P. 1
Paulownia

Paulownia

|Views: 52|Likes:
Published by Nicky Drama
Paulownia
Paulownia

More info:

Published by: Nicky Drama on Jun 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/02/2013

pdf

text

original

FORESTIERA A SPECIEI 5. C E R C E T A RP CULTURA I R IV IN D NIA TOMENIOSA (rhunb.) PAULOW Steud.

S RADU ICAS Simeria, Dr ing. ing VCRISTESCU clr. ing.l. DUMITRU-TATARANU ICAS Bucuregti' 5.1. Introducere

privindculturaspecieiPaulownia Cercetdrile tomentosa [hunb.) Steud.s-au efectuat in perioada 1984-1986 in cadrul unei teme complexevizind introducereagi extindereain culturi a unor specii forestiere de interesindustrial deosebit,producdtoare propriide materii Cercetarile au urmdritsporirearesurselor de lemn cu utilizdri speciale. prin introducerea prime gi reducereaimportului acestora, in culturd,pe suprafelelimitate qi judicios alese, a unor specii de plante lemnoaseexotice,adaptabilela conditiile noastrepedoclimatice. 5.2. privindculturaspeciei Stadiulcunogtintelor (Thunb.) originard din China, Steud.este o specielemnoasd Paulownia tomentosa prin climatezonalefoartediversificate (de la moderat unde ocupd un areal caracterizat cu temperaturiminime cuprinse la moderat umede gi mezoterme), uscate-mezoterme ca arin culturSornamentali(parcuri) intre - 19"...+ 3,9"c. Ea a fost sporadicintrodusd bore solitar,in aliniamentestradale sau in mici grupe, pentru calitdtiledecorative gifrunzigbogat).Din cauzasensibilitiliila ger, mai deosebite(inflorescente mari,liliachii s-a conculturaei in scop forestier timpuriicare o girsescnelignificata, ales la ingheturile atit la noi cit gi in alteldri cu climatcontinental. sideratin trecutdrept neindicatd, Creqterearapidd in tinerele, capacitateade refacerea tulpinilor de la nivelul cenuqiu) lemnului(ugor, soluluidupd iernilein care parteaaerianddegerd,ca gi calitalile apt pentru utiliziri artizanale(cutii, bibelouri,mobilS),au generat in ultimul deceniu preocupariprivindculturaforestierd a acesteispecii,pentrulemn de lucrusau biomasA. Incepindcu anul 1971 s-au efectuatla Staliunea|.C.A.S. $tefanestilucrdriprivind producereapuietilorde Paulownla.in anul 197b, culturiledese de Paulowniapentru producereade biomasa vegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in iar in martorulneirigat63 ms/anlha.Tot in conditiide irigatie,cregteride 75 m3lan/ha, cu puietiprodugila $tefinegtiin 5 ocoale anul 1973s-au efectuatplantaliiexperimentale ln ocoalelesilviceTisTismana, silvice(Baia Mare,Tauli-Magherug, $imian gi Braila). puielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate.in mana, Briila gi Tduli-Mdgherug celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. O altd culturd deas5, instalatain 1979 in *

dr.ing.l. Mugat, ing,L Nequ, cu: Ing. L Herta, dr.ing, C.Traci, in colaborare dr,ing.L Ungureanu ing. N. Dragul dinICAS, ingMaria Ralru, (OS. Baia Mare) (O.S. ing.D.CherecheE DrobetaTr. Severin), (O.S. Delta Dundrii), A. Ritiu Sicuieni), ing l. Albu(ICPP ing.

6l

Semintele circa1200. (fig.Bdrigan pentru produclia de biomasd. P japonicaRev. aripate.15 cm (fig. l. In culturile experimentale(semdndturi. rior cu striatiunigalbene. cenuqiu tomentoase. lucrdride intretinereefectuategi observatiiprivind comportarea in culturd (stareade vegetalie. femnoasd de 3 cm lungime. cu ramuricapilarein lung pedicela}i. in exclusivitate gi inventariere In cadrul actiuniide identificare a exemplarelor existente in culturi parcuri. locul experimentArii. culturii(rdsdrire. .15m. plantalii pilot) s-au urmdrit: provenienlamaterialului. cenugiu lanat-pdroase. cu axulprincipal de 20 .Paulownia Steud.6 cm lungime .. privind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat in Experimentarile staliunile gi Hemeiug.. (grame.tehnologiei gi urmirireacomponarii de producerea puietilor lor in culturiexperimentale. 5. inclusiv pedologice qi de vegetalie.15g.)Arborede mdrimeall . 5. $tefdnegti. 5. substrat). etc.5lobate.luindu-sedrept criteriide bazd indicelemediu De Martoneqi durata perioadei de vegetatie. (1979). cu fenomenede uscare. boli. conditiilede lucru (solar. intregi.0.repicaje. lor.5.exploatati pina in 1981.pe tala inferioard. Rezultateobtinute Caracterizarea silvoecologicd a speciei$i importanta ei economici. precizarea oportunita{ii culturiispeciei Paulownia tomentosa in fondul forestier.38 cm qi ramuri de 3 . Garacteristicidendrologice.in fiecare capsuld. cu o germinalie de 80 .1. Masaa 1000seminte estede aprox.) & Z.scurt acuminate. scurt pedunculatd. sunt mici.tomentogi. au fost studiate culturilemai vechi pentru precizareaexigentelor ecologiceale speciei.pe ambelefete abundentpiroase.peri drepti articulati. prezinti in prezent o inahime mediede 6. realizate diametre). Simeria in solarii sau in liber. peri ramifica{i (dendroizi).Lujerianualicenugiibruni.3. amesteccu peri glandulogi Frunzele 3 .mentinere).la bazAde 1 cm latime.1).). tornentoasa.P recurvaRehd.data gi modul de instalare al culturii.iar in cazul puielilorgi instalerii culturilor de testares-a utilizat metodaexperimentald. Frunzele de pe lujeriiscu4i lat ovate.) la data inceperiicercetarilor s-au completat figetip cu principalele precumgi cu localizarea elemente taxatorice ale exemplarelor.in principal.bucdti puieli).40 cm lungime.elementece definesctipurileclimaticezonale. In acest sens.72 cm qi o starede vegetatie lincedd. un diametru mediude7. condiliile fizico-geografice. climatice Analogiile s-au stabilitdupd metodologia elaborati de Dumitru-Tdtdranu l.(PimpeilalisS tomentosaflhunb.1.seri.S. Caliciucu lobi lat-ovati.5. dimensiuni (indltimi. pepinier5. pe tala superioari de un verde viu.lll-a. Capsulaovoidd.evolulia cantitalile prindere.A. 5.4.ddundtori). la bazi cordate. Inflorescenle des tomentoase.C. de 25 . laterale violetd in inteCorolacampanulatd(digitalis) de 5 .90 %. Scopul cercetirilor Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit.colectiidendrologice (plantatii.neregulat de pe luleriivigurogi piramidale dinlate. Metodade lucru Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator.2300buc.

de pe fata inferioard a frunzelor (seria InflorescentE tip tementosa Paulownia) P a rg l a n d u l o s tomentosaOhunb) Steud.VA specieiP. 1 Paulownia Naturalarea and morphologicalparticularities .:arealulnatural$i detaliimorfologice Fig. tomentosa Arealul /l EE Pdr neramificat sau slab ramificat P d rd e n d r o i d lung pedunculat.

.1300m. intre150. Shangong. Frunze mai lung mai mici. din zonele nordice de Paulownia concluziaci populaliile '124" apa4inunei specii E long 30 40" lat. lobi lat-ovafi. N 9i 108 Henan. Poatefi considerat un ecotipde alprov. .O.C. glandulogipdrogi.4 cm lungime^ pina la ovate. originard din inmullireclonali.1) 24 OUservilii privind specia. K. Bdrdgan. lanata(Dode) pe inferioard fala C.S. intruciteste 1. titacina Sprague). de 25 . P a speciei naiata. Frunze purpurii.mai lungi.S.P. palid violetS. Hebei.tomentosa. O.2). . |.Var.C.Fujian. speciei: Variabilitatea Caliciucu . cei de 2 ani bruni. Corola pind la 7 cm.Hubei)intre aproximativ posibild identificarea 9i in lara noastraa diferite Paulownia elongataHu. Capsula ovoidala.fargesiiOsborn.A.cv. Floriviolete cu lobiaculi. Rugelu.gr5dini (fig. tipica. probabild.S.incd nesemprezenta se adaugd oblinute sunt foarte diferite.1800m.3o cm. varietatea Reprezint5 Floriviolete.Frunzepe fala inferioarirelativmai pulin tomentoase.. Coreana(P coreana Nyski). in uneleculturidin lari pentru RomAnia.lobii superiori ai caliciuluiobtuzi.cv. Hubei.O'S.E. anexa din cheiade determinare acesteispecii. $imian.pe dos gSlbui. dar qi sub forma unor cultivate intilnescpeste 511 exemplare plantalii cu caracter forestier experimentalla l.s-a dovedita fi o dbservatii.S. maialesinprov. din Coreea. (fig. climatice in condiliile bune performanle. Rdspindire: abundent gSlbui.este recomandatir Henan. Floriviolete lanate.cu acuminate.Var. -30" lat. glabratagitomentosa) din RomAnia. necesaregi culturiexperimentale cele mai s5 nu realizeze posibil ca P tomentosa este intrucit gata.BaiaMaregiStaliunea .$tefdnegti. cei inferioriacuti.124"long. Inilialdescrisdca speciebund.Frunzecordiforme gdlbui' cu tubulin interior pdroase. Caliciu tomentoase.La aceasta de P tomentosadin Provenienlele gi elongata.CulturaspecieiinEuropaca gi la noi s-a facut nlai ales din care cauzdrezultatele de provenienle.Hubeiintre12OO Rdspindire: titudineal specieitipice.Jiangxi.rezultata varietate Bucureqti in municipul 9i in alte 17 judele se Rispindire in culturi in RomAnia.Schandong.A. de cultura.Orientau condus la in 1959in arealulnaturaldin Extremul intreprinse Cercetdrile (prov.Inflorescente pete gdlbui in interior.dar sunt indicate mai ca cele qi apar provinciileShandong Henan din serie (elonspecii cele trei cu ales mai eliminatorii. in parcuri. Jiangxi.N qi 109".Fujian)intre aproximativ Areat natural: China(Shandong. Hubei.non Franch) Lujerii de un an verzi. firi testiri experimentale in scop ornamental. Schneid. de 3 . Lilacina:(.

=: o o= E or3 a1 o'o tstr -a h.:: =-t--ia-- "'{ 3r -r9 I I fi{.EE d O = o (L N ri\ n "j 5- iI xl t? :lgt I.o E l i L .g = o'tr a qx F g 't I P '4 o u o oo E-k o< a t. I 9 ff \t 3 t".)<< I . 91 .I <l .{ tol {rJ O'a G x x x 3 a t t q dl ET ot o o s rr o o o o Cl r r I t r t I In I In ..\)r'4 A.i_(k A')4? { 9-': ad: l t ? t sF.

dar ldstiresc vigurosin anul urmator.Nici experimentarea tate satisfacetoare.Arealnaturalcaracterizatprin climate diverse. mezohigrofita(mezofita). in de conlinutul ca o specie exigentdfali potasiu gi foarte exigentdfafd de conlinutulde calciu. caracteristici ansamblate in cazulobiectelor ceea ce ridici problema tenla micd la smulgerea cuielor.830/". mobild. bune.la moderat umede qi umede iarna.in locuriaddpostite mari. Valoarea economici a speciei.. sdrace.S e f e c t u a td ee i n g . astfel.din diverse celulare de mare interes din tulpinide 1 . dar cu miezdin ronspecii.. lacurilor unor materiifine qi care intrdin compunerea i inl..T .A. namentala (comparabil ugor foarte Lemnul pe suprafele. de 64% este a aerului relativd +310 . a fost experimentati Specia aldturlde altele.piese clestrungarie. intre medii minimevariazA temperaiurile tJmiditatea iar durataperioadeide .. 42. vegetlliede8-12luni.9".caracterizate plopilor.L. mezofild(pluviofilS).Deqi acesteexigenlede nutrilie Paulownlanu-gi poate procura azotul cu sint asemandtoarecu cele ale salcimului. unele Pentruacestease retinein special rezismecanicesint nesatisfdcatoare. oblinute delede Paulownia Din cauza fibrelorfoafte scurte lemnul nu poate fi folositpentru producereapasnu a dat rezulde la Fabricade chibrituriBucureqti telor papetare.superioare pentru producerede biomasdcu rezultate Orient pentru impregnarea in E>rltremul Seminteleconlin un ulei foarte apreciat japoneze. iar cele medii maximeintre 3.furnirtehnic qi estetic.A . prezintagelivuriqi alte vitimari ale exemplarelor in culturilede la noi majoritatea timspeciimai alesla inghelurile a acestei sensibilitate ceea ce denotdmarea trunchiului degera tinere Exemplarele lignificali.C.2 ani etc. datoriti densitilii foarte reduse a lemnului. de la moderat uscate.in sfirgit. dimensiuni qiin multecazuride formate cu cele indigene acesteispecii comparativ foliare permitcaracterizarea Analizele pulin fald de fosfor qi exigentd foarte azot. eutrofa.elagate pe succesiverezultdin anii favorabili autorecepdri sunt frumos conarbori. mari cultivat de lemn. In cuprinsularealului in toate cazurilecu deficit de precipitatii mezoterme. producirtor portant mobileigi pentruarticolesportive(in specu al lemnuluide Balsa)estefolositin industria pe piafa mondiali. mezoterme.7".trunchiurile de alti sau clddiri de citivametri. prin cregterea rapidi. Paulowniaa fost extinsdmai ales in cultura oreste un imin arealulnaturalP tomentosa cu un arbore cu deosebitecalitdli. incomplet purircare o surprindde reguldcu lujerii de multe ori de la nivelulsolului. factori celorlalli sub raportul iar are un arealde culturdcampestru(colinar). + 190. l v a n s c hd 92 .Exigenteecologice in arealul natural gi in culturi. pldcile cu fele din PA. La noi s-au fdcut solicitate foarte palete pentru masi) de tenis cial stabilinpentruIndustrla Lemnului gi Proiectdri de Cercetdri cadrul Institutului cercetiriin pldcilor aglomerate. producerea posibile a lemnului: de utilizare du-se ca domenii Au fost considerate obiectesportive.. C o s t e a E ii n g . staliunile poate valorifica deci nu fixatoare ajutorulbacteriilor 9i indicAfaptul cd ea specii acestei exigentele sintetizeazd care Formulaecologicd este euterma.Prin asemenea tulpini frumos conformate. eubazici.. heliofila.

culturaa fost protejati cu gretarede lemn cu 50% spalii libere.s-au inregistrat diametremaximede 90 cm.februarie). O. Din tabel reiese cd intr-un numAr de 18 judete gi in municipiul Bucureqti s-au semnalatun numdr de 514 exemplare sub formd de arbori solitari. s-au folositgi norme mai mari(14g. lzolat.de la 3 la 40 (60)ani. in parcuri dar gi sub formaunor incerciride culturdforestierisituatela Rugelu(O.fixatela 2 . Baia Mare qi ICAS$tefineqti.7m.Adincimea solar"pe mediinutritive constituite paturilor nutritive a fost de 2o cm.95%in cazulsemintelor toamnagi pastrate in pungi. semtnleles-au acoperitcu un strat foarte subtire (2-3mm)constituitdintr-unamestecde nisip fin qi humus cernut. Alte 7 ISJ-uri(Alba. irr speciala Staliunii $tefdnegti. Semintelese recolProbele de germinafiearati o putere teazi in timpul iernii (ianuarie.in stare izolateqi in aliniamente scurteqi o coroand+ simetricd. Culturiexistente comportare.S. llia gi Zam. Dimbovila.Bistrila-Nesaud.5.5. Dupa semSnare.58 cm.16 m. germinativd de 88 . Majoritatea exemplarelor depistateprezinta gelivuriEi alte vatameriale trunchiului.A.4o llmzqi zvintarea prin imprigtiere. sau alti vegetalieprotectoare. Aceste vdtamaritavorizeaz\.5glm2. gi completateprin investigatii Datelecentralizate efectuatede colectivul temei au fost centralizate in tabelul 1. S-au folosit seminle recoltatela $tefdnegti.ca 9i la recoltate seminlelerecoltatede pe arbori in luna ianuarie.30 ani sint maioritare. Staliunea ICASBaragan. efectuatin principalla Statiunea Hemeiug.in pA4i egale.5 93 .Salaj qi Suceava)au comunicatca nu au identificatnici un exemplar de Paulowniainrazalor de activitate.SeminAturiles-au fdcut in aprilie.in aceiagizi.participante la rezolvarea terltei. speciapoatesupravielui evidente de celemai multeori. la semdnarea de 12. Exemplarele de virstecuprinse intre 15 .3. mici grupe qi aliniamente gi gradini.in din70"/"humus (de tei) gi 30 % nisip de riu. (rdspindire. din exemplarecu caracteristicifenotipicesuperioareEi consideratemai rezistentela ger.S. Stefenegti gi al Babadaggi alte puncte).8) gi Hemeiug.S. culturiiin pepinieri a speciei ln cele ce urmeazi se prezintApafticularitalile pe Paulowniatomentosa baza experientei staliunilor|.Dupd acoperirea semintelor. 25 g) sau mult mar mici In alte experiente (2 g). 209. Dupi udareapatuluinutritivcu 20 .5.$imian. creqteri) Pentruprecizarea rdspindirii specieiin culturaforestieri sau ornamentala s-a organizatpnn inspectoratele silvice. O.folosind norma seminfelor lui s-a procedat. in locuriadipostitede cladiri speciaa produstrunchiuri gi se pot formatrunchiuridrepte. Cele mai bune sub aspectul reugitei culturilor in pepiniera puiefilor dezvoftarii s-au obtinutla Staliunile Simeria(fig.Virsteleacestorexemplare sint variate. Covasna.o anchetdpe baza de chestionar la care au rdspuns afirmativun numdr de 19 inspectorate. in mod curenttulpinilenu depigesc insa 40 . putrezirea putregaiuldeztrunchiurilor de Paulownia. $tefdnegti. cu gelivuri 5. Unele exemplaredoborite pentru voltindu-serapid pe lemnul moale gi pulin rezistent.Buzau). analizeprezentauscorburi mari in interiorultulpinii.2. iar po4iuneaelagatea trunchiuluieste sub 6 . ca urmarefireascaa sensibilitatii specierfati de ger. inallimile atinse in culturanu depigesc decit in cazuriexceptionale 15 . Particularitilileculturiispecieiinpepiniere privindstabilirea Cercetdrile tehniciide culturdin pepinierda acesteispecii s-au gi sporadicin alte unitili (Simeria.C.S.

in perioada 15 ln urma experimentdrilor in solarse reducetimpul obtinuti de cel pulin10 cm indllime iulie I 5 august.iar in continuareau fost udali zilnic puielilor9i scoase creqterii pe mdsura de umbrireau fost ridicate tembne. incepind din anul 1984 s-a efectuat in solar.cele mai bune rezultate . la mijlocul fost repetatd aprox 150ex' la m2' patul vegetativ in menlinindu-se s-auscos din semindturd9i s-aurepicat. operaliecare a mai cu Topsin tratat puiefii s-au lmediatdupa rasirire.iniltimea $i in variantele puiefiirepicaf i in verde ating47 cm la fineleprimuluisezon de vegetatie.in aga fel incit suprafata stropitoare 0.au fost udatezilniccu 2 '3 | apd/m-.a puielilor de 1 an. repicarea apoi s-au repicat.in virsta de Aceasti lucrares-a practicatatit cu puieliiobfinutidin semdndturi in Repicarea anterioo. fatd de procedeulmai puieti apli 400 300 pot obline dintr-unmetrupatratde semdnirturidin solarse Totodata se ei nerepicati. verde s-a ficut in peribadaprimei re 3 l u n i q i d e 2 0 x 1 5 c m . puielii risdditiin din prin 66 % eliminare pierd plantatla m2.in timp ce dacd aceqtipuieli se lasa pina toamna cei decit mai mici de dimensiuni gi nu mai rdmindecit 150 200 ex. Dupd repicare pini la inceputullunii sepapAlm2.i n c a z u l d e 1 2 x 8 c m i n c a z u lp u i e t i l od d e 1 Oc m . numai 150 au rimas verde) in repicaj (pentru rdrit s-au 9i puielii din semdndturd in care (46 cm inalfime in verde puielilor repicati Qi 5 mm similare cregteri ex/m2 s-au obtinut puieli apti de 150 cel mult obtin ani se de 2 puielilor repicarea cu in variantele diametru). gi doua lucrirri (plivirea buruienilor in verde qi repicalcu puieti de 1 an) s-a mai amintite(repicaj in afara variantelor de 2 ani qi rarirea puie!ilordin semandturi puielior din qi repicarea experimentat puietiim'?.Gratarele de intrelinere lucrdri executat s-au mai definitivla inceputultoamnei. la aprox.Pinain anul 1984 puiefilor in verde. l a s c h e m a cu grdtarede lemn cu 50 % spalii puietii acoperit s-au puietilor de 1 an. in timp ce numai de 1 an este de semindtura din puiefilor repicati.in toate repicajele de mobilizare). elimind 15 cm. 3 | 2 cu iiO"re. atunci cind repicaielese fac totuqi dupd 1 august schemelede repicarese vor mirri 1a.dar se se oblin in cazul primeiperioade perioadeide repicarein verde. de 10 cm. in decursulcdruia se elimindpartialqi cresc prea inalfi in schema iniliala de repicare. de repicatin verde.cu o Semirrdturile culturilor.15 sepperioada a doua (1Saugust in puiefii repicali in timp ce itS irtl" 15 august). in semdnatura un an puietii s-au 9i !inut Repicareapuielilor. o partedin ei atins indltimea puielii au Cind luniiiunie. a puielilor repicare vechi de de producerecu un an. puieli/m'?.20x 20 cm sau cel pulin Ia 20 x 15cm' Experimentarile privind cultura speciei in pepiniera scot in evidenti caracterul heliofil' asigurdriiunui spatiu corespunzitor de rapiditatea de creEtere gi deci necesitatea nutritie gi legat de aceste insugiri.1%cu 5llm'. care se manifesti pe tot parcursul sezonului de vegetatie cu mari. anul in verde 3 luni. de dimensiuni (frunzelor) vegetative intensitate deosebitir Qidatoriti organelor 94 . gi nefiindapli de plantatla fineleanuluimai de cregtere tembrie)nu mai au timp suficient trebuie tinuti un an. privinta primul In an.cit qi cu puielide 1 an (repicatiin aproximativ jur in puietii aveau inSllimea jumdtali cind a lunii iulie.diferentiereadimensional69i autoeliminarea puielitor in culturd. cm de la suprafafa semindturilorsd fie permanentreavana' cu sitirfind. De aceea.150 semanaturi se constatdcd prin repicareain verde.

in vecinitatea uner culturide plop euramerican "R 16" cultivat in aceiaqi schema.2 cm. in schemade culturdmentionata.5x 1.U.Din perioadarespective s-au mentinut in culturanumai plantatiile fdcutein o.1au tost plantate ?n1973un numarde 56 ex.culturaa atinsindltimimedii de 4.la paulownianu s-au practic3tlucrdride elagaisau de formarea trunchiului.menlinerea actualda exemplarelor de Paulownia \n plantatiile experimentale instalate in perioada1972 -1975 este de 50.16"-avea diametrul de 20.Ostrovul Corbuluimentinerea plantafiei a fost de numai 6. paulownia prezinta coroane largi gi cite 3 . BaiaMaregi statiuneaLC.S. Este de mentionatca spre deosebirede plop.7%. din caretrunchiul propriu-zis are numai3 . Fenomenul se poaterepetamai multiani daca puietii rdmin in acetasiculturd. . BrailaEi Tduti-Magherug.S. in anul i g8z.s. ta O ani de la incetareaexploatdrii de tip cring.C.5m. Petotal.O altd particularitate a speciei o constituieslaba rezistentd fati de primele ingheturiale puietilornelignificati. 95 .5 m lungime.5 m.3. prezentind o stare de vegetaliedestul de activS.unde s-a realizat o culturdcJeasd pentruproducerea de biomasa. in O. Daca culturile au fost acoperite cu frunzesau paie sau dacd iernileau fost blinde. 5.1g7S incerciri de culturi forestierd cu aceastaspecie s-au efectuatincepind din anul 1973. pentruplantatiile din prim5vara puielilor 1987.dar diminuatad'e secetele dinultimiiani.9cm.o mare pane din ridacini igi mentrn vitalitatea gi din muguriidorminzi din zona coletului se pot forma tulpininoiin primavara urmdtoare.50% peste iarnA.diametrulmediu este de (14) 21. In O.5 m) instalate pentruobttnerea de biomasi a fost exploatat5 cu randament pini in anul t g6t.5m. Bdrdgan. $imian . Componareaspecieiin plantatiile experimentale 5.ostrovulcorbului.BaiaMare s-au mentinut in 5 punctede culturdun numdrde 20 exemplare din cele 180 ex. incepinO cle ia indltimearle 2. In O.2 cm gi 7.S. care a fost elagat. cdrorale degeratulpinap?nd la nivelul solului.pe un sol de tipul cernoziom cambic. culturadeasd (1.11 m. Pe total.S.diminuaremasivda numaruluide exemplare in curturile clasice de Paulownia. realiza un diametru mediude 22.P' I Rugeiuu. in tabelul2 se prezint5localizarea.A.5 m.6%.incepindcu anul 1983.3.5 . plantatein1973(mentinere 11:r%). oe Paulowniain cadrul unui bloc experimental.Buzdu.la Rugetu. dar atingea inaltimi medii totale9i ale trunchiului de 16.in care nu s-a practicat repicajulsau ririrea timpurie. Au degeratsr disparutin totalitateculturileefectuate in aceiagiperioaddin ocoaleiesilviceTismana.8cm (33cm) si ?naltimile de 7 .o. O"s.5. $imian. Plantatii din perioada 1g7Z.5 . Mentionimca la fineleanului'1986 se dispunea la Statiunea de o cantitate de $tefdneqtl aproximativ 3000 buc.Dateleexperimentale obtinutescot in evidentdaceste particularitAli (menlineri de 30 .A.clar numirul lor se reduce considerabil datoritaautoeliminarii naturalegi gerului.4.5 m indltime cu un trunchide numai2. la schemade 5 x 5 m.1 .S. Bardgan.La virstade 12 ani se mentineau paulownia 96% din puietiiplantati. in timp ce plopul"R .5. BuzSu.instalate pina in 1982gi a celor instalatein cadrultemeide fatd.4. puieti.6 m si diametre de 6.s. conditiile stationale Qirezuttateleculturiiacesteispeciiin plantatiile mai vechi. Numdrul disponibilila inceputulanuluiurmatoravea sd fie insa influentat gi pierde comportarea derileinregistrate pesteiarna.5 cricr brne dezvoltate. La Stafiunea l.a.6.16 inregistrindu-se la virsta de 14 ani un diametru mediude cm Eiinahimea mediede 10.

5.in luna mai s-a ldsat qi indepdrtind valoros in acest scop ldstarulcel mai fiecare puiet recepat. 5 4 % primul Mentinerea an' in in intregime. .l reugitain cultura a acestei specii este foarte c o n d i 'in t i i l ep e d o c l i m a t i c ed i n D e l t a D u n a r i i ' restul culturilor instalate.5 2.lcAS Hemeiuq din pot trage ce se concluzirle incit astfel 3 ani. pind cind tulpinileprezenlau primelor ramurl. i a r m e n l i n e r i l e i n t r e 0 . 3. 9 1% .5.alegindu-se restullistarilorprin fringere. sol desfundat la lastar un singur practacat recepareatulpinilorla nivelulsolului.4 ani a coboritsub 36 %. care au apiirutintre in lunileiunie qi iuli" s-u. s-au restul tulpinii.5 m(cu elagare mult cel m sau x2. Plantatii la l. . tomentosa cu Paulownia s-au efectuatplantaliiexperimentale (sf' Gheorghe 9i 9i DeltaDundrii o. in culturilelin DeltaDundrii j o a s e ( 1 a p Ec eu ) l ie i n t e r d u n e Pu . poniuneelagatS de cel pulin4 m de la sol pini la inse4ia a specieiin culturi. procedat la receparea g elagat.Fa necesitir Ei pronuntate fatd de factoriiclimatici special'in primii ani. comportarea Analizinddatele din tabelul2 constatamcd prindereapuietilorla plantarea variat intre30 "' 67 lo' ?nlimitefoartelargi. Zone de cultura cleextindere 5. excesde apd pindin lunileiunie iulieau dispdrut in iernilerelativblinde)partea dupa 2 . d e in culturS redusi a speciei contape o mentinere asemenea. natural' in arealul ca gi iarna numai nu sezoanele toate in de precipitatii deficitelor vo .s.s. dispersate. 9i s-a Dupa plantare. optima de plantarepentru Schema exceptiaculturilorpentru biomasi sint neindicate.2. coqava. Se estimeazi cd in pertoadaurmdtoareeste indicatacontinuarea sub forma de biogrupeQialiniamente experimentale a plantaliilor de instalare activitatii pure pe suprafetemarl'cu Plantatiile la adapostulunor culturipreexistente. de 1 virsta au culturi Aceste Letea).A'S Cornetu.5. a exemplarelor arlificiald naturalal specreinumaicel moderat arealului caracteristice Dintretipurileclimatice corespondentepe teritoriul gdsesc mezoterm umed uscat mezoterm gi moderat evapotranspiratiei ale mari prin 9i prezenta valorile principal in degi ele Oitera RomAniei. [n primdvarainului al doilea puielii uscali s-au inlocuit de 2 ani (indiferent de La puie!iicu tulpini tuturor exemplarelor. 73%.. corabia.5 x 3.c. in 30 x 30 x 30 gropi de la coletde cel putin1.din perioada1983. . indepdrtatqi alli lastarisuplimentari plantalii noi qi s-a prin timp.1986 5. i e l ici u l t i v ap 1 6 .iar mentinerea intre fiind cuprinse prinderile au fost qi mai variabile.s.conduce la constatarea ei sensibilitAtii datorita riscuri de acestei specii pentru lemn de lucru este insoliti addpost de culturd largi scheme (ger). pe baza experientei acumulate se p o a t e . din toamna. Perspective izolategi mici biogrupeinexistenesub formd de exemplare culturilor Cercetarea qi culturaforestieri a ci introducerea stalatein ultimuldeceniu. puietilor ca plantarea facemmentiunea a plantatiilor Asupratehnicii de instalare cm.parte din puieli lastirind de ios primavara probabilAin putin lucru dovedegtec. .0cm s-afdcutin de 1 an cu diametrul 10 lapa/puiet puiefiis-au udat cu aprox.5 de lemn de lucrupare a fi de obtineiea de Paulownia). 4 ramuri vii la virful virsta riddcinii) s-au ldsat numai o Aceastd operatie s-a repetat gi in urmdtotii2 . lor au un caractercu totul preliminar.o..o. in fiecareiarnd (inclusiv urmitoare' Acest aeriani a degeratcomplet.4. sascut.3 ani.de la 38 .

Referitorla zonele din tara indicate pentru cultura experimentali a speciei Paulowniatomentosa. deficitele de precipitatii se pot inregistra in toate anotimpurile nu numai iarna ca in arealulnaturalsr.de regula.nu trebuie sa depaqeascd domeniultipului climatic lll.temperaturi minimeabsotute etc. Acesteparticularitati zonaleimplica masurari de protectie. in sfirqit'cd temperaturile minimepot fi mai cobor?te. ln acestsens se va tine seamagi de fenomenete meteorologice locale(curenlicalzi.uscati. corespunzind tipurilorclimatice ll b-lll-aqi cu perioadeoe vegetatie de 8 . in a doua zona (B). In cadrulzonelorde mai sus amplasarea culturilor urmeaza a se face numai pe solurile careasigurd exigenlele de nutritie ale speciei.9 luni. Filialele silviceqi formatiile zonalecaracterizate printipurile climatice lb -llc sint indicatein tabelul 3. se pot efectua numai culturi experimentale pentru testarea favorabilitatii zonei respective.lla cu perioade de vegetalie egale sau mai mari de g luni. care. 97 .)ce pot constituifactoriilimitativi.curentireci.se poate deosebi o zond considerata mai favorabilaculturilor (zona de vaforabilitate A) corespunzind tipurilorclimaticelb . cu mentiunea ca in aceasta zona evapotranspiratia potentialS atingevalorimai ridicatecjecit in arealulnatural. culturile ?nspaliiintravilane nu s?nt incluse in aceastd zonare.

e) N . 1 .1.2.M. e( .ff. 7 ) .2. 9( . . Buziu M . (E.9) Vilcea 20.2. subtropicaleale dar care s-a dovedita avea un in Europa mai ales in scop ornamental.Arad N .7.N .Cilaragi M.1. 1 .7) N .10 lalomita 1 3 .e) Timiq 1 8 . 2 . 6N Teleorman 1 7 .10 Brdila 4.9) 3. s ) N .9) Gorl 12.2. D .10 1 9 .' 1 6.1 .1.Tulcea (E. 6 N Prahova .2. 1 .N . 9 .9. 9M . . acestuiapentru confecfionarea folosirii obiectelor sportive etc. 2 . 1 . 2 . 6N S e c t o r uA l g r i c olll f o v N . 9(. Cercetarileau permis stabilireardspindiriiactuale in tara a peste 500 exemplare. 2 .9 5. 9M .Giurgiu E. sub 30 ani.. furnirelor mobilei.1. Galati 1 0 . N .7) N . N . E.(O.(N.1. 1 .2. l .2. cu inalfimice nu majoritatea speciei. .2. 2 . 6 N 1 1 . . plicilor aglomerate. . 1 .1. 6 .9) Mehedinli 14. 9(.( N . . 2 . 1 .7) . 1 . . 1 .1. 6 N Olt 1 5 .N . 1 ..( e. 6 ) M . Paulownia a speciei cultura experimentala 103 . .1.2. 9(. 9(.cultivatd efectuatela noi au stabilitposibilitatea lemn foarte valoros.9. . 2 . . 9 ) 1 . 1 . Concluzii Paulowniatomentosaeste o specie originari din zonele calde.5. 2 .Cercetirile experimentale tehnice.10 6. 1 .7: M .ZONAREA ECOLOGICA A CULTURILOR EXPERIMENTALE DE PAULOWNIA TOMENTOSA' ECOLOGICAL ZONNING OF EXPERIMENTAL OF CULTURES PAULOWNIA TOMENTOSA Regiunea. . 9 ( 2 2 .N .ArgeE (O. 9M .. 9(. subregiunea Nr-rmir Filiale Eisectorulecologic(formalia) pentruculturi experimentale indicatd curent silvice O . 7E : .7) N .7. 9( . 1 . E.N. Bihor M .1.7. M.1.1.2.N .O .6.9 Vrancea 21. .2. 1 . Chinei.2. 7 ) 2.identificindu-se * pentru gi sectoare ecologrce gdsit subregiuni silvice nu s-au filialeior in restul (5) tomentosa. N .7) N .10 constanla 7. 6N 8. 7 . 1 . 1 .7).2.Dimbovita )E . N..M.2. 1 .Dolj M.( D .

S. a circa6.5 cel pentruobtinerea arborilor optimi de plantare artificial.8%. udareapermanentd proprii Culturaspecieiintaza de pepinieri a pus in evidenidunele padicularitdli acestei specii: caracterul heliofil.colinar. Majoritatea lor deosebitAla care scot in evidentdsensibilitatea alte vdtdmdri ale trunchiului.5 x 3. coroaneneregulate.precumqi o culturaspeciala (Ostrovul Corbului) BdrAgan. coborite. diametre elagate 15 . din climate speciilor de aceea cd in perioadaurmdtoareeste indicata cel pulin in primii ani.creqterealuxuriantda puielilor .1986 au fost instalateculturiexperimentale cu un numAr total de 3910 puieli biogrupe. (pluviofila). exemplarelor de pirrdla 4O . de culturiexperimentale instalSrii continuarea zonelorfavorabile urmeazi a se face in limitele acestorculturiexperimentale Instalarea qi de nutritieale de exigentele locali indicate. fiind unor culturi addpostul la speciei.S. Buzdu (Rugetu)O. astfel ea cereschemelargide culturd temperate.cu aplicarea la zona de pilot va fi restrinsA unor biogrupegi suprafeleexperimentale Instalarea A. noi sub formi de in perioada1984 . l. elagajului mult 3. mezofilS.Aceste culturiurmeazda fi instalate Schema pentru biomasd). in propo4iede 47. ln afard de exemplarele in O. heliofila. temperaturile un au mai fost inventariate vegetindin spalii intravilane. eutrofS. umbrirea9i verde (iulie.C.S. semdndturile efectuate au urmdrit stabilireatehnologiiloroptime de producere a a fi semdnareain solar. favorabilitate 104 .deci necesitatea timpuriiqi redusd la ingheturile rezistenta unui spatiu de nutriliesuficient.S.5m.2 ha) care s-au menlinut (echivalentul nou instalateau in culturivechi gi suprafeteexperimentale Cercetirile efectuate in culturiforestierea acesteispecii subtropicale ci intoducerea condusla concluzia in vederea productiei de lemn este insotiti de riscuri gi completdiferitdde cea a gi adapostspecial.este Deqiexigenlele mezohigrofitA). eutermi.58 cm.linindu-seseama de factoriimeteorologici preexistente.repicareain puielilor. $imian in culturide tip forestjer numdr de 241 exemplare pentruproducerea gi O.la addpostulunor culturi preexistente. eubazicd.cea mai indicatd metode dovedindu-se de'10 cm). la Statiunea biomasei S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru .5 x 2. Se apreciazA sub formd de biogrupe9l allnlamente. asigurdrii capacitateatulpinilorvetamatede a se reface in anul urmdtor din mugurii din zona coletulur.pe 6 . nu-gi poate procura de nutrilie sint asemindtoare cu cele ale salcimulu| Paulowrria azotul cu ajutorul bacteriilorfixatoare gi nici nu poate valorifica solurile sdrace.16 mindllimegi trunchiuri decit excep!ional depdgesc gelivurigi prezintd.7 rr.august)a puielilor(cind acegtiaating indllimea a culturilor. culturile pe (exceptind pure suprafele mari culturile neindicate pentrulemn de lucrupareali2.Baia Mare.A.

bruni sau rogii-bruni.. P tomentosa Frunzepe fala inferioard cu peri ramificati Lujeriglabri... . (ramurile fie piramidale inflorescenfei descrescde la bazdspre virfulpanicului) (ramurile fie cilindrice de lungime egald)..4 cm lungime. sau cordate. cu periglandulogi . de Caliciul cu peri ramificaliin amesteccu peri glanduloqi .7. cu 3 .5) cm lungime(SECTIA 1 Paulownia Hu) .10 cm lungime(SECTIA Hemsl. sau cu peri izolaiiramificafi. Cimelung paniculate.arramurile lung pedicelali. Calciuladinc lobatcu gitul Corola de 5. gata sh. globrataRehd.Frunzepe dos lanat Corolaingust campanulatS.P mai scurtsau egalcu lobii. pind la 5..5 ftori. ticulati.kawakamii lto lanatglandulospdroase. spre bazdingustatd.de 3 . Frunzepe fa{ainferioaricu peri ramifica}i cenugii-bruni. Frunzepe dos in timpulinfloririi 3 . (cimdpaniculatA) Inflorescenta cu 3 sau mai multeperechide ramuriprincipale...Corolavioleti.2 perechide ramuriprin(SECTIA cipalelaterale. Frunzele terioar A des tomentoase. 1b. pdroasealungitobavate. 4 a. (dendroizi) perilorcapilare.5 ... pe fala inscu4i alungit-eliptice de pe lujerii sau alungitcordiforme. lnflorescenta numaispre bazd cu 1 . Dode) .. Cimesesilesau subsesile 3 Kawakamii Hu) . sesilisau cu ramuri Corolacu peri glandulogisau cu periglandulogiin amestec cu periramificati..P fargesiiFranch.2 cimei+ egalcu pedunculul slab ramificatd..5 .5 lobate. 3 a. 5 Floarecu corolacampanulatd. scurteqi groase. Anexa 1 Cheie de determinare a speciilorde Paulownia 1a. Frunzele de pe lujeriiscu4i cordiforme foartescurt pedicelali.fortunei 2 Fortuneana formi de pilnie. .nelobate. 4 b. de 5 Capsulasferic-ovoidd.. Lujeritomentoqi.. (dendroizi) aproape sesili. 3 b. slab lobatcu gitul de doui ori mai lung decit lobii. de tip Digitalis. trunghiate 10s . 6(7...3 Corolain Capsulaalungit-elipsoidald sau + ovoidald. 5 a.5 cm lungime.7.lat cordiforme.5 cm lungime.. Corolacu peri drepfi. S & Z. pe fata inferioarA glabre sau ovoidale.5.de I . 5 b. P elon6. Y Hu Corolalarg campanulati. ovate. 2b.7 cm lungime. zd. pedunculul tloral .P..P.

1. most of them under 30 years old. One considers that in the next periodit is good to be continued culturesas biogroupsand aligments. Lesnaia promiglenosti. Asidefrom the treesgrowingin localities ventoriedother 241 trees within culturesof a forest type and a specialcultureto produce biomass. Moskva. One objectsfor sport. Krussmann. Culturi de Paulownia tomentosa. somewoodThe purposewas to bringand extend. against early frosts and the ing of an enough large nutritionspace.etc. L 1920 1979 Flore forestidredu globe Edit GauthierVillars. withinthe culture. an ensurcharacterize luxuriant this species:heliophile character. A. Paul Parey.1920 a clirnei din arealul O mebdA de caracterizare naturalas speciilor forestiereexotice. ta Padurilor.Bucure$ti. 342 .5.Carcapacity of damagedstemsto restore nextyearof the buds aroundthe collar areasled to the conexperinrental riedout reserches on oldercultures and new installed in orderto yieldwood. Dekorativnaia dendrologhia.in Revts'94. 2.8.G. found over 500 trees.l 4.2. established technical the possibility for its use to make chipboards. with heightsusuallylowerthan one in15 m and diameters up to 40 . 5. Fig. lt was established the spreadingof this speciesin our country. nr.1974 Handbuch fijr Laubgeh1lze. at seedling growth of plants. Paulownia tomentosa 3.+++ 1974 1962 1984 5. Paulownia tomentosa Steud. low resrstance zone.1979. The carriedout experimental reserches veneers. Kolesnikov. phase. Dumitri u-Tatdranu.1984 5.) growing. anul 6 noiembriep. Berlin 1962 indrumdritehnicepentru extinderea in culturaa speciilor lemnoase exotice. Ed. Listafigurilor gi uneledetalii Fig.1O. clusion species that bringing this subtropical accompanied by rrsks. Bibliografie 1. The accomplishedsowings intended to establishthe best technologiesto quallties which produceplants.9. the installation of the experimental 106 . Paris. Chancerel.so.348 decembrie. furniture.58 cm. Arealul natural morfologice: fl-hunb. yieldingspecieswith severalspecialutilizations. Summary regardingforest culture of Researches Tomentosa(Thunb)Steud Paulownia regardingforestcultureof Paulownia Researches tomentosawere carriedout between1984-1986. MinisterulSilviculturii.outlined some particular The culture. L. is in forestcultures.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->