este învăţare. Acest test a fost reluat mai târziu de către E. el foloseşte mai multe probe diferite. BATESON (Gregory). Wechsler). BEHAVIORISM. prin voinţa şi perseverenţa lor. trad. împreună cu . ea trebuia să-şi limiteze studiul la observaţia organismului într-o situaţie dată.B. medicament cu toxicitate redusă folosit în mod curent in medicină pentru proprietăţile sale calmante şi hipnotice. iar a l t e l e n u p o t fi p r o n u n ţ a t e (bâlbâială explozivă). în societatea noastră. care sunt neglijaţi şi cărora nu li se acordă nici un statut satisfăcător. Pentru acest autor psihologia trebuia să se definească drept bazeze pe conştiinţă şi pe introspecţie. după vârstele de creştere şi vârsta adultă. Dintre operele traduse în limba franceză. ansamblu de probe psihometrice. instinctele înseşi fiind reduse la o „serie de reflexe înlănţuite". sau să deducem natura unui stimul pornind de la observarea unei reacţii'. antropolog american de origine engleză (Grantchester. al căror declin începe de la vârsta de 25 de ani (D. Pacaud. a treia vârstă a vieţii. Contribuţii esenţiale ia ştiinţele sociale prin cercetări antropologice efectuate pe teren. nefolosile cunoştinţele şi bunăvoinţa bătrânilor. bătrânul se simte adesea devalorizat şi considerabil după vârsta de 55 de ani). Bourdon (1895) a imaginat o probă simplă constând din bararea anumitor litere dintr-un text imprimat (toate literele a. Toulouse şi H. Scnesccnţa se manifestă printr-o scădere (văz. N. ele nu indică doar nivelul intelectual al subiectului. apoi de R. De aceea singura metodă aplicabilă nu putea fi decât introspecţia. 197 1). Puţini sunt cei care singuri. persoanele „în etate" (de la 75 de ani în sus) şi persoanele „foarte vârstnice"' (după 9 < > de ani). BĂTRÂNEŢE. B. Reeducarea obişnuită constă din exerciţii de articulare a cuvintelor. fie acţionând asupra obiectului care o produce. Din ce în ce mai mult se disting mai multe categorii în „vârsta a treia": persoanele „între două vârste" (de la 6» la 74 de ani). al fetusului uman si al copiilor mici. Măgurele elemente susceptibile să fie obiectul unei cercetări ştiinţifice sunt datele observabile ale comportamentului verbal şi motor. asoustrant (ironic) într-un aşezământ specializat (Institutul pentru bâlbâiţi). Cheia de boltă a acestui sistem este reflexul condiţionat'. Rapor- cărora putem prevedea reacţiile unui individ la o „excitaţie" cunoscută.1. îndeosebi în Noua Guinee şi Bali. 1904 San Francisco. izbutesc să-şi înfrângă această deficienţă a vorbirii. fie modificându-se el însuşi. teoria dublei legături' în schizofrenic. De exemplu. auz. Psihologul mi utilizează în practică niciodată un singur test. Watson'. Cu toate acestea. dispoziţia lor moilificându-se (iritabilitate.

nevrozele. acelea ale lui L. emigrează în 1939 în Statele Unite. Merrill (1937 şi 1960).D. este ele exemplu E. iar după patru am devine dircetorul acestuia. nu aderă total la concepţiile acestuia. Hippocratc recunoaşte patru umori prineipale: sângele. convins de caracterul disciplinară. Dnmo'. visele. Este cunoscut în psihiatrie prin descrierea în termeni noi a unor psihoze* (îndeosebi mania"). Alte cercetări. se interesează de grafologie şi de inteligenţa copiilor. (14711). a trecut în limbajul popular ( a vărsa fiere") BINET (Alfred).1. perversiune sexuală c a r e c o n s t ă în raportul sexual cu un BIBERI (Ion). W a s h i n g t o n . Această noţiune.Wagner. p s i h i a t r u şi animal. amenajândii-le condiţiile pentru pe care le aude vorbite în anturajul său. perimată azi. care nu se suprapun exact. a două sisteme de relaţii intre cuvinte şi concepte. este ambţios. lucrare care constituie testamentul său pedagogie.B u c u r e ş t i . Reluând teoria pitagorică a umorilor. care a reluat teoria temperamentelor a lui Hippocratc numeşte biliosul „coleric" (de la gr. obligaţi să utilizeze două limbi spre a putea comunica cu părinţii lor. subiectul încetează să mai lupte şi nu face decât BILINGVISM. Bilmgvişinul artificial . 2 volume (1945). ori în accesele de sub titlul Viuţii si monrtcn in evohili. însărcinat săi depisteze pe cei suferinzi de debilitate mintală.S. p r a c t i c ă a d o u ă să aştepte moartea iminentă. BILIOS. Din aceste l i m b i .i doxala performanţă de a trata in extenso teme . crede Binswanger. Rste vorba de „o situaţie trăită de untropi>k)gică ( 197 1) încearcă să prezinte subiect ca inevitabilă şi iremediabilă dis. khole. După ce a fost internat. dintre care cele mai celebre sunt. flegma sau limfa. Visul si structurile subconştientului (1970). Scara metrică a inteligenţei a făcut obiectul a numeroase adaptări şi revizuiri. Aceste activităţi corespund copiii psihoiici a fost descirsă în: h'rt. Pentru .iafov reeditat în 1971 (text revizuit) unii demenţi sau arieraţi.comportamentul „biopsihic" al omanistrugere". dimpotrivă.) cu o ostentativă ignorare hibliourafică a psihanaliştilor. 1 9 0 3 . Bestialitatea este foarte răspândită ca 1 9 0 4 . 1980). Galen (131-201). t e m p e r a m e n t în c a r e pred o m i n ă s a u se c r e d e că p r e d o m i n ă bila (fierea). 1 8 8 1 . ca un autor minor.Tcrman' şi M. în 1904. dintr-o perspectivă plunLa un moment dat. Lreud e citat doar ici-coio. moartea etc. p s i h i a t r u e l v e ţ i a n ( K r e u z l i n g e n . Bestialitatea se poate observa si la 77). mereu ameliorată până în 1911. în cursul lunilor petrecute în lagărele de concentrare a supus observaţiei comportamentul code- extremă. ineluctabil al destinului său. îndeosebi la per. bila galbenă si atrabila neagră. întălnindii-se în mitologie si în Licenţiat în medicină si în litere si filoarte. Pichon. Eiscnstein. pe ele altă parte — poate fi sursă de tensiuni şi de dificultăţi.id. unde nefast poate conduce la dezagregarea populaţiile rămân ataşate de limba lor oripersonalităţii.K.ilii \ ieţii (1973). al cărei studiu încearcă să-l aprofundeze prin toate mijloacele posibile. dar cercetează mai ales inteligenţa. Simon'. 1936 i s-a acordat premiul Fundaţiilor cum sunt păstorii tic turme sau soldaţii din Resiale pentru scriitorii tineri. „bilă"). Prieten al lui Freud. a audiat apoi cursuri găseşte la ambele sexe.s generatoare de plăcere.ilc subconştientului ( 1 9 3 8 ) . stă la originea dez\oltării întregii psihometrii".Silver Spring. îl interesează toate procesele gândirii.^Biliosul are pielea galbenă. dar se sofie la Bucureşti. 1990).A.) a fost primul test mental realmente util în practică. trebuie să fie posibilă ginară. observaţii Bettelheim trage învăţăminte în Franţa. BINSWANGER (Ludwig). cu vecinii. ministerul instrucţiunii publice decide să organizeze învăţământul pentru anormali. >t ^ simplitatea sa. cum 46 . şi cu autoreglare. 1911). datorită aplicării metodei fenomenologice.I. 1966). M.P a r i s .ca acela al copiilor imigraţi.teii nu-i de ujun. S-a consacrat psihologiei după ce s-a afirmat ca autor dramatica obţinut licenţa în drept şi a întreprins studii de ştiinţe naturale (răsplătite cu titlul de doctor în ştiinţe).i li părinţi acceptabili (1988) BESTIALITATE. prin faptul că în acest caz copilul este supus influenţei a două culturi. s c r i i t o r . în soanelc care trăiesc într-o anumită izolare.BESTIALITATE de droguri. bilingvismul se întâlneşte şi concluzii practice: întrucât un mediu în regiuni ca Alsacia şi Brctania. se constituie o comisie. Individuiiliuue şi' dc\tin. Din această obscrvaţic decurge teoria celor patru temperamcnte'.specifice psihanalizei (subconştientul.. iar în Franţa aceea a lui Zazzo.M. ea este mai rară. 1990).i. aceasta. concepţii care. fanta/are. l-vud. „reconstruirea" copiilor psihotici şi redarea Preşcolarul învaţă cu uşurinţă limbile lor vieţii. Experienţa sa în ceea ce priveşte Este însă de notat că unii autori. pentiu eseul deşert. ale căror idei totuşi le frtietifică. în anul 1905 a fost publicată. p s i h a n a l i s t american de origine austriacă (Viena. Bhatnagar. Succesul ei mondial. contra căreia mi poate reacţiona melor ca sisteme dinamice informaţionale decât prin mecanisme de apărare psihotice. între altele: Runeţiu ni le creiitourc .la Sorhona si Ia College de France. din care face parte şi Binet. în practică. psiholog r o m â n (Turnu Severin. în Statele LJnitc. în 193S. C.M. '^ . A scris. consideră că biliimvismul poate tulbura funcţiile ordonatoare ale limbajului. Această „scară metrică a inteligenţei" (S. "IKIIX ( I 969). p s i h o l o g f r a n c e z (Nisa.A. precum şi în ţări ca Belgia. ale capului şi corpului. 1 8 5 7 . în 1891 intră ca preparator la laboratorul de psihologie fiziologică de la BINSWANGER Sorbona. aimoasa. a două moduri de gândire diferite. cunoscută inteligenţei" (N. la Daehau şi la Buchcnwald. demonstrează că bilingvii au un avantaj iutelectual faţă de monolingvi (J. Studiază aspectele fizionomiei. Din opera lui Binet se poate citi cartea Idei moderne ^upru copiilor (1909). pe de o parte. în colaborare cu T. o metodă de depistare.1. 47 BETTELHEIM (Bruno). riscă să reducă omul la o mecanică a impulsiilor.lrenUi unei intensificări a activării cerebrale.

La sursele experienţei (1962). al afectelor. Kretschmer" şi pe americanul W. EctomorfieCerebrotonie înalt. Deprimatul. (1987). BLEULER (Eugen). o dilatare a ventriculilor şi plăci senile pe cortex. a remarcat că melancolicii şi maniacii sunt în general scunzi şi rotofei. Atenţia şi interpretarea (1970).cerebrotonie* şi somatotonie*. care. Ea a fost elaborată în Statele Unite. Biotipul unui individ (înfăţişarea fizică) dă o impresie adesea valabilă cu privire la temperamentul ' său. La examenul anatomic. pare bine stabilită („Science". într-o perioadă de patru până la zece ani.E.Oxford. H. Sigaud (Forma umană. de doi discipoli ai acestui autor. Kretschmer. în pofida aparentei lor indiferenţe. studiind un mare număr de subiecţi normali. pe când schizofrenicii sunt indiferenţi. hematologie. Iubitor de confort şi de viaţă pe picior marc.. tesiunea musculară şi nervoasă diminuează. 1897 . în sfârşit. al reacţiilor ascunse. Endomorfie" Viscerotonie Rotofei. în anii 1950. S-a ilustrat prin studiile sale asupra „demenţei precoce sau grupul schizofreniilor". Cazul Sii/un Urban (reeditare 1988). o dezorientare* în timp şi în spaţiu. criminologie. îşi au originea într-o „proastă educaţie". este un compus din aceste temperamente. A.M. India.jenă. a găsit trei tipuri morfologice principale: endomorful. semnificaţia sa. devenit clasic. BOALA LUI ALZHEIMER.R. râsul şi plânsul. 1857 . pe de o parte. Fiecărui tip morfologic îi corespunde un ansamblu de trăsături de caracter fundamentale. se caracterizează prin apariţia sa precoce (către vârsta de 50 de ani). Introducere în analiza existenţială (1947). Dintre operele sale. zvelt. Bion este autorul unor lucrări ca: Investigaţii în grupurile mici (1961). Pierrakos. 1987). boala se manifestă mai ales prin tulburări de orientare şi printr-o pierdere a memoriei. 1914). Sheldon. se observă o atrofie cerebrală difuză. în general. El va începe deci prin a învăţa să respire. dispoziţia este în general euforică. Bioenergia se înscrie ca o extindere a vegetoterapiei lui Wilhelm Reich. au o viaţă interioară intensă. chiar dacă individul nu este conştient de lucrul acesta. Această afecţiune. masajele.id. dar mai apoi a făcut tot mai mult apel la noi discipline (endocrinologie. atitudine rezervată. A demonstrat că bolnavii de schizofrenie sunt.BOALA LUI ALZHEIMER Profund influenţat de ideile lui E. Visul şi existenţa (1954).). A introdus în psihiatrie termenul . 1-a numit pe cei dintâi „picnici'-ciclotimi". Mezomorfie' Somatotonie înalt. Dorinţă de a se impune. în apropiere de Zurich.N. ş t i i n ţ a care cer c e t e a z ă . al inconştientului. p e n t r u flecare individ. robust. •• AUTISM. în general. inhibat. muzica şi desenul îşi au locul lor în şedinţele de bioenergie. BIOENERGIE. Clinic. lent. BIOTIPOLOGIE. cu un corp înalt şi slab. amintirile înăbuşite ies Ui suprafaţă şi o nouă energie se eliberează. 1979). iar apoi va căuta în corp zonele de contracţie. muşchii săi sunt contractaţi în aşa măsură încât respiraţia şi circulaţia sanguină sunt stânjenite. Daseinanaliza sau „analiza în ţările anglo-saxone. t e r a p e u t i c ă a cărei finalitate este conştientizarea curenţilor vegetativi care circulă în interiorul corpului. numite viscerotonie'. pe care le descurcă analiza. pornind de la o idee simplă: suferinţa spiritului se exprimă prin corp şi este cu putinţă să scăpăm de ea acţionând asupra corpului. r e l a ţ i i l e posibile î n t r e s t r u c t u r a corpului şi c o m p o r t a m e n t u l psihologic. electroencefalografie. Melancolic şi manie (1988).Sheldon-. Datorită acestor forme de expresie. o deteriorare mentală. iar pe ceilalţi „astenici' (sau leptosomi)-schizotimi". Trebuinţă de contacte sociale. în viaţa practică se întâlnesc extrem de rar indivizi care să aparţină exclusiv unuia din aceste trei tipuri. strigătele. Tabloul de mai jos rezumă corespondenţele esenţiale: de schizofrenie". şi acela al iraţionalului. Potrivit datelor difuzate de I. La început biotipologia se baza mai ales pe măsurători corporale. ba chiar de mai multe gene situate pe cromozomul 21. azi M a t h u r ă . este însoţită de tulburări de limbaj (afazie). Le-a adăugat acestora tipul „atletic*-epileptoid" şi tipul „displastic"'. va încerca să înţeleagă cauza tensiunilor. A fost elevul Melaniei Klein şi a efectuat cercetări privind dezvoltarea mentală a copilului. digestiv*.. pe germanul E.. dar uneori este depresivă.ectomorful şi mezomorful. care de cele mai 48 multe ori sunt colective. Heidegger. nu este niciodată destins. de exemplu. BION (Wilfred Ruprecht). observându-i pe bolnavii mintali.în spatele carapacei lor protectoare. legată de una. Studii epidemiologice efectuate în Statele Unite arată că această boală atinge 2-5% dintre persoanele de peste 65 de ani şi 10-20% dintre persoanele de peste 80 de ani. Dintre tipologii cei mai cunoscuţi îi putem reţine pe francezul C. Discurs. Lowen şi J. muscular" şi cerebral".S. persoane extrem de sensibile care. înţelegerea disfuncţionalităţilor lor şi restaurarea armoniei „corp-spirit" prin înlăturarea inhibiţiilor şi descătuşarea fluxului energetic. parcurs şi Freud (1970). Sigaud distinge tipurile respirator'. Husserl şi mai ales de ale lui M. psihozele şi viaţa în grupuri restrânse. Energic. apatici. Boala lui Alzheimer evoluează. formă de d e m e n ţ ă presenilă descrisă de A. resimţirea acestora. ar exista în Franţa aproximativ 300 000 de persoane în vârstă de peste 60 de ani suferinde de această afecţiune. cităm: Fenomenul psihogalvanic în experienţa de asociaţie (1907). în orice grup există două niveluri: acela al raţionalului şi evidentului. m e d i c psihiat r u elveţian (Zollikon. Alzheimer (1864-1917). activ. spre o caşexie demenţială terminală. p s i h i a t r u şi psihanalist b r i t a n i c (Muttra. pantomimele. pe de altă parte. care atinge mai ales femeile (84% dintre bolnavi). Exerciţiile fizice. Fugă de contacte sociale. a cărei origine genetică. de dificultăţi în executarea mişcărilor coordonate (apraxie) şi în recunoaşterea perceptivă (agnozic). Aceste două niveluri întreţin raporturi complexe. elaborează o teorie. Omul de pe stradă. 1939).

BRADIPSIHIE. practică reeducarea. Cazuri de foame morbidă consecutive l m o r l e z i u n i l l c c j U entalc ale creierului r o s t t | e s c r j s e şj discutate la înecal| p y t u v M BOALA LUI PARKINSON. A scris. Aceste mărunte tulburări caracterialc nu au nici o gravitate. brainstorming-u\ are ca obiectiv înlăturarea tuturor obstacolelor din calea creativităţii" persoanelor avute în vedere: a frânelor sociale. n u r a r c o n s e a Dresda s. Absenţa de expresie verbală la copil (1979). Bărbatul bosumflat în faţa soţiei care aşteaptă să nască se comportă ca un copil gelos care îi întoarce spatele mamei pentru că ea i-a dat un frăţior. este arma celor slabi şi în acelaşi timp mărturisirea A condus Institutul de psihologie du. Raliată la mişcarea modernă a psihologiei umaniste. între altele: Limbaj oral şi limbaj scris (1960). s e c o I u |ui X X . oricât de bizare ar fi ele. Miinchcn (102')-1938). tehnică de . Foamea este o senzaţie care rezultă dintr-un ansamblu complex de factori psihologici. Gramatiai în imagini. în pofida aparenţelor.BOALA LUI PARKINSON BULIMIE neputinţei lor. în mai multe ţări s-au realizat grefe cerebrale de celule capabile să sintetizeze pe cale naturală dopamină. în fat. împotriva doctrinei freudiene. i î n p a r a i . a emigrat j in Statele Unite. Charlotte Biihler a susţinut întotdeauna. se întâlneşte şi la vârsta adultă. epilepsia. BORDERLINE • CAZ LIMITĂ. La şi Sprachtheorie (1934). a deprinderilor gândirii. a c C ] d e n ( v a s c u . Propovăduit de americanul A. susţine el. responsabile de un deficit de dopamină.E™ " ^ n a b l L ' s a u " ^ p ă r t a t chirurgical oasele care comprimau lobul frontal şi după patru / l l e bulimia a dispărut. dena. de exemplu. r Influenţat de cercetările Şcolii din Wurzburg. Bade. dintre dulciurilor) î se asociază imaginea mamei care cităm: Die Gcstaltwahrnehmungen Ş' tandreţea. superioară celei care este în realitate — şi condiţiile sale de viaţă. Bulimicul ar căuta în mod (1913). stare de insatisfacţie d a t o r a t ă decalajului existent î n t r e aspiraţiile unei persoane — care se iluzionează cu privire la ea însăşi. îsi apare ™ x k ™ . unde a ocupat postul de profesor adjunct de clinică psihiatrică la universitatea Californiei de Sud. h i p e r t o n i e m u s c u l a r ă şi aspectul împietrit al feţei. Unul din BOREL-MAISONNY (Suzanne). neurologici. La adult corespunde unei atitudini de fixaţie sau de regresie la un stadiu infantil. Brainsiorming-ul formulează ca pe o dogmă faptul că orice idee trebuie primită şi examinată cu atenţie. Originalitatea sa constă în aceea că. 1963). fără luate BULIMIE. cum ar fi respectul BRAINSTORMING. Mai târziu adoptă P " condiţionale sau pe psihatiai l / a a u concepţiile cunoscutei Ccstaltpychologic. a. . ea în boala lui Pick (demenţa preBUHLER (Karl). a sifilisului). J /// t . scrisului şi calculului. Când un element patologic afectează creierul. bolnavul îşi păstrează intacte toate facultăţile mentale. F. de la ortografie la gândire (1973). frecventă la copii şi adolescenţi. expresie minoră a agresivităţii. ' ^monstrat că hrăniră (mai ales Este autorul a numeroase lucrări. relaţie sexuală „ratată". mediator chimic* care asigură buna funcţionare a circuitului nervos dintre Uicus niger şi nucleul caudat al putamenului. Bosumflarea.Pasa. Bradipsihia se întâlneşte în diferite afecţiuni. ( . s t a r e a u n e i persoane s u p ă r a t e . l ™™"ce. însă dacă se prelungesc în mod anormal pot să constituie un simptom al unei grave maladii pe cale de a se instala: schizofrenia. pedagog şi ortofonist francez (Paris. cum sunt depresia. îndeosebi d e BehtereV (191 1). Membrii grupului sunt provocaţi şi încurajaţi sa enunţe toate ideile lor. iar răspunsurile apar cu întârziere. îmbufnatul reacţionează ca şi cum încă ar fi copil în faţa părinţilor săi. California. Amintirile sunt evocate cu dificultate. m a l | | m i După ce a predat psihologia la Munchcn. îndeosebi la femei. n . încetinire a cursului gândirii. a r c c r e h r a .uisccnsiunii nazismului a emi»rit în Statele Unite. psiholog g e r m a n s e n i l r i ) s a l ] c . din cauza nazismului. caract e r i z a t ă p r i n t r e m u r ă t u r i generalizate. bazate pe învăţare şi c a l l e x c l c sieşi fără intermediar.. c a z u r i d ° f o a m e m o r b l d a pUT o r g a n l l " c e x l s t a hi d e K r o t 1 se orientează mai întâi spre studiul expc° Pe*W °ng»« > " ^ S t u d i i l c rimental al gândirii care. îi datorăm teste de limbaj şi o serie de inovaţii pedagogice în domeniul învăţării cititului. a p e t i t excesiv c a r e îl face pe subiect să m ă n â n c e în mod exagerat. 7 i a generală (cau(Meckesheim. apoi la Viena. BOSUMFLARE. Această atitudine.x. BOVARYSM. care limitează imaginaţia. personalităţile fondatoare ale psihologiei accesul de bulimie survine după fiecare moderne. care se tei mină cu eşecul.7 a t r . în paralel cu cercetările în fonetica experimentală. c a r e se î n c h i p u i e diferită. vizând descoperirea de idei noi şi originale în legătură cu o problemă d e t e r m i n a t ă . (1972). Boala se datorează leziunilor microscopice de la baza creierului (locus niger sau „substanţa neagră"). . ofi ca u r m a r c a U]lei t u m o n s . vent la acte romaneşti şi sentimentale. Parkinson (1817). 1900). că tul este purtătorul unei dorinţe proprii şi originale t m t a C0 ' P l l u l a e c r u t s . afecţiune nervoasă descrisă de medicul englez J.i. 1879 . boala lui Parkinson sau intoxicaţia cu oxid de carbon. Die Krise derPsychologie(1927) inconştient să umple un vid afectiv. Osborn (1939). ha depinde de doi centri iegulatori antagonici: un centru al alimentaţiei" (l'eeding center). Toate alimentele 51 ierarhici sau al convenienţelor. . Se numără printre unele femei isterice şi la frigide. endocrini. d e t r c p o n e m a p . compus din imeleii laterali ai hipotala- grup bazată pe m e t o d a asociaţiilor libere.

Pentru a rezolva cea de-a doua problemă. nu poseda realmente conccptul d e număr. 2) Clasificarea. demersul lor intelectual. la care se adaugă umilinţele. la unele persoane firave. mai mult sau mai puţin inconştient. O regăsim totuşi destul de des la adult. confirmate de mai multe metode de analiză faetorială*. încercarea poate fi şi sursă de tulburări mentale. în toate formele sale — frunze. Acestei sarcini i sa consacrat J. Astfel. Se vorbeşte la fel de bine de caracterul impetuos . CAPTIVITATE. Din anul 1968. trebuind dec. Dozele mici produc euforie şi un fel de stare de exaltare agreabilă care se termină cu somn. în Hssone (resiune pan/iană). este greu să se recunoască forma A în ansamblul B. consumator. Numim capacitate civilă posibilitatea pe care o posedă. o dată cu aecederea la stadiul logicii concrete (stadiul operaţiilor concrete'). French (1953). camuibumlul. răşină. tulburări de somn.A. o stare depresivă comparabilă cu neurastenia'. în general. Dicncs se bazează şi ea pe experienţa practică a Armatele moderne. ar trebui să cunoaştem legile psihologice care guvernează caracterul şi să dispunem de o caracterologie sigură pe metodele sale. deoarece n u stăpâneşte .. ci ştie sa socotească.c a operaţii. Ac lilor mintali şi alienaţilor. De primul aspect ţine şi problema formării caracterului. Această atitudine este frecventă şi normală la copilul mic. Atitudinile. Allport a recenzat 17 953 de termeni în limba engleză. în principiu. p o s i b i l i t a t e de a reuşi în îndeplinirea unei sarcini s a u într-o î n t r e p r i n d e r e .W. s ă ma. Capacitatea depinde de aptitudine'. se observă la toxicoman o scădere a activităţii. G. Cannabis.. ci.de care ele sunt indisociabile. Folosirea sa creşte în mod îngrijorător: 16 862 persoane interpelate în 1987 (O. tendinţă de a şi atribui şi de a conserva p e n t r u sine b u n u r i l e şi a f e c ţ i u n e a p e r s o a n e l o r din a n t u r a j . grefate pe temperament. M . Cannabis nu provoacă dependenţa fizică.C. Principalele probleme puse de noţiunea de caracter sunt: 1) Descriere:!. „elasihearea-si . p u d r ă o b ţ i n u t ă d i n floriie femele. Numai către vârsta de 7 sau X ani.S.al unui om.T.experienţei şi efortului personal. cele mai frecvente fiind depresia' (care se poate traduce prin tentative de sinucidere) şi crizele de angoasă* acută.. culpabilitatea de a fi supravieţuit. Aceasta depinde în parte de prima problemă si mai ales de infinita diversitate a caracterelor. Când intoxicaţia devine cronică. A . sentimentul înstrăinării. unii institutori care au reintrodus abacul în clasele lor C 1'>S4) sunt mulţumiţi de rezultatele obţinute. îşi împiedică fiii sau fiicele să devină independenţi. CAPACITATE. S . contribuie în mod esenţial la conturarea caracterului fiecărui individ. amintiri obsesive din captivitate). (Clasificările zoologice se ncluând niciodată în considerare indivizii. utilizează datele fumi/atc de cercetările psihologice cele mai recente privind percepţia . m o d de a fi. exerseze spre a ajunge l a o prima structurare Ionica a realului. *sa.PREGNANŢĂ. îndeosebi la acele mame abuzive care. CARACTER CARACTER..I. în b ă u t u r i v . Se admite azi că achiziţiile datorate mediului.P.. tulburări de caracter (iritabilitate. 3) Satura caracterului. In mod ". ori cifra 4 în desenul C (a se vedea figurile de mai mai jos..educaţiei. CAPTATIVITATE. Adesea tulburările se prelungesc şi după revenirea la viaţa normală sau apar după eliberare (stare de „care-i acolo?". CAMUFLAJ.P. Două exemple de camuflaj . a r t ă de a d i s i m u l a . subalimentaţia. adesea asociate cu o agitaţie violentă. Măsurarea capacităţilor intelectuale şi psihomotorii este posibilă prin folosirea metodei testelor'. determină o producţie crescută de endorfine •. descris de J. . Camuflajul tinde să modifice organizarea câmpului perceptiv în aşa fel încât un obiect determinat să treacă neobservat.. este drogul ieftin. instabilitate) şi de dispoziţie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Metoda de predare a matematicii a profesorului austrialian Z. . p i n U e u s c a t e de c â n e p ă f u m a t ă t mesC a n n a b u p o a t e f i ^^ în ^ ^ a m e s t e c a t a în d u s e l e de p a t i s e r i e . ca şi de caracterul flegmatic al englezilor sau de acela de vorba de o amprentă durabilă. incapabilii majori beneficiază de o protecţie juridică specială. Piagct.scrierea. de maturizare" şi de exerciţiu.. provoacă la numeroşi prizonieri (soldaţi sau civili luaţi ca ostatici.M. care posedă un corp special de camuflaj. deprinderile nu sunt niciodată contractate în mod pasiv. de a s i m ţ i şi de a r e a c ţ i o n a al u n u i individ sau al u n u i grup. C . în Franţa. Pentru a rezolva prima problemă. Cu toate că. o diminuare a atenţiei şi a memoriei. CANNABIS.conservarea"". probleme şi înţelegerea unui text. frica. Privarea brutală de libertate şi de contacte familiale. aceştia fiind declaraţi .incapabili".. W. • CENTRU DE ACŢIUNE MEDICOSOCIALÂ PRECOCE. d i n frunzele şi tulindiană. de exemplu. esenţă —. -» BETTELHEIM.R. s a u i n aîte a l i m e n t e . şcolarul începe să dobândească noţiunea de număr. P .. care nu reţine decât 49 de trăsături de caracter. ceea ce încă nu este cazul. o dependenţă psihică.C. Numărul de adjective sau de substantive utilizate pentru descrierea caracterelor este foarte mare. care permite diferenţierea indivizilor sau grupurilor atunci când se supun observaţiei atitudinile şi comportamentele lor. Probabil că această beatitudine se datorează faptului că principiul toxic activ al cânepei indiene. pierdere a libertăţii. ba chiar şi tortura.S. orice persoană majoră de a şi exercita drepturile civile. ar trebui să începem prin n reduce la minimum numărul termenilor descriptivi. care acţionează asupra creierului. .

dar şi. Napoleon I) emotiv emotiv acliv primar secundar . începând din momentul în care aceştia au fost îngrijiţi cu tandreţe zi de zi de o infirmieră. iar după doi ani nu era mai mare de 45. Când această trebuinţă este contrariată de dificultatea de a stabili relaţii sociale (ca urmare a timidităţii. în mod paradoxal. de consacrarea la o operă caritabilă sau colectării de timbre. apatia* şi refuzul alimentelor. B. Rousscau) (Voltain.B. Franklin) coleric (V. care se obţin prin combinarea celor trei factori fundamentali ai persoanei umane şi a contrariilor lor: emotivitatea. Pentru Jung. ea poate fi compensată de unele activităţi. îi preferă tipologia lui Jung. limbajul se deteriorează. alţi autori (J. fie spre exterior (extraversiune). în primul caz. CARENŢĂ AFECTIVA Pentru a controla aceste aserţiuni.) au analizat biografiile adulţilor sau adolescenţilor inadaptaţi social. la baby-tests. biotipologie') sau pe studierea documentelor expresive (grafologie'. bătrâneţe. copilul trebuie pregătit pentru această încercare. care se referă la atitudinea persoanelor faţă de lumea fiinţelor şi a lucrurilor. Freud etc. însă.). de asemenea. în creşa-model unul din fiecare trei copii (mai exact. atunci când absenţa ei este îndelungată. Rezistenţa organică este extrem de diminuată la aceşti copii. pe când. 373%) murea înainte de a fi împlinit vârsta de doi ani. se observă o stagnare a dezvoltării fizice şi o regresiune" generalizată. Dacă nimeni nu o înlocuieşte pe mamă. A. ei şi-au recăpătat gustul de viaţă. contactele sociale. Dacă nu. studiul carac terelor. mamele au posibilitatea să rămână cu copiii lor. teste'). prestigiul. strigătele copilului mic separat de mama sa depun mărturie de starea de confuzie şi de angoasă resimţită în această situaţie. această teorie este contestabilă. Ix Scnnc) şi aceea a lui C. doliu. psihodiagnostic*) pentru a analiza caracterele. Trebuinţa de a iubi şi de a fi iubit nu este mai puţin importantă la vârsta adultă. sfârşeşte cu sinuciderea. Unele se întemeiază pe aprecierea morfologiei indivizilor (fiziognomonie*. au reînceput să mănânce.| în pofida lucrărilor statistice efectuate de promotorii ei (2 145 cazuri studiate). Dincolo de cinci luni de separarea de mamă apare hospitalismul' şi se instalează perturbaţii grave ale personalităţii (inteligenţă şi afectivitate) copilului. în al doilea caz. energiile sunt orientate fie spre lumea interioară (introversiune). Hugo. dezvoltată în Franţa de R. vidul afectiv nu este umplut.si/. acestea fiind încă incerte. poate să apară o stare depresivă mai mult sau mai puţin gravă care. Uneori copiii îşi fac rău.CARACTEROLOGIE Subiectul participă întotdeauna la aceasta mai mult sau ma puţin activ. Unii. li se cere să lase copilului un obiect personal (o batistă cu parfumul preferat. Spitz a pus în evidenţă daunele carenţei afective precoce.. Bowlby. Această caracterologie sumară se apropie mult de biotipologia lui E. R. Testând cu regularitate nou-născuţi crescuţi de puericultori într-o creşă-model şi comparându-i cu alţi nou-născuţi îngrijiţi de mamele lor. instalează resemnarea. cele mai cunoscute sunt acelea ale şcolii franco-olandeze (caracterologia lui Heymans şi Wiersma. deoarece formulele utilizate sunt prea înguste şi artificiale spre a da seama de bogăţia unei individualităţi. coeficientul de dezvoltare fusese de 124. DEPRESIE. Jung. Trebuinţele afective ale omului sunt la fel de importante ca şi celelalte trebuinţe vitale şi nesatisfacerea lor poate avea consecinţe grave. izolare. Cunoaşterea caracterelor este posibilă prin observarea narelor şi a testelor de per nali Dintre teoriile legate de caracterologie. el a remarcat că aceştia din urmă aveau o dezvoltare psihomotorie normală (coeficientul de dezvoltare = 105 la sfârşitul celui de al doilea an de viaţă). copilul redevine „bebeluş". După autorii olandezi toate caracterele ar fi susceptibile de reducerea la opt tipuri. A. Kretschmer. a atitudinilor faţă de lumea Emotivitate Activitate Răsunet mmemotiv nonactiv primar Răsunet (Ludovic al XV-lca) nonenioliv nonaeliv secundar emotiv emotiv nuirctiv primar apatic (Ludovic al XVI-lca) (Bauddain. el apreciază îndeosebi valorile lumii exterioare. Mai târziu se secundar Ilegmatic (Bcrgson. lipsă sau insuficienţă a afecţiunii.iem/(primantatc sau secundaritate). se umplu de vânătăi. caracterologia abia dacă începe a se construi pe baze ştiinţifice. Sunt cazuri în care separarea de mediul familial este indispensabilă. Altele utilizează mai ales observarea comportamentului. TRIHOTILOMANIE. de o puericultoare sau de o psiholoagă (tot atâtea substitute ale mamei). Psihologii utilizează datele biografice. observaţia directă şi testele (chestionar*. deţinute într-un penitenciar. Dacă. O contraprobă a fost furnizată de maternajul de care beneficiază unii copii perturbaţi. Ei au constatat că delincventa (îndeosebi furturile şi prostituţia minorelor) sunt de 4-5 ori mai frecvente la subiecţii care au suferit de carenţă afectivă în copilărie decât la cei crescuţi într-o familie normală. această cifră a scăzut la 72 la sfârşitul primului an. în spitale şi în creşele medicale. -• ATAŞAMENT. A reapărut. Huxley) nonemotiv primar nonemoliv activ CARENŢĂ AFECTIVĂ. G. Spitz şi continuatorii operei sale au stabilit că efectele carenţei afective sunt cu atât mai grave cu cât această carenţă îi atinge pe copii mai de timpuriu şi timp mai îndelungat. în asemenea cazuri. pe cât posibil. nu s-a înregistrat nici un deces printre copiii deţinutelor. pe când cei dintâi se degradau în permanenţă: pe când iniţial. anxietatea inevitabilă. |A se vedea tabelul. cnurezia* şi balansarea sunt aproape întotdeauna prezente. Există mai multe metode de analiză şi de descriere a caracterelor'. dacă o doresc. Chopin) nonactiv secundar sentimental (Kicrrkcgaard. o dată cu ea.. uneori. în afară de aceasta. în aceeaşi perioadă. Ultimele cunoştinţe achiziţionate dispar. Deşi foarte veche. spre a-i risipi. de exemplu) şi să-şi multiplice vizitele. a nevrozei) sau de întâmplările vieţii (abandon. Din ce în ce mai mult. Plânsul. activitatea şi ră. subiectul acordă întâietate ideilor. iar curba lor ponderală s-a redresat. 57 CARACTEROLOGIE. inteligenţa. Danlon) pasional (Btxlhovcn.

prin decretul din 26 decembrie 1978. se produc în urma unor violente şocuri emoţionale. Lucrul acesta este manifest la animal (cocoşul castrat îşi pierde orice agresivitate şi tendinţa de 58 puternică încărcătură emoţională. a unor intoxicaţii sau ca urmare a unor afecţiuni ale sistemului nervos central. sub supraveghere medicală. Aceste casc au fost create. din punct de vedere legal.iiu P c m n l m u o c j. medic. evitându-se izolarea iieogralică. cuprinde: psiholog.n. reprezentaţiei dramatice asupra specta lorilor. la C d e h a n d i c a p a t e | N D E P R O T E C T I E . ca aplicare a artcolului 4d din legea de orientare în favoarea persoanelor handicapate iM) iunie 1975). acte de violentă. pe când la om alterările de personalitate sunt mai puţin evidente. până atunci parţial sau total refulata. a c c i d e n t a l ă s a u crimin a l ă . despre un copil al cărui coelicient intelectual se situează între 7 I si «4 se va spune că este un . c u v â n t g r e c e s c care î n s e a m n ă „purificare". conservarea posturilor impuse (eatalepsie) şi negativism (refuzul de a vorbi.. surori. Pentru unii catatonia ar ii de origine tiere din realitate. Cu toate acestea. reeducator. Tehnicile folosite variază de la psihanaliza clasică la strigătul primai. Dc mărime redusă (în medie H) 41) de paturi).trice sau centrelor de ajutor prin muncă*.M c r c a l c a i n i n e d e prola v i a ţ a s o c i a a ţ ' a d i c a m c d i i d c v i a ţ a aiT. cum sunt cheltuiel. atamcmu| M CASTRARE.|vi mint.. Freud si . CĂMIN DE PROTECŢIE dominaţie). vestimentaţie. De exemplu. sa-i distreze şi sa-i îngrijească.). clinicilor psihi.CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATĂ (M. Acestea depind mai ales de circumstanţele în care survine castrarea.caz limita" (se spune si boalcrlinc). Spre .). în patologia mentală. capabil să acorde asistentă pensionarilor în actele vieţii curente (toaletă. instabilit a l c a S1 e x c c s u l ln r c k l l l a t c a U l l k ' sociale. furie. ablaţie s a u d i s t r u g e r e chirurgicală. cum sunt encefalita psihozică azotemică acută. care îl lac pe bolnav periculos pentru anturajul său. Tcrapeuticile propuse vana/â de la un autor hi nitul: electroşocuri..^ . . sindrom complex care cuprinde tulburări psihomotoare şi perturbări neurovegetative. . în cursul cărora pacientul poate lăsa impresia că este mort (aceste crize pot dura ore. Există şi cămine dc protecţie individuale (plasamente familiale. fiind înlocuită. Circulara ministerială din 28 decembrie l l )78 insistă asupra necesităţii prezervării legăturilor bolna\ ilor cu familiile lor. Acest personal este încadrat de o echipă care. incapabili de autonomie şi având nevoie de îngrijiri p e r m a n e n t e . ele au un personal destul de numeros. stare patologică ce se caracterizează prin pierderea momentană a sensibilităţii şi contractilităţii voluntare a muşchilor. păpuşi sau marionete care simbolizează persoane din anturajul copiilor (părinţi. centru g a z ( l u j r e destinat persoanelor .. bo. „ p u r g a t i e " .' c l m c ' > t c elasilicaiea americana l J n ]9W ( D S M ' ' ' " ~ R ) sc p o a t e m .) pot fi maltratate sau distruse fără teama de represalii. printr-o stare de pasivitate stuporoasă. La S. hibernare artificială. Linele dintre aceste cămine. anexate spitalelor. supravegheate de A 50 .^ t . Castrarea poate determina modificări de comportament specifice.neurolcpticc. desem graniţa a două clase sau a două s t ă r i psihologice. de tulburări motorii importante. educator specializat.de castrarea chimică. postura care i se imprimă. se întâlnesc în special în schizofrenie şi uneori în anumite boli infecţioase. incapabili să aibă grijă dc ei înşişi şi tributari unei supravegheri medicale si unor îngrijiri permanente. datorită căruia tendinţele profunde se pot exprima în mod spontan. CAZ LIMITĂ. Constituie un examen redutabil. grupează 12-15 bolnavi care. periodică sau cronică. -• PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT. în esenţă. CATALEPSIE.. ceea ce le permite micilor pacienţi să se purifice dc agresivitatca şi de angoasa lor.1. în specriminalilor sexuali. mese. m i l c s t a prin acte impulsive. Catalepsia se întâlneşte în isterie. creându-se în acest sens structuri dc ajutorare din partea familiilor în stabilimente şi făcând ca şi familiile să participe la gestionarea instituţiilor. S. CATATONIE. Unele cri/e de somn cata-leptic. psihomotrician. Această stare poate li trecătoare. nu sunt spitalizaţi. . Corpul bolnavului devine tot atât de plastic ca ceara moale (flexibilitate de ceară) şi păstrează.latllc ^ ^.S. Şoarece numai rareori se ajunge ia psi''*'' u l m ° l . Cât despre tetice. stabiliment rezervat adulţilor handicapaţi. Breuer. fără vreo oboseală aparentă. trecând prin narcoanaliză şi psihodramă. dar şi luni întregi).le nesăbuite sau lurtul din vitrine. infirmier.A. ci sunt consideraţi muncitori legaţi prin contract de stabilimentul în care lucrează.) Impulsuri subite pun capăt uneori acestui tablou: strigăte. La copii se foloseşte mai ales jocul liber. în Franţa.. în general.Ciuijatc î n tcc ic f u n c ţ j c d e trebuinţele şi carenţele beneficiarilor acestora. " e cinJ îcntru iltii ir" ave i o cm/1 1K oreanică ' ' ' CATHARSIS. Metoda cathartica este utilizată în psihologie pentru valoarea sa terapeutică. de a mânca etc. a organelor de r e p r o d u c e r e . la începutul anilor I97().. fraţi. Figurine de plastilină. Unele cazuri de catatome acută evoluează rapid spre moarte. l j l l U l s a s c rCL1Llaptezc în mod progresiv i . dc deficienţe senzoriale. analoană cu autismul). Catatonia se caracterizează. subiect c a r e se situează într-o zonă de frontieră. ^ vorbeşte de „stare limită" atunci când simptomeie onservate sunt nucmieuuire î m r c nevroza şi psihoză. hipnoză şi îndeosebi în demenţa precoce de formă catatonică. instabi •' t ^"v-un slab control emoţiona . 1 „ u r ă t „ c a Pcrsolla. u j e c a ţj s a u t : o a r t c amelioraţi ieşirea din v s p i t a . File sc adresează subiecţilor atinşi dc aricraţie' mentală. favorizându-se ajutorarea cotidiană diurnă a handicapaţilor. Aşa se explică faptul că la soldaţii castraţi prin rănire pe câmpul de luptă nu regăsim personalitatea Castrarea chirurgicală (ablaţia testicul Mor) a fost practicată în mai multe ţări.

care triază dintre sentimentele intime pe hopedagogice' (CM. Babinski.spingâiidu-le pe cele care sunt periune medico-socială precoce (C. actele ratate sau în simptomele nevrotice.deschise". chiar dacă ea se găseşte la o distanţă de kilometri.Ce meserii v-ar plăcea să profesaţi '(. Promotorii acestor centre au fost A. lungii in şi o atitudine în general ştearsă. s. să cităm invendeosebită nevrozei'. încoace. educative sau psihologice. Kretschmer. Mărie. îi c ă l ă u z e s c în p r o p r i i l e lor pedagogice. control critic al actelor economică şi mai ales mai puţin traumaunei persoane.) culoase sau neeonlorme cu exigenţele CENTRU MEDICO-PSIHOPEDAGOGIC (CM. care trăieşte interiorizat. .. A fost unul dintre cei care au utilizat CHILDREN APPERCEPTION pentru prima oară hipnoza" şi sugestia TEST -• THEMATIC APPERCEPTION TEST. H. e f o r t u r i de a-şi d e s c o p e r i şi dez. instanţă cu creşterea reţelei de centre medico-psi. Muncitorii primesc un salariu (în general mic) care este acoperit de produsele muncii.P. De atunci încoace. 1 8 9 3 . r e a c ţ i e de a t r a c ţ i e sau de respingere a u n u i animal provocată d e u n a g e n t c h i m i c . pe care o defineşte tarul de personalitate multiiazic Minnesota ca pe . fără a-i scoate din m e d i u l (R.CENTRU DE GUIDANCE terasament până la finisarea unor mici piese de echipament industrial. Descris sub acest termen de C.P. J. c o m p o n e n t ă a temperamentului în care predomină tensiunea nervoasă. neurolog a testelor de inteligenţă. în tipologia' lui W. caz în care cel anchetat răspunde liber (. caracterizată de respectul persoanei. Ocupâdu-se de isterie'. CEREBRAL. Cerebralul corespunde nervosului lui Hippocratc şi leptosomului din terminologia lui ti. mentală. traduse în principalele limbi. de limbai).. alertat de mirosul femelei sale. acest tip de indivizi se caracterizează pnntr-un corp zvelt.S.. a căror inadaptare este legată de tulburări neuropsihice sau de tulburări de cornportament. CHESTIONAR. a acordat o importanţă utilizate în psihopatologie. stabiliment public sau privat unde se operează depistarea şi tratamentul copiilor şi adolescenţilor aflaţi în situaţia de eşec şcolar.'" (întrebare „închisă").P. emite o „substanţă de înspăimântare" care îl pune pe fugă pe agresor (chimiotaxie negativă) şi împiedică astfel distrugerea congenerilor săi. Centrele sunt supuse legislaţiei muncii. Printre elevii săi direcţi s-au numărat neurologii francezi J. la Paris. Cerebrotonul extrem. J. Mauco. a descris simptomatologia si în psihologia clinică (chestionare de personalitate).S. ti/antă decât reeducarea în internat. Dejerine.A. Dar există si întrebări . Dintre cele mai bune chestionare sistemului nervos. în care m e d i c i . îndoiala şi inhibiţia. sub o formă deghizată. Misiunea lor este dublă: stabilirea unui diagnostic si tratarea tulburarilor. constată că crizele sunt provocate de amintirea înăbuşită a unui violent soc emoţional. prezintă de obicei tulburări funcţionale: insomnie. r e e d u c a t o r i şi a s i s t e n ţ i Tratamentul include şi o acţiune asupra sociali e x a m i n e a z ă copiii i n a d a p familiei. S.Bcrge şi G.Centrele au un câmp de acţiune similar cu volta potenţialităţile personale şi îi acela al reţelelor de ajutorare specializate r e e d u c ă . Lecţiile sale. La scurt timp după aceea.. Ea sa S. o dată psihice descoperită de psihanaliză'.P. Debcsse au creat organisme similare la 62 dar Iară a-şi pierde nimic din dinamismul lor.M.o stare morbidă care are în mod (Minnesota Multiphasic Personality lnvenevident drept sediu sistemul nervos şi care tory sau MMPl). nu a încetat să crească. fiului departamental de ajutor social. fără ai scoate pe subiecţi din CEREBROTONIE. Viermele de mătase. tratate fie medico-psihologic. centru de psihomotncitate. Fieud a dat acest nume instanţei dezvoltat considerabil după 1960. De obicei singura sarcină a subiectului CHIMIOTAXIE. în vise. Mac Auliffe. Ele permit să francez (Paris. zintă in realitate excelente caracteristici metrologice iar chestionarele au o validitate comparabilă întrucâtva cu aceea CHARCOT (Jean Martin). oboseală cronică. sunt cu asiduitate însuşite şi îi aduc o reputaţie mondială.întrebări preforniate sau întrebări cu alegere multiplă (subiectul trebuie să bifeze o căsuţă dintr-un număr de răspunsuri propuse). Nievre. Boutonicr şi M.P. psihologi. tulburări cutanate.Aveţi adesea dureri de cap'. isterice. o dată cu crearea centrelor de acţire. orale s a u scrise. tendinţe ipohondrice.P. CHIMIOTAXIE . puse î n cadrul u n e i a n c h e t e . Această formulă de readaptare. care poate beneficia de sfaturi t a ţ i . Un pui de boiştean.r şi al dispensarelor de inienă lor n a t u r a l . Sigaud şi L. Cheltuielile Strasbourg ( 1947) şi la Mulhousc ( 1949). servesc în orientarea profesioProfesor de anatomie patologică la nală (chestionare de interese profesionale) Salpctriere. vorba de perturbaţii psihologice minore sau de dificultăţi instrumentale (tulburări CENTRU DE GUIDANCE.A. Sheldon. depresive.). atacat de un adult din aceeaşi specie. P. Cerebrotonul (sau cerebrotonicul) preferă meditaţia şi expresia simbolică şi nu acţiunea directă. care au făcut celebră şcoala de la Salpetriere. reapar.Lac Ies se facă sondaje de opinie (chestionare de S e t t o n s . * APARAT PSIHIC. Freud a fost unul dintre discipolii săi. numărul CM. prin psihoterapie'. din 1976 acelea pe care conştiinţa' le poate admite. fie prin reeducare'.) şi.P. p e r s o a n ă la care pred o m i n ă viaţa i n t e l e c t u a l ă . care în 1946 au inaugurat „Centrul Claude Bernaal". atitudini).care permite măsurarea nu lasă în anatomia cadavrului nici o urmă a numeroase trăsături de personalitate: materială vizibilă".e îndreaptă spre aceasta (chimiotaxie pozitivă). pentru a trata această afecţiune. 1825 . este mai CENZURĂ. serie de î n t r e b ă r i s t a n d a r d i z a t e .

pe pe timp limitat sau permanentă.P.P.. opţiune E sau D. în mediul şcolar obişnuit. Clasele de integrare şcolară (CI.A.S.I. (reţea de ajutorări specializate').A. precizează formele şi modalităţile acestei intepune un accent aparte pe disciplinele de grări care. (certificat de aptitudine pentru acţiuni pedagogice specializate de adaptare şi de integrare şcolară) sau. ortofonişti. în urma clase de integrare pentru copii atinşi de un bilanţului. nr. 4 726 clase speciale (în majoritatea lor clase de perfecţionare) pentru 63 555 copii.S. organizarea şi rapidă a unui obiect prin locul pe care îl funcţionarea claselor şi şcolilor de perfec. maşini de scris.P.CLASIFICARE. în Franţa.I. Din 1981.). CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. tot el este acela care Ministerului Educaţiei Naţionale nr. clasă specială. Dacă se ia în considerare faptul că totalul subiecţilor şcolarizaţi se ridică la aproape 1(1 iulie 1989. nevoilor. învăţă. medici. 15 în cazul copiilor care au dificultăţi relaţionale). în învăţământul secundar. luaţi în sarcină de învăţători posesori de C.O. P . în special organizat în aceste clase este cooperare cu familia. clase de integrare pentru copii cu un handicap auditiv.S. în şcolile secundare. Admiterea în clasele de adaptare este culara nr. Programele de învăţământ şi orarele sunt acelea clasa de adaptare. ale Ministerului Educaţiei Naţionale. comisia poate stabili necesi. dar ele pot fi de zintă unul sau mai multe caractere asemenea grupate în „şcoli naţionale de comune.I. în Franţa. existau în Franţa 81 de stabilimente de felul acesta. opţiune B. înlocuiesc clasele de propusă de o comisie medieopedagogică. pentru acţiuni pedagogice specializate (C. încredinţaţi unor învăţători titulari ai C. 3 din 16/1/1992). fie de un C M . senzorial sau mental. 91-302 şi nr.P. de un învăţământ adecvat şi adaptat posibilităţilor lor. în sfârşit.A. fixând obiective..E. învăţământul fiecare elev în parte. fie ea individuală sau colectivă. calculatoare. şi specificând ajuîndeosebi concret şi practic..A. potrivit unei note informative a beneficiind sau nu de sprijin din afară. care colaborează cu alţi specialişti: psihologi. legea de orientare în favoarea persoanelor handicapate. Dar o asemenea acţiune necesită un ajutor' adaptat elevului şi un sprijin dat cadrului didactic.E.A. Există evaluării la finele anului şcolar. în general a unei 250-300 de elevi. Circularele nr. opţiune A. unor profesori cu stagii într-un centru naţional de pedagogie specială. 91-3()4. clasele de adaptare nu mai sunt considerate ca ţinând de învăţământul special*.).S. începând cu clasa a XII-a.A.). clasele de CLASĂ DE PERFECŢIONARE. fie într-o Dacă este necesară recurgerea la interşcoală de perfecţionare.D. copii care suferă de un handicap motor.A.CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARA şi „clase de adaptare" în şcoala elementară şi la nivel gimnazial. Aceste secţii şi clase au efective mici (8 în cazul deficienţilor auditivi. specializată" (S. Ele sunt încredinţate unor cadre didactice titulare care deţin C. minitelestudiile fie într-o secţie de educaţie l'oane. de la elev la elev.R. care cad în sarcina unor învăţători posesori de C.din 18 noiembrie 1991 (B.) a colegiilor. La împlinirea toarele şi echipamentele de care are nevoie vârstei de 12 ani. în 1987. reeducatori care depind fie de R. în unele şcoli elementare sau. Efecprogresele fiecărui elev fiind supuse tivul lor este limitat la 12 elevi. care primeşte în mod diferenţiat.A. după decretul din 30 august 1985.). în grădiniţe de copii. în 1984. Acest şcoli.I.P. P .încredinţate unor institutori cu o formaţie torul elaborează un proiect pedagogic psihopedagogică adecvată (cei mai mulţi pentru grup şi un proiect pedagogic pentru fiind posesori de C. excepţional.C. bază (matematica şi limba franceză). definite în ciradaptare. Admiterea CLASIFICARE ţionare datează de la legea din 15 aprilie 1909.ocupă ori pregătirea pentru descoperirea .). 27 de şcoli autonome de perfecţionare cu 1 571 elevi. perfecţionare" sau în „şcoli autonome de Clasificarea are drept scop regăsirea perfecţionare". încredinţaţi unor învătatea.P. operaţie care constă zintă tulburări de comportament.S. capabili însă de a profita.A. în regruparea într-un anumit număr Clasele de perfecţionare sunt anexate de „clase" a elementelor care preşcolilor elementare. în aceleaşi localuri ale colegiului de învăţământ secundar (C. S.din 30 iunie 1975.E. I..handicap mental. Prin circulara venienţi specializaţi. Situaţia elevilor este revizuită în fiecare Clasele de perfecţionare sunt în general an. cu un număr de 1 1 808 şcolari. cu deficienţe motorii sau senzoriale. opţiune C. a unui nou an în ţători titulari ai certificatului de aptitudine donată deciziei unei comisii de educaţie de deficienţi intelectuali pentru fiecare specială" (C.S. se poate spune că este comisii a circumscripţiei de învăţământ un mare efort de făcut pentru a răspunde preelementar şi elementar (C.S..E. aplicată activităţile fizice şi pe activitatea creatoare. în fiecare clasă de integrare.E.I. din 18 noiembrie 1991. (centru medieo-psihopedagogic') sau de o altă instituţie din afara şcolii. • CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ.I. atinşi de o deficienţă intelectuală uşoară sau medie şi care nu pre. 91-304.) normal. au fixat ca obiectiv prioritar integrarea copiilor handicapaţi în mediul şcolar obişnuit.).A. stabileşte legăturile de trebuinţă.S.).|. clase de integrare pentru deficienţi vizuali sau orbi. perfecţionare au fost înlocuite prin clasele clasă specială care primeşte şcolari de integrare şcolară".A. clasele de adaptare funcţionează de la clasa a Vi-a la clasa a III a [în Franţa numerotarea claselor se face descrescător.S. va Ministerului Educaţiei Naţionale.S.A. şcolarii îşi pot continua (ordinatoare. existau trebui să evite întotdeauna reconstituirea în Franţa 18 243 de elevi în clasele de de structuri segregative. există clase de integrare pentru copii care prezintă un handicap motor.S. 91-304. 12 în cazul deficienţilor vizuali.S. magnetoscoape. perfecţionare" şi clasele pentru handicapaţi Durata nu trebuie să depăşească un an.S. într-o clasă obişnuită sau specializată. poartă numele de „stabilimente regionale de învăţământ public adaptat" (E.S.E. care corespunde clasei I primare de la noi — nota trad.A.

la indienii Zufii din New Mexico. spre a-şi masca eşectii în viaţa educatori.„. 1987). Psihologia cognitivă este disciplina care se situează la răscrucea biologiei. cum fac nevroticii cazurile elevilor din învăţământul secundar sau deliranţii. reprezentanţi ai asociaţiilor de socială. •CARACTEROLOGIE.C.D. Numim „teste cognitive" probele psihometrice care permit evaluarea cunoştinţelor unui subiect. fie spre un stagiu de readaptare.D.până la intrarea lor în viaţa activă. .P. i-a fost dată K posibilitatea . ca u r m a r e a legii acumula obiecte. Rolul său este nevroză. LlDER. O bună comandă asigură o performanţă colectivă superioară şi face să progreseze grupul în direcţia scopului fixat.). La acesta din urmă colecţio. în favoarea p e r s o a n e l o r hand i c a p a t e . Ea este chemată să se defineşte. nivelul mental al şcolarilor şi al recruţilor a crescut cu circa 20 de puncte în toate ţările industrializate („Nature". pietre strălucitoare etc.).C. impulsivitatea.) şi acelea care cunosc c i t a Ş' Pe P l a n imaginar. în aceste două comisii se fabuloase sau se închipuie personaje extragăsesc cadre didactice.. instanţă creată în fiecare depar- COLECŢIONISM. După R. a c t de c u n o a ş t e r e . •-. -• VOINŢĂ. ea este sursă de satisfacţie pentru membrii grupului şi le întăreşte coeziunea. ordinare. Sinonimul epile iei COMPENSARE. îi revine de asemenea sarcina de a aprecia dacă starea persoanei respective justifică atribuirea alocaţiei pentru adulţii handicapaţi. Tip de personalitate care se educaţie posibilă. D.. mai b u n i d e c a t Pe u n " lndivi/1 c a r e ' P u l l ă n s c u k u de a Plerdea P "» P rticipe şi se interiorizează. Oricare i a r fi imperfecţiunile. Heymans pronunţe. e n o a s t r e . ea ar fi inexistentă la triburile Hopi. ca u r m a r e a legii d i n 30 i u n i e 1975. experimentând pe Jouă grupuri de şcolari angajaţi timp de titive. „ stimulează pe ce. aplicabilă la a d u l ţ i . C. M. orientării lor spre structuri adecvate. asupra 70 c r e a t ă în flecare d e p a r t a m e n t francez. psihologi. Sherif. lingvisticii şi chiar informaticii. fie spre un atelier protejat* sau un centru de ajutorare prin muncă (C. pe de altă parte.E.).. COMANDĂ. ^ a p m a p c d e z H e .D.T.COGNIŢIE populaţiei generale a Statelor Unite. „ devenit campioană o impică ( 9 6 0 ) . utilizate în vederea selecţiei profesionale. Trăsătura domiiiantă a colericului este mai puţin mânia cât vivacitatea reacţiilor sale. .printr-o puternică emotivitate (E). în clasificarea lui G. la triburile Arapesh din Noua Guinee. „ . medici. 71 . având drept obiect de studiu mecanismele gândirii datorită cărora se elaborează cunoştinţe. în caz de necesitate. Wilma Sarcina care revine acestei comisa fiind R l | d o i p h supranumită „Gazela neagră". a de a-si delega anumite competenţe către . cum sunt testele de nivel şcolar sau acelea de cunoştinţe tehnice. tendinţă de a t a m e n t francez. competiţia ar fi una din cauzele majore ale unei nevroze culturale care face din fiinţele umane fie persoane supuse şi conformiste. activitatea exuberantă. Flynn şi R. dar produce insatisfacţii care vatămă moralul grupului. în psihologia colectivă.. rămâne un bun indicator al nivelului mental al unei persoane sau al unui grup social. Nu există o formă unică de comandă.S. impacienţa.. şi E. uneori bine adaptat la realitate. memorie şi învăţare până la formarea conceptelor şi a raţionamentului logic. constă în a compensa un deficit lllate îm P ' P r e u n ă > »icl participarea la programe de divertisment. ci o multitudine de tipuri. COMISIE DEPARTAMENTALĂ DE EDUCAŢIE SPECIALĂ (C. iar cultura lor este foarte diferită de aceea a albilor din America. Lynn să demonstreze că.E. Wiersma. -> FETIŞISM.E.A. Co. fiecare tip variind potrivit caracteristicilor proprii grupului. comisiile de circumscripţie ele două cateP r o b e l e d e a l e r S i l r e P e l ( ) 0 m *' 2 0 ( ) m ' gorii. Dar compensarea se poate exerşi elementar (C. reale sau presupuse. lenjerie adolescenţilor handicapaţi. cât şi asupra atribuirii pentru familii a unui ajutor financiar. din 30 iunie 1975. fie nişte revoltaţi. bătrânul atins de demenţă soanelor handicapate. adesea inconştient.S.T. din 1950 încoace. vitalitatea. se poate pronunţa în ceea ce pe când nevroticul este în căutare de priveşte orientarea* tuturor copiilor şi obiecte deosebite: batiste fine. nici Competiţia este un fapt cultural care nu se găseşte în toate societăţile. cel mult narea elementelor este legată de tipul de până la vârsta de 20 de ani. Q. Acest proces psihologic. a m a i m u l t e z i l e î n j o c u r i compe • s ă s e e x r c f e r a să o b s e r v a t o s t U e oto1 ţ d a r Tl i n h i b ă . în favoarea perArieratul. care trăiesc în gând isprăvi (C. capete de sfoară. de a promova diversele acţiuni necesare pentru a le da handicapaţilor cea mai bună COLERIC. acţiune de contrabalansare a unei deficienţe. aplicabilă la adună lucruri din cele mai eteroclite: copii şi adolescenţi.. printr-un comportament secundar.Re. de la percepţie.P. Comanda democratică creează un climat mai bun şi le permite minorităţilor să aducă o contribuţie care ar risca să fie pierdută într-o altă ambianţă... . .acelea care au competenţe în pri. a foarte vastă. el le-a permis lui J. m o d de a c o n d u c e .I.d u P ă ce > i " a î n v i n s ° poliomielită care o vinţa copiilor din învăţământul preşcolar doborâse. o mare nevoie de activitate (A) şi reacţii imediate (R). -* AUTORITATE.. Comanda autoritară permite să se atingă o mare eficacitate. iţja r a p i d a a u n o r c o n d u i ( e a g r e s i v C i p e m e s c l e c a r e n u le _au p u t u t COMIŢIALITATE.S. Potrivit teoriei lui A A d | e l % Napoleon Bonaparte ar fi căutat rare prin muncă' sau atelierele protejate'. . se pronunţă îndeosebi asupra orientării subiectului handicapat fie spre o profesie compatibilă cu aptitudinile sale. Nu îşi dau avizul în privinţa plasării în stabilimente de primire COMPETIŢIE sau o infirmitate. May.O. COGNIŢIE. psihologiei. de la naştere şi feminină.

Către vârsta de 4-5 ani. compulsiile ar fi „formaţiuni de compromis"' între anumite dorinţe şi exigenţele morale ale subiectului. r e p r e z e n t a r e m e n t a l ă a b s t r a c t ă şi g e n e r a l ă a u n u i obiect. dependent de mamă. Ea implică transmiterea. pe când absenţa sa o contrariază. Aspectele conative (sau voliţionale) ale unei persoane.. hormonilor. Warden a arătat că această tatăl său. în nevroza obsesională subiectul execută unele gesturi iraţionale.goasă. Freud. băiatul se îndră. electrice (gimnoţi). contestă existenţa unei sexualităţi infantile.) şi ducând la nevroză după fătarea acestuia. conduită a unui subiect luat în considerare într-un mediu şi într-o unitate de timp dată. statului etc. celorlalte membre ale stupului. Young. Posesia sa facilitează acţiunea. care joacă un rol incontestabil în această conduită. în care vede un rival fericit. Se percepe mai mult decât se comunică cu claritate. tactile (furnici) sau chimice (feromonele emise de viermii de mătase). cum ar fi rectificarea poziţiei tuturor tablourilor din casă. plopii. El corespunde căutării unei situaţii sau unui obiect susceptibil să reducă tensiunile (C. determinându-se astfel pe copiii din familiile monogame. port-avionul sunt vase. foame. CONCEPT ştiind că aceasta nu corespunde nici unei raţiuni logice. ca la licurici. intenţionată sau nu. 75 . COMUNICARE. Ba chiar S. 1983). La specia umană. O femeie nu va fi o bună mamă dacă ea nu a fost îndeajuns de iubită.COMPORTAMENT nerezolvare pot să devină patologice). la rându-i. De la reflex. are întotdeauna un sens. Comunicarea nu este un privilegiu al omului. toate fiinţele vii au nevoie. T. Ea există neîndoielnic şi la animale şi plante. demnă de interes şi cea mai apropiată) şi. relaţie între indivizi. Comportamentul. termen utilizat în psihologia franceză cu sensul de „efort de voinţă". După calităţile. Pe de altă parte. locul în care se găsesc florile. în civilizaţia cuibului. traulerul. COMPULSIE. toate comportamentele au o semcoperirilor făcute de psihanalişti. hoţul şi escrocul sunt delincvenţi. legate de motivaţii şi de pulsiuni. constituie o etapă normală în creşterea concepută ca o reacţie neadecvată la anpsihologică a copilului. şalupa. CONCEPT. Printr-o scrie de cercetări asupra şoboîn acelaşi timp. Freud a putut vorbi de comunicarea de la inconştient la inconştient. constituie fundamentele afectivităţii. Limbajul' nu este singura conduită în comunicare. CONAŢIE. febra tifoidă şi tuberculoza sunt maladii.COMPORTAMENT MATERN. în aşa fel încât să se iubească ea însăşi şi să-i iubească pe ceilalţi. Comunicarea este în primul rând o percepţie. Albina indică printr-un dans. t e n d i n ţ ă imperioasă de a s ă v â r ş i un a c t . von Fnsch). pe atunci când evoluţia nu se face în mod lângă cauzele biologice şi fiziologice. asupra şefilor ierarhici. La fetiţă se observă Spre a se studia presupusa influenţă a o situaţie simetrică. Lorenz asupra impregfundamentală. Le putem aprecia calitativ datorită tehnicilor proiective. aici intervenind de asemenea mimica şi gestul. un efect al culturii. prin necesitatea normal prin refularea' tendinţelor sexuale mamei de aşi decongestiona glandele până la pubertate şi prin identificarea* cu mamare.. s-a procedat la implantarea Complexul lui Ocdip îi caracterizează de lob anterior al hipofiziei la şobolanii masculi adulţi. atinge esenţa obiectelor şi le grupează într-un acelaşi ansamblu. pentru a supravieţui. Caro. distanţa şi calitatea nectarului (K. > BEHAVIORISM. COMPORTAMENT. Conflictul interior şi tensiunea P. cercetătorii au încercat sături de caracter (ostilitatea faţă de tată să studieze condiţiile ataşamentului* mamei poate fi deplasată asupra autorităţii în faţă de pui. ci din necesitatea de a îndepărta angoasa care ar apărea în cazul în care aceste acte nu ar fi executate. băiatul va învăţa să Dar în acest comportament intervin si alţi devină viril (fără revoltă) şi mai puţin factori. ceea ce are ca efect declanşarea în întreaga colonie a unui mecanism chimic de apărare împotriva agresorilor (P. „delincvent" şi „maladie" sunt produse ale experienţei noastre. în acelaşi timp în care o informaţie este transmisă. L. Conceptul este o construcţie simbolică a spiritului care. în mare parte. care depinde atât de individ cât şi de mediu. tendinţă este în general mai puternică căruia îi admiră şi îi invidiază puterea şi decât oricare alta (sete. se arată agresiv faţă de lanilor albi. normal. Ca urmare a des. se produce o acţiune asupra subiectului receptor şi un efect retroactiv (feed-back) asupra persoanei emiţătoare care. J. dincolo de datele senzoriale. De la bacterie la om. Semnalele utilizate sunt dintre cele mai variate: vizuale. Conceptul este un instrument intelectual care ne dă posibilitatea să sesizăm relaţiile existente între anumite fenomene. el tinde să suprime excitaţia. exprimând prin aceasta faptul că indivizii sunt capabili să perceapă indici subtili. dureroase. sonore (cintezoi). O oaie învaţă să recunoască general. Dar nu se reduce la aceasta. o conduită maternă tipică: construirea în esenţă. limbajul permiţându-ne să le exprimăm simbolic.). Ca urmare a noastră acest complex ocupă o poziţie lucrărilor lui K. apoi transpune aceeaşi acţiune în contextul unui lac. prin alăptarea puilor tatăl: ca şi acesta. nu toate comunicările se exprimă în mod raţional. determinând anumite trănaţiei perceptive*.de a fi informate atât asupra stării lor cât şi asupra mediului exterior. Piroga. Conceptele „vas". C. un experimentator o învaţă pe o maimuţă să stingă o lumânare cu apa luată de la un robinet. asupra mirosul mielului ei la două sau trei ore Bisericii. După S. neconştientizaţi. comportamentul matern s-ar care rezultă de aici se rezolvă în mod explica. de informaţii destinate să lămurească sau să influenţeze un individ sau un grup de indivizi receptori. El este. este influenţată. nu se mai nificaţie adaptativă. atagosteşte de mania sa (care este pentru ş a m e n t u l m a m e i faţă d e progedânsul persoana de sex feminin cea mai n i t u r a sa. Huli) şi să satisfacă trebuinţele individului. Animalul se întoarce cu cana sa la robinet. până la nevroză. lingerea puilor ctc. arţarii răniţi îşi avertizează congenerii despre vătămările suferite. Pinii. ultrasonore (lilieci).

unei persoane. maimuţa s-ar fi scutit (substanţă defensivă).ie. Dacă ar fi posedat reacţiona prin producerea de anticorpi conceptul de „apă". că este compus din silabe care aparţin Nu mai este vorba de un răspuns provocat. 1928). apăsând pe rea unuia sau altuia. de exemplu. ansamblu de obiecte de culoare roşie. salvare). dezintoxide culori şi forme diferite.insomnie. numelor Paris şi Strasbourg şi că în realici doar de acte spontane. oraş care se numeşte apropie de realitate. simptomele nevrotice tălmăcesc. lapsusurile". 77 . într-un tehnică de învăţare pusă la punct mod abreviat şi simbolic.faţă de grup. lăsându-i animalului „Parsbourg'' Analiza acestui nume arată activ libertatea de a acţiona în mediul său. Piaget. exemplu. apăsând pe o pedală. tinde să 76 fie înlocuit de acela de comportament'. se găseşte într-o situaţie conflictuală (apetenţă contra aversiune).). de Opusă condiţionării pavloviene clasice. acumulare de sen. sancţiunea folosirea limbajului. a gesturilor etc. CONDIŢIONARE OPERANTĂ. a mimicii. contribuind la îmbotehnici. motorii şi sociale îl izolează pe individ de comufiziologice. nu mai ştie unde se găseşte. duce uneori la o va evita un şoc electric. punând în mentală. Conduita fiinţelor umane. a fost posibil ca porumbeii să găţirea semantică a viselor şi la caracterul înveţe să-i caute pe naufragiaţi şi epavele lor bizar. prin aproape întotdeauna pedepsită. Comunicarea. sentimentele deB.o maimuţă aceea a personajelor. ansamblu de acţiuni nismului la microbi este un reflex suscepprin care un organism caută să se tibil de condiţionare (S. foarte frecvent utilizat microbieni unui câine. aşteptându-1 pedeapsa în cazul în care nu o face (aversiune contra aversiune) sau obligaţia de a alege între două plăceri la fel de atrăgătoare (apetenţă contra apetenţă) provoacă o tensiune intrapsihică. Dacă detecţia este confirmată. Dacă injecţiile sunt de această osteneală. de obicei.F. De exemplu. carea alcoolicilor sau vindecarea copiilor de frică. se poate instala o stare confuzională organică cronică. Această maladie evoluează în general favorabil dacă este tratată la timp. conduita nu se reduce nici la datele materiale şi obiective. că se mută într-un marc oraş. Transgresiunea este să-i transmită celuilalt o informaţie. Domeniul reflexelor condiţionate pare aceşti noi străjeri ai mărilor sunt recominfinit. există conflicte de ordin cognitiv (intelectual) sau social. stare patologica in care ideile sunt încâlcite. Cu toate acestea. este incapabil să se decidă în favoao pisică va căpăta lapte. Un şobolan înfometat.esteîn fi suficient ca să provoace apariţia antifuncţie de maturizarea intelectuală şi de corpilor. Cuvintele de duh. prin care caută să diminueze Conformismul este. deplasarea spre un scop substitutiv. visele'. mijloace cum sunt refularea. oraşe. în afară de conflictele afective. Este vorba. ConforCONFLICT. în mediul său. de exemplu. Nivelul de gândire Condiţionarea este o tehnică utilizată conceptuală a unui subiect este evaluat cu în mod curent în terapeutica psihiatrică ajutorul testelor de clasare a unor obiecte pentru tratarea unor nevroze. la deriziune (ca. ataşat de cele două întărire.CONDENSARE în loc să ia apa din lac. Refuzul de a accepta normele joc componente psihologice. a atituputând merge de la pedeapsa violentă dinilor. nu-i mai recunoaşte pe ai săi. de mismul se asociază adesea cu o fidelitate interese. unui traumatism cranian sau unui şoc emoţional puternic. dezvoltarea limbajului. -• DISONANTĂ COGNITIVĂ. Când conflictul se arată insolubil. sau. mai ales un buton din 19 în 19 secunde. urmate de o tate autorul visului. pentru majoritatea tensiunile provocate de acesta. suri într-un singur element. apare angoasa şi se instalează tulburări nevrotice. putut fi învăţaţi să parcurgă labirinturi nu prea complicate. Conflictul cognitiv survine în cazul în care o persoană se află în faţa unor CONFUZIE MENTALA. şi să semnaleze prezenţa lor apăsând pe butoane ori de câte ori zăresc pe ocean CONDIŢIONARE. consecutivă unei intoxicaţii. o condiţie de sănătate este un răspuns la o motivaţie*. Formarea conceptelor. la care nu poate ajunge decât trecând pe o grilă electrizată. Prin metoda condiţionării peştii au pensaţi prin hrană. alcoolici etc. în cazul nonconformismului vestimentar). este dezorientat în timp şi prezintă tulburări de memorie. într-adevăr. de emirc/. Un bărbat visează. Metalnikov. organismul său va în psihologie până în anii 1960. de bâlbâială sau de CONDENSARE. dacă se inoculează antigeni Acest termen. cum CONFUZIE MENTALA informaţii contra opiniilor pe care ea le profesează. nici la vizează menţinerea individului în simplele reacţii ale organismului examinai acord cu grupul său social. ceea ce îi poate face pe torial opuse şi de puteri aproape membrii săi să acţioneze contra piopriului egale. nitatea faţă de care el devine mai mult este o conduită psihosocială care vizează sau mai puţin străin. atras de hrana situată la extremitatea cuştii. unei boli infecţioase. studiată mai ales de J. metoda condiţionării operante caută să se scăldat de un râu. Skinner(1938). de o situaţie temporară. ea se întâlneşte cel mai adesea la persoanele care au trecut de 60 de ani sau la acelea la care creierul a suferit alterări (toxicomani. luptă de tendinţe. Deşi confuzia mentală poate surveni la orice vârstă. adapteze la o situaţie determinată. Obligaţia pentru un copil de a face o muncă dezagreabilă. situaţie în care se găseşte un individ supus unor forţe vec. CONFORMISM. Datorită acestei extremă concizie. Condensarea. Chiar şi rezistenţa orgaCONDUITĂ. atitudine care cum Ic înţelegeau behavioriştii. portocalie sau operaţii asociative prin care se galbenă (culorile convenţionale ale semprovoacă un nou comportament la nalelor de situaţie critică şi ale vestelor de animal sau la om. > TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. sublimarea etc. Dacă nu este găsită cauza şi dacă nu se instituie tratamentul de rigoare. Bolnavul are privirea rătăcită. Fiinţa umană dispune de numeroase mijloace de a rezolva conflictele intrapsihice.

potrivit pervers. în cadrul consiliilor de conştiinţă. facilitează sinteza isterie şi în situaţiile descrise de psihologia diverselor rezultate obţinute. considerată mecanism de apărare contra angoasei. CONVULSIE unei finalităţi inconştiente. în teoria operatorie" grupe principale. un tare utilizează metode proprii în special raport cu lumea percepută. de leptosom. pe când celelalte paralizii fără lezarea sistemului nervos. în 1988 existau în Franţa 519 centre de sale şi despre lumea exterioară.care ne situează în spaţiu şi în timp. roşire) provocate de emoţii la mulţi indivizi nervoşi sau anxioşi. transformare a subiectul să se poată exprima în mod liber. în 1986.psihopatie. somnul uşor şi somnul Există numeroase tipuri constituţionale profund. altele se blocau. auz sau fonatoare. Ei au un rol important pe lângă cadrele didactice.melor pacientului) şi a fost adoptată de psihologii din industrie şi din armata TERILOR. specialist însărcinat să-i informeze fond care le condiţionează conduita. de acţiuni de funcţie particulară care să fie organizată şi informare. sale (greutatea. contracţie bruscă şi manifestare corporală. ansamblu de dis. una într-un climat de bunăvoinţă. dar conversaţia are loc întotdeaREGLAREA NAŞTERILOR. E. Consilierii de orien. mitomaniac. paranoiac. iar 1 580 (XX) dintre aceştia au fost luaţi în sarcină. adoptându-i atitudinile şi mergând până la a-şi însuşi ideile lui CONVORBIRE. Cel mai înalt corespunde hiperclasă. emoţii puternice). iar altele preterminarea acelor studii. când creierul rea organelor de văz. Dupre distingea opt a lui J. nu există ca urmă este considerabilă: 2 620 000 de tineri au beneficiat. de exemplu). unei descărcări neuronale. transmitere involuntară a simptomelor mentale patologice la alte persoane. schemă a gândirii logice constituţii: emotiv. unei emoţii. G. clinică (permiţând soluţionarea probleC O N T R A C E P Ţ I E -» REGLAREA NAŞ. care apare la copil între 7 şi 12 ani.fără inferioritate şi fără exterioritate. care organizează datele informare şi orientare şi 4 313 directori şi consilieri de orientare. de exemplu). căreia subiectul ştie câ anumite transfor. prin viziunea nouă pe care o aduc activării creierului (vigilenţă excesivă. dar ele au meritul de a sublinia exisCONSILIER DE ORIENTARE. pe elevii din învăţământul secun. punde stării de comă (excitaţiile senzoriale nu mai provoacă decât foarte slabe reacţii CONSTITUŢIE. Ceea ce se numeşte de obicei şi s-a încercat reducerea acestora la câteva „conştiinţă" se limitează la nivelurile care preced adormirea. care face parte din toate exagiunea mentală este foarte frecventă în menele psihologice. Masserman a observat că maimuţele dar şi pe studenţi cu privire la stu. ciclotimie. Ea nu trebuie confundată cu manifestările psihosomatice (paloare.C. C. picnic. între aceste extreme se situează poziţii congenitale. este hiperexcitabil. CONTAGIUNE MENTALĂ. Se observă în acest caz prin rigidizarea corpului. Delay distinge şapte niveluri de în grup. Acestea. vigilenţa difuză. Se disting convulsii tonice şi convulsii se exprimă în mod simbolic printr-un simptom somatic. E. îndeosebi tehnici psihometrice (teste colec. pentru selecţionarea cadrelor şi a ofiţerilor. J.TRANSFER Există diferite tehnici de convorbire (se pun întrebări şi se lasă ca persoana chesCONTROLUL NAŞTERILOR • tionată să vorbească fără a se interveni. Astfel. este mecanismul fundamental al isteriei. reveria psihofiziologice ale unui individ. cel mai de jos coresasupra elevilor. în copilărie. Primele. Toate aceste clasificări sunt simplificatoare. „Limbajul corpului" înlo. Conta. Dincolo de acestea conştiinţa nu este abolită — pentru că visăm şi ne amintim visele —. iar neuropsitive şi individuale). cunoaştere imediată decide în cunoştinţă de cauză asupra pe care flecare dintre noi o are despre existenţa sa. a unui afect refulat în CONVULSIE. despre actele orientării lor. acest separat de subiecţii contaminaţi. convorbiri şi discuţii hologii funcţiei vigile. Conversiunea.J. glihroid. Sarcina acestora din simţurilor noastre şi ale memoriei. Bergson o psihologiei clinice şi psihologiei sociale. Freud percepţiei. Kretschmer reţine trei: atletic. Piaget. după specie: unele deveneau de muncă pe care le pot ocupa după agresive. Tendinţa proscrisă. precum zentau tulburări psihosomatice.motorii). şi cu privire la propriile lor posibilităţi. convulsiile însoţesc Tulburarea este funcţională şi corespunde adesea febrele ridicate (40°C) provocate de . Jung se limita la exemplu) nu modifică celelalte calităţi ale două: introversiune şi extraversiune. asimilează atenţiei. Convorbirea este folosită în mod curent în psihologia maselor. influenţate de un bolnav. La baza contagiunii mentale stă închegată. se caracterizează cuieşte vorbirea. se constituie dintr-o serie de secuse muscecităţi.clonice.CONSERVARE CONSERVARE. în care CONVERSIUNE. H. Alegerea organelor are şi ea un sens ce poate fi înţeles prin explorarea inconştientului cu ajutorul narcoanalizei. Utilizată ca metodă de observaţie pentru un feomen de sugestibilitate'. dar gândirea este fixată în special asupra piilsiunilor" şi afectivităţii' (conştiinţa onirică). care nu poate apărea involuntară a muşchilor. Jung stării de veghe. al tehnicilor proiective sau al psihanalizei. CONTRATRANSFER . tenţa unui fond comun la anumiţi indivizi. care încetează de îndată ce bolnavul „inductor" este studierea personalităţii unui subiect. surdităţi sau mutisme fără leza. mări ale unui obiect fforma acestuia.G. schizoid. rare.plasate în situaţii de tensiune identice reacdiile pe care le pot face şi la locurile ţionau diferit.culare ritmice. în aşa fel încât să poată CONŞTIINŢĂ.procedeu. sau somnolenţa. datorată liber în conştiinţă fără a provoca angoasă. S. conversaţie logic delirante. morfologice şi vigilenţa atentă. se apucă să-1 imite. Conştiinţa.

Rareori recunoscută oce. cum este scarabeul. n u m i t ă de obicei „ d a n s u l Sfântului Guy".: Centru de acţiune medico-socială precoce. proceduri". care. nu găseşte în mediu condiţiile socioafective necesare dezvoltării sale. schizofrenie. neregulate (scris . Se pot evita aceste inconveniente dacă se integrează de timpuriu copilul unic într-o mişcare de tineret (scoutism*. dar nu la om.P.: centru medico-psihopedagogic. se spune că există o corelaţie pozitivă între elementele variabile. elevii străluciţi reuşesc în general la toate materiile de studiu. această maladie. CORELAŢIE. în procesul de creştere a indivizilor. ingerarea de excremente. coreea lui Huntington. Publicat de Ministerul Afacerilor Sociale şi al Solidarităţii Naţionale. Atinge în special copii de 7-13 ani. Relativ frecventă la adolescenţii timizi. ori Ia unele rozătoare. de exemplu) şi la copiii mici frustraţi pe plan afectiv. Coreea acută. CORELAŢIE în nevroza raumatisme COREE.M. ea se observă în meningite şi în cursul maladiilor infantile. medico-: ală şi judiciară. lipsiţi de aer şi de lumină. 3. Coprofagia este normală la unele insecte. care se man prin mişcări înv agitaţie dezeordonată şi grimase). care consumă excremente de mamifere. Tratamentul (igienă.I. această conduită reflectă dorinţa lor de a se afirma şocându-i pe membrii anturajului.S.: Ajutorul social pentru copilărie. care debutează la vârsta adultă. în statistică se numeşte coeficient de .A. cap. P. se caracterizează prin mişcări coreice lente. pe când copiii neinteligenţi eşuează aproape pe linie. instituţii. singurul copil d i n t r o familie. este de natură reumatismală şi infecţioasă. de exemplu). Serviciile publice au pus şi ele pe picioare i sistem de protecţie socială. maladia lui Gilles de la Tourette. CM. o vindecare rapidă. COPROLALIE. cronice. Această situaţie poate constitui un handicap pentru copil.care trăiesc în condiţii igienice proaste. C. La aceştia din urmă poate invada întreaga sferă a limbajului. ca şi printr-o alterare a caracterului (depresie sau agresivitate) şi a inteligenţei. cadru juridic.M. da de abandon sau în cazul u n < afective grave. Există şi alte corei. de a căror influenţă părinţii se tem mai mult sau mai puţin conştient. numită şi „scatofagie". Paris.P. echipelor şi serviciilor care pot veni în ajutorul copilului şi al părinţilor săi (ASE. privat de spirijinul părintesc. înălţimea şi greutatea sporesc simultan. repaus) permite. cum sunt rujeola. Copil maltratat: ansamblul persoanelor.COPIL MALTRATRAT să-şi exprime în mod anonim tensiunea. Este o maladie ereditară. A vorbi despre ei deja înseamnă a acţiona". zisă „coreea Sydenham". Cea mai frecventă. exprimând ostilitatea faţă de cei care nu-i iubesc. degenerativă. 1986] COPROFAGIE. Coprolalia dispare de îndată ce subiectul şi-a regăsit securitatea afectivă. maladie nervoasă. unde el va face ucenicia vieţii sociale cu cei de-o seamă cu dânsul.: Protecţie maternă şi infantilă) [Extras din Dosarul tehnic „50 000 de copii sunt maltrataţi. se va obişnui cu schimburile şi cu egalitatea şi. d i n t r e c a r e u n u l î l evocă î n m o d logic pe celălalt. p.P. La şcoală. Izolat de ceilalţi copii. Coprofagia. oreionul şi tuşea convulsivă. limbaj o b s c e n sau murdar. îşi va pune la încercare forţele personale. se întâlneşte cel mai adesea la idioţi sau la demenţi. devine mofturos. el ajunge să aibă o concepţie falsă despre viaţă. 23. în aceste cazuri diferite. în cazurile benigne. crescut de părinţi adesea anxioşi şi hiperprotectori. egoist şi adesea retardat pe plan afectiv. „Protecţia copilăriei fn pericol. care atinge şi cortexul cerebral şi nucleii cenuşii centrali de la baza creierului. r a p o r t d e t e r m e n i . O regăsim şi în unele stări patologice (manie. COPIL UNIC. îi expune pe copii pedepselor nemedin partea educatorilor.

fără teama de a fi criticat.iraţionale si atective. mă bazez pe observaţia cotidiană şi pe C o . în cele din urmă elementul corelaţie capătă valori care tind către +1. coeficientul de de altă parte. Aşa se face că fizicienii lor. variază în acelaşi sens. o face să 'iste cu cultural. Nu raţioamentul este acela crea care există în stare potenţială care predomină în credinţă.corelaţie indicele care exprimă gradul de fapt pe care le consideră întelegătură a două variabile determinate meiate. iar la aceeaşi persoană SIONALĂ. . o funcţie utilă. acceleratorului de particule (un tub de Multă vreme s-a crezut că „facultăţile" 500 m şi cu diametrul de 15 cm).structurile care le unesc.deauna extrem de grave prin consecinţele teptate soluţiile. Janet făcea distincţie între credinţele (înălţimea şi greutatea unui grup de indivizi. C E . Crutchfield (1952) . formaţie nervoasă constiideilor. Astăzi se consideră că nu există un centru cu CREDINŢĂ. ci numai circuite cerebrale.credinţe pentru a face faţă unor situaţii bera imaginaţia de lesturile sale. Fiecare tuită din emisferele cerebrale şi din participant rivalizând în planul ingenio. raţional intervenind prea puţin sau deloc. T . zităţii. Un copil malformat. pentru a curăţa interiorul acelaşi caracter de gravitate. P. Spearman a reuşit să pună în mâine şi în zilele următoare soarele va răsări". de exemplu).apelează la piedici în calea creativităţii. care vine pe lume de la Naţional Accelerator Laboratory din fără creier (se spune că este anencefal). dispoziţie de a tenţei sale. această tendinţă naturală necesită fermitate realului. echipat cu un ham La animale distrugerea creierului nu are şi cu un pămătuf. P . Puterea unei credinţe variază de la ORIENTARE $1 DE RECLASARE PROFEindivid la individ. în primul caz. Datorită studierii corelaţiilor „Cred că Dumnezeu există" are o cu totul care există între diversele teste de inteli. pe independent una de alta. pe de o parte. R e . variază de la un moment la altul al exisCREATIVITATE. psihologii problematice".altă esenţă decât propoziţia „Cred că genţă. atitudine a unei per. au pus la punct tehnici de discuţie în grup în care consemnul este exprimarea tuturor CREIER. probleLa om leziunile cerebrale sunt întotmele cele mai dificile îşi găsesc pe neaş. folosească un dihor alb. Credinţa îndeplineşte condiţii favorabile pentru a se exprima. -• COMISIE TEHNICĂ DE informaţia ştiinţifică. pe când în cel de al doilea poate fi asimilat cu inteligenţa generală. După cum acestea raţionale şi experimentale. Statele Unite) au ajuns să este redus la o viaţă strict vegetativă. şi tocmai la orice individ şi la toate vârstele. Pentru a eli.spun D. O . Krech Teama de deviere şi conformismul sunt şi R. credinţa mea are un fond religios. limsoane faţă de o idee sau faţă de un bajului etc. în sens contrar sau şi credinţele personale şi sentimentale. „Omul . S. faptul că ea ascultă de alte condiţii. -l sau zero. Strict dependentă de mediul socio. spiritului sunt localizate în creier. chiar şi a celor mai bizare. Batavia (Illinois.adevărat specializat al memoriei.

CRIZĂ. că vrăbiile crecute în mijlocul canarilor imită cântecul acestora. italian. efectuat de INSERM. s-a creat astfel „o nouă şcoală de muzică a grangurului" (W. sub numele de „criză de originalitate juvenilă". în lucrarea sa Universul morbid ni greşelii (1949). mai târziu. temperatură corporală etc. factorul cel mai puternic pare a fi de natură psihosocială. de exemplu. care a fost bine studiată. Omul posedă o ritmicitate nu numai în activităţi şi în alimentaţie. mai ales o reorganizare a ansamblului acestora. datând din 1987. cum sunt fazele lunii şi succesiunea anotimpurilor. prin presă şi radioteleviziune. în principal. trăiesc într-o permanentă stare de culpabilitate dureroasă. S-a descoperit că roşul provoacă o creştere a frecvenţei cardiace. care exprimă violarea gravă a unei reguli. elaborată de creierul nostru. m a n i f e s t a r e bruscă a u n e i r u p e r i de echilibru. oricât de primitivă. obiectivă. F. CRONOBIOLOGIE. comportamentul revoluţionar al adolescentului. nu au în ei nimic omenesc: ei se deplasează în patm labe.CRIZA recursuri posibile. adică utilizarea în scop terapeutic a proprietăţilor sedative sau excitante ale anumitor culori. care reprezintă . Ciclurile biologice par ordonate în principal de alternanţa zilelor şi nopţilor şi de alte variaţii ale mediului. Funcţia genitală feminină. Noua cunoştinţă modifică structura personalităţii. studiat de doi observatori care utilizează metode diferite. întrucât modul în care ne repartizăm activitatea şi odihna este acela care acţionează ca „sincronizor" esenţial. are toate şansele de a apărea diferit fiecăruia dintre ei. Unii deliranţi se acuză de toate faptele abominabile din lume. Yerkes. care permite integrarea individului în grupul său. Relaţia dintre personalitate şi cultură este atât de strânsă încât este posibilă descrierea unui tip mediu de francez. Orice societate umană. Atunci când cunoştinţele noastre sporesc. mai degrabă decât să se încerce integrarea în societate a celor care s-au îndepărtat de ea. c ă p ă t a t ă î n familie. se supune unei periodicităţi cvasiorare: un flux important de hormoni hipotalamici la fiecare interval de 60-90 minute: o pulsaţie de hormoni hipofizari din oră în oră. criminologii moderni. d e z v o l t a r e a corpului şi a s p i r i t u l u i sub a c ţ i u n e a mediului social. Pe de altă parte. Acestei sarcini preventive ar trebui să se consacre. Laplace cât şi de K. de personalitatea sa şi de metodele pe care le utilizează. Copiii sălbatici". care se exprimă inconştient în CURBA LUI GAUSS. caută să se pedepsească. CULOARE. el poate determina nevroza şi chiar nebunia. Ea există în toate societăţile umane şi probabil că şi la unele specii animale. care caută să determine efectul drogurilor şi medicamentelor în funcţie de ritmurile biologice. iar expresia emoţiilor lor este de Trebuie cultura considerată ca fiind apanajul omului? Numeroşi autori (RM. S-a observat. ale cărei rădăcini sunt infantile şi pe care bolnavul încearcă în mod disperat să o suprime. dar mai bine ar fi să se poată reduce criminalitatea luptându-se contra mizeriei. Una dintre aplicaţiile practice ale cronobiologiei este „cronofarmacologia". Un studiu. CUNOŞTINŢĂ. Când sentimentul de culpabilitate devine intens. posedă cultura sa. americanii E. Cultura este un fenomen de socializare. Gauss. nu vorbesc. puii de grangur izolaţi de părinţii lor sunt capabili să „inventeze" un cânt original pe care. ci şi în funcţiile fiziologice: tensiune arterială. educându-se totodată şi publicul. să se sporească randamentul şi să se creeze un climat psihologic agreabil. S. Kawai) socot că acest fenomen apare şi în societăţile animale. Emoţiile violente. Achiziţia de cunoştinţe este în funcţie de mijloacele intelectuale ale subiectului. Hesnard a arătat că la baza oricărei nebunii stă o culpabilitate ireală. După psihanalişti. D. la ş c o a l ă s a u p r i n p r o p r i e experienţă. A. Maurice Debesse a studiat. De la animaliculeie unicelulare şi până la om există fenomene bioperiodice: migraţia anuală a rândunelelor. ştiinţă care a r e drept obiect de s t u d i u periodic i t a t e a fenomenelor biologice. CULTURĂ. Knobil şi Ferin. Aceste ritmuri biologice sunt înscrise în patrimoniul genetic al vieţuitoarelor şi nu sunt influenţate decât în mică măsură de condiţiile de mediu. care au fost crescuţi de animale. Existenţa umană este jalonată de crize. puii lor îl vor învăţa. care caută cu stângăcie să-şi afirme personalitatea. CURBA LUI GAUSS M. de către CULPABILITATE. a cocioabelor şi alcoolismului. pe când verdele o diminuează. la numeroşi indivizi găsim un sentiment mai mult sau mai puţin clar de vină subiectivă. însă. noţiune privind un lucru sau u n fenomen. Alături de culpabilitatea reală. Orice cunoştinţă este relativă şi acelaşi obiect. în aspectele sale intelectuale şi afective. Ceea ce numim „realitate" nu este decât o reflectare a lumii. englez. impresie calitativă produsă de l u m i n ă a s u p r a ochiului. acest sentiment şi-ar avea sursa în complexul lui Oedip". prima criză fiind naşterea (intrarea în viaţă este însoţită de ţipete). bazat pe învăţare. Fiinţa trece apoi printr-o serie de etape critice. să se chinuiască. Există chiar şi o „cromoterapie". care condiţionează dezvoltarea totală a membrilor săi. descoperirea de către pacient a semnificaţiei unui simptom nevrotic poate determina vindecarea sa. E. Prin folosirea judicioasă a culorilor pare posibil să se reducă oboseala. adolescenţa şi menopauza. din 1976. menstruaţia la femeie etc. să se mutileze şi chiar să se omoare. dintre care principalele sunt înţărcarea. intrarea în şcoală. stare a celui c a r e a c o m i s o faptă condamnabilă. se hrănesc ca dobitoacele. în cura psihanalitică. comportament sau inspiră acea angoasă a omului hăituit de o crimă nemărturisită sau imaginară. deoarece ca constituie o ameninţare de temut pentru valoarea sa personală. în care regăsim principalele caracteristici naţionale ale fiecăruia. Cultura îi dă omului umanitatea sa. a cofirmat efectele culorii asupra fiziologiei. de exemplu. La om. frustrările îndelungate şi dureroase provoacă crize nervoase de agitaţie sau de furie. Cultura este aceea care transformă individul într-un tip determinat. curbă studiată s i m u l t a n a t â t de P. Scott).

care trăieşte mai ales în prezent. A doua cvartilă este mediana. în zece clase cu efectiv egal. mai îndrăzneţe decât acelea luate individual. orânduirii unu lângă alta coloane de recruţi aşe/. invers. > DEVIAŢIE STANDARD. populaţia examinată se repartizează aproximativ în felul arătat. obţinem o curbă sub formă de clopot. se obţine o curbă care are aproximativ aparenţa unui S culcat sau a unei semiogive. învăţătorul trebuie să-1 pună pe şcolar în contact direct cu lumea fiinţelor şi lucrurilor care îl înconjoară. Se spune despre un cverulent că este „procesoman".evocându-se astfel propensiunea sa pentru intentarea de procese. se arată incapabili de a alege. pe când aceste şiruri ating lungimea maximă la valorile mijlocii. CVARTILARE. Dacă unim printr-o linie continuă punctele extreme ale fiecărui şir. un loc în care se studiază concret realitatea. cu un palier care reprezintă măsura cea mai frecvent întâlnită.aţi după înălţime. este incapabil să delibereze multă vreme. 1932). activitate utilă şi recreere. care se bazează pe principiul ogivei lui Galton'. -* OGIVA L U I GALTON. unei deliberări. veritabili „persecutaţi-persecutori". în funcţie de valorile lor. de exemplu. D DEBILITATE MINTALĂ -> DEFICIENTĂ INTELECTUALĂ. Distanţa dintre prima şi a treia cvartilă se numeşte „ecartul interevatilar". care se ruinează în procese şi uneori merg până la crimă pentru a răzbuna o pretinsă injustiţie. cativă şi agresivă a persoanelor care se cred frustrate. în care pedagogia se organizează în jurul trebuinţelor esenţiale şi intereselor fiecăruia: hrănirea.CVARTILARE repartizarea normală a efectivelor. se comportă în acelaşi fel. DECROLY (Ovide). în general. Belgia. ci un clasament. Decilajul nu este o măsură. Privită în linie dreaptă. apărarea împotriva pericolelor exterioare. de exemplu. în general. el se decide prin impulsie. dimpotrivă. Această etalonare*. pe care îi clasăm în ordinea crescândă a notelor primite. Baza tuturor acestor exerciţii fiind observaţia. r e a c ţ i e r e v e n d i - Curba lui Gauss: reprezentare normală a efectivelor in funcţie de note DECILAJ. protecţia împotriva intemperiilor. lipsiţi de maturitate. ale cărui valori centrale şi dispersie sunt uşor de determinat. Deciziile luate în grup sunt. De obicei aceştia sunt paranoici. Unii adulţi. în terminologia franceză. Alţii. Decroly ar vrea să facă din şcoală prelungirea mediului natural al copilului. Prima cvartilă este valoarea variabilei care face ca 25 c/< din observaţii să-i fie inferioare. fiind suficient să le citim pe ordonată. CVERULENŢĂ. DECIZIE. Dacă. divizare a unui ansamblu statistic. Distribuirea notelor în cazul unui bun test" ascultă de Icsjea normală. alegere dintre mai multe posibilităţi. administrăm un test psihometric la o sută de şcolari de aceeaşi vârstă. Copilul trebuie să lucreze folosind documentele 91 . Divizarea efectivului în zece părţi egale furnizează clasele („interdecilele") cărora le putem stabili valorile limită corespunzătoare. Copilul. Dacă. se obţin şiruri de lungimi diferite: la extremităţi ele sunt foarte scurte (întrucât există puţini pitici şi puţini uriaşi). La extremităţi se situează elevii cei mai slabi şi cei mai bine dotaţi. medic şi psiholog belgian (Renaix. A cincea decilă corespunde medianei. în terminologia anglo-saxonă. prima decilă este cea superioară. etalonare care divizează o distribuţie în patru părţi egale. Cele mai multe dintre probele psihometrice moderne sunt etalonate pornindu-se de la valorile extrase din curba lui Gauss. să-şi imagineze clar viitorul. 1871 Uccle. Decizia succede. reprezentativ pentru o populaţie determinată. permite situarea unui individ în raport cu populaţia căreia îi aparţine.

persoane terne. el nu dispune numai de limbajul scris sau vorbit. Dar pe fondul unor bruşte mişcări sociale (exod rural.).2% indivizi inferiori din populaţia totală. subiect care prezintă o insuficienţă mentală. refulate. Jackson concepe sistemul nervos central ca pe o structură ierarhizată care cuprinde mai multe grade. Ca urmare a deficitului de inteligenţă. scrisul.H. Fiecare societate are criminalii săi. care dispun de tehnici şi de material pedagogic adaptat acestor cazuri. coeficientul de inteligenţă al deficientului intelectual este egal sau inferior lui 68 pe scara lui Wcchslcr. dar ea este în lucrărilor lucrărilor sae general provocată prin tehnici psihotera. -ARIERAŢIE. devine la 39 de ani profesor titular la catedra de boli mintale şi ale enccfalului la Universitatea 1 pe care o ocupă până î DEFULARE. degradare membru al Academiei Franceze (1959). 1987). 1907 . c a r e s e a c c e n t u e a z ă din g e n e r a ţ i e î n generaţie. progresivă a p e r s o n a l i t ă ţ i i . ca urmare a cercetărilor lui J. memoriei (Disoluţiilc memoriei.logiei g şi psihiatriei contemporane datorită ţului tactil p ţ ţiilor alcoolice. Introdus în literatura psihiatrică de către A. totalitatea infracţ i u n i l o r în r a p o r t cu legile societăţii. bine educaţi. de dans. emometode. incapabili să urmeze clasele normale. Agregat de medicină la 31 de ani. DEVIAŢIE STANDARD. Ey (19(X)-1977) a dezvoltat o teorie organodinamică a psihiatriei.(droguri halucinogene „tranchilizante" etc). A fost ales membrii -• ABREACTIE. A fost şi director al Institutului de psihologie de la Sorbona (1951-1970). metoda globala. Magnan (1890). Unii indivizi docili. acest termen a căzut în desuetudine. întârziatul mintal nu suferă de nici o boală deosebită: este pur şi simplu un individ care nu reuşeşte să se adapteze în mod armonios grupului său social din cauza insuficienţei sale intelectuale. nevrozelor şi arieraţiei. Deficienţa intelectuală determină o incapacitate socială care. Cu toate acestea. motrice sau senzorială. fiecare controlând nivelul care îi este inferior. ci din termeni plini de experienţele trăite. Pentru a se exprima. în patologia nervoasă. se face în instituţii specializate. Pentru specialişti DELAY (dean).l. Psihologii utilizează metoda testelor pentru a aprecia nivelul de inteligenţă al persoanelor examinate. . acţiune de aducere în din c o n ş t i i n ţ ă a ideilor şi t e n d i n ţ e l o r 197(1.(Astereognoziile şi sensibilităţile cerebrale. ci lucrări vii.ments de l'humeur.DEDIFERENŢIERE adunate de el însuşi. întârziatul mintal este inadaptat la societate. el se dovedeşte uneori incapabil de a-şi satisface trebuinţele şi de a avea grijă de dânsul. insuficienţă sau î n t â r z i e r e in dezvoltarea inteligenţei. infirmi motor. în cazurile cele mai grave. prin referire la media populaţiei generale: un întârziat mintal se situează în acea arie a curbei care cuprinde 2.1934). şterse. Această leziune nervoasă are ca efect descătuşarea „conflictelor şi pulsiunilor arhaice sau inconştiente". Datorită acestor 1942. naiv şi influenţabil. nuvele şi mai ales studiul Tinereţea lui Andre Gide (1957). gice ale electroşocului.Paris. liza sau psihodrama.S. psihofarmacologiei Drept urmare. Opera sa litesiune*) sau. Cititul. urechile diforme etc. au cunoştinţe generale întinse care pot să inducă în eroare. doctor în litere la 35 de ani. dinţii nu erau bine plantaţi. care posedă o excelentă memorie şi o mare fluenţă verbală. al căror număr este sensibil stabil de la un an la altul (în Franţa procentajul mediu se situează în jur de b'/<v). 92 DEFICIENTĂ INTELECTUALĂ. au un bun nivel intelectual. evoluţie a unui proces care merge de la complex la mai simplu. în domeniul psihologicului acest mecanism este legat de regresiune. La cealaltă extremă. de exemplu). Depistarea deficienţilor pe plan intelectual nu este chiar atât de uşoară pe cât s-ar putea crede. poate justifica instituirea unei tutele. care devin mai puţin specifice. 1947). dimpotrivă. de modelaj. în majoritatea oraşelor franceze există clase de integrare şcolară" (Cl. legate de viaţa copilului. manifestându-se printr-o diminuare a bogăţiei activităţilor unui individ. deficienţa intelectuală se poate defini statistic. Jackson. în acest caz este necesar să fie plasat într-un stabiliment potrivit stării sale. ideea unei constituţii morbide persistă şi dă loc la cercetări asupra eredităţii psihozelor. DELINCVENTĂ avea trăsături regulate. peutice. unile reprimând în mod voluntar tendinţele dereglărilor de dispoziţie (Les dereglepe care le socoate inacceptabile (repre. Exteriorizarea conflictelor interioare A exercitat o marc influenţă asupra psihopoate surveni accidental (cu ocazia liba. Vocabularul nu este format din cuvinte goale. surdomuţi. psihana. al Academiei de Medicină (1955). ci şi de desen. subiectul este determinat să vadă ţiilor. medic şi psihofiziolog francez (Bayonne. Morel (1857) şi popularizat de V. Maladiile memoriei. dar numărul ŢĂMÂNT SPECIAL. deşi s-ar putea crede contrariul. apoi DEGENERESCENTĂ. într-o perspectivă apropiată. După o vogă abuzivă — se vorbea de degenerescentă când faţa nu DELINCVENTĂ. incluse în şcolile primare şi în institutele medico-pedagogice'. prin acest termen se desemnează procesul de dezintegrare a funcţiilor superioare observate în cazul leziunilor cerebrale. Lipsit de discernământ. în care boala mintală este considerată „o formă de regresiune sau de stopare a vieţii psihice. Metodele pedagogice ale lui Decroly (jocuri educative. DEDIFERENŢIERE. determinată de o tulburare a substratului său organic" (1951). de cântec şi de jocul dramatic. calculul care se raportează la acest vocabular nu mai sunt exerciţii fastidioase. acest concept pune accentul pe predispoziţia ereditară la boli mintale. 1943). timide. acceptându-le şi rară este şi ea importantă: trei culegeri de integrându-le în viaţa sa conştientă. Dezintegrarea unei funcţii superioare are deci ca efect descătuşarea funcţiei imediat subiacente. centrele de interes) s-au bucurat de o mare DEFICIENT. el îşi poate rezolva tensi. —. Educaţia copiilor deficienţi intelectual sau orbi. mecanismelor fiziologice şi bioloclar cauzele tulburărilor sale şi să le critice. H. cum sunt narcoanaliza.

istovire psihică.icu. bală şi progresivă. vor să mă împingă să comit acte imorale" etc). -• HALUCINAŢIE. datorită psihotropelor'. în urma creşterii dozelor de alcool. ca în artcrioscleroză..) şi delirul devine cronic. de tulburări fiziologice şi psihologice Dementul — spunea J. în 1986. Familii întregi pot fi prinse în reţele delirice. DEPENDENŢĂ. în ceea ce priveşte cauzele delincventei juvenile (31 000 de delincvenţi în Franţa în 1988). culpabilitate. Aceasta este o sto. Bolnavul. hidrocefalie. delir alcoolic acut sau delir tremurător. scăldat în sudori. într-adevăr. Este vorba de un episod acut al alcoolismului cronic. dar ulterior s-a observat că această schemă nu se poate aplica la toate cazurile. afecţiuni organice a creierului. în general. SCHIZOFRENIE. Simultan cu inteligenţa. DELIRIUM TREMENS. grandoare. atâta timp cât nu se abordează capitolul special al delirului lor. numărul acestora s-ar ridica la 25 milioane. toxicomanie. unei indispoziţii. Delincvenţii se recrutează îndeosebi dintre bărbaţi (85%). PARANOIA. război şi perioade postbelice) criminalitatea creşte considerabil (din 1963 în 1981 criminalitatea globală în Franţa s-a cvadmpat).st suspendată („starea de lipsă"). psihoze halucinatorii cronice. în lipsa acestuia. distingând patru faze succesive: neliniştea. Acesta crede că îi vine din exterior ceea ce de fapt îi aparţine („sunt pus să zic lucruri obscene. care poate să apară în mod excepţional. Se disting două feluri de dependenţă: Demenţa nu este totuşi asimilabilă arieraţiei mentale'. Instalarea sa permanentă denotă o tulburare gravă a personalităţii şi modifică profund raporturile bolnavului cu anturajul său. Unele leziuni sunt vizibile cu ochiul liber la autopsie şi au o localizare relativ ca aceea a tumorilor. Ei pot continua o activitate normală şi. a cărei caracteristică este afectivitatea. din cauza varietăţii şi importanţei lor. într-adevăr. Dacă nu este tratat de urgenţă.soane care este supusă unei fiinţe sau unui lucru.1) dependenţa fi/. Demenţa se caracterizează.se estima la 300 000 numărul persoanelor atinse de demenţă severă. Magnan a propus o descriere evolutivă a delirurilor. stare a unei perprintr-o deteriorare mentală. este imposibil de disociat delirul de biografia bolnavului. Delirurile cronice (deliruri paranoice. ideile de persecuţie. se poate obţine o regresiune importantă a tulburărilor prin suprimarea cauzei lor (tumoare. . dintre cei lipsiţi de calificare profesională. 1989]).S. bolnavul îşi exprimă în mod liber agresivitatea şi poate merge până la omor. care este o stare pare a dezvoltării intelectuale. Câmpul conştiinţei se îngus. se întâlneşte în maladiile mintale. DELIR. labilitate afectivă. Actualmente interesul se îndreaptă asupra studiului fundamental al personalităţii. Această stare psihică. memoria Poate exista dependenţă faţă de un este alterată. de afectivitatea lui şi de experienţele trăite. posesiune etc.. sunt de menţionat factorii psihosociali (alcoolismul părinţilor. E. după A. PERVERSIUNE.DEPENDENŢĂ dezvoltarea rapidă a industriei) şi mai ales în perioadele tulburi (recesiune economică. şomaj. ~> CRIMĂ. dispoziţia. demenţa arteriopatică şi alte demenţe cu o etiologie diversă sunt incurabile. Majoritatea bolDEMENŢĂ. şerpi. judecata este perturbată (un produs toxic. glo. este atins simţul dorinţa imperioasă de repetare a convalorilor morale. tează.). Unele forme de demenţă sunt curabile. Din acest moment. Schneck (1987). mai mult sau mai puţin durabilă. revoluţie. infecţie sifilitică). la care se adaugă deficienţa intelectuală şi tulburările de caracter (80% dintre delincvenţii juvenili sunt arieraţi sau acuză tulburări de caracter). Sindromul demenţial este o manifestare a leziunilor cerebrale. dezordine a gândirii care face ca fapte imaginare să fie luate drept fapte reale. pe când adaptativă ce are drept consecinţă apariţia demenţa este o degradare a vieţii mentale. şobolani. Toate funcţiile sunt atinse. Temele delirante sunt nenumărate: persecuţie. Potrivit concepţiei psihanaliştilor. fabulaţie. se vede înconjurat de animale scârboase (broaşte-râioase. Delirul paranoic ar avea aceeaşi rădăcină: ideea „îl urăsc" devine „el mă urăşte".M. Manifestările. altele sunt difuze. păianjeni. atenţia devine deficitară. carenţă de autoritate educativă. mecanismele constitutive şi evoluţia lor sunt extrem de variabile. V. impulsivitate etc. deliruri fantastice) ocupă un loc important în patologia mentală a adultului. dar care survine în mod regulat după o „înţărcare" brutală a alcoolicului (clasificarea americană a tulburărilor mintale identifică delirium tremens cu „sindromul de înţărcare alcoolică" |D. în faţa cărora se zbate şi încearcă să fugă. de care se face uz pentru subiect fură ziua în amiaza mare un butoi de vin. dar şi în cele infecţioase. poate muri într-un acces convulsiv.navilor sunt în vârstă de peste 60 de ani. ceea ce explică anumite sumului produsului toxic. în Franţa. delicte (cum este furtul din galantare sau subiectul prezintă o stare depresivă atentatele la pudoare) şi comportamentele anxioasă. III R. pe când idiotul a fo. sărăcie. pe care personalitatea conştienta a bolnavului nu le poate accepta.S. delirul ar fi expresia unor sentimente refulate. Starea delirantă nu implică existenţa unei deficienţe intelectuale. în esenţă. discordii conjugale. Unele se asociază cu imagini atât de vii încât devin deliruri halucinatorii.. în secolul al XlX-lea. 2) depenîntotdeauna sărac. Există deliruri împărtăşite de una sau mai multe persoane. puerile: colecţionism. frustrare.. descărcat de orice culpabilitate. ideile de grandoare şi demenţa". Esquirol — este intense atunci când luarea drogului este un bogat sărăcit. mizeria afectivă a copiilor). denţa psihică. fiecare aducând un nou argument suplimentar care întăreşte convingerea membrilor grupului. tremurând din tot corpul. datorată unei > BOALA LUI ALZHEIMER. ba încă procurarea plăcerii sau pentru disiparea se şi face ajutat de doi agenţi de poliţie) etc. în Statele Unite. în intoxicaţii (alcoolism. în 2-3 zile se revine la calm. Unii bolnavi au o inteligenţă remarcabilă. îl rostogoleşte până acasă. crescuţi în familii disociate (75% dintre ucigaşi şi 85% dintre hoţi). nu se deosebesc de persoanele normale. Dar demenţele degenerative (senile şi presenile).

aceste tulburări pot să dispară. la întoarcerea acasă se va lua de soţia sa sau de copil.P. conducerea unui vehicul. cognitive. Cele mai afectate sunt femeile măritate din clasa muncitoare (60%) şi persoanele care au un nivel de instruire superior (cadre didactice. Acest mecanism. se obţin diferite înregistrări decât mâzgăli.în general. în Franţa. un bun test de inteligenţă. în acest caz se ţine seama atât de aspectul formal al desenelor (amplasarea pe suprafaţa hârtiei. potrivit unui sondaj al Institutului francez de opinie publică (I. singură96 DETERIORARE MENTALA tate etc). Şi la om deplasarea este un fapt de observaţie curentă: un tată de familie. relativ puţin numeroase. după trei luni faţa copilului împietreşte într-o expresie de tristeţe. de exemplu. pierderea unei fiinţe dragi. ca mijloc de electrodermale*.. Depresia există şi la copil. Anxios. 1985) pot determina de asemenea o depresiune nervoasă. grosimea liniilor. trăirile sale. cu copiii. Pedopsihanaliştii se servesc de desene pentru a înţelege dramele infantile şi pentru a-şi ajuta tinerii pacienţi să le depăşească.e cen/ura. se regăseşte în simptomcle nevrotice şi. formate prin repetarea regulată a unui eveniment. La început mofturos şi plângăcios. uneori enurezie). Doarme prost. Există şi alte desene-test. caracterizată îndeosebi de tristeţe şi de o scădere a tonusului şi energiei. să fie matur spre a o recepta: un copil nu poate învăţa să meargă sau să scrie dacă nu a atins un anumit nivel de maturizare". copilul sfârşeşte prin a refuza orice contact uman.DEPLASARE DEPLASARE. Pentru studierea caracterului copiilor se utilizează desenul liber sau cu temă. Goodenough* a stabilit foarte imperfect. dezgustat.. folosindu-1 ca psihogalvanometru pentru răspunsurile test de dezvoltare mentală. care dezvăluie universul copilului. Etologii au descris pe larg activităţile de substituţie la animale. detecCerându-le să deseneze un „om". Surmenajul. toţi reacţii emoţionale când răspunde la anucopiii. care se poate . răspunsul emoţional la tururi ale unei figuri. printr-o dereglare de dispoziţie (plictiseală. se apucă să ciocănească cu pliscul o ramură de copac. boală etc). dispoziţie relativ stabilă generată de un exerciţiu prelungit. în afară de depresiile constituţionale. vlăuşurinţă nivelul intelectual al copiilor. cu soţul/soaţa. nuarea rezistenţei electrice a pielii şi de însemnând şi desenul în culori. unul dintre procesele fundamentale ale funcţionării aparatului psihic". Una din cauzele acestor tulburări este necazul suferit de părinţi (dare afară din serviciu. Dincolo de acest termen. 5-10% din populaţia mondială ar prezenta tulburări depresive. Ea se manifestă.). Sentimentul de inferioritate care rezultă de aici îi sporeşte şi mai mult melancolia. constând în reproducerea de „forme geometrice" (Rey. Funcţia deprinderii este economică: ea liberează spiritul de actele care pot fi automatizate (mersul. indiferenţă) şi tulburări de comportament (instabilitate. Repetarea nu este însă singura condiţie a deprinderii. Freud a arătat cum este pusă la lucru deplasarea în elaborară viselor. Psihologii utilizează desenul mai ale creierului. La 2-3 ani copilul nu poate siunii arteriale. Există deprinderi motorii. exasperată că nu-şi poate înfrânge „rivala". spre a face să eşue/. exil. psiho. personal administrativ. inclusiv variaţii determinate ale undelor electrice acuarela. şefi de întreprindere). fie într-o formă simbolică.M. Utilizându-se simultan un ales în studierea copiilor. DETECTOR DE MINCIUNI. cât şi de conţinutul acestora. DESEN. iar la 5-6 ani ştie să lească dacă subiectul examinat prezintă „deseneze". S. scădere a randamentului şcolar. micşorarea zilei (Rosenthal. sunt degradate. -> CARENŢA AFECTIVA. nu mai progresează în dezvoltarea psihomotorie şi pierde din greutate. HOSPITALISM. dezinteres. alegerea culorilor). ansamblu de linii şi conîn mod obişnuit. agresivitate. în toate formaţiunile inconştientului.). opoziţie. fie direct. Dacă separaţia afectivă nu trece de 3-4 luni. O păsăruică. Pentru ca aceasta să se formeze este necesar ca organismul să fie pregătit. măsurarea ritmului respirator şi un sfigDesenul evoluează o dată cu dezvoltarea mograf pentru măsurarea pulsului şi a prepsihologică. simplu şi încântător. guire intelectuală. a unui loc de muncă. un pneumograf pentru descifrare a caracterului şi afectivităţii. mecanism psihologic prin care o şarjă afectivă (emoţie. realizat în 1987. se disting depresii reacţionate în faţa dificultăţilor vieţii (conflictul cu un superior ierarhic. termenul desen depăşeşte ritmului cardiac şi respirator. de vârsta matură (între 45 şi 54 de ani).S. ar exista 6-7 milioane de persoane afectate de acest sindrom. nu mai plânge şi cade într-o stare letargică. Până la vârsta de 6 ani. mai ales atenţia şi memoria. o situaţie dată se însoţeşte de modificarea în psihologie. El suferă din cauza neputinţei sale şi are impresia că facultăţile sale intelectuale. bulimie sau iuiorexie. muştruluit de şeful său. aparataj complex bazat pe asocierea de cuvinte şi pe efectele fiziologice ale emoţiilor. descurajat. care permite să se controleze cu DETERIORARE MENTALĂ. de a-i scleroza spiritul şi afectivitatea. fiind de asemenea lipsit de orice iniţiativă.O. DEPRINDERE. pulsiune) este transferată de la obiectul său veritabil către un element de substituţie. pusă în faţa unei oglinzi. deplasarea (sau activitatea substitutivă) permite reducerea tensiunii. în toate cazurile.torul de minciuni rămâne un instrument loaga americană F. desenează în acelaşi fel. în pofida calităţilor sale. destinate aceloraşi scopuri. DEPRESIE. stare morbidă. sociale etc. Deprinderea prezintă totuşi pericolul de a sărăci fiinţa umană. de a o fixa în reţeaua automatismelor. în general. Benton). oricare ar fi originea lor etnică sau mite întrebări sau pronunţă anumite socioculturală. privirea îi este goală. mai târziu el încearcă să grafice după care este posibil să se stabirespecte un model. cuvinte.). Potrivit datelor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii (O. un regim alimentar prea sever. mai mult sau mai puţin durabilă.F. de dimisimpla imagine în creion sau în peniţă. subiectul deprimat este incapabil să înfrunte cea mai mică dificultate. micuţ troglodit. Spitz) ansamblul de dezordini fizice şi psihice care se instalează progresiv la copilul mic separat de mama sa după ce a avut cu ea o relaţie satisfăcătoare de cel puţin şase luni după naştere. pronosticul rămâne sumbru. Se numeşte depresiune anaclitică (R.

DIDACTOGENIE. Dipsomania trebuie deosebită de potomanie. de exemplu. să fie privită în istoricitatea sa supus principiului plăcerii (limitat la simpla şi în relaţie cu mediul acestuia. care pot dezvolta o aversiune faţă de şcoală şi chiar faţă de studii în general. dar îi zdrobesc pe copii. confundă trecutul cu prezentul. Pro. unul dintre cele patru tipuri morfologice esenţiale. Kretschmer. primă importanţă. Diferenţierea caracterizează dezvoltarea unui individ. există un anumit număr de legi valabile pentru toţi. surmenaţi sau excedaţi de sarcina lor. de exemplu. tendinţă excesivă de a consuma băuturi alcoolizate. timp de mai multe zile. Datorită cooperării. alţii. apar noi forme dentă şi variată. ele capătă forme. despre care nu păstrează decât o vagă amintire. în anumite afecţiuni (confuzie mentală.DEZORIENTARE Multă vreme s-a crezut că dezechilibrul mental este constituţional. o mare experienţă. dezbinării familiale. dar în mod practic niciodată o dezvoltare lineară. de la o condiţie globală şi omogenă la alta mai specială şi eterogenă. pierderea acestui simţ de orientare se dovedeşte durabilă. Unii. ansamblu de tulburări psihologice sau psihosomatice provocate la elevi de unele cadre didactice. Conceptul de „dezechilibru mental" este absent din nosografia americană (D. Bolnavul. Condiţiile optime pentru ca aceasta să se deruleze în mod armonios sunt: o bună igienă. DIGESTIV. El cere din partea psihologului stăpânirea perfectă a tehnicilor. îngrijiri marcate de afecţiune. de exemplu. O observăm în toate domeniile. Procedând astfel. se îmbogăţeşte progresiv. remarcăm aici pusee rapide. pe când copilul mai în vârstă se mulţumeşte să sustragă segmentul corpului afectat de excitaţia neplăcută. 101 DIAGNOSTIC. demenţă.S. stagnări. la început limitate la plăcere şi durere. rătăcire. o vastă cultură şi multă intuiţie. adică maturizarea sistemului nervos se realizează în aşa fel încât copilul dobândeşte mai întâi controlul capului. instabilităţii mediului de viaţă. se crede acasă la el pe când este la spital şi chiar nu izbuteşte să pună ordine în propria sa schemă corporală'. Descrierea din această nosografie care se apropie cel mai mult de dezechilibrul mental corespunde personalităţii antisociale. Cu toate acestea. deosebit de exigenţi. Fiecare fiinţă umană are un ritm de creştere care îi este propriu. îşi ameninţă sau îşi umilesc şcolarii. Sigaud (1908). perplexitate. o ambianţă stabilă şi plină de căldură.va explica maximum de fapte graţie unui gresiv. fiinţa umană devine tot mai independentă Diagnosticul psihologic este un act de de contingenţele exterioare. ea trebuie să fie raportată de funcţionare care îl conduc pe sugarul la subiect. Orice diagnostic se bazează pe trei mari La om dezvoltarea nu se reduce la simpla creştere. Utilizarea baby-tests permite psihologilor să ştie dacă dezvoltarea copiilor mici se face în mod normal. Fiinţa umană se situează într-un mod implicit în timp şi în spaţiu. comportamentul copilului mic. tratamentul şi evoluţia ulterioară a subiectului. se înfurie. S-a stabilit. iar conduita sa socială devine mai selectivă. închizându-se în mutism sau cufundându-se în depresie. care se caracterizează printr-un abdomen voluminos şi importante trebuinţe vegetative. Sub influenţa condiţiilor principii: informaţia trebuie să fie abunfiziologice şi socioafective. -• SETE. serie de etape prin care trece fiinţa vie spre a-şi atinge soane. interprecăutare a satisfacerii trebuinţelor) la starea tarea' cea mai probabilă va fi aceea care de adult conexat principiului realităţii. la început nediferenţiat. incapabil să diferenţieze părţile spaţiului său vital şi să le restructureze într-un ansamblu coerent. în clasificarea lui C. chiar şi urină. a funcţionării unui grup sau a situaţiei unei întreprinderi. concluzie logică a o serie de investigaţii destinate înţelegerii comportamentului unei perDEZVOLTARE. apoi al membrelor superioare şi. erorile de diagnostic sunt eliminate şi nu mai vedem. că dezvoltarea psihomotorie urmează o axă „cap-picioare" (numită şi axa cefalo-caudală). dacă subiectul nu are altceva la dispoziţie. altele celule senzoriale etc. La început toate celulele DIPSOMANIE rezultate din segmentarea oului sunt identice. timp în care subiectul este cufundat într-o profundă stare de beţie. cu scopul de a înţelege fenomenele care se produc în mulţimi restrânse. Nu rareori învăţătorii se arată cel puţin neîndemânatici cu elevii lor. sindromul lui Korsakov). copii care suferă de carenţă afectivă consideraţi a fi arieraţi şi nici tumori cerebrale rămase nediagnosticate. ei îşi descarcă tensiunea nervoasă. care este trebuinţa imperioasă şi permanentă de a consuma orice fel de băuturi. întrucât el condiţionează 100 .însă. DIPSOMANIE. deplina realizare de sine. tendinţă care se manifestă intermitent. Acest tip corespunde endomorfului* lui W. al celor inferioare.) La fel. uneori periodic. Sheldon şi picnicului* lui E. Apare mai ales la subiecţii ciclotimiei. DIFERENŢIERE. pe măsură ce reflectăm şi achiziţionăm cunoştinţe. Munca de echipă înlocuieşte din ce în ce mai mult actul individual. Tentativele terapeutice şi de inserţie profesională sunt adesea decepţionante. dura mai multe zile. Sugarul mic. multiplică temele pentru acasă. DEZORIENTARE. care acceptă să trăiască. se rătăceşte în locuri cunoscute. însă în prezent se acordă o importanţă determinantă influenţelor educative. Această trebuinţă de nestăpânit poate . reculuri. reacţionează la durere prin agitaţia întregului său corp. experienţe comune. acestea se diversifică în noţiuni specifice. -* PSIHOPATIE. Progresiv. Acest proces este pus la lucru încă de la fecundare. Expresiile sale emoţionale. ramificându-se în varietăţi distincte.M. III). trecerea de la general la particular. Grupul de diagnostic este o echipă de persoane cu orizonturi diferite. H. devin mai precise. Cunoaşterea procedează după acelaşi principiu: la start posedăm câteva idei generale asupra unei chestiuni. structuri şi funcţii noi (unele devin neuroni. în special carenţei de autoritate. comportamentul se diferenţiază şi minimum de ipoteze. dar. la sfârşit.

cu atât mai puţini dislexici găsim în clasa sa (E.. dacă în dislexie găsim adesea factori afectivi asociaţi cu dificultăţi de organizare spaţio-temporală. perturbare în învăţ a r e a calculului la copii care posedă totuşi o inteligenţă normală.. altele. După J. tulburare a scrisului. discordanţă în dezvoltarea a n u m i t o r funcţii.ul în care operaţia cuprinde numere zecimale). ea observându-se mai ales în unele boli organice ale creierului.ci şi şcoala. Dar mulţi şcolari. neglijează celelalte materii. DISLEXIE. de exemplu. Subiectul este în imposibilitatea de a pronunţa corect un cuvânt sau un sunet determinat (el va spune „ţe" în loc de „ce". încurajat. Este vorba în acest caz de o stare prepsihotică. deasupra şi dedesubt etc. important este să fie redusă anxietatea. Sănătoşi la minte. Unii se revoltă. la fel ca stângăcia' contrariată. devin elevi dezabuzaţi. achiziţia de cunoştinţe. vocabularul lor fiind insuficient. Această tulburare însoţeşte destul de adesea dislexia" şi. pedagogice. Lucrul acesta este posibil în măsura în care copilul este pus în mod prematur să înveţe să citească (înainte de şase ani) şi dacă nu se aşteaptă agravarea tulburărilor observate. învăţarea şi motivaţia. dezgustaţi de eşecurile lor. Subiectul pare dezamăgit. DISLALIE. Există. ceea ce i-a făcut pe unii autori să spună că această tulburare este legată de organizarea cerebrală. silabele sunt repetate. Scrisul se lăbărţează în toate sensurile. ei se descurajează.) şi mutilează cuvintele şi frazele până la a le face de nerecunoscut. Corectarea acestor tulburări este posibilă prin reeducare condusă de un specialist (ortofonist). în realitate. Dificultăţile grafice care apar la copii cu o inteligenţă normală sunt adesea datorate unei contracţii mulsculare exagerate. nici unul dintre aceşti factori nu-i sunt proprii. Cauzele acestei „infirmităţi sociale" (J. ale orientării în spaţiu (a şti unde este dreapta şi unde este stânga. Dar nici un fel de reeducare nu reuşeşte fără participarea activă a părinţilor şi învăţătorilor. DISGRAFIE. DISARTRIE. într-adevăr. Unele cazuri de dislexie se ameliorează spontan. t u l b u r a r e privind învăţ a r e a cititului. de Ajuriaguerra) cred că ar fi mai degrabă vorba de lipsa motivaţiei de a învăţa. -<• DlSLALlE. Articularea cuvintelor este defectuoasă. Malmquist). Disartria are o origine centrală. un copilaş normal. asociată uneori cu un sprijin psihoterapeutic. vălul palatin. spre opt sau nouă ani. a corobîîn loc de a coborîetc. DISFORIE. La reeducare se poate recurge indiferent de vârstă. în vârstă de 15 luni.în parte afective şi. nu respectă liniile şi devine ilizibil. t u l b u r a r e a vorbirii. de o predominanţă a emisferei drepte.şorţ"etc). DISCALCULIE. surditate. ci se intervine reeducativ din primul moment. Alţi cercetători însă (J. lasă serioase sechele. tulburare de articulare verbală datorată malformaţiilor sau unor leziuni ale organelor periferice ale fonaţiei (limbă. în mod obişnuit.. să citească fără poticneli: inversează silabele (caramad în loc de camarad. în parte ereditare. al cărui echipament nervos. alţii se deprimă sau adoptă o atitudine de nepăsare.. ci modificarea sistemului de gândire al şcolarului. şcolarul nu izbuteşte să-şi depăşească dificultăţile. este util ca el să fie prezentat la o consultaţie specializată. Vedem deci că nu numai elevul este în cauză în cazul discalculiei. Dacă. cum sunt delirium tremens". subiectul bolboroseşte. în pofida eforturilor lor şi ale învăţătorilor. legată de perturbări de origine emoţională. La adulţi se întâlnesc tulburări de caicul în stările de degradare intelectuală (asemenea tulburări pot fi unul din primele simptome ale demenţei) sau ca urmare a unei leziuni a cortexului cerebral. inteligenţi (10%. să se evite de la bun început această tulburare. Numim Jisarmonie evolutivă organizarea patologică a personalităţii. nu o va face dacă nu o doreşte. dacă nu a fost suficient de stimulat în acest sens sau dacă faptul de a merge i se pare periculos. De exemplu. osos şi muscular este suficient pentru a merge. nu ştie prea bine de unde să înceapă să facă adunarea). ei nu reuşesc.DISARMONIE DISARMONIE.. Deficienţi la citit. Dificultăţile lateralizării. însă. că cu cât învăţătorul este mai experimentat. dislexia constituie o importantă problemă pedagogică. are la bază dificultăţile de organizare spaţială (şcolarul. dezabuzat.). demenţa" sau paralizia generală* de origine sifilitică.) sunt fapte frecvente. într-o cantitate deloc neglijabilă. ea dispărând în urma unei reeducări adecvate. opriri (fixaţie*) şi chiar reculuri (regresii*). la ieşirea din şcoală 25% dintre copii nu stăpânesc împărţirea (55% în ca/. unii şcolari eşuează în calcul pentru că nu înţeleg enunţurile problemelor. buze. căutând uneori o excitaţie artificială în alcool sau drog şi putând sfârşi prin sinucidere. dezvolt a r e care nu se realizează în modul a ş t e p t a t . disarmonii privind dezvoltarea funcţiilor intelectuale. ca şi aceasta. deficienţi la ortografie. Hallgren) nu reuşesc să o facă. cu o frecvenţă regulată la clasă.) sau motorie. după primele două luni de exerciţii. în dezvoltare intervin cel puţin trei factori: maturizarea. Vogler (1988). de o absenţă a curiozităţii intelectuale. să fie reabilitat. psihomotricitatea şi împlinirea afectivă. în care intră toate discordanţele dezvoltării intelectuale şi afective. cu posibilitatea unei evoluţii spre psihoză. pe care este necesar să o aprofundam. Această anomalie se ameliorează şi chiar dispare complet prin reeducare psihomotorie şi grafoterapie". Scopul nu este o nouă învăţare a cititului. De preferat este. . s-a putut constata. sincron şi a r m o n i o s . dinţi. Avem de-a face cu un fenomen ale cărui cauze sunt complexe. Discalculiile sunt numeroase. Un copil poate fi supradotat într-un domeniu şi total deficient în alt domeniu. ca în afazie. un copil de şase ani învaţă să citească fără dificultate. Pe de altă parte. • • > TEORIA OPERATORIE. în loc de a-1 hărţui şi de a-1 ocărî pe şcolar. Boutonier) sunt rău cunoscute. în acelaşi fel. -• DlSARTRIE. Creşterea fizică. „sorţ" în loc de . Prin consecinţele sale sociale şi psihologice. încurcătura este însă trecătoare. dimpotrivă. El trebuie în primul rând învăţat să-şi organizeze spaţiul şi timpul prin exerciţii adecvate. după B. neprezentând nici o deficienţă senzorială (miopie. intelectuală şi afectivă a unui copil cunoaşte progrese. care au a-şi modifica îndeosebi atitudinea. t u l b u r a r e d e d i s p o z i ţ i e caracterizată printr-o slăbire a interesului pentru viaţă şi un sentiment general de insatisfacţie.

studiu ştiinţific al metodelor de practicare a examenelor şi concursurilor. tulburare a dezvoltării corporale caracterizată de dizarmonie şi diformităţi. Pentru a descrie asemenea simptome. de exemplu. tip fizic care reuneşte caracteristicile ce aparţin celorlalte trei tipuri: picnic. şi H. rupere legală a căsătoriei. aproape 40% dintre copiii ai căror părinţi au divorţat. De exemplu. Primele cercetări sistematice asupra examenelor tradiţionale. Festinger pentru a desemna indispoziţia psihică datorată faptului partajării între două sau mai multe idei contradictorii. displazia este o variabilă care se adaugă celorlalte trei componente fundamentale: endomorfism*. p şi q). Omul are nevoie de coerenţă logică şi de armonie afectivă. leptosom şi atletic. după ce am scris o scrisoare care mă contraria. umeri înguşti şi braţe firave. să resping informaţia primită („nu cred că şi-ar putea trăda ideile") sau să-i minimalizez importanţa („îşi va da repede seama de greşeala făcută"). Fiecare are criteriile sale de referinţă. mai mult de 50% dintre şcolari ignoră acordurile participiului trecut. Le trebuie în medie 10 ani ca să accepte situaţia. DISONANŢĂ COGNITIVĂ. pe un eşantion reprezentativ de peste 2 000 de elevi din cursul mediu. discurs incoerent etc. flexibilitatea legislaţiei. DIVORŢ. ca această armonie să fie perturbată de evenimente neaşteptate. dislocare a personalităţii. fără a fi însă disortografici în sensul arătat. Ea pare legată de constituţie şi depinde de un mecanism neurofiziologic controlat de diencefal (baza creierului). Literele 104 . clivare). Există însă şi o altă varietate de distracţie. dislocarea Eului bolnavului. tumorală e t c . H. în sistemul lui W. ruptură de armonie. Potrivit unei anchete efectuate de Ministerul Educaţiei Naţionale (1987). în sistemul biotipologic al lui E. fie ele de origine traumatică (rănire). sau să-mi modific eu însumi poziţia. Bleuler. Arareori soţii se despart fără ură şi arţag. Copiii sunt însă cei care suferă cel mai mult de pe urma acestei situaţii. Se întâmplă. un subiect poate să aibă picioarele scurte şi groase. displazia este un tip morfologic care prezintă devieri în raport cu cele trei tipuri prinicipale: astenic* (sau leptosom). atletic' şi picnic'. Chaslin utilizează termenul „discordanţă". întreprinse din 1922 de către M. DISPOZIŢIE. pe când în 1988 această proporţie se apropia de unu la trei. Notarea probelor de către profesori nu este niciodată cu totul obiectivă. Weinberg (1927-1933). de asemenea. în 1900. în acest scop se introduc pauze în perioada de muncă şi se reduc zgomotele nocive. DISOCIERE. gravă şi durabilă. Dai. Diferite experimente permit să se presupună că există un aparat de control care filtrează mesajele senzoriale şi nu lasă să ajungă la cortex decât pe cele mai semnificative. ectomorfîsm\ mezomorfism'. Dispoziţia le dă emoţiilor coloratura lor afectivă. Pentru băieţii în vârstă de 6 până la 8 ani pierderea tatălui echivalează cu un doliu. una conştientă. în industrie se fac eforturi de a se diminua fluctuaţiile atenţiei. iar locul lor în cuvinte nu este respectat. La schizofrenic. adoptând o altă opinie. Pieron. ci de restrângerea câmpului conştiinţei. alta inconştientă: de exemplu. să o rup cu prietenul meu. pe acela de Spaltung (= despicare. ceea ce înseamnă o transformare în anturajul meu. emanciparea femeii. Distracţia se poate datora şi conflictului a două motivaţii. Lucrul acesta a dus la atât de mari divergenţe în notare încât s-a putut vorbi de scandal. După J. DISPLASTIC. continuate de H. iar E. Parisul a şi atins nivelul Statelor Unite. Aş putea. Distracţia corespunde unui mecanism de apărare inconştient al persoanei în faţa unei situaţii neplăcute. în general. de pildă. a cărei origine poate fi sexuală. într-un moment sau altul. este foarte ridicat. de exemplu. fie prin grafismul lor (m şi n. va trebui să recurg la un alt element care mă va ajuta să depăşesc contradicţia şi să-mi regăsesc echilibrul interior. tulburare privind învăţarea ortografiei. Kretschmer. Numărul şcolarilor care au o proastă ortografie. fie prin pronunţare (v şi /)• sunt confundate. pot să ducă la modificări ale dispoziţiei. anul II. sus şi jos). P. dar cel mai adesea este asociată cu dislexia*. Această creştere are cel puţin trei cauze: punerea sub semnul întrebării a familiei în forma ei tradiţională. au arătat fără echivoc marea lor imprecizie. o uit în buzunar. unde o căsătorie din două se termină cu divorţ. Aş putea. mărturiseşte deodată în public opinii politice contrare acelora pe care le profesez eu. Disortografia se datorează unei proaste organizări spaţiale (confuzie între dreapta şi stânga. care sare de la scripcă la iepure. Leziuni localizate în această zonă determină tulburări de dispoziţie. însă. cercetări bazate pe controlul statistic. în germană. Pentru a reduce această „disonanţă". DISTRACŢIE. dar şi — în unele cazuri — dificultăţilor afective ale copilului. fluctuaţii ale căror consecinţe sunt uneori dramatice. de o stare depresivă. Aceste simptome exprimă perturbarea psihicului.DISOCIERE DOCIMOLOGIE prea puţin diferenţiate. concept propus de L. Laugier şi D. copii pe care ea i-a studiat timp de 15 ani.examenele tradiţionale rezistă 106 DISORTOGRAFIE. în acest caz nu mai este vorba de un cusur al atenţiei. deplasare a atenţiei unui'subiect asupra unui obiect diferit de acela care îi ocupa iniţial câmpul conştiinţei. DOCIMOLOGIE. au suferit. Sheldon. în clasificarea lui E. iar 70% fac cel puţin şase greşeli la o dictare. aceea a savantului izolat (distras) de lume din cauză că trăieşte consacrat cercetării sale. stare afectivă fundamentală care poate să oscileze între polii extremi ai mâhnirii şi bucuriei. Wallerstein (1986). ceea ce îi dă un aspect lipsit de armonie. DISPLAZIE. caracterială sau culturală. toate leziunile cerebrale. se număra un divorţ la douăzeci de căsătorii. Persoanele la care predomină această variabilă aparţin tipului dizarmonic. Unul dintre prietenii mei. notăm bizarerii în comportament: surâsuri în timp ce îşi exprimă durerea. Aproape întotdeauna divorţul este punctul final al unei neînţelegeri conjugale. zigzaguri brutale ale cursului gândirii. Kretschmer. în Franţa. infecţioasă. Uneori o întâlnim izolat.

Statisticile arată însă că înrobiţii consumului de droguri se recrutează din rândurile indivizilor celor mai defavorizaţi şi mai prost integraţi din punct de vedere social: 0.5 miliarde de indiană). 1988). în această grupă găsim pro. sfidând societatea.. Docimologia ar vrea să obţină o perfecţionare sensibilă a metodelor de examinare şi o formaţie tehnică a examinatorilor.R. Olds (1954). După un semestru de studii la Universitatea din Berlin (1903-1904).T. DOPAJ sau DOPING. Cu toate acestea. aceste substanţe stimulează „centrii plăcerii" descoperiţi în creier de J. deşi este adevărat că voinţa nu se exercită fără o prealabilă dorinţă. produs natural sau sintetic capabil să modifice comportamentul consumatorului şi să genereze o dependenţă. 1945).S. este necesar să survină un obstacol. 3) halucinogenele'.C. dar şi amfetaminele". în mod corelativ. se produce un fel de „inerţie" sau de nonreacţie a acestor structuri cerebrale la activităţile fizice sau intelectuale. 4) stimulentele psihice sau psihoanalepticele. Plăcerea exclusiv fizică? 5) hipnoticele.I. dorinţa nu va avea timpul să apară. încă nu este clar ce le împinge pe atâtea duse ca tutunul. într-adevăr. a căror recompensă' normală era plăcerea. căci în toţi timpii Românii au avut nevoie de ele". acestea din urmă nefiind şi atâtea persoane să recurgă la drog. unde a predat şi psihologia etnică. să doresc să 106 mănânc şi totuşi să nu fac nimic pentru a-mi satisface trebuinţa. putem spune că toxicomanii au în comun căutarea unei plăceri imediate. La realitede l'Esprit (1928). generată de această trebuinţă. DORINŢĂ. cum sunt dubla corectare a lucrărilor scrise şi luarea din ce în ce mai mult în considerare a dosarului şcolar al fiecărui elev. redactată prin prisma „teoremei" că psihologia poporului român înseamnă aproape exclusiv psihologia ţăranului român. alor săi? Imprudentă curiozitate. provoacă sentimente şi pasiuni. 2) drogurile exaltante. jud. iar dorinţa mea de a mânca.MEDIATOR CHIMIC. în 1987. a alocat 3. transformată într-o capcană fără ieşire? Răspunsurile nu pot fi nici exclusive şi nici generale. Ea dă vieţii afective tonalitatea ei. a făcut studii de specializare la Sorbona şi a urmat cursurile Şcolii de înalte studii morale şi sociale (1901-1903). numite şi sistemul recompensator al creierului. DROG. cum sunt barbituricele. dibăcia. Licenţiat al Facultăţii de Filosofie şi Litere din Bucureşti (1901). pot fi conştient de faptul că îmi este foame. Folosirea drogului nu ar fi atât de blamabilă dacă stimularea repetată a centrilor plăcerii nu ar duce la obişnuinţă'. morfină. Este aproape imposibil Număr de interpelări pentru folosirea de să se lupte împotriva plăcerii obţinute fără droguri din anul 1965 în anul 1987 107 . Dorinţa ia naştere din frustrare. aceasta nu implică în mod automat actul voluntar. în 1905 a fost numit conferenţiar de psihologie socială şi sociologie la Bucureşti.67% cadre medii. Vâlcea. cu livrate decât pe bază de reţetă medicală. am săvârşit o faptă eroică sau pur şi simplu ne-am terminat în mod satisfăcător munca. tendinţă devenită conştientă de obiectul ei. Recurgerea la dopaj denotă personalităţi slabe. 0. DRĂGHICESCU (Dimitrie). Foamea. toxicomania* a devenit sau cannabis (70-80% dintre toxicomanii francezi sunt consumatori de cânepă una din preocupările majore ale guvernului care. Pe de altă parte. Ciclistul britanic Tom Simpson a murit din această cauză la urcarea unei pante la Ventoux (1967). sociolog şi psiholog român (Zăvoieni. Dacă mănânc fără a-mi fi foame. Drogurile pot fi clasate în cinci grupe: 1) stupefiantele sau „drogurile dure". ale cărei legi sunt încălcate? Şantajarea adesea prezente în farmacia familiei.08% cadre superioare. este o trebuinţă" pe care eu caut să mi-o satisfac. ceaiul. termen derivat din verbul englez to dope. stă la baza vieţii active. Le probleme de Iu conscience. 1875-Bucureşti. ceea ce necesită doze mereu crescute.DROG totuşi tuturor asalturilor. în ampla lucrare Din psichologia poporului român (1907). care cuprind îndeosebi cocaina şi opiaceele (opium. înşelăciunea şi făţărnicia. care am văzut că erau note de seamă din psichologia Dacilor şi Romanilor. care sunt lipsite de încrederea în sine sau care vor să se iluzioneze.72% salariaţi şi 49. de exemplu. în asemenea condiţii. într-adevăr. cum sunt alcoolul. Etude psychosociologique (1907). codeină). riscul de a muri. nu-i rămâne subiectului deziluzionat decât disperarea sau întoarcerea la drog.61% persoane fără o profesie definită (O. Aceleaşi structuri. 20. Dorinţa de a se afirma. heroină. eterul şi acetatul de anii prezent în unele cleiuri. cafeaua. autorul afirmă: „Viclenia. Dopajul este un fapt frecvent la intelectualii sau la sportivii care vor să sporească în mod artificial capacităţile lor mentale sau fizice. a obţinut doctoratul la Facultatea de Litere din Paris (1904). care traduce utilizarea unui excitant. Este o practică periculoasă. cum sunt cânepa indiană în Statele Unite. s-au păstrat la Românii din toţi timpii. ne procură bucuria atunci când am realizat o operă frumoasă.dolari luptei împotriva acestui flagel. Cu toate acestea apar câteva ameliorări. obţinută fără efort. DOPAMINĂ . este conştientizarea situaţiei respective. ca să apară. Alte scrieri: L'eternel feminin (1905).

capabilă să femeile însărcinate beneficiază de psihoanalizeze situaţia. de asemenea. apoi profesor titular la aici că orice conştiinţă individuală este Sorbona (1912). dintre care un Tratat de psihologie (1923) şi Noul tratat de psihologie (şapte volume. care provoacă o reacţie a organisîn orice mesaj rostit se pot distinge două mului. 1894) în principala sa teză. psiholog fran. de o imposibilitate datorăm şi alte lucrări importante. zofrenici. rămas neterminat. care DURERE. că ea suferă care îşi are receptorii săi. deoarece intonaţia contrazice ordinul.1965). Există situaţii permite diferenţierea a ceea ce este nociv de viaţă în care asemenea contradicţii se de ceea ce nu este nociv. par să nu ştie ce dacă fac apel la o terţă persoană (un este durerea. (1893). în a doua eventualitate. frecvent repetate.cez (EpinaJ. căile sale de propagare şi într-o „dublă legătură". DURKHEIM (Emile). senzaţie soane într-o situaţie imposibilă. un mijloc de dinea şi în intonaţiile vocii locutorului. sociolog franDUMAS (Georges). nu vor putea ieşi din el decât condiţionaţi de educaţie. Ideile sale majore au fost exprimate (Stările intelectuale în melancolie. agregat de dintre promotorii şcolii sociologice franfilosofie. influenţelor corporale. muncii sociale (1893). „mesajele" sale o „dublă constrângere" sau că s-a angajat biochimice. între a integrării subiectului în comunitatea care: Educaţie şi sociologie (1922) şi umană. a scris şi a coordonat supusă conştiinţei colective cât şi. Spunem. -• ENDORFINA. dacă nu 108 . a fost profesor la Sorbona şi unul Fost elev al Şcolii Normale. de exemplu) să o poată flacăra unui chibrit va evita mai târziu să se joace cu focul. în pofida mimării logice . Agregat de filosofie. Gard. a obţinut doctoratul în medicină ceze. periculoasă. având drept expresia „fă-o!" putem înţelege încurajarea funcţie să facă să înceteze excitaţia sau ameninţarea. doctor în litere 1946). prin prevenirea acesteia. 1858-Paris.actul obstetric. cerc vicios.id.origine fizică sau psihică. Se înţelege astfel de ce lupta contra toxicomaniei trece.închişi într-un de credinţa sa. Despre diviziunea şi în litere (Tristeţea şi bucuria. iar de mai multe decenii psihoterapeut. „Dubla legătură" se profilaxie. Regulile Educaţia morală (1925) DUBLĂ LEGĂTURĂ. senzaţie neplăcută. Ostilitatea unei centrii săi nervoşi (R. numeroase lucrări.. Sensibilitatea dureroasă. 1900). mulţi indieni din America.DUBLA LEGĂTURA efort. mame faţă de copilul nedorit poate să tran. 1866 . Melzack şi P. cez (Ledignan. de exemplu).şi sociale: martirul pare anesteziat afecţiunii. A formulat. El demonstrează Conferenţiar. care vizează să facă indolor regăseşte frecvent în familiile de schi. mesaje contradictorii. metodei sociologice (1895) şi a studiat Lucrarea sa Sinuciderea (1897) se bazează Formele elementare ale vieţii religioase: pe ideea că autodistrugerea este legată de sistemul totemic în Australia (1912). în esenţă. depinde parţial de condiţii psihospară în atitudinile ei. precum şi repetă frecvent fără ca una din persoanele educativă: copilul mic care se arde uşor la în cauză (un copil. Wall. în general o conduită de niveluri: conţinutul manifest şi un mesaj evitare. implicit (sau metamesaj) inclus în atituDurerea este un semnal.D. DURKHEIM cumva mai mult. 1917). de angajează două sau mai multe per. în asemenea cazuri. în apărare al organismului. din 1931 în 1946). Mama şi copilul. îi condiţiile sociale. Ea este preventivă.

oraş militar al Greciei antice. ş t i i n ţ ă a r a p o r t u r i l o r dezvolte armonios în mediul lui. Ea caută mai erau supuşi unei discipline de fier. Utilizând liste de silabe lipsite de semnificaţie. de exemplu). în Franţa. R. de către un subiect. ci şi pentru examinarea sentimentelor pe care aceştia le inspiră terapeuţilor (cont r a t r a n s f e r ) . a legilor mediul lor. morală).. ECOLOCAŢIE sau ECOLOCALIZARE.şi repera prada. cu muşchi de studii şi conferinţe sunt frecventate cu subţiri şi membre relativ lungi.intelectual. a stabilit o serie de legi. Wallon*) s-a sociogeografică: delincventa es'c deosebit de ridicată în populaţiile de imigranţi. nu numai pentru discutarea cazurilor pacienţilor. morfului.împotriva unei tendinţe nefaste (alcoolism. v i d u a l e p e n t r u a învinge o difiîmpreună cu pielea. proporţional cu masa corporală totală.copilului. -• ŞCOALĂ ACTIVĂ. Educaţia nu vizează modificarea naturii celui de care se ocupă. Acestui tip morfologic îi corespunde de pasiune etc. în cazul concentrării atenţiei. Komensky"). pe care se bazează teoriile moderne ale învăţării. reflectate de un obstacol. ECOFRAZIE - ECOLALIE. creierul şi sistemul nervos central sunt EFORT. delfinii şi focile utilizează acest fel de sonar spre a se orienta şi a-. copiii mediul lor fizic şi social. azi în Wuppertal. ECOLALIE sau ECOFRAZIE. Ecolocaţia se bazează pe reflectarea undelor sonore sau ultrasonice. unele păsări. mod de reperare a unui obstacol sau a unui corp în spaţiu. Dewey". ECHIPĂ. Sheldon. Berge. Această tulburare de limbaj apare la deficienţii mintali'. 111 E EBBINGHAUS (Hermann). fondate (1928) decât în alte locuri.. cita pe plan motor. 1909). elevii lucrează cu ardoare. în tipologia lui W. A. Aceasta începe de la naşterea mare în metropole şi în cartierele „ames. în tipologia lui WH. artistice şi fizice pe care copilul le posedă în stare potenţială. delicat şi fragil. Este cunoscut îndeosebi pentru cercetările sale de psihologie experimentală privind condiţiile învăţării şi ale memorării. depinzând Psihologia ecologică (Lewin") studiază de ideea pe care şi-o face despre om: în comportamentul persoanelor în relaţie cu Sparta. din resurse (forţa musculară şi (ectoderm). ci să-l ajute să se ECOLOGIE. a cuvintelor şi frazelor pronunţate în faţa sa. educaţia idealurilor. sau pe plan moral. EDUCAŢIE. Termenul ectomorf a fost ales cu referire la foiţa exterioară a embrionului situaţiei. de exemplu) părinţilor. şi animate de umanişti şi psihopedagogi (A. ales să pună în evidenţă influenţa mediului în pofida recomandărilor marilor pedaasupra variabilelor psihologice.EFORT receptarea ecoului său îi permite animalului să evalueze distanţa până la obstacol. 110 în domeniul sănătăţii mentale. trebuinţelor. Spiritul claselor este în felul acesta transformat. asiduitate. din care derivă aceste ţesuturi. însă dacă personalităţile lor se dezvoltă cantitatea de cunoştinţe dobândite prin acest mijloc rămâne inferioară aceleia transmise prin învăţământul tradiţional. psiholog german (Barmen. Claparedc'. Cousinet a aplicat timp de 20 de ani această metodă într-un mediu şcolar. El se poate exerobicei un temperament „cerebrotonic"'. scoautoritară a persistat până la începutul secopurilor. grup de p e r s o a n e c a r e îndeplinesc o sarcină c o m u n ă . Undele emise de animal. de exemplu. iar răspândit o formă de educaţie mai adaptată proporţia tulburărilor mentale este mai la realitate. devenite mai apoi clasice (referitoare la numărul de repetări. pe care le dădea de învăţat studenţilor. ale căror cercuri ECTOMORF. motivaţiilor. creşterii sale fizice şi mentale. a r t ă de a dezvolta calităţile morale. Sheldon. FISM. într-un anumit sens. influenţabili. să domine economia c u l t a t e . prin utilizarea fenomenului ecoului. TRANSFER. dacă este vorba de lupta ansamblu de caracteristici ale ecto. Studiile ecologice lului XX şi numai ca urmare a influenţei au demonstrat. sunt captate de un organ receptor* şi transmise creierului. Ea necec a r e e x i s t ă î n t r e fiinţele vii şi sită cunoaşterea trebuinţelor sale.H a l l e . poziţia elementelor în serie etc). munca în echipă necesită reuniuni frecvente. Liliecii.) persoanei. precum şi în anumite stări demenţiale. în vederea realizării unui proiect liber ales de ei. Efortul depus rezultă atât din cerinţele corpului. atunci când este vorba de surmontat rezistenţa fizică. intelectuale. subiect zvelt. pe plan ECTOMORFIE sau ECTOMOR.). repetare ca un ecou. prin educarea tecate" (în preajma gărilor. că inadaptarea lucrărilor unor psihologi contemporani socială variază proporţional cu mobilitatea (Binet". percepţiilor etc. cât şi din motivaţia (competiţie. ba chiar înainte. adică asupra gogi (Montaigne. Diferenţa de timp care există între emisiunea semnalului şi . Pedagogia modernă încurajează formarea de echipe compuse din câţiva copii. la care. Acestei sarcini necesare i se consacră „şcolile părinţilor".H. Isambert. mobilizare a forţelor indiimportante şi tind. 1 8 5 0 .

EGO Sentimentul efortului precedă oboseala" şi nu are loc decât dacă solicitarea energetică depăşeşte un anumit prag, acela care corespunde punerii în acţiune a rezervelor organismului. EGO, cuvânt latin care înseamnă „Eu". în limbajul psihanalitic, Ego desemnează fracţiunea de personalitate care echilibrează forţele cărora le este supus individul, adică propriile sale impulsii (tendinţe abisale), morala sa (sau, mai exact, Supraeul*) şi, în sfârşit, realitatea lumii exterioare. Psihologia Eului (în limba engleză Ego psychology) a fost dezvoltată îndeosebi de către Anna Freud, căreia îi datorăm lucrarea Eul şi mecanismele de
apărare (1936), iar în Statele Unite de către E. Kris, R. Loewenstein şi H. Hartmann, care a scris Psihologia Eului şi problema adaptării (1930).

EMOŢIE se pune în locul altuia). Egocentrismul nu trebuie confundat cu egoismul", care este iubirea de sine excesivă. EGOISM, iubire de sine excesivă, ba chiar exclusivă. Ataşamentul de sine al egoistului îl face să subordoneze interesul semenului propriului său interes. Un anumit grad de egoism este necesar, dar egoismul absolut, care nu este compensat de altruism", este nesăbuit şi duce în mod ineluctabil la izolarea individului în sânul grupului său şi chiar la sinucidere" (£. Durkheim). Egoistul raportează totul la sine, pe când nonegoistul ascultă de un sistem de valori care depăşeşte propria-i individualitate. Cel dintâi întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi în a găsi un sens existenţei sale, deoarece este prea puţin stimulat de colectivitate. Aşa se explică, probabil, faptul că procentul de sinucideri la celibatari este mai ridicat decât la persoanele căsătorite. ELABORARE, ansamblu de operaţii intelectuale prin care elemente simple (senzaţii, dorinţe etc.) sunt transformate în percepţii, imagini, amintiri sau idei. Freud numeşte elaborare procesul psihic inconştient pornind de la care ideile latente ale unei persoane se manifestă în vise, sub o formă condensată şi concretă, în imagini vizuale: astfel, de exemplu, o carte de vizită încadrată în negru reprezintă moartea. ELECTROŞOC sau SISMOTERAPIE, terapeutică din psihiatrie, care constă în provocarea unei crize epileptice artificiale, făcându-se să treacă o descărcare electrică prin creier. Acest tratament, datorat lui U. Cerletti şi L. Bini (Milano, 1938). are o influenţă reală asupra multor melancolici şi uneori asupra tinerilor schizofrenici. Dar modul său de acţiune rămâne un mister. Au fost formulate mai multe ipoteze, mai mult sau mai puţin satisfăcătoare: stimularea electrică liberează hormoni şi substanţe până acum necunoscute; şocul mobilizează mecanismele de apărare ale organismului; psihismul se reconstruieşte după o ordine nouă; curentul electric activează un centru de reglare a dispoziţiei aflat la baza creierului, în pofida avantajelor sale practice, această tehnică le repugnă multor psihiatri, care suspectează latura ei „magică" (apăsându-se pe un buton, este însănătoşit bolnavul) şi îi preferă psihotropele. EMOTIVITATE, aptitudine de a reacţiona la evenimente, chiar la cele anodine, trăind emoţii. Individul emotiv este impresionabil, vibrează la te miri ce, pare susceptibil şi vulnerabil, dar nu este cu toate acestea un inadaptat. Când nu este exagerată, emotivitatea este normală şi utilă, doarece suscită un comportament adaptat la situaţie. Emotivitatea poate fi constituţională sau dobândită. H. S. Liddell, plasând oi într-o încăpere întunecoasă şi aplicându-le mici lovituri la picioare, cărora ele nu se puteau sustrage, le-a făcut hiperemotive: pe când anterior ele erau calme, după experienţă tresăreau la cel mai mic zgomot în timpul nopţii. Caracterologii consideră emotivitatea drept una dintre cele trei proprietăţi fundamentale ale caracterului, celelalte două fiind activitatea" şi răsunetul* evenimentelor asupra psihismului individului. EMOŢIE, reacţie globală, intensă şi de scurtă durată a organismului la o situaţie neaşteptată, însoţită de o stare afectivă de tonalitate plăcută sau neplăcută. Emoţiile ocupă un loc fundamental în psihologie, deoarece ele sunt strâns legate de trebuinţe, de motivaţii şi pot sta la originea tulburărilor mentale sau psihosomatice, în pofida numeroaselor lucrări efectuate, natura, modul de acţiune şi funcţia emoţiei rămân ipotetice. S-au studiat îndeosebi manifestările sale fiziologice (modificarea ritmurilor cardiac şi respirator, relaxarea sfincterelor, uscarea gurii, transpiraţia etc), repercusiunile asupra funcţiilor mentale (creşterea sugestibilităţii, diminuarea controlului voluntar) şi a conduitelor pe care le provoacă (plâns, fugă...); s-a pus în evidenţă, în expresia emoţiilor, partea datorată culturii (în China, furia determină holbarea ochilor). Dar condiţiile emoţiei şi bazele sale psihofiziologice sunt încă slab cunoscute. Emoţia depinde nu numai de natura agentului emoţional, cât mai ales de individ, de starea sa actuală fizică şi mentală, de personalitatea sa, de istoria sa personală, de experienţele anterioare. Dacă există emoţii colective datorate anumitor condiţii excepţionale care, pentru majoritatea persoanelor, au aceeaşi semnificaţie (panica provocată de un cutremur de pământ), emoţia rămâne esenţialmente individuală. în general, ea se manifestă atunci când subiectul este surprins sau când situaţia depăşeşte posibilităţile sale. Ea traduce dezadaptarea şi efortul organismului de a restabili echilibrul momentan 113

EGOCENTRISM, tendinţă de a face din sine centrul universului. Egocentrismul este normal la copil până pe la 6-7 ani. în această perioadă, diferenţierea dintre Eu şi lumea exterioară se efectuează progresiv, dar gândirea rămâne esenţialmente subiectivă: copilul nu priveşte fenomenele observate sau problemele care i se pun decât din propriul său punct de vedere. El va spune, de exemplu: „Uite, tată, luna merge după mine!" Sau, când este întrebat dacă are un frate şi el răspunde afirmativ, iar după aceea i se pune întrebarea: „dar fratele tău are un frate?", el va răspunde „nu". Această atitudine poate persista la unii subiecţi cu deficienţe intelectuale, arieraţi pe plan afectiv sau nevrotici incapabili de „decentrare" (de a 112

EPILEPSIE rupt. Emoţia nu este conştientizarea reacţiilor fiziologice datorate acestei dezadaptări, aşa cum socotea W. James („mi-e frică pentru că tremur"), ci cunoaşterea semnificaţiei situaţiei („ursul este periculos") şi demobilizarea mecanismelor de apărare personale (mă las invadat de emoţie). Ceea ce explică modul de a se comporta al unor supravieţuitori din catastrofe (zidiţi în fundul unei mine care s-a prăbuşit, de exemplu), care leşină sau sunt cuprinşi de un tremur nervos de îndată ce au fost salvaţi. în general, dezordinile fiziologice datorate emoţiilor sunt temporare. Dar se întâmplă ca şocul emoţional să fie atât de violent sau atât de persistent încât organismul să se epuizeze în restabilirea echilibrului şi să apară leziuni cum sunt ulcerul gastric (Selye*). Medicina psihomatică* a pus în evidenţă rolul important al factorilor emoţionali în numeroase afecţiuni, din cele mai diverse, cum sunt astmul,eczema, obezitatea sau tuberculoza pulmonară.

la un copil ce a depăşit vârsta normală de dobândire a controlului asupra sfincterelor (2-3 ani).

Se manifestă de cele mai multe ori la băieţei (75-90% din cazuri, după unii autori) perturbaţi afectiv şi care în felul acesta îşi exprimă inconştient agresivitatea faţă de anturajul lor fmstrant şi dorinţa ca părinţii să se ocupe de ei. De regulă scopul lor este atins, deoarece părinţii şi educatorii reacţionează aproape întotdeauna prin pedepsirea celui care îşi murdăreşte patul sau pantalonaşii. Pentru copilul encopresiv lucrul acesta este o mică satisfacţie, întrucât a reuşit să atragă atenţia asupra sa. Un astfel de comportament cedează, în general, la psihoterapie. E N D O M O R F . Termen propus de W. H. Sheldon pentru a desemna subiectul al cărui corp este gras, moale, rotund, fără relief muscular şi la care viscerele şi aparatul digestiv ocupă un loc important. Acest termen a fost ales cu referire la foiţa internă a embrionului (endoderm), din care derivă aproape în întregime elementele funcţionale ale sistemului digestiv. Acestui tip morfologic îi corespunde de obicei temperamentul „viscerotonic"*, caracterizat prin sociabilitate şi dragoste de mâncare.

l) există în mod necesar în creier receptori specifici ai morfinei; 2) organismul produce substanţe care au o acţiune morfinică (inhibarea durerii). în 1975, J. Hughes şi H. W. Kosterlitz izolează în creierul de porc primele endorfine, pe care ei le numesc „enkefaline". Câteva luni mai târziu, pornindu-se de la ipoteza lui R. Guillemin şi a altor cercetători, sunt izolate alte endorfine. Endorfinele joacă rol de hormoni atunci când sunt produse de glandele endocrine (hipofiză, suprarenală), dar acţionează ca mediatori chimici", cu o acţiune inhibitoare, atunci când sunt secretate de neuronii* sistemului nervos central (creier, măduva spinării). Ele moderează sau împiedică liberarea de „substanţă P" (neurotransmiţător al mesajului dureros), sunt implicate în senzaţiile de foame şi sete şi au o contribuţie importantă în controlul vieţii emoţionale, în special în reglarea plăcerii.

înclinaţi să creadă că un rol capital joacă aici factorul psihic. într-adevăr, s-a constatat că enurezia apare la copiii ai căror părinţi sunt pe cale de a divorţa sau că ea coincide cu naşterea unui frăţior sau a unei surioare, cu ducerea copilului la grădiniţă etc. în unele cazuri este vorba de o regresiune la starea de bebeluş. Este deca această afecţiune prin şocuri electrice (saltele speciale care îi trimit descărcări electrice copilului care doarme, de îndată ce el urinează). Este de preferat calmarea şi deculpabilizarea copilului şi obţinerea participării sale la propriul tratament.

EONISM, pervesiune sexuală, diferită de homosexualitate, caz în care bărbatul se travesteşte în femeie pentru propria-i plăcere.
A fost probabil cazul cavalerului Charles d'Eon (1728-1810), care a dat numele acestei perversiuni. După Havelock Ellis, ar fi vorba de o inversiune sexuală exprimată simbolic pe plan vestimentar. Pentru A. Hesnard, dimpotrivă, impulsia erotică este iniţial orientată spre femeia dorită, dar care rămâne distantă. Neputând-o poseda, bărbatul şi-o apropriază identificându-se cu dânsa prin ce are ea mai reprezentativ: vestimentaţia.

ENUREZIE, emisiune involuntară şi inconştientă de urină.
Copilul mic, care îşi udă patul până la vârsta de 15 sau 18 luni din cauză că încă nu a dobândit controlul sfincterelor sale nu este enuretic. Se vorbeşte de regulă de enurezie atunci când emisiunea involuntară şi repetată de urină (uneori diurnă, de cele mai multe ori nocturnă) are loc la un subiect în vârstă de peste 4 ani, emisiune care nu poate fi atribuită nici unei leziuni organice. Enurezia este relativ frecventă. Potrivit estimărilor statistice, ar exista 10-15% enuretici în rândul copiilor şi 0,5% (C. Vidailhet, 1984) până la 3% (F. C. Cushing, 1975) în rândul adulţilor. Nu există o explicaţie unică a acestei afecţiuni, dar autorii sunt din ce în ce mai

EMPATIE, rezonanţă, comunicare afectivă cu semenul.
O mamă cunoaşte intuitiv trebuinţele şi sentimentele sugarului ei. cu care ea este în comunicare. Această misterioasă capacitate este legată, după toate aparenţele, de faptul că iniţial copilul era una cu mama sa. Ea explică de asemenea de ce copiii, oricât de mici, sunt la curent cu necazurile, cu neliniştile şi bucuriile părinţilor lor. Empatia stă la baza identificării' şi a înţelegerii psihologice a celorlalţi.

ENDOMORFIE sau ENDOMORFISM, în tipologia lui W. H. Sheldon, ansamblul caracteristicilor endomorfului*.

EPILEPSIE, boală nervoasă, caracterizată în general prin convulsii şi pierderea cunoştinţei.
Criza epileptică este provocată de descărcarea intempestivă a celulelor cerebrale. Ea poate fi spectaculară (criză majoră), cu cădere, contracţii spasmodice ale corpului, muşcarea limbii, pierderea de urină, angoasantă pentru cei care asistă, în aşa măsură încât în Roma antică ea apărea 115

ENDORFINĂ, substanţă peptidică provenită chiar din organism, ENCOPRESIE, incontinenţă invo- având proprietăţile farmacologice luntară a materiilor fecale, cel mai ale morfinei. adesea diurnă, independentă de Ideea care a dus la descoperirea enorice leziune organică, care survine dorfinei se rezumă la două propoziţii:
114

EPILEPSIE MUZICOGENICA drept semn rău prevestitor, suficient ca să dizolve adunările publice. Dar ea poate fi şi limitată (criză minoră) la câteva momente de absenţă* sau secuse musculare (miocloniij, ba chiar poate să treacă neobservată la copii atunci când se produce noaptea (în aceste cazuri are loc emisiunea de urină, care este confundată cu enurezia). Această maladie, foarte răspâdită (5% din populaţia totală), loveşte toate păturile sociale, fără alegere: Iuliu Cezar, F. M. Dostoevski, Vincent Van Gogh au fost epileptici. într-o mică proporţie (6% din cazuri) epilepsia este ereditară, în rest fiind cauzată de accidente perinatale, traumatisme craniene, encefalite, tumori cerebrale etc. Factorii afectivi joacă un rol manifest în declanşarea crizelor. Şocurile psihologice sunt suficiente pentru a le provoca. Unii psihanalişti consideră că ele au o semnificaţie simbolică pentru subiect care, astfel, ar exprima dorinţa de a se retrage din lumea reală traumatizantă. Tratamentul epilepsiei constă în diminuarea sensibilităţii creierului la stimuli prin administrarea de medicamente (barbiturice, hidantoine etc.) şi suprimarea tuturor excitanţilor, cum sunt alcoolul şi cafeaua. Se ajunge astfel la dispariţia tuturor crizelor. F. Minkowska.în care s-ar regăsi trăsăturile presupuse ale mentalităţii epileptoide, caracterizată în special de imaturitate, impulsivitate, lentoare de spirit, „vâscozitate mentală" (glişroidie*) şi tendinţa la religiozitate. Termenul epileptoidie este nefericit ales, el sugerând că toţi epilepticii au acest tip de caracter, ceea ce nu este cazul. Dimpotrivă, trăsăturile de personalitate descrise mai sus se observă în numeroase alterări cerebrale organice, diferite de epilepsie*. De aceea noţiunea de epileptoidie este din ce în ce mai puţin uzitată. de a treia generaţie are nevoie de un timp de zece ori mai mic pentru a reuşi la probele la care este supusă. în ceea ce priveşte afecţiunile mentale, riscul de a se îmbolnăvi este de 1-20% pentru subiecţii care au rude apropiate bolnave. Dar evoluţia fiinţei umane nu depinde decât parţial de patrimoniul ereditar. Mediul şi educaţia joacă şi ele un rol extrem de important în dezvoltarea sa. ERGOGRAF, aparat care serveşte la înregistrarea travaliului unui muşchi sau a unui membru. Cel mai cunoscut este acela al lui A. Mosso. în cazul acestui aparat, subiectul trebuie, prin flectarea unui singur deget, să ridice o greutate ale cărei deplasări sunt înscrise într-un sistem înregistrator. Traseele obţinute permit studierea modificărilor acestui travaliu datorate oboselii, stimulenţilor psihici etc. ERGONOMIE, ansamblu de studii şi cercetări care au drept scop organizarea metodică a muncii şi amenajarea echipamentului de lucru în aşa fel încât să facă sistemul „om-maşină" cât mai eficient posibil. Această ştiinţă, generată de dificultăţile crescânde ale selecţiei profesionale, caută să determine condiţiile de adaptare la muncă a omului. în loc să i se ceară muncitorului să se adapteze la maşină şi la mediul de muncă, echipe formate din psihologi, ingineri, fiziologi caută să adapteze maşinile şi locul de muncă în funcţie de muncitor. Studiile lor duc la diminuarea oboselii şi accidentelor prin reducerea căldurii şi a zgomotelor inutile, prin optimizarea semnalelor, prin modificarea dispunerii mijloacelor de control etc. După ce s-a axat pe locurile de muncă şi atelier, ergonomia se preocupă azi de funcţionarea întregii întreprinderi. La sfârşitul anilor 1981, interesul ergonomiei s-a deplasat asupra organizării sociale a muncii şi asupra factorilor psihosociali implicaţi citorilor la concepţia sarcinilor ce le revin (P. Cazamian, 1987). ERGOTERAPIE, metodă de reeducare şi de tratament prin muncă pentru handicapaţii fizici şi mintali. încă din Antichitate se cunoştea valoarea terapeutică a activităţii laborioase, dar ergoterapia nu s-a dezvoltat decât în anii celui de al doilea război mondial. Scopul urmărit este o reluare de contact a bolnavului cu realitatea profesională şi socializarea sa prin stabilirea de noi relaţii umane. Se consideră că munca este dezalienantă deoarece anulează pentru moment trăirile psihopatologice ale celui care i se consacră. Pe de altă parte, acesta are ocazia să ia din nou cunoştinţă de capacităţile sale renăscânde şi să-şi regăsească încrederea în sine. ERIKSON (Erik Homburger), psihanalist american de origine germană (Frankfurt pe Main, 1902 - Harwich, Massachusetts, 1994). Instalat la Viena, şi-a desăvârşit formaţia psihanalitică în cadrul Institutului de psihanaliză din acest oraş. în 1933 a emigrat în Statele Unite, unde s-a stabilit definitiv. în următoarele două decenii a ocupat diferite posturi în cercetare şi învăţământ, la Harvard, Yale şi Berkeley. Din 1960 şi până în 1970 a fost profesor «le „dezvoltare umană" şi a predat cursuri 117

EREDITATE, transmitere a caracterelor fizice şi psihice ale părinţilor la descendenţi. De la apariţia lucrărilor lui C. V. Naudin şi J. Mendel ştim că trăsăturile ereditare sunt transmise prin intermediul cromozomilor din nucleul celulelor. Studiul eredităţii umane este posibil prin confruntarea gemenilor şi stabilirea de arbori genealogici. H. H. Newman, de exemplu, studiind douăzeci de cupluri de gemeni univitelini (adică ieşiţi dintr-un singur ovul fecundat), crescuţi separat din prima copilărie, în medii sociale diferite, a constatat identitatea nivelurilor lor intelectuale şi a aptitudinilor motorii. în familia Iui J. S. Bach, examinată pe parcursul a cinci EPILEPSIE MUZICOGENICA, crize generaţii, se relevă prezenţa a cincispreconvulsive consecutive unor audiţii zece compozitori de talent. Aceste obsermuzicale observate la unii subiecţi. vaţii pledează în favoarea transmiterii Expresia o datorăm lui McD. Critchley, ereditare a aptitudinilor (inteligenţă, talent care a obsevat şi a descris fenomenul. muzical etc). După H. Gastaud, asemenea crize s-ar Pe de altă parte, fără a vrea să revenim produce la indivizi purtători ai unei leziuni a lobului temporal, prin intermediul emoţiei la lamarckism, există indiscutabil experienţe care demonstrează posibilitatea unei suscitate de muzică. transmiteri ereditare a comportamentelor EPILEPTOIDIE. Constituţie mentală dobândite. Dacă supunem trei generaţii de descrisă îndeosebi de E. Kretschmer şi şobolani la aceleaşi probe de labirint', cea

prin ETALONARE acelaşi procedeu. în plus. O atare concepţie a existenţei. Acestei rupturi cu trecutul i se adăuga refuzul valorilor promovate de cultura albilor şi imposibilitatea de a se recunoaşte în viitorul preconizat de aceştia. în viaţa omului opt vârste. cursuri de apă. încotro merge. • • IUBIRE. fie prin cvadrilarea unei fotografii aeriene sau a unei hărţi geografice. Este. sentimentale. Astfel. sau perioada inferiorităţii. profesionale. -» SONDAJ. a reuşitei şcolare sau profesionale. sunt legate mai mult de Eu şi de cultură decât de impulsiile sexuale. care relativizează importanţa conflictelor din copilărie şi influenţa părinţilor. dimpotrivă. la care se raportează notele obţinute de un subiect. finalitatea acestor impulsii este crearea de legături puternice şi numeroase între fiinţele vii. De obicei observatorul trebuie să se limiteze la o parte din aceasta. Avem eşec atunci când nu se atinge scopul fixat. sensul a ceea ce el este. iar dacă se repetă frecvent (insuccese şcolare. dar rafinamentele metodologice nu-l pun pe cercetător la adăpost de unele capcane logice. cărora le corespund opt stări bipolare: 1) primul an de viaţă este momentul încrederii sau al neîncrederii. 5) de la 12 la 18 ani adolescentul îşi dobândeşte identitatea (identitatea psihosocială. l-au determinat să-şi modifice concepţiile psihologice. Dimpotrivă. persoanele care vor fi contactate. Mulţi indivizi timizi. ca pentru a se pedepsi de o culpă inconştientă. în anii 1930. Erikson aduce trei contribuţii majore la studiul persoanei: 1) în primul rând el susţine că dezvoltarea individului are loc de la un capăt la altul al existenţei sale.în care se afirmă priceperile. suspiciunea. 2) el arată apoi că. ansamblu al impulsiilor vieţii.. vede născându-se o difuziune a rolului (sentimentul de a nu şti ce este el. bebeluşul. le trăiesc ca pe o fatalitate. Eşecul nu depinde de nivelul absolut al realizării unei acţiuni. în cazul unora s-ar spune că ei caută în mod expres eşecul.. în cartea sa Copilărie şi societate (1950). 3) eşantionarea areolară. Există două modalităţi de etalonare: prima face apel la noţiunea de deviaţie în raport cu media (mai exact. în general. Există şi alte modalităţi de a constitui un eşantion. Dar o asemenea atitudine nu este definitivă. EROTISM. numită eşantion. prin nevroză obsesională (atunci când individul luptă împotriva înclinaţiilor sale) şi chiar prin delir. iar pe de altă parte de disperare. din populaţia definită. este acela al intimităţii (capacitatea de a-şi împărţi viaţa cu o altă persoană) sau al izolării. în esenţă. neîncrederea faţă de lume în general şi faţă de oameni 118 în special. 3) între 4 şi 5 ani este vârsta iniţiativei sau a culpabilităţii. care constă în a elabora un „model redus" al populaţiei. EŞANTION. va cunoaşte teama. total dependent de ceilalţi. care se rezumă la a extrage un fel de „mănunchiuri" (muncitori din aceeaşi uzină. pe lângă stadiile psihosexuale descrise de Freud. importante pentru el însuşi şi pentru lumea sa socială: 3) în sfârşit. ariile-eşantion fiind trase la sorţi. STATISTICĂ.înţelegând de unde vine şi încotro se îndreaptă) sau. Anumite sindroame nu se puteau explica prin psihanaliză. insucces. se determină apoi. din care vor fi interogaţi toţi subiecţii.).. psihologii şi sociologii utilizează diverse metode: l) eşantionarea aleatoare. După Freud. Erikson distinge. 2) eşantionarea prin mănunchiuri. Aceasta permite situarea individului în raport cu populaţia de referinţă şi prezicerea.). de regretul pentru ceea ce ar fi putut fi. elementele destinate să constituie eşantionul. la ce se ataşează). a remarcat Erikson.ERIKSON de psihiatrie la Harvard. resemnaţi. de exemplu. în funcţie de personalitate. în raport cu deviaţia standard*). asupra indienilor din Dakota şi California. dacă este neglijat. în primul an de viaţă. 2) de la 2 la 3 ani este vârsta autonomiei sau a îndoielii. de sentimentul eşecului. erotismul se poate manifesta printr-un comportament libertin. caz în care se extrag la întâmplare. care se întinde de la sfârşitul adolescenţei la începutul vârstei mature. indecişi. Alegerea eşantionului este însă dificilă. EŞEC. Cercetările pe care le-a întreprins. Pentru a se evita favorizarea unor părţi din populaţie. 4) de la 6 la 11 ani este perioada ingeniozităţii. în miezul multor probleme ale indianului el găsea un sentiment al „dezrădăcinării". 8) în sfârşit. 119 . în teoria freudianâ. EROS. impresia unei discontinuităţi între modul de viaţă prezent (în rezervaţii) şi istoria poporului său. eşecurile deprimă. scară stabilită cu referire la un eşantion cât mai reprezentativ posibil pentru o populaţie definită şi omogenă. Numai în mod excepţional ar putea fi examinată totalitatea indivizilor unei populaţii determinate. eşecurile anterioare pot fi corectate. el pretinde că fiecare stadiu posedă atât o componentă pozitivă cât şi o componentă negativă. 6) al şaselea stadiu. constând din prelevarea eşantionului din arii geografice delimitate fie de căi de comunicaţie (drumuri. ea este dătătoare de speranţă pentru că la fiecare vârstă. Problemele acestor oameni. ultima vârstă este marcată pe de o parte de integritatea personală (individul îşi priveşte cu satisfacţie viaţa trecută). pe când cea de a doua este bazată pe diviziunea notelor în funcţie de fracţionarea în procentaje egale a efectivului eşantionului. astfel. fracţiune reprezentativă a unui ansamblu definit. 7) la vârsta matură subiectul are de ales între generativitate (interesul pentru alte persoane decât membrii familiei sale) sau grija exclusivă de sine. de exemplu). va vedea dezvoltându-se în el o încredere fundametală în cazul în care îngrijirile care i se dau sunt de bună calitate. în detrimentul altora. nu ignoră rolul pe care îl poate avea societatea şi subiectul însuşi în formarea persoanei. sunt susceptibile de a determina tulburări nevrotice. 4) eşantionarea prin cote. „alegerea" efectuându-se sub influenţa interacţiunii sociale (interacţiunea individului cu el însuşi şi cu mediul său). Acest termen este frecvent utilizat în psihopatologie pentru a desemna exagerarea impulsiilor sexuale care pot să invadeze întregul câmp al conştiinţei unui subiect. senzualitate. există stadii psihosociale în cursul cărora individul stabileşte orientări noi. ETALONARE. o noţiune subiectivă.. comportându-se în viaţă de parcă ar fi sortiţi la neputinţă.

care constă în raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea care ne sunt familiare. Mai târziu. iar femei „supradotate" au fost inseminate cu spermatozoizi proveniţi de la savanţi eminenţi (A. în actele vieţii curente. întrucât comportă pericolul de a fi impusă în mod autoritar şi extinsă la grupuri întregi de indivizi socotiţi „devianţi". distincţie pe care înţărcarea o va face şi mai evidentă. Fiecare specie are propria sa lume (Umwelt. situaţi în afara legii) sau. Russell (1929) distinge două forme de eugenie: una pozitivă. în natură. ETNOCENTRISM. ştiinţa moravurilor. dacă este aşezat în faţa unei oglinzi. ETOLOGIE. După D. 121 ETNOPSIHIATRIE. Etologia este o ramură a psihologiei animale*. Eul ideal se poate defini ca un ideal de atotputernicie personală. Ochiul broaştei nu percepe decât contururile mobile şi ansamblurile luminoase schimbătoare. ceea ce reduce lumea vizuală a batracianului la anumite obiecte în mişcare: o broască va sări să înghită o frunzuliţă care planează. ceea ce îl angoasează şi îl face să adopte tot felul de comportamente paradoxale (rituri obsesionale. Uneori se adaugă o senzaţie de imponderabilitate. La sfârşitul primului trimestru de viaţă.ETER ETER. mai ales în Irlanda. persoană conştientă şi afirmată. învăţare etc. EU. Azi această toxicomanie este mai rară. ci îl replasează în mediul său şi ţine seama de toate faptele psihologice (percepţie. Ca să împiedice reproducerea unor subiecţi cu tare ereditare. Numai peste un an el începe a se servi de pronumele eu sau mine şi să se opună semenului din simpla plăcere de a-şi afirma personalitatea. Beţia eterică . Eul nevrotic este slab. 1987). „Eul" (traducerea lui das Ich din germană) desemnează sediul şi ansamblul motivaţiilor şi actelor unui individ care condiţionează adaptarea sa la realitate.se manifestă prin veselie. -» LORENZ. Dacă sfaturile eugenice sunt utile. Tratamentul eteromaniei nu provoacă manifestări prea neplăcute. Utilizarea eterului ca euforizant a fost odinioară foarte răspândită. din iniţiativa lui M. constituie o „formaţiune reacţională împotriva proceselor instructive ale Sinelui". asemănător cu acela din delirium tremens*. Lagache.4 milioane de handicapaţi din naştere. această funcţie se exercită pe planurile conştient (procese intelectuale) şi inconştient (punând în joc mecanismele de apărare). Ellenberger şi T. vom spune că leopardul în cuşcă pare neinteligent. are drept scop ameliorarea speciei B. Eul continuă să se elaboreze sub dubla influenţă a maturizării* şi a condiţiilor socioculturale şi afective. care constă în a favoriza dezvoltarea „viţelor bune". funcţie de grupurile etnice sau culturale cărora le aparţin subiecţii. de invulnerabilitate. smintiţi. de exemplu. ci şi sterilizarea. rezultat din narcisismul primar al copilului. sterilizarea este discutabilă. Unele populaţii de indieni din America îşi manifestă etnocentrismul numindu-se Reshe („oameni adevăraţi"). incapabil să rezolve o problemă de simplu ocol* pentru a ajunge la momeală. care în 1987 număra 4. stări de extaz. unele ţări preconizează nu numai contracepţia şi avortul terapeutic. atitudine a spiritului. von Uexkiill). dar va muri de foame pe un covor de muşte moarte. care . Coriat. ba chiar pot fi consideraţi extraterestri (cazul primilor albi sosiţi în Africa neagră). La începutul anilor 1980. el este incapabil să rezolve conflictele interioare ale persoanei (cerinţe impulsionale opuse conştiinţei morale sau realităţii). de unde şi numele de eter etilic. sinucidere e t c ) . în parte. îi satisfac trebuinţele şi rezolvă conflictele datorate unor dorinţe incompatibile. Indivizii al căror comportament depăşeşte anumite limite par suspecţi (îi tratăm ca pe nişte marginali. tipul uman propriu societăţii căreia aparţinem ne serveşte drept referinţă în a-i judeca pe alţii. excitaţie motorie. agresivitate. în Statele Unite. metodă derivată din studiul eredităţii. în mod inconştient. care vizează descurajarea proliferării „viţelor rele". Nathan. EU IDEAL. comunicare. s-a elaborat o lege asuprii eugenismului. a fost creată o bancă de spermă a laureaţilor cu Premiul Nobel. deoarece sunt proprii grupului de care aparţinem. perfecţiune a Eului. > • DROG. Conştiinţa unităţii personale se edifică o dată cu creşterea. dacă vin din alte orizonturi. deoarece lumea artificială în care a fost plasat nu are pentru dânsul nici o semnificaţie. în intenţia de a reduce numărul acestor infirmi şi a se „ridica nivelul calitativ al naţiunii chineze''. în aceeaşi ordine de idei. pe care începe să-1 descopere. Domeniul etologiei s-a extins şi la moravurile umane. în felul acesta se stabileşte o primă distincţie între Eu şi non-Eu. Ea studiază comportamentul animalelor în mediul lor natural sau în condiţii foarte apropiate de acesta. unde orice lucru poartă un sens. Principalii promotori ai etnopsihiatriei sunt George Devereux'. Freud atribuie psihanalizei un plan bine definit: „să faciliteze Eului cucerirea progresivă a Sinelui". în China. deşi în clară progresie. H. alta negativă. el îşi surâde fără a înţelege că este vorba de el însuşi. studiu şi tratament al maladiilor mentale in EUGENIE sau EUGEN ISM. dimpotrivă. Graham. pe care trebuie să o cunoşti pentru a înţelege conduitele animale. Trecerea de la Sine' la Eu se face pe două căi diferite. lichid volatil obţinut prin acţiunea acidului sulfuric asupra alcoolului etilic. în terminologia psihanalitică. în eterismul subacut poate să apară un delir halucinator. Spre vârsta de doi ani. Psihologia modernă nu mai ia în considerare omul izolat ca obiect de studiu. determinată de organizarea sa senzorială.R. după J. provoacă uimire. pe când cea de a doua trece prin Eul ideal care. el se dovedeşte capabil să facă ocoluri considerabile pentru a-şi captura prada.) din unghi psihosocial. universal răspândită. noul-născut îşi foloseşte mâinile pentru a explora lumea exterioară şi propriul corp. Prima este directă. Fiecare specie decupează din lumea care o înconjoară o fracţiune semnificativă.

După psihanalişti. guraliv. Aparatul nervos transmite mesajul conExpectativa coincide rareori cu perforţinut în excitant şi mobilizează energia organismului pregătit pentru răspuns. îl găsim la unii debili mintali sau excelentă. Expresia este o conduită de comunicare generată de viaţa socială şi care contribuie la menţinerea coeziunii sale.legat de imaturitatea afectivă şi de comhologică observabilă la bărbat în plexul castrării'. prea încărcat de neologisme. probabil legate de un sentiment de inferioritate*. Exhibiţionismul este. se observă în permanenţă o psihoterapiei de inspiraţie psihanalitică şi mare blândeţe şi o anumită timiditate. Tehnicile expresive sunt pe larg folosite în psihologia clinică şi în psihopatologie. stare tranzitorie de exaltare mentală şi de agitaţie motorie în care se poate găsi un subiect supus unor emoţii puternice sau ca urmare a unei intoxicaţii (alcoolism. urlate sau psalmodiate). stare inefabilă în care subiectul pare cufundat în încântare. Schizofrenicul se înstrăinează de grup pentru că a pierdut uzanţa normală a acestui limbaj: mimica sa nu mai corespunde sentimentelor exprimate (el râde în faţa unor evenimente triste). „Vindecări-' (barbă. anumită reuşită. având contacte sociale lesnicioase. în clasificare lui H. Ca perversiune sexuală. în psihologia animală se pregătesc unele animale zise „cronice". poate exprima reacţia corpului la stimul" « • ASPIRAŢIE. dar care nu duc nicăieri. bazându-se EXCITAŢIE. în psihopatologie se observă uneori stări extatice care interferează cu preocupări erotice şi religioase. este posesia lor. se introduc în masa cerebrală electrozi minusculi cu vârf bont. EXTRATENSIV. medic psihiatru ori de un psiholog 122 (K. fie ca mijloc de cunoaştere a persoanei. ea funcţionează ca un mijloc de comunicare. el nemaipercepând mesajele lumii exterioare. în care formula principală K/C face să apară o predominanţă a răspunsurilor culoare (C). de exemplu). Heath. dacă este în permanenţă periculos. cutanate şi chimice (miros şi gust). inconştient. Subiectul extratensiv este orientat spre acţiune şi spre lumea exterioară. Bridges numeşte excitaţie răspunsul emoţional unic al noului-născut la orice excitant) şi. după exemplul lui R. fie ca terapeutică. este necesar să se recurgă la neuroleptice* sau la litiu şi să se izoleze bolnavul într-o cameră moderat iluminată. baterea tobelor şi „discursuri nebune" (cuvinte aruncate alandala. la cererea unei autorităţi judiciare sau administrative.desenul au drept raţiune de a fi transmiterea de informaţie către semeni. faţă de răspunsurile mişcare (K). aşteptare din partea unui subiect care. Forma de expresie variază de la o cultură la alta. bolnavii se exprimă mai ales prin dans. în Africa neagră. durabilă. în acest caz funcţiile vegetative ale subiectului (respiraţie. EXTRATENSIV clinician. stimulare a unui pe elemente obiective. exhianumite cazuri de insuficienţă ge. Copilul mic care îşi face rău căzând nu plânge decât dacă prin preajmă se află mama sa sau altcineva din anturaj: lacrimile sale sunt o cerere de consolare. care este vesel. dar şi la indivizi cu inteligenţă normală. EXTAZ. de 4-5 ani. circulaţie) sunt foarte încetinite. Expresia afectivităţii este un limbaj care se învaţă. al căror simţ moral este slăbit. mijlocul de a se asigura de Semnul cel mai clar. judecătorul de instrucţie apelează la doi experţi (psihiatru şi psiholog). care pot să înainteze două rapoarte separate sau un singur text. în general. pe un plan mai general.G. Conceptul de extratensiune (de unde derivă termenul „extratensiv") este legat de acela de extraversiune folosit de EXPERIMENT CRONIC. fie prin lungi fire subţiri. fie prin transmisie radioelectrică. în scopul realizării de experimente frecvent repetate. manifestare exterioară a gândirii sau a stărilor psihice. unele animale le păstrează timp demenţi. vorbirea. se integrează într-o structură nevrotică. dacă există la el anomalii mentale. Toleranţa la implanturi este în locuri publice. după ce şi-au confruntat punctele de vedere. se utilizează microelectrozi implantaţi stabil în creierul mai multor animale. dacă este susceptibil de vindecare şi de reinserţie în societate. EXTEROCEPTOR. în geneabsenţa caracterelor sexuale secundare ral. Extazul mistic veritabil se poate asocia cu un nivel moral extrem de ridicat si poate antrena realizarea de fapte măreţe.B. care par să traducă posibilităţile sale de identificare. Microelectrozii sunt conectaţi la aparatele de stimulare şi de înregistrare. Printr-o mică breşă practicată în cutia craniană. ea fiind influenţată de dorinţele şi de temerile persoanei în cauză. auditive. Când agitaţia este excesivă sau violentă.barea organelor genitale ar fi. EXHIBIŢIONISM. iar vocabularul pe care îl foloseşte. Exteroceptorii primesc şi transmit mesajele lumii exterioare: vizuale. fără astâmpăr şi infatigabil. Atitudinile. impulsie morbidă de a-şi arăta organele genitale de extremă fineţe. ritm. exhibiţionismul EXPERTIZĂ MENTALĂ. puţin accesibil terapeuticii. terapiei comportamentale". Rorschach. -• MANIE. Din 1950. pe plan fizic. devine de neînţeles. acţiune experimentală de durată. pilozitate). al personalităţii efectuat de un nefiind decât un simptom printre altele. Excitaţia intensă. dacă este pasibil de sancţiune penală. în momentul crimei. se întâlneşte la maniac. în mod nitală. Expertizele psihiatrice şi psihologice sunt frecvente mai ales în procesele criminale. în Japonia se surâde pentru a se exprima furia sau în caz de mustrare. Din punct de vedere ar fi cu toate acestea obţinute datorită psihologic. EXPECTATIVĂ. EXPRESIE.M. legate de starea emoţională a subiectului. strigate. acuzatul era într-o stare de „demenţă". mimica. stare morfopsi. când tribunalul are nevoie să ştie dacă. tip de „rezonanţă intimă" stabilit prin psihodiagnostic*. spre a se studia funcţionarea acestui organ. scrisul.EUNUCOIDISM EUNUCOIDISM. receptor senzitiv localizat pe suprafaţa corpului. speră într-o receptor senzorial. El manţa aşteptată. .

Fromm este un umanist. 133 . pe când cealaltă asupra isteriei. După francez (Paris. ura. 1852). importante înregistrate vreodată de istoria Cehoslovacia. cauze psihologice. Le traitement psychaiialytique des enfanls (1946). la Nancy. gelozia etc. el tăţile anestezice ale cocainei. poate avea cauze organice locale sau. apoi un Fost elev al Şcolii Normale. 1902 . hosociologia muncii. Prelegeri de introducere în psihanaliză (\9l6-\9\7). în consecinţă. care îl face pe individ să se comporte aşa cum i-o cere rolul său social. Architecture animale (1976). H. foloseşte metoda filosofie (1926) şi doctor în litere (1946). de a trăi senzaţii volupt u o a s e in raporturile sexuale. prietenia.finit în faţa propriilor impulsii). nică. dans la psychanalyse (1976). pentru a-şi dezvolta creativitatea. Inhiimportante cercetări în anatomia combiţie. el caută o metodă susceptibilă să readucă în FRIEDMANN (Georges). în 1895. simptom şi angoasă (1926). la Universitatea din Viena. El face din trebuinţa socială elementul fundamental al psihologiei umane. Claparede —. ştiinţelor spiritului". 1980). în 1836 deschide la Blankenburg (Turingia).maşinismului industrial (1946). dar şi de refuzul inconştient al plăcerii din partea femeii şi de condiţia feminină. fr.Muralto. Masters' şi V. L'enfant continuat cercetările. Este vorba de o secreţie chimică eliberată de animalul rănit sau numai înspăimântat (a mai fost numită şi „substanţa groazei"). problemele cele mai important sunt dragostea. toate informaţiile şi sfaturile tehnice de care are nevoie. Memoires d'un biologiste. Mai târziu grădiniţele de copii s-au răspândit peste tot în lume. 1949). întrucât ceea ce este esenţial este mai puţin satisfacerea sau frustrarea impulsiilor instinctuale cât calitatea legăturii interumane. Omul are nevoie de ceilalţi pentru a se realiza. foarte frecventă în Franţa (aproximativ o treime dintre femei). Studiază visele. Dintre numeroasele refulare. fr. încotro cută sub numele de psihanaliză. de cele mai multe ori. A. f o n d a t o r a l p s i h a n a l i z e i constituie unul din evenimentele cele mai (Freiberg. demonstrează mecanismele de bază ale Cercetările sale se referă îndeosebi la psiacestora. Le professeur des abeilles (1987). „Prin fecunFREUD (Sigmund). inconştient. Restrângându-şi în mod voluntar câmpul de acţiune la copiii mici. sociolog conştiinţă traumatismele înăbuşite. prima „substanţă de alarmă". pregătind în sale lucrări. în pofida ostilităţii suscitate de concepţiile sale revoluţionare. libido. 132 FRIGIDITATE. Johnson au pus la punct o metodă de reeducare psihosexuală (cură intensivă de 15 zile). el ia observat pe nou-născuţi şi pe sugari. a pus în practică propriile sale idei pedagogice şi. trăit în prezenţa sau la gândul u n u i la Salpetriere. Psihanaliştii fac clar distincţie între frică Instalat la Viena. elaborează noţiunile de cenzură. Studii în faţa unui pericol real. Charcot. Această tulburare. Sexologii W. El aspiră la o societate iubitoare şi fraternă. 1977). agregat de tratament prin întrebări. un marxizant şi un moralist. imposibilitate. Dintre extrem de Urmând studii medicale la Viena. 1965). psihoterapeutul trebuie să furnizeze cuplului. în 1816. ce utilizează. FROMM (Erich). la boiştean. a fondat Institutul universal german de educaţie. Cu curaj şi stăruinţă. Tinbergen. Mead şi G. în care jocul ocupă un loc esenţial. de studii privind comunicaţiile de masă. H.M a r i e n t h a l . 1 7 8 2 . psihanalist americ a n de origine germană (Frankfurt pe Main. Foarte adesea frigiditatea traduce un conflict interior. pricinuite de şocuri afective uitate. efectuează tarea viselor (1900). cităm: Problemele umane ale faze succesive o nouă psihologie. azi Pribor. a dezvoltat teoria „caracterului naţional". Nu este merge munca umană? (1950). s e n t i m e n t de n e l i n i ş t e 1885 urmează cursurile lui J. 1856-Londra. dar tot el este acela care a descoperit. dar şi de J. se raportează la o frică lipsită de obiect (ea Convins că nevrozele sunt maladii psiar fi impresia vagă că rişti un pericol indehice independente de orice leziune orga. Pentru a trata tulburarea. Bernheim. Von Frisch(1886-1982) [1988]. cu tact. care avertizează congenerii de prezenţa unui pericol şi îi face să fugă. Gorer. hipnoza. Este cunoscut mai ales prin lucrările sale asupra orientării şi schimbului de informaţii la albine.M u n c h e n . împreună cu K. Freud şi-a chez l'enfant (trad. 1886 . Karl von Frisch a publicat numeroase lucrări. FRISCH (Karl von). Opera sa este considerabilă. împreună cu M. 1900 . 1939). dintre care unele au fost traduse în limba franceză: Vie et mceurs des abeilles (1955). Putere şi înţelepciune (1970). ea a u s t r i a c . acelea ale lui H. cu care publică.i d . Breuer. pentru femeie. Puternic influenţat de J. Orice cunoaştere a individului ar trebui să treacă prin stadiul relaţiilor interpersonale. care ar obţine 80% vindecări durabile.FREUD (SIGMUND) trad. prima Kindergarten (grădiniţă de copii). Lorenz şi N. Elveţia. 1982). . Munca fărâvorba de o simplă terapeutică. asociaţiilor libere şi formulează regula este director de studii la Şcoala practică de nonomisiunii (pacientul trebuie să spună înalte studii (1948) şi director al Centrului tot ce îi trece prin minte).în 1973 aobţinut. FROMM FRdBEL (Friedrich). S. zoopsiholog a u s t r i a c (Viena. Frigiditatea poate fi legată de stângăcia soţului. E. n e u r o p s i h i a t r u ditatea sa — spune E. în limba doctrină care punea sub semnul întrebării franceză: Le normal et la pathologique ideile privind condiţia umană. Moravia. ci de o miţată (1956). Privat-docent va fi urmat de alte douăzeci până în 1996. posibil de precizat printr-o examinare aprofundată. pedagog german (Oberweissbach. la Keilhau. Primul parată a sistemului nervos şi asupra encevolum în traducere franceză al operelor falopatiilor infantile şi descoperă propriecomplete ale lui Freud a apărut în 1988. devine colaboratorul lui şi angoasă". M. Komensky. după ce se ocupase de şcolari. Premiul Nobel pentru medicină. Mai pot fi citite. inclusiv în ţările în curs de dezvoltare şi în China populară. Cea dintâi este reacţia normală J. succesiv. se numeroasele sale lucrări. cunos. cităm: Interprespecializează în neurologie. iar patru ani mai târziu pe pericol. vine în Franţa spre a-şi completa pregătirea medicală: în FRICĂ. Pestalozzi*.

în comparaţie cu şobolanii care au primit întotdeauna o alimentaţie abundentă. Aşadar. Acestea se întâlnesc în epilepsie. Frustrări mai puţin grave. l. Adulţii nevrozaţi. mai mult sau mai puţin conştiente. Pentru ca acesta să se servească de el. ea fiind un act adaptat. FURIE. unul dintre ei fiind separat de aceasta timp de o oră pe zi. este înlocuită de regresiune* la un stadiu anterior al dezvoltării (reapariţia enureziei'. nu ştim dacă individul este frustrat decât studindu-i comportamentul. într-o creşă-model. este în acest caz mărturisirea eşecului. se poate deplasa asupra unui substitut (copilul îşi bate ursuleţul) sau vizează propria persoană (unele sinucideri în rândul 134 FUGĂ DE IDEI. este agresiv. de exemplu. ct Ia psychvlogic sociale (1970. deoarece scopul postulat dictează căutarea mijloacelor. atunci când rezultă din mediu (fructele sunt în pom. are loc o deplasare asupra lucrurilor neanimate sau asupra fiinţelor lipsite de apărare. trad. emoţie subită. Toate procesele mentale par accelerate. în alte cazuri. Psihologia funcţională pune problema conduitei şi ajunge la acţiunea practică. când individul se arată incapabil de a le domina. După importanţa lor şi după mometul în care se produc. H. valoarea lor adaptativă (care este funcţia emoţiei. Ostilitatea poate viza obstacolul (copilul mic îşi manifestă furia la adresa mamei sale). cu tendinţă agresivă. semnificaţia lor. cvasiautomatice. educatori). La crise de la psychanalysc. Crandcur ct limites de In pensee freudicnne (lucrare postumă). unde nu s-a înregistrat nici un deces. Mecanisme psihologice cum sunt fantazarea şi refularea au şi ele o valoare funcţională. L'homme pour lui meme (1947. exaltare psihică. cităm: La peur de la liberte (1941. în realitate.. Psihologia funcţională este o metodă de abordare a activităţii mentale. Tocmai ţinând seama de trebuinţele şi de interesele copilului îl putem mai bine instrui şi îi putem dezvolta resursele naturale. S. Ea este la copil epilogul unui conflict cu anturajul (părinţi. ceilalţi se ocupă de dânşii etc. (punct de vedere mecanicist).). La copii se observă „furiile albe". ne vom gândi să instituim cure de somn pentru a trata tulburările nevrotice. escapadă. atunci când ele depind de individ (simţul său moral îi interzice furtişagul). Când nu se îndrăzneşte înfruntarea subiectului furiei. gestuală şi verbală. în sensul că ea nu mai consideră inteligenţa ca pe o entitate. care tind la sincopă. cum este privarea de blândeţea maternă. al căror joc armonios exprimă viaţa organismului. Spitz a constatat că sugarii privaţi de mama lor prezentau o sensibilitate crescută la infecţii banale (mortalitate 37%) în comparaţie cu cei dintr-o grădiniţă. comportamentul de depozitare este cu atât mai intens cu cât animalele au fost mai private de hrană la vârsta lor tânără. 1967). după cheful asociaţiilor superficiale.). definite astfel după coloraţia feţei. care se manifestă printr-o vie animaţie expresivă. agresiunea. se înlănţuie în dispreţul oricărei logici. atât reacţie de opoziţie faţă de mediul care nu-1 satisface cât şi speranţă confuză de a FUNCŢIONAL. frustrările determină consecinţe mai mult sau mai puţin durabile la cei care le îndură. 1971). în funcţie de rezistenţa individului. Hunt a demonstrat că. găsi altundeva ceea ce îi este refuzat aici. R. Lu passion de detruirc (1975). trebuie trezit interesul său în această direcţie. uneori incontrolabilă. considerăm somnul o funcţie de apărare contra epuizării. şi interne. Vindecarea. Psihanaliza descoperă aici o regresare la stadiul sadico-anal. ci ca pe un instrument aflat la dispoziţia copilului. Sunt însă şi dispariţii de la domiciliu care răspund unei porniri impulsive. ideile se precipită tumultuos. Se spune că dificultăţile sunt externe. ea cercetează cauzele fenomenelor psihologice. Clasic se disting furia palidă sau lividă şi furia roşie. alăptaţi de mama lor. Dezvoltarea generală este de asemenea afectată de carenţele afective" precoce. Fuga. deoarece unii găsesc mai multe avantaje în a fi bolnavi (nu mai au responsabilităţi. Murx.) decât sănătoşi. nu este accidental: este o funcţie — spune EL Claparede —. J. trad. FUNCŢIE. pe când celălalt a murit. părăsire a domiciliului. pentru că. şcolarilor. Punctul său de vedere este dinamic. Reacţiile la frustrare sunt variabile: ele depind de natura agentului frustrant şi de personalitatea celui supus acţiunii acestui agent. Dewey'. a visului etc. ajutându-l totodată să-şi pregătească viitorul. hipersensibil şi dependent de părinţii săi. FRUSTRARE. nimic nu ne permite să ştim ce va ti apreciat ca atare de către subiect. se explică prin acest mecanism). la şobolani. dezechilibraţi au uneori aceeaşi atitudine. iar în anumite nevroze* vedem rezultatul unei suprasolicitări*. După J. schizofrenie şi în stările confuzionale. total inhibată. stare a celui care este privat de o satisfacţie legitimă. dar pa/nicul veghează). deoarece satisface trebuinţele prezente ale copilului.. Această manifestare se observă mai ales în manie*. în general. Mac V. în loc de a se întreba: „Care este natura vieţii psihice?" (punct de vedere structural) sau „Cum se desfăşoară operaţiunile mentale'?" . într-un discurs incoerent. consecutive unei mustrări. Frustrarea nu se defineşte însă prin obstacol. ci în dozarea lor. Ele sunt cu atât mai grave cu cât se manifestă mai precoce. care priveşte o funcţie. 1963). Experimentând pe doi iezi gemeni. FUGĂ. Răspunsul. trad. de exemplu. Unor persoane nevolnice sau nevrozate furia le oferă ocazia să-şi afirme personalitatea neliniştită. de exemplu. copii sau animale. ansamblu de operaţii strict dependente unele de altele. conduită conştientă. care este înşelat în speranţele sale. Una şi aceeaşi situaţie poate fi resimţită ca favorabilă de către o persoană şi poate fi trăită ca frustrantă de către alta.FURIE Dintre principalele sale lucrări traduse în limba franceză. Jocul. trebuie să-i simtă nevoia. Educaţia nu constă în suprimarea frustrărilor. Essais sur Freud.iddell a constatat că iedul care nu a fost separat sa adaptat noii situaţii. fiind modalităţi de apărare a personalităţii contra tensiunilor pe care le suferă. Dacă. 135 FUNCŢIE SIMBOLICĂ -* TEORIA OPERATORIE. funcţia constituie unitatea fundamentală a oricărei conduite. nu este întotdeauna primită cu satisfacţie. au consecinţe caracteriale: copilul devine egoist. învăţători. Frustrarea se poate datora lipsei unui obiect (lipsa de hrana) sau întâlnirii unui obstacol pe calea împlinirii dorinţelor. Furia survine în situaţii de frustrare. Educaţia nouă este funcţională. apoi amândoi fiind privaţi de lumină.

care se exprimă în simbol şi nu 137 . realistă. Pescuitul electric permite. A . cum este peştele-pisică. GALVANOTAXIE. cu ajutorul unui grup electrogen. Cea dintâi. care poate să nu păstreze nici o amintire privind asemenea stări. foloseşte mai ales reprezentări simbolice. fiinţa umană învaţă să-şi controleze expresiile motorii şi verbale ale furiei. Roosevelt în alegerile prezidenţiale. atraşi de anod. dar apare şi la omul normal. G GALLUP (George Horace). Unii hoţi dintre minori fură obiecte de la persoane pe care le îndrăgesc în mod deosebit. reacţie de orient a r e şi de l o c o m o ţ i e a u n u i organ i s m mobil s u p u s a c ţ i u n i i u n u i curent electric continuu. de demenţi. eliminarea unor varietăţi dăunătoare. de arieraţi incapabili să se controleze.D. este socializată. care ascultă de principii raţionale formate în cursul dezvoltării şi în contact cu realitatea. prost adaptaţi din punct de vedere social. un câmp electric produs de un curent continuu. P . GÂNDIRE. în sfârşit. 1 9 0 1 . de a păstra cel puţin ceva de la ele. orientată spre adaptarea la lumea exterioară. se poate spune că gândirea onirică (sau autistică) conţine fenomenele refulate de conştiinţa vigilă. ziarist şi s t a t i s t i c i a n a m e r i c a n (Jefferson. desocializată. fapt d e a ţ i î n s u ş i b u n u l a l t u i a . Cu toate acestea.Sub influenţa educaţiei. selecţionarea speciilor. -> CLEPTOMANIE. A fondat propriul său institut de sondare a opiniei publice (1935) şi a creat o metodă de anchetă prin chestionare individuale care şi-a găsit o consacrare răsunătoare în 1936. P . Peştii. Este o gândire privată. guvernată de trebuinţele afective. unele furii explodează la cel mai măruţ pretext. G . sunt comise. Există. Alţi copii. Unele furturi traduc imaturitatea afectivă a autorilor. se imobilizează în vecinătatea sa. ei speră că în felul acesta le vor „cumpăra" camaraderia şi vor fi admişi în grupul lor. Iowa. care scapă legilor logicii.încărcate de valoare afectivă. deplasările lor etc. iar uneori şi înclinaţia spre rău a acestora. concept) şi propoziţie (judecată). Se spune că galvanotaxia este pozitivă atunci când animalul este atras de electrodul pozitiv (anod) şi negativă când deplasarea se face spre catod. ca urmare a unei dereglări endocrine (când tiroida sau suprarenalele sunt prea active). într-un curs de apă. furturi patologice. 1984). ->• GRUP DE AJUTORARE PSIHOPEDAGOGICĂ. sau o deficienţă a sistemului nervos central. ansamblu de fenomene psihice. Ele denotă indivizi predispuşi. o găsim la schizofrenici. A doua. Furturile au dubla semnificaţie a represaliilor şi a unei revendicări. -• SHAM RAGE. ea se exprimă prin cuvânt (idee. cu o eroare de numai şase procente. Elveţia. fură pentru a da altora lucrurile de furat. Se distinge o gândire vigilă. când ea i-a permis să prezică triumful lui F. în vise. Stările de furie se asociază uneori cu obscurizarea conştiinţei. ca în epilepsie sau alcoolismul cronic. şi o gândire autistică sau onirică. dar acestea sunt relativ rare.T s c h i n g e l . prin forţă s a u fără ş t i r e a păgubaşului. Cunoaşterea comportamentului galvanotaxic al peştilor stă la baza pescuitului electric. Metoda constă în a crea în apă. Acest comportament paradoxal corespunde dorinţei lor ascunse de a nu le părăsi. comise de epileptici. cel mai adesea. literalmente anesteziaţi. de către subiecţi frustraţi în copilărie. în general. FURT. marcarea peştilor a căror creştere vrem să o urmărim.

sex cu el). exuberanţi.iritabilă) şi inteligenţei (insuficienţa hormen relativ frecvent. în Statele atenţiei şi o inerţie a spiritului). ai HIPNOZĂ. stare 148 HORNEY HOMEOSTAZIE. depinde de hormonii sexuali). provocată în mod artificial prin fixarea atenţiei asupra unui obiect strălucitor şi prin sugestie. încurcă-lume. cum Această noţiune.tul sanguin. destinate constituţie fizică se înrudeşte cu tipul copiilor hipoacuziei (în Franţa.) disproporţionate şi inadecvate. terelor sexuale secundare la pubertate « • ADAPTARE.. ale adesea consecinţa unei educaţii deficiente: lui E. Când Unite. cărora ea vrea să-i descopere funcţiile. evocă unei hipoacuzii care îi face să confunde sunetele (/' cu v. introdusă în fiziologie sunt hipofiza.tă băiatul prea ataşat de mama sa se identifică cu ea şi se comportă aşa cum ar fi se îndepărtează de doctrina freudiană prin importanţa pe care o acordă determidorit ca ea să se comporte cu dânsul. elevi în 1987). corespunde unui mijloc de a lupta condiţionează morfologia (apariţia caracîmpotriva scăderii temperaturii corpului. Dimpotrivă. notizabile sunt acelea a căror imaginaţie sunt persoane care suferă de o diminuare este mai vie. cărei promotori se străduiesc să examineze inteligenţa. dar şi de ţesuturi: mucoasa duopsihologie (CP. Psihologia formei* (Gestaltpsychohgie') este cea mai cunoscută dintre aceste teorii. îi exemplu. ar fi vorba de un sentiment HORNEY (Karen). HOLISM. După J..]. Hesnard). dispariţia negilor. menţină constante condiţiile de Numeroşi şi diverşi. anume.) sexuală rezultă din complexe inconştiente. Pentru Freud. Există stabilimente şi clase speciale. Mulţi şcolari HIPOMANIE. funcţionarea creierului sau a organismului în totalitatea lor. apropiată de un somn parţial. neglijând mai mult sau mai puţin explorarea minuţioasă a trecunarcisismului şi a complexului castrării* în geneza homosexualităţii. reprezintă mai mult de 1% din populaţie. Adler. legată de descoperirea sexelor: „Homosexuala excelează caută să explice tulburările personalităţii prezente printr-o condiţionare infantilă. exercită o acţiune rală a organismului care vizează să specifică asupra unor organe. atenţia se poate concentra. psihanalistă de inferioritate (teama de eşec îl împinge americană de origine norvegiană pe individ să caute un partener de acelaşi (Hamburg. secretată direct în curen. diminuată. produşi de glandele zise „endocrine". HOMOSEXUALITATE.. întrucât ar privi monilor tiroidieni determină o scădere a 3-5% din populaţia adultă. hormonii sunt echilibru ale mediului său. se observă grave tulburări Atât la bărbat cât şi la femeie. Freud). teorie nonanalitică. tendinţă gene. credinţa religioasă. plexă care. sau cei „tari de ureche".. a căror inclusiv în grădiniţele de copii.) şi îi face Hipomania poate fi efemeră. care a suferit ablaţia ovarelor devine Homosexualitatea constituie un feno. Cu toate acestea. Dintre în mod imaginar penisul" (A. „cuşcă" în loc de „cuşmă" activi. 1952). inversiune conduită maternă etc). suprarenalele şi de W. analgezia (suprimarea durerii) sau modifiHIPOACUZIC. hipotalamusul etc. placenta. stare de exaltare au rezultate slabe la învăţătură din cauza care. Hor(K. relevând sfidarea castrării feminine. Selecţionându-se şobolani. acţionează asupra comportamentului (activitate sexuală. 2 157 de picnic'. Lorenz).[trad. se evalua la 4 milioane hormonii nu sunt prezenţi într-o cantitate numărul homosexualilor de ambele sexe. Hiigard (1970). 1885-New York. cum sunt separarea de mamă sau insecuritatea ca efect al neînţelegerii conjugale. creativitatea literară şi artistică. Ea poate fi şi condiţionată de şocuri afective" (mai ales când acestea se produc în prima copilărie). ea îşi atribuie să înţeleagă dificultăţile nevrotice prin structura caracterială a subiectului.cităm: Direcţii noi în psihanaliza (1939). HORMON. jenă şi uneori insuportabili. Richter) şi la etologie* denului. insistă asupra dificultăţilor actuale care. stare nu prea bine definită. subiect a cărui carea ţesuturilor (formarea de băşici pe acuitate auditivă este foarte piele.B. astenie accentuată etc. ce cu che etc. Pentru adulţi este festă aptitudini certe pentru sporturile de un cusur cu care ei se acomodează greu. sunt posibile diferite acţiuni. O conduită orientată spre un monii au un rol primordial în funcţionarea scop este interpretată ca o căutare a unui organismului: ei intervin în menţinerea nou echilibru: construirea unui cuib. a fost extinsă la gonadele. lucrările sale traduse în limba franceză. competiţie şi pentru activităţile ştiinţifice. ci în a da ceea ce ea nu are. Sub efectul stării de hipnoză se pot observa fenomene somatice cum este HIPERMNEZIE • INSTABILITATE. La femeie. persoanele hipHipoacuzicii. iar înregistrarea ritmurilor electrice ale creierului (electroencefalograma) este comparabilă cu aceea obţinută în timpul stării de veghe. la care predomină spiritul de a auzului de 30-40 de decibeli (dB). K. Homey nu decepţii din copilărie. Fromm şi de Gestaltpsychologie. sunt responsabile de un partener identic cu el însuşi. Hiperemotivitatea pare a fi legată de constituţie. La băiat homosexualitatea este Influenţată de teoriile lui A. La copii are consecinţe majore asupra învăţării limbajului verbal. Adler. tiroida. . homosexualitatea ar fi consecinţa unei apariţia tendinţelor nevrotice. în limba română 1995 — notatrad.HIPERMNEZIE colici.). precum şi cadre didactice specializate pentru educarea acestora. care a subliniat importanţa nismului cultural. subiecţii Faptul de a auzi prost constituie un serios refractari la hipnoză sunt aceia care manihandicap în viaţa socială. de echilibrului mediului intern al corpului. Ei aventură. Cannon (1926). Este deci vorba de o „paralizie a voinţei" (S. hiperemotivitatea nu este de origine exclusiv organică. lipsiţi de etc. după părerea ei. După A. dar ea să audă un cuvânt în loc de altul: „căţel" există şi ca stare obişnuită la unii subiecţi în loc de „oţel". în care subiectul rămâne capabil să asculte de unele ordine date de hipnotizator. în 1972. s-au putut obţine serii de subiecţi hiperemotivi. sub o formă atenuată. Somnul hipnotic este profund diferit de somnul normal: percepţiile senzoriale nu sunt diminuate. normală în corp. inversiunea mentale (cretinism. substanţă chimică com. invertitul ar căuta tului. caracterului (femeia sexuală.

Conflictele noastre interioaie (1945). acesta este retras din farmacii (bismutul. |trad. Informaţiile recoltate din diferite ţări sunt centralizate şi prelucrate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. model care se speră să fie egalat. Copilul îşi construieşte Eul prin jocul identificărilor cu persoanele iubite şi admirate din anturajul său. obsedantă. de exemplu). I IATROGENIE. cum sunt nevroza obsesională'. Uneori el se plânge că suferă prejudicii fizice (se urmăreşte ca el să moară de foame).-> FARMACOVIGILENŢĂ. anestezicele sau chiar aspirina administrate copiilor în caz de gripă sau varicelă. psihologice şi corporale. paranoia sau delirul haiucinator cronic. gelozia sau melancolia. preocupantă. apoi o stare de indiferentă).].ă tulburări caracteriale (anxietate. cum sunt demenţa senilă. Se ştie încă din Antichitate că practica medicinei comportă întotdeauna un risc pentru pacient: de exemplu.HOSPITALISM Personalitatea nevroticii a epocii noastre (1937). care rezistă analizei intelectuale şi de care subiectul nu poate scăpa. Formarea personalităţii corespunde unui proces lent de socializare început în copilăria mică. IDEE FIXĂ. Dacă o anchetă demonstrează că accidentele sunt imputabile unui medicament nou sau vechi. El îşi constituie astfel un tip de referinţă îmbogăţit zi de zi i care îi serveşte drept model. iar rezistenţa la boală scade. în majoritatea ţărilor industriale s-a dezvoltat o nouă disciplina medicală şi farmaceutică: Farmacovigilenţa. Se întâlneşte în numeroase stări psihice anormale. copiii mici despărţiţi de mamele lor nu ajung să se dezvolte normal: creş- terea lor fizică este încetinită. pe vorbele sau pe gândurile sale. IDEI DE PERSECUŢIE. HOSPITALISM. idee permanentă. în limba română 1995 — nota trad. Ele pot totuşi să dispară (cel puţin în parte) o dată cu revenirea copilului lângă mama sa sau lângă un substitut adecvat al acesteia. talidomida (tranchilizant) prescrisă femeilor gravide. convingere a unui subiect care se crede expus relei-voinţe a anturajului său. ansamblu de tulburări neprevăzute generate de acţiunea medicală. generate la sugari de o şedere prelungită în mediul spitalicesc. nivelul intelectual descreşte. melancolia. în pofida îngrijirilor excelente pe care le primesc. Alteori se plânge că se află sub dominaţia unei influenţe străine: nu mai este stăpân pe actele sale. Daunele provocate de hospitalism sunt cu atât mai mari cu cât separarea survine mai precoce şi este de o durată mai lungă. IDEAL DE EU. Ideile de persecuţie se întâlnesc în diferite afecţiuni mentale. 151 . ansamblu de tulburări grave. limbajul rămâne rudimentar. materiale (se urmăreşte acapararea averii sale) sau morale (se răspândesc pe seama lui zvonuri neîntemeiate). se instalea/. Pentru a se detecta mai bine efectele nedorite ale medicamentelor.

iar ceilalţi doi rolul tatălui şi al mamei. 1967) etc. trad.L. Moreno. agregat de filosofie (1882). t e r a p e u t i c ă folos i t ă in m e d i c i n a p s i h i a t r i c ă .Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză. se adulţi. şcoala activă. a c t i v i t a t e fizică sau mentală Gowerton. Ideile lui James se regăsesc. Opera lui P. Unul dintre participanţi va juca rolul de mamoş. întreabă cum să-i anunţe pe părinţi că noul JOCOTERAPIE. A publicat mai multe studii activităţile didactice îi dau şcolarului mic despre Freud (Viaţa şi opera lui S. 1958-1969). Loisirurile dirijate au o mare importanţă în spitalele comprehensivă şi fenomenologia în psihiatrie. se utilizează elementele sonore şi JUCARE DE ROLURI. îi datorăm o Psihopatologie gene. 1925) şi eseuri de psihanaliză ţiilor. culpabilitatea. dificultatea constă. 1910. emoţii. 1879 fără f i n a l i t a t e utilă. 1947). Monitorul 171 JAMES (William). psiholog francez (Paris. (Sinonim: ludo„bătălii erotice" care oscilează neîncetat terapie). JANET (Pierre). ani îşi imită anturajul (pe mamă. 1890). motivaţia de care are nevoie. . îi datorăm o critică a teoriei efortului a lui Mâine de Biran (1880) şi o serie de eseuri asupra experienţei religioase. ca şi în unele şcoli primare. n e u r o l o g şi psiprecum şi multe alte lucrări. împreună cu C. Fost elev al Şcolii Normale Superioare.Chocorua. pe care le dezvoltă pe linia propriei lui originalităţi. Forţa psihologică şi tensiunea psihologică pot fi modificate prin oboseală. Scopul este acela de a-1 scoate pe bolîntre dragoste şi ură. la literatură (Hamlet şi Oedip. urmează Opera sa cuprinde studii clinice şi teoretice jocurile ai reguli (între 5 şi 7 ani). „în totalitatea vie a personalităţii sale". nete. în special la copii (mario. azi JOC. c ă r e i a i te Londra.trad. tensiunea se menţine cu greu şi subiectul nu trece de stadiul dorinţei sau al reveriei. Pentru copil totul este joc: la început de din Londra. care examinează bolnavul în antrenarea iniţială a bolnavilor. în general. publică Pragmatismul (1907). tot el se joacă cu corpul său. Aplicând reflecţia la drama omului şi Ia polii principali ai acesteia — comunicarea. Când forţa este puternică şi tensiunea slabă. teralor născut este anormal. grădiniţe de copii.) La 4-5 psihanaliza în Canada şi în Statele Unite. După el. de competiţie etc. foloseşte jocul ca mijloc de investigaţie şi această metodă ia în general forma unei de tratament. Janet gravitează în jurul noţiunilor de forţă şi de tensiune psihologică. După jocurile cu roluri. preşedintele etc).improvizaţii teatrale pe o temă dată. 1 8 8 3 . la J. relaţiile umane p e n t r u a se favoriza resocializarea trebuie concepute ca forme ale unei bolnavilor m i n t a l i . rezultă agitaţia. 1859 .i d . 1958). Decroly. Freud. timp de 22 de ani. datorită (Tratat teoretic şi practic de psihanaliză. fr. J O N E S (Ernest).S. la reabilitat de psihologia contemporană şi de artă. Forţa psihologică şi slăbiciunea psihologică (1932). în multe trad. tificarea ocupă locul esenţial. P. Fondator.JUCARE DE ROLURI suferinţa. al şcolii pragmatice. Ca reacţie împotriva curentului organicist. New Hampshire. Dacă forţa unei tendinţe scade. introduce psihologia nav din trândăvia şi izolarea sa. de exemplu. Dewey. Janet a condus laboratorul de psihologie de la Salpetriere şi a profesat la Sorbona şi la College de France (1895J. tehnică de cromatice ale materialului Montessori grup. intoxicaţii etc. în care afirmă că adevărul este domeniul psihologiei. De kt angoasă la extaz (1926-1928). face cunoştinţă cu S. aplicate la pedagogie.psihiatrice. d e s t i n a t ă î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi şi îndeosebi jocurile educative ale lui formării participanţilor. a introdus mediul său (lătratatul câinelui. „Forţa psihologică" (sau forţa tendinţelor) corespunde potenţialului energetic al unei persoane. O. jocul a fost aplicată la religie (Psihologia religiei). el peutică în care se recurge la j o c u r i este unul dintre marii filosofi existenţialişti (de îndemânare. în domeniul psihologiei se Derivată din psihcxJrama' lui J. Dispreţuit altădată. fr. filosof a m e r i c a n (New York. acest medic ajuns la psihologie prin intermediul psihofiziologiei consideră că faptele psihice nu sunt decât conştientizarea tulburărilor fiziologice (Principii de psihologie. Numit profesor la face plăcere să reproducă elemente din Universitatea din Toronto. h a n a l i s t englez (Rhosfelyn. iar „tensiunea psihologică" utilizării care îi este dată. dar şi la adolescenţi şi Studenţi în medicină.Basci. în care iden. pe medic A fost. Ţara Galilor. Regăsim la el ideile acestuia (psihologia trebuie să se limiteze la observaţie şi la experimentare). JASPERS (KarI). După studii de medicină la Universitatea dedici din simplă plăcere. Mai târziu îi a cărui operă o admira. modelaj). Dintre numeroasele lucrări ale lui Janet. pentru care educaţia trebuie să tindă să-1 adapteze pe individ la lumea înconjurătoare. Introducerea jocului în fr. rală (1913). Freud.) ai epocii noastre. Ribot.. filosof şi psihiatru g e r m a n (Oldenburg. doctor în litere (1889) şi doctor în medicină (1893). cărora copilul trăieşte necesitatea conven.. cităm: Automatismul psihologic (1889). Peirce. 1842 . înlocuindu-1 pe T. moartea —. .

pentru a se amuza. Poate fi Basel. Theorie der Bildung (Teoria educaţiei. Până în 1946 a ocupat catedra intelectuale şi motorii a copiilor şi auxiliari ai părinţilor. Cercetările sale. apreciere a unui raport între diferite idei. KINSEY (Alfred Charles). Fiu de pastor. biolog american (Hoboken. Profesor de zoologie la Universitatea din Indiana.Paris. unde a predat cursuri despre educaţie. Această imensă cerjudecată. 1854id. independente de timp şi de spaţiu. axate pe conflictele precoce care apar în relaţia mamă-copil. învăţător. în 1902. Bleuler. Cu echipele sale de colaboBegabung (Dezvoltarea talentului la desen. sugarul stabileşte 173 . K I N E Z Ă > ClNEZA. Janet. minimum de inteligenţă şi de cunoştinţe. Cercetările au scos în evidenţă faptul că practicile sexuale ale bărbatului şi femeii sunt extrem de variate şi că ceea ce era blamat sus şi tare era în realitate practică curentă -> PARAFILIE. produGelozia sau paranoia.în 1907 a devenit discimai bine decât orice discurs. psihanalistă engleză de origine austriacă (Viena.clinicii de psihiatrie a universităţii. La Zurich a fost logice care apar în cuplu sau în între. în această perioadă. Dar cele mai bune jucării nu sunt nici cele ideile. o tulburare afectivă este de ajuns cetare i-a confirmat autorului credinţa că ca să-1 facă să formuleze judecăţi false. 1894-Bloomington. a devenit profesor onorific la universitatea din acest oraş. 1956). cităm L'homme a la decouverte de son JUNG (Cari Gustav). KLEIN (Melanie). idei aberante. de „psihologie analitică". a cercetat 11 230 persoane (16 392 convorbiri). După ce a fost. Connomice ale Lumii a treia.JUCĂRIE serveşte de ghid şi eventual poate interveni 1875 . devine tatăl. ratori. Begriffder Arbeitsschule.asistentul lui E. pe care le-a completat. Jucăriile sunt suporturi ale dezvoltării fondând o nouă şcoală. bază mai sofisticate şi nici cele mai luxoase. Principalele sale scrieri sunt Die Entwicklung der zeichnerischen 1905). în 1948. altul asupra comportamentului sexual al femeii (1953). Aceştia sunt conştienţi de de psihologie medicală la Basel. burduşit" nu este întotdeauna capabil de precum şi alchimia. de la tensiunile psiho. la pus în joc totul. K KERSCHENSTEINER (Georg). pedagog german (Munchen. rând pe rând. profesor de matematică şi de ştiinţe naturale şi consilier şcolar la Munchen (1895). 1932). polul şi prietenul acestuia. de imagini şi simboluri. caracterizat fiecare printr-o „relaţie cu obiectul" specială (adică un mod de a sesiza „obiectul" şi de a se situa în raport cu acesta). New Jersey.Kiissnacht. unul asupra comportamentului sexual al bărbatului (1948). în medie. în Franţa. Pentru a verifica această concepţie fundaa unui raţionament. Făcând o serie de călătorii de studiu. a imaginaţiei. 13 miliarde de franci. mituri şi în doctrinele ezoterice. obiect folosit de copii al ideilor freudiene. Judecata nu se poate exercita fără un metală. eşantion reprezentativ pentru populaţia americană. în apropiere de în joc. cu P. şi viceversa) permit aprofunStudii de medicină la Universitatea din darea cunoaşterii acestor situaţii. ediţia a 10-a. psihiatru elveţian (KesswU. 1961). 1960). ReVolle. apoi medic-şef al prindere până la problemele socioeco. Turgovia. Răsturnări de roluri (medicul Zurich. Primul dintre aceste momente. acoperă primele trei sau patru luni din viaţa copilului. a condus până la moarte. ale lui S. comun tuturor popoarelor de-a lungul timpurilor şi care se manifestă JUDECATĂ. 1988). 1953).. Jung a întrepris o vastă anchetă. Rezultatele cercetărilor lor au fost publicate sub forma a două rapoarte. psiholog şi ânie (1943). Preocuparea sa este utilizarea intereselor practice ale elevilor în instruirea acestora şi legarea strânsă a învăţământului teoretic de exerciţiile concrete. pentru pe care 1 Şi-a dezvoltat în numeroase lucrări cumpărarea de jucării (R. de exemplu. 1882-Londra. concluzie în religii. de pe întregul teritoriu al Statelor Unite. 1926). dintre care cea mai importantă pare a fi aceea a inconştietului colectiv. Ma vie (1962). Jucărea de roluri vertit în scurt timp la teoriile psihanalitice dezvăluie aspecte nebănuite ale realităţii. există un fond comun universal. a dar nu se reduce la acestea: un cap „bine cercetat religiile primitive şi orientale. în 1942 a fost însărcinat să efectueze o anchetă asupra sexualităţii americanilor. zis „poziţie schizoparanoidă". Typcs psychologiques (1921). însă căruia îi repugna aspectul materialist JUCĂRIE. Dintre lucrările traduse în limba franceză. Indiana. Institutul Jung. duc la cător de arhetipuri. apoi a acest lucru şi. consacră anual fondat la Zurich. o determină să distingă două momente în primul an de viaţă. Freud. după o colaborare de cinci ani s-a separat de magistrul său.

în utilizarea limbajului verbal şi învăţarea scrisului. 2 volume) şi Unitatea psihologiei (1949). Cu toate că i se aseamănă. Se pot întâlni. ca şi în cazul maniei. Cum să-ţi explici extrem de frecventul lapsus care constă în a exprima exact contrariul a ceea ce intenţionai să spui? „Declar şedinţa închisă!" spune un preşedinte de cameră în timp ce el de fapt deschide acea şedinţă. -* DlSLEXIE. câmpul limbajului. în domeniu] intelectului ea este corolarul mobilităţii atenţiei şi al fugii de idei. Niciodată însă nu eşti sigur că l-ai înţeles pe acest autor. bazată pe faptul că emisfera cerebrală stângă ar fi mai bine irigată de sânge. dându-i o specificitate personologică legitimă şi remarcabilă. subiecţi stângaci în ceea ce priveşte ochiul şi dreptaci în ceea ce priveşte mâna. dominanţă funcţională a unei laturi a corpului uman asupra celeilalte. în copilărie. iar obiectul ei studiul conduitelor* individuale. afectivitatea şi ideaţia sunt superficiale. Concepe inconştientul ca pe o reţea de „semnificanţi" în care fiecare element este asociat cu altele. „ţesută toată din confuz vată". în limbajul său ermetic. cităm Scrieri (1966) şi Etica psihanalizei (1986). 1972). la acelaşi individ. Copilul suportă limbajul şi cultura societăţii căreia îi aparţine fără altă alternativă decât de a le accepta sau de a deveni alienat. numită şi variabilitate a dispoziţiei.. Dat fiind faptul că obiectul psihanalizei este inconştientul. 1903-id. această explicaţie ar fi insuficientă deoarece nu ne explică forma pe care o ia lapsusul. Pentru acest practician al psihanalizei psihologia nu poate fi decât „clinică". medic şi psihanalist francez (Paris. examinate într-o conjunctură socioafectiva şi culturală determinată. LAPSUS. > • ACT RATAT. LALAŢIUNE . 1981). 176 LACAN (Jacques Mărie). în această chestiune este greu să se discearnă partea care revine factorului educaţional de cea care ţine de cel fiziologic. Agregt de filosofic (1928) şi doctor în medicină (1934). dominaţia laterală poate să difere de la ochi la mână sau la picior. de exemplu. Aproape că s-ar putea califica labilitatea afectivă drept „mobilitate a afectivităţii" sau „fugă de sentimente". termenii ezoterici şi neologismele abundă. şi se ascunde întotdeauna sub masca acesteia. unde a predat-o.IATERALITATE l 1986). trebuie — spune el — să-I aducem. Indivizii deficitar lateralizaţi dovedesc dificultăţi serioase în coordonarea mişcărilor. UITARE. psihanalist francez (Paris. Este de crezut. apoi la Sorbona (1947). excitaţie sau o tulburare a atenţiei. termen preluat din chimie pentru a caracteriza o componentă instabilă a personalităţii. în lumina lingvisticii. LABILITATE. Dintre operele sale. Dar nici una dintre aceste explicaţii nu este cu totul satisfăcătoare. LATERALITATE. în special atenţia şi afectivitatea atunci când acestea sunt foarte nestatornice. Mai mult. ambivalenţa" patologică se distinge de labilitatea afectivă prin caracterul ei nemotivat şi incomprehesibil. la locul său de origine. este succesiunea rapidă sau chiar coexistenţa. Au fost avansate mai multe ipoteze explicative pentru acest fenomen: anatomică. Se observă mai ales la copii şi la adulţii atinşi de excitaţie maniacală. că principiul de unitate a lui Lacan. LAGACHE (Daniel). dar nu le creează. STÂNGĂCIE. sub influenţa unor factori exteriori sau a ideaţiei interne. ba chiar autistic. înlocuirea unui cuvânt cu altul se poate explica prin oboseală. eroare comisă în vorbire sau în scris. „soţul meu poate mânca tot ce vreau" spune o femeie autoritară (în loc de „tot ce vrea"). dominanţă care se manifestă în special în preferinţa de a se servi în mod electiv de un ochi sau de unul dintre braţe pentru a executa operaţii care cer o oarecare precizie. este numit profesor de psihologie mai întâi la Facultatea de Litere din Strasbourg (1937). unul şi acelaşi cuvânt putând căpăta semnificaţii multiple. Psihanaliza arată că lapsu ziţiei a două nţa opoître care Starea fiziologică poate favoriza lapsusurile. Principalele sale lucrări sunt Gelozia erotică (1947. De fapt nu există o deosebire semnificativă între constituţiile anatomice ale dreptacilor şi stângacilor. studiindu-1 aşa cum studiem limbajul. aceste combinaţii de semnificanţi ascultă de legi precise şi constituie categorii şi subansambluri.GÂNGURIT.. spune F. bazată pe o valorizare socială a dreptei. Lagache a fost acela care a introdus la Sorbona psihanaliza. îndeosebi atunci când sunt şcolari. studiile referitoare la lateralitate au arătat că. sociologică. în aceste condiţii. ba chiar şi psihanalitică. Roustang 177 . a unor sentimente diferite şi adesea contradictorii. Labilitatea afectivă. practic şi teoretic. după Freud. fiinţa autentică nu este niciodată de găsit în discursul şi conduita persoanei. Cu toate acestea. diminuând controlul de sine. într-adevăr. ei găsindu-se în aceleaşi proporţii la toate rasele. o stare afectivă succedându-i alteia cu o rapiditate uluitoare. în organizarea activităţii lor tempo-spaţiale şi. 1901 id.

logoreea se observă mai ales în stările de exaltare maniacă. şi psiholog rus (Kazan. • REGLE- LOBOTOMIE sau LEUCOTOMIE. O dată cu progresul automatizării. timpul consacrat loisirurilor devine tot mai important. A studiat. ca şi prin confesiune sau psihanaliză. cum sunt o atitudine. după revoluţia din 1688. reacţionează prin agresivitate în prezenţa unui peşte sau a unei momeli cu pântecele roşu. subiect la care limfa (sau „flegma") predomină sau se prespune că predomină.S. comportamentele de orientare ale animalelor sub influenţa unei surse de excitaţie externe (lumină. Renania. JOC. 1977). în domeniul patologiei. obsesie. peşte de apă dulce. din 1890. rece şi metodic. LIMITAREA NAŞTERILOR MENTAREA NAŞTERILOR. „limfaticul" ar avea tenul livid. de atunci încoace este într-o regulată descreştere (86 de interpelări în 1987. dar supradozarea şi produsele asociate (amfetamine*) pot să producă tulburări mentale ireversibile. sensibilitatea diferenţială şi memoria asociativă. Actualmente termenul se utilizează pentru a desemna o persoană astenică* lipsită de energie. până în anii 1960. dându-i omului ocazia de a realiza acea parte din el însuşi pe care viaţa profesională 0 lasă nesatisfăcută. Bazele etologici (1984). la unele persoane frivole şi la unii flecari care îşi maschează sărăcia de idei sub un val de cuvinte „goale".W. Essex. iar la femeile gravide poate cauza malformaţii ale fătului. face studii de medicină la Oxford. LOISIRURI. pasivă şi molâie. cităm: Agresiunea. inhibiţiile dispar. în acelaşi timp. Forma loisirurilor (s-ar putea adopta mai degrabă grafia loazir—loazirun — nota trad.J. LIMFATIC.) variază cu vârsta şi cu mediul sociocultural. După datele I. 182 L. 1989). în Franţa. pălăvrăgeală dbilă.E. 1 8 5 9 . Moniz (1935) şi pusă la punct de W. -> NEUROCHIRURGIE. Experienţa sa. 1693). -• DELINCVENTĂ. căldură). l-a dus la LURIA (Aleksandr Romanovici). Bermude. 1632 O a t e s . Practic ea nu are nici un efect curativ. Watts (1942).de exemplu. 1704).D.D. obţine în 1973 Premiul Nobel pentru medicină.S. agitaţie cronică etc). 1 9 0 3 . în sfârşit. francezii. Se observă. -• IMPREGNAŢIE. Ghidrinul. dobândită la căpătâiul celor cu leziuni ale creierului. în tratarea tulburărilor mentale (psihastenie. fără obiecte. Organismul studiat ca un întreg (\9\6). LOCKE (John). ale cărei idei generoase nu s-a reuşit încă sa fie generalizate. a se odihni sau a se i n s t r u i . Evoluţie şi modificarea comportamentului: înnăscutul şi dobânditul (1965). numărul utilizatorilor acestui drog a atins cifra maximă în 1982 (3 067 persoane interpelate).6% din bugetul lor loisirurilor. Freeman şi J. o istorie naturală a aşa-zisului rău (1963). fiziolog american de origine g e r m a n ă (Mayen. împreună cu N. halucinogen puternic extras din alcaloizii u n e i ciuperci p a r a z i t e a secarei. limbajul completează celelalte surse de cunoştinţe. „corn-de-secară". von Frisch.. gândirea se dezorganizează. Originar dintr-o familie burgheză excesiv puritană. de asemenea. După ce a predat psihologia animală la Universitatea din Viena şi a condus departamentul de psihologie al Universităţii din K6nigsberg.S. Dintre numeroasele lucrări ale lui K. Concepţia mecanică a vieţii (1912).JOCOTERAPIE. instrumentul esenţial al gândirii şi baza vieţii sociale.E.N. în t e o r i a celor p a t r u t e m p e r a m e n t e a lui H i p p o c r a t e . bazat pe verbiaj şi pe studiul cuvintelor. pe care o provoacă şi o călăuzeşte.este numit director al Institutului de studiere comparativă a comportamentului (Altenberg). După această clasificare. timpul pare să încremenească.H a m i l t o n . S o m e r s e t s h i r e . L.Altenberg. ci suprimă latura neplăcută a anumitor simptome. Maşinismul industrial. Propusă de E. care declanşează comportamente determinate. El constituie. O picătură pe o bucăţică de zahăr este suficientă ca să provoace transformări ale stării mentale: percepţiile vizuale şi auditive se modifică. a c t i v i t ă ţ i cărora individul li se c o n s a c r ă a b s o l u t de b u n ă v o i e . Austria. care în 1960 rezervau 5. Lorenz. operaţie chirurgicală care c o n s t ă în s e c ţ i o n a r e a f a s c i c u l e l o r d e fibre nervoase intracerebrale c a r e u n e s c baza creierului (talamus. î n t i m p u l disponibil î n afara orelor de m u n c ă şi obligaţiilor sociale. Loisirurile permit să se restabilească echilibrul. pe care le-a asimilat cu tropiv mele plantelor. şi a elaborat teoria „mecanismului declanşator înnăscut". e t o l o g i s t aust r i a c (Viena. adică 4 IX)0 de franci de persoana. în anul 2(XX) le vor consacra 10%. apoi la Montpellicr şi se ataşează de casa contelui de Shaftesbury. LOEB (Jakob). LORENZ (Konrad). 1902 Moscova. Tinbergen şi K. dezumanizând munca (sarcini parcelare). în 1987. A studiat. totalul cheltuielilor pentru loisiruri-cultură s-a ridicat la 232 miliarde. hipotalamus) cu s c o a r ţ a cerebrală. Azi metoda este abandonată. l-a privat pe individ de bucuria creaţiei. LOGOREE. A putut astfel să demonstreze rolul social al anumitor stimuli specifici sau „declanşatori". (sau lisergamida) nu determină dependenţă fizică.. Locke este un precursor al şcolii active". potrivit statisticilor oficiale). pe care îl urmează în exilul său în Olanda (1683-1689). Cheltuielile care 1 se alocă cresc în mod proporţional. ale cărei reacţii afective şi activitate generală sunt sub cele normale. s p r e a se distra. Studiază animalele în natură sau în condiţii cât mai apropiate posibil de acelea din mediul natural. într-o formă minoră. această tehnică a fost frecvent utilizată. o culoare sau un miros. anticipând experienţa personală. fiecare specie animală este sensibilă la un anumit număr LURIA de stimuli (şi nu la alţii). publică mai multe lucrări filosofice şi un tratat despre educaţie (Câteva idei asupra educaţiei. La întoarcerea în Anglia. 1924).LIMFATIC persoană de către celălalt sau la eliberarea de tensiuni interioare prin injurie (când agresiunea directă este imposibilă). Conform şcolii obiectiviste.: . cităm: Fiziologia comparată a creierului şi psihologia comparată (1900). Omul în pericol (1985). ar fi încet în mişcări. filosof e n g l e z (Wrington. LUDOTERAPIE . Dintre lucrările sale. în cure condamnă sistemul tradiţional.

1938). tensiunile se reduc. MALIŢIOZITATE. Nu rareori pot fi văzuţi nevrotici care îşi MARIJUANA sau MARIHUANA. Masochistul gustă cu voluptate durerea fizică sau morală.se. Maladia poate să satisfacă unele persoane.S. la Congresul internaţional de medicină de la Moscova. şi le cere să născocească o întâmplare. medic român (Bucureşti. Automutilarea. prefaţată elogios de Ramon y Cajal. în loc de parohie. şi-a completat pregătirea medicală la Paris. incapacitatea de a da un sens satisfăcător vieţii şi conduitele de eşec (ale celor despre care se spune că nu au nici măcar „un dram de noroc") sunt comportamente masochiste. devine prevalent. Nevroza traumatică şi accidentele muncii (1907). unde s-a afirmat ca histolog şi neurolog şi şi-a susţinut teza de doctorat. perversiune sexuală caracterizată prin plăcerea erotică extrasă din suferinţă. dar poate fi provocată şi de factori afectivi (doliu). 1863 . cu sprijinul lui Victor Babeş. Apetitul său alimentar şi sexual este exagerat.id. vindecându-se. care ceea ce priveşte toxicitatea marijuanei. întrerup tratamentul de îndată ce înţeleg drog preparat din frunzele şi florile că. răuvoitoare la adresa semenilor. calambururi. ca bursier. care este prinde a stârni intrigi.ei poate fi portiţa de intrare pentru alte motorie şi de exaltare psihică. automatism şi somnambulism (1915). de a neutraliza. Dacă maladia este acceptată de subiect. G. intoxicaţii (alcool. Psihoterapeutul pune la dispoziţia copiilor şi adulţilor numeroase personaje: jandarmul şi hoţul. Un caz remarcabil de amnezie retrogradă înfăţişându-se sub aspectul unei desdoiri a personalităţii (1933). Despre limbagiu şi afazii (1905). Natura şi tratamentul paraliziei generale şi tabesuiui (1914). deodată. toxicomania. manifestând egocentrism şi. Glumind întruna. Tocat mărunt. cocaină. Doi ani 187 . Excitaţia maniacală necesită izolarea într-un centru spitalicesc specializat şi o chimioterapie (neuroleptice). infecţii (encefalite). Viaţa şi opera lui Charcot (1925). La copii. • > • CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATĂ. Opera sa în domeniul neurologiei este imensă. bolnavul se comportă ca un copil care depinde de anturajul său. cânepa indiană. sexolog american (Cleveland. Nahas semnala daunele cannabisacuzaţii odioase. Autoscopie. uneori. („joints"). dar utilizarea MANIE. sărind de la una la alta. căruia i se aduc 1980. a făcut studiile secundare. toxicomanii.. fondator al şcolii româneşti de neurologie. Specialist in ginecologie şi în obstretică. o caută. adevărul). Fiu al unei văduve sărace. în vorbirea curentă. agitându-se zgomotos. asociată cu logoree. Olievenstein avea tulburări ale dezvoltării afective. torturat. maniacul pare fericit că trăieşte pentru a se da în spectacol. el creează în întregime situaţii în care să fie dominat. euforie şi turbulenţă. în Franţa. Un caz de somn isteric (1915). MARIONETE. de a răspândi zvonuri cipiul activ toxic al Cannabis indica". mania nu are nimic de-a face cu bizareriile şi micile capricii (limbaj preţios. După mediul căruia îi aparţine. MASOCHISM. bolnavul recunoaşte mai mult sau mai puţin uşor realitatea stării sale (ţăranii şi „cadrele". 1915). umilit. printr-un sacrificiu prealabil. Studii asupra audiţiunii colorate (1911). Ohio. După cum vedem. jocul la „ruleta rusească".). Neurologia pe câmpul de război (1915). raportul Pathologie de la ccllule nerveuse. Marionetele sunt utilizate nu numai spre a-i amuza pe copii. Temperamentele după doctrina şcolii italiene (1932). propensiune de Consumată sub formă de ţigarete a face rău. sunt taxate cu acest MARINESCU (Gheorghe). pe plan psihologic se produce un fel de regresiune: interesul se deplasează de la lumea exterioară la corpul propriu cure. apoi. MASTERS (William Howell). se produce o descăzarea ducând adesea la vindecarea tulburărilor caracteriale. zâna cea bună. marijuana este săracă în cannaUnele persoane au o plăcere răutăcioasă binol (mai puţin de 1%). mult mai periculoase. unde studiază mecanismele hormonale ale concepţiei.) sau de a-şi rezolva conflictele psihologice. ci şi în psihoterapie..ului (haşiş şi marijuana) asupra organissiune agresivă este adesea cauzată de mului. M.MALIŢIOZITATE a-şi utiliza mecanismele organice de apărare contra unei agresiuni din exterior (traumatism. Această stare ar fi de origine constituţională. percepând maladia ca pe o slăbiciune. Lourdes şi Maglavit (1936). vor pierde beneficiile unei varietăţi de cânepă înrudită cu stării de boală*. uneori drept opiniile sunt divergente. Cităm câteva lucrări în care se intersectează şi psihologia: Des amusies (1905). în animalelor şi camarazilor mai slabi. permiţândii-le mânuitorilor (pacienţi) să-şi exprime liber sentimentele şi să-şi exteriorizeze conflictele. o provoacă sau şi-o aplică (autoflagelări). fondează în 1952 Reproductive Biology Research Foundation. păpuşi puse în mişcare cu mâna (mânuitorul fiind ascuns) sau prin sfori. Ea ar cauza o stare de destindere şi ar maliţiozitatea se exercită mai ales asupra facilita comunicarea între persoane.. în 1897 a prezentat. la Seminarul Central din Bucureşti. însă. Această formă de perver. în ţintă este luat un adult. diavolul. tiranie. râzând din te miri ce. în 1909 a publicat la Paris monografia La cellule nerveu. pe când C. care găsesc în ea avantaje apreciabile (degajare de responsabilităţi). în jocul dramatic ies la iveală problemele afective. toxiinfecţie etc.) care. sunt chinuiţi fizic şi moral. a ales Facultatea de Medicină. stare de excitaţie psiho. angoasa legată de plăcerea sexuală interzisă.A. 2 volume. Spiritism şi metapsihism (1926). acest amestec se fumează ca tutunul. Marijuana nu determină dependenţă fizică. animale etc. Comportamentul său poate fi interpretat ca un mijloc de a obţine iertarea din partea unui Supraeu (conştiinţă morală) de o severitate excepţională. forţa sa fizică pare inepuizabilă. Problema bătrâneţii şi a morţii naturale (1924).. tendinţa să le minimalizeze.. Bătrâneţe şi reîntinerire (1929).

Examenul psihologic arată că acest copil. M. hipersensibil şi intuitiv. adepţii medianei psihosomatice nu mai consideră boala ca pe un accident fortuit. pot fi responsabile de boli organice. atâta timp cât absentează tatăl.genitourinar (impbtentă. criza de astm ar corespunde unui acces de plâns inhibat. de exemplu. Ca urmare a observaţiilor făcute de l. Nu există factor infecţios şi antibioticele sunt inoperante. Dacă astfel de dezordini funcţionale se reproduc frecvent. chimice şi fiziologice. de exemplu. Alexander şi T. Un violent şoc afectiv sau o tensiune emoţională persistentă au aceleaşi efecte somatice ca o îndelungată expunere la frig: ulcer gastro-duodenal. la nivelul muşchilor şi creierului. tuberculoză 191 . -» SINAPSĂ. Unul din scopurile ştiinţei este acela de a supune faptele examinate unui studiu cantitativ. Toate aparatele organismului pot fi implicate în maladiile psihosomatice: sistemul digestiv (ulcer. retracţia Eului. Unul şi celălalt sex: rolurile bărbatului şi femeii în societate (1966). în viaţa cotidiană aceste mecanisme de apărare funcţionează mai mult sau mai 190 puţin inconştient. transformarea în contrariu. Halliday (1943) mişcării moderne care tinde să reînnoiască concepţiile despre boală elaborate de R. mulţi dintre ei încă neidentificaţi. introducând concepte moderne luate din psihanaliză şi psihologie. medicina psihosomatică. care sunt tot atâtea traumatisme psihologice. în special. Fără să conteste mecanismele fizice.New York. Au fost descrise şi alte procedee de apărare: fantazarea. Fcchner a creat psihofizica*. ele apar sâmbătă dimineaţa şi durează 48 de ore. ci ca pp un eveniment care se înscrie într-un ansamblu psihoorganic şi într-un contiiwum spatiotemporal bine definit. dimpotrivă. hipertrofia glandelor suprarenale etc. se produc leziuni organice. că majoritatea subiecţilor astmatici sau alergici au fost în mod obiectiv frustraţi de dragostea maternă în copilărie. A studiat societăţile primitive (Manus. c a r e se o c u p ă c o n c o m i t e n t de suflet şi de corp. Se pare că există o predispoziţie constituţională la acest mod de reacţie. dopamina. că învăţarea socială nu arc efect decât în contextul cultural în care se efectuează şi că anumite „crize" psihologice sunt strâns legate de statutul social. S-a observat. care poate exercita fie un efect excitator. Balinais) şi a contribuit la avântul antropologiei culturale. MEDIATOR CHIMIC. lată un exemplu: un copil prezintă neliniştitoare pusee febrile. Există un mare număr de mecanisme susceptibile de a „proteja" Eul" împotriva exigenţelor instinctelor. traumatism psihic etc. el dedramatizează situaţia şi îşi stăpâneşte anxietatea. dezordini funcţionale şi leziuni. După aceşti autori. reducând tensiunile. Lucrările lui H. de tremur. bazându-se pe solidaritatea strânsă care guvernează toate funcţiile organismului. de exemplu). identificarea cu agresorul. Reacţia aceasta nu este extraordinară. enurezie). 2) aminele biogene: catecolaminele (adrenalina. Virchow şi L. 1 9 0 1 . Dintre numeroasele sale lucrări. G. Dar dacă toţi indivizii răspund pe plan somatic la emoţii. negarea realităţii. Tocmai cei care îşi exteriorizează mai puţin sentimentele sunt cei la care răspunsurile neurovegetative şi endocrine ating înalte cote perturbatoare. sublimarea. Accesele de febră sunt ciclice. c a r e asigură „ c o m a n d a " u n u i n e u r o n la un organ sau „ t r a n s m i t e r e a " mesajului de la un neuron la altul. French. se însoţeşte de roşirea feţei. regresiunea. cum este acidul glutamic. dar nu au toate aceeaşi valoare adaptativă. MEAD (Margaret). ulcerul gastric unui conflict permanent între dorinţa de a lupta şi fugă. Refularea va avea drept funcţie reprimarea unei tendinţe periculoase (agresivitatea. sexualitatea). grimasele şcolarului care îşi imită învăţătorul: identificându-se cu acesta din urmă. T. testele. Există numeroşi mediatori chimici. fie un efect inhibitor asupra viscerelor. că ele nu există în unele culturi primitive. dorind să măsoare inteligenţa şcolarilor. Pasteur. endocrin (hipertiroidie. cităm: Moravuri şi sexualitate în Oceania (1963).MĂSURA utilizată de spovedania religioasă şi de interlocutor. Samoa. 3) acizii aminaţi. etnolog american ( P h i l a d e l p h i a . Metoda experimentală. cum sunt endorfinele* sau substanţa P. ceea ce. chimic sau MEDICINA PSIHOSOMATICA psihic. se teme de disocierea familiei sale. substanţă chimică eliberată de t e r m i n a ţ i i l e nervoase la t r e c e r e a influxului nervos. noradrenalina). ea nu are acelaşi sens. după F. solitudinea afectivă. 4) polipeptidele. MĂSURĂ.P. stă la originea psihometriei'. în aceste condiţii se înţelege că decepţiile sentimentale. 1978). determină următoarele reacţii: disperare şi furie -• respingerea de către anturaj -* insecuritate profundă şi tendinţa de a-şi inhiba manifestările exterioare ale emoţiilor -> accentuarea reacţiilor neurovegetative. Binet. Aplicând măsurarea la senzaţii. hipertensiunea arterială ar corespunde unei furii reţinute. statistica au permis psihologiei să facă progrese considerabile. de accelerarea bătăilor inimii. A demonstrat. în unele cazuri accentuată de experienţe anterioare: carenţă afectivă precoce. afectivitatca şi rolul ei în determinismul numeroaselor tulburări funcţionale sau organice. respingând-o în afara câmpului conştiinţei. Freud. se străduieşte să înţeleagă realitatea umană trăită. Cei mai cunoscuţi sunt: 1) acetilcolina. L. cardiovascular (infarct miocardic). raţionalizarea. formaţia reacţională. Mecanisme de acest fel sunt. mecanisme psihologice de care dispune persoana spre a diminua angoasa generată de conflicte interioare. Selye' arată că organismul reacţionează mobilizându-şi toate mecanismele de apărare atunci când este ameninţat de un agent fizic. Pavlov şi S. de exemplu. O educaţie în Noua Guinee (1973). MECANISME DE APĂRARE. Acest nume a fost dat de către J. Ştim că organismul răspunde în totalitatea sa la emoţii: furia.diabet). iar A. mijloc de c o m p a r a r e şi de apreciere. pe care vrea să le depăşească. autoagresarea. care fixează primele simptome. respirator (astm. m e d i c i n ă t o t a l ă . MEDICINĂ PSIHOSOMATICĂ. grijile sau eşecurile profesionale. Antropologia ca ştiinţă umanistă (1971). va transforma impulsia în activitate apreciată din punct de vedere social (agresivitatea devine spirit al competiţiei sportive. colită). reacţiile lor nu au însă aceeaşi intensitate. introiecţia. serotonina şi histamina.

beneficiul mai mult sa» mai puţin inconştient avut de subiect de pe urma bolii şi natura traumatismului afectiv declanşator: violul determină mai degrabă o suferinţă ginecologică (vaginism. Delay. totuşi. spre a-i sustrage unei vieţi de durere). Numai sub influenţa mediului în care trăieşte şi în virtutea a ceea ce îi aduce contactul cu persoanele din anturajul său fiinţa umană devine un individ de un tip determinat. două procese diferite. iar uneori simt că îi doare.) decât o afecţiune digestivă sau cardiacă. persistenţă a trecutului. paralizia generală şi dementa senilă. sexuală etc. bolnavul rumegă idei privind lipsa lui de demnitate.. consecinţă a unei tulburări funcţionale a sistemului neurovegetativ. atunci când punem într-un acvariu viermi plaţi de pe plajele Bretaniei. unde ei trăiesc. stare morbidă caracterizată îndeosebi de tristeţe şi pierderea poftei de viaţă. indice al tendinţei centrale a unui ansamblu statistic. o memorie întârziată. tactilă. Fiecare stare de tensiune emoţională determină un proces neurovegetativ care îi este propriu. din situaţiile trăite. de exemplu. fizică. între aceste două niveluri se situează memoria autistică. „stăpâni ai lumii" sau Dumnezeu şi se comportă în consecinţă: cutare tânără femeie care se identifică cu o suverană. Conversiunea isterică este plină de semnificaţie. Memoria fixează experienţele trăite. care se îndepărtează de ea. priveşte exclusiv senzaţiile şi mişcările. Distingem o memorie imediată. Este extrem de periculoasă. îngheţat. informaţiile receptate şi le restituie. la terapeutica uzuală a leziunilor locale.MEDIE pulmonară). persistă timp de câteva zile şi în noul lor mediu. pe urmele lui P. de subiecţii „anormali". Melancolia se încadrează cel mai adesea în evoluţia unei psihoze maniaco-depresive". Unii psihologi. deoarece el completează structurile organice de bază. consideră că memoria trebuie să se traducă printr-un act: conduita povestitorului (verbalizarea autentificând existenţa memoriei). până atunci ritmate de maree. propriu omului care trăieşte în societate.Sunt. de la fecundare şi până la moarte. MELANCOLIE. şi psihoterapia. educative etc.) decât la clasele înstărite. diferenţa nivelurilor intelectuale dispare. neurolepticele. exprimă dorinţa inconştientă de a nu mai merge. senzoriomotor. după unii autori. preocupaţi să dea o semnificaţie precisă acestui concept. care diminuează reacţiile emoţionale. memorie care îşi extrage materialele din senzaţii.. în schimb. piele (eczemă) etc. adică a acelora care se apropie de această valoare teoretică. Psihanaliza este de cele mai multe ori contraindicată.sprijin moral. Uşor de calculat. Principalii factori care par să determine localizarea afecţiunilor psihosomatice sunt fragilitatea organică (leziune discretă. este necesar să distingem trei niveluri ierarhice ale memoriei: cel mai elementar. Cel mai înalt. socioeconomice. Megalomania se întâlneşte frecvent în manie. MEDIU. există atâtea memorii câte organe senzoriale (memorie vizuală. furnizând funcţiilor ajunse la maturitate excitanţi adecvaţi. Psihoterapia este în general de scurtă durată şi gratifiantă 192 (sfaturi. pe când conversiunea isterică pune în joc sistemul cerebrospinal (calea piramidală. Aceasta trebuie condusă cu o extremă prudenţă. Este ameliorabilă prin chimioterapie. ea se utilizează în mod curent. uneori total vindecată).ajutor). Persoanele respective au iluzia de a mai percepe încă membrul lor absent. şi alte multe feluri de memorie. este vin limbaj simbolic: paralizia picioarelor. Căile nervoase utilizate sunt şi ele diferite: reacţia vegetativă aparţine sistemului autonom. putându-l conduce pe bolnav la acte disperate (sinucidere). au o memorie. el este comun animalului şi omului. După J. Media aritmetică este catul obţinut prin împărţirea sumei valorilor individuale la numărul lor. Mediul acţionează în permanenţă asupra fiinţelor umane. auditivă. chiar şi animalele absolut inferioare. MEMORIE.. Maladia psihosomatică. în afara societăţii omeneşti copilul se sălbăticeşte. ţărani. Dar . spaţiu de viaţă în care se exercită influenţele cosmice. precedate uneori de uciderea altor membri ai familiei (copii. Acest sentiment este legat de schema corporală elaborată în copilărie şi care rămâne indelebilă. Observăm lucrul acesta. de exemplu. timpul trăit fiind încetinit. se caracterizează prin povestirea logică: este memoria socială. Acest fenomen ar fi extrem de frecvent pentru că. Ei nu sunt mai puţin decât monarhi.. chiar şi nivelul mental este afectat de condiţiile materiale: el este semnificativ mai scăzut citori. Această afecţiune poate să apară fără o cauză vădită sau ca urmare a unei mari nenorociri (moartea unei fiinţe iubite). abătut. dar care nu 193 . psihoză). una echilibrând-o pe cealaltă şi permiţând diferenţierea subiecţilor „normali".alegerea" organului nu este un simplu ha/ard. închis în durerea sa morală. Unii psihopaţi sunt convinşi că deţin o putere (socială. Este un indice de măsură care împarte ansamblul în două părţi (partea de deasupra şi partea de dedesubtul mediei). Condiţiile materiale. prin inhibarea gândirii. MEGALOMANIE. Acţiunea sa este deosebit de importantă în copilărie. economice joacă şi ele un rol important în dezvoltarea afectivă a copilului: mizeria este sursa inadaptării (80% dintre delincvenţii tineri aparţin mediilor defavorizate economic). Dacă însă se oferă fiecăruia condiţii materiale identice. tocmai în relaţia cu celălalt se edifică personalitatea sa.. iluzia de a mai poseda membrul amputat. primind vizita soţului ei se simte ultragiată de familiaritatea lui şi îl pălmuieşte cu violenţă. calea senzitivă). idei de culpabilitate şi de autopuniţiune. care nu se însoţeşte de nici o leziune organică. de exemplu. MEMORIE MEMBRU-FANTOMĂ. . Janet. Toate fiinţele vii. nu are semnificaţie. nu este purtătoare de sens cum este conversiunea isterică. Tratamentul maladiilor psihosomatice asociază.) extraordinară. Mişcările lor de îngropare şi de ieşire din nisip. această conversiune manifestându-se şi ca prin tulburări corporale. negri şi indieni în Statele Unite etc. frigiditate. s-ar întâlni la 85-100% dintre cei care au suferit amputări. Plictisit.). supraestimare delirantă a propriilor capacităţi. fără de care ele ar rămâne virtuale sau atrofiate. şi în care se realizează schimburile psihoafective între indivizi. în general se confundă răspunsul psihosomatic cu conversiunea isterică*. existând riscul unor complicaţii grave (recidivă. MEDIE.

care trăiau cu lupii şi care. antele • priv primei îndrăgostiri. ea nefuncţionând ca un mecanism a o v u l a ţ i e i şi a m e n s t r u a ţ i e i la autonom. la stradă etc. 194 apoi Fenomenologia percepţiei (1945). progresele în această direcţie sunt legate de acelea ale menţinerii echilibrului. Savanţii studiază. expresia persoanei în întregul ei. Lucră. Psihologia genetică* arată că memoria este legată de maturizarea* sistemului MENOPAUZĂ. Nu există o zonă specifică idei s a u d e i m a g i n i care scapă pentru memorie: întregul cortex este anga. puterea halucinogenă* a acestui drog. s u c c e s i u n e r a p i d ă de creierului. s u b s t a n ţ ă alcaloidă extrasă din peyotl (cactus mexican).irgă singur) şi de învăţare (copiii sălbatici". la College de France. ceea ce este în acord cu con. în 1952. Ea din memorie un om. ceea ce este important. ci un act al psihismului. P. Copilul ia visele drept realităţi. î n v ă ţ a r e a c i t i t u l u i i d e o v i z u a l ă şi analitică. într-adevăr. A scris multe alte cărţi. Mescalina are proprietatea de a provoca în mod trecător tulburări ale percepţiei: timpul trăit pare anormal de lung (minutele durează cât orele). La copil. Fost elev al Şcolii Normale Superioare. Observarea de lungă durată arată că la adolescenţă gemenii se diferenţiază tot mai mult unul de altul. menopauza coincide adesea cu decepţii afective. alimentează memorat. în medie.automatism cerebral. Ele loc cel mai adesea la indivizii anxioşi sau au permis precizarea anumitor aspecte ale surmenaţi pe plan intelectual. Este vorba de observarea sistematică a unor gemeni univitelini — care au deci aceeaşi constituţie fizică — supuşi unor regimuri diferite. Menopauza survine. permite precizarea influenţelor datorate eredităţii şi mediului în dezvoltarea personalităţii. formele sunt alterate. ca şi ei. Alte metode gemclare. MESERIE. Mersul depinde de maturizare (copilaşul are nevoie. autistică apare către vârsta de trei ani. nervozitatea şi modifiexpresie: un cerc (capul). Acest fenomen. o p r i r e definitivă nervos. de unde pornesc cările de caracter la multe femei. resimţit ca neplăcut. Este deci rile psihofiziologilor au arătat că memoria verosimil faptul că tulburările caracteriale depinde atât de anumite zone localizate sunt determinate şi de evenimentele care în enccfal (sistemul limbic.sof f r a n c e z (Rochefort. Memoria nu este un se instalează durabil doar o dată cu dez. cu dolii. Memoria tent. de Beauvoir şi J. d a t o r a t ă lui O. fiind trăit ca prezent. la psihopaţi. MESCALINA. Memoria socială strucţii a inteligenţei. găsiţi la Midnapore. de obicei. iar cele mai bune reeducări sunt acelea care duc la o calificare profesională. MERS. în continuă expansiune (la început limitat la cameră. Dobândirea mersului reprezintă o etapă foarte impor tantă a dezvoltării umane. Engels. Dimpotrivă. MERLEAU-PONTY (Maurice). grupuri de neuroni situate în creierul mic. Aşa cum foarte just a arătat F.Sartre. este în permanenţă orientată spre concret şi spre acţiune (filosofie a conştiinţei angajată în lume şi în corpul propriu). 1908 greabilul. conjat în evocarea amintirilor. METODA GEMENILOR MARTORI. ohservăm că cei mai aduce cu sine perturbaţii endocrine care mici îl reduc pe acesta la cea mai simplă explică. împreună cu S. considerând că învăţarea trebuie să se facă prin diferenţiere progresivă. mergeau în patru labe cu o iuţeală remarcabilă. care fac eforturi să descopere şi să măsoare aptitudinile adolescenţilor. nu au învăţat decât cu mare greutate să meargă omeneşte). o c u p a ţ i e profesională de pe u r m a căreia se o b ţ i n mijloacele de s u b z i s t e n ţ ă . toare a bătrâneţii. dar că după vârsta de 60 de ani ei se aseamănă tot mai mult. mergând de la ceea ce este înţeles imediat 195 METODA GLOBALĂ. Thompson) cât şi de ansamblul MENTISM. staţiunea bipedă. cu plecarea Mc ceea ce a fost perceput ca esenţial. metodă de . intedelirurile: trecutul nu mai este recunoscut grarea lor în stocul de amintiri exisca atare. dispensând mâna de a mai fi un mijloc de agăţare. a realului de imaginar. Dacă le cerem unor copii să deseneze patruzeci şi cinci şi cincizeci de ani. în timp ce mersul permite descoperirea unui univers dinamic. separat. după R. probabil şi au loc în această perioadă.copiilor la căminele lor. de 60 de săptămâni pentru a reuşi să me. dintre care cităm Umanism şi tcroure (I947) şi Semne (1960).ibser de prezent. jumătate dintre delincvenţi nu au nici o meserie adevărată. în 1949 predă la Sorbona. însă. Fixarea amintirilor este legată Ea este aceea care furnizează elementele atât de persoană cât şi de materialul de visului şi care.a t e n ţ i e i slăbite a subiectului. despre care nu ş t i e n t d e lucrul a c e s t a d a r nereuse ştie nici unde şi nici cum se conservă. din jungă. reprezentarea favorizează reţinerea. Vestidouă linii paralele (figurând picioarele). forma cea mai o b i ş n u i t ă a locomoţiei o m u l u i . Se Memoria. Decroly. . Gândirea sa. voltarea categoriilor logice. a animat şcoala existenţialistă din Paris. Decroly. vingerile noastre. şind să le controleze. Alegerea unei meserii depinde din ce în ce mai mult de o orientare profesională încredinţată specialiştilor. 1961). este indiferent. între psihism. culorile capătă o frumuseţe nemaivăzută METODA GLOBALA etc. influenţată de Gcstultpsychologie şi de fenomenologia lui Husserl. atât de percepţii cât şi de afectivitate. instrument de cercetare imaginat de Arnold Gesell. apoi. Partea care revine factorilor ereditari nu este deci constantă în cursul vieţii. în laboratoarele de psihiatrie experimentală.) -> PERIOADĂ SENSIBILĂ. în parte. un eşec usturător). nu este niciodată fidelă. prea puţin publică Structura comportamentului (1942).Paris. semnificativ. însuşirea unei meserii calificate constituie un mijloc de protecţie împotriva inadaptării sociale. are Cercetările privind fixarea şi reţinerea amintirilor sunt extrem de numeroase. prost structurat.MENOPAUZĂ ascultă decât de legile inconştientului. Adesea este acestei probleme: reţinem în primul rând provocat de abuzul de tutun sau de cafea. descătuşează sensibilităţile cunoaşterii. filoreţinem mai degrabă agreabilul decât deza. înţelegerea elementelor. se extinde apoi la apartament. Memoria este legată de întregul femeie. uităm cu uşurinţă ceea ce ne agregat de filosofie şi doctor în litere.

. datorat unei carenţe alimentare în iod. care este arma perfidă a celor anonime şi de acuzaţii neîntemeiate. se aşază pe floare. confirmând astfel opinia lui H. Maladia poate fi prevenită prin procedee de iodizare a hranei. Unele tulburări mentale perturbă expresia mimică. în felul acesta se poate explica. prin consecinţele sale. prin indolenţa şi retardarea psihomotorie a copilului.mum de informaţii de la persoane care au trăit în pragul exitusului. Dacă moartea unei persoane este resimţită. sărăcind-o 198 (în melancolia stuporoasă) sau făcând-o neadecvată (schizofrenicul poate povesti râzând un eveniment trist). care nu merită severitatea educatorilor: copilul îşi transformă trecutul în sensul trebuinţelor sale. pare buhăit şi rămâne întârziat pe plan intelectual (idioţie*). de o „lumină extraordinară". scot limba spre a-şi exprima surpriza). îi spunem „dinamică". de exemplu. prin intermediul sării sau uleiului. Pentru R. în aceste cazuri de homocromie. tare şi de locomoţie provocată de un agent excitant. maladie datorată unei insuficienţe tiroidiene. nismul simte aproape moartea. Forma cea mai benignă. Mixedemul dobândit în a doua copilărie sau mai târziu (la menopauză. încetare definitivă a funcţiilor vitale ale unui organism. în general. exagerând-o (în manie mai ales). podoabele etc. de de endorfine* în momentul în care orgaexemplu. MIMETISM. Cu toate acestea. Copilul mic. Pentru a reţine. moda se raportează la prezent. anxietate. de la începutul anilor 1970. veşmintele. este preferabil să ne străduim să memorizăm direct ceea ce dorim să învăţăm prin repetiţie şi legând noile cunoştinţe de cele pe care deja le posedăm. constituind aproape întotdeauna o conduită de eschivare. de obicei. în acest din urmă caz ea se manifestă după înţărcare. Adevărata minciună apare la vârsta de şase sau şapte ani. cu mediul. Mijloacele mnemotehnice sunt adesea utile. MODĂ. este mitomania vanitoasă. uneori nevroză şi chiar moartea. mimetismul depinde de percepţia vizuală (el dispare în ca/ul că animalul este orb). MNEMOTEHICĂ. pe care o iau unele animale sau vegetale pentru a se proteja sau a asigura supravieţuirea speciei. Ca şi obiceiul.1415926535). Ideca de moarte provoacă. de constituţia individului. spune G. la unele popoare (eschimoşi. MITOMANIE. pe care regăsim şi în lumea vegetală. reacţie de orienîncercând să străpungă secretul morţii. căci ea este conştiinţa unui neant de neconceput. Când el fabulează sau înfrumuseţează realitatea. Această afecţiune poate fi dobândită sau congenitală. alterare conştientă a adevărului. MIMICĂ. Multe mărtirea unghiului format de axa corpului său cu direcţia focarului de excitaţie (ale razelor turii vorbesc de o „lumină celestă".de exemplu) se caracterizează. provocând suferinţă. după E. în esenţă. un limbaj expresiv care depinde de emoţii şi de mediul cultural (chinezii. să culeagă maxidupă stingerea acestuia.statică". care exprimă sau însoţesc stările afective şi gândurile. Masculul. lor. iau aparenţa unu insecte şi eliberează o feromonă' al care miros este comparabil cu acela emis de glandele sexuale ale femelei. MIXEDEM. de exemplu. ne vom aminti de o frază în care numărul de litere din fiecare cuvânt indică o cifră: „Oue faime a fiiire apprendre ce membre utile aux sages" (3. care se îngraşă fără a creşte. astenie" şi torpoare intelectuală. Ea constituie o conduită de comunicare. Spencer. de senzaţia de luminoase. ansamblu de procedee destinate fixării unor amintiri greu de păstrat. de către cei apropiaţi. ca o pierdere iremediabilă. REACŢIE ELECTRODERMALĂ. Se tratează prin extrase tiroidiene şi tiroxină.i • MITOMANIE. La unii subiecţi dezechilibraţi minciuna poate avea un caracter maliţios (denunţare calomnioasă. Mimica exprimă mai bine decât cuvintele intenţia persoanei care vorbeşte. în organizarea într-un tot inteligibil a elementelor complexe care nu sunt structurate. MOARTE. prin tendinţa de obezitate. la care destule persoane apleacă urechea cu complezenţă. indigenii din Insulele Fiji) ea este prilej de bucurie: membrii acestor societăţi sunt convinşi că există o viaţă dincolo de moarte. Mergând apoi să se aşeze pe o altă orhidee. nu face decât să cedeze unei tendinţe normale. dar nu trebuie să abuzăm de ele. asemănare. dacă stimulul este lumina) şi să plăcere. Culoarea pielii cameleonului se modifică o dată cu culoarea suportului său. mai fericită decât cea de aici. Animalul pare capabil să conserve amin. abuz de încredere etc. în general. MINCIUNĂ. spunem că aceasta este . determinat genetic. „Cretinismul guşat" este o varietate a mixedemului congenital. alterează adevărul. ea se bazează pe imitaţie. De remarcat este faptul că influenţa cea mai mare asupra modei vestimentare o au femeile tinere.MODA rezultatele lucrărilor efectuate pe această temă nu sunt edificatoare. de Tarde. de exemplu. dar nu minte. Această tendinţă morbidă de a altera adevărul ar ţine. Orhidee (Ophrys). tendinţă patologică de a minţi. majoritatea femeilor interogate (75%) declară că ele ţin pasul cu moda spre a se conforma grupului. Ea constă. care persistă psihiatrii şi psihologii se străduiesc. valoarea lui pi (ir) cu 10 zecimale. care sublinia partea de 199 . ansamblu de atitudini şi de uzanţe pasagere care au curs la un moment dat într-o societate. Memoria' cultivându-se prin exerciţiu. Moda guvernează pe moment gustul membrilor unui grup social care adoptă un anumit stil pentru mobilierul. dar pe când obiceiul înseamnă imitarea formelor trecutului. întoarcerea furnicii la muşuroi. dar există o formă malignă şi perversă de mitomanie. ansamblu de modificări dinamice ale fizionomiei. astfel atras. Mimetismul corespunde unui mecanism biolog complex. MNEMOTAXIE. va li încărcat de polenul necesar fecundării acesteia. Siegel aceste impresii utilizeze această amintire pentru a se s-ar putea explica prin eliberarea masivă orienta. în general destinată să evite o mustrare. temporară sau permanentă. când se datorează unei adaptări momentane (înveşmântarea unor crabi cu alge). care cu greu face distincţie între real şi imaginar. Dupre. Când homocromia este permanentă (blănurile albe ale unor animale polare).

unde ia parte la cercetările lui C. a căror integrare într-un mediu normal este imposibilă. succesiv. în cursul unui raptus . suferind din cauza tale. între readaptarea profesională a foştilor bolnavi. MOTIVAŢIE. Se observă la unele popoare cu ocazia degajaţi de orice responsabilitate. Mulţimile sunt capabile de reacţii excesive de entuziasm sau de violenţă cărora nu le scapă nici oamenii cei mai stăpâniţi.MOTIVAŢIE tulburărilor mentale. Aceste tendinţe. Le Bon (1841-1931). direcţionarea morală şi experienţa realităţii. de Tarde (1843-1904) şi G. 1893 Cambridge. N. G. chiar. Massachusetts. altele sunt ocazionale (baluri populare) sau sunt spontane (mulţimea de gură-cască atrasă de un accident). face un stagiu la Ziirich. Practicată în mod liber şi cu plăcere. disting mai multe tipuri de mulţimi. ansamblu de factori dinamici care determină conduita unui individ. Există o traducere franceză a cărţii sale Explorarea personalităţii (1938). Alţii. Cu timpul. CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNCĂ. psiholog american (New York. s-a dovedit eficient în nevrozele fobice şi obsesionale. este determinat să-şi reia activităţile. însărcinaţi fiecare cu o operaţie bine definită. Pentru a se explica unanimitatea acestei dinamici s-a invocat contagiunea mentală*. pune la punct Thematic' Apperception Test şi participă la reconstituirea Institutului de psihanaliză din Boston (1931). fără un liant special. în realitate. Psihosociologii moderni. reluată de L. la originea conduitelor noastre nu stă numai o cauză. Bolnavul este mai întâi ţinut în izolare. dacă nu necesară. reuniţi întâmplător. MUNCĂ. ci un ansamblu indisociabil de factori. MULŢIME. Jung. îşi orientează cercetările spre explorarea personalităţii. Automutilarea poate fi practicată într-un tinde să dispară. este chemat să conducă clinica psihologică a Universităţii Harvard. iar celelalte cauzele afective. munca poate fi sursă de inadaptare. care fac apel la reflecţie şi la a scăpa de serviciul militar). fiecare cu caracteristicile sale proprii: unele sunt organizate dinainte (miting). Psihologia clasică face distincţie între motive şi mobiluri. Este vorba de o reeducare a persoanei. nu suportă nici ritmul pe care excizia clitorisului) sau ca deznodământ li-l impune banda. conştienţi şi inconştienţi. deteriorare sau secţionare a unei părţi externe a corpului. activitate fizică sau intelectuală cerută de societate sau care se impune în vederea atingerii unui scop determinat. grupare a unui mare număr de oameni într-o masă amorfă. Apoi. Kretschmer. munca este modificată în ceea ce priveşte tehnica şi ritmul ci. Fiecare posedă predispoziţii care îi determină conduita. care combină metodele de antrenament. munca poate fi benefică pentru personalitatea umană. cărora li s-a demonstrat originea psihologică şi socioeconomică (violenţele colective se înmulţeau în sudul Statelor Unite când. Semnificaţia abisală a relaţiilor depersonalizate care există la acestor obiceiuri este. mulţimea nu este decât o masă eterogenă de indivizi. sociali. care sunt într-o interacţiune reciprocă. despuiată de caracterul ei frustram şi silnic. probabil. afectivi. MUNCĂ LA BANDA RULANTĂ. a cucerit. MUTILARE MURRAY (Henry Alexander). Lashley) şi ale etologilor (K. unor ceremonii religioase (circumcizia sau dimpotrivă. Este posibil să se declanşeze comportamentul sexual al pisicii prin injectarea unor mici cantităţi de hormoni estrogeni în zona posterioară a hipotalamusului. Tinbergen) au demonstrat că comportamentul depinde de modificările interne (neuroendocrine) şi de excitanţii externi (mediu) care acţionează asupra creierului. După concepţiile lui G. de exemplu. Dar. stând la>pat într-o stare de totală inacţiune. După studii de istorie la Harvard (1915). De fapt. Interesat de psihologia medicală. un loc important (ergoterapie'). Sheldon şi atleticului" lui E. devenit anonim. Mac Auliffe. > • ATELIER PROTEJAT. MUSCULAR. în clasificarea lui C. Lucrările neurofiziologilor(K. dimpotrivă. la unii psihopaţi. prin caracterul ei de constrângere şi mai ales atunci când maşina nu-i cere muncitorului decât automatisme bine reglate. vindecaţi dar încă imperfect adaptaţi la viaţa socială obişnuită. mod de muncă în care produsul de fabricat se deplasează într-o cadenţă determinată şi se opreşte. primele fiind cauzele intelectuale ale actelor noastre. începând cu regenerarea obişnuinţelor. ncavând nici legi şi nici obligaţii. grupaţi ocaziona] într-un ansamblu efemer. 1988).S. Unii muncitori preferă munca la banda MUTILARE. O întâlnim şi actul decizional. Loren/. tip de constituţie caracterizat de o morfologie de atlet. în terapeutica maladiilor mentale. Această diferenţiere este însă artificială şi iluzorie. Cel mai adesea ea contribuie la buna inserţie socială a omului. care îl pune în valoare în raport cu semenii săi şi îi dă posibilitatea să acceadă la autonomia financiară. dându-i o ocupaţie regulată. Reîntors în Statele Unite. Modificarea organică provocată de aceste stimulări creează o stare de tensiune care determină comportamentul animalului. care organismul. individualitatea subiecţilor nu se dizolvă în mulţime. fiziologici. Acest tratament. scalpări etc). munca omului se va limita la sarcini de comandă şi de scop utilitar (secţionarea policelui pentru reparaţie. progresiv. scădea preţul bumbacului). H. face studii de fiziologie şi obţine un doctorat în biochimie (1927). Acest tip corespunde mezomorfului' lui W. Ceea ce numim „muncă protejată" constituie o tranziţie de etapă utilă. găsesc prilejul să se exprime în manifestaţii populare în care individul. Pentru a o face accesibilă subiecţilor handicapaţi fizic sau mental. Sigaud. nici munca parcelară pe al unor bătălii (mutilarea organelor genicare o efectuează. Munca la banda rulantă unei castrări". Putem deci considera că motivaţia este primul element cronologic al conduitei: ea este aceea cure nune în mk. este încurajat de sentimentul unanimităţii. în faţa muncitorilor. aceea a toate eşaloanele. persistând până la reducerea tensiunii. intelectuali.

rientă: trei femei şi cinci bărbaţi (patru c a r e (>lle m l l l t la situaţia sa de copil unic. Spitalizarea s o l i c i t a r e întâi la Lyme Regis. cum sunt „plan"' sau „reflecţie". dând astfel naştere unui behoviorism subiectiv.B u c u r e ş t i .°» P M t e h »ct. PSIHOZĂ. nu este sigură că se poate face distincţie între contra angoasei. Se pare că la originea acestei perversiuni. ţ i n e s e a m a de noile fapte ale e x p e r i e n ţ e i şi de element e l e a n u m i t o r d o c t r i n e filosofice sau psihologice. în totală contradicţie cu ideile lui J. A pus bazele unei psihologii şcolare. Suffolk. c u v â n t n o u sau expresie n o u ă . de vagabond. Acesta le contemplă. dar nu . care insistă asupra necesităţii unei metode ipotetico-deductive în psihologie. S. pasivitate. Schizofrenicul îşi declaraţiei că auzeau voci confuze Odată reconstruieşte un univers privat în care el internaţi. perversiune sexuală a cărei c a r a c t e r i s t i c ă e s t e a t r a c ţ i a morbidă m a n i f e s t a t ă de un subiect faţă de cadavre. Libertate. până la moartea sa. un a t u n c i c a n d ' se a n unţă naşterea unei suripictor. Copilul. F. spotaneitatea. în aceeaşi optică. Neill predică aşa-numitul self-government'. Acesta. o menajeră) trebuiau să încerce să ( ) a r c .). fondează REALITĂŢII» m e c a n i s m de apărare propriul său stabiliment. liniştea pe c a r e l u m c a r e a l ă { lc refuzii comporte normal. 1 8 8 3 . Ba. al cărui principal reprezentant este E. de exemplu) sau unei intenţii deliberate („frangleză"). A proiectat pregătirea psihologilor şcolari într-un centru special — Institutul de biotipologie şi eugenie şcolară. d e l a ^ Q . Subiectul transfigurează faptele reale. le palpează şi merge până la practicarea coitului cu ele. S c o ţ i a .Sa v " r b e a " c ă ' trimişi la casele lor ca „schizofrenici m Să S e . Pedagogia sa vizează să-l elibereze pe copil de povara represiunii (care duce la teamă.ne b o l n a y ă c e r e QS un r cu se singulanzează într-un fel sau altul riscă . o a g i t a ţ i e c o n t r a r ă acţiunii eficiente (nA) şi un ecou primar al excitaţiilor (P). Heymans şi E. să fie disciplinaţi s.v. p s i h o l o g ş i p s i h o p e d a g o g r o m â n (Focşani. Wiersma. Figură reprezentativă din pleiada de psihologi formaţi la Universitatea din Bucureşti sub influenţa lui C. tionand prin fuga sau printr-o atitudine stare de renusic . Rosenhan a organizat următoarea expe. reflIzului NEILL (Alexander Sutherland). neplăcute sau anxiogene. concepte iniţial proscrise.Nu-i adevărat!" Asa şi a d u l t u l n o r m a l l l n e o r l {u e d c se facă internaţi într-unui din 12 spitale £ ° realitate psihiatrice indicate.O . a relaţiei interumane. deşi îşi păstrează La începutul anilor 1970. Summerhill (mai . pseudopacienţii trebuiau să se « a s e s t e P l l l c r e a . -+ NEVROZA. Către 1930. La începutul anilor 1960. . refuzând să le recunoască şi substituidii-le fapte imaginare. un psihiatru. unde negativismul este un „simptom cardinal". - Subl< ul lor a durat 19 zile.în psihoze'şi nevroze'. După ce a condus o şcoală internaţioNEGARE sau TĂGĂDUIRE A nală în Germania.. Toţi în afară de'umil au fost internaţi cu NEGATIVISM. t i p de c a r a c t e r m a r c a t de o e m o t i v i t a t e superioară mediei (E). pe care copilul mic a iubit-o foarte mult. reac. El este cu plăcere excesiv şi excentric. î l l t o t d e a u n a o b i e c t i v r e a l e ) si frustrări afective (simţite ca atare. Skinner a dezvoltat noţiunea de condiţionare operantă". depăşind schema simplistă stitnul-râspuns a behavorismului clasic. răspunde: .răspuns). u n u i p r o t e s t p ] j n de r e v o l t . 1 9 0 1 . pur şi simplu pe ba/a insuportabilă. 1973). Trăind momentul prezent.organism . constând din negarea evidenţei. preconizând tratarea în învăţământ a fiecărui şcolar „conform structurii sale totale". chimioterapie. se a J u c e ^ ga f| a n m c ă h a r u . Introducerea în limbaj a unor cuvinte neoformate răspunde în mod firesc trebuinţei de îmbogăţire a limbii (docimologie sau iatrogenie. au fost reintroduse.. generos. Neobehaviorismul subliniază importanţa determinantă a sistemului de referinţă adoptat de cercetător în rezultatele obţinute. să fie calificat drept „nebun".R (stimul . Neologismele apar frecvent în limbajul deliranţilor cronici şi al schizofrenicilor. Trebuinţa de senzaţii noi îl împinge la o viaţă instabilă. Carnap (1891-197») şi L.cemtud. mai cunoscută sub numele de vampirism. negând-o. NERVOS. o întâln i m f r e c vent în demenţa precoce. bucuria şi creativitatea. 1989). Ideile lui A. apoi la Viena. supunere. chiar risipitor. consideră că studiul comportamentului nu poate ignora factorii proprii organismului. opuse.Aldeburg. în psihopatologie ea este simptomul unei alterări a gândirii. Laadolescent ]a a d u l t a c e a s t ă a t i t u d i n e c o r c s p u n d c de a . dar rămâne incapabilă să spună de ce cutare persoană este nebună. El transformă deci schema iniţială S-R în S .omnipotenţa. NEOBEHAVIORISM. Tolman. neliniştit. a imaginat tot felul de tratamente (hidroterapie.m este extrem. B. întrucât one. sub influenţa fizicianului P.această realitate. Un băieţel. Bridgman şi a unor logicieni ca R. dintre care cităm: Copiii liberi din Summerhill (1960). sismoterapie . nervosul este mereu în căutare de noi experienţe.. r e z i s t e n ţ ă la orice diagnosticul de schizofrenie.. Wittgenstein (1889-1951). a i m e n t e z e . formă de behaviorism care. Watson". Pericolul unei asemenea • ^^ ^ ^ . NEOLOGISM.pe care îl va anima timp de o jumătate de secol. Huli este una dintre principalele figuri ale acestei mişcări. Neill sunt expuse în mai multe lucrări.. L. W. lucru încă şi mai grav.j contacta pe semeni şi de a s e î n c a d r a m realitatea exterioară. C. c . B. Doctrina sa. permiţându-i să-şi manifeste propria sa dorinţă..psihoterapie". RădulescuMotru'.c o m r a u n o r NECROFILIE. psiholoai. iar începând din anul 1927 în satul Leiston). în sistemul lui G. ' amabili si să susţină că vocile dispăruseră. influenţat de Gestaltpsychologie". U n e g a t i v i s m u | c a p ă t ă s e m n i f i c a t i a PSIHOPATIE. . stă vederea corpului unei rude defuncte. înşelătoria nu f 'fgatlV1St P ° a t e U P a S 1 V ' i n e r t ' f refuzand Sa d c S C h l d ă C K h u a fost nicidecum descoperită si ei au fost " . pedag o g b r i t a n i c (Forfar. nu anarhic (1967). în Statele Unite. ură şi dispreţ). a nega existenţa a tot ceea ce îi displace în L. C. de exemplu. se opune behaviorismului molar. un pediatru. s-a dezvoltat un behaviorism operaţional. NESTOR (lacob-Marius). în medie.

După acest autor. dar cele mai bune rezultate le dă psihanaliza. ca şi aceasta. Normalitatea este o noţiune relativă. sociale). NIVEL MENTAL sau NIVEL INTELECTUAL. dar aceasta nu este ineluctabilă. nu este nimerit să luăm în consi derarc rezultatele şcolare pentru a apreci.NEVROZA DE ABANDON subiectul este în mod dureros conştient.. contra căreia subiectul încearcă să lupte mobilizând anumite mecanisme de apărare" inadecvate. reacţionând inconştient la sittiaţii actuale (profesionale. în limba germană — nota trad. Eysenck pentru a desemna anxietatea şi instabilitatea emoţională a unei persoane. toţi sunt lipsiţi de maturitate afectivă. Toate aceste simptome nevrotice sunt. t e r m e n folosit de H. P. nevroticul păstrând conştiinţa stării sale morbide. obişnuit să raţioneze pornind de la situaţii practice. inteligenţa unui şcolar: „nivel şcolar" ni este sinonim pentru „nivel mental". Nevro/a. esenţiaimente psihologică. Ea este terenul pe care se poate clădi o nevroză. ABANDONIC. 1988). în sine caracter patologic. de exemplu. factorii genetici joacă un rol foarte mare în gradul de extraversiune . Noţiunea de conflict este fundamentală şi o regăsim în toate teoriile explicative ale nevrozei (cu excepţia aceleia a lui P. în acest moment. nemaiştiind ce răspuns să dea. Nimfomania pare uneori legată de o defectuoasă funcţionare a sistemului hormonal. Horney") completează vederile lui Freud. eşec şcolar). la unii nevrotici. 210 NORMAL interior. obsesiile etc). rareori este socotită de anturaj drept o veritabilă maladie. nu există. plasându-le în situaţii conflictuale. Nevroza diferă prin natura ei de psihoză. în funcţie de criterii puerile şi de ataşamente sau ură aşa cum le-au trăit în copilărie. • OBSESIE. acelea care se situează la extremităţile curbei sunt anormale. Terapeutica. Părinţii (şi chiar unii medici) nu înţeleg această afecţiune mentală. provoacă angoasa. această expresie o înlocuieşte pe cea veche. dar o întâlnim mai ales în crizele de excitaţie psihică (în manie îndeosebi). prezintă tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie). în limbajul popular se confundă adesea această stare cu isteria". Din aceleaş motive. Pavlov.introversiune şi în acela de nevrozism. c o n f o r m u n e i reguli. extravertit şi instabil sau introvertit şi stabil. poate lua forma unui sprijin moral. în medicină. clementele ei esenţiale scăpând conştiinţei sale. ei se comportă la vârsta adultă în mod infantil. isteria sunt principalele nevroze. NIMFOMANIE. prezenţa de tare ereditare sau de reale dificultăţi socioeconomice. Tulburările fohice (agorafobia. care poate fi declasată printr-un şoc emoţional (bombardament. la data cutare. la drept vorbind. la urma interioare pe care este incapabil să o domine. care opune forţele impulsionale ale „Sinelui" instanţelor morale (Supraeu'). se agita şi prezenta un întreg ansamblu de tulburări psihosomatice". Foarte răspândite. Un copil crescut la ţară. Nivelul mental urmează o dezvoltare aproape paralelă cu creşterea fizică şi. notele care se apropie de media aritmetică" sunt caracteristice pentru normalitate. de dificultăţi materiale sau de surmenaj. 3) Tezele culturaliste (K. individ care. NEVROZISM.instabilitate emoţională". După ce au condiţionat un subiect să reacţioneze diferit la vederea unui cerc (care era asociat cu o recompensă) şi la vederea unei elipse (descărcare electrică dureroasă pentru animal). au creat nevroze în mod experimental la animale. chiar şi bolnavul ignoră cauzele indispoziţiei şi angoasei sale.. animalul. e x a g e r a r e a apetit u l u i sexual la femei. într-un ansamblu statistic a cărui dispersie este normală (curbă sub formă de clopot). îi lipseşte încrederea în rolul său social. devenea anxios. grad de eficienţă intelectuală m ă s u r a t prin m e t o d a testelor. relevând rolul declanşator al presiunilor sociale (familiale. --• ABANDON. pe care o ia drept adevărata realitate. dar caracteristica permanentă găsită la toţi aceşti subiecţi nevrotici este de ordin psihologic. dimpotrivă. NEVROZĂ DE CONSTRÂNGERE. Freud (Ouvrcs completcs. CHIMIC. Eysenck a pus în evidenţă două trăsături principale ale personalităţii: „extraversiunc".introversiune*" şi nevrozism sau „stabilitate . sinonim al nevrozei obsesionale. n i m u l a b a n d o n i s m u l u i . stările nevrotice prezintă unele caractere comune: nevroticul nu se simte în apele sale. este agresiv faţă de ceilalţi (ironie.]. Se relevă uneori.pe urmele lui I. J. ei diminuau progresiv diametrul mare al elipsei până la al face prea puţin distinct de cerc. conjugale. care a fost învăţat să se servească de un limbaj bogat şi să raţioneze în plan abstract. care nu are cauză organică cunoscută. moartea cuiva drag. „nevroză obsesională". Aceste două trăsături fiind independente una de alta. fiind mai aproape de sensul expresiei germane \Zwangsncurose. există tendinţa de a se asimila omul normal individului perfect sănătos. de exemplu). 1) Reflexologii. Epuizarea sa reală este consecinţa eforturilor inconştiente pe care le face de a lupta împotriva impulsiilor sale sexuale şi agresive. Janet). nu are aceeaşi formă de inteligenţă ca un licean de aceeaşi vârstă care trăieşte într-un marc oraş. de sexualitate (frigiditate sau impotenţă. NORADRENALINĂ MEDIATOR NORMAL. sexuale. depinde atât de factorii constituţionali cât şi de factorii socioeconomici şi culturali. suirile anxioase (panica. economice). Sino- . pe când psihoticul îşi clădeşte o realitate imaginară a delirului. acelaşi individ poate fi. Amândoi pot fi nivelul lor mental este indispensabil săsupunem unor probe diferite. variabilă de la un mediu sociocultural la altul şi în timp: este ceea ce se observă cel mai adesea într-o societate dată. Ea poate fi cauza angoasei şi a obsesiilor în cazul în care femeia luptă contra dorinţelor ei. NEVROZĂ DE ABANDON.) sau faţă de sine însuşi (tentativă de suicid). abstinenţă sistematică sau masturbare) şi pare a obosi exagerat de uşor. în noua traducere franceză a scrierilor lui S.

Dacă. pentru sugar şi copilul mic. iluminat defectuos) şi respectarea regulilor de igienă. impresie de indispo. bacterii. Acest fenomen fizic este legat de funcţionarea sistemului nervos central. fenomen de adaptare progresivă a unei fiinţe vii la anumite condiţii noi de existenţă. de care depinde echilibrul endocrin. la baza creierului. Iubirea autentică. are efecte durabile care îi dau un caracter patologic. Există şi oboseli misterioase. Obiectul tranziţional apare în general între patru şi douăsprezece luni. Omul dă dovadă de aceeaşi plasticitate. al deprinderii unui organism cu anumite excitaţii senzoriale repetate.) Obezitatea cunoaşte multe cauze: ereditate. de exemplu. deprimaţi. dar la a douăzecea excitaţie ea încetează să mai reacţioneze. într-adevăr. au o atitudine exagerat protectoare faţă de ei. ca acelea apărute în 1982 în Statele Unite. parţial) * KLEIN (MELANIE). Este de preferat să se vorbească de o fmmacodependenţă' sau de dependenţă de droguri. un animal de pluş. iar mamele au suferit în copilărie de sărăcie. străduindu-se să satisfacă trebuinţele aproapelui său.începe să se îndepărteze puţin de copilul ei. Dimpotrivă.oarecare de fapte naturale.. râu. în momentul în care mama. Termenul obişnuinţă este uneori utilizat şi în sensul de contractare a „toxicomaniei'-. obişnuit să caute în mâncare o compensaţie la insatisfacţia 212 o afectivă. exces ponderal. termen folosit de R. Are loc o uzură nervoasă care dureri difuze (în spinare. anxietate. un nucleu al foamei şi s-au putut provoca în mod artificial obezităţi la animal prin excitarea acestei zone a hipotalamusului. Oboseala acută (aceea generată de un marş lung. prinsă de ocupaţiile ei. de exemplu) dispare rapid ca urmare a odihnei. confuz conştienţi de nedreptatea pe care o fac copiilor. socotite periculoase. paraziţi etc). Părinţii. ea arată că sa atins gradul cel mai înalt de dezvoltare afectivă. prezentând diferite tulburări neurologice. care se îndreaptă spre fiinţe şi lucruri. OBIECT TRANZITIONAL. individul se repede să mănânce de fiecare dată când este frustrat şi în felul acesta devine obez. Acest obiect (o cârpă. dezechilibru important între aportul alimentar şi eforturile făcute de individ. G. el facilitează tranziţia de la ataşamentul faţă de mamă la relaţia cu alte elemente din mediu. obiect material care. pierderi de memorie). Dodge (1923) pentru a desemna fenomenul. facem să cadă o picătură de apă pe corola unei anemone de mare.OBSERVAŢIE OBIŞNUINŢĂ. dar cauzele acestei forme de oboseală rămân încă necunoscute. modificări ale somnului şi dispoziţiei (iritabilitate. care orientează individul spre el însuşi. hipertensiune arterială) sau mentale. Toate etiologiile posibile au fost luate în considerare (virusuri. OBIŞNUIRE (HABITUATION). un rol cert: la o populaţie de 141) de subiecţi. îi supraalimentează şi le interzic exerciţiile fizice. conduită generoasă. Reacţie normală. Acest obiect îl ajută pe copil să restabilească continuitatea ameninţată de separare şi să se diferenţieze de lumea înconjurătoare. nehotărâre). Se evaluează la o treime proporţia muncitorilor care oboselii. de la care nu aşteaptă nimic în schimb. cu totul general şi vital. Investit atât de libidoul' Eului. Condiţiile psihoafective joacă. de a acţiona care apare după un efort important. dificultăţi intelectuale (instabilitatea atenţiei. Tratamentul oboselii este. la care nu mai reacţionează întrucât şi-au pierdut semnificaţia. oboseala cronică. OBEZITATE. are o valoare specială. cât şi de libidoul obiectul. Touraine şi colaboratorii observă că jumătate este compusă din copii nedoriţi care au un sentiment acut de insecuritate. este o raritate. aceasta se contractează. oboseala este în acelaşi timp semnal de alarmă şi punere în joc a mecanismelor de apărare ale organismului. care îi afectează în general pe tineri (albi) din mediile înstărite. altruistă în care subiectul se estompează.) are efectul liniştitor al unui substitut al mamei. dar adevăratul remediu este profilactic: organizarea muncii în aşa fel încât să se suprime microtraumatismele (zgomote inutile. După această veritabilă condiţionare". Oricum. OBSERVAŢIE. tulburări psihologice. abdomen). pesimism. iar uneori tulburări psihosomatice" (ulcer gastric. Aclimatizarea unei plante tropicale într-o ţară temperată este un exemplu de obişnuinţă artificială. OBLATIVITATE.. (în vecinătate şi în sinergie cu el funcţionează un „centru al saţietăţii". incapabili de a mai face efort intelectual. Dezacordul conjungal este frecvent. mai presus de orice. Taţii sunt în general molâi. tervocabularul toxicomaniilor întrucât este ambiguu. dezinteresată. pe baza ziţie şi de diminuare a capacităţii cărora va fi posibilă formularea 213 . care face să se accepte în mod spontan sacrificiul de sine. metodă care are drept scop relevarea unui număr OBOSEALĂ. consecutivă efortului zilnic repetat. Aceştia se simt deodată epuizaţi. S-a descoperit într-adevăr. obiectul tranziţional deschide subiectului accesul la jucării şi la socialitate. Obişnuirea corespunde unui nivel elementar de învăţare". OBIECT (bun. odihna la aer curat.

m a s t u r b a r e . în ordinea înălţimii. furnizează materialul de bază al stărilor delirante pasagere. de exemplu. Pot interveni şi alţi factori patogeni: rubeola care survine la femeie în primele trei luni de gestaţie. în 10 (decile) sau în 100 (centile). însă. obţinem o curbă în formă de ogivă. care. caracterizată prin derularea de imagini şi scene vizuale. se găseşte cea mai mare parte a populaţiei.-> TEORIA OPERATORIE. o b i ş n u i n ţ ă d e a ş i roade unghiile. subiectul rămâne cu unele idei fixe (pe tema geloziei. -• DELIR. atunci proporţia de copii oligofreni urcă la 90. judecată subiectivă. fiind de ajuns să le citim pe ordonată. rânduim într-un singur şir. proces de gândire care se referă direct la realitatea tangibilă şi nu la propoziţii verbale. După unii autori. OLIGOFRENIE. OPENDOOR. divizăm efectivul eşantionului' respectiv în fracţiuni egale: în 4 (cvartile). Dacă. Copilul trece în acest caz prin furii violente sau prin alte reacţii emoţionale -» DEFICIENŢĂ INTELECTUALĂ. a refuzat să-i dea acesteia o posteritate. Piaget. Evoluţia nu este în general favorabilă. unde se situează câţiva subiecţi foarte scunzi sau Toarte înalţi. termenul onanie ar trebui să desemneze mai degrabă coitus interruptux decât căutarea de satisfacţii autocratice. OPERAŢIE CONCRETĂ. anoxia* la naştere etc. în unele cazuri participă la acţiune. Operaţiile concrete apar către vârsta de 7-8 ani. în psihometrie* acest sistem este în mod frecvent utilizat pentru etalonarea testelor*. Trăindu-şi astfel libertatea. opiniile se elaborează în interacţiunea socială. curbă care reprezintă repartizarea notelor la t e s t e în funcţie de ranguri. obligat să se căsătorească cu văduva fratelui său. activitate m e n t a l ă comparabilă cu visul. Ca şi atitudinile. Nu rareori. Acest tic se întâlneşte nu numai la copiii emotivi. care este o deteriorare. adică bolnavii pot ieşi din pavilion şi se pot plimba fără supraveghere. Dacă unim printr-o linie continuă creştetele capetelor tuturor recruţilor.OGIVA LUI GALTON OGIVA LUI GALTON. starea de spirit. Regis. sau pot ţine de mediu. Spre 12-13 ani fac loc operaţiilor formale. ei îşi regăsesc sensul responsabilităţilor şi îşi încep readaptarea socială. ONANIE. care survine în unele stări infecţioase sau toxice (mai ales alcoolism). care reflectă modul de a vedea. Galton. c u v â n t e n g l e z c a r e î n s e a m n ă „uşă d e s c h i s ă " . t r ă i t e de s u b i e c t ca şi c u m ar fi reale. traumatice. în sfârşit. dar şi ca urmare a unui violent şoc afectiv. se opune demenţei". observăm că între extremităţile şirului. interpelează personajele sati fuge de pericole imaginare. ONIRISM. Termenul face aluzie la personajul biblic Onan. ci şi la adolescenţi şi adulţi. onirismul sau delirul oniric. Cauzele oligofreniei pot fi ereditare. nemaipercepând realitatea exterioară decât într-un mod foarte vag. insuficienţă a dezvoltării intelectuale. Funcţionarea mentală a subiecţilor profund arieraţi dovedeşte o configuraţie particulară în care predomină intoleranţa la frustrări şi în special incapacitatea de a admite ca satisfacerea unei dorinţe să fie amânată (ca în psihozele infantile). vrăjit sau îngrozit de cele ce vede şi aude. datorită căreia este posibil să clasăm orice subiect care aparţine aceleiaşi populaţii. ca descărcare psihomotorie a unei tensiuni puternice. 46. incompatibilitatea sanguină. Există familii de oligofreni. asupra aspiraţiilor personale. în terminologia lui J. întemeiată pe o c u n o a ş t e r e vagă a realităţii. infecţioase. un mare număr de recruţi. Studiat îndeosebi de E. Oligofrenia. Acesta pare preocupat. OPERAŢIE OPERATORIE. ONICOFAGIE. atitudinea unei persoane sau a unui grup faţă de o valoare determinată. de exemplu). FORMALĂ . pe măsură ce se ameliorează starea generală a bolnavului. arieraţie m e n t a l ă . obţinem clase cărora le cunoaştem valorile limită corespunzătoare. Onicofagia se raportează la o stare de indispoziţie afectivă nedefinită şi poate fi interpretată ca un semn de anxietate. în scurt timp (câteodată în câteva ore) dispare. dacă amândoi părinţii sunt atinşi. Acest procedeu permite obţilonare). în centrele spitaliceşti specializate în psihiatrie numeroase servicii sunt „deschise". Dacă. sub 217 . curbă studiată de F. o pierdere patologică a inteligenţei. Brugger).TEORIA nrwiiifaiii Ogiva lui Galton: reprezentarea notelor în funcţie de ranguri OPINIE. dacă unul dintre părinţi este arierat. Având în vedere această etimologie. ele ne informează asupra sistemului de valori cărora le este ataşat. asupra rigidităţii sau flexibilităţii atitudinilor sale.7% (Reiter şi Osthoff). Opiniile unui subiect sunt revelatoare în privinţa caracterului său. datorită cărora devine posibil raţionamentul ipotetico-deductiv. care pot constitui nucleul unui veritabil delir' cronic.1% dintre descendenţii lor vor fi şi ci arieraţi (C.

P. de exemplu. Ea se manifestă prin simptome cum sunt teama de moarte sau de înnebunire. observarea şcolarilor. în general răspuns din partea partenerului. începută din clasa a Vi-a. sau „dansul nupţial". ca şi în conformitate cu decretul din 12 februarie 1973. în cadrul celulei comportament sunt perturbate. barbiturice sau cafeina. vorbirii.P. sau C. artă de a spre ciclul scurt (B. ameţeală sau vertij. Trebuie. cu privire la organizarea de servicii însărcinate cu informarea şi orientarea.E. Această stare nevrotică nu trebuie confundată cu alte sindroame. eşantion fix de persoane interogate în mai multe reprize.). Parada. adaptate fiecărui consilier care. ei îi reeducă pe afazici şi persoanele atinse de afecţiuni ale laringelui sau de disfuncţii ale vorbirii de origine nervoasă. Parada nupţială are drept efect stimularea secreneîntemeiată şi adesea colectivă. aflat în relaţie cu Oficiul caz în parte. în general în scopul de a urmări evoluţia opiniei asupra unui subiect determinat. Orientarea este asumată de consiliul chisci a V-a şi a Ill-a. în conformitate cu decretul din 7 iulie 1971. fie corecta tulburările pedagogice ale spre o clasă secundară (ciclul lung).P. peşti.ştii sunt abilitaţi să trateze majoritatea tulburărilor de limbaj. Fiecare secvenţă provoacă un PANICĂ. 1983). reducerea agresiPsychiatric Association (DSM 11I-R. ORTOFONIE. în clasa a Ill-a (numerotarea naţional de orientare şcolară şi profe sională (O. La adulţi. diferenţiată de alte maladii mentale. le stă la dispoziţie pentru ai ghida în alegerea unei filiere. spaimă subită. care sunt fundamental diferite de acelea care guvernează conduitele PANEL. nu sunt decât propuneri. un eveniment sau un personaj politic. păsări. referitor la procedurile de orientare în învăţământul public.ORTOFONIE secundar şi la cel superior. cum este despresia majoră. impresia de leşin. de asemenea. ansamblu de tratamente destinate să corecteze tulburările vocii.S. palpitaţii. senzaţii de sufocare. Reco. el utiliuniversitare de informare şi orientare.I. PAIDOLOGIE sau PEDOLOGIE.A. precum şi ale limbajului oral şi scris. Metoda panelelor este utilizată pentru a se verifica eficacitatea unei campanii publicitare sau pentru a se cunoaşte variaţiile în atitudinile şi opiniile* unei populaţii cu privire la un produs. a fost observată atât la insecte.şcolarilor aflaţi în dificultate. care se reuneşte la finele trimestrului al treilea şcolar. Pentru a-i readapta Studenţii pot şi ei găsi în instituţia de pe elevii a căror şcolaritate şi al căror învăţământ superior. „tulburarea panică" (Punic DisorJer) se instalează în stările anxioase (sau nevroze anxioase) care survin în afara circumstanţelor care implică un risc vital. PARADĂ sau PARIADĂ. responsabilii canalelor de radio şi televiziune dispun de un eşantion permanent de auditori şi telespectatori care îi informează asupra audienţei emisiunilor.).cum este „sindromul înţărcării" consecutiv suspendării consumului de substanţe toxice: amfetamine. comportament ritualizat care preludiază acuplarea la unele animale. Ortofoni. tremurători ctc. în numeroase ţări.N. un zează metode speciale. trad. -> DlSLEXIE. completează livretele ORTOPEDAGOGIE sau PEDAşcolare şi emite propuneri de orientare fie GOGIE CURATIVĂ. pe care cializat care a primit o pregătire psihofamiliile le pot contesta.E. ca urmare a celor stabilite în consiliul profesorilor. mandările consiliului clasei nu sunt obligaOrtopedagogul este un reeducator spetorii. ştiinţă a copilului. Acest consiliu.). Această disciplină studiază legile la care copilului. vităţii care există frecvent între congeneri 221 . logică şi pedagogică. Ea constă dintr-o succesiune de acte care se defăşoară într-o ordine definită. continuă pe parcursul a mai mulţi ani (ciclul de observaţie). cât şi la mamifere. mai ales bâlbâială". şi să asigure demutizarea copiilor surzi. în clasificarea elaborată de American ţiilor lor hormonale.

). > FEROMONÂ. atunci nu va simţi curentul electric. Lehrmann). pedofilia. omor. a cărui temă poate fi gelozia sau un ideal mistic. PARANOIA. a d i c ă c o e r e n t . gelozie. voieurismul. Bender. După ce a studiat timp de mai mulţi ani arta prezicerii. d i m i n u a r e i m p o r t a n t ă sau abolirea m o t r i c i t a t i i . Trecutul şi prezentul apar amestecate. Kretschmer. Lacan). Paralizia se datorează în general unei atingeri a encefalului (paralizie centrală).. al cărui tip se întâlneşte în schizofrenie". a măduvei sau a unui nerv periferic (paralizie periferică). metoda statistică şi experimentul. PARANOID. de exemplu. telepatie. cere cu înverşunare reparaţia. L. altădată fatal. Este vorba de o inhibiţie funcţională de origine cabilă prin psihoterapie. Kretschmer). Se pare că persoana incapabilă să suporte o situaţie traumatizantă regresează până la un stadiu primitiv al dezvoltării afective (sadic-anal) şi utilizează proiecţia1. între diversele varietăţi de paralizie. deoarece ea se caracterizează mai puţin prin deficienţă motorie (dificultatea vorbirii. dimpotrivă. PARALIZIE. Rhine. trăieşte o relaţie dificilă cu lumea care îl zdrobeşte. Servadio.. sa transformat datorită utilizării penicilinei în doze mari. experienţa.. a extins la animale experienţele de parapsihologic. Utilizând observaţia „armată". Chauvin. uneori apare delirul (idei de grandoare. ca pe un mecanism privilegiat de apărare al Eului (propoziţia „îl urăsc" devine „el mă urăşte"). în unui prejudiciu. iluzie de m e m o r i e . spre a determina dacă şoarecii posedă capacitatea de a prevedea viitorul (precogniţie).) au stabilit realitatea percepţiei extrasenzoriale\ fără a şi-o fi explicat. adjectiv utilizat pentru a desemna a n u m i t e stări psihice care amintesc prin unele aspecte de p a r a n o i a . halucinaţii pe tema persecuţiei sau a grandorii. fără a şti în ce parte se va produce şocul. şoarecele utilizat ca subiect de experienţă este avertizat prin aprinderea unui beculeţ că va trece curentul electric. Pronosticul paraliziei generale. se întemeiază pe postulate false. ei au încercat să introducă raţionalitatea în domeniul iraţionalului. Un alt tip de paralizie se poate observa la persoane care nu prezintă nici o leziune nervoasă (integritate a reflexelor). Vechii autori considerau paranoia ca pe o psihoză dependentă de cauze interne. Numeroşi cercetători (H. dimpotrivă. J. care nu este nici explicabil şi nici reproductibil după voie. realul şi imaginarul se confundă. 2) delirul pasional. mod care a fost împins în arierplan în cursul dezvoltării filogenetice (adică în . telekinezie. 1989) şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.. Freud vedea în telepatie modul de acţiune arhaic prin care indivizii ajung să se înţeleagă unii cu alţii. dacă el se află în „locul cel bun". p s i h o z ă c r o n i c ă a c ă r e i c a r a c t e r i s t i c ă e s t e u n delir s i s t e m a t i z a t . zoofilia. în Franţa se foloseşte în mod obişnuit pentru a caracteriza un delir prost structurat. Potrivit definiţiei adoptate de American Phychiatric Association (DSM III. Paranoicii atrag atenţia prin orgoliul lor nemăsurat. pe erori. modificarea afectivităţii (în sensul unei sensibilităţi afectate sau. Se disting patru forme de delir paranoiac: 1) delirul de revendicare.. Ea poate fi indusă experimental prin injectarea de hormoni în corpul animalelor sau. E. PARAMNEZIE. în realitate. clar. hipersensibilitate şi gândire paralogică (adică raţionamentul lor. involuntar şi semieonştient. PARAFILIE. 1976). Paranoia senzitivă se distinge de paranoia veritabilă prin absenţa agresivităţii. S. Actualmente se insistă mai degrabă pe rolul evenimentelor existenţiale în declanşarea acestor tulburări (K. paralizia generală progresivă ocupă un loc deosebit. Pentru americani (DSM III). prin deteriorarea inteligenţei şi a simţului moral. pe de altă parte. mefienţă generală. hipersensibil şi vulnerabil.. un obiect sau o persoană care sunt. al insensibilităţii). -» ISTERIE. Bendit. un loc. intermitent. Principalele forme de parafilie sunt fetişismul. Subiectul întâmpină dificultăţi în a localiza în timp în mod exact o amintire sau crede a recunoaşte o situaţie. tremurai mâinilor) cât prin tulburări mentale. exhibiţionismul. perfect logic. ipohondrie) şi bolnavul se îndreaptă spre demenţă' totală. masochismul. Laplantine (1988) ajunge la concluzia că acest fenomen este un mod de comunicare senzorial. creatoare de falsă realitate. Jaspers. pe iluzii dictate de o afectivitate anormală). Cauzată de treponema pallidum a sifilisului (meningoencefalită difuză). PARAPSIHOLOGIE. T. S. Această tulburare se întâlneşte cel mai adesea în sindromul lui Korsakov' sau în epilepsiile temporale. poate fi suprimată prin castrare (D. greu de pătruns (formulare abstractă. prin rigiditate psihică. incoerent. iar uneori caută să se răzbune singur (incendiu. Unele lucruri pe care nu mi le explic. 4) delirul de relaţie al senzitivilor sau paranoia senzitivă (E. 3) delirul de interpretare. R. E. B. neologisme). Un mecanism automat trimite într-un mod cu totul aleator un curent electric într-o parte sau alta a unei cuşti. J. travestismul. repetată de foarte multe ori. de exemplu) sau unei disfuncţii a joncţiunii neuromusculare (miastenie). Or. dar poate fi şi consecutivă unei suferinţe musculare (miopatie. parafilia se caracterizează prin căutarea regulată a plăcerii sexuale sau a unei excitaţii genitale cu ajutorul unui „obiect" Pentru a se putea pune diagnosticul de parafilie este necesar ca plăcerea sexuală să fie întotdeauna subordonată actului anormal şi ca subiectul să fie conştient de caracterul deviant al sexualităţii sale. c u p u n c t u l d e p o r n i r e într-o idee p r e c i s ă . în care subiectul. arată că şoarecele se găseşte în partea care nu primeşte impulsuri electrice mult mai adesea decât prevede calculul probabilităţilor (Chauvin. această afecţiune se manifestă pe plan psihic printr-o amnezie' progresivă care poate duce la o dezorientare totală în spaţiu şi în timp. sadismul. disciplină care studiază fenomenele paranormale (clarviziune. cercetători veniţi din orizonturi diferite se străduiesc să verifice realitatea acestor fenomene şi să le explice. care se asociază aproape întotdeauna cu sentimentul de a fi obiectul unei animozităţi generale.PARAPSIHOLOGIE şi crearea condiţiilor optime pentru o acuplare fecunda. F.) în numeroase ţări. necunoscute. perversiune" sexuală. „tipul paranoid" este o formă de schizofrenie dominată de una sau mai multe dintre manifestările următoare: idei delirante de grandoare. logic.

Pedagogia modernă sanguine şi digestiei. Pestalozzi). Carac. trecere de la viaţa profesională la inactivitate. Foarte oportună la timpul ei. Behterev). pe de altă parte. I. Dintre lucrările sale. în aceste cazuri. în înlocuirea acestora printr-o atitudine afectuoasă. Azi termenul pedagogie PAVLOV (Ivan Petrovici). în învăţământ. fie ca urmare a unui sentiment de culpabilitate.privind în special evoluţia intelectuală). atracţie erotică maninici adecvate. a membrilor anturajului. Azi copiii şi adoles. Binet) şi pedagogi (J. se scăpa pe el cu regularitate în clasă. devenind la un moment dat personajul central al şcolii. A. tristeţe.în miniatură. determinată de vârstă. întemeiate pe interesele" copilului.afectiv. -• HANDICAPAT. PEDOPSIHIATRIE. T. prin urmare. arieraţie afectivă etc). în lumea omului (şi nu (deprinderi şi obişnuinţe. H. P. specialitate medicală care are drept obiect depistarea şi tratamentul maladiilor mentale la copil şi adolescent. Psihologie pedagogică punde psihologilor (1932). trebuie ştiut că unii subiecţi caută în mod inconştient pedeapsa. care devalorizează (umilinţă publică) sau angoasează (cabinet noir). anume copii care săi satisfacă infantilismul.) ar fi reductibile la un ansamblu de reflexe condiţionate*. este recentă. Culmi şi abisuri ale personalităţii animale şi la om (1935). (1974). dar capabili încă să desfăşoare o activitate satisfăcătoare. şi A.stare de inferioritate în faţa femeii adulte minată (dislexie. în sfârşit. cităm raportul ştiinţei psihicului o „conştiinţă de sine" la Congresul internaţional de medicină de care să fecundeze direcţii de cercetare mai la Madrid. terapeutica trebuie să constea în suprimarea pedepselor. Numeroşi muncitori ajunşi la limita de vârstă. cercetări care i-au nu mai consideră copilul ca pe un adult adus în 1904 Premiul Nobel pentru fizio. debili) un învăţământ şi teh. Un fiziolog răspsihologiei (1943). A scris.naturii şi ale creierului (1909). ştiinţă şi artă a educaţiei. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii (1982). ca disciplină autonomă. iar unii prezintă reacţii psihologice defavorabile (tulburări de dispoziţie: morocăneală. 1849 . azi Sankt-Petersburg. Simon). Educatorii pot evita sancţiunile traumatizante. Practicile pedagogice variază după socieDupă ce şi-a luat doctoratul. M. Pentru Pavlov şi continuatorii operei vârste.în aşa fel încât educaţia să devină funcţimenele psihologice cele mai complexe onală*. Printre precursorii acestei „ştiinţe-artă" figurează medici (E. inhibat sau nevrozat. pedeapsa trebuie adaptată la fiecare caz. Ştiinţele altele: Funcţia afectivităţii (1936). Piaget reflexului absolut. Conştiinţă şi (1925). 1936). pe certificatul de studii specializate de psihiatrie. Un băieţel de opt ani. Invitaţie la cunoaşterea de sine rale de activitate nervoasă superioară Ia (1970).PAIDOLOGIE. devalorizaţi. şi tehnicile utilizate de educatori. P E D O L O G I E . R. pedagogia respinge acum mici. această instituţie socială le apare astăzi unora ca fiind o eroare psihologică şi fiziologică. în 1972. voinţă etc. cu o deficienţă deter. măsură luată împotriva celui care a comis o greşeală sau un delict. variaţiile individuale în procesul de îmbătrânire şi în declinul forţelor fizice şi mentale sunt considerabile. prezentându-se ca o consecinţă inevitabilă a unui act de care copilul este responsabil. Pedopsihiatria se sprijină în mare măsură pe lucrările psihanaliştilor (S. Psihologia per. care erau pentru el mai de preţ decât indiferenţa. Freud. înnăscut) şi a impor. fie din dorinţa de a atrage atenţia asupra lor. psihologi (A. măsură. trebuie să fie îndreptăţită. . trăiesc în mod dureros noua lor condiţie. tanţei acestuia în psihismul animal şi degajând în consecinţă noi metode de educaţie şi de instruire. cu o structură partisecreţiile gastrice l-au dus la descoperirea culară. în Franţa ea a apărut. Lipsiţi de ocupaţie. adaptate fiecărei uman. Scguin. dar ele ţin seama către cercetările în domeniul circulaţiei şi de progresele ştiinţei. Pedopsihiatria. găsind satisfacţie în bătăile primite. el îşi exprima în felul acesta ostilitatea faţă de învăţător şi de tutorii săi. deprimare.). Spitz). dintre care unele s-ar putea chiar transforma în reflexe absolute. supusă unor legi care îi sunt spe„reflexului condiţionat" (care se opune cifice (a se vedea lucrările lui J. se simte în cenţii handicapaţi. arătân. orfan de ambii părinţi. Tipurile gene(1962). cu o inteligenţă normală. Adevăr şi eroare jm ferelor cerebrale (1927). nemulţumiţi. ei se simt dezadaptaţi. Studiile sale privind sa individualitate.PEDOFILIE. PENSIONARE. Emisferele terele afectivităţii (1938).. Psihologia experimentală şi conforme cu condiţia umană. în Drama naşterea analgezică şi o biotipologie* care psihologiei (1965) face un impresionant aminteşte de vechea clasificare hippoefort metapsihologie în tentativa de a-i da cratică. Reţinând de la Janct ideea că psihologia vine în contact absolut cu totul şi că. această ultimă idee). Pedofilul.aplicaţii practice. „exactitate" necomprehensivă. Prelegeri despre activitatea emisinconştient (1942). PEDEAPSĂ. imediată şi lipsită de patimă. aplicând la fiecare caz particular (surdomuţi. cele mai cunoscute dintre du-se mereu reticent faţă de excesul de acestea fiind terapia comportamentală*. cum ar fi lenea sau „reaua-voinţă".PENSIONARE distincţie. şi caută parteneri sexuali pe propria-i pot beneficia de un învăţământ special". feno. s-a orientat tăţi şi ideologia acestora.în general un retardat pe plan unele judecăţi de valoare. psihofizio nu mai desemnează decât metodele log rus (Riazan. permanentă. Luminată de progresele festată de un adult pentru copii psihologiei. sale (îndeosebi V.cerebrale în stare normală şi patologică sonalităţii (voi. 1939).Leningrad. PEDAGOGIE. Pavlov a dus la unele vităţii şi structura personalităţii. între psihopatologia la animale (1903). ci ca pe o fiinţă cu propria logie şi medicină. valorizat creator într-o suită de eseuri ereditare (mai târziu Pavlov a renunţat la marcate de un profund „esprit de finesse". într-adevăr.. A studiat în special problematica afectiOpera lui I.

. Noţiunea de perseverenţă se ataşează unei valori morale (absentă din obstinaţie. Faptul acesta ar explica. Kretschmer. P E R S U A S I U N E .indicaţie a perseveraţiei subiectului testat. pubertate. După americanii A. în pofida Perlaborarea este procesul psihic dato. se poate prevede natura şi evoluţia acestora prin cunoaşterea exactă a personalităţii de bază.să crească în mod considerabil (Fajans. Raportul numărului literelor a faţă de numărul PERLABORARE. de medicul care îşi linişteşte pacientul sau de comerciantul care vrea să vândă un nou produs. Mai mult decât factorul biologic. rită căruia un subiect reuşeşte să-şi înfrângă S-a putut demonstra experimental.. căruia nu trebuie să-i minimalizăm importanţa. Exemplu: se cere unei persoane să scrie într-un interval de timp r litere mici a. personalitatea de bază se elaborează în copilărie.. afective şi conative (cu referire la voinţă. Persuasiunea este folosită zi de zi de educatorul care sugerează cu abilitate o anumită conduită. menopauză. La fel. apoi. Ca urmare a legăturilor reciproce strânse pe care le întreţin. înregistrările PERSEVERAŢIE. pe când succesele şi laudele o fac refuzul unei interpretări' sau de la accep. comparat cu numărul total de J. Cooper este că până şi mecanismele vizuale înnăscute trebuie să fie întărite în momente bine determinate (perioudă critică) prin stimulări externe. posibilitatea dobândirii naturale a funcţiei respective este pierdută. B. Dacă asemenea ocazii lipsesc. aceasta ar fi determinată de constituţia fizică. să scrie litere mari A. Măria Montessori numeşte „perioadă sensibilă" epoca de creştere în care un copil este pregătit pentru a dobândi o anumită funcţie. că eşecurile diminuează persezentări (idei. termen creat de literelor -4. element stabil al c o n d u i t e i u n e i persoane. a unor atitudini sau acţiuni ar fi manifesConcluzia la care ajung cercetătorii britanici C. în acest sens. ~> IMPREGNAŢIE. să admită anumite repre. constantă într-o acţiune. Pentru promotor este vorba de aţi „apuca un deget": cerând puţin (utilizarea gratuită a noului produs). în mod normal. Această organizare se elaborează şi se transformă continuu sub influenţa maturizării biologice (vârstă. . Blakemore şi G. Pentru a convinge în mod eficient. persistenţa exagerată animalul se obişnuise. PERSUASIUNE PERSONALITATE DE BAZĂ. nucleu de atitudini şi de sentim e n t e comune tuturor membrilor unei societăţi.persoane care rămâne fermă şi taţi vă". la temperament). în momentul în care acestea se fac simţite.) refulate şi să treacă de la verenţa. fracţiunea cea mai originală a Eului său. care se manifestă mai ales printr-o anumită dificultate în modificarea deprinderilor. Acest concept tinde însă să fie înlocuit cu acela de „personalitate culturală". este posibil să se înţeleagă conduitele psihosociale ale persoanelor cu ajutorul studierii instituţiilor. După unii autori. charbeiten şi Dwcharbeitung utilizate de Freud şi care înseamnă. A.PERLABORARE nu există decât dungi albe şi negre tarea ei exclusiv intelectuala la certitudinea verticale. într-un interval de timp egal. dorinţele. învăţarea este aceea care condiţionează comportamentul şi permite adaptarea instituţiilor sociale care continuă săi structureze şi să-i modeleze pe indivizi. Sheldon). pentru ca apoi să scrie alternativ a şi A într-un interval de timp 2 x t. constituie esenţa personalităţii sale. B. formează un unghi drept cu acelea cu care Pentru psihologi. 1933). condiţiile psihologice joacă un rol considerabil în elaborarea personalităţii. tarea unei inerţii mentale (C. ansamblul structurat al dispoziţiilor înnăscute (ereditate. din încăpăţânare). el speră să obţină mai mult (creşterea clientelei sale). dar nu cu acelaşi baston când perlaborarea se înrudeşte cu abreacţia". Guthrie). calitate a unei aproximativ. La subiecţii normali există o dispoziţie generală la perseveraţie. Linton. „elaborare interpre. Pontalis (1967) litere din cea de a treia secvenţă.după alţii de influenţele sociale (E. Cattell). constituţie) şi dobândite (mediu. este o pentru a traduce cuvintele Dur. Sporul de informaţie nu este suficient pentru a-i convinge pe oameni. dar semnele cele mai nete de persistenţă a unor atitudini Ş' de „vascozitate" a gândirii se observă în maladiile mentale. în mediul familial şi educativ. în realitate. cvasiincapacitatea copiilor sălbatici' de a învăţa limbajul uman şi de a se comporta ca oameni. PERSONALITATE CULTURALĂ ->• PERSONALITATE DE BAZĂ. dată fiind importanţa raţionamentului şi a judecăţii care subtensionează această conduită.) şi a experienţelor personale (condiţii socioculturale şi afective).obstacolelor întâlnite. ereditară (E. Spearman) sau a unei lipse de fluiditate în ideaţie (R. vertical. trebuie mai întâi să cunoşti starea de spirit. Laplanche şi J. se joacă cu un baston ţinut bazata pe experienţa trăită. la rezistenţele. W. MATURIZARE. H. a c ţ i u n e exercit a t ă a s u p r a cuiva în s c o p u l de a-1 d e t e r m i n a să c r e a d ă s a u să facă ceva.copii. repetare sau electrice efectuate la nivelul celulelor c o n t i n u a r e a n o r m a l ă a u n e i activizuale ale creierului arată că acestea nu v i t ă ţ i în t i m p ce c a u z a c a r e a reacţionează atunci când liniile expuse provocat-o a d i s p ă r u t . Trăsăturile de caracter depind în mod strict de influenţele culturale şi de modul de viaţă al colectivităţii. Unul din mijloacele de persuasiune utilizate în comerţ este oferirea unei mostre. Perseveraţia depinde de condiţii înnăscute şi de factori dobândiţi. al căror ansamblu organizat determină personalitatea. Fiecare om este totodată asemănător cu ceilalţi membri ai grupului şi diferit de ei prin amprenta unică a trăirilor sale. mediul şi anturajul îi oferă copilului multiple ocazii de exerciţiu potrivit cu trebuinţele sale. Singularitatea sa. ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de o altă p e r s o a n ă . educaţie şi reacţiile la aceste influenţe) este acela care determină adaptarea originală a individului la anturajul său. Adevărată este şi situaţia inversă. Psihologii au creat teste de perseveraţie pentru a aprecia în mod obiectiv această trăsătură de personalitate. Kardiner şi R.. acesta îi este prezentat orizontal. PERSEVERENŢĂ. în parte. Fiecare individ are particularităţile sale intelectuale. PERSONALITATE.

fizice p r o d u s e de s u g e s t i e şi vin. în general. PICNOMORFIE. 1980). Creierul şi gândirea (1923). PICNIC. Problemele fundamentale ale psihofizicii (1951). Barrucand. Elveţia. Biologie şi cunoaştere (1967). supunându-i unor teste. PIROMANIE. Naşterea inteligenţei (1936). informaţii. pe de altă parte (P. spre a caracteriza isteria* zisă „de de program. Kretschmer. el observă că dezvoltarea gândirii şi a limbajului nu are loc în mod continuu. apoi pe elevii din şcolile primare. călăuză a vieţii (1945). exerciţii pe care învăţătorul le controlează în mod individual. divizată în subgrupe de câte şase persoane. ansamblu al caracteristicilor morfologice ale picnicului.Şcolarul rămâne în fiecare secţie atâta timp decabile cu ajutorul persuasiunii. cităm:ProWe/M Fiziologică a somnului (1912). PIAGET (Jean William Fritz). exemplu). A fondat o nouă disciplină ştiinţifică. inconştient legat de simbolismul sexual al flăcării). Babinski lunii să fi studiat toate materiile prevăzute (1901). Sheldon corespunde endomorfiei*. Picnicul este planturos. 1 8 9 6 Collonge-Bellerive. cărţi şcolare sau clasamente. psiholog francez (Paris. profitând de un colaps al controlului său voluntar. Prin această metodă copilul conversie"*. 1964). Cercetările sale. de statură mijlocie şi are tendinţa către ciclotimie'. care trebuie să înfăţişeze clar diversele aspecte ale unei chestiuni.PHILIPS 6/6 PHILIPS 6/6. Autorul său. izbucnirea flăcării fiind trăită ca o nespusă plăcere. ca urmare a unui valorii sale. în jocurile lor şi în activităţile provocate. p r e s c r i s ă c a m e d i c a ţ i e autentică. în timpul acestei discuţii pot avea loc schimburi de idei cu persoanele din sală. I-a succedat lui A. Asistenţa. Posibilul şi necesarul (1981). în terapeutică se utilizează placebo pentru a se evita folosirea unor doze exagerate de medicamente. Pasioiiat de ştiinţele naturale. Din opera sa. în colaborare cu alţi autori. Dintre lucrările sale. De la actinie la om (1958-1959) şi. pentru clarificarea punctelor obscure. Obscrvându-şi propriii copii. Majoritatea părinţilor doresc plasarea copilului lor handicapat' într-un institut medico-pedagogic. t e n d i n ţ ă morbidă de a incendia. 1826). Drept urmare. H. se axează în special pe percepţii şi pe mecanismele psihofiziologice. referinţe. Fiecare şcolar trebuie să progreseze în ritmul său. Ideile fiecărei subgrupe (întrebări şi soluţii propuse) sunt apoi prezentate de către un purtător de cuvânt Ia masa centrală şi discutate cu conferenţiarul timp de şase minute (sau un număr de minute care să fie multiplul lui şase. Statele Unite). prin încredinţarea acestuia unei asistente materne acceptate. PINEL (Philippe). Tarn. PLACEBO. PIERON (Henri). ansamblu de tulburări înlocuite prin laboratoare specializate. Reprezentarea lumii la copil (1926). dar el aduce cele PLASAMENT FAMILIAL SPECI- ALIZAT. Piromanul este propulsat de o impulsie irezistibilă. acest biolog a fost şi logician. chestionându-i. l i p s i t ă d e o r i c e p u t e r e farmacologică. farmacologic. Introducere în epistemologia genetică (1950). 1745 . ci trece prin stadii definite. dar cel mai mult optsprezece minute). PLAN DALTON. de singur şi trăieşte satisfacţii mai multe. . înţelepciunea şi iluziile filosofiei(1965).în condiţionare". care tind să facă din psihologie o ştiinţă obiectivă. Explicaţia efectului placebo stă în sugestie. • > • ŞCOALA ACTIVĂ. t i p morfologic c a r a c t e r i z a t d e p r e d o m i n a r e a formelor rotunde. Piromanul este un obsedat care cedează dorinţei de a asista la un incendiu (spectacol emoţionant. Binet (1912) ca director al laboratorului de psihologie experimentală de la Sorbona şi a fost numit profesor la Collcge de France (1923). cităm: Limbajul şi gândirea la copil (1923). discută apoi timp de şase minute problema care ia fost înfăţişată. dar eficacitatea sa este reală. institutoare rurală impregnată de ideile lui J. se poate afirma că o treime dintre bolnavi îi simt efectul benefic. t e h n i c ă pedagogică experimentată p e n t r u prima d a t ă în 1920. vrea mai înainte de toate să individualizeze învăţământul. 1964). PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT între care şi un Tratat medico-filosofic mai mari servicii în experimentul psihoasupra alienării mentale sau maniei (1801). îngrijirile de care are nevoie un infirm constituie o sarcină pe care puţine persoane sunt în stare să şi-o asume. Senzaţia. vizând să explice cunoaşterea în mod evolutiv. m e d i c francez (Saint-Andre-d'Alayrac. cu condiţia ca până la sfârşitul Termenul a fost creat de J.P a r i s . Şedinţa începe cu o expunere de maximum 30 de minute. în locul lor. La unele persoane pitiatismul dobândeşte simţul responsabilităţii şi al poate surveni accidental. unde a fost creată pentru el catedra de fiziologie a senzaţiilor. nu mai există lecţii magistrale. 1 8 8 1 . la Dalton (Massachus e t t s .i d . Miss H. cât doreşte. Placebo nu operează decât prin efectul său psihologic. în tipologia lui E. Influenţat de ideile umanitare ale epocii sale. în biotipologia lui W. s u b s t a n ţ ă inofensivă. m e t o d ă de d i s c u ţ i e în grupe mici (şase persoane) c a r e lucrează în secvenţe de şase minute. Dewey'. mod de intervenţie socială care tinde să-i uşureze parţial pe părinţi de povara unui copil handicapat (pe care totuşi îl ajută in continuare). substituind brutalităţilor un regim de bunătate comprehensivă. un important Tratat de psihologie aplicată (1949-1959). deosebit de bine informat în tot ceea ce priveşte filosofi a şi psihologia. Trecerea la act îi provoacă o marc uşurare. Clasele sunt PITIATISM. El simte născându-se şi crescând în el o tensiune care nu poate dispărea decât dacă dă foc la ceva. copilul dispune de fişiere în care găseşte indicaţii pentru muncă. dar aceste stabilimente sunt rare şi . epistemologia genetică. pe de o parte. a fost primul care i-a tratat pe „nebuni" ca pe nişte bolnavi. A publicat numeroase lucrări. el se obişnuieşte să lucreze traumatism sau a unei emoţii (paralizie. psiholog e l v e ţ i a n (Neuchâtel. Parkhurst. Kissel şi D.

1994). pe care îi primeşte alternativ. A criticat la fel de violent introspecţia. în cunoaşterea ei (1969). Numim prag absolut excitaţia minimală capabilă să producă o senzaţie (începând de la ce distanţă aude o persoană tic-tacul unui ceas care se apropie de urechea sa?) şi prag diferenţial cantitatea minimă cu care trebuie să facem să varieze stimulul iniţial în aşa fel încât subiectul să sesizeze o modificare o senzaţiei: între 15 şi 16 g. un educator şi un kineziterapeut. respinge totuşi ipoteza inconştientului. în grupe mici. adică apte de a deveni conştiente (amintirile. ele corespund mediei unui anumit număr de măsurări. până la epuizarea totală. Olds şi colaboratorii săi (1954) au descoperit existenţa unor „centri ai plăcerii". 1926 . filosof şi psiholog francez originar din România (Oradea. Plasamentele familiale specializate sunt uneori organizate în ra/. dar disponibile. în prima teorie freudiană. „Centrii plăcerii". jud. Valorile pragurilor absolute şi diferenţiale sunt rezultate statistice. localizaţi la baza creierului (hipotalamus şi septum). în anii 1963-1964 a ţinut şi în raport cu natura şi intensitatea senun curs la Universitatea din Paris. Plăcerea este inseparabilă de dorinţă. îmi este cu sistemului psihic uman. Un sistem de cenzură reglează trecerea de la preconştient la conştientă. raportul este constant (10/100 hologie (1978). James' spunea: „Este adevărat ceea ce reuşeşte".). trăsăturile de grosier: în timp ce pot distinge o greutate personalitate. Dacă îl învăţăm pe un şobolan să-şi administreze plăcerea apăsând pe o pedală. O asistentă socială îi vizitează cu regularitate pe părinţii-tutori. reeducator). produce un afect* plăcut. PLĂCERE. iar din 1969 profesor de PREFERENDUM psihologie la Universitatea Bucureşti. Precizia sensibilităţii noastre depinde de mărimile pe care le are de POZIŢIE PARANOIDĂ -+ KLEIN estimat. Personalitatea şi 1000 g de 1100 g (diferenţă = 100 g).o diferenţă. cităm Critica fundamentelor psihologiei (1928). Dintre scrierile totul imposibil de a percepe o diferenţă sale.ca un aparat de precizie. unul din sistemele care constituie aparatul psihic*. are drept efect orientarea activităţii individului pe calea adaptării: copilul scuipă o substanţă amară.. amintirea pe care o păstrează îi călăuzeşte mai târziu conduita. când ca un aparat geneza proceselor cognitive. Ei îl pot lua pe copil acasă de două ori pe lună. Excitarea acestor zone. Dintre scrierile sale. este împuşcat de germani în ziua de 23 mai 1942. diferenţiez superioară la om (1961). J. behaviorismul şi psihologia experimentală. Mai favorabil psihanalizei. intensitate pe care trebuie să o atingă un stimul pentru a fi perceput sau pentru a provoca o reacţie a organismului. Propune o psihologie concretă. 15 şi 17 g. plăcerea este instabilă. obţine doctoratul în psihologie la Universitatea din Leningrad. în schimb. = 100/1000= 1/10). Pentru ca părinţii-tutori să aibă o zi de odihnă pe săptămână.PLĂCERE este util să se recurgă la alte structuri de ajutorare. prin intermediul unor microelectrozi implantaţi în encefal. pediatru. valoare optimală de excitaţie. sunt respinse de altele (patii') sau „îşi aleg preferendum-ui lor". vârstă. Vaslui. emoţie legată de o senzaţie agreabilă sau de satisfacerea unei tendinţe. sociale şi economice. Din 1953 a fost conferenţiar. aşa cum durerea este inseparabilă de reacţia de aversiune. Plăcerea ia naştere prin activarea acestui sistem de către un agent fizic (senzaţie).KLEIN proporţional cu intensitatea iniţială a (MELANIE).cele două cazuri în care este perceptibilă hologia militară (1970). diat îndeosebi sensibilitatea. 15 şi 18 g nu percep nici o diferenţă. 1942). Fără a vrea să justifice oportunismul. Arestat pentru activităţile sale în Rezistenţă. A stu. fiind ajutată de o echipă compusă din medici (psihiatru. 1903 -Suresnes. ea nu rezistă saţietăţii şi dispare o dată cu rezolvarea tensiunii generate de trebuinţă. dar nu şi o prăjitură. (MELANIE) POZIŢIE SCIZOPARANOIDĂ KLEIN (MELANIE) • PRAG. propunând un nou model al de K M ) g faţă de una de 110 g. se observă chiar şi la animalele inferioare. acestea sunt în căutarea anumitor surse de excitaţie (taxii' pozitive). variind de la un individ PRAGMATISM. cităm: Tipurile de activitate nervoasă între 1 kg şi 1010 g. Ca şi durerea. O familie nu poate primi decât un singur copil handicapat. el susţinea că o idee este adevărată dacă permite să se realizeze ceva valabil şi dacă procură satisfacţie. fără a se amesteca în funcţionarea lor. precum limbă franceză. POLITZER (Georges). PRECONŞTIENT.zaţiilor studiate. psiholog român (Huşi. Căutarea plăcerii şi fuga de durere. onto. Absolvent al Facultăţii de Psihologie şi Pedagogie a Universităţii din Bucureşti (1949). o a doua educatoare se ocupă de toţi copiii din sector. teorie care ia valoarea practică drept dovadă de adevăr. datorată unui agent . la altul (grad de acuitate senzorială. bazele fizioSensibilitatea noastră funcţionează când logice ale temperamentelor umane. Introducere în psi. Preconştientul regrupează ansamblul proceselor psihice latente. chimic (drog) sau psihic (succes). omul în totalitatea sa. de mii de ori pe oră. un psiholog. Depinzând de starea subiectului. numiţi ulterior sistem recompensator al creierului. POPESCU-NEVEANU (Paul). interes faţă de probă. Membru al Asociaţiei psihologilor de sănătate. PREFERENDUM. în wcek-end. aceasta nedevenind perceptibilă decât de la 20 g încolo. Dicţionar de psi.a unui stabiliment care le asigură gestiunea administrativă. de maximum 5-6 copii. se constată că el o face într-o cadenţă din ce în ce mai rapidă. ceea ce se enunţă în Legea lui Weber: pragul diferenţial este POZIŢIE DEPRESIVĂ . W. La animalele superioare (şobolani şi alte mamifere). Părinţii copilului handicapat sunt primiţi la dispensar. caracteristice pentru comportamentul fiinţelor vii. cum sunt dafniile sau paramecii. produc endorfine*. cu motivaţiile sale biologice. stimulului.Bucureşti.. de exemplu). al cărei obiect ar fi „drama umană".

psihologia experimentală face apel la psihologia animală. urmărind o singură variabilă (prezenţa mamei). medii culturale. la o generalizare ştiinţifică valabilă. diferenţiindu-1 de ceilalţi. ea analizează conflictele per. cercetările lui aplicat la fiinţa umană. independent de consoanei (sau grupului) şi încercările sale de diţiile sale de viaţă. ci îndeosebi practic. . Ebbinghaus" a demonstrat existenţa unui număr de legi privind memoria şi învăţarea.abordare diferită a fiinţei umane. spre a le verifica şi a le stabili legile. „Reviste de psihologie concretă". greutate. dat fiind faptul sau diferenţele psihologice. c a r e u r m ă r e ş t e s ă d e t e r m i n e s i m u l t a n ceea c e e s t e PSIHOLOGIE CONCRETĂ. vârste e t c .individuale. Pe de altă parte. să înţeleagă personalitatea sa în funcţie de bagajul său ereditar şi de influenţele suferite în mediu (educaţie. datele biotipologiei şi acelea ale psiha.. culoarea pielii. Face apel la datele psihologiei sociale' şi ale psihanalizei pentru a înţelege comportamentele şi motivaţiile indivizilor (adesea inconştiente). Examinează omul în câmpul său psihologic. psihotipic şi ceea ce este individual la un logie în raport cu realitatea. nalizei. aptitudini. supus tensiunilor interioare şi exterioare. Spitz* a descoperit ravagiile carenţei afective precoce. este posibil.) şi de grup. de exemplu. -> PSIHOLOGIA COPILULUI.. observarea comporta.. s-a putut studia influenţa m u r ă a psihologiei c a r e c a u t ă să eredităţii asupra aptitudinii de a parcurge s c o a t ă î n e v i d e n ţ ă similitudinile un labirint. bazată pe turii recoltate din anturajul subiectului).) în acest scop utilizează în special metodele psihometrice (testele). durata vieţii majorităţii şi semnificaţie profundă vrea să le degaanimalelor fiind mai scurtă decât aceea a jeze. PSIHOLOGIE DINAMICĂ. Piaget în Elveţia. decizii de cumpărare. acelea ale cele mai moderne. Kellog. el preconizează o datele furnizate de ancheta socială (măr.. caracter. Pentru a depăşi aceste obstacole.PSIHOLOGIE CLINICA Pe de o parte.. greu de crescut fiul împreună cu un pui de cimpanzeu de aceeaşi vârstă. minate în raport cu întregul „dramei" indide caracter etc. ramură a psihologiei care studiază forţele e x e r c i t a t e a s u p r a fiinţei u m a n e şi c o n s e c i n ţ e l e lor în organizarea personalităţii. m e t o d ă subiect martor intră în cadrul psihologiei specifică de î n ţ e l e g e r e a conduicomparate.. R. Există aproape întotdeauna o diferenţă între trebuinţele şi dorinţele omului şi posibilităţile de a şi le satisface.. Dar psihologia experimentală se izbeşte de obstacole de ordin moral (nu se poate experimenta liber asupra omului). economice. sunt realizabile rase. Psihologia experimentală caută să degaje legile generale la care se supune orice individ. Warden a studiat forţa tendinţelor' (tendinţa maternă este mai puternică decât setea. Scopul său nu este numai speculativ. Utilizând şoareci albi. exatehnici experimentale (teste de inteligenţă.O.omului în laborator. H. Ostil acestei forme de a le rezolva. care este mai puternică decât foamea etc). PSIHOLOGIE ECONOMICĂ. spre a scoate mai bine în relief ceea ce este singular. Psihologia economică studiază comportamentele individuale (motivaţii. progresele sale. Dându-le unor subiecţi să înveţe o listă de silabe lipsite de sens. Politzer*. care şi-a să se măsoare forţa tendinţelor (foame. J. A. psihologia clinică speră să ajungă cercetări pe termen lung. acţionând şi reacţionând. Psihologia genetică înglobează epistemologia genetică. talie. fondatorul unei t r ă i e ş t e o situaţie definită. pe douăzeci de generaţii de şobolani (în cazul omului ar fi fost nevoie PSIHOLOGIE COMPARATĂ.psihologia ştiinţifică axată pe studierea duitelor. oamenii viaţă şi starea fiziologică a animalelor sau grupurile u m a n e . Psihologia clinică utilizează cercetare artificială. căutând să integreze toate elemen. a atacat Străduindu-se să înţeleagă sensul con. Tot aşa. practicat cu regularitate pentru a se aprecia aşteptările cumpărătorilor. Fiinţele umane se difereţiază unele samblu suficient de coerentă privind comportamentul subiectului.. comprehensiunea comportamentelor. Această ramură a psihologiei descrie transformarea copilului în adult. este posibil să se întreprindă fundat. H. Psihologia diferenţială caută să cunoască aptitudinile unui individ. Experienţa lui W. Experimentând. a părului. rade 6(X) de ani!). Obiectul psihologiei diferenţiale este cunoaşterea acestor diferenţe. căutând să înţeleagă semnificaţia lor funcţională. convorbirea de Ia om la om. în funcţie de decât acelea ale omului. în reţeaua sa de relaţii umane.).) prin metoda privaţiunilor. -• LEVIN (KURT). disciplină c a r e a r e ca obiect s t u d i u l conduitelor u m a n e în sectoarele de producţie. iar câmpul de aplicare înglobează atât orientarea şcolară şi profesională cât şi criminologia. G. sex. Psihologia animală constituie un domeniu în care se elabo. mentului. cultură. subiect. Una din metodele sale este sondajul de opinie. J. niveluri sociounele experienţe. Pornind de la studiul de caz aproomului.. toate studiile care pun în joc un grup sau un PSIHOLOGIE CLINICĂ. stadiile prin care trece. s t u d i u al dezvoltării m e n t a l e a copilului. Wallon în Franţa au fost teoreticienii acestei psihologii caie se bazează pe noţiunile-cheie de maturizare* şi de învăţare'.. distribuţie şi c o n s u m al resurselor. lui A. Gesell privind gemenii. Klineberg în rândurile copiilor de indieni din rezervaţii şi ale copiilor albi rează noi metode care fac apel la tehnicile care frecventau aceleaşi şcoli. PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ.viduale. N. sete. PSIHOLOGIE GENETICĂ.PSIHOLOGIE DIFERENŢIALĂ. al cărei obiect se limitează la geneza categoriilor esenţiale ale gândirii. ireductibil.de exemplu.). punând că se pot controla mai bine condiţiile de în paralel omul şi animalul. C. Aproape toate faptele psihice sunt susceptibile de studiere ştiinţifică. PSIHOLOGIE GENETICA r a m u r ă a psihologiei c a r e s u p u n e e x p e r i m e n t ă r i i faptele c u n o s c u t e prin observaţie.) şi mentale (inteligenţă. considerat ca o fiinţă care în 1929.s t u d i u c o m p a r a t i v al diferenţelor tele obţinute într-o reprezentare de an. telor u m a n e . Gesell în Statele Unite. ale cărui motivaţii de altele prin caracteristicile lor fizice 248 (vârstă.

pe relaţia de comprehensiune reciprocă care se stabileşte între ei şi datorită căreia pacientul îşi poate exprima liber problemele. de la începutul anilor 1950 încoace. PSIHODRAMĂ. Noţiunea de psihopatie. de 130 exprimă. în general. TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. Psihopaţii nu se clasează nici printre psihotici (realmente alienaţi) şi nici printre nevrotici (care sunt conştienţi de tulburările lor).PSIHOLOGIE PATOLOGICĂ. în această optică. de teatru. Tipul acestor psihoterapii abisale este psihanaliza. o inteligenţă superioară. H. Glueck şi W. subiectul învaţă să-şi modifice atitudinile faţă de propria-i persoană şi faţă de lumea exterioară. adică împlinirea personalităţii şi o mai bună integrare socială a subiectului. cluburi de arte plastice. în armată. nemăsurabile. cum sunt desenul. Dar utilizarea rezultatelor cifrice nu este lipsită de pericole. în funcţie de observaţiile calitative. Psihoterapia se bazează pe încrederea bolnavului în tratament şi în persoana terapeutului. acest termen înglobează toate cercetările senzorimetrice (praguri senzoriale. voinţă). se înrudeşte cu aceea de „personalitate antisocială" a americanilor (DSM I1I-R. în esenţă.I. Cele mai bune rezultate se obţin cu subiecţii care doresc să se vindece. întT'Un sens restrâns. psihotehnica a permis reducerea considerabilă (cu circa o treime) a duratei învăţării şi a numărului de accidente. de sport. dar este folosit de obicei. în acest scop au fost create aici ateliere de ergoterapie'. impulsivi şi dificili.. PSIHOPATIE. AVERSIUNE. După lucrările lui S. un Q. alţii o reeducare sau o psihanaliză. de exemplu). acelea bazate pe catharsis (retrăirea. opoziţiei subiectului sau absenţei sale de interes pentru probele propuse. care integrează în conştiinţa sa afecte inconştiente şi îi modifică mecanismele de apărare". sugestie. ansamblu de tehnici psihosociologice folosite pentru ameliorarea raporturilor interpersonale din cadrul unui spital în scopul de a face din această instituţie un instrument realmente terapeutic. PSIHOMETRIE. El infirmă sau confirmă o ipoteză şi trebuie întotdeauna raportat la alte observaţii şi la istoria individului examinat. într-un sens mai restrâns. al căror comportament face să sufere mai ales anturajul lor. stare mentală patologică. a sentimentelor refulate). rezervată unor cazuri deosebite. timp de reacţie. ansamblu de metode şi de tehnici care permit măsurarea fenomenelor psihice. ci se recrutează îndeosebi diii rândurile subiecţilor de tip atletic.I. acest termen se aplică mai ales deviaţiilor caracteriale (afectivitate.] PSIHOTERAPIE INSTITUŢIONALĂ. 1989). la gestionarea cărora. comerţ şi armată. După modurile lor de acţiune. se disting trei mari categorii de psihoterapii: acelea bazate pe sugestie (persuasiune. STRIGĂT PRIMAL. datorată Iui K. ei au adesea de-a face cu justiţia. Centru de îngrijire. sub efectul hipnozei sau al subnarcozei. Instrumentele sale privilegiate sunt testele. Metodele folosite în psihoterapie trebuie să fie adecvate cazurilor individuale: unii necesită încurajări. J O C O - TERAPIE. în sensul cel mai larg. să definească condiţiile de muncă cele mai favorabile. toate testele care servesc la aprecierea aptitudinilor şi a nivelurilor de dezvoltare (maturitatea socială. de a ameliora condiţiile de existenţă ale bolnavilor şi relaţiile umane din interiorul său. Dacă un Q. > • ANALIZĂ TRANZACŢIONALĂ. reeducare. înainte de a întreprinde un tratament de acest gen este deci necesară cunoaşterea exactă a fiecărui bolnav. Important este deci ca psihologul să nu se cantoneze într-un rol de tehnician de laborator. PSIHOTERAPIE INSTITUŢIONALA PSIHOTERAPIE. ca şi loc de viaţă.PSIHOMETRIE important pentru om nu este de a-şi satisface trebuinţele. fără culpabilitate aparentă. PSIHOPATOLOGIE . fără nici o îndoială. La copii psihoterapiile se bazează în esenţă pe tehnicile expresive. Introducerea măsurării în psihologie a determinat mari progrese în această disciplină. Ei sunt indivizi instabili. [Se poate citi G. Ea îşi propune. Schncider (1923). . yoga etc. fără teama de a fi rău judecat. în relaţia interumană astfel creată. Psihotehnica este utilizată mai ales în industrie. de muzică. descătuşându-şi (pe plan verbal) impulsiile şi repunând în discuţie imaginea pe care şi-o face despre el însuşi. care determină conduite antisociale. în sensul său cel mai larg. de 70 nu indică întotdeauna existenţa unei deficienţe intelectuale. urmăresc scopuri identice. acelea care îi permit pacientului să-şi modifice personalitatea prin analiza conflictelor sale profunde. a căror însemnătate nu trebuie subestimată. adaptându-se mai bine la realitate. spitalul psihiatric face eforturi..). Ionescu. ci să fie capabil să le interpreteze în mod corect. Câmpul psihoterapiei este extrem de vast. efect terapeutic exercitat de o instituţie asupra bolnavilor care sunt trataţi aici. în măsura posibilităţilor. Termenul de psihotehnica tinde să fie înlocuit prin acela de psihologie aplicată. marionetele. pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. Sheldon. destinat să furnizeze măsurători exacte. Psihoterapie (1990) — nota trad. nu este decât un element al diagosticului pe care psihologul îl are de formulat. direcţionare morală). Acest rezultat poate fi datorat anxietăţii. apucare metodică a unor tehnici psihologice determinate. Toate metodele psihoterapeutice (susţinerea moralului. care se bazează pe comunicarea dintre psihoterapeut şi bolnav. unei inhibiţii nevrotice. ci de a trăi „cum se cuvine". Inadaptaţi social. Un număr nu are decât o valoare indicativă. ca şi în industrie. sunt PSIHOTEHNICĂ. într-un sens mai restrâns. psihologul devine un mediatqr datorită căruia omul se poate cunoaşte mai bine cât şi un educator care îi deschide drumul realizării de sine. adică coform legilor înscrise în fiinţa sa. adaptarea omului la munca sa şi să-1 ajute pe om să se integreze în grupul profesional. psihanaliză etc). care cooperează liber la tratament şi care sunt suficient de inteligenţi ca să înţeleagă mecanismele psihologice analizate şi care nu trag de pe urma maladiei lor beneficii' prea importante. modelajul. începând cu tulburările caracteriale şi nevroze şi terminând cu afecţiunile psihosomatice şi chiar psihozele. ansamblu de tehnici de psihologie experimentală aplicate problemelor umane. pentru a desemna ansamblul testelor cognitive şi.

-» ECOLALIE. dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (pilozitate pubiană şi axilară. sunt dezbătute dificultăţile apărute. se loveşte de adulţi. de altfel.I. delirurile (paranoia*. PSIHOTERAPIE NONDIRECTIVĂ -» ROGERS (CARL). care atrag după ele eşecuri şi. C. încetinirea ritmului evolutiv la un copil normal — care. într-adevăr. Există multiple forme de psihoterapii colective.) şi perturbatori psihici (halucinogene. parafrenia). PUBLICITATE. PSIHOTIC. Pubertatea se manifestă mai ales printr-o împlinire a corpului. poate fi precoce (rareori) sau întârziată (circa 12% dintre subiecţi). pe când psihoza maniaco-depresivă afectează circa 1% din populaţia generală. nici copil. este mai uşor să vezi şi să înţelegi problemele altuia decât pe ale tale. Cu toate acestea. repetare mecanică de expresii şi de fraze cuprinzătoare. de asemenea nu le dă satisfacţie. substanţe exaltante. Cu toate acestea. psihoza halucinatorie cronică. în esenţă. afecţiune mentală caracterizată . Kaplan. în psihopatologie termenul este utilizat pentru a caracteriza comportamentul unui subiect care repetă o expresie fără a se îngriji de semnificaţia acesteia. S.O. cum sunt eterul şi alcoolul). subiect afectat de de a l t e r n a n ţ a fazelor m a n i a c e şi melancolice.P. nici adult. Publicitatea se sprijină t o d ă de t r a t a m e n t colectiv al tulburărilor fizice sau m e n t a l e d a t o r a t e unui conflict intrapsihic. dacă îşi afirmă independenţa. în climatul nostru. ei păstrează atitudini puerile şi o personalitate imatură. în Franţa. conduse de practicieni experimentaţi şi prudenţi. Debesse). mai mult socială şi mai puţin individuală. ansamblu de transformări p s i h o o r g a n i c e legate de m a t u r i z a r e a sexuală şi c a r e traduc t r e c e r e a de la copilărie la adolescenţă. PUBERTATE. Această tulburare se întâlneşte destul de frecvent la deficienţii intelectual.]). el nu are un statut precis şi rămâne nesigur în ceea ce priveşte rolul său. Moreno. maladie m e n t a l ă gravă. pe două observaţii: când se reunesc mai multe persoane. 1932). O dată cu dezvoltarea psihologiei maselor şi a mijloacelor de difuzare (presă. Sager şi H.E. cele principale fiind discuţia liberă (participanţii exprimă în mod spontan ceea ce simt şt gândesc) şi psihodrama*. Pentru unii autori. PSIHOZĂ MANIACO-DEPRESIVĂ. ea poate să aibă repercusiuni psihologice relativ importante: şcolarii prezintă adesea un deficit specific de aptitudini intelectuale (inaptitudine de a raţiona abstract). Activitatea delirantă — care se manifestă. agresive şi inhibitoare sunt progresiv abandonate în folosul conduitelor mai democratice şi mai destinse. Mead) au arătat că aceste tulburări provin din situaţia ambiguă a adolescentului în societatea noastră. Joshi (1975). Psihoza maniaco-depresivă este mai puţin frecventă la bărbaţi decât la femei (şapte bărbaţi la zece femei). cauză de inadaptare socială a subiectului. Psihosociologii (M. televiziune). sfârşesc prin a transforma climatul instituţiei: atitudinile autoritare. c a r a c t e r i z a t ă prin p i e r d e r e a cont a c t u l u i cu realul şi alterarea funciară a legăturii i n t e r u m a n e . Luxemburger) şi se transmite genetic. Ideea de a regrupa pacienţi pentru a discuta împreună problemele lor datează de la începutul anilor 1930 (i. mai mult comportamentală decât trăită pe plan interior. va deveni un adult normal — este în general neglijată de părinţi. care este conştient de dificultăţile sale personale. psihoterapia în grup ar răspunde formei noi pe care o ia maladia mentală. s u b s t a n ţ ă n a t u r a l ă sau sintetică a cărei acţiune asupra s i s t e m u l u i nervos c e n t r a l e s t e capabilă să modifice a c t i v i t a t e a m e n t a l ă şi conduita u n u i individ. ea pare legată de tipul „picnic"" (H. PSIHOTERAPIE ÎN GRUP.D. Iniţial formă de învăţământ în care elevul nu avea decât să repete „papagaliceşte" frazele pe care trebuia să le reţină. cum este P. debutează între 12 şi 14 ani. apariţia primelor menstruaţii la fete şi a spermatozoizilor în lichidul seminal la băieţi. deviaţii ale judecăţii logice. PSITACISM. psihoză*. în consecinţă. Se disting trei grupe de psihotrope: scdutivele (neuroleptice'.PSIHOTERAPIE ÎN GRUP asociaţi bolnavii. me- PSIHOTROP. prin pierderea simţului autocritic. a n s a m b l u de tehnici folosite de o î n t r e p r i n d e r e comercială p e n t r u a-şi c o n s t i t u i o clientelă şi a favoriza difuzarea a diverse mărfuri. stimulentele (antidepresive.. modificarea vocii). personalul de îngrijire şi chiar personalul administrativ. tranchilizante*. 26 februarie 1987). O atare viaţă socială necesită întâlniri şi schimburi. psihoza maniaco-depresivă". Pubertatea este o criză psihobiologică asociată adesea cu dificultăţi si tulburări nilă"' descrisă de M.. PUBLICITATE Pubertatea care. 1972). aproape 39 miliarde de franci au fost cheltuiţi pentru publicitate |sursă: S. hipnotice). Acestea sunt relativ frecvente (1% din populaţia urbană). în atitudini şi conduite.C. în unele familii frecvenţa sa variază între 9% şi 18%. o deteriorare a aplicaţiei şcolare şi sentimente de inferioritate. ele se influenţează reciproc. modul de gândire dereal — exprimă profunda alienare a persoanei şi constituie caracteristica cea mai tipică a psihozelor. L. Asemenea discuţii. stupefiante. radio. publicitatea a luat un avânt considerabil. Ea se bazează. Contrar nevroticului. PSIHOZĂ. fie şi numai spre a împărţi responsabilităţile şi a reduce inevitabilele tensiuni. la care participă pensionarii. în declanşarea acestor tulburări un rol cert au factorii psihosociali. psihoticul îşi ignoră tulburările: izolându-se de lumea exterioară. şocurile emoţionale*. La reuniunile periodice. el îşi creează un univers privat pe care îl fasonează după plac şi în care el este atotputernic. Există mai multe categorii de psihoze: schizofrenia*. întreprinderile industriale şi comerciale îi consacră circa 5% din cifra lor de afaceri (în 1987. Se pare (dar lucrul acesta rămâne de demonstrat) că o genă purtată de cromozomul 11 joacă un rol predispozant în apariţia acestei maladii („Nature". Intenţia majoră a psihoterapiei în grup ar fi o mai bună conştientizare de către individ a contextului social ambiant (J. iar dacă refuză să-şi asume responsabilităţi sociale sau profesionale. afişe.

După aceşti savanţi. RASĂ. Sufletul neamului nostru. A creat o selectă şcoală de psihologie. care este extrapolarea la generalitate a unui caz particular. Dacă i se cere să-şi explice comportamentul. dorinţa de a vedea (voierism) în trebuinţa de a fi văzut (exhibiţionism) etc. Ameliorarea intelectuală se produce în mod regulat atunci când nivelul economic şi educativ creşte. alcoolism cronic şi melancolie (suicid). Puterea sufletească (1908). Interogat. Dintre scrierile cităm: Problemele psihologiei (1898).operaţie a gândirii care constă într-o înlănţuire logică de raporturi (adică de judecăţi). îndrăgostit de institutoarea lui. deducţia. albul aptitudini intelectuale etc. Modul de a reacţiona la eveniexperimentală condus de H. la College de France. 1957). unde în 19(X) a inaugurat cursul de psihologie. omor. furie). cu o teză filosofico-psihologică (Realitatea întâmplate.'. în crizele sale de angoasă el manifesta un elan războinic. A este „primar". în primul caz J. abandonând această însuşire inaplicabilă altor obiecte (lemn. Klincberg a demonstrat. Mai târziu. îmbrăca o uniformă de soldat şi punea mâna pe armele din panoplia sa de copil: anxietatea sa se ranversa în RAPTUS. jud. Charcot. pentru ca în anii 1890-1893 să studieze sub îndrumarea lui W. Se observă cel mai adesea în epilepsie (escapadă. 1868 un fapt sau la o situaţie emoţionantă. trecând de la activitate la pasivitate. R. Mai mult decât rasa. Aceste progrese le putem aprecia în mod obiectiv cu ajutorul testelor (analogie: „Un cuţit şi o bucată de sticlă sunt amândouă. năzuind să clădească o „ştiinţă exactă. ducând la o concluzie.. că nivelul intelectual al negrilor americani este mai ridicat în nordul decât în sudul Statelor Unite şi că la oamenii de culoare veniţi să se stabilească în nord acest nivel creşte pe durata şederii lor în această regiune. el este obligat să-şi justifice conduita printr-o cauză logică. Altele. care a pus accentul pe experiment şi pe psihometrie. iar în al doilea caz un efect lucrat efectiv în laboratorul de psihologie „secundar". Calitatea raţionamentului depinde de premisele sale. chimia. profesor definitiv la Universitatea din Bucureşti. de exemplu. Specialiştii reuniţi de UNESCO (19501951) pentru a elabora o „Declaraţie asupra rasei" nu au recunoscut decât trei mari grupe de fiinţe umane: grupa caucazoidă (albă). şi inducţia. M. care deja este o judecată. similitudine: „Prin ce se aseamănă berea şi vinul?"). Raţionamentul său este întemeiat pe observarea realităţii.'". unde a obţinut doctoratul (1893). Klincberg. Brown etc. în caracterologia lui . Nu există rasă pură. diferenţele psihologice sunt legate de diferenţele de rasă. Raptusul se asociază cu o obnubilare mai mult sau mai puţin totală a conştiinţei. varietate de specie umană ai cărei membri se disting prin caractere fizice de origine genetică. biologia". pentru ca apoi. ori invers. discriptivul confluând cu regularitate în explicativ. Anna Freud citează cazul unui băieţel căruia îi era teamă de castrare. eveniment asupra psihismului unui filosof. Deşi adversar al fuziunii psihologie-fizologie. Din 1897 şi până în 1940 a fost cadru didactic — din 1904. Un subiect în stare de hipnoză. Mehedinţi. el este capabil să raţioneze abstract şi să facă apel la noţiunea de densitate (raportul dintre greutate şi volum). -• AJUTOARE SPECIALIZATE. ca Bucureşti.RĂSUNET inversează. repercusiune a unui RĂDULESCU-MOTRU (Constantin).. toate subgrupele sunt arbitrare şi nu există decât în spiritul clasificatorului. în opoziţie cu speculaţia sa metafizică.S. să spună că este „uşor". Al său Curs de psihologie (1923) s-a impus ca un model de sinteză magistrală a rezultatelor cercetării în domeniu. la Salpetriere. Multă vreme s-a crezut că RĂSUNET. manifestare bruscă şi irezistibilă care îl împinge pe subiect la o acţiune cu consecinţe uneori tragice: fugă.. Unele persoane reacţionează prompt la (Butoieşti. el răspunde că a avut nevoie de o batistă şi că nu a îndrăznit să o ceară. în felul acesta dorinţa de a face rău (sadism) se poate transforma în dorinţa de a suferi (masochism). Astăzi e fapt demonstrat (O. pe când în realitate căuta să posede un obiect care să simbolizeze persoana iubită. psiholog şi om politic român individ. nu poate evita definirea conştiinţei „ca funcţiune a scoarţei cerebrale". mediul şi climatul social sunt acelea care explică diferenţele de aptitudini constatate între indivizi. grupa negroidă şi grupa mongoloidă. Inteligenţa sa a reorganizat într-un mod acceptabil raporturile dintre elementele inconştiente. care este trecerea de la general la particular („Toţi oamenii sunt muritori.) că superioritatea relativă a unora asupra altora depinde csenţialmente de condiţiile socioculturale şi economice. Alfred Binct. plută. sinucidere. îi fură o batistă. RAŢIONALIZARE.).. dimpotrivă. Şcolarul de 7-8 ani spune că untdelemnul pluteşte pe apă pentru că este „gras". RAŢIONAMENT. că negrul are mai ales calităţi senzoriale. nu uită iar la Paris a frecventat cursurile lui nimic şi îşi „coc" răspunsul. 1889). iar mitul nazist al superiorităţii arianului germanic faţă de ceilalţi oameni era o impostură.ferente şi impasibile pe moment. după aceea să nu se mai gândească la cele Licenţa şi-a luat-o la Bucureşti. Beaunis şi mente (răsunet) este. Se disting. aparent indiempirică şi condiţiiwile cunoştinţei. F. la Lcipzig. ba chiar caută să-i des cifreze si mecanismul. deci eu sunt muritor"). justificare a unei conduite ale cărei motive autentice sunt ignorate. lată un exemplu: un băiat. execută acel act fără a-i cunoaşte motivul real. Progresele raţionamentului tinde socializare şi de diminuarea egocentrismului" infantil. Necunoscând forţele care îl animă. şi pe ale lui spunem că efectul produs de eveniment Theodule Ribot. în psihologie a cultivat metodele obiective. în înţelesul pe care îl au şi fizica. VVundt. care primeşte ordinul de a săvârşi o anumită acţiune după trezire. el invocă tot felul de motive. spre 11-12 ani. calităţi bune şi defecte (1910). Despre sullet (1899).A.

ea corespunde unei adaptări a organismului. lucrarea germanului O. învăţate. agresivitatea se poate exprima liber. după o perioadă de observare. în al doilea caz este un răspuns convenţional. Primii ne informează asupra stării viscerelor. Este posibil să-i redai individului sentimentul valorii sale personale dacă îi dai mijloacele de satisfacere a cerinţelor sociale. O reeducare. deoarece ei informează organismul asupra mediului exterior. Reacţia poate fi reflexă (ochiul meu lăcrimează dacă este iritat de un fir de praf) sau voluntară (apăs pe un buton când percep un semnal convenit). Schopenhauer). 262.el e făcut spre a umili. fenomen esenţialmente u m a n care. unde fiecare se amuză pe socoteala lui. însă handicapat de o lateralitate* defectuoasă. nu este universal: există popoare care nu s-au războit niciodată (L. Primele studii referitoare la acest fenomen datează de la sfârşitul secolului al XlX-lea (R. favorizată prin plasarea în cămine şi în ateliere protejate". acapararea bunurilor vecinului). celulele nervoase ciliate ale mucoasei nazale. pielea.. iar riscurile de conflict cresc în mod periculos. 261 . Cu toate acestea. Bloch arată că există diverse răspunsuri electrodermale. C. Veraguth asupra „reflexului psihogalvanic" suscită numeroase cercetări. |Se poate citi Karl Jaspers. Pentru a fi eficace ea trebuie continuată mult timp după aceea. Ferre. RĂZBOI PSIHOLOGIC • PSIHO- RÂS.deşi extrem de răspândit. Pavlov) la reacţii (emoţionale. spune H. RĂZBOI. Cauzele războaielor ar fi. Poate fi cauzat şi de unele stimulări fizice (gâdilat). Cât despre bolnavii mentali. READAPTARE. legate nu numai de funcţionarea sistemului nervos simpaticei şi de aceea a formaţiei reticulate (parte a trunchiului cerebral care se întinde de la bulb la diencefal) şi a cortexului. 250 ()(K) puncte sensibile la frig şi numai 30 000 puncte sensibile la cald. care îl consideră uneori necesar spre a evita pericolele unei distrugeri totale sunt atât de mari încât asistăm la o solidaritate de o esenţă nouă între naţiuni. Bergson —. are o funcţie cathartică. dcscătuşantă: indienii Crows din America pedepsesc prin râs infracţiunile grave la codul moral. iar la acelaşi subiect diferă de la un moment la altul. trebuinţele religioase (procurarea de victime sacrificiale) sau economice (procurarea de sclavi. Ei nu-i spun nimic vinovatului. c a r e s e m a n i f e s t ă printr-o variere a r e z i s t e n ţ e i e l e c t r i c e a pielii ca u r m a r e a u n e i e x c i t a ţ i i senzoriale sau a u n e i e m o ţ i i . goana după prestigiu (indienii Plaines). şcolarul dislexic. Râsul.l RECEPTOR REACŢIE ELECTRODERMALĂ. de bucuria de a se simţi superior celorlalţi (T. Wiersma. luptă armată între popoare (internaţional) sau între partide (război civil). unde va învăţa o meserie. inteligent. în 1963. Reacţiile electrodermale diferă considerabil de la o persoană la alta. în societatea noastră războiul are la bază îndeosebi factori economici. Principalii receptori sunt: retina (conuri şi bastonaşe) — vezi schema de la p. exprimă buna dispoziţie şi veselia. la acelea care îl practică a putut fi explicat prin alte mobiluri. 700 ( K M ) puncte sensibile la presiune. r e v e n i r e progresivă la un m o d de viaţă n o r m a l . tendoane şi fusurile musculare). unde găsim 1 2(X) (KK) puncte sensibile la durere. T. în general. Majoritatea eşecurilor înregistrate în acest domeniu sunt imputabile unei acţiuni educative sau psihoterapeutice întrerupte prematur. Când condiţiile de viaţă sunt proaste. la fel.. pupilele gustative ale limbii (există aici patru feluri de celule. una din cele trei dispoziţii caracteriale fundamentale (celelalte două fiind emotivitatea şi activitatea). după teoria freudiană. războiul nu este niciodată declanşat de popoare. sensibile la acru. care include un element agresiv . Heymans şi E. operă de durată. în grupa interoceptorilor" sunt cuprinşi visceroceptorii" şi proprioceptorii*. J. decise să facă tot ce este posibil spre a împiedica o conflagraţie funestă. tânărul delincvent. de origine individuală: în fiecare din noi ar exista o agresivitate latentă care şi-ar găsi în război un debuşeu socialmente cientă întrucât războiul. Metodele de readaptare sunt psihologice şi pedagogice. Hobbes) sau prin perceperea unei situaţii comice. care restabileşte echilibrul compromis. ci întotdeauna de şefii de stat. studiate de ei ca atare. ca şi asupra posturii şi mişcărilor corpului (receptorii sensibilităţii kinestezice sunt situaţi în articulaţii. REACŢIE. în 1909. f e n o m e n c o m p l e x legat d e activit a t e a sistemului nervos simpatic. reinserţia lor socială este LOGIE MILITARĂ. va face obiectul unei reeducări în internat. Die Atombombe und dic Zukunfl des Menschen (1957) — nota trad. RECEPTOR.RĂZBOI G. potrivit cu regiunile corpului. în anumite situaţii râsul este o formaţie reacţională împotriva angoasei. membrului cohlcară (audiţie). nu se termină o dată cu ieşirea subiectului din stabiliment. r ă s p u n s la un stimul. amar. sărat şi dulce). dar iau în râs delictul în adunarea de seară. necuviincioase (A. Toţi aceşti receptori sunt reuniţi în gmpa exteroceptorilor'. Tarchanoff). Pe de altă parte. ceilalţi asupra poziţiei capului (canalele semicirculare din urechea internă).) mai mult sau mai puţin complexe. susceptibile să p r o v o a c e a c t i v i t a t e a glandelor sudoripare. până când structurile nou dobândite par suficient de statornice pentru a îndreptăţi retragerea reeducatorilor. agresivitatea se polarizează asupra acestuia. Hobhouse). Toate conduitele umane au fost reduse de către behaviorişti şi reflexologi (1. V. va fi plasat într-o clasă de adaptare unde educatorul se poate ocupa de fiecare caz în parte. P. conţinând circa 25 ( K M ) de celule ciliate ale lui Corti. Vigouroux. fără consecinţe dramatice. eliminând agentul vătămător. în primul caz. iar propaganda guvernanţilor determină o naţiune să considere un alt popor ca fiind cauza principală a frustrărilor suferite. Datorită râsului. element senzorial susceptibil de a fi activat de un s t i m u l i n t e r n sau e x t e r n care g u v e r n e a z ă conduita globală a fiinţei vii. repartizate în mod neregulat. în acest scop. cum sunt jocul.

un „obiect" armonia sexuală a cuplurilor şi permite vag se detaşează de ansamblu: mama sau perechii conjugale să trăiască din plin orice altă persoană care se ocupă în mod bucuria dragostei. acţiune des.poate. cum sunt epuiza şi fără a resimţi vreo daună deo.(O. în Franţa. „alienat" şi transformă în sugar plângăreţ. contra.. ea permite ţionează la excitaţiile interne şi externe. fără a se se servesc de obturatori feminini. dar încă nu s-a diferenţiat de lumea exterioară. al căror procent Omul normal este capabil să reziste de eşec nu este decât 1-3%. iar unul din scopurile citate durează 4-5 ani.promiţătoare.).M. a căror eficacitate este cvasifel sau altul (vise. ea sunt larg difuzate în public şi orice femeie rămâne confuză şi surghiunită în incon. să fie întărit ŢIE CU OBIECTUL.procedee anticoncepţionale. pe când nevrozatul. care devine distribuitoarea de plăcere (hrană.) şi cu REGRESIE. Dorinţa refulată cău. el reacla a cărei instaurare contribuie.relaţii obiectale au o importanţă fundaficientă maturizare. Extensiunea. pentru a face să apară în câmpul subcutanat pe braţ.există între subiect şi un „obiect" mentare a naşterilor. mereu la are tendinţa de a se dezinteresa de pat. fixează sterileţi cu persoana socială sunt menţinute (mai bine de 40 milioane de chinezi au în afara câmpului conştiinţei. Multe utilizează dispozitive obligă Eul la eforturi continue.REFLEX PSIHOGALVANIC • populaţia atingea 1 miliard şi 2(X) milioane în 1994. care nării resurselor umane şi împărtăşesc ideea adesea coincid cu naşterea unui frăţior sau că investiţia în capitalul uman este fundaa unei surioare. lapsus. regulat de sugar. Dar prin aceasta ea nu-şi pierde anticoncepţionalele care îi convin. Azi şefii din alimente semilichide. atâta timp cât emoţia deza. să se răspundă trebuinţelor RELAŢIE OBIECT ALA s psihologice ale salariaţilor. depistarea precoce a cancerelor genitale şi trăieşte plăcerea şi insatisfacţia. Este deci necesar. prin teri demografice planificate şi diversele care sentimentele.S. Primele o conduită din trecut. îngrijiri. dimpotrivă. Exemplu: un copil. acestor virtualităţi. raporturi inter tânăr.brie 1974. între trei şi şase luni. în luna a opta. a adultul incapabil să-şi rezolve conflictele unor întreprinderi are drept consecinţă o intră în joc uneori acelaşi mecanism. social favorabil în interiorul colectivului de muncă. absolută. prin supravegherea medicală cut este într-o stare pur narcisică. Noţi. Regresia nu înseamnă mentală în organizarea şi dezvoltarea că reapare un comportament observat personalităţii. grame de hormon pe zi. în India sau în China ea a devenit cului va permite fără îndoială extinderea o problemă naţională. ci o stare de insu. recurs la această metodă contraceptivă) Ceea ce Eul refuză. sau CONTRACEPŢIE. este recunoaşterea sau inele de cauciuc. în primele două luni de viaţă. unde contracepţiei la cât mai multe dintre ele. unde expansiunea şi a unei legislaţii favorabile.ale cărui rezultate. O mai bună informare a publiBrazilia. amintirile şi im. produsele anticoncepţionale greabilă nu este exprimată în cuvinte.diafragma sau capa cervicală (care se sebită. în noscută. cheltuindu-şi întreaga energie în această în 1985. care se la ansamblu. mai mare distanţă socială între salariaţi şi constituind o fugă de realitate şi o alienare patroni. uneori gigantică. devine steril în viaţa activă. ea favorizează Apoi. soane străine în locul mamei declanşează Acest termen nu implică întoarcerea la o veritabilă angoasă la copil. ca în cazul acelui bărbat de 25 parcelară pe care nu reuşeşte să o raporteze de ani. o dată cu legea din 4 decemîntr-adevăr. Ei distribuie pulsiile neplăcute sau în dezacord în mod gratuit „pilule". pentru menţinerea unui climat exclusiv cu lapte. nu mai nomice (1929) şi mai ales din anii celui de mănâncă singur şi nu acceptă decât al doilea război mondial.) şi-a dat acordul pentru difuzarea unea de refulare ocupă un loc central în mondială a unui contraceptiv a cărui eficaînţelegerea nevrozelor. muncitorul îndeplineşte o sarcină a persoanei. multe altele asalturilor elementului refulat. sunt conduite regresive. mecanism psihologic gandă în care expun avantajele unei creşinconştient de apărare* al Eului.. simptome. deţinut pentru escrocherie. anterior al dezvoltării se observă cu Luarea în considerare a calităţii relaţiilor regularitate în cazul unei frustrări impuse umane în cadrul unei colectivităţi de de realitate. Este vorba de mici psihanalizei este reducerea acestui proces capsule de progesteron care. în sfârşit. RELAŢII UMANE binefacerile acesteia depăşind simpla regle. se simte frustrat.care îi este exterior. medicii de ţară organizează în mod regulat şedinţe educative şi de propaREFULARE. având drept efect blocarea ovulaţiei. Organizaţia Mondială a Sănătăţii luptă. REACŢIE ELECTRODERMALA.mai multe preferă contraceptivele orale tând să se exprime şi să se manifeste într-un („pilule"). Cele potenţialul dinamic. publicate în 1988. realizarea lor verbală. să-şi aleagă liber ştient. sunt tinată evitării temporare a pro.. contracepţia demografică este mai rapidă decât pot medicală nu este total admisă şi multe suporta statele. eliberează 30 microconştiinţei tendinţele refulate.enuretic şi encopretic şi hrănindu-se întreprinderea la care lucrează. reglementarea naşterilor femei se comportă de parcă le-ar fi necueste o necesitate imperioasă şi urgentă. De atunci încoace s-a REGLEMENTAREA NAŞTERILOR experimentat şi un vaccin „antigraviditate". intrauterine („sterileţi"). într-adevăr. raport care REFLEX PSIHOGALVANIC . Această regresie către un stadiu personale în interiorul unui grup. dacă doreşte. în China. creaţiei. în pofida tuturor acestor progrese tehnice în ţările lumii a treia. implantate psihologic. adoptare mai mult sau care copilul stabileşte prima sa relaţie mai puţin durabilă a unor atitudini obiectală. noul-născepţia este cea mai bună profilaxie a avortului şi. ci faptul că acesta se comportă ca un individ mai RELAŢII UMANE. a bolilor venerice. Enurezia* sau industrie acordă o atenţie deosebită gestioreapariţia „limbajului de bebeluş".. anterior în istoria subiectului. separat la muncă datează de la marile crize ecoun moment dat de mama sa. aceasta este atât şi comportamente caracteristice de personalizată încât prezenţa unei perunui nivel de vârstă anterior. La mentală. adaptează direct pe colul uterului).

inclusiv cinci sate. Reveria apare ca un fenomen normal la pubertate. Ea constituie o reacţie de opoziţie din partea unor bolnavi psihic indiferenţi (schizofrenici) sau neîncrezători (deliranţi. comportament al celui care pretinde reparaţie pentru . La copil este vorba. simpozioane etc). absenţa de stimuli a ambianţei favorizează dezvoltarea reveriei. în China. Adesea reveria constituie. 13. RETICENŢĂ. subiecţii schizoizi având o propensiune REVOLTA deosebită la reverie. conduita revendicativă avansează într-o manieră cvasiobsesională. nemulţumirea unui individ sau a unui grup. se cramponează de adulţi. Revolta exprimă. unei poziţii determinate a individului (sau grupului) faţă de statutul său. în 1987.recenzii.RETICENTA copiii sunt declaraţi iresponsabili) şi să fii liber pe acţiunile tale (nu eşti responsabil de un act săvârşit în condiţiile ameninţării fizice sau ale constrângerii morale). de aşi reduce activităţile la domeniile în care ei excelează sau de a se cantona în rolul de spectator. care se dezvoltă de obicei la subiecţii suspicioşi. în 1964. O întâlnim în cursul convorbirilor clinice. CIALIZATE. conduitele învăţate de curând dispar. Sentimentul de satisfacţie trăit de o persoană este singurul criteriu cu adevărat valabil REVENDICARE. se lasă antrenat de un flux de imagini şi idei care ascultă mai mult de motivaţiile afective decât de logică. atât la copii cât şi la adulţi. Ea depinde de constituţie. mecanism de apărare care constă în a renunţa la orice activitate care poate aduce neplăcere. pacienţii (şi chiar şi familiile lor) trecând sub tăcere în mod sistematic fapte semnificative: o întâlnim şi în curele psihanalitice. REVERIE. revendicarea exprimă adesea dorinţa inconştientă de a masca o deficienţă.A. care nu depinde de nivelul absolut de realizare a unui act. Lewin'. ci şi de cele pe care nu le-ai voit şi nici nu le-ai săvârşit. ca şi eşecul. precum şi studii de sinteză. retrogresia se deosebeşte de regresie". o fugă de realitate. de a trăi marginal. un simptom nevrotic. Pentru K. dar şi de condiţiile exterioare: monotonia unei sarcini sau a unei excitaţii (zgomotul uniform al unei maşini. al jenei sau neîncrederii. intermediară între gândirea în stare de veghe şi vis. aceasta înseamnă a respecta contractul social pe care orice om 1-a încheiat. Revendicarea. în mod implicit. în urma evadării unui prizonier din infirmeria specială care depindea de autoritatea sa. care au un Supraeu* rigid. atunci când subiecţii rezistă mai mult sau mai puţin conştient acţiunii terapeutului. de exemplu). reticenţa se observă atât la subiecţi absolut normali (timizi) cât şi la cei cu manifestări patologice. care se manifestă printr-o ostilitate mai mult sau mai puţin făţişă la adresa anturajului sau printr-o conduită regresivă: subiectul bombăne. stare de detaşare faţă de realitate. REŢEA DE AJUTOARE SPECIALIZATE (R. dar le interzice împlinirea personalităţii. Reuşita este simţită ca atare atunci când realizarea depăşeşte sau cel puţin atinge linia de ţintă. RETROGRESIE. • La adulţi. Sub influenţa unor traumatisme. revista — care apare trimestrial — a ajuns astăzi la tomul 42.) REVOLTĂ. Generată de un eşec minuscul sau de o frustrare minimă. REUŞITĂ. constituie adesea un simptom important al paranoiei. Această conduită îi pune la adăpost de suferinţă. în timp ce reapar deprinderi vechi. ministrul pădurilor a fost făcut responsabil de incendiul care a devastat mii de hectare. RETRACŢIE A EULUI. Psihanaliştii explică această atitudine prin deplasarea în domeniul social a unui conflict intrafamilial: revoltă contra ordinii stabilite ar fi expresia actuală a răzvrătirii (de origine oedipiană) a copilului contra autorităţii părinţilor. Efect al atitudinii rezervate. ostilitatea sa faţă de o soartă nedreaptă. conferinţe. în general. Reuşita. publicaţie a Academiei Române. succes. care refuză să vorbească de experienţele lor patologice. în general. dar a căror evitare depindea de tine: un prefect a fost revocat. Bucureşti. Calea 13 Septembrie nr. mergând chiar împotriva intereselor persoanei. A fi responsabil este a-ţi ţine un angajament moral. este o noţiune esenţialmente subiectivă. legile sociale sau morale consideră că eşti responsabil nu numai de actele pe care le-ai dorit şi le-ai realizat tu însuţi şi de cele săvârşite fără vrere (accident rutier. rebeliune contra autorităţii. atitudine a unei persoane care ezită să-şi exprime clar gândul. reapariţia comportamentului caracteristic unei epoci revolute din istoria unui individ. de a-şi limita relaţiile cu semenii. despre care nu mai are decât o conştiinţă vagă. Publică rezultatele cercetărilor în domeniu pe plan naţional. Cu toate acestea.) -> AJUTOARE SPEo injustiţie (reală sau imaginară) suferită. reîncepe să-şi ude patul. Ea constituie adesea un mod de apărare a Eului împotriva plictiselii şi frustrărilor vieţii cotidiene. de exemplu). cronici ale evenimentelor din viaţa ştiinţifică naţională şi internaţională (congrese. de o revendicare afectivă (consecutivă naşterii unui nou frăţior sau a unei surioare sau plasării sale într-un stabiliment). Revolta socială este provocată mai puţin de condiţiile economice defavorabile cât de un sentiment de insatisfacţie psihologică datorat. distras din lumea exterioară. (Adresa redacţiei: Casa Academiei Române.analize critice. ea corespunde unui mecanism de supracompensare a unui sentiment de inferioritate şi traduce insatisfacţia profundă a individului în mediul social. Subiectul.S. adică speranţa subiectului. ci se situează mai degrabă în raport cu anumite norme şi îndeosebi cu nivelul de aspiraţie al fiecărui individ. după H. sector 5. faţă de un mediu agresiv. în general. REVISTA DE PSIHOLOGIE. Revolta este reacţia normală la frustrare. venind pe lume. H. Primul număr datează din 1955. ba chiar pur si simplu inconprehensiv sau indiferent. când ea are semnificaţia unei anticipări a realităţii viitoare. paranoici). Un'i subiecţi hipersensibili au tendinţa de a se închide în ei înşişi (introversiune*). Hyman (1942).

Jung. Azi el este utilizat în întreaga lume şi face obiectul unui număr considerabil de cercetări şi adaptări.H e r i s a u . j u d .. şi că educaţia trebuie să se întemeieze pe ROUSSEAU (Jean-Jacques). S-a format în cadrul şcolii de psihologie pragmatică de la Cluj. Simpla citare a unora din scrierile sale este suficientă spre a-i contura orizontul preocupărilor: Măsurarea inteligenţei şi debilitatea mintală (193(1).la fiecare vârstă a copilăriei. Copiii superior înzestraţi (1941). în cursul căreia trăieşte în toate cipiul dreptului politic (1762) a exercitat mediile. pasionat de pictură. Descoperă astfel că percepţia vizuală este influenţată de personalitate: răspunsurile „culoare" sunt legate de introversivitate (tipologie" derivată din aceea a lui Jung). adolescent. Acest test este utilizat de clinicieni. psihiatru e l v e ţ i a n (Zurich. Opera după o tinereţe aventuroasă şi de vaga. la muncă. Cluj. Bleuler. Carieră universitară de excepţie şi în final un fotoliu la Academia Română. Tehnica psihologiei experimentale şi practice (1947). J. Respectul rolurilor menţine securitatea şi coeziunea socială. Precursor al pedagogiei moderne. un timp pentru fiecare achiziţie. 1922). Profesor de psihologie la Washington University (Saint Louis. care constituie o curajoasă mentelor inegalităţii dintre oameni (1755). Viaţa socială este o textură de roluri. rău cres. premiat de Academia din Dijon. în 1918. Petele de cerneală sunt mai mult decât o probă de 272 imaginaţie: ele pot descrie structura personalităţii. în general. Rousseau cunoaşte gloria cu o influenţă determinantă asupra Revoluţiei al său Discurs asupra ştiinţelor şi artelor franceze. Orientarea profesională a anormalilor (1936). Inadaptaţii sunt cei care nu le respectă. variabile în funcţie de vârsta sa (copil. Creativitatea generală „totul este bun ieşind din mâinile Creatorului. scriitor calităţile naturale ale copilului. Missouri) şi psiholog-şef al secţiei de psihiatrie infantilă. Statele Unite. ROUSSEAU Creativitatea (1972). RORSCHACH (Hermann). care îi apreciază simplitatea şi calităţile metrologice. de sex. spune cut de către un tată capricios şi instabil. sub numele de Picture Frustration Study. J. trebuie să fie funcţională* şi să se adapteze Orfan de mamă de la naştere. ROŞCA (Alexandru). la biserică. de persoanele cu care se află (un copil se comportă diferit. 1884 . se specializează în psihiatrie în clinica din Zurich condusă de E. Numai după zece ani de la moartea sa acest test a început să se răspândească. iar în 1921 publică lucrarea Psihodiagnostic. Selecţia valorilor (1943). elaborează o teorie a frustrării* şi pune la punct un test pe care îl prezintă pentru prima dată în 1935. el. Delincventul minor (1932). 1712-Ermenonville. El propovăduieşte că sa de nevrotic hipersensibil. ROSENZWEIG (Saul) psiholog american (Boston. deficienţa mentală. totul degenerează în mâinile omului1' şi specifică (1981). Studii de psihologie dinamică (1943). Psihologia martorului (1934). după cum este în compania camarazilor săi. persoana sănătoasă îşi „interpretează rolul păstrând o anumită distanţă între acesta şi propria-i personalitate. Fiecare individ trebuie să-şi asume mai multe roluri.a mamei sau a profesorului) şi de situaţie (acasă. 1996). Igiena mintală şcolară (1939). psiholog rom â n (Călata. bătrân).RORSCHACH a ş t e p t a t ă de la o p e r s o a n ă al c ă r e i s t a t u t îl c u n o a ş t e m . După studii medicale. (1750). Ele ne marchează întotdeauna într-un fel sau altul. 1907). Psihopatologia deviaţilor morali (1931). Excelent desenator. fie că aderăm la ele în aşa măsură încât să nu ne mai putem desprinde (isterie. fie că încercăm să le respingem (subiecţi revoltaţi sau revoluţionari). Aceste roluri pot să genereze conflicte psihice atunci când sunt contradictorii. 1 9 0 6 Bucureşti. Motivele acţiunilor umane. . a fost şi primul scriitor de Confesiuni cu al său Discurs asupra originii şi funda. frecventează grupul psihanalitic din acest oraş şi suferă mai ales influenţa lui C.(1782-1789). construieşte planşele testului său. 1778).). cu instrumente psihotehnice. dar că şi filosof elveţian de limba franceză nimic nu trebuie făcut în pripă: pedagogia (Geneva. paranoia). adult. Există. cercetând iniţial. se arată interesat de modul în care reacţionează bolnavii la petele de cerneală* şi de culoare şi compară răspunsurile lor cu acelea ale subiecţilor normali. G.sa filosofică Contractul social sau Prinbondaj.. operă de psihologie la persoana întâi şi un ca şi cu romanul pedagogic Emil sau despre document clasic care expune mentalitatea educaţie (1762).

între 140 şi 300 de copii. La unii indivizi. ea ştie că nu există criminal înnăscut şi că devii delincvent în virtutea condiţiilor socioecoomice şi afective. sanguinul se prezintă ca un individ musculos.S. la echilibrul dinamic care există între organism şi mediul său. SANGUIN. nivelului ei de înţelegere. 275 SADISM. recompensă sau pedeapsă privind o anumită acţiune. pe când psihozele semnifică eşecul adaptării la lumea normală. măcinate de un sentiment de culpabilitate. uneori cinic. Unii autori cred că această perversiune SALATĂ DE CUVINTE. persoană care îşi controlează emoţiile (nE). SĂNĂTATE. plăcerea erotică depinde de acţiunile agresive suferite sau aplicate semenului.. care se exprimă prin aversiunea pentru obiectul căutat până atunci. ştiind să exploateze situaţiile şi să tragă propriul profit din toate cele ce i se oferă. care constă într-o juxta„sadism —masochism". care se joacă cu focul). după câte se evaluează.) crede de cuviinţă să precizeze că „sănătatea este deplina posesiune a bunăstării sociale. Justiţia modernă tinde mai puţin să pedepsească. test individual de inteligenţă pentru copiii de la trei la doisprezece ani care suferă de tulburări motorii sau de surditate. preferând readaptarea delincvenţilor (lucru adevărat în special în cazul minorilor).). în cazurile cele mai grave. vârstei sale. care. cu o activitate superioară mediei (A) şi care reacţionează imediat la impresii (P). Trebuinţa satisfăcută se manifestă printr-o modificare a conduitei. care se înrădăcinează în relaţia cu mama. Sancţiunea are o valoare pedagogică certă. de exemplu. subiective (remuşcări). Se disting sancţiuni naturale (arsura pe care şi-o provoacă un copil imprudent. motivarea lor ar fi de căutat într-o relaţie cu femei imature şi complexate. mentale şi fizice şi nu numai absenţa bolilor şi afecţiunilor". datorată stării plăcute care rezultă din echilibrul stabilit şi din pierderea interesului pentru scopul atins.punere de cuvinte care nu au nici osebi de stadiul sadico-anal.SCARA DE MATURITATE MENTALA SANCŢIUNE. SAŢIETATE. ele trebuie să se adapteze în mod necesar acesteia. „Micul sadism" se limitează la flagelări. precum şi de deficienţe ale limbajului. rităţii şi de agresivitatea deplasată asupra semenului. Când vorbim de sănătate ne referim. pe care figurează desene geometrice. Cel mai celebru este cazul mareşalului Gilles de Rais (1400-1440). pe care totuşi educatorii trebuie să o utilizeze cu circumspecţie. practic specifică schizoeste un element al perechii contrastante freniei. Există şi un sadomasochism moral. Sanguinul este realist. 2) Pentru şcoala franco-olandeză de caracterologie". închisoare. Frazer (1988). în unele cazuri poate să aibă loc chiar o inversare a tendinţei. pe când unui copil de zece ani i se va cere să-l înlocuiască.şi alegeau victimele decât dintre prostituate. Sadicul nu simte excitaţia sexuală decât făcându-i rău partenerului. din fericire rare. subiect la care predomină umoarea sanguină.. alterarea este constituţională.M. ar coexista întotdeauna la unul şi acelaşi individ. Individul capabil să-şi rezolve conflictele (de origine internă şi externă) şi să reziste inevitabilelor frustrări ale vieţii sociale este un individ sănătos. perversiune sexuală caracterizată de erotizarea durerii pricinuite celuilalt. Unii ucigaşi. 274 . aşa încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O. SCARA DE MATURITATE MENTALĂ DE LA COLUMBIA. subţiindu şi banii de buzunar. diferit de deviaţia sexuală. el este în general sociabil. ca Jack Spintecătorul sau Peter Sutcliffe. în acelaşi timp obiect erotic şi sursă de frustrare. albe sau divers colorate. de răzvrătirea contra auto. fiind legată înde. complex de impulsii agresive dirijate contra semenului (sadism) şi contra propriei persoane (masochism). Morfologic. îmbolnăveşte. actele de cruzime pot merge până la ucidere. nu-. cu înfăţişare atletică şi cu tenul rozaliu. nu va fi certat pentru că a spart un bibelou care i-a stat la îndemână. Cameron şi E. Fiind confirmarea unei judecăţi referitoare la conduita unei persoane. dar şi impulsiv şi iritabil. muşcături sau chiar la umilinţe morale. satisfacere care distruge apetitul. rece. Pedeapsa şi recompensa nu pot fi automate.gramaticală. SADOMASOCHISM. care se manifestă în torturile pe care unele persoane. stare a celui care se simte puternic şi asigurat. Natură optimistă şi expansivă. nu ezită să şi le aplice (ele sunt în acelaşi timp şi victime şi călăi) pentru aşi satisface trebuinţa de pedeapsă. 1) în clasificarea temperamentelor operată de Hippocrate. Acest test se compune dintr-o sută de planşe cartonate. de care întreaga societate este responsabilă. sociale (decoraţii. după psihanalişti. Pentru psihanalişti ea limbajului. de primele un raport de sens sau de consoexperienţe sfincteriene (învăţarea regulilor nanţă şi care nu au vreo legătură de igienă). Simptomele nevrotice sunt expresia unei rezolvări inadecvate a tensiunilor. Acest concept este strâns legat de noţiunea de adaptare. care a făcut să piară. Un sugar. satisfacerea unei dorinţe. în mod implicit. După D.

niciodată de la 12 la 16 sau 17 ani. Disgrafiile' sunt în general asociate cu tulburări de motricitate sau cu o stângăcie' contrariată. pune în încurcătură conştiinţa şi împiedică ministeriale din 21 septembrie 1965. O atare situaţie este generatoare de anxietate şi de o stare de dezadaptare cu aspect nevrotic.) şi şcolariDorinţa sa excesivă de a face bine un zează elevi cu deficienţe uşoare. care lescenţi) şi 133 clase-atelier (3 403 elevi). Calitatea scrisului este influenţată şi de starea de spirit a celui care scrie.) au fost create în Franţa ca urmare a circularelor obostacol pe plan psihic. Scrisul a apărut acum circa 6 000 de ani. Interesul s-a deplasat de la scopul iniţial spre un scop secundar. în general. diviziune teritorială în care operează aceeaşi echipă medico-socială. ilizibil în mod normal. Alfabetul.E. Ie-a oferit activităţi care să corespundă aspiraţiilor lor: gustul aventurii şi libertăţile. Secţiile de educaţie specializată şi SCRUPUL. SCOP. inafectiv. substituţiv. scris exe. respectând codul onoarei pe care s-a angajat în mod public şi solemn sîi-l respecte.A. în care. retragerea din realitate. Sinonim al voierismului*. cum sunt spitalele de zi. pregătindu-se astfel pentru viaţa socială de adult. ţintă pe care ne propunem s-o atingem. Politica sectorială datează în Franţa din 1960.centrele de ajutorare prin muncă". Această metodă a fost extinsă la copiii „handicapaţi" şi la tinerii delincvenţi. La origine se limita la o juxtapunere de desene sumare ale unor obiecte concrete care exprimau o idee (ideograme). mişcare de tineret care are drept scop dezvoltarea de calităţi fizice şi morale la copiii şi adolescenţii de ambele sexe. Atitudinea sa este un mecanism de apărare: el se închide în sine pentru a se proteja de agresiunile lumii exterioare. în limba chineză. se făureşte personalitatea. din 2 martie 1966 şi din 27 decembrie 1967. SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIALIZATA SECTOR. Scrupulul.(113 225 adola perpetuă insatisfacţie. s-a implantat aproape pretuuiuleni în lume. malţ în loc de cafea etc.S. durează 4-5 ani. » • EDUCAŢIE.E. 279 . care a fost inventat de semiţi. punctuaţie simbolică) reflectă tulburarea gândirii.). Tipul său morfologic este de obicei longilin (leptosom*). Solitudinea. Un sector de psihiatrie adultă acoperă o arie în care trăiesc până la 70 ( K M ) de locuitori. SCRIS. Copilul este determinat foarte de timpuriu să dobândească noi cunoştinţe să ia iniţiative şi să-şi asume responsabilităţi. Lucrul acesta este vădit mai ales la psihopaţi. un idealist înclinat spre analiza abstractă şi spre sistematizare.formare preprofesională şi profesională sive şi gustul nemărturisit pentru murdărie (mecanică. ea permite să se asigure continuitatea îngrijirilor date bolnavilor. cutat de la drapta la stânga. spre a-şi satisface impulsiile agre. el face ucenicia disciplinei morale. ceea ce constituie un grupurile de clase-atelier (G. Când un scop este inaccesibil. Apoi grafica s-a stilizat.. regrupând actualmente 25 de milioane de aderenţi (o treime fete).A. îl determină să revină pentru adesea continuarea claselor de perfeca îmbunătăţi ceea ce era deja făcut şi în ţionare'. este o incluzând un învăţământ general încreformaţie reacţională" care se opune dorinţei dinţat unor cadre didactice specializate. Scoutismul constituie o autentică şcoală de formare a caracterului.E. de exemplu. privaţiunile i-au făcut pe oameni să consume „ersatzuri" (înlocuitori): napi porceşti în loc de cartofi. spiritul de întrajutorare şi cel de camaraderie sunt satisfăcute de viaţa cercetaşului (traducere în româneşte a termenului englez. dovedeşte existenţa unui Supraeu (simţul Formarea în S. dislexici'. -• GRAFOLOGIE. care iniţial exprima gestul pecetluirii contractului de amiciţie încheiat de două persoane. cât decât similar. distant. reprezentarea simplificată a două mâini întinse. trei dintre sectoarele precedente. precum şi o stabilite. propensiunea sa pentru reverie răspund acestei trebuinţe. în vârstă lucru. ele sunt integrate în colegiile Scupulosul se comportă ca un abulic. de exemplu.E. Din punct de vedere intelectual el este adesea un original. Fondată în 1907 de sir R. reprezentare grafică a limbajului şi gândirii. a lui sus şi jos). acţiunea.C. asigurată de profesori din învăţământul tehnic şi dezordine. de exemplu. Un intersector de psihiatrie infantojuvenilă cuprinde.. Fondatorul ei. scout — nota trad. LIZATĂ (S. pe măsură ce se încărca de sensuri noi şi lua o semnificaţie simbolică. din care 9 milioane în Statele Unite şi circa 205 ( M X ) în Franţa. Schizotimicul pare rece. atelierele protejate* sau SCRIS ÎN OGLINDĂ. dar uneori este atletic" sau displastic*. de învăţământ secundar (C. existau în învăţământul cele din urmă îl condamnă la sterilitate şi public şi privat 1 440 S.I. în timpul celui deal doilea război mondial. Ele constituie realizată. se regăseşte în hieroglifa care semnifică „tovarăş" sau „prieten".E.S. în refulate de a se revolta contra regulilor principiu titulare ale C. clasă de învăţăScrisul în oglindă se observă la unii mânt special' destinată adolesstângaci. el poate fi înlocuit cu un altul.SCHIZOTIMIE SCHIZOTIMIE. învăţarea scrierii presupune o vârstă mentală de cel puţin 5 ani şi o bună orientare spaţială (recunoaşterea dreptei şi a stângii. înţelegând trebuinţele tinerilor. SCOPOFILIE sau SCOPTOFILIE.. SCOUTISM. moral inconştient) rigid şi sever. Uneori se întâmplă ca două scopuri urmărite să se afle în direcţii contrare: cazul animalului atras de o momeală situată dincolo de un obstacol a cărui depăşire produce durere (planşeul electrificat utilizat în cuştile de obstrucţie).S. abstractă.). aspiraţia la perfecţiune. dar putând fi citit SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIAcu uşurinţă cu ajutorul unei oglinzi. în general. la copiii prost laterali/aţi" şi la cenţilor care prezintă o deficienţă intelectuală. înflorituri. este derivat din ideograme. în 1987. Reacţiile sale imprevizibile sunt descărcări brutale ale tensiunii acumulate.). Pacienţii nu mai sunt în mod obligatoriu retraşi din mediul lor spre a fi îngrijiţi: ei pot fi trataţi la domiciliu şi pot frecventa „structuri" uşoare. organizare psihică normală dominată de introversiune. pictură. al căror grafism (bucle. în joacă.S. Baden-Powel (1857-1941). tâmplărie.

pietricele albe este imediat reperată.Montessori". SELYE SELECŢIE PSIHOLOGICĂ. La bărbat. selecţia profesională nu trebuie să se limiteze la a reţine subiecţii capabili să ocupe un anumit loc de muncă. sa adult.cazul reeducării copiilor orbi sau surdomentale ale omului. de exemplu. se francez (Clamecy. din bate la ochi. definite datorată convingerii că individul în prealabil (rasă. unde şi-a răspândit metoda. disciplinei obişnuite a educaţiei sale. religie. ale gere voluntară făcută după criterii prestabilite. el necesită.de asemenea. stabilităţii con. Acest mod de administrare există îndeosebi în ţările anglo-saxone.G. de atitudinile şi experienţa sa. selecţia şcolarilor „supradotaţi"'.punct o metodă senzorială pentru educarea ritate deoarece. SELYE (Hans). pentru alegerea viitorilor specialişti sunt utilizate baterii de teste. Acela care a atins maturitatea care mai târziu se va inspira Măria psihologică nu se teme să-. Statele Unite. 1907 Mont real. ei fac ucenicia libertăţii şi a autonomiei. şi corticosteroizi. Self-government-u\ îi determină pe minori să participe activ la organizarea grupului lor. este aplicată în ţări ca Rusia şi Statele Unite.A. interesat de copiii arieraţi. echilibrul redevine normal. acest sistem constituie o excelentă metodă pedagogică.G. 1982). După o examinare preliminară. un efort de atenţie din partea obserSECUNDARITATE. -> NEIL (ALEXANDER SUTHERLAND). în Ea constituie una din trebuinţele funda. Makarenko* l-a utilizat în centrele lui de reeducare). care a pus la Adolescentul se simte mai greu în secu.) Adaptarea este însăşi condiţia vieţii.a psihopaţilor sub regimul nazist).SECUNDARITATE detaşate de fond.T. Sunt prevăzute.şi afirme indi. multe persoane ţin demenţă (deteriorare a psihicului) şi a pasul cu moda. s-a stabilit în vidualitatea. în care grupuri determinate sunt lăsate libere să se guverneze după bunul lor plac. când prezente. condiţia esenţială a muţi. nefiind nici copil şi nici micului „sălbatic din Aveyron" (1797). sistem englez de administrare. în mediul său astfel SEGUIN (Edouard). capabili să progreseze în studiile lor mult mai rapid decât ceilalţi copii. Beneficiile realizate ca urmare a acestei selecţii reprezintă un câştig de circa o treime (34%) în comparaţie cu metoda tradiţională de recrutare. Discipol al lui J.H. Segregarea obiectului depinde de până la mascarea experienţelor structurarea câmpului perceptiv sau. Nievre. pe tinuă să aibă răsunet asupra psihis.) nu are a se teme de nimic. dar mult prea adesea sănătăţii sale mentale.când un pietroi între alte pietroaie trebuie mului unor subiecţi. mergând chiar căutat. pentru şcoala vatorului atunci când obiectul nu are nici franco-olandeză de caracterologie. Adesea nu este vorba decât la o participare la disciplina clasei. dar uneori sistemul este împins până la constituirea de mici republici ale copiilor. igiena şi rare a elementelor. dar practica sa ridică probleme delicate. Dacă stresul" încetează. Asumându-şi iniţiative şi responsabilităţi adevărate. Copilul îşi găseşte răspunde unor principii iraţionale şi consecuritatea datorită prezenţei senine şi afectuoase a părinţilor. metabolice şi anatomice care pot să ducă la moarte. în acest caz au loc modificări funcţionale. dimpotrivă. de la înfiinţarea sa. în 1899. ci să se străduiască să-i orienteze pe ceilalţi candidaţi spre muncile care li se potrivesc cel mai bine. în cursul căreia reacţiile de apărare se intensifică şi adaptarea dobândită se menţine. protejat. el îşi reperează din timp poziţia. Aplicarea acestor tehnici în industrie a avut ca efect reducerea considerabilă a numărului de accidente. dacă persistă. Toate armatele moderne sunt dotate cu un serviciu de selecţie şi orientare a personalului. o tendinţă spontană de a se separa de influenţă durabilă a evenimentelor ansamblu. SELF-GOVERNMENT. Ea este uneori utilă din raţiuni tehnice. de motiataşat tradiţiilor. pace a spiritului persoanelor după anumite criterii. Fie că este vorba de intoxicaţie. care se manifestă mai ales prin hipotensiune.C. Introducerea metodei testelor în psihologie a permis clasarea indivizilor şi selecţionarea acelora care par apţi să îndeplinească anumite funcţii. depinde Subiectul „secundar" este metodic. a diferenţiat mijlocul de conservare a securităţii este idioţia (oprire a dezvoltării mentale) de conformismul social. pe care le percepem ca pe nişte figuri profesional. spre a tempera ceea ce ea are dezumanizant. este reacţia de alarmă. (idei prietenilor săi. în domeniul şcolar. O perlă neagră în mijlocul unor psihologice din trecut. M. diţiilor sale de existenţă. acţiune de sepa. organismul se epuizează. care con. pedagog şi medic definit. Cu toate acestea. de exemplu. Primul moment al S. scăderea cheltuielilor destinate învăţământului şi creşterea productivităţii. Urmează perioada de rezistenţă. dar îl găsim şi în Elveţia şi Rusia (A. -» CLASE DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. 1880). Aplicat la educaţia copiilor şi adolescenţilor. organismul îşi mobilizează mecanismele de apărare spre a face faţă acestor agenţi stresanţi. Segregaţia umană constă în separarea SECURITATE. ajustate pentru fiecare post de combatant. SEGREGAŢIE. stagii de practica în industrie. Acest proces are loc în mod natural atunci când câmpul perceptiv este puternic structurat. de infecţie microbiană sau de o emoţie puternică. vaţiile sale. După ce a deschis la Paris o şcoală pentru anormali. S. infirmitate etc. simţindu-se New York. 1812 acomodează cu rolul său şi. A devenit celebru prin a sa descriere a sindromului general de adaptare (S. acesta nu este suficient de organizat. SCOUTISM. avansează cu încredere în viaţă. şcoala din Roches (Eure) aplica acest sistem. nu are un statut precis.ale cărei principii sunt expuse în cartea intitulată Tratamentul moral. Stadiul de epuizare se defineşte prin incapacitatea subiectului de a se mai apăra. care au adunările lor legislative şi puterile lor executive. în câmpul perceptiv distingem forme" educaţia idioţilor şi a altor copii arieraţi (1846). de personalitatea observatorului. simplă şi rapidă (preselecţie). 281 280 . medic canadian de origine austriacă (Viena. tahicardie şi producerea continuă de catecolamine. în Franţa. A.A. ltard*. pentru a nu perfecţionat un material senzorimotor.

mai mult sau mai puţin clară. asociat cu noi cercetări negative consacrate aceluiaşi subiect. larvei de muscă (lipsite. „pisălogeală" şi inconcodificate. L. o lumină. devine dominantă sensibilitatea exteroceptivă. sensibilitatea interoceptivă (foame. Private de simţul văzului. senzoria litate difuză a tegumentelor la lumină. care persistă în absenţa oricărui stimul. deoarece sentimentele sunt stări conştiente) de sentimente inconştiente de culpabilitate.mamă-copil există schimburi permanente mite cunoaşterea sau recunoaş. adaptează comportamentul la realitate. începând din acest moment. Maublanc) s-au străduit în zadar să o detecteze la orbi. SENILITATE. eveniment (sărbătoarea Sfântului Ion. pe care unii (R. o imagine pot deveni. sensibilitatea interoceptivă fiind cea care prevalează la sugar. element senzorial aso. resentimentul. orgoliul.la aceasta o reacţie de retragere. tinenţă emoţională. de impulsiile sale. această specie de păsări. pe printr-o inerţie intelectuală. datorită căruia copilul. intoxicări transmitere a unei comunicări susceptibilă alcoolice. fireşte. pensiosemnale şi indici nu sunt ferm stabilite. Savanţii au stabilit că în acest caz pielea joacă rolul de organ receptor. dar pentru a fi precisă. Stres Iară pericol (1974). pot fi de ordin intelectual. solitudinea afectivă. Frontierele între semne. în primul trimestru al vieţii postnatale. sete etc. reumatismul. Proiectarea unei umbre asupra receptează senzaţiile venite din afară). reacţionează la 1 mg de feniletanol (alcool existent în esenţa de trandafir) diluat în 17 miliarde de metri cubi de apă. element sensibil care per. un semn. variind de la un individ la altul. ulcerul pieptului colorat al măcăleandrului detergastroduodenal. declanşează de stres. reuşeşte treptat să ia cunoştinţă de individualitatea sa.moral sau afectiv. de exemplu. sentimentul de devalorizare socială plu. 1962) şi în Statele Unite (Yoiitz. din necesităţile experimetului) au demonstrat că aceste animale rămân sensibile la influenţa luminii.). De la vis la descoperire unui mesaj datorită căruia animalul îşi (1973). dintre care unele scapă conştiinţei indivizilor. corespund acestei definiţii.. stare afectivă complexă. Experienţele asupra râmei. boala lui Addison. cele trei sisteme funcţionează separat. Animalul nu cunoaşte decât tingem sensibilitatea exteroceptivă (care semnale. care de obicei înseamnă aprobare. narea' necompensată de o nouă activitate. boala mină o reacţie agresivă la masculul din lui Simmonds. de exem. Farigoule (J. Cauzele acestui fenomen. Tiparul. într-adevăr. dificultăţi când jeturile ritmice de fum pe care tipice în fixarea durabilă a amintirilor şi indienii din America de Nord le utilizează achiziţiilor cognitive noi.R. sentimentele estetice şi religioase. insecuritatea finanindice. facultate de a ciat cu un obiect sau cu o situaţie. pentru animalele condiţionate la aceşti Sensibilitatea este legată de integritatea stimuli. Nu are vârstă o idee sau un sentiment.SEMN Unele afecţiuni somatice sunt legate direct unei moluşte. asupra atitudinilor şi mişcărilor corpului. distinctă de lumea exterioară. apariţiei stării senile. este indicele natural al focului. de inferioritate etc. Ea corespunde unei caracteristici generale a oricărei protoplasme. Existenţa unei asemenea sensibilităţi este puternic contestată în cazul omului. Inteligibil presupune o înţelegere (tacita sau sub influenţa factorilor ereditari şi perexplicită) între indivizi. într-adevăr. terea unui lucru. Este vorba de reacţii emoţionale subconştiente cărora individul nu le permite să se exprime liber şi care se . Acestea sunt fenomene psihice conştiente care colorează afectiv percepţiile noastre şi ne influenţează conduitele. dominante fiind senzaţiile care vin de la sistemul digestiv. Condiţiile sociode a lua mai multe semnificaţii şi de a nu economice şi afective joacă şi ele un avea nici o legătură logică cu ceea rol important in ceea ce priveşte data ce reprezintă el. vederea rează hipertensiunea.de semnale ale climatului afectiv. cu care până acum fuzionase. este rată îmbătrânirii. în toate cazurile cităm: Istoria sindromului general de adapeste vorba de stimuli specifici.SENSIBILITATE. O regăsim. percepe impresiile venite de la corp Un sunet. -» PERCEPŢIE EXTRASENZORIALĂ. Selye. cercetări efectuate în U. Viaud. SEMNAL. dar accelerează procesul de involuţie. sau din lumea exterioară. care se adresează reflexului şi inconştientului. Psihanaliştii vorbesc (într-un mod impropriu. stabilă. Este un element de sonali (antecedente patologice. Spre deosebire de semnal.) şi sensibilitatea proprioceptivă. Datul din capacităţilor fizice şi mentale datocap. ruşinea etc. Semnul exprimă normale de îmbătrânire. mai durabil decât emoţia şi mai puţin violent decât pasiunea. care informează asupra poziţiei membrelor. Acest eşec. slăbire simultană a semnul face apel la inteligenţă. în luna a patra cele trei sisteme senzoriale încep să se organizeze într-un ansamblu structurat. atât în regnul vegetal cât şi în regnul animal. După G.S. Sentimentele sunt legate de tendinţele profunde ale individului. Printre „maladiile adaptării" figu. pe plan psihic. focul poate fi el însuşi semnalul unui Senilitatea se manifestă. capabil să distingă ceea ce provine de la corpul său şi ceea ce aparţine mediului. de organe de văz).. Disşoc electric. 1964) ar confirma posibilitatea unei „vederi extraretinicne" la specia umană. (Nijni Taghil. admiraţia. semnale vestitoare de hrană sau de şi de maturizarea căilor nervoase. Cu toate acestea. simpatia. purtători ai tare (1954). Acelaşi element poate fi. la fel ca mimica emoţionala sau Senilitatea este exagerarea proceselor ca simbolul matematic. combinaţie de elemente emotive şi imaginative. Fumul. Sensibilitatea organelor senzoriale poate fi extraordinară. surmenaj etc). de agresivitate.S. semnal şi semn. prin pierderea pentru a comunica între ei sunt semne supleţii de adaptare. SENTIMENT. în mod succesiv.ciară. Dintre lucrările lui H. ele nu pot reacţiona SENTIMENT decât datorită unei percepţii extraoculare. gândacului de bucătărie şi salamandrei (cu ochii extirpaţi. în relaţiile interumane şi îndeosebi în cuplul SEMN. Romain) a crezut că decelează la om o „vedere paraoptică" (1920). această sensibilitate ar fi responsabilă în primul rând de fototaxia" unor animale ca dafniile. de dorinţele satisfăcute sau frustrate. SENSIBILITATE FOTODERMICĂ sau DERMATOOPTICA. fac să se creadă că ideea lui Farigoule este eronată. de exemplu.

Sexologia a cunoscut un avânt considerabil la sfârşitul . ştiinţă de observaţie degajată de orice considerente morale. atunci când cortexul este scos din circuit. Perversiunile nu sunt aberaţii ereditare. Viaţa sexuală nu începe la pubertate. S. sursa tuturor satisfacţiilor este zona orală* (sugerea la sânul matern). dimpotrivă. Masters' şi V. Dar în unele comunităţi ea se dezvoltă liber şi se pot vedea. Powdermaker). în primul an de viaţă. în colaborare cu S. perioada în care tendinţa sexuală. intensă însă de scurtă durată. J. 1977). în cazul în care.şi mai ales ale lui W. Psihanaliştii fac distincţie între genitalitute. Kinsey. Aceste experienţe pun în evidenţă. . Sexualitatea depinde. fără ca acesta 287 SEXUALITATE. dar şi de dificultăţi de comunicare interpersonală. din cauza influenţelor religioase sau pur şi simplu morale. o dată cu crearea Asociaţiei franceze a centrelor de consultaţie conjugală. importanţa esenţială a hipotalamusului în exprimarea SHELDON ual întocmai ca emoţiilor şi. E. Consilierii conjugali sunt de asemenea chemaţi să facă educaţia sexuală a copiilor şi adolescenţilor. 1899 . ci din prima copilărie. mezomorfia" de somatotonie şi ectomorfia' de cerebrotonie. cea mai mică excitaţie este de ajuns ca să declanşeze o reacţie de furie. fie la cererea organismelor private. S. pe când alţii o critică. mezoderm şi ectoderm). Glueck) cosideră satisfăcătoare tipologia lui Sheldon. psihanaliza considcrându-le conduite infantile fixate în mod anormal la adult. somatotonie' şi cerebrotonie*. pe de o parte. se găsesc în faţa unor persoane cu tulburări pronunţate. eventual. ansamblu de caractere legate de organele de copulaţie. El a demonstrat că endomorfia" este legată de viscerotonie. SFAT CONJUGAL. fotografii obţinute cu ajutorul unei metode standardizate.) sau în frigiditate anomalii constituţionale. în paralel. sfatul conjugal s-a dezvoltat în Franţa la începutul anilor 1960. Delay. pseudofurie. emoţia nu apare decât dacă excitaţia este destul de puternică. Unii autori (J. înainte de a fi educată. ci accidente ale dezvoltării afective. a studiat comportamentul şi cu ajutorul analizei factoriale. de o sexualitate perturbată. de nerecunoaşterea dorinţelor şi trebuinţelor celuilalt. Astăzi oamenii se preocupă de echilibrul lor de sănătatea lor. Rhode Island. care provoacă un răspuns al organismului (căutarea apei şi băutul). După M. von Krafft-Ebing şi a lui Havelock Ellis. Este cunoscut îndeosebi pentru a fi propus. se orientează spre un nou scop. M a s s a c h u s e t t s . Sexualitatea sa. a n s a m b l u al fenom e n e l o r vieţii sexuale. şi sexualitate. sexualitatea infantilă) au fost acelea care au dus la înţelegerea vieţii sexuale şi a tulburărilor acesteia. Toate fiinţele umane poartă în ele germenii acestor perversiuni. de maturizarea organică şi de condiţiile socioculturale. extinsă la dragoste în general. în scopul ameliorării relaţiilor lor r e c i p r o c e . ajustat cantitativ. fetişism etc. S E V R A J -> ÎNŢĂRCARE. în condiţii experimentale.secolului al XlX-lea. SHAM RAGE. fără a putea să le rezolve în mod satisfăcător. în stare normală. Maisonneuve şi M. care va fi reactivat brusc la pubertate. s-ar părea că stereotipurile culturale l-au influenţat pe cercetătorul american. Eysenck. Bărbaţi (33%). între trei şi cinci ani devin prevalente organele genitale.care vedeau în perversiuni (homosexualitate. s-a afirmat după cel de al doilea război mondial datorită cercetărilor lui A. se determină în funcţie de acesta. Rolul lor este de a-i determina pe solicitanţi să-şi analizeze fără patimă situaţia. la animale al căror hipotalamus (baza creierului) este privat de conexiunile sale nervoase cu structurile superioare ale creierului (telencefal sau emisferele cerebrale). s t u d i u l problemelor sexualităţii. a degajat şaizeci de trăsături de personalitate. care este copt pentru o sexualitate adultă. rolul integrator si inhibitor al cortexului în conduite. Sexologia. concomitent.SEVRAJ în nucleii supraoptici ai hipotalamusului. femei şi cupluri se adresează consilierilor conjugali pentru a le înfăţişa necazurile şi a găsi o soluţie pentru problemele lor. Cel mai adesea este vorba de neînţelegerea dintre soţi datorată divergenţelor de vederi cu privire la educaţia copiilor sau cu privire la munca femeii în afara căminului. Pubertatea nu este decât o etapă psihofiziologică. în societatea noastră ea este supusă anumitor constrângeri.Cambridge. Sheldon a analizat fotografiile a 4 000 de studenţi (având în medie vârsta de 18 ani şi trei luni). suferind influenţele mediului. Freud este acela care a stabilit cronologia etapelor prin care trece în mod normal sexualitatea unui subiect ce aparţine culturii noastre. Aceştia au studiat conduitele sexuale şi problemele care se raportau la acestea. Ideca fundamentală este că există zone erogene (adică regiuni ale corpului susceptibile de a provoca plăcere) care predomină la o anumită vârstă. pe care Ie-a repartizat în trei serii: viscerotonie'. se orientează spre sexul opus. şomaj etc. După Freud. Consilierii conjugali evită să dea sfaturi. H. SHELDON (Wiiliam Herbert). sub influenţa lui R. pe de altă parte. în acest moment individul. ale căror urme le găsim la subiectul sănătos în actele care preludiază acuplarea. fiinţa umană este. încă de la vârsta de patru ani. BruchonSchweitzer (1981) nu au confirmat relaţiile pe care Sheldon a crezut că le găseşte între biotipuri şi temperamente. m e d i c şi p s i h o l o g a m e r i c a n (Warwick. extrem de plastică. ei le orientează spre o consultaţie medicopsihologică sau spre un specialist în maladii mentale. Johnson. Stevens. transmit informaţia la „centrul setei". Bruchon-Schweitzer (1988). Descoperirile lui Freud (inconştientul' dinamic. o clasificare a tipurilor de personalitate bazată pe gradul de dezvoltare a ţesuturilor derivate din cele trei foiţe blastodermice (endoderm. Psihanaliza* a permis lichidarea pseudoexplicaţiei sexologilor. în cursul celui de al doilea şi al treilea an de viaţă interesul se deplasează în principal asupra zonei anale (învăţarea deprinderilor de igienă corporală). De la vârsta de şase ani are loc o adormire a instinctului sexual (latenţă). fie în instituţii de învăţământ public. a j u t o r psihologic dat cuplurilor aflate în dificult a t e . timp de cinci ani. SEXOLOGIE. devenită altruistă. copii care imită în mod cu totul firesc zbenguielile sexuale ale părinţilor lor (H. P. copilul ar fi un potenţial „pervers polimorf". Pichot. Apărut în ţările anglo-saxone. „Furia artificială" se observă. J.

Vindecarea este cu atât este adesea ultimul mijloc de a se răzbuna mai rapidă cu cât ea este mai cu ardoare pe un adversar: disperatul se omoară cu dorită de rănit sau cu cât indemnizaţia i se intenţia de a nu-i mai lăsa nici o clipă de tihnă celui care 1-a ofensat. asigurat (300 zile) faţă de unul care nu este în Africa neagră. mai ales la un deficit de adaptare la realitate (timisubiecţii în vârstă de la 15 la 44 de ani. care îl vindecarea unei simple fracturi a piciorului pregăteşte pe subiect să accepte ideea de ia de 6. Când este contrariată sau refulată. Jung. 21 în Republica Federală a când gustul pentru viaţa solitară este exa. recurge la căi ocolite. M. cel voluntare în anumite locuri (aruncarea în mai adesea pentru a scăpa de o cratere de vulcani. Proporţiile sale sunt greu de stabilit cu precizie. adesea pentru celălalt). afecţiune mentală de origine toxică (alcoolism. toate societăţile. mai degrabă a le exagera). G. la el ne referim. că mai mult sau mai puţin conştientă. Korsakov (1854 . bolnavul nu decât să vedem aici determinismul unui are chef să se însănătoşească şi lucrul ipotetic factor ereditar. sau melanexpresia insatisfacţiei sale. pentru W. descrisă de S. ci „şi scopul vieţii". în mod voluntar. introversiune). exprimându-se în vise. impresia de a fi definitiv însingurat. cel mai adesea. aruncarea înaintea situaţie devenită intolerabilă. dar. ascultă de principiul plăcerii*. instinctele. motivate de consia unui subiect accidentat (accident de muncă. SISMOTERAPIE cazuri de moarte voluntară sunt camuflate multe persoane de „vârsta a treia". 19 în Uniunea chilizante' (C. căreia ea nu-i apare în mod clar. trădează întotdeauna Franţa. SINDROMUL LUI SILVERMAN * COPIL MALTRATAT. incapabil să asigure o existenţă coerentă.5 ori mai mult timp la un muncitor a-şi lua viaţa în anumite circumstanţe. mereu cu acelaşi interes): pentru a-şi acoperi lacunele memoriei. expansivă. în gerat („solitarism''). dar nu mai fixează nici o amintire nouă (cutare bolnav citeşte în fiecare zi acelaşi număr de ziar. Incapacitatea de să se integreze armonios în viaţă şi să muncă. 12 în Statele Unite. trenului). proporţia sinuciales femei. este dezorientat în timp şi în spaţiu (se rătăceşte uşor). provocatoare. ceea ce ţine de „mine". SINE (2). lipsit de reguli şi de principii. SINDROMUL LUI DOWN • MON GOI. James. ceea ce este ereditar. care crede că este insuficientă perturbată.u slab. Sindromul carenţei de autoritate educativă. agresivă.D. dictate de o afectivitate sincer. corespund unui comportament reparaţia daunei suferite şi revendică o patologic: nevrotici deprimaţi. Altele. Era ceva ce mă depăşea4'. ceea ce este nediferenţiat. numărul sinuciderilor este în constantă creştere din 1950.. Această energie. în aceste cazuri singurătatea provoacă o scădere a tonusului vital. un sentiment fundamental de insecuritate (subiectul duce lipsă de repere. ansamblu de fapte care caracterizează personalitatea unui subiect care nu a beneficiat în copilărie de autoritatea necesară educării sale. în 1988. bolile de care se plânge sunt găsească un sens existenţei lor. singurătatea este de temut. Atunci Sovietică. Sinuciderea pare contagioasă: se înregisSINUCIDERE. în mod implicit. aduc a sacrificii. Pentru Freud. la adolescent putând în fiecare luni se sinucid circa 1000 de semnala un început de schizofrenie*. pare mai satisfăcătoare.R.SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE EDUCATIVĂ SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE EDUCATIVĂ. sinuciderea asigurat (45 zile). mai frecvente.. neputându-se acomoda cu ea. stare a unei per soane care trăieşte singură. deoarece multe SISMOTERAPIE • ELECTROŞOC SINE ( 1 ). însă.E. s-ar cuveni să acesta arc consecinţe psihosomatice* de admitem că există o condiţionare* socială. SINISTROZĂ.O. -+ APARAT PSIHIC. acţiune de a ş i lua trează uneori adevărate epidemii de morţi singur viaţa. Bolnavul pare confuz şi distrat. Manifestările sale esenţiale sunt: un F. ea tinde la satisfacerea trebuinţelor de bază ale omului. netăgăduit.|.ISM.1900). o suportă destul de bine. deoarece tulburările sunt Găsim adesea un fel de predispoziţie famireale (chiar dacă subiectul are tendinţa de lială pentru sinucidere. 1988). cel mai adesea). persoane (de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei).) care derente morale (scăparea de o situaţie dezonorantă) sau sociale (a nu fi o povară refuză să-şi recunoască vindecarea. cu toate acestea. putând evolua spre dezechilibrul psihic. este o simulare. descris în 1956 de J. Şinele face parte din viaţa cotidiană. SINGURĂTATE. de circulaţie. La aceste tulburări se asociază de obicei dureri. apare în cazul în care copilul trăieşte într-un mediu instabil. când spunem: „Nu ştiu ce m-a apucat. de exemplu. „haotic". locuri pe care autorităţile locale Sinuciderea se întâlneşte aproape în sunt obligate să le ţină sub pază. Cât despre C. ansamblul impulsiilor primare. introdus în psihologie de Georg Groddeck (1866-1934) şi reluat de Freud.Germaniei şi în Japonia şi 22 în Franţa. conduită patologică Unele sinucideri. mai în accidente. de exemplu. inconştient. Este vorba de un nevrozat. ceea ce explică faptul că 72% derilor la 100 000 de locuitori era de 9 în dintre ele utilizează somnifere şi tran. ditate. Unii indivizi optează de bunăvoie pentru singurătate şi. Sinistroza nu colici care îşi premeditează demult moartea. dacă nu imposibil orice angajament afectiv durabil şi profund. greu de controlat de către conştiinţă. . mai ales când survine dintr-o dată.C. el face din Sine o entitate „supraordonată" Eului. Luccioni. incapabili indemizaţie maximală. după o viaţă bogată în relaţii umane. pentru majoritatea oamenilor. Sutter şi H. el îşi aminteşte de fapte trecute. în limba germană — nota trad. Persoana care prezintă acest tip de sindrom poate fi inhibată în relaţiile sau. desemnează ceea ce este absolut primitiv în om. tot ceea ce este personal: „Eul". în acte ratate sau în simptome nevrotice. energia care ne pune în mişcare şi orientează acţiunile noastre. SINDROMUL LUI KORSAKOV. nu ştie cum să se comporte în viaţă). S-a constatat. ceea ce face dificil. incluzând nu numai conştientul şi inconştientul.S. Şinele este prelungirea inconştientă a Eului".Anglia. ceea ce se transformă frecvent în nevroză depresivă. Acest termen \das Es. pe cât se pare. el fabulează cu aplomb. mai mult sau mai puţin clandestine. o diminuare a reflexelor şi o atrofie musculară.

R.). piele). De exemplu. Este suficient un eşan. sistem digestiv). anchetă vizând un eşan. Cel mai adesea copilul Pe de altă parte. Sondajul de opinie permite aproximarea realităţii. are tendinţa de a căuta aventura. legea din Prima fază de somn paradoxal durează 19 iulie 1977 a prevăzut instituirea unei aproximativ 15 minute şi marchează finalul comisii care să vegheze asupra obiectiprimului ciclu al somnului. SOMATOTIP. somnul mediu.): somnul cu unde lente (sau „somnul lent"). iar notaţia 1-1-7 ectomorfu i absolut. în funcţie ei ambiant (K. susceptibile să determine o validitate de ±3%. vis sunt concentrate îndeosebi în M. somnul uşor. caracteristică temperamentală. a Institutului francez din cauza că traseul E. Kleitman au descris două tipuri de somn. este legată.O. Dement şi N. W. Spaimele nocturne apar în timpul somTrebuinţa de a dormi este vitală: un animal care este împiedicat să doarmă moare. minute la o oră. H.). somnul este profund (sunt necesari stimuli Sondajele de orice natură s-au multiplicat. echivalent somn rapid. Sheldon.F. obiectivate de traseele electroencefalografice (E. numit şi „somnul paradoxal" (M.G. prima dozând gradul de endomorfie (viscere. riscul. fără SPAŢIU VITAL. normal. La un om vitătii şi calităţii sondajelor. Somatotonia. hi nu recunoaşte percauza instabilităţii* comportamentului şi a soanele care îl înconjoară şi nu reacţiounor tulburări caracteriale de felul acce. pe copil cu ameninţări stupide şi să nu-1 ia Uneori este oportun să se cunoască rapid cu ei în pat ca să doarmă. De la crearea în 1938. câmp psihologic cheltuieli excesive. 1988). Montagner. plânge.. Cât despre somatotipul 4— -4. acesta ar exprima tipul perfect echilibrat. şi rezultatele şcolare: 61% dintre copiii Frecvente între vârsta de 2 şi 6 ani. Stevers consideră că tipul constituţional. Somnul lent se împarte în patru stadii: adormirea. de sex. organismele de acela al momentului trezirii.R. există o corelaţie. tion de populaţie reprezentativ şi Dispar aproape întotdeauna în mod care are drept scop conturarea unei spontan. se observă 4-6 cicluri succesive de somn lent şi de SPAIME NOCTURNE. puterea. Această stare poate dura de la câteva perioade de izolare (H. W. Psihoterapia este utilă. somnul cu unde rapide. cu toate că specializate de acest tip au proliferat. dacă nu readoarme.care înglobează persoana şi mediul tion de 100 de persoane bine alese.spaimele nocturne afectează 1-3% dintre ziere de cel puţin un an în raport cu vârsta copii. între durata somnului nici o amintire despre cele întâmplate. a doua gradul de mezomorfie (schelet. ţesuturi conjuctive). stare fiziologică periodică. definită prin reducerea activităţii. nu are o legătură cauzală. Pentru a se evita orice derivă.nează la solicitările lor. foarte puternici pentru a-1 trezi din somn iar anchetele de opinie fac în prezent parte pe individul care doarme). energiei. care dorm mai puţin de şase ore au o întâr. niciodată în cursul Privarea de somn rapid duce la tulburări somnului paradoxal. profesie. Poulignac. Stoetzel. strigă. rienţe traumatizante sau a unor conflicte intrapsihice legate de dezvoltarea psihoSONDAJ.O. Somatotonul (sau somatotonicul) este mai degrabă extravertit. De obicei sunt consecinţa unei expementală normală (J. vârstă. Somnul rapid este numit „paradoxal" de către J. dimineaţa. SOMATOTONIE. Fiecare ciclu durează în medie al coşmarului care poate surveni la între 90 şi 120 minute. în biotipoligia lui W. Perioadele de din viaţa cotidiană a concetăţenilor noştri. nului lent (stadiul IV). Sheldon şi S. se poate exprima printr-o serie de trei cifre. aria geografică de în acest spaţiu se situează variabilele domiciliu etc. SOMN. pentru ca sondajele să aibă interdependente. la trezire. Cifrele 1 şi 7 reprezintă minimum şi maximum de dezvoltare. fiind greu de calselor de agresivitate care alternează cu mat. este apropiat al opiniei publice (I. comportamentul individului la un moment Hipnogramă (reprezentare grafică a unei nopţi de somn) a unui subiect normal . Deodată subiectul se psihice care pot merge până la psihoză". lupta. competiţia.E. organe de simţ. agită. somnul profund (traseu continuu de unde SPAŢIU VITAL delta). de mezomorfie'. în cursul unei nopţi. 1979). H. derivat din dezvoltarea celor trei foiţe blastodermice (endoderm. expresie cantitativă care traduce ponderea relativă a celor trei componente primare ale constituţiei fizice a unei persoane. ormula 1-7-1 ar corespunde lui extrem. tip psihologic caracterizat prin predominanţa funcţiilor musculare. a treia gradul de ectomorfie (sistem nervos. de exemplu). a dorinţei de a se impune. S. Fiecare persoană participă insă în mod inegal la cele trei tendinţe şi există multe somatotipuri mijlocii (4-3-5.P. gesticulează.O. Jouvet) sau faza „mişcărilor oculare rapide" (M.SOMATOTONIE „schemei corporale"* sunt întotdeauna semnul unei afecţiuni neuropsihiatrice. dacă aceste tipuri există. copil în timpul nopţii. pare cuprins de panica.E. atunci -1 ar corespunde endomorfLI 1 ui pur.sexuală (sentimente agresive şi oedipiene). dar trebuie imagini despre opinia persoanelor să le cerem părinţilor să nu-1 neliniştească interogate. în ceea ce priveşte constituţia fizică. mezoderm şi ectoderm). a activităţii. de la 1 la 7. relaxarea t o n u s u l u i m u s c u l a r şi suspendarea conştiinţei. Lewin). muşchi. ideile şi aspiraţiile publicului.G.

Procedează după aceea la reducerea informaţiilor. pe când la copil ele sunt adesea complexe. resping normele meteorologice). asociată cu încorporarea sen. Demersul statistic cuprinde trei momente principale: colectarea şi prezentarea observaţiilor. căci ea nu numai că reprezintă baza conştiinţei de sine. rare). Această din urmă achiziţie este fundamentală. spre a extrage din ele rezultate numerice. Ea constituie sociale. devin inadaptaţi sau STARE DE ABSENŢĂ. numai către vârsta de doi ani este dobândită noţiunea de totalitate corporală (după R. scurtimea ei îi în sugerea degetelor.dreptul la respect din partea tinerilor. se revoltă. Bernoulli femeia la curtoazie din partea bărbatului (1654-1705) şi matematicianul francez etc. adesea. pornind de la care se va exercita reflecţia sa (analiza rezultatelor.. semisomn. bazate pe aproximativa regularitate a unor Statutul defineşte de asemenea drepfenomene. el reîncepe să se scape pe el). situaţie a unei persoane s-au cules şi s-au coordonat informaţii într-un grup social. rareori olfactive. elaborarea unei ipoteze. slăbirea voltare a sexualităţii infantile (circa sau suspendarea conştiinţei. compus din obiecte care are fiecare forma sa proprie. fizicienii. a imaginii materne.STADIU ORAL luna a şasea. plinesc cu uşurinţă rolul* care decurge din industriaşii (controlul fabricaţiei). statisticianul despuiază metodic informaţiile culese. încă din cea mai îndepărtată Antichitate STATUT. reprezentând fie peisaje. la care adultul rămâne indiferent. în faza iniţială a colectării informaţiilor se introduc erori care pot STATISTICĂ. Supărarea şi oboseala pot să ducă la o slăbire a stării de veghe în aşa măsură încât adaptarea la realitate să fie perturbată. spre Absenţa ei este frustrantâ. Majoritatea să se extindă: fac apel la ea economiştii. cuprinzând anul al doilea şi al STARE HIPNAGOGICĂ. la fenomene.acesta. Cu toate acestea. potrivit care au introdus calculul probabilităţilor în poziţiei pe care o ocupă în grup. de care individul rămâne străin şi care dispar o dată cu trecerea în somnul veritabil. care arde de nerăbdare tive.). statice sau dinamice. stele strălucitoare. de a-şi arăta ostilitatea faţă de ei. în teoria psihanalitică. Subiectul îşi supt. adesea neplăcută şi angoasantă. extrase din ansamblul ordonat. când plăcerea dintr-odată şi nu durează decât câteva cea mai mare este procurată de clipe (de la 5 la 15 secunde). interpretarea. distracţie atât de puternică încât individul nu mai este pe moment adaptat la împrejurări.se stabilesc între oameni: copilul are telor. sursă de saţietate şi de Absenţa epileptică simplă |este vorba de linişte. puncte. şi conforstatistică. Aceste viziuni hipnagogice. copilul se recunoaşte în oglindă între luna a douăzeci şi şasea şi a treizecea). dimpotrivă. agricul. Stăpânirea sfincterelor îi dă o nouă putere. cutanată) ca năucit. se asociază cu o intensă satisfacţie.„absenţă" (sau absenţă epileptică). care survine primul an de viaţă). într-o primă fază. refuzând să se lase închişi torii (relaţiile dintre recolte şi condiţiile într-un cadru determinat. devine palid şi zorială (vizuală. rămânând extrem de prudent în generalizările sale. indivizilor îşi acceptă statutul şi îşi îndesociologii.| nu duce la pierderea tonusului şi nu lasă nici o amintire. verificarea). aceea de a-i satisface pe adulţi sau. De atunci încoace câmpul de turile şi datoriile persoanei şi constituie un aplicaţie al acestei noi ştiinţe nu încetează element al conştiinţei de sine. La adult. deoarece sunt privite cu un ochi critic. ea nu mai apare ca un haos neorganizat. de exemplu. în deosebire de criza majoră de epilepsie — această stare de tensiune. în domeniul patologiei. ci ca un univers ordonat. Ele nu pot fi asimilate nici halucinaţiilor. fie siluete umane sau animale. substituind totalităţii datelor un mic număr de rezultate cifrice. de Laplace (1749-1827) au fost cei conduită a celorlalţi faţă de sine. reducerea şi analiza acestora. ci devine şi modelul tuturor obiectelor: lumea nu mai este fragmentată. extrăgând legi şi previziuni mându-se rolului care se aşteaptă de la el. prima fază de dez. de cele mai multe ori simple: forme geometrice. a ansamblurilor numerice şi a relaţiilor lor. dar el este mereu gata să şi-1 retragă în cazul în care se simte frustrat (la naşterea unui frăţior sau a unei surioare. deoarece STARE LIMITĂ -* CAZ LIMITĂ ştie că. caută destinderea nota trad. sondaje"). prezentând în acest timp uşoare mişcări ale pleoapelor şi globilor oculari.S. manifestările vizuale sunt 298 . dar până în secolul al XVI-lea dreptul la protecţia adultului. Sugarul. Alţii. cel de al doilea stadiu fost întrerupte. Fiecare se aşteaptă la o anumită P. mai ales vizuale (uneori audiincitarea părinţilor. spirale etc. Achiziţia deprinderilor de igienă este primul cadou pe care copilul îl face mamei sale. evaluarea recol. metodă de studiere falsifica absolut toate calculele. STATUT unul din fundamentele cele mai solide ale psihologiei aplicate (teste'. materiile sale fecale. provoacă la copil o stare afectivă particulară. stare de treilea de viaţă. Statutul condiţionează raporturile care numerice din diferite domenii (recensământul persoanelor. Satisfacţia puseului libidinal este condiîn perioada de adormire care precedă ţionată de evacuarea intestinală: mucoasa somnul veritabil se pot produce unele anală a devenit zona erogenă. Fenomenele acestea se diferenţiază de vise în sensul că sunt produse stereotipe. psihologii. militarii (balistica). al dezvoltării sexuale a copilului. auditivă. pe care le grupează într-un tablou. gustative sau senzisă-l vadă curat. se numeşte STADIU ORAL. Prezenţa mamei. nu antrenează adeziunea subiectului şi se alimentează din obiectele din mediu.. Matematiciaul elveţian J.opreşte activitatea în curs. Zazzo. bătrânul are acest studiu a rămas pur descriptiv (numă. oglinda începe să-l intereseze şi el pare să întrevadă raportul dintre aceasta şi reflectarea unei persoane. manifestă interes faţă de tive). în final el îşi formulează concluzia (care ţine seama de marja de incertitudine calculată matematic). permite subiectului să-şi reia discursul sau activitatea din punctul în care acestea au STADIU SADIC-ANAL. ceea ce francezii numesc „petit mal". copilul. Către vârsta de un an el începe să înţeleagă că imaginea din oglindă este reflectarea propriului său corp şi nu un dublu independent de el însuşi.

Stângăcia nu este o infirmitate. cuvânt englez utilizat întâmplă ca sterilizarea să fie cerută de taţi pentru prima dată de H. Aron) şi constituie un obstacol în calea comunicării. îi datorăm mai multe lucrări. 300 gravă lezare a respectului persoanei.. STERILIZARE. în Franţa acest procedeu este mai ales combătut: adversarii săi îl găsesc inutil şi văd în el mai ales o STEREOTIP. unor agenţi sau condiţii care pun în instabilitate emoţională). în cazuri extreme. îşi cheamă părinţii. dar regretele sunt frec care se găseşte un organism amevente. Orice factor susceptibil de a distruge culpabilitate şi uneori chiar tulburări de acest echilibru. care se traduce prin apariţia tuturor semnelor proprii acestei stări.sunt acelea cu terapeutul. cazurile de sterilitate iremediabilă devin mai rare. pentru a desemna starea în mai vor alţi copii. spune sociologul R. pacientul este ştiinţe sociale a Facultăţii de Litere din izolat şi lăsat pradă propriilor sale fanBordeaux (1945). încă din Antichitate găsim apărători ai sterilizării subiecţilor purtători de tare care pot fi transmise descendeţilor.Paris. lipsă de fecunditate. formă de tra.ea corespunzând unei organizări nervoase simetrice aceleia a dreptaciului.F. arătat că şocurile afective. femeia se deprimă. la stângaci dominanţa aparţine emisferei cerebrale drepte (după cum este cunoscut. iritabilitate. 1987). Variabile cu starea relaţiilor dintre grupuri. subiectul este (1954). absenţa progeniturii îi nelinişteşte pe soţi. bazată pe reviviscenţa unor agregat de filosofie. adjectiv care desem. (1967). Stoetzel. care al opiniilor. regimul nazist o făcuse obligatorie în anumite cazuri (arieraţi mintali etc). în Germania. provoacă alterarea. o emisferă cerebrală comadă jumătatea opusă a corpului). (traumatism. celei de a doua perioade. este numit „agent stresant". ci doar pe anecdote. cum ar fi pierderea soţului. el franceze de sociologie". fără a fi verificat vreodată valoarea acestor clişee. Se STRES. donare de ovul. şedinţe comparabile.). contrariindu-1 şi creând astfel o situaţie conflictuală generatoare de tulburări cum sunt dislexia. frig. este legat de mecanismele situaţie (aplicarea testelor.P. idee preconcepută. Retrăind evenimente 301 . fenomen susceptibil de a ţioasă sau psihologică (emoţie). Pe când la acesta există o dominanţă cerebrală stângă. pentru a-i face sterili. spune J. STEREOTAXIE• > • TIGMOTAXIE. după câţiva ani de viaţă conjugală. atitudinile revoluţionare nu sunt asociate în mod special unui statut economic aparte. influenţând chiar şi percepţiile. creşterea riscului de a contracta afecţiuni grave. transfer de embrion. „ci unei poziţii determinate a individului faţă de statutul sân personal".prăbuşirea mecanismelor de apărare ale nează un eveniment ce depinde de organismului împotriva bolilor şi. ba chiar STOCASTIC. care se întinde pe între care: Tineret fără crizantemă şi sabie intervalul a mai multe luni. STOETZEL (Jean-Antoine). o conduită specinează atât agentul agresor cât şi reacţia fică unui organism. datorită progreselor ginecologiei şi geneticii (inseminare artificială. care determină un comportament obserNumeroase observaţii ştiinţifice au vabil. STRIGAT PRIMAL Toate stereotipurile propagate de rnass media sunt false. -» GÂNDIRE SCHEMATICĂ. apariţia senti. Faptul acesta nu ar constitui nici o problemă dacă anturajul stângaciului nu ar interveni în mod abuziv. de curajul germanului.).O. La femeie dorinţa de a avea copii poate fi atât de puternică încât să determine uneori manifestări psihosomatice' semnificative cum este amenoreea (suprimarea inenstruatici) sau chiar graviditatea nervoasa. nespecific. chimică (otravă). de vigoarea turcului. inclusiv cancerul. în ţările scandinave şi în Elveţia. stare a celui care are tendinţa de a se servi în mod spontan de mâna stângă. După ce a ocupat catedra de durează trei săptămâni. în general. Valorileintegrat într-un grup în care se desfăşoară prezentului: o anchetă europeană (1983). tament concepută de Arthur Janov Fost elev al Şcolii Normale Superioare. La Piere. dată fiind încrucişarea fibrelor nervoase. este numit profesor de tasme.ninţat de dezechilibru sub acţiunea glare a dispoziţiei (depresie. Psihologia socială (1963)..în consehazard. infecSTIMUL. ea poate prezenta tulburări nevrotice şi. ele devin inamicale o dată cu creşterea tensiunii (R. în litere (1943) pentru a sa Teorie a opiAceastă psihoterapie se împarte în două niilor şi pentru al său Studiu experimental perioade. După Selye'. Se constată destul de des o dere.. Copleşit de emoţii. fie el factor de origine fizică comportament mai severe. Este fondatorul Institutului francez să-şi rememoreze trecutul. deoarece adesea nu este vorba decât de o întârziere a maturizării neuropsihice. pe care le-a condus strigă. în cazul unui copil suspect de stângăcie este recomandabil să ne abţinem de la orice intervenţie intempestivă şi să lăsăm să lucreze timpul. -» EUGENIE.pericol mecanismele sale homeomentului de inferioritate şi chiar de statice. Selye. care se impune membrilor unui grup. STERILITATE. psiholog francez (Saint Die.) şi al „Revistei trola sentimentele. Acesta îl invită 1978). în şi mame din familiile numeroase. se numeşte stimul orice puns. neîntemeiată pe date precise. bâlbâială sau enurezia. care nu 1936. obţine titlul de doctor suferinţe din trecut. 1910 STRIGĂT PRIMAL. în cursul până în 1984. plânge. Singurele sale contacte cu semenul psihologie socială la Sorbona (1955. cinţă. Actualmente sterilizarea se practică în mai multe state din America. corpului la acesta.T. de exemplu) neuroendocrine (diencefalohipofiziare). Vosges.STÂNGĂCIE reformatori. intervenţie chirur gicală practicată la bărbat sau la femeie. caută să se sinucidă. Când orice speranţă de a da naştere unui copil este pierdută. Din fericire. în cursul primei perioade. STÂNGĂCIE. Contrar la ceea ce ne putem imagina.. Termenul stres desemprovoca o reacţie. Cunoştinţele noastre despre lucruri nu se bazează adesea decât pe „se spune": vorbim de calmul britanicului. fără a-şi conde opinie publică (I. acest răsPrin extensie.

emoţiile repetate duc uneori la leziuni organice etc. Spiritul de competiţie şi unele vocaţii militare se explică prin sublimarea agresivităţii. Element stabil al unui ansamblu organizat. Mai târziu. acestea sunt înscrise în tabloul B al substanţelor otrăvitoare.STRUCTURA dureroase. morfina. Sublimarea joacă un rol extrem de important în adaptarea individului la mediul său. este ceea ce sesizăm imediat ca pe un tot nedecompozabil. asupra accidentelor de sănătate. în acest sens. de exemplu. documente p e r s o n a l e : p r o d u c ţ i i a r t i s t i c e (desene. care a p a r ţ i n e subiect u l u i g â n d i t o r şi c a r e nu p o a t e fi t r ă i t decât de el. Termenul subconştient nu este totuşi un sinonim al termenului inconştient*. STRUCTURĂ. Ca să reluăm o imagine cunoscută. format din elemente uitate care tind să revină în conştiinţă.estc ceea ce ne permite să recunoaştem o melodie când ea este transpusă într-un alt ton. Unii psihologi. hidrogenul şi oxigenul. u n e o r i . STUPEFIANT. Lucrul acesta este adevărat în toate domeniile organizării. Acest termen a fost introdus în psihanaliză de către S. Dacă sunt asociate două corpuri. dar la care ea reacţionează imediat în mod inconştient. dar acumularea de fapte şi tratamentul statistic nu dau decât o viziune matematică. iar pentru alţii ceea ce este definitiv inconştient şi de care nu se poate dispune. ceea ce i se întâmplă unuia afectează întregul: frica ne face să tremurăm. într-un astfel de caz vorbim de subcepţie sau de „percepţie subliminală". putem spune că sublimarea este comparabilă cu acţiunea omului care transformă o cădere de apă devastatoare într-o sursă de „cărbune alb" producătoare de electricitate. jurnale intime e t c . sunt integrate personalităţii. este o activitate mentală de care nu suntem cu totul conştienţi. STUDIU DE CAZ. „Strigătul primai" este mai mult decât o abreacţie sau decât un catharsis. dă apa). cred că femeia care îşi alăptează pruncul stabileşte o comunicare privilegiată cu acesta. Din ansamblul elementelor r e c o l t a t e se extrag preţioase informaţii a s u p r a subiecţilor înşişi. Stupefiantele cele mai cunoscute sunt heroina. derivare a u n e i energii i n s t i n c t u a l e c ă t r e u n scop social elevat. ar avea o bază intercorporală şi estez. de exemplu. SUBCONŞTIENT. Pentru unii acest termen desemnează ceea ce este latent însă disponibil (cunoştinţele şi amintirile. de i n h i b a r e a c e n t r i l o r nervoşi. mod în care părţile u n u i t o t se ordonează î n t r e ele. Cu grupurile se procedează în mod analog. Studiile de caz sunt acelea care permit formularea unor judecăţi decisive. Structura este aceea care îi dă ansamblului unitatea sa şi părţilor valoarea lor. 303 . vorbim atât de structura unui edificiu sau a organismului (K. Concepţiile lui Janov se înscriu în curentul american al psihologiei umaniste. Studii experimentale privind comunicarea şi mijloacele de comunicare au pragul perceptiv sunt totuşi susceptibili de a provoca un răspuns diii partea organismului receptor (reacţia electrodermală. dacă nu legi de o r d i n general. deoarece se poate asocia chiar şi cu manifestări somatice ca. Invers. ale cărui elemente sunt refulate şi indisponibile. Este meritul Gestaltpsychologie' de a fi demonstrat relativitatea esenţială părţi-întreg. permiţându-i o ajustare socială care nu dăunează dezvoltării personale. pe oamenii politici şi pe militari (propagandă*). Freud. Goldstein) cât şi de structura unui grup social sau a comportamentului (M. Stupefiantele sunt obiectul unor convenţii internaţionale. Psihologia este ştiinţa care încearcă să lege punctul de vedere obiectiv cu cel subiectiv. Relaţia intersubicctivă. modificarea unui element al întregului transformă structura globală. Structura este „forma" nativă a organizării elementelor care o compun (elemente care nu semnifică nimic prin ele însele. continuă să acţioneze asupra conduitei. cannabis. MerleauPonty). SUBIECTIV. apariţia de echimoze în locurile unde subiectul primise lovituri pe când era copil. corpul şi spiritul sunt indisolubil legate şi interdependente. bazată pe semnale care nouă ne scapă. structura este recognoscibilă în pofida transformărilor suferite de respectivul ansamblu. detaşate de obiectele lor iniţiale. fiind investite în echivalenţi care au o valoare socială pozitivă. de exemplu. pe care se întemeiază identificarea cu semenul. fiind susceptibilă de considerabile aplicaţii practice. neavând sens decât prin participarea lor la ansamblu). Mcrleau-Ponty). Psihanaliştii cred că subconştientul. J. observare aprofundată a u n o r subiecţi particulari care c o n t i n u ă . în c u r s u l căreia se culeg t o a t e datele posibile cu privire la u n a şi aceeaşi persoană: informaţii asupra mediului său de viaţă. Freud pentru a desemna mecanismul de apărare* al Eului prin care unele impulsii inconştiente. Binet. ia naştere ceva nou. S. îi interesează în special pe psihosociologi (publicitate*). cum ar fi teama de a fi plasat în pensiune.. Este probabil că în comunicarea umană acest proces perceptiv infraconştient joacă un rol foarte important. în Franţa. r e a c ţ i e a organism u l u i la o e x c i t a ţ i e „ p e r c e p u t ă " inconştient. subiectul se eliberează de tensiunile sale. Halucinaţiile sunt pur subiective. de exemplu). ale cărui calităţi sunt diferite de calităţile părţilor (legarea a două gaze diferite. iar altruismul prin sublimarea energiei instinctului sexual. SUBCEPŢIE. • > PERCEPŢIE. -+ REFULARE. dar şi i p o t e z e . de exemplu). ani întregi. picturi.). dar timpul este o noţiune atât obiectivă (măsurabilă) cât şi subiectivă (variabilă de la individ Ia individ şi în raport cu situaţiile trăite). care s-au ocupat de relaţiile mamă-copil (îndeosebi R. iniţial s u b s t a n ţ ă a cărei a d m i n i s t r a r e g e n e r e a z ă o s t a r e de t o r o p e a l ă . A. Fiinţa vie este şi ea un întreg unificat. conştiinţă obscură.iologică (M. Alterarea unei singure note într-o compoziţie muzicală este de ajuns ca să transforme melodia. SUBLIMARE. Piaget şi-au elaborat teoriile pornind de la câteva studii de dele cantitative. LS D. Subcepţia. abstractă a realităţii. drog n a t u r a l sau s i n t e t i c care are efecte psihotrope'. Spitz)..

din fiecare serie. congenitale sau precoce. repetând sunetele vocilor auzite.S. acelei imagini globale purtătoare de conţinut afectiv şi social. de care suferă 1 250 000 de persoane. azi Nitra. Testul de diagnosticare a impulsiilor sau Geno-test. 1986). potrivit datelor statistice ale Ministerului Educaţiei Naţionale. . în rândul populaţiei. Dintre lucrările lui Szondi. Din nefericire această luare la cunoştinţă este tardivă. cităm: Diagnostic experimental al impulsiilor (1952). Numai către luna a noua se manifestă o deosebire: pe când unul se pregăteşte activ să vorbească. Introducere în analiza destinului (1971).Kusnacht. Teoria destinului sau teoria „anancologică". când retardarea însuşirii limbajului este patentă. astenie". fiind rezervat în principal membrilor anturajului. Oboseala reziduală acumulându-se. în 1987. surdităţi profunde. semisurzi sau hipoacuziei*. în consecinţă. Depistarea surdităţii trebuie să fie cât mai precoce cu putinţă. Subiectul trebuie să aleagă. ori este luat drept unul cu tulburări de caracter' (pentru că nu răspunde când i se vorbeşte sau face altceva decât i s-a cerut să facă).SZONDI un semn de sociabilitate. două personaje simpatice şi două antipatice. trebuie temperată ardoarea şcolarilor prea studioşi. Ideea de bază este că alegerile afective nu se fac la întâmplare. mai ales în preajma examenelor. un copil surd este considerat a fi un întârziat mental sau un afazic (întrucât nu vorbeşte). psihiatru elveţian de origine maghiară (Jnyitra. slăbire sau pierdere mai mult sau mai puţin totală a auzului. SURMENAJ. numai târziu. care aruncă o punte între genetică şi psihanaliză. în raport cu proporţia handicapului. părinţii îşi pun făţiş problema bunei funcţionări a auzului copilului lor. stare a celui care este surd şi mut. Spitz). Cu toate acestea. Cele douăzeci şi patru de alegeri sunt reprezentate sub forma unui SURDOMUTISM. în pofida prezenţei a numeroşi surzi. care afectează 2 100 (XX) de persoane în Franţa (D. de care suferă 340 (XX) de persoane. vate. Cu toate acestea. Un copil din circa 2 500 este atins de surditate profundă încă de la naştere sau puţin după aceea. Nu rareori. Surmenajul şcolar sau profesional poate fi responsabil de accese delirante şi chiar de conduite antisociale. pentru că şi unul şi altul gânguresc începând din luna a treia sau a patra. a fost mult criticată. deoarece limba maternă se învaţă încă de la naştere. Copiii surzi au nevoie de un învăţământ special'. celălalt devine din ce în ce mai tăcut. într-adevăr. Numai către vârsta de 5-6 luni surâsul devine electiv. au fost şcolarizaţi în aceste stabilimente 6 759 copii surzi. oboseală excesivă. părinţii cu greu admit că pruncul lor ar putea fi un deficient auditiv. Slovacia. SURDITATE. private total sau aproape total de simţul auzului. la Ziirich şi la Paris. Este cunoscut mai ales pentru testul său proiectiv şi pentru a sa teorie a destinului. Copilul surd nu se distinge de copilul normal. Munca musculară sau intelectuală intensă şi prelungită provoacă o oboseală pe care somnul nu izbuteşte întotdeauna să o repare total. ucigaşi e t c ) . uneori. surdităţi medii (pierderi între 40 şi 70 dB). distingem: deficienţe auditive uşoare (pierderi de mai puţin de 40 dB). confuzie mentală*. de auz. unde cadrele didactice dispun de echipamente pedagogice adec- „profil impulsionai".S. Pentru ei au fost create instituţii şi clase speciale. cuprinde şase serii de câte opt portrete de psihopaţi sau de indivizi „devianţi" (homosexuali. ci formei umane care se apleacă asupră-i (R. Această prejudecată stă la originea unor grave desconsideraţii şi a unor erori de diagnostic. 1985). dar are şi mulţi apărători la Universitatea din Louvain. deficienţe severe (pierderi între 70 şi 90 dB). 1893 . veghindu-se la repartizarea armonioasă a perioadelor de odihnă în munca lor. SZONDI (Leopold). din Franţa.A. care lovesc doar circa 115 000 de persoane. în această situaţie.. rezultă o stare de epuizare caracterizată de pierderea dinamismului. ci că rezultă dintr-o certă rezonanţă produsă de obiect (fotografii) asupra subiectului. absenţa limbajului este consecinţa directă a privaţiunii. Elveţia. La început copilul nu-i surâde mamei. anxietate şi. Libertate şi constrângere în destinul indivizilor (1975).

şi indici fiziologici de felul frecvenţei cardiace şi temperaturii corpului. de interesul manifestat de acesta pentru muncă. Asupra şarjei de muncă acţionează însă şi alţi factori. Multe cadre didactice par dezabuzate. pentru unul şi acelaşi operator. mişcare peda gogică b a z a t ă p e p r i n c i p i i l e u n e i e d u c a ţ i i f u n c ţ i o n a l e * c a r e s ă respecte interesele şi trebuinţele copilului. memorizarea unor cunoştinţe luate din cărţi şi pasivitatea. apoi Reproducţia. mediu în care are de îndeplinit noi roluri. în general. scris. Intrarea în şcoală îi pune copilului mic probleme uneori dramatice. care favorizează metodele receptive şi învăţarea dogmatică. 1970) au demonstrat că determinismele sociale sunt imuabile şi că şcoala nu poate decât să reproducă inegalităţile sociale. din punct de vedere teoretic.). şcoala îi oferă copilului mijlocul de a se socializa stabilind legături de camaraderie şi eliberându-se treptat de anumite ataşări familiale. STRES. generat de legi şi de o disciplină cu care nu este obişnuit. cu toate că eficacitatea lor este discutabilă.. care modifică vizibil existenţa sa şi la care el nu reuşeşte momentan să se adapteze. a căror existenţă. el îşi diminuează neîncetat pretenţiile.. a creativităţii" şi a simţului critic.. De ani şi ani. şcoala nu urmăreşte doar să-i transmită cultura". cum sunt munca liberă în grup şi studiul individual cu ajutorul fişelor. Dar P. ci pe fapte de viaţă reală. ea îi reuneşte pe şcolari în mici comunităţi care se autoadministrează şi foloseşte tehnici ingenioase. istorie locală. Şcoala activă utilizează un bogat material pedagogic. t r a u m a t i s m c a r e d u c e la o p e r t u r b a r e în organism. Copilul învaţă aici să-şi exercite spiritul său de observaţie şi să pună în joc legile experimentării nu numai pe montaje artificiale. cheltuială energetică pe care trebuie să o facă un muncitor spre a îndeplini o sarcină. Cel mai adesea este vorba de o frustrare: pierderea unei fiinţe iubite. -• SOCIOGRAMĂ. în general. în Franţa. autonomia şi independenţa elevilor. Passeron (Moştenitorii. calcul) şi de mijloace logice ale gândirii. înstrăinându-i pe individ de comunitatea umană. la instalarea progresivă a unei stări depresive: individul se simte tot mai devalorizat pe măsură ce trec zilele în care el nu are de lucru. şcoala este în criză. -+ CLAPAREDE (EDOUARD). . Măsurarea şarjei fizice a unei munci este. cum sunt ambianţa şi relaţiile interpersonale din atelier. făcându-1 să împărtăşească normele şi valorile admise. lipsă de lucru. Şarja mentală este mai dificil de evaluat. Asistăm. Ş O C . Şocul emoţional sau „şocul afectiv" rezultă din apariţia brutală şi neaşteptată a unui element nou în viaţa unui individ. părinţii nici n-o bănuiesc. ea organizează studii în jurul centrelor de interes şi cunoaşterea mediului (geografie fizică şi umană.C. în funcţie de personalitatea muncitorului. Ea se bazează în principal pe criterii fizice. şcoala activă urmăreşte descătuşarea spiritelor. Scopul acestora este să provoace o perturbare bruscă a echilibrului interior. > • ELECTROŞOC. i n s t i t u ţ i e care distribuie u n î n v ă ţ ă m â n t colectiv. în mod tradiţional. ceea ce nu se poate să nu afecteze munca lor şcolară. ci mai ales să-1 integreze pe copil în colectivitate. floră. Suma de cunoştinţe instrumentale pe care şcolarul trebuie să le achiziţioneze este foarte mare şi timpul de care dispune este limitat. O altă ambiţie a sa este să compenseze deficienţele culturale ale mediului familial şi să le dea tuturor elevilor aceleaşi şanse de reuşită socială. ŞCOALĂ. Pentru noul şcolar este vorba să se integreze într-un mediu diferit de acela care îi este familiar. a inţiativei. ar trebui să înceapă prin remedierea acestei stări de fapt. de la un moment la altul. pentru a obţine un nou post. ŞOMAJ. Este şcoala participării. dar ea se izbeşte de obstacole care nu pot fi ignorate. în tratarea maladiilor mentale încă mai sunt uneori folosite şocurile terapeutice. Bourdieu şi J. care îl privesc în mod direct. ezită în alegerea metodelor pedagogice şi nu ştiu cum să facă faţă haosului în care se zbat elevii şi cerinţelor contradictorii ale familiilor şi administraţiei. Paralel cu dobândirea de unelte ale culturii (citit. Faţă de ai săi el se simte mai mult sau mai puţin vinovat. Şomajul prelungit. şomajul are repercusiuni şi asupra copiilor. Şcoala activă corespunde cu siguranţă modului de educaţie care convine cel mai bine copiilor. cel mai adesea fabricat de elevii înşişi. Consecinţele psihologice şi chiar somatice ale şomajului sunt adesea dramatice. doarece ea poate varia de la o persoană la alta şi. Contrar şcolii tradiţionale. faună.. în acest caz se produc în organism modificări umorale şi neurovegetative comparabile cu acelea produse de un şoc biologic. umoral şi vegetativ al bolnavilor. PETRESCU (IOAN C ) . cum sunt consumul de oxigen respirat. -• FRUSTRARE. relativ simplă.ŞOMAJ ŞCOALĂ ACTIVĂ. mulţi dintre ei trăind sentimente de anxietate. ŞARJĂ DE MUNCĂ. o ruptură pe plan erotic. Clasele sunt supraîncărcate şi cadrele didactice sunt în număr insuficient. Dar şi o surpriză plăcută poate duce la aceleaşi perturbaţii. de asemenea. constituie o gravă ameninţare pentru sănătatea sa mentală. Pentru ca metodele active să se poată răspândi. Ea este.

TALENT. Măsurarea inteligenţei (1940). în societăţile totemice este res. selecţiei copiilor dotaţi etc. sentiment profund de de identitatea sa. Tabuurile şi precep. împiedicată să se realizeze plenar. corespunde unui tabu a cărui origine rămâne misterioasă. comparată şi aplicată al Universităţii din Cluj. între altele: Constituţie biopsihică şi criminalitate (1938). Tandreţea este iniţial o impulsie sexuală TACTISM. apelând la arsenalul psihotehnicii. rator. TABU. Profesor de psihologie. Freud tandreţea nu face nimic altceva decât să reproducă prima modapentru foarte scurt timp. Sinonim al taxiei*. A mai scris. 1881-Cluj. 1958). Se cere ca talentele să fie adusă uneia din aceste entităţi culturale detectate. de motivaţiile subiectului şi de lent de-a lungul vremurilor. în lucrarea sa deschizătoare de drum nou la noi în ţară. aptitudine naturală sau tele aferente constituie un cod moral care dobâdită de a face un lucru. un mate. adică are un caracter atât „spartă" (formă imperfectă) este văzută ca sacrii cât şi satanic. Orice lezare mediul social. Prohibirea incestului un cerc complet (formă perfectă). frecvent utilizat in psihologia Pentru S. ca şi aprecierea care serveşte de emblemă grupului. lipsit TANDREŢE. unui obiect. Selecţionarea capacităţilor şi orientarea profesională (1929). în general plasat în centrul unui fond alb.pregnanţei* unor forme: o circumferinţă rece este tabu.litate a relaţiei de dragoste a copilului cu 311 .ŞTEFANESCU-GOANGA ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ (Florian). propune elaborarea de monografii profesionale în concordanţă cu aptitudinile candidaţilor. formate şi stimulate. cu finalitatea inhibată.vizuală (imposibilitatea de a numi figurile pectat animalul sau vegetala (arbore etc. el este expresia interacţiunii acestor condiţii. aparat de labo.facţia în relaţii afectuoase sau de prietenie. afecţiune. a deficienţilor.) geometrice percepute). profanul nu are dreptul să atingă anumite „obiecte" (persoane sau evidenţă unele varietăţi de agnozie* lucruri). deoa. caracter interzis şi sacru al rial vizual dat. aceasta îşi găseşte satisTAHISTOSCOP. a fost promotorul unor importante cercetări de psihologie a muncii. Talentul depinde de capacităţile indiîntăreşte coeziunea grupului şi asigură perenitatea unei ordini sociale elaborată viduale. fondator al Institutului de psihologie experimentală. riscă să distrugă subtilul sistem de relaţii sociale şi să lase poporul dezorientat. iniţiind opera de revizuire şi adaptare a testelor la cerinţele societăţii româneşti. Tahistoscopul permite să ne pună în în toate religiile. psiholog român (Curtea de Argeş.

Murray'. în jocul de marionete sau în alte tehnici expresive) pentru efectul ei cathartic*. exemplu). în caz de leziune cerebrală. exprimându-şi şi controlându-şi agresivitatea. Copilul. în concepţia lui S. care nu mai au loc exclusiv asupra unor obiecte sau realităţi concrete. -• AFAZIE. circuitele deteriorate pot fi suplinite de altele. această perioadă se va împlini la adolescenţă. psiholog rus (Tuia. enurezie. ci şi asupra unor „ipoteze". care cuprinde douăzeci de articole fundamentale (tendinţa de a plăcea. Nu se mai crede în existenţa unui „sediu" determinat al „facultăţilor" mentale. de a fi independent etc).. O altă formă de terapie a comportametului este „practica negativă". GOLDSTEIN. de acum încolo el intră în perioada operaţiilor concrete ale gândirii. în acest moment asistăm la formarea operaţiilor mentale: clasificarea şi serierea.T. Teplov a fost directorul laboratorului de psihofiziologie al Institutului de psihologie din Moscova.A. copilul încă nu dispune de mijloacele operatorii necesare constituirii noţiunilor celor mai elementare de conservam'. De exemplu. Lewin. care afirmă corespondenţa dintre anumite regiuni ale creierului şi funcţiile mentale. potrivit căruia impulsiile t i n d î n t o t d e a u n a să r e s t a b i l e a s c ă o s t a r e de l u c r u r i anterioară. Repetarea în vis a evenimentului traumatizant constituie o tentativă de al stăpâni. Căutăm să ne eliberăm de o tensiune repetând acelaşi act. -• TERAPIE zaţii. muzicienilor.de auz. 4) Către vârsta de 11-12 ani debutează ultima perioadă. unii terapeuţi utilizează repetiţia (în jocul scenic. Primele sale cercetări s-au axat pe sen. El a continuat şi cercetările lui atât bolnavului cât şi membrilor 315 . preverbală.) este considerat ca fiind un comportament „învăţat". teorie în care s u n t descrise diversele struct u r i logice care se s u c c e d în cursul dezvoltării i n t e l e c t u a l e . TENSIUNE. care durează până la 7 sau 8 ani. Pornind de la această constatare. O tensiune nervoasă puternică. de TEPLOV (Boris). personalitatea s-ar elabora sub influenţa a patru tesiuni principale: fenomenele Fiziologice de creştere. stare a celui care e s t e încordat. de exemplu. Alte tehnici fac apel la dezgust şi aversiune. copilul nu utilizează ca instrument decât percepţiile şi mişcările. El încă nu este capabil de reprezentare. Pavlov' şi ale behaviorismului". la care se ataşează o metodă proiectivă' cunoscută sub numele de T. permiţându-i copilului substituirea obiectului prin reprezentare. tic. doarece operaţiile intelectuale de care el este capabil nu se exercită deocamdată decât asupra obiectelor. care se stabilesc în mod spontan după câtva timp.un subiect inhibat pe plan social se va antrena să se afirme în faţa semenului. Pavlov asupra tipurilor psihologice şi a pus în evidenţă o nouă proprietate. J. a demonstrat că funcţiile TERAPIE FAMILIALĂ. Cu toate acestea. se vor face deci eforturi de înlocuire a lui printr-un răspuns mai bine ajustat. cu scopul de a înlocui a t i t u d i n i l e n e a d e c v a t e cu altele. Dar aceste noi posibilităţi nu-i deschid decât un câmp limitat. Psihologii se referă adesea la sistemul lui H. Un simptom nevrotic (fobie. LURIA. limbaj etc. TEORIA LOCALIZĂRILOR CEREBRALE. I.' TENDINŢĂ DE REPETIŢIE. Terapia comportamentului îşi are originea în cercetările lui I. De la 0 la 2 ani. Mai înainte copilul se situa la nivelul preopenttor. dar nici o clasificare nu este satisfăcătoare. atunci când se prelungeşte. î n d e o s e b i pe acelea ale condiţionării*.Moscova. această doctrină. 1. a lui K. 3) Numai la vârsta de 7 sau 8 ani este dobândită noţiunea de reversibilitate. fie în conduită. Ea constituie un sistem coerent. generează manifestări psihosomatice ca hipertensiunea arterială şi ulcerul gastric. ameninţările exterioare. TERAPIE COMPORTAMENTALĂ sau TERAPIA COMPORTAMENTULUI. Este perioada inteligenţei senzorimotorii. 1965). concepţie potrivit căreia o a n u m i t ă funcţie d e p i n d e de o zonă precisă a creierului'.întărirea pozitivă (recompensă). TERAPIE FAMILIALA 2) Către vârsta de 2 ani începe o altă perioadă. ci în zone funcţionale pe unde trec circuitele neuronale necesare activităţii nervoase. care este legată de variaţiile individuale în percepţie ale pragurilor diferenţiale. perioadă în care se elaborează funcţia simbolică (sau „semiotică"). concentrarea. P. Intensitatea tensiunii emoţionale ar fi în funcţie de puterea forţelor respective. de a domina. m e t o d ă de t r a t a m e n t psih o t e r a p e u t i c b a z a t ă pe legile şi principiile î n v ă ţ ă r i i . structurile de la baza creierului privesc viaţa instinctivă şi emoţională. Funcţia simbolică îi permite inteligenţei senzorimotorii să se prelungească în gândire.. Freud. mai bine a d a p t a t e . Anunţată de sistemul frenologic al lui F. în gândirea raţională. Pornind de la observaţiile sale asupra PRIN IMERSIE. motorii şi intelectuale. în teoria câmpului. prin cipiu e n u n ţ a t de S. S-au putut determina zone corticale legate de văz (cortex occipital). toate acestea obligân314 du-l pe subiect să facă apel la mecanisme de apărare* ca identificarea' sau deplasarea'. p s i h o t e senzoriale se pot modifica şi dezvolta prin rapie colectivă care se adresează exersare. a cărui cheie de boltă este noţiunea de întărire*. aceea a operaţiilor formale sau ipotetico-deductive. fie în vise. s-a dezvoltat în secolul al XlX-lea. Freud. Coşmarul nu-l trezeşte pe subiect. dar neadaptat. de sensibilitatea tactilă (cortex parietal). pe când scoarţa cerebrală cotrolează funcţiile senzoriale. în general. frustrările şi conflictele. Gali. crede că distanţa dintre A şi B nu este în mod necesar aceeaşi ca între B şi A (mai ales în pantă). P. TEORIA OPERATORIE. Broca cu privire la limbaj. se numeşte tensiune emoţională starea afectivă a unui subiect supus influenţei a două forţe opuse de mărime egală. degustătorilor de profesie şi parfumierilor. începând cu cercetările lui P. în acest caz se cere repetarea voluntară şi intensivă a comportamentului individual care trebuie să dispară (un tic.TENDINŢA DE REPETIŢIE (creaţie artistică). la frică şi anxietate sau la 1896 . Piaget a demonstrat că gândirea se formează în mod continuu. J.

diverse avantaje: o garanţie a resurselor aliAceastă tehnică nu este aplicabilă decât mentare. ceea ce permite retestarea aceluiaşi subiect. Exemplu: se face scăpată o năpârcă şi i se cere subiectului să se sonerie. să-şi lipească de ea obrazul. TERMOTAXIE congenerilor. Drept urmare. şi două de probe (itemuri). manuale (ergoterapie*) care favorizează Terapia prin imersie este una din tehreadaptarea socială. şi delincvenţilor.Dintre lucrările lui Terman. Unii psihoterapeuţi utilizează. să o mângâie timp de 316 cinci secunde. tactul cu realitatea. perDurata medie a tratamentului variază de fecţionată în colaborare cu M. psiholog tatea unei legături pozitive de încredere cu american (John County. California. dreptul de a molească în trândăvie şi să piardă con. de exemplu). nicile de terapie prin provocarea anxietăţii. o mângâiere principiilor psihanalizei. Tehnica aceasta (1937). ceea ce permite să se înţeleagă mai bine Terapiile prin condiţionare operantă sistemul relaţiilor lor. El vizează protejarea unei zone delimitate în care au loc activităţile de reproducere (acuplare. Nondirectivitatea TERAPIE PRIN CONDIŢIONARE terapeutului îi determină pe participanţi să OPERANTĂ. adică să creeze un cu vârful degetelor. verbale şi nevercare se înscrie în curentul terapiilor com.comportament nou..hrănire. Frontierele teritoriului sunt materializate printr-un TERAPIE PRIN PROVOCAREA marcaj care poate fi sonor (cântecul păsăANXIETĂŢII.. Această exemplu. portamentale. pe când refuzul de a se hrăni va fi cienţa în cazul psihoticilor.de terapie comportamentală în care lizaţi ocupaţii recreative (ludoterapie'). 1956). A.. în jurul gâtului.. va fi întărit pozitiv orice act de formă de psihoterapie şi-ar dovedi efi.) sau de alimentare. TERAPIE PRIN IMERSIE. Formă controlată de adaptat la populaţia americană testul psihanaliză accelerată. Terapia prin aversiune ţuieşte. prin progresiva familiarizare a pacientului formă de terapie comportamentală cu obiectul fricii. să o atingă o reacţie de evitare. securizarea sezonului de reprodacă Eul' pacientului este puternic. de care au tendinţa marcată de a fugi (mai ales în reverie). tratarea unor simptome cronice limitate.). psihoterapia constă (dată fiind securiTERMAN (Lewis Madison). este aplicabilă copiilor începând diferă total de o altă formă de psiho.ticilor. al cărei scop este să ducă la dispariţia fricii TERAPIE PRIN AVERSIUNE.privi la televizor. în care fiecare piesă dă dreptul Pentru a evita ca bolnavii să se împot. dar nu şi ale altor specii. pacientul. zisă cenţilor şi adulţilor. pe care acestea TERMOTAXIE. Indiana. şi există sub două forme paralele. scara Terman-Merrill. majoritatea se sau bani. toxicomanilor dinadins ignorat de echipa de îngrijitori. terapeutul) în a porni în căutarea conflic1877 . de bazează pe teoriile comunicării. în cazul anorexiei mentale. vizual (semne distinctive colorate pe de P. în general. tului inconştient al crizei. ciocolată. să o pună pe umăr. formă psihiatrii le propun pacienţilor lor spita. în sfârşit. L. precum şi adolesterapie prin provocarea anxietăţii. O asemenea asociere tinde să provoace apropie de ea. să o privească.. Rolul terapetului este să-1 încurajeze pe pacient să suporte maximum de angoasă. dacă ducere şi împuţinarea luptelor întrucât. Comportamentul teritorial există practic la toate animalele. Ea cuprinde douăzeci „tehnică de desensibilizare sistematică". Această practică poate fi folosită şi pentru educarea arieraţilor sau reeducarea psihoTERAPIE OCUPAŢIONALA. în contradicţie corp) sau olfactiv (excreţiile mamiferelor). Stimulul poate fi un care urmăreşte să-1 deturneze pe cuvânt („şarpe".TERAPIE OCUPAŢIONALA familiei cu care acesta convie. o imagine. neliniştile. intrusul fuge din faţa atitudinii ameninţătoare a apărătorului schimbări rapide şi dacă etiologia simptolocului. această tehnică se Binet-Simon. subordonată răspunsului.Stanford. formă de terapie comreproducă în situaţia psihoterapeutică acele portamentală bazată pe întărirea comportamente pe care ei le au în familie. în stare de relaxare. în şedinţele de special contra alcoolismului) şi deviaţiilor psihoterapie familială. mului este bine definită.cu vârsta de doi ani. paradoxală cu obiectivele clasice Teritoriul îi procură proprietarului său (reducerea şi dispariţia anxietăţii). o întărire' pozitivă. mari. este activităţi artistice (artterapie). tigătoare").la o recompensă (învoire. domeniul vital al unui animal sau grup de animale.. tra. în scopul consolidării celor învăţate. tehnică dezvoltată rilor). în aceste cazuri se va recurge la tament prin activitate a unor sistemul jetoanelor (sau al „punctelor câştulburări mentale. Această Stanford-Revision aplică în terapia unei „crize" provocate cu (sau „scara lui Terman") a făcut obiectul brutalitate de un eveniment fortuit sau în a numeroase remanieri şi îmbunătăţiri. fără a interveni învăţarea. să o ia în mână. facerea cuibului.). Sifneos. necesită consimţământul şi participarea Pentru a înţelege problema bolnavului voluntară a pacientului.bale. ceea ce duce la Este cunoscut mai ales pentru a fi creşterea anxietăţii. sportive sau confruntat cu un stimul anxiogen. reacţie de orienîl apără împotriva incursiunilor tare şi de locomoţie provocată şi . subiectul este motivat în sensul unei de cele mai multe ori. Este utilizată mai este necesar să avem în vedere raporturile ales în lupta contra toxicomaniilor (în sale cu membrii familiei. pacientul şi cei apropiaţi lui îşi expun în mod liber grijile. subiect de la o conduită asociind-o reproducerea exactă a unui obiect sau cu un stimul neplăcut (şoc electric. Este necesară o posteură. Merrill la două luni la cinci luni. spaţiu terestru. TERITORIU.. E. interpretează faptele observate în lumina cum ar fi o bomboană. şi M. indispoziţiile. în aceste condiţii. cităm The tim sau aerian care face parte din Measurement of Intelligence (1916). obiectul real.

Dintre testele de performanţă cele mai cunoscute.. TEST DE COMPLETARE. ceea ce permite explorarea afectivităţii copilului. trunghi.") sau de mici istorioare care trebuie terminate după voia celui testat. în pofida tuturor calităţilor sale. ansamblare de obiecte etc). fidel (dă aceleaşi rezultate la un interval de câteva luni). pornind de la modul său de a reacţiona în caz de frustrare. probă neverbală destinată aprecierii funcţiilor intelectuale. sau de teste afective. majoritatea tehnicilor proiective prezintă anumite puncte slabe (absenţa codificării riguroase a sistemelor de despuiere şi de interpretare. Distingem. informaţii. Difuzate sub formă de caiete. acest comportament trebuie clasat printre patii*. care încearcă să sesizeze personalitatea în întregul ei. pe de altă parte. metodele analitice ale personalităţii.. înrudită cu grafologia şi care constă în reproducerea manuală a unor linii simple în diferite planuri ale spaţiului. Ele ne informează în special cu privire la nivelul de inteligenţă practică. « • PSIHOMETRIE. tehnică proiectivă destinată evaluării personalităţii unui subiect. 4. de ordonat. cu aplicare individuală sau colectivă etc. de chestionare. pe de o parte. la care subiectul examinat trebuie să dea propriile sale răspunsuri. pe o planşetă). Ele permit să se obţină. romb. Seguin (decupaje simple: pătrat. care trebuie puse la locul lor. TESTE DE PERSONALITATE.).. probe des tinate să aprecieze calitatea memoriei şi eventualele ei deficite. cu cadenţa de unu pe secundă. 2. Acestea din urmă iau forma de fraze incomplete („ambiţia lui Paul este de a. de discuri etc. Cu toate acestea. testul de frustrare* al lui Rosenzweig. El furnizează anumite informaţii. 11. Sunt apoi studiate deviaţiile în raport cu modelele date. Principalul lor avantaj este că nu fac să intervină limbajul şi că.. Poate fi vorba de teste intelectuale. de eficienţă intelectuală sau de personalitate. cruce etc. labirinturile lui Porteus. sunt aplicabile la surdomuţi. de interese. să cităm cuburile lui Kohs.7. ele sunt puncte de reper care îi permit 318 experimentatorului să-şi verifice ipotezele. iar. care se situează esenţialmete pe plan simbolic. Acestea sunt apoi codificate şi interpretate. dar nu un diagnostic.. psihodiagnosticul* lui Rorschach şi Thematic Apperception Test" al lui Murray. Diagnosticul este o judecată bazată pe un raţionament complex care integrează rezultatele psihometrice unor observaţii necuantificabile. varietatea etalonărilor etc). sincretice. ceea ce diminuează validitatea lor. „tehnicile proiective". tehnici psihologice de explorare a unor aspecte noncognitive ale personalităţii. Cele mai folosite sunt scara compozită de memorie a lui D. Constând mai ales din reacţii negative (evitarea temperaturilor care sunt departe de un preferendum" specific).. într-un timp relativ scurt. Testele nu au niciodată un caracter absolut. sensibil (permite un clasament nuanţat al indivizilor) şi mai ales valid (măsoară realmente ceea ce i se cere să măsoare). cunoştinţe*) sau senzoriale ale unui subiect. Picture Frustration Study a fost conceput şi pus la punct de S. pe care numai testele individuale ne-o pot da.. Un test bun este omogen (nu măsoară decât o singură dispoziţie). probă psihologică prin care se cere completarea unui întreg. cu referire la teoria generală a frustrării elaborată de autor. Deosebindu-se de examenele de cunoştinţele inteligenţă şi de aptitudini. ele permit cunoaşterea aptitudinilor intelectuale şi a caracterelor subiecţilor examinaţi. testele nonverbale ale scalelor lui Wechsler (imagini de completat. TEST DE FRUSTRARE. de proiecţii fixe.). observată la unele animale. de uzanţă clinică.. PSIHOTEHNICĂ. după o scurtă expunere). scalele lui Grace Arthur şi ale lui Alexander. un mozaic de reprodus. ceea ce permite obţinerea de indicaţii privind personalitatea subiecţilor examinaţi. probă standardizată care informează asupra unor caracteristici afective. El constă dintr-un . 16. la străini şi la persoane inculte. TEST MIOKINETIC. şi seriile de cifre sau de cuvinte enunţate sau prezentate la tahistoscop*. care dezvăluie trăsături de caracter. cere cunoştinţe psihologice aprofundate. sau probe similare jocului „kim" (obiecte dispuse pe o tavă trebuie descrise din memorie. TEST MIOWNETIC caiet cu 24 de desene care reprezintă personaje plasate într-o situaţie frustrantă (exemplu: un automobil îl împroşcă cu noroi pe un pieton). unor date ale intuiţiei şi unor elemente extrase din istoria subiectului.. 319 TEST COLECTIV. cod cifric. o singură dată. 1. cerc.. Scopul unor atari probe este de a se obţine. intelectuale (nivel mental'. cum ar fi 1. Acest sistem nu face posibilă cunoaşterea fină a persoanelor. Există un mare număr de teste: verbale sau de performanţă (un puzzle de reconstituit. 4. într-un timp scurt.. La originea testelor de performanţă stau formele de încastrat ale lui E. Testele analitice şi proiective cele mai folosite sunt chestionarele (de atitudini. Interpretarea. spirit de observaţie şi capacitatea de organizare vizuai-motorie ale subiecţilor examinaţi. un test nu este decât un instrument..TEST întreţinută de variaţiile de temperatură. aceste probe au marele avantaj de a fi rapide în administrare şi corectare. în 1944. Mira y Lopez (1939). Wechsler. Se utilizează şi forme geometrice mai mult sau mai puţin complexe. informaţii care altfel ar fi greu de procurat. asupra subiecţilor examinaţi. tehnică proiectivă datorată lui E. aptitudini'. fără a-1 pune făţiş în cauză. pentru selecţia personalului. TEST. atenţie. Aplicate mai ales în psihologia militară şi industrială. aceste teste vizează mai ales să exploreze aspectele afectiv şi conativ (adică impulsionale şi voliţionale) ale personalităţii. în care subiectul are de găsit finalul unei serii de date. cuantificabile şi independente de subiectivitatea experimentatorului. TESTE DE MEMORIE. 3. test aplicat simultan mai multor persoane. TEST DE PERFORMANŢĂ. Rosenzweig. ceea ce permite situarea acestuia în raport cu ceilalţi membri ai grupului social din care face parte (etalonare*). în Statele Unite. în consecinţă.

adică să readucă fiinţa vie la starea anorganică anterioară. comuni subansamblurilor variabilelor. O versiune a acestui test. Massac h u s e t t s . Symonds. Psychology of Wants. Cu toate că are o corelaţie extrem de ridicată cu scările de inteligenţă şi o remarcabilă stabilitate în raport cu vârsta. Bellak.Montrose. „Boala ticurilor" descrisă de G. individuală sau colectivă. Psihologia copilului şi adolescentului (1946). cităm: The Measuremet ofAttitude (1929). c o n s t â n d dintr-o serie de imagini vagi. care în situaţii dificile se exagerează şi se poate deplasa. şi S.A. psiholog american (Williamsburg. se poate explica prin mai mulţi factori de grup.). THEODOSIU (Dumitru). al căror scop este crearea de legături tot mai numeroase între fiinţele vii. Multe dintre aceste mişcări parazitare dispar spontan o dată cu creşterea. Interpretarea materialului astfel obţinut. Libidoul ar face inofensive inpulsiile morţii (Thanatos). După Thurstone. a fost elaborat de L. care este utilizată în examinările rapide. îi atribuie propriile lui idei. în p s i h a n a l i z ă . impulsiilor morţii (Thanatos) care. La copil traduce o insatisfacţie afectivă (educaţie „sufocantă" sau prea rigidă. în mitologia greacă. Psihologia îi datorează printre altele: Pedologie. în anii celui de al doilea război mondial. Studiul copilului (1923). Făcut pentru a fi administrat colectiv. de asemenea involuntară. Această mişcare se poate asocia cu o emisiune verbală. se poate încerca reducerea lor prin terapie comportamentală". caracterizată prin mişcări involuntare şi lipsă de coordonare motorie. rivalitate între fraţi). c a r e n u a r e loc d e c â t î n starea de veghe. 1949). a inventat aşa-zisele „cutii cu probleme". New York. în majoritatea cazurilor domină un singur gest. TIC. Morgan şi H. A Factorial Study of Perception (1944). Ea necesită solide cunoştinţe psihanalitice şi trebuie confruntată cu biografia subiectului. THANATOS. de altfel. azi în c o m p o n e n ţ a Bucureştiului. comun tuturor variabilelor. Cu toate acestea. Prolific autor sau coautor de abecedare. ar urmări să distrugă asamblările şi să reducă total tensiunile. pe care o opune teoriei celor doi factori a lui C E . psiholog a m e r i c a n (Chicago. -* DIAGNOSTIC. şi alte aptitudini primare: memoria (M). Interests and Attitudes (1935). TESTUL Z. Lucrările sale asupra învăţării* la om şi cursurile predate la Universitatea Columbia din New York au influenţat timp îndelungat pedagogia americană. S. Este cunoscut mai ales pentru cercetările sale privind aptitudinile şi pentru a sa teorie multifactorială a inteligenţei. unde subiectul este obligat să utilizeze un mecanism pentru a-şi obţine hrana sau pentru a-şi recăpăta libertatea. Spearman*. ar putea avea o origine organică. pedagog r o m â n (satul P a n t e l i m o n . 1887 Chapel HUI. are inconvenientul major de a nu măsura decât aspectul verbal al inteligenţei şi de a depinde de condiţiile vieţii socioeconomice şi culturale ale subiecţilor examinaţi. raţionamentul (R). El enumera. 1 8 9 0 Bucureşti. Experimental Stadies (1911). probă proiectivă derivată din p s i h o d i a g n o s t i c u l lui Rorschach. revoltă înfrânată. dimpotrivă. THURSTONE (Louis Leon). Educaţional Psychology (1913-1914). TIC Dintre lucrările sale. sentimentele. a fost pusă la punct de P. cu semnificaţie ambiguă. ansamblu al impulsiilor morţii. de către H. Children Apperception Test.TESTUL VOCABULARULUI TESTUL VOCABULARULUI. Acest test a fost conceput. pornind de la care un subiect trebuie să inventeze o întâmplare. Există şi o formă individuală a acestui test (trei planşe imprimate pe un carton alb). D. de la Tourette (1885). Carolina de Nord. anxietatea şi culpabilitatea. Tehnică proiectivă datorată lui C. zeu al m o r ţ i i . pe care o poate dezvălui analiza psihologică. Humun Learning (1931). Ipoteza de bază este că subiectul. Primele sale cercetări axându-se pe inteligenţa animalelor. THEMATIC APPERCEPTION TEST (abreviere uzuală: T. în cazul în care persistă la adolescenţi şi adulţi. de o aplicaţie facilă. THORNDIKE (Edward Lee). Varietatea ticurilor este foarte mare (ticuri ale feţei. A. Ziilliger. care este aceea a repausului absolut (Nirvana). este dificilă. T-GROUP. Testul permite explorarea (sumară) a personalităţii. ale gâtului. spre a selecţiona rapid ofiţerii armatei elveţiene. Murray (1935). Studii de specializare la „Iicole des Roches". La adult ticul se asociază în mod regulat cu o stare nevrotică (cel mai adesea obsesională). c o n t r a c ţ i e musculară bruscă şi fugară. orientându-se spre lumea exterioară. anaioagă cu aceea a viselor. -• MOARTE. A absolvit Şcoala Normală din Bucureşti (1911). permite şi aprecierea deteriorării mentale*. el se compune din trei pete de cerneală' proiectate succesiv pe un ecran şi care se cer a fi interpretate. i n v o l u n t a r ă însă conş t i e n t ă . relaxare sau psihoterapie. 1874 .T. care survine în general între 2 şi 15 ani. probă de cunoştinţe verbale. 1955). iar mai târziu a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie şi Litere. frecvent u t i l i z a t ă în psihologie pentru evaluarea rapidă a nivelului intelectual. uneori obscenă. Dintre scrierile lui Thorndike. asociată cu ecolalie* şi coprolalie'. ticuri verbale etc). Folosit în asociere cu testele de inteligenţă neverbale. . destinată adolescenţilor. ale umerilor. tendinţele şi problemele sale. dar numai rareori se multiplică. Introducere biologică în psihologie (1927). Freud opune impulsiile vieţii (Eros*). cărţi de citire şi manuale şcolare. Ticul are întotdeauna o semnificaţie latentă (variabilă de la individ la individ). identificându-se cu eroul povestirii. 1990). fluiditatea verbală (W) etc. abreviere p e n t r u Training Group. Multiple Factor Analysis (\941). M. factorul general (G). cităm: Animal Intelligence. rezervat copiilor — unde personajele sunt înlocuite cu animale —.

Tonusul este foarte sensibil la influenţele psihice. 1985). o trebuinţă de nestăpânit de a consuma drogul. spre a se regăsi senzaţiile trăite. pentru ca apoi să se lase definitiv atras de problemele „ştiinţei educaţiei". rectorul Institutului central de perfecţionare a personalului didactic. -• DROG. deoarece după un anumit timp cele dobândite redevin în mod spontan disponibile. Shahandeh (B. face să intervină trei instanţe: Şinele. Este posibilă obţinerea unei decontractări musculare prin relaxare. în special cerebelul. Tracul este manifestarea unei emotivităţi excesive şi a anxietăţii. în aşteptarea unei tipologii mai bune. căutarea unei comunităţi fraterne şi a plăcerii etc. Cheltuielile pentru internarea toxicomanilor şi îngrijirile care li se dau au însumat. TODORAN (Dimitrie). 1959). asociată cu psihoterapia. Psihologia educaţiei (1942. în care este dezvoltată ideea că nici omul şi nici animalul nu se poate dispensa de noţiunea de plan. toxicomania a devenit un flagel mondial. STUPEFIANT. Cauzele toxicomaniei sunt multiple: criza societăţii contemporane. şi Supraeul. Freud a dat o reprezentare figurată aparatului psihic. elaborată începând din 1920.în 1986. în accepţiune fiziologică. uneori de o plantă.. este vorba de capacitatea organismului de a suporta. tot ceea ce s-a învăţat pare să dispară. cantităţi. susţine Tolman. în lume ar exista 50 milioane de consumatori de droguri. din unele substanţe. considerat ca strămoş al tribului şi onorat ca atare. Este vorba. mai devreme sau mai târziu. 1988). California. formaţia reticulată şi cortexul. care constă în determinarea . despre care este posibil să ne facem o reprezentare figurată. respect al ideilor sau sentimentelor contrare celor ale noastre. psihologie. republicată în 1974. „scop". din opera lui A. Studii de psihologie economică (1935). ei regresează la stadiul oral* şi caută în droguri uitarea problemelor lor. creşterea dozelor. s-a interesat îndeosebi de psihologia comparată şi de problemele învăţării. de la care se aşteaptă protecţie. De aceea toleranţa stă la originea stării de dependenţă.scop urmărit (în engleză purposc înseamnă „ţintă". Tratamentul toxicomaniei constă într-o înţărcare* progresivă. Psihologia reclamei.TOOORAN domenii (biologie. TOTEM. în teoria sa. în opera sa prevalează totuşi scrierile de psihologie: Psihologia temperamentului (1932). Tonusul contribuie la echilibrul static al organelor şi membrelor. Incapabili să-şi rezolve conflictele. 310 milioane de franci (F.R. psiholog american (West-Newton. De repetate ori S.I. fără manifestarea de simptome morbide. l-ar simboliza pe patriarh. TONUS. de obicei nocive. Bazele psihologici caracterului (1934). corelativ. îndeosebi muşchii striaţi. Eul. în mediu spitalicesc. s-a ridicat la 26 987 în 1987 (O. Freud. antropologie etc. numărul de decese din cauza abuzului de droguri a crescut de la 1 în 1969 la 228 în 1987. precum şi în menţinerea atitudinilor. Adaptarea corpului la efectele unui drog poate să conducă la sporirea dozelor iniţiale. preconştientul şi conştientul. H. dar nu aveam de-a face decât cu o inhibiţie* temporară. Mureş.T. Discipol al lui Florian ŞtefănescuGoangă.. în generai. TOLERANTĂ. Principalele rezultate ale cercetărilor efectuate de şcoala sa au fost reunite în lucrarea Purposive Behavior in Animals and Men (1932). la Bucureşti. ceea ce duce la efecte dăunătoare pentru ei înşişi şi pentru societate.. Toxicomania se manifestă prin toleranţa* organismului.I. De la sfârşitul anilor 1960. Comportamentul. TOPICĂ. la care participă proprioceptorii* şi diferitele etaje ale sistemului cerebrospinal. Comportamentul învăţat (fie că este vorba de acela al actorului pe scenă sau de acela al studentului în faţa examinatorilor) se stinge brusc. 1908). s-a consacrat iniţial psihologiei. teorie potrivit căreia aparatul psihic s-ar diferenţia într-un anumit număr de sisteme aflate în interacţiune reciprocă. jud. în anumite limite. prevederea comportamentului lor.S. Profesor de psihologie al Universităţii Berkeley. psiholog şi pedagog român (Ibâneşti. distinge trei sisteme: inconştientul. sub titlul Individualitate şi educaţie). perturbare emoţională resimţită în momentul manifestării în faţa unui public. Ideile moderne despre copii (1975). dependenţa individului de acesta. medicamente sau droguri. 1886 .T. conflictul generaţiilor. care este departe de a fi dusă la capăt. TOLMAN (Edward Chace). Tonusul este întreţinut prin mecanisme fiziologice complexe. el acţionează în funcţie de o ţintă care îi este proprie. Organismul nu este doar „reacţionai". fondatorul clanului. Geneva. Binet. cele existente permit descrierea schematică a indivizilor şi. Facy şi colab. „intenţie"). toxicomanii au un Eu* slab. el intervine în controlul şi coordonarea mişcărilor. duce la degradarea sa fizică şi mentală. expusă în Interpretarea viselor (1900). Schultz (Berlin). ceea ce.) s-au consacrat acestei opere. TOXICOMANIE. de . dar care continuă să fie de temut. După S. stare permanentă de contracţie uşoară în care se găsesc muşchii. A tradus. în psihanaliză. Prima topică freudiană. A doua topică. După TRAINING AUTOGEN B. obiect care serveşte de patron clanului. de un animal. TRAC. 1987). Massachusetts. într-o ediţie revăzută şi completată. însă.C. în Franţa. în general. Tolman ţine seama atât de contribuţiile behaviorismului* şi funcţionalismului* (Dewey*) cât şi de acelea ale psihologiei formei (Gestaltpsychologie") -> NEOBEHAVIORISM. metodă de relaxare' propusă de J. în ultima parte a vieţii a fost. TRAINING AUTOGEN. apetenţă morbidă manifestată de unii subiecţi pentru substanţe toxice.Berkeley. numărul persoanelor interpelate pentru folosinţa drogurilor nu încetează să crească: de la 62 în 1965. nu poate fi redus la schema „stimul-răspuns" (S-R).

TRAINING GROUP subiectului de a se dccontracta, de a obţine o destindere psihofiziologicâ perfectă printr-o concentrare asupra sa, procedând membru cu membru. Aceste exerciţii musculare, care pot fi practicate de bolnavul singur, constituie o adevărată psihoterapie, deşi schimburile verbale şi transferul* (legătura interumană) nu stau pe primul plan. Se utilizează în mod curent în tratametul nevrozelor" şi al tulburărilor psihosomatice*. TRAINING GROUP • DIAGNOSTIC TRANCHILIZANT, substanţă far maceutică al cărei efect principal este potolirea anxietăţii. Distingem tranchilizanţi majori sau neuroleptice*, şi tranchilizanţi minori. Aceştia din urmă sunt şi miorelaxanţi (diminuează tonusul muscular) şi cu efect uşor hipnotic. Printre cei mai cunoscuţi tranchilizanţi figurează benzodiazepinele (cum este Librium) şi meprobamatul (Equanil). Se folosesc pentru calmarea temerilor unui subiect înaintea unei operaţii chirurgicale, pentru potolirea anxietăţii generate de o situaţie dificilă, ca adjuvant în corectarea unor tulburări uşoare (ticuri, bâlbâială), dar mulţi le folosesc excesiv de îndată ce se simt ceva mai destinşi. Francezii consumă anual 600 milioane din aceste „pilule ale fericirii", care, deşi nu sunt prea toxice în doze uzuale, pot avea efecte secundare supărătoare (somnolenţă, „găuri în memorie"', scăderea potentei sexuale); unul dintre aceşti tranchilizanţi, talidomida, administrat femeilor în perioada de început a sarcinii, a provocat malformaţii embriologice foarte grave la 10 000 de copii născuţi viabili. -» FARMACOVIGILENTĂ. TRANSFER. 1) Report al unei deprinderi dobândite într-un domeniu asupra unei activităţi similare (cunoaşterea dactilografiei, de exemplu, înlesneşte folosirea calculatorului). 2. Proces psihologic legat de automatismele repetiţiei, care tinde să reporteze asupra unor persoane sau obiecte, în aparenţă neutre, emoţii şi atitudini din copilărie. 3. în practica psihanalitică, relaţie afectivă pe care pacientul o stabileşte cu psihanalistul, relaţie neadaptată la situaţia terapeutică reală şi determinată de structuri anacronice. Reportul unor sentimente favorabile în contul terapeutului constituie transferul pozitiv, iar ansamblul de sentimente utile constituie transferul negativ. Conştientizarea atitudinilor amicale sau ostile, formate în copilărie şi proiectate în situaţia psihanalitică, îi permite pacientului să-şi înţeleagă conduita şi să şi-o reajusteze în funcţie de elemente actuale. în dezbaterea dintre psihanalist şi pacient se stabileşte în mod inevitabil un schimb psihoafectiv prin care trece comunicarea. în pofida dorinţei sale, terapeutul nu este niciodată oglinda fidelă care ar vrea el să fie. Atitudinile sale de răspuns la acelea ale pacientului se numesc contratransfer. Acesta poate fi detectat prin diverse semne; dacă psihanalistul îşi visează clientul, dacă simte născând în el simţăminte de iritare sau de agresivitate la adresa acestuia, e cazul să se analizeze pe el însuşi. Dacă psihanalistul nu-şi conştientizează sentimentele, tratamentul bate pasul pe loc sau eşuează. -• PSIHANALIZĂ. TRANSSEXUALISM, sentiment sau dorinţă puternică de a aparţine sexului opus. Acesta stă uneori la originea unui comportament homosexual, determină adoptarea vestimentaţiei şi conduitelor sociale proprii celuilalt sex şi dorinţa unei transformări fizice pe calea intervenţiei chirurgicale. Dacă chirurgul consultat refuză să efectueze modificarea dorită, transsexualul se poate sinucide. Transsexualismul rămâne un fenomen neexplicat. -» HOMOSEXUALITATE.

TREBUINŢA poate zăvorî în faţa oricărui stimul suplimentar prin leşin, pseudocecitate, pseudosurditate etc. El se va sili, de asemenea, să le reţină, pentru ca apoi să obţină descărcarea lor progresivă, prin utilizarea în special a automatismelor de repetiţie*. TRAVESTISM sau TRANSVESTISM, adoptare frecventă a vestimentaţiei sexului opus. Travestismul dezvăluie tendinţele homosexuale, mai mult sau mai puţin afirmate, ale unui subiect. -» EONISM.

TREBUINŢĂ, stare a unei persoane care resimte o lipsă. Trebuinţa acţionează ca un semnal de alarmă şi îl conduce pe individ la săvârşirea unei acţiuni susceptibile să o satisTRAUMATISM, şoc violent susceptibil de declanşarea unor tul- facă. Distingem trebuinţe care corespund condiţiilor fiziologice ale organismului şi burări somatice şi psihice. Adesea, ca urmare a unei emoţii puter- trebuinţe care depind de condiţiile sociale. nice sau a unui traumatism cranian pro- Satisfacerea celor dintâi este indispenvocat de un accident de circulaţie sau de sabilă vieţii. Acestea sunt trebuinţele de un cataclism (cutremur de pământ, incen- hrană, de aer, căldură, somn, eliminarea diu etc), subiecţii prezintă un ansamblu de deşeurilor. Mult timp teoria periferică a lui tulburări psihologice mai mult sau mai W. Cannon, care explică apariţia trebuinţei puţin durabile („sindrom postcomoţional"), prin starea organelor (foamea, de exemplu, dintre care principalele sunt iritabilitatea, datorându-se contracţiilor ritmice ale stofatigabilitatea, astenia, amnezia, regresia* macului), a părut satisfăcătoare, deşi ea nu la un stadiu infantil, iar uneori refugiul în explica unele conduite aberante, ca acelea boală (ipohondrie) sau alcoolismul. Pentru ale subiecţilor atinşi de anorexie* mentală diminuarea tensiunii emoţionale a trauma- sau de obezitate*. Primii sunt într-o stare tizaţilor, sunt adesea necesare o cură.de de denutriţie adesea alarmantă, dar nu le este foame, iar ceilalţi, deşi supraalimentaţi, somn şi un sprjin psihoterapeutic. au mereu o foame de lup. Freud numeşte traumatism orice eveAlături de senzaţiile viscerale, despre niment care perturbă echilibrul afectiv al unei persoane şi provoacă declanşarea care vorbeşte Cannon, există şi alte condiţii nervoase, pe care le-au pus în evimecanismelor sale de apărare'. Spre a împiedica invadarea aparatului psihic* de denţă psihofiziologi ca K. Lashley. în mari cantităţi de excitaţii, organismul se creier există, pe cât se pare, pentru fiecare

TRICOTILOMANIE trebuinţă organică, câte doi centri responsabili: unul de declanşarea comportamentului, altul de potolire. Tocmai excitarea acestor centri prin influenţe senzoriale (contracţii gastrice la vederea unei mâncări apetisante) şi modificările umorale (scăderea procentului de zahăr în sânge), conjugate cu influenţele socioculturale (europeanul ia trei mese pe zi) şi psihoafective explică apariţia trebuinţelor şi potolirea lor. în ceea ce priveşte obezitatea, am văzut că satisfacerea trebuinţei nu anulează în mod necesar dorinţa de a mânca. Trebuinţa resimţită care se traduce în mod concret prin dorinţa de a mânca, de a bea, de a dormi e t c , maschează adesea o altă cerinţă, de ordin psihoafectiv, de care subiectul nu este conştient. în acest caz există inadecvare între „cererea" individului şi „răspunsul" care îi este dat. Celelalte trebuinţe, numite secundare, pentru că nu pun în joc însăşi existenţa individului, ocupă totuşi un loc privilegiat în psihologia umană. Numărul lor este mare, dar trei sunt deosebit de importante: trebuinţele de securitate, de afecţiune şi de valorizare personală. Satisfacerea lor duce la buna dispoziţie şi la împlinirea persoanei, pe când frustrarea* de aceste aspiraţii poate fi cauza unor tulburări de comportament. -• FOAME; SECURITATE;
SETE.

TULBURĂRI DE CARACTER fi vorba de un fel de automutilare; pentru alţii de un fel de a ş i simţi existenţa. După o discipolă a lui D.M. Winnicot*, R. Gaddini (1977), ar fi vorba de un mecanism de apărare" împotriva angoasei, negarea separării de mamă. într-adevăr, sugarii au o mulţime de ocazii de a atinge părul, sprâncenele sau pilozitatea axilară a mamei lor, în timp ce sunt alăptaţi. Această experienţă se asociază, în spiritul lor, cu starea de contopire căreia mulţi îi vor păstra mai târziu nostalgia. Din cauza aceasta, atunci când va cunoaşte momente de tensiune existenţială, copilul sau adolescentul va putea recurge în mod inconştient la părul de pe propriu-i cap, spre a-şi evoca epoca fericită şi securizantă din vremea prunciei. El se va juca cu părul, cu sprâncenele, cu genele sale, aşa cum făcea cu părul, sprâncenele şi genele mamei sale. Ticul poate fi interpretat ca o negare a absenţei mamei. -+ AuTOEROTlSM;
BALANSARE.

TRISOMIE, aberaţie cromozomială care constă în prezenţa supranumerară a unui autosom: unul dintre cromozoni figurează în trei exemplare în loc de două.
La om se cunosc mai multe forme de trisomie, mai frecvente fiind acelea care afectează cromozomii 13, 18 şi 21. Cea mai frecventă este trisomia 21, descoperită în 1959 de către J. Lejeune; este trisomia responsabilă de mongolism'.

TRICOTILOMANIE, tic care constă în smulgerea părului.
Acest comportament nu este rar la copii, mai ales în mediul spitalicesc (spitale sau stabilimente cu caracter social). Unii ajung să aibă pielea capului dezgolită pe mari întinderi. Interpretarea acestei conduite diferă de la un autor la altul: pentru unii ar

TROPISM, reacţie de orientare a unui organism supus unei influenţe fizico-chimice exterioare.
Folosit iniţial de botanişti pentru a desemna reacţiile de orientare ale plantelor

la excitaţiile fizice din exterior, acest dimpotrivă, caută să-1 sustragă cât mai termen a fost reluat de J. Loeb (1859- mult posibil de la această excitaţie. Prima 1924), pentru a caracteriza comporta- reacţie o putem numi un tropism adevărat, mentele de atracţie sau de repulsie ale ani- iar pe a doua o patie*, deoarece, deşi malelor supuse influenţei unor agenţi fizici declanşată de un agent exterior, ea este sau chimici. După acest autor nu ar exista comandată de starea fiziologică momennici o finalitate, nici o adaptare în aceste tană a animalului şi are un caracter adapreacţii senzoriomotorii primitive, care ar tativ evident. Adevăratele „tropisme anirezulta din mişcări automatice care tind să male" au în mod necesar o fază pozitivă orienteze organismul în câmpul energetic (fenomene locomotorii dirijate spre exciîn aşa fel încât receptorii săi simetrici tant) şi adesea o fază negativă consecutivă bilaterali să fie în egală măsură excitaţi sau măcar o alternanţă de faze pozitive şi negative (cazul tropismelor polifazice). de agent. Această teză, strict mecanicistă, reduce Tropismele animale sunt desemnate actualanimalul la o maşină cibernetică ce mente prin termenul taxie". acţionează prin jocul stimulilor exteriori. Tropismele animalelor ar fi deci reflexe la TULBURĂRI DE CARACTER, care s-ar reduce comportamentele instin- aspecte ale caracterului unui indictive: o omidă, plasată într-un tub de expe- vid care fac dificilă integrarea sa rienţă luminat pe o latură, se dirijează spre armonioasă în societate. Este vorba,în general, de un subiect cu lumină. La fel şi în natură, ea urcă spre extremitatea plantei la care găseşte frun- o inteligenţă normală care nu reuşeşte să se integreze armonios în societate din zele cu care se hrăneşte, deoarece lumina vine din cer. Teza aceasta a fost combătută cauza unor aspecte ale caracterului său. mai ales de H. S. Jennings (1906) care, Este greu abordabil, închis în sine şi ursuz, dimpotrivă, vedea în tropismele animale când nu este de-a dreptul agresiv. Nu este reacţii adaptative. Dacă este adevărat că vorba de un bolnav mintal (dar poate omida se caţără spre vârful tulpinei, după deveni); nici de un debil mintal sau nebun. ce a mâncat ea coboară. Tropismul animal Cu toate acestea, raporturile sale cu semenii sunt mereu perturbate de multiple se inversează, zice-se, sub influenţa noilor dificultăţi create de el. condiţii interne (starea de saţietate); aceasta Aceste tulburări, care sunt manifestarea dovedeşte că mişcarea nu este „forţată", irezistibilă, ci supusă unui ansamblu de unui accident survenit în dezvoltarea personalităţii, se întâlnesc cel mai adesea reglări. Pentru G. Viaud', principala problemă în copilărie şi adolescenţă. Cauzele lor nu este aceea a sensului şi semnificaţiei reac- sunt mai niciodată simple. Ca şi caracţiei tropistice. între reacţia pozitivă (sau terul", ele participă atât la structurarea conatractivă) şi reacţia negativă există o deo- stituţiei cât şi la istoria individului. Putem sebire esenţială: una corespunde tendinţei găsi aici traumatisme obstetricale (naşteri dificile), encefalite sau elemente ereditare, primare a organismului de a se orienta spre dar şi frustrări afective precoce, carenţe de maximum de excitaţie suportabilă, alta, 331

u
UITARE, ştergere normală a amintirilor. Numeroase observaţii confirmă, în mare parte, vederile lui H. Bergson şi ale lui S. Freud, potrivit cărora trecutul trăiat nu este niciodată abolit. Amintirea persistă la infinit; în anumite circumstanţe, sub influenţa unor forţe inhibitoare, ea dispare, dar reapare mai târziu, în circumstanţe mai favorabile. Narcoanaliza*, provocată prin injectarea intravenoasă de barbiturice, diminuează inhibiţia şi exriumează amintiri de mult uitate. Explorarea trecutului cu ajutorul psihanalizei permite aceleaşi descoperiri. După Freud, uitarea corespunde îndepărtării din conştiinţă a amintirilor neplăcute sau neconforme cu exigenţele simţului moral. Ea se datorează refulării. Nu este vorba de o ştergere automată şi progresivă, ci de rezultanta unei compuneri de forţe convergente care resping temporar amintirea în afara câmpului conştiinţei. Nu se uită un proiect sau data unei întâlniri care ne stau lângă inimă. Dimpotrivă, cele care ne agasează au tendinţa de a se cufunda în uitare. UMOARE -* DISPOZIŢIE.

V
VAGABOND, persoană fără loc de muncă şi fără domiciliu. Este vorba, de cele mai multe ori, de un nevrotic incapabil de adaptare la regulile vieţii sociale şi mai ales incapabil de o ocupaţie stabilă. în general, în copilăria sa a cunoscut un „ataşament" deficitar sau traumatisme afective (respingere, discordie în familie etc.) VAGABONDAJ, stare a celui care rătăceşte fără scop. Vagabondul nu se stabileşte nicăieri. Nu are nici domiciliu stabil, nici loc de muncă. Vagabondajul adulţilor poate fi independent de orice tendinţă morbidă (ţigani nomazi, şomeri). La copii se întâlneşte mai ales la subiecţii emotivi, instabili şi cu carenţe afective (abandon* sau disociere familială). Consecinţele vagabondajului sunt adesea grave: furt, prostituţie, homosexualitate utilitară. -+ IN ADAPTARE. VAGINISM, contracţie involuntară, spasmodică şi dureroasă a muşchilor vaginului, care împiedică orice penetraţie. Vaginismul poate fi secundar în raport cu o leziune organică (deflorare sau vulvită, de exemplu), dar cel mai adesea este manifestarea unui refuz inconştient al coifului, fie din teama de a nu rămâne însărcinată, fie ca urmare a unei educaţii prea rigoriste. Simpla sugestie poate fi suficientă pentru a învinge tabuurile familiale şi educative, dar în cazul unui conflict mai profund trebuie să se recurgă la o psihoterapie de inspiraţie psihanalitică. Când vaginismul decurge din comportamentul soţului, cuplul este acela care trebuie tratat. -> MASTERS. VALENŢĂ, termen introdus în psihologie de K. Lewin' pentru a desemna puterea de atracţie (valenţă pozitivă) sau de repulsie (valenţă negativă) a unei „regiuni" a câmpului psihologic al unui individ. Valenţa acestei „regiuni" (care poate reprezenta o activitate, o poziţie socială,

W. S. se entuziasmează uşor. Fiecărui nivel îi corespund caracteristici neurofiziologice particulare puse în evidenţă prin encefalografie. Ei au VIRILITATE. Nu există om care să nu viseze. destul de grav somnului. de exemplu) în care ea onirice: o tânără femeie visează că cumpără este necunoscută (J. dangăt de clopote.realmente o pălărie. au înregistrat mişcările oculare ale unor indivizi în timpul somnului. Psihofiziologii (G. Doctor în litere (1938) şi doctor în ştiinţe (1950). dar şi pe somn şi audiţie. numai 5% dintre cu valorile sociale şi se structurează prin subiecţi îşi amintesc că au visat. crimă sexuală comisă de un bărbat care abuzează prin forţă de o femeie sau de o fată. Medioni. Elev al lui M. M. Instinctele (1958) şi. Klein şi J. maniaci. 1949) au demonstrat că nivelul de vigilenţă depinde în principal de o formaţie nervoasă (sistemul reticular activator ascendent) care parcurge toate palierele encefalice. orice stimulare a formaţiei reticulate sporeşte gradul de vigilenţă. cităm: VIGILENŢĂ. Dintre lucrările sale. brutal şi imatur din punct de vedere afectiv. Stoetzel). Aşa se şi explică faptul că nu ne amintim decât de prisma jocului identificărilor progresive: visele avute la puţin timp înainte de a ne băiatul vrea să devină un bărbat ca tatăl trezi din somn.). ea vorbeşte de un bărbat foarte sprezece minute. Noi aspecte ale c/iesaunii (1948). evoluţia şi formele sale (1946). Lucrările sale se axează mai ales pe fototropismul şi galvanotropismul animal. Blondei şi M. VERBIGERATIE. rămâne timorat. Fototmpismul animal. când este scăzut. pe care îl cunoştea dinainte de sfârşitul nopţii. Halbwachs. suită de imagini şi de feno. o pălărie neagră. Se observă această tulburare ori de câte ori conştinţa este slăbită (stare de absenţă epileptică.. se simte frustrat. slabi şi naivi. aproape întotdeauna. el predă filosofia la Strasbourg. de la atenţia flotantă a omului destins şi până la atenţia concentrată a cercetătorului în plin efort intelectual. repede: după opt minute de la încetarea este o atitudine care se elaborează în raport mişcărilor oculare. Alegerea victimei nu ţine numai de hazard. care durează de la zece la cinci. pălăvrăgeală incoerentă şi interminabilă a unor psihopaţi. care ridică în slăvi somnului (apelul telefonului luat drept un calităţile lui de bărbat (forţă. Există diferite grade de vigilenţă. punând la punct o metodă experimentală cu caracter statistic pentru a studia tactismul" animalelor. este un moment. Pradines. Pe de altă Visele. catedră creată pentru dânsul la Universitatea din Strasbourg.şi simbolică. cu aminCând însă condiţiile educative sunt defa. mod de a fi. G. voce gravă etc). ba chiar întreprinde unele acţiuni. într-adevăr.(conţinut manifest) are întotdeauna un sens profund (conţinut latent) pe care îl putem nitate). apar la începutul şi la bogat. dimpotrivă. masculinitatea. 1961). pornind de la principiul că gândirea pălăriei cumpărate în vis). onirică are un caracter esenţialmente vizual. Uitarea. de la regiunea bulbară la diencefal (talamus şi hipotalamus). Aceasta scade în momentul adormirii şi în timpul somnului (precum şi sub acţiunea drogurilor) şi se ridică în timpul stării de veghe. ei spun că tocmai visau (W. VIOL. Magoun. supus autorităţii materne. însă. de exemplu) la deliranţi.taţiile senzoriale înregistrate în timpul giului falusului'). într-adevăr.să se căsătorească cu bărbatul iubit şi să mentală ne este furnizată de neurofiziologi aibă o mulţime de bani (costul ridicat al care. sub o formă de obicei condensată de virilitate este legată de mediul socio. de a-şi asuma sexuaţia Dement). schizofrenici şi la demenţii senili. intervine foarte (apartenenţa la sex) în relaţiile cu semenul. Virilitatea ţine mai puţin de constituţia subiecţii sunt treziţi exact în acest fizică şi mai mult de rolul social. victimele fiind de obicei subiecţi cu o inteligenţă deficitară.VERBIGERAŢ1E nemaipomenite. dacă zează bărbatul. luat cultural.parte. Analiza dezvăluie că ea a dorit VIS. pot fi date doar răspunsurile cele mai elementare. un Tratat de psihoAceastă afecţiune se manifestă prin fiziologie (1963). conştiinţă a subiectului treaz. cuprinde întregul său program. compusă din fraze lipsite de continuitate. ceea ce caracteri. Adesea este fapta unui dezechilibrat. Se datorează unor tulburări endocrine. mama demonstrat că limbajul imagistic al viselor dominatoare. de exemplu). arată bogăţia unei imagini insulele Marchize. refuzându-şi propria-i femi. -> ACTIVARE. chiar vadă soţul mort (pălăria neagră.Strasbourg. de cele mai multe ori copilul nu înţelege dacă recurgem la asociaţiile de reuşeşte să se afirme ca bărbat viril: el idei.. dar că a trebuit să mene psihice care survin în timpul renunţe din cauză că soţul ei. din cuvinte fără şir. dacă susţine contrariul.S. foarte elegantă şi foarte scumpă. Exemplul care urmează. de doliu). în acest caz. C.R. deoarece îi lipseşte constanţa în idei. VIAUD (Gaston). uneori pervers şi care. Noţiunea vizuale. său sau ca învăţătorul pe care îl admiră şi Ideile visului sunt în legătură cu excipentru a se conforma dorinţelor mamei sale (în mod inconştient supusă presti.tirile şi stările noastre afective. uneori deformate sau neoformate. 1899 .constatat că visele coincid cu apariţia mişcărilor oculare rapide. Tropismele(1951). îndeosebi în cursul fazelor căsătorie şi de care fusese foarte îndrăsomnului' paradoxal. Inteligenţa. sexului masculin (mustaţă. Kayser. curaj. în colaborare cu C. dar nu le termină. masculinizare a femeii. Cu cât nivelul de vigilenţă este mai ridicat cu atât subiectul este mai capabil să reacţioneze mai adecvat la situaţiile complexe. bolnav. pentru ca apoi să se orienteze spre cercetarea psihofiziologică. (1947) şi titular al catedrei de psihofiziologie. Proba experi. Freud a vorabile (tatăl absent sau slab. Sentimentele cele mai complexe. ducea lipsă de bani. „De la tropisme la inteligenţă". conceptele sunt transpuse în vise în imagini iar uneori devine homosexual. egoist. Viaud a fost conducător de cercetare în cadrul C. apariţia de caractere sexuale secundare ale 338 . C. VIOLENŢĂ -> COPIL MALTRATAT. Până la sfârşitul vieţii sale a animat laboratorul de psihologie animală organizat prin grija sa după Eliberare şi a cărui deviză. ele însumează circa gostită. Se estimează că 50% din violuri nu sunt denunţate. psiholog francez (Nantes.N. există. societăţi (în de la Frinck. Moruzzi şi H. semnificaţia visului îi apare a fi împlinirea a trei dorinţe: să-şi un sfert din timpul somnului nostru. VIRILISM.

permite să exprimăm. Se observă că.VIS Ideea că visul este realizarea unei excitaţiile prea puternice şi de tensiunile dorinţe este anterioară lui Freud. într-adevăr. a subiectului treaz. Visul este un limbaj privat şi o conduită viitoare (un fel de anticipare primitiv (anterior achiziţiei vorbirii).individul normal se comportă aproape ca tuală între tendinţele proscrise şi instanţele psihoticul. Alţii continuă să considere comod: el este singurul care poate exprima visul ca pe o activitate inutilă. gustul confortului şi al contactelor sociale. se încâlcesc în mod haotic. visul este şi singurul care ne gândirii vigile. ceea ce îl duce la descoperirea originii conflictelor sale interioare şi a sentimentelor sale ascunse. Desoille (1938) şi care constă în a face să ţâşnească fantasmele subiectului prin imaginaţia forţată. în cursul convorbirilor cu terapeutul el analizează aspectele multiple ale reprezentărilor sale imaginare. componentă temperamentală în tipologia Iui W. al cărui caracter straniu ne ascunde librul psihoafectiv. de mişcările ascensionale se leagă sentimente de bună dispoziţie şi imagini radioase. la subiectul sănătos dispare este paznicul somnului. este cu atât mai necesară cu cât gândirea dorinţele refulate. fugind de real şi creându-şi o morale ale celui care doarme. Potrivit schemei clasice. când refularea acumulate în viaţa cotidiană. După fiecare şedinţă. Indicate pentru acest procedeu psihoterapeutic sunt îndeosebi stările nevrotice.. VISCEROTONIE. cu ochii închişi. Vocaţia rezultă din cauze profunde. Pe de altă parte. VOCAŢIE. căruia în ajun i se observat.rânduiala visului ar fi o reconstrucţie zată. adesea inconştiente. idei şi sentimente altfel inacceptabile. care îl informează pe individ asupra stării organelor interne.du-l de îndată ce se înregistrează mişcări licuri ca s-o exprime. o relaxare generală a corpului.decât în mod normal. Adler şi Karen Horney văd în gândirea Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul loan onirică mai degrabă mijlocul de a organiza Cassianul. i se cere să-şi imagineze o situaţie şi este invitat să se mişte în spaţiul pe care şi la imaginat. 340 VOINŢA VISCEROCEPTOR. Când atinge o stare de destindere apropiată de adormire. o persoană se împlineşte atunci când îşi poate satisface vocaţia. Lucrul acesta deoarece. că un subiect privat interzisese să mănânce cireşe. presupune o reflecţie şi o angajare. el constilatent) este supus unui veritabil travaliu de tuind mai degrabă procesul psihic datorită elaborare* care îl transformă în vis mani.căruia fiinţa umană îşi poate păstra echifest. stări complexe. Conduitele care nu răspund acestui criteriu nu depind de voinţă. supus constrângerilor socio. a posteriori. pacientul redactează o dare de seamă în care precizează natura sentimentelor exprimate. Visul. care se bazează pe aptitudini reale. 4) executarea acţiunii până la capăt. Pacientul este instalat într-un fotoliu de relaxare sau este pus să se lungească pe un divan. VIS ÎN STARE DE VEGHE DIRIJAT. 3) decizia'. întreaga artă a psihologului constă în a face distincţie între vocaţiile veritabile. care ar satisface. Sheldon. traduce întotAceastă ultimă teză trebuie abandonată deauna o dorinţă refulată. Dar pe când la psihotic trezindu-se din somn într-o stare de indis. conţinutul primitiv al visului (conţinut este numai paznicul somnului. dorinţa nu mai apare cu atâta subiectul este împiedicat să viseze (trezinclaritate. în vis. în interpretarea şi integrarea acestora în viaţa conştientă.H. VOIERISM. Se pare deci că visul nu din. schematizată şi sim. nu este reuşită se iveşte o situaţie conflic. de somn visează după aceea mai mult mai controlat. ţiilor senzoriale care. sentimentele sunt deplasate de la se constată apariţia de semne de anxietate un element important asupra altuia.universul morbid rămâne permanent. care împing literalmente subiectul să aleagă cutare activitate mai degrabă decât alta. jovialitate. caracterizată prin predominanţa funcţiilor digestive. Acest tip psihologic prezintă o corelaţie extrem de ridicată cu endomorfia*.aceea normală. precedat de o idee şi determinat de ea. dacă încă se ignoră natura exactă apare net la copil: „He(r)mann păpat toate a funcţiei visului. când realitatea. VOINŢĂ. se ştie că acesta este cireşele".). incoerentă. în general. în general. La adult. el fiind obligat să recurgă la şiret. S-a băieţel de nici doi ani. tehnică psihoterapeutică imaginată de R. dacă culturale. logică. L-am putea considera semnificaţia profundă. Pe de altă parte. spune Freud. exprimarea lesnicioasă a sentimetelor şi dragoste de viaţă. pe sau de repetiţie generală a unui răspuns la care îl folosim spontan întrucât este o situaţie). î n c l i n a ţ i e i m p e r i o a s ă p e n t r u o a c t i v i t a t e profesională sau artistică la o persoană care posedă aptitudinile necesare. 341 . Visceroceptorii reprezintă cea mai mare parte a interoceptorilor". Actul realizat este dovada autenticităţii unui proiect. spune la trezirea din somn un necesar echilibrului nostru psihologic.. spre a reduce tensiunile onirică ascultă de refulare". organ senzitiv terminal. perversiune caracterizată prin căutarea juisării sexuale în spectacolul relaţiilor intime. 2) o deliberare (aprecierea acţiunii optime). această deghizare Eului. Gândirea onirică oculare rapide). într-o formă deghi. durata somnului rămânând apare deci deformată. scăpând controlului după Freud. Voieristul caută să surprindă zbenguielile sexuale la care el nu îndrăzneşte să se dedea din teama inconştientă de castrare'. aptitudine de a-şi actualiza şi realiza intenţiile. O găsim insuportabile. pe când coborârea suscită indispoziţie şi anxietate. cum sunt A. ano. şi proiectele himerice ale unor adolescenţi rău adaptaţi la real. după două nopţi fără vise bolizată. el ne protejează de o dată cu trezirea din somn. vezică. afective. spune acest autor. un mecanism de apărare' suplimentar al După psihanalişti. Nu toţi admit această funcţie a visului: în textele tibetane şi budiste. pe care subiectul nu le făcută din persistenţa imaginilor şi percepconceptualizează clar. acesta lume privată. aceasta ar implica: 1) conceperea unui proiect'. situat în mucoasa viscerelor (intestine. maspoziţie şi de angoasă. precum şi în scrierile Părinţilor Bisericii. într-o încăpere cufundată în semiobscuritate. pe plan imaginar.şi de iritabilitate. Actul voluntar. Visul.

După circa şase ani de studii în Germania. 1897 . matematician şi avocat român (Dorohoi. asupra creierului şi a întregului organism.I. a obţinut la Iaşi licenţa în drept (1923) şi a şi profesat un timp avocatura. Numărul nuanţelor diferite de temperament ar fi — calculează Gh. Laureat al Premiului Herder (1963). cităm: Copilul şi familia sa (1957). Deformările psihice.W. A creat primul laborator de psihologie experimentală. a fost tradusă în limba franceză: Mesure de l'intelligence de l'adulte (1956. Introducere în ştiinţa organizării şi a criticii (1941).P.Grossbothen. membru al Academiei de Ştiinţe din New York (1968). Dintre scrierile sale. a cărei zădărnicie o va resimţi dureros. cu forma sa revizuită. a treia pentru perioada preşcolară şi primară (W. The Measurement of Adult Intelligence (1939). hiperprotejat. modificat în 1955 sub numele de W. îi datorăm trei scale de inteligenţă: una pentru copii (W. cităm: Teoria orientării şi selecţiei profesionale (1930). după absolvirea liceului militar (1915) şi a unei şcoli de ofiţeri de artilerie (a fost combatant în ambele războaie modiale). Fiu al unui şef de gară. iar în 20 de ani pierderea se ridică de 80%. Sunt cazuri în care părinţii îi închid pe copii într-un univers mărginit.C. ZGOMOT.întrucât individualitatea umană „prezintă nuanţe infinite". care au devenit teste" clasice utilizate în foarte multe ţări.S. în care copilul se va simţi în siguranţă. care acţionează ca nişte multiple agresiuni repetate.S. psiholog german (Neckarau. în 10 ani. al unei noi formule a legii psihofizice. dar şi Volkerpsyhologie. Autor. psihiatru şi psihanalist e n g l e z (Plymouth. la Leipzig (1879). la sfârşitul vieţii „pentru el psihicul rămânea o enigmă universală" (Pavel Mureşan).. W. în acest caz copilul îşi va clădi o personalitate de împrumut („Eu fals"). Sistemul temperamental şi diagnosticarea lui (1974). Zapan — 24 de ordinul a IO . 1920). 1 9 8 6 -Londra. îi datorăm mai ales o masivă lucrare intitulată Grundziige der Physiologischen Psychologie (1873-1874). Mai târziu copilul va găsi în anturajul său asistenţa de care are nevoie pentru a trăi. Fragment al unei psihanalize (1975). să-i permită trăirea de experienţe proprii. Procesul de maturizare la copil (1965). psiholog. Pentru ca acesta să-şi construiască o personalitate autentică şi armonioasă. Cazangiii pierd. o a doua pentru adolescenţi şi adulţi („testul Wechsler-Bellevue".S. azi Mannhein.R.).). Lucrarea sa principală. Bazele biofizice ale legii intensităţii şi generalizarea legii Weber-Fechner (1960).). între multe altele. Dintre lucrările lui D. produc leziuni ale terminaţiilor nervoase ale nervului auditiv. complex sonor nearmonios.I. 1967). mai ales cele ascuţite. a devenit doctor în ştiinţe şi filosofie al Universităţii din Bucureşti. apoi fiziolog). 1971).C. WUNDT (Wilhelm). în loc de a se dezvolta în mod normal. apoi va învăţa treptat să se dispenseze de aceasta. Zgomotul are efecte asupra urechii interne. 50% din acuitatea lor auditivă. 1976). Joc şi realitate (1971). Legea intensităţii. jud. în 1935 devine membru al Societăţii britanice de psihanaliză. Ea îl înţelege prin empatie* şi răspunde în mod spontan la trebuinţele lui. s-a putut demonstra experimental că zgomotele.Bucureşti. Winnicott. deoarece nu există copil fără mamă).I. Winnicott le recomandă părinţilor să evite încălcarea domeniului copilului. ZAPAN (Gheorghe). în care realitatea le apare într-o lumină falsă.P. stabilită pe baza teoriei ionice a excitaţiei (1956). supărător sau dezagreabil. după atâta foraj instrumentat matematic în abisurile psihoneurofiziologice ale omului. să-1 ajute să descopere lumea. în 10 volume (1904-1920). Mama ştie din instinct ce este bun pentru copil.S. Winnicott deduce un anumit număr de principii: o mamă „suficient de bună" va şti să-şi integreze copilul în societate datorită holding-ului. este autorul a numeroase lucrări asupra percepţiei şi senzaţiei. Stereotipul dinamic la om (1957). De reţinut este faptul că. Zgomotul face să crească 345 . director al laboratorului psihotehnic. De la pediatrie la psihanaliză (1958). ca şi al unui procedeu practic de determinare a indicilor temperamentali.A. 1832 . Ca urmare a lucrărilor lui Rainag şi Wittemack. De formaţie ştiinţifică (a fost mai întâi medic. Apreciată este şi teoria sa privind modelarea matematică şi psihologică a profesiunilor şi activităţilor. Pornind de la diada „mamă-copil" (unitate indisolubilă. adică asigurându-i un mediu stabil. iar din 1941. Teorie relativistă a sistemelor psiho-fizice. al cărei preşedinte va fi în anii 1956-1959 şi 1965-1968.I. WINNICOTT (Donald Woods).WINNICOTT la spitalul psihatric Bellevue şi profesor ele psihologie clinică la Universitatea din New York. expusă în ipoteza câmpurilor somatice neomogene (1935). Botoşani.

Roşea. h a l u c i n a ţ i e vizuală î n c a r e bolnavul v e d e fiare. spune sociologul american T. Determinismul psihologic (197 \). Aceştia din urmă au demonstrat că zvonul se caracterizează prin trei tendinţe: 1) reducţia (cu cât zvonul se propagă mai mult. Nocive sunt zgomotele discontinui. Timp de patru decenii a fost cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai. o manifestare nevrotică. în acest caz animalele sunt alibiul care permite unei angoase intense (datorate.ZONĂ EROGENĂ presiunea cerebrală. care îşi trăieşte cu ochii deschişi coşmarul. Zvonul se alimentează din prejudecăţi. temeri) şi psihosociali (apartenenţa la un anumit grup). Zoopsia este frecventă mai ales în alcoolismul cronic. adică mai mult decât pierderile pricinuite de totalitatea bolilor sociale. datorate manipulării de maşini şi aparate (motocicletă. Această fobie este adesea vestigiul angoaselor infantile. Licenţa şi-a luat-o la Cluj (1939). Dodd (1952) au demonstrat. în Franţa. Aproape întreaga suprafaţă corporală este susceptibilă de a deveni erogenă. pe când difuzarea zvonurilor se supune legii lui G. dar unele regiuni sunt erogene prin excelenţă: gura. Cât despre costul economic şi social al daunelor provocate de sonoritatea nocivă (accidente de muncă'. în general. 1987). Aptitudinile (1972). acesta a fost evaluat. retardări şcolare sau depreciere financiară a proprietăţilor). părţile genitale şi zona anală. W. 3) asimilarea (elementele conservate sunt reorganizate spre a forma un tot coerent. logic). Sălaj. s-au identificat 1 269 afecţiuni provocate de zgomot. modifică ritmul cardiac şi pe cel respirator. Kapferer. refulării impulsiilor sexuale şi agresive) să se exprime. 1978). Există.C.. Riscul . Zgomotul ameninţă sănătatea publică şi. la aproximativ 100 miliarde de franci. mai concis. j u d . simplu. sânii. diferenţiindu-se lent de o tensiune difuză. Aceasta se datorează faptului că sexualitatea. de asemenea. legată de actualitate. nelinişte şi tristeţe. Zvonul. Cercetări în special în domeniul factorilor procesului învăţării. c a r e îl îngrozesc. în general h i d o a s e s a u p e r i c u l o a s e (şerpi. neregulate. Cercetările lui S. erorile sunt cu 37% mai numeroase decât de obicei. într-o uzină în care funcţionează un ciocan pneumatic). prezentă încă de la naştere. ZOOFOBIE.1947). pentru ca în final să se ataşeze organelor genitale. După G. Nu toate zgomotele sunt nocive. ZVON. el este o cauză de astenie. Scala zgomotelor (în decibeli) . El nu are viaţă decât din cauză că publicul care îl receptează şi îl propagă este de fapt principalul său artizan (J. aparate de radio sau televiziune). Shibutani (1966).factor motivaţional (1969). Explorarea şi formarea personalităţii sub aspect afectiv-motivaţional (\919). 1980). G. zgomotul provoacă.ClujNapoca. şi zvonuri cu totul neîntemeiate. că numărul (Q) de persoane la care ajunge un mesaj variază proporţional cu logaritmul numărului (P) populaţiei în care zvonul a fost difuzat (stimularea pe individ rămânând constată): Q = a log P. apoi la anus. din frică şi din nelinişti latente (J. Friedmann. C. ZONĂ EROGENĂ. Z d R G d (Beniamin). 2) accentuarea (detaliile reţinute sunt potenţate afectiv). unele dintre ele sunt chiar utile (unele sunete ritmate şi de slabă intensitate facilitează executarea operaţiilor de muncă).. în cursul creşterii. Chiar şi la muncitorii manuali scade randamentul (cu 33% începând cu cea de a patra oră de muncă. duce la tulburări digestive şi. efectele sale se fac simţite prin scăderea puterii de concentrare şi de atenţie: la funcţionarii de birou supuşi unor zgomote discontinui. ia naştere din discuţiile între persoane neinformate care încearcă să explice un eveniment ambiguu. uneori încercând chiar să sară pe fereastră spre a scăpa de ele. în colaborare cu Al. Fechner'. psiholog român (Răstoci. Persistenţa zoofobiei la vârsta adultă constituie. T.). Pe plan psihic. după unii. mai uşor de transmis). Scrieri: Acţiune şi motivaţie (1968). Potrivit datelor Casei naţionale de asigurări în caz de boală (1988). Alterările zvonurilor depind de factori afectivi (dorinţe. Allport şi Leo Postman (1945. Delumeau. Bolnavul. într-adevăr. mai întâi la gură. cu atât el devine mai scurt. duce la pierderea a 200 milioane de ore de muncă pe plan naţional. ZOOPSIE. 1 9 1 6 . păianjeni. însă. p a r t e a corpului a c ă r e i s t i m u l a r e d e t e r m i n ă o plăc e r e sexuală. N.Psihologia succesului şi a eşecului (1972). aleargă ZVON după aceste animale ca să le prindă sau fuge de ele înspăimântat. ş t i r e plauzibilă d a r necontrolată. Bartlett (1940). susceptibil de a avea importanţă. de obicei. frică de a n i m a l e . Zvonul a făcut obiectul a numeroase cercetări experimentale din partea unor psihologi: F. în 1983. se localizează. intense sau greu de localizat. ar fi o cauză a arteriosclerozei. care se propagă oral. iar doctoratul 1-a obţinut cu o teză din domeniul zoopsihologiei (1946).

Introducere în psihologia lui C.Inconştientul cerebral Matila Ghyka .Dorinţa sexuală Alfred Adler .Dicţionar de civilizaţie egipteană Larousse .Logica sentimentelor Karen Horney .900 lei 24.G.900 lei 27.Zeii suverani ai indo-europenilor Rudolf Steiner .Diseminarea Brice Parain .Uitarea omului şi onoarea zeilor Georges Dumezil .Cunoaşterea omului Alfred Binet .000 lei 22.900 lei 24.Organon (voi.Filosofia şi mistica numărului Jeanne Ancelet-Hustache .900 lei .000 lei 14.Dialoguri (tiraj nou) Aristotel .900 lei 16.900 lei 19.Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga 47.900 lei 26.Dicţionar de psihiatrie Larousse .900 lei 7. Gând uman.Personalitatea nevrotică a epocii noastre Frieda Fordham .Logosul platonician Marcel Gauchet .900 lei 19.900 lei 17. Ribot .Sufletul şi corpul Alfred Binet .Creştinismul esoteric Jeanne Guesne . Jung Leonard Gavriliu .900 lei 16.Hristos şi Karma Georges Dumezil . I) Aristotel .900 lei 19.Poetica Gaston Berger .900 lei 14. Ribot .Organon (voi.500 lei 46.Meister Eckhart şi mistica renană Patricia Hidiroglu .000 lei 26.Tehnici de meditaţie Platon .Voinţa şi patologia ei Th.500 lei 32.Dicţionarul spaţiului Jacques Derrida .Omul suprasensibil în concepţia antroposofică Rudolf Steiner .Dicţionar de sociologie Larousse . gând cosmic Rudolf Steiner .900 lei 7.Dicţionar de psihanaliză Larousse .900 lei 22.Dicţionar de civilizaţie musulmană Larousse .Dicţionar de filosofie Larousse .Evanghelia după Luca Rudolf Steiner .Corpul spiritual Marc de Smedt .000 lei 26.900 lei 22. II) Aristotel .Mistica.900 lei 11.Dedublarea personalităţii şi inconştientul Th. Rîpeanu.900 lei 11.000 lei 24.900 lei 28.Tratat practic de cunoaştere a omului Francis Macnab . Cristina Corciovescu .900 lei 14.900 lei 18.900 lei 14.900 lei 32.Apa divină Franţois Brune .000 lei 32.900 lei 17.900 lei 43.Dicţionar de cinema Larousse .500 lei 24.900 lei 32.900 lei 10.LAEDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC AU APĂRUT: Bujor T.900 lei 18.

500 lei 13.900 lei 16.900 lei 3.Lichidarea lui Marcel Pauker Album .000 lei 10.900 Iei 22.900 lei 16. Kant .Explozia Andrei Avram .Regele Lear William Shakespeare .Dilema lui Jackson Kazuo Ishiguro . Ribot .Poveşti Mihai Retegan.Berthelot şi România Luminiţa Bădeliţă .Oameni de hârtie Iris Murdoch . Cornel Lungu .Critica raţiunii pure Th.Amintirea palidă a munţilor Eugen Simion .900 Iei 10.900 lei 7.Dicţionar de psihologie A T Mann .Norii Vasile Tonoiu .900 lei 17.900 lei 30. Adresa: CP 33-2. Bucureşti.Contribuţii etimologice * * * .500 lei 11.000 lei 3.500 lei 15% Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o reducere de: 20% Costul expedierii prin poştă e suportat de edituri.900 lei LA EDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC VOR APĂREA: Larousse .Principiile reincarnării I.în căutarea unei paradigme a complexităţii William Shakespeare .Mic tratat de sofistică Petru Creţia .Macbeth William Golding .Memoria şi patologia ei Vladimir Jankelevitch .000 lei 6. „Monitorul Oficial" . România Tiparul executat la R.Zoologia Copacul fermecat .830 Iei 15.Dimineaţa poeţilor Tudor Opriş .900 lei 24.Ireversibilul şi nostalgia Comandând prin poştă o carte apărută la una din editurile IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC obţineţi o reducere de: 37.1956 .Analiză matematică pentru clasa a XII-a 4.A.Leonard Gavriliu .000 lei 14.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful