,

A

,
~ , ~ ,
~

,
J

,
, , , , , , ,
~

; I:IC:
r

I ·

"

, .
1\1

I I ,

I:IC:

1--

J

, · , , · · · , l ·

; a::
~, , , .
1\1 I'

I I

I I I I .,

1

I , ,

x:

\'5.-..

J

Colegilor mei Psihiatri care m-au indemnat ~iprin opiniile lor m-au ajutat sa elaborez aeeasta luerare - 0 modesta ineereare de intelegere, elarifieare ~iordonare in aeeasta zona eu nisipuri mi~ciitoare.

CUPRINS
I. II. AR GUME NT TULBURARILE DE PERSONALITATE: PERSPECTIV A PSIHOLOGICA, PSIHOP ATOLOGICA SI CLINICA 7

o

,

11 12 19 20 22 26 28 30 32 34 35 37 40

© Toate drepturile de multiplicare, difuzare ~ireeditare rezervate Editurii ASKLEPIOS

1. Istoria tulburarilor de personalitate 2. Definirea tulburarilor de personalitate 2.1 Triada tip Itulburare Imodificare de personalitate 3. Asupra validitatii termenului de "tulburare a personalitatii"; sinonimii, includere 4. Factori corelativ-etiologici ai tulburarilor de personalitate 4.1 Tulburarile de personalitate din perspectiva psihanalitica 4.1.1 Mecanismele de aparare ale Ego-ului, expresie a istoriei vietii pacientului 4.1.2 Principalele defense implicate in patogenia unor tulburari de personalitate 5. Date epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate 6. Clasificari actuale ale tulburarilor de personalitate 6.1 Clasificarea bazata pe clustere 6.2 Clasificarea bazata pe gradul de severitate 6.3 Propunere pentru 0 noua clasificare a tulburarilor de personalitate in functie de gradul de validitate ~tiintifica ~ 7. Debutul tulburarilorde personalitate 8. Trasaturi psihologice ~ipsihopatologice 9. Criterii de diagnostic in tulburarile de personalitate 9.1 V aliditate ~istabilitate in diagnosticul tulburarii de personalitate

42 47 49 51 53

"'
I
I .'-C--'_~~"_ .~_.,-~ ...,........",~,"",".~--"", "~_'=.'

'__~_'""~,.,.,.""""'""~~_

. ..,...,.,,.....,._~ __.. _~. ._~ __ ..A:1J;

..,j

Prognosticu1 tu1burari1or de persona1itate 14. 0 abordare promitatoare 15. Comp1icatii ale tu1burari1or de personalitate 13. Tu1burare de persona1itate ~i comorbiditate 11.5 Prob1eme transferentia1e in terapia tu1burari1or de persona1i tate 15. Terapia tu1burari1orde persona1itate: expectatie ~irea1itate 15.3 Spitalizarea pacienti10rcu tu1burari de persona1itate 15. TULBURARI DE PERSONALITATE Tu1burarea defetista a persona1itatii Tu1burarea sadica a persona1itatii Bib liografie 71 73 75 76 77 78 79 80 80 90 26 \i.1 Abordarea psihoterapeutica: expectatie ~iposibi1itati 15. ..1.(6~ ··65 67 69 69 69 NEVALIDATE In d ex tema ti c In dex farm acotera p eu tic In dex de n urn e Glosar al un or termeni utilizati in text Add end a Abs tra ct Con ten ts DE PERSONALITATE VALIDATE paranoida a persona1itatii schizoida a persona1itatii schizotipala a persona1itatii dissociaIa a personalWitii borderline a persona1itatii histrionica a persona1itatii narcisica a persona1itatii anxioasa (evitanta) a persona1itatii 1)1 ) j~5j . Investigarea ~ieva1uarea clinica a tu1burari1or .. .3 Criterii de diagnostic diferentia1 in tu1burari1e de persona1itate 10. Evo1uiia tulburari10r de persona1itate 12.(f32_) 13'8 .4 Asupra complianiei terapeutice in tu1budiri1e de persona1itate 15..9. TULBURARI TULBURARI Tu1burarea Tu1burarea Tu1burarea Tu1burarea Tu1burarea Tulburarea Tu1burarea Tu1burarea SPECIFICE DE PERSONALITATE Tu1burarea dependenta a personalitatii 54 56 59 61 Tu1burarea anancasta (obsesiv-compu1siva) a persona1itatii Tu1burarea emotiona1instabi1a a personali tatii . TULBURARI DE PERSONALITATE IN CURS DE VALID ARE Tu1burarea depresiva a persona1itatii Tu1burarea pasiv-agresiva a persona1itatii TULBVRARI DE PERSONALITATE CONTROVERSATE Schimbarea persistenta a persona1itatii dupa 0 traire catastrofica Schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boa1a psihica severa .1.2 Un pas important spre va1idare: mode1u1(monotetic sau po1itetic) de diagnosticare 9.1 Recomandari genera1e in psihoterapia tu1burari1or de persona1itate 15./ 168 168 172 178 181 184 187 187 189 191 196 204 2a 5 207 2 I6 2 I7 22 1 .. ?.Q4'J 146 152 162) ' .6 Abordari terapeutice de perspectiva III. de persona1itate 15.2 Terapia psihofamlaco1ogica a tu1burari1or de personalitate.2 Recomandari specifice in psihoterapia tu1burari1or de persona1itate 15.

un debut care sa poata fi delimitat in timp.I. literatura de specialitate evita sa foloseasea denominativul de "personalitate normala".0 perioada de "stare".insotesc insul de-a lungul intregii sale existente. Aceste structurari. respectiv a per~onalitatii insului. ARGUMENT i.ezinta: . sui generis. in sensul ca nUJJ. 7 j .. tulburarile de personalitate cu greu pot fi considerate ca boli psihice propriu-zise. tulburarile personalitatii au fost denumite "dezvoltari". .se cristalizeaza la adolescenta (odata cu struchlrarea personalitatii) ~l Nebunia vorbe~te . I Inscrise in nosografiile psihiatrice moderne. tulburarile de personalitate sunt incrustate in textura fiintei umane. situandu-Ie insa in suprastructura nosografiei psihiatrice. Tocmai aceasta structurare ~i relativ constanta evolutie a tulburarilor de personalitate Ie mentine alaturi de bolile psihice propriu-zise. in domeniul anormalitatii psihice. Nefiind considerate boli. speciali~tii domeniului au operat. Spre deosebire de structura psihid obi~nuita. desigur particulare (denumite ~i dizarmonice) ale personalitatii insului prezinta anumite caracteristici in sensul ca: . care corespunde normei statistice. Evident. de strueturi psihiee dizarmonice.0 remisiune sau vindecare. adid de maxima manifestare clinic a. comuna. Aceasta intruc§.~. ceea ee determina 0 anumita retinere in tentatia de a formula notiunea de "personalitate armonioasa" ori "armoniea". .t ele nu se conformeaza modelului medical al bolii ~i nu raspund accePtiei comune de boala.sunt schitate ~ipot fi observate inca din copilarie. In felul acesta se face un pas spre ceea ce putem denumi structurari ale personalitatii. fapt care Ie apropia de structura psihica a persoanei in cauza. . cu ezitari. de~i este greu de conturat (dar ~i de definit) "normalitatea" in viata psihica. eu prudenta dar ~i eu 0 semnifieativa efieienta. Ignorand aceste precepte clasice ale bolii psihice sau somatice. Totu~i. aici este yorba de structuri psihice particulare.

. nu ar trebui sa-i accepte. iubim. care cu cat ne prezentam mai normali suntem mai previzibili.isteria are drept corespondent . bazele psihiatriei clasice. tocmai pentru a nu-i complexa. dupa cum. depresive etc. unii dintre cei care Ie suporta prezinta 0 mai"mare receptivitate (care in planul etiopatogeniei este denumita vulnerabilitate). vulnerabili la infractiune dar ~i la adevaruri pe care noi nu Ie rostim. ei tind sa iasa din aria norrnalitatii. . . ei confera continut psihiatriei extra murOs. dar ~i a existentei noastre care se desta~oara pe taga~uri pregatite.fortand omonimia) din denumirea principalelor boli psihice. De~i ei fug de psihiatrie. principalele inventare de personalitate cuprind grupari de trasaturi (asemanatoare) denumite scale: ex. in acest secol.tulburarea paranoida a personalitatii.. histrionice. educationale (in plan nomotetic) dar ~i de existenta ~i experienta de viata individuala (in plan idiografic). cei care ne consideram normali. bazele nosografiei psihiatrice modeme. ne casiltorim. Aceste trepte sau instante psihice sugereaza ideea conform careia 9 \1'. la randul ei. Spre deosebire de noi. Mai mult. seducatori sau respingatori. tulburarea de personalitate poate fi situata in aceasta zona incerta dintre patologia psihica ~inormalitatea psihica. schizoide.in universul psihismului uman . muncim . marcante. suntem sanato~i (uneori ne imbolnavim).0 expresie a anomiei. Desigur.nu rareori. paranoiace.. In linii de maxima generalitate. ne conformam lor. din pacate. tulburarile de personalitate ocupa zona incerta dintre patologia psihica ~i norrnalitate. de cele mai multe ori. la ceilalti ~i. conduita noastra fiind. Fiind influentati atat de diferit. a maniei. Intr-adevar. legiferate ~ipenibil de previzibile. noi cei considerati riorrnali. Suntem normali pentru ca respectam norrnele. in general. dizarmonicii sunt imprevizibili. Tangentiali psihiatriei clinice ~ialergici fata de aceasta. la reguli de convietuire sociala.boala psihica (aflata in aria psihiatrica). principalele trasaturi ale personalitatii sunt desemnate prin terrneni psihopatologici: trasaturi psihastenice. . elocvente sau disimulate. actionam in spiritullor. spre a-i putea astfel.. Altfel spus. Ei sunt surprinzatori in raportarea lor la norme. ci ~i din perspectiva continutului simptomatologiei consideram ca tulburarile de personalitate sunt reprezentante miniaturale ale principalelor boli psihice. In fapt. iar in ultimele doua decenii. Sub acest unghi. consideram ca instantele nosografice ale suitei sanatate psihicaboala psihica sunt: . 0 aniversare. suntem. Particulari in conduita dar ~iin disponibilitati. j 8 I . In plus. Ei nu sunt bolnavi mintal. a psihasteniei. Evitand psihiatria.. armonicii. tulburarile de personalitate piercl din acuitatea (amploarea) manifestarilorin favoarea duratei. la obiceiuri. pentru a nu Ie induce sentimentul ca sunt bolnavi. cei cu tulburari de personalitate au imbogatit psihologia ~iin special personologia. noi corespundem expectatiilor comune. in plan fantasmatic. sugestibili si naivi sau inflexibili ~ipersuasivi.tulburare de personalitate (intre psihologie ~ipsihopatologie clinica). ei sunt altfel decat noi. unele din aceste influente sunt prea putemice. .. ni~te banali (cel putin prin prisma conduitei.J .tulburarea histrionidi (isterica) a personalitatii etc. prin structura psihica ~iconduita ei sunt . ace~ti oameni se structureaza in mod inedit.punfmd. de fapt.. In fapt.. La propriu ~i la figurat ei pot fi considerati ca rude ale celor din interiorul psihiatriei. arie supusa mi~carii de maree determinata de influentele sociaIe. In fond. scala depresiei. la sine.schizofrenia are drept corespondent . ei t~lbura valurile vietii sociale ~iuneori Ie dau culoare. Aceste numeroase. in cadrul normalitatii.. Nu numai pe baza omonimiei. polimorfe. brutale sau insidioase influente cristalizeaza sistemul axiologic al fiecaruia.trasatura de personalitate (in aria de normalitate psihidi).. imbatranim . denumirea principalelor tulburari de personalitate deriva (uneori fiind identica . dar nu in sens univoc-negativ a~a cum reiese din literatura domeniului. Din perspectiva evolutiva. Astfel: . aceasta. culturale. etc.paranoia are drept corespondent . in ambele situatii insa.tulburarea schizoida a personalitatii. ei SUiltsarea ~ipiperul omenirii . Prin structurari sui generis ale personalitatii. orele noastre astrale sunt ~i ele penibil de banale: 0 lauda. in mod~fectiv ajuta. in raport cu bolile psihice. tara a patrunde insa in imperiul patologiei. dar nici pe deplin norrnali. cheza~uindu-i conduita. ne jucam. previzibila. cei in cauza se inscriu in randul celor cu "tulburari de personalitate" . invatam (carte sau 0 meserie). poate 0 iubire traita.

eei eu tulburari de personalitate trebuie Iasati in dimpul sanogenetic al soeietatii ~i predati. Abordari terapeutiee de perspeetiva in tulburarile de personalitate. Probleme transferentiale in terapia tulburarilor de personalitate. Acest triptic este plauzibil. lipsindu-i astfel: .de eotidiana eorijare a soeietatii ~i .illdulei.algii precordiale => cardiopatie ischemica => infarct miocardic. TULBURARILE DE PERSONALITATE: o PERSPECTIV A PSIHOLOGICA. Clasificarea bazata pe clustere. dar mai ales posibiIitatea aeestora de a se complaee ~i eonsDlida in rolul comod ~i aparent protector de bolnav psihic. Terapia tulburarilor de personalitate: expectatie ~irealitate . lar. CLINICA Istoria tulbud'irilor de personalitate. Spitalizarea pacientilor cu tulburari de personalitate. consideri:im ca numai prin exc1udere ele sunt studiate de psihiatrie. Altfel spus. psihiatria nu trebuie sa-~i deschida portile spre a primi oameni care nu sunt bolnavi. Aceasta situatie din personologie ~ipsihopatologie ar fi comparata cu aceea din gastroenterologie sau din cardiologie: . Date epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate. astfel: => trasatura de personalitate paranoida => => tulburare paranoida de personalitate => => psihoza paranoida Supozitia acestei linii evolutive este logica. ar favoriza aparitia unei tulburari de personalitate. Clasificari actuale ale tulburarilor de personalitate. II. Triada: tip/tulburare/modifieare de personalitate. Complicatii ale tulburarilor de personalitate. Tulburare de personalitate ~i comorbiditate. Tulburarile de personalitate din perspectiva psihanalitiea. . Evolutia tulburarilor de personalitate. Abordarea psihoterapeutidi: expeetatii ~iposibiliUiti. includere. Terapia psihofarmaeologid'i a tulburarilor de personalitate. Criterii de diagnostic in tulburarile de personalitate. uneori posibil. Prognosticul tulburarilor de personalitate. Debutul tulburarilor de personalitate. Daca . Factori corelativ-etiologici ai tulburarii de personalitate. dar nu este in mod obligatoriu urmat. Investigarea ~i evaluarea clinica a tulburarilor de personalitate.. PSIHOP ATOLOGICA SI . intrucatva plauzibila ~itotu~i acest fapt nu este validat. iaraceasta.o anumita trasatura de personalitate. mai bine conturata. Propunere pentru 0 noua clasifieare a tulburarilor de personalitate in functie de gradul de vaIiditate ~tiintifidi ~icliniea. Asupra eompliantei terapeutiee in tulburarile de personalitate. nu este nicidecum un postulat.tulburarile de personalitate nu se indreapta spre patologie. sinonimii. ar constitui terenul fertil al dezvoltarii unei boli psihice.hiperclorhidrie => gastrita hiperacida => ulcer gastric ~irespectiv. Clasificarea bazaUi pe gradul de severitate. ci numai altfel strueturati sub aspeetul eHidiriipersonalitatii. pentru ca nu tot ceea ce este logic ~iplauzibil este ipso-facto ~tiintific ~iveridic. Aceasta. Dimpotriva. Criterii de diagnostic diferentialin tulburarile de personalitate.de efortul integrarii la exigentele normalitatii. 10 Jl J . V aliditate ~istabilitate in diagnosticul tulburarii de personalitate. 0 abordare promitatoare. Un pas important spre validare: modelul (monotetic sau politetie) de diagnostieare. Trasaturi psihologice ~ipsihopatologice. ele nu trebuie incazarmate in rigorile nosografiei ~i terapiei psihiatriee pentru a nu Ii se ere a eelor in eauza statutul de bolnav psihie. Definirea tulburarii de personalitate. Asupra validitatii termenului de "tulburare a personalitatii". spre studiu ~i management psihologiei soeiale.prin evolutia lor natural a .

preluate de catre medici ~i anume de cei care se ocupa cu viata psihica din perspectiva patologica. memorie ~i imaginatie fiind intacte". in care multe din observatiile lor constituie achizitii pretioase. "functiile lor intelectuale. a~a cum au subliniat cei mai avizati personologi.. fapt care i-a permis sa C _ o</descopere continentul psihoterapiei. dar "neschimbati ca afect". In acceptia lui Ph. I. ci psihiatrii. probabil definitive" (G. la nebunie. in ansamblu. respectiv de psihiatri. . e.. prin formatia lor primara. de la inceput ~iin tot mai mare masura. tauritorii psihoterapiilor nu sunt din pacate psihologii. ea fiind expusa in lucrarea "Mania tara delir" (1801). Tulburarea lor era dispozLtionala. in pofida faptului ca: . "tara ru~ine" i?icu "0 iresponsabilitate innascuta". Ca 0 confirmare a acestor asertiuni este faptul ca notiunea de Personalitate anormaHi (aparuta in primul an al secolului trecut) apartine intemeietorului psihiatriei clasice franceze Philippe Pinel. Dougall.P. medicul american Benjamin Rush. care de fapt nu-i apartin. Pavlov ~imulti altii . intrucat ei prezentau "anumite izbucniri nervoase". de perceptie. dar au ~ipracticat in domeniul medical. ci psihiatrii. speciali~ti in medicina psihologica. Freud. inaltand edificiul teoriilor personologice pe caramizile arse in focul experimentului pe care natura 11 realiza cu mintea omului (Ibidem). psihiatria nu a acaparat "tulburarile personalitatii". tulburarile de personalitate au fost. doliul sau pierderea (fapte comune de viata inscrise in "destinul cotidian") pe seama psihiatriei care.cris in 1812 "Deranjamentul facultatilor morale". pA). "tauritorii celor mai interesante teorii ale personalitatii . edificandu-~i propriul domeniu. ci mai ales la manifestilri afective. cu stresul sau frustrarea. ei au apreciat faptul psihologic dintr-o noua perspectiva.).problematica psihoterapiei este esenti'almente psihologica. autoritar ~idefinitiv. a lasat chiardezamagirea.G. acceptia notiunii de moral nu se referea la categorii1e etice (bine-rau. nontangential cu drama sau durerea.P. deci sectoriala. Consideratii asemanatoare pot fi tacute ~i despre personologie 12 unde. Chiar daca. Ei au avut aceasta posibilitate pentru ca se bazau pe faptele cotidiene. . de fapt. iar termenul de manie avea 0 sfera extensiva ~i se referea. tulburarile de personalitate aduc astazi 0 dimensiune socio-umana particulara care intregqte antropologia. "originea teoriilor personalitatii datoreaza foarte mult profesiei medic ale ~i exigentei practicii medicale" (e. Lindzei. Precizam in acest context faptul ca in primele decenii ale secolului 19. Intr-adevar. Hall. a~a cum am afirmat i?iin alt context. continua sa dezbata problematica "pura" a acestuia.I. fapt care i-a permis sa se inscrie. de~i destinate cunoa~terii omului. psihologia ~imedicina. in care erau prezentati oameni cu "ratiune sanatoasa ~iintelect blm". din pacate. psihologia in general. Oferindu-li-se aceste arii ale nimanui.cinstit-:nesinstit etc. iar continutul dialogului este prin excelenta psihosocial. ace~tia nu au fost psihologi. Me. 1957. Mai mult. De fapt. Jung. Pinel. Influentat probabil de Ph. sociologia. cel care a pus bazele Psihologiei Medicale americane.1. ceea ce le-a permis sa aduca lumini noi in acest domeniu al personologiei. in expansiunea ei intr-un "imperialism psihiatric" a ocupat arii ale vietii psihice normale. Altfel spus.au avut nu numai 0 instructie de baza medicala.21). a omului exclusiv normal. comiteau "acte impulsive" a caror amploare atingea uneori "0 furie criminala". in personologie.. Janet. 13 I I I -l . judecata.spre persoana nebolnava (care in egosintonia ei se considera echilibrata) dar care este dizarmonic structurata. tauritorii socioterapiilor nu sunt. ci i-au fost treptat cedate de catre sociologie ~ipsihologie care. termenul de Personalitate anormaHi era atribuit acelor pacienti care. Pinel delirul era considerat(ca deaitfeli?i astazi) semnul pato~nomonic al unei boli psihice propriu-zise. nu erau nebuni. ca ~i . personologia. Tocmai de aceea. psihiatrii ~i-au ridicat privirea dincolo de persoana alienata: spre persoana nebolnava dar tulburata. G. sociologii. ISTORIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE Situate intre cele trei mari domenii ale cunoa~terii. p. atat in Europa cat i?iin Statele Unite. respectiv al psihozei. S.. Dqi disputate de catre cele trei domenii mentionate.modul de abordare a persoanei in psihoterapie este relational. a des.

1989. care a fost larg adoptat pe plan international ~i mentinut timp de un secol. 171.. Koch a inclus atat conditiile comportamentale cat ~ipe tele simptomatice. inca din primii ani ai secolului trecut psihiatrii au mcut aprecieri pertinente. 1835. Prichard define~te "persoana cu 0 perversiune morbida a sentimentelor.care a mcut epoca. Gelder et ai. cf. p. Prichard. Prichard. inc1inatiilor. A. . dobandite sau congenitale. Kraepelin a ramas tributar autoritatii ~tiintifice a marelui psihiatru francez V.. exprimand cel mai bine esenta acestui grup de tulburari. Prichard. aceea de "idiotie rnQrala". 1983. in care erau inscrise toate formele deficientelor mintale 9i . J. p. Pinel ~i B.es d(:~generativ care sporqte in severitate cu fiecare generatie". preluata din pacate de un mare psihiatru francez. iar c(). istoria lor cunoa~te un declin care se 14 15 J _ . obiceiuri singulare ~i absurde. D. dar nu mai putin cutezator. A. J. J. descrie m 1837pacientinonpsihotici.6. care in opinia no astra constituie geneza unui capitol de cea mai mare amploare din psihopatologia contemporana. 126). asupra tulburarilor de personalitate. C. dissocial ~iperturbator al tulburarii de personalitate este preponderent ~inet exprimat in opera lui J. p. in primele (9i totodata cele mai raspandite editii ale Lehrbuch-ului sau de De la acest moment de admirabila c1arificare ~irealista delimitare a tulburarilor de personalitate.!:. Sub aceasta noua denumire de psihopatie. dispozitiei. J. preluandu-i erorile. Cu toate acestea. Pe acest versant descendent se inscrie psihiatrul francez B. 1891. In aceasta lucrare. Cu toate acestea.. obiceiurilornaturaIe. J. Astfel. cf. V. de "nebunie morala".. Esquirol extinde deci aria tulburarilor personalitatii de la d~~iul dispozitionalmoralla c_el cognitiv-comportamentai. care sublinia faptul ca "0 proportie considerabila din cazurile de nebunie morala sunt acelea in care tendinta spre tristete sau melancolie constituie trasatura dominanta" (Ibidem. p. Un moment important in istoria tulburarilor de personalitate este inscris de fondatorul nosografiei psihiatrice moderne. C. ~i in general validate astazi. Magnan (1893) care descrie: . precum ~i pe acela de Psihopatie. C. 23). Dupa exact 0 jumatate de secol. invocata din primii ani ai secolului de catre Ph. Gelder et al."degenerati ereditari". 18). p. ~i toto data tara nici-o tulburare sau defect remarcabil al intelectului ori cunoa~terii sau a facultatilor de ration ament. care considera ca la baza acestor tulburari sta un "p~~_c.Dupa cum se poate constata. C. Prichard dar intr-o maniera intrucatva selectiva. C. dar cu mod de gandire ~i comportament distorsionate. acest c1asic al psihopatologiei clinice franceze.. adici'i pe acelea care au fost denumite ulterior nevroze. afectelor. impulsurile ~i dorintele lor sunt egoiste . A. Prin acest termen. 0 propensiune de a executa actiunile comune ale vietii intr-un mod diferit fata de cel obisnuit este 0 trasatura a multor cazuri de nebunie morala" (J. Cf. Koch. insistand asupra caracterului delictual al acestor persoane care "nu au nici-un sentiment IrlOr~ladevarat. elvetianul Emil Kraepelin.. Conotatia dispozitionaHi a notiunii de "morala". realiste. ----------In aceea~i perioada a aparut ~i 0 alta notiune neinspirata. preia ideile lui J.La randullui. care influenteaza viata personala a insului. A. mra nici-o idee deliranta sau halucinatie" (J. odata cu James Cowles Prichard. in pofida spiritului sau novator. C. In ultimul deceniu al secolului trecut. de mare inspiratie. intr-un moment de insight. Totu9i. In notiunea nou creata. 1989. 1 " extinde pana la sfaqitul secolului trecut. E. Prichard. tulburari care nu se ridica insa pana la gradul de boala mintala" (J. 1835.. p. medic primar la spitalul din Bristol. inspirat ~i atat de adecvat conditiei in cauza. Maudsley. M.p~re a fi guvernata de motiveimorale" (H. Magnan.9rtareill2. a disponibilitatilor morale ~i impulsurilor. Freeman. alt psihiatru englez. C. P.!!!P. p.. Koch inscrie "toatetl!. 1885. ~-. care cuprindeau actualele tulburari de personalitate. simplu. C. Koch (1891) confera acestor conditii termenul de Infet:t<!ritate psihopatidi. Jean Etienne Dominique Esquirol. Morel (1839). acela de "Tulburare de personalitate". E. lanseaza un termen nou = nebunia moraHi (Moral Insanity) . A. 127).l!:mrarile mintale. expresiv ~i toto data semnificativ. 368). Prichard care in acest sens. autor al lucrarii "Tratat asupra dementei ~i a altor tulburari ale mintii" (1835). J."degenerati superiori". istoria propriu-zisa a acestui domeniu incepe in Anglia. mentioneaza: "excentricitate a comportarii. Rush este prezenta ~i la J. caracterul comportamental. adica pana in ace~ti ultimi ani dnd este inlocuit cu cel actual. Henri Maudsley (1885). M.

Continuandu-~i observatiile.0 acceptie restrictiva ~i intrucatva peiorativa. care cuprinde ansamblul tulburarilor de personalitate ~i . evidentiind un anumit potential infractional. prin opera lui K. Contributia esentiala a lui K. in aceea~i perioada. In mod independent. In opinia noastra. impulsivi. prin faptul ca: -in acceptie generaIa. eel putin in anumite culturi. I-a constituit opera psihiatrului german Kurt Schneider. De fapt. care erau excesiv de nesiguri ~i dubitativi.anomalii constitutionale ale personalitatii. Schneider. daca tinem seama de faptul ca tot in Anglia. pe care ii putem denumi propriu-zis agresivi sau heteroagresivi ~i 17 . E. considerandu-Ie ca: . eel cu tulburare de personalitate. a inclus in ea ~ipe cei care "i~i cauzau suferinta". extinzandu-l asupra a ceea ce el a denumit: . preluata ca atare de Kurt Schneider. Numai in editia a opta a Manualului de Psihiatrie."personalitati creative". E. se considera ca 0 ignora sau. acceptie care vizeaza. In felul acesta. care se chinuie pe sine) toemai el a fost cel care. psihiatrul scotian David Henderson depa~qte perimetrul consideratiilor negative in deserierea psihopatiilor. E. care vedea aceste persoane numai din perspectiva anormalitatii ~i 16 infractionalitatii. KraepeIin. oricum creative. Magnan. sunt foarte inalt valorizate. Henderson clasifica psihopatii in trei eategorii: . ci ~i pe aeeea de om deosebit sub aspect relational ~iin plan mai larg. precizam ca de~i lui K. mincino~i. ehiar daca nu incalca legea. lansata cu putin timp inainte la Paris de catre V. care prezentau aceste persoane. inca actuala. Dupa cum se poate constata. cicloid. care erau in mod cronic depresivi. Un alt moment in elaborarea unei conceptii realiste ~i totodata comprehensive asupra tulburarilor de personalitate. Eroarea acestui savant al clinicii psihiatrice ne apare cu mai multa evidenta. lansate cu precadere de psihiatrii englezi."personalitati inadecvate" ~i . ~iin privinta taxinomiei psihopatiilor E. Kraepelin alcatuie~te prima clasificare moderna a tulburarilor de personalitate pe care Ie imparte in ~apte grupe: instabili. care a contribuit la raspandirea ei in toata lumea. dar ~i ca . aceasta dlhotomie este fastidioasa ~i slab recunoscuta astazi.Psihiatrie. social. el nu are sensibilitate ~i respect pentru norme ~i reguli care. D. excentrici. din structura psihopatiilor. E. epileptoid ~isenzitiv .de PersonaIitate Psihopatica. aparuse ideea relierarii unor aspecte pozitive. . Sub acest aspect. . . sintetizata in lucrarea "Personalitati Psihopatice" (1950). atat de diverse sub aspectul conduitei reprobabile.0 acceptie extensiva.predominant agresivi. care se refera la aspectele dissociale din aceasta grupa nosografica. escroci. Prin aceasta. . in 1921. ci ~i implicit. in orice caz.Kraepelin (1921) dezvolta notiunea de "Spectru al tulburarilor de personalitate". Kraepelin a preluat ideea degenerescentei. Kraepelin (1927) elaboreaza tipurile de personalitate pe care Ie denume~te: schizoid. tulburarea antisociala a personalitatii. in lucrarea sa intitulata Stari psihopatice (1939). Totodata. el considera ca diferite tipuri ale tulburarilor de personalitate sunt variante ale psihozelor afective ~i paranoide de care sunt legate biogenetic. Schneider s-a ajuns ea notiunea de psihopatie sa cunoasca 0 disfunctie semantica: .de asemenea. sau poate inspirat de K. Schneider la edificarea moderna a acestei categorii nosografice consta in faptul ca el s-a eliberat de conceptia larg raspandita in Anglia ~ipreluata ulterior de E. Kraepelin a e1aborato conceptie proprie asupra tulburarilor de personalitate. antisociali ~i cverulenti (certareti). Totu~i consideram ca ea se mentine nu numai in mod explicit. Kraepelin preia idei mai vechi. notiunea de tulb~rare de personalitate (mai ales sub traditionala sa denumire de "psihopatie") poarta in subsidiar nu numai ideea de om particular. prezentate in cea de-a opta editie a Manualului de Psihiatrie un de folose~te pentru prima data notiunea. extinzand aria psihopatiilor. nerespectarea lor fiind puternic dezaprobata de grupul social. Spirit metodic (prin natura sa germana). nu 0 respecta. in care include psihopatii: • care sunt marcati de aceasta pulsiune. E. Schneider i se atribuie sintagma conform careia "psihopat este aeela care ehinuie pe altii" (spre deosebire de nevrotic. in fapt. sub umbra amoralitatii ~i a infractionalitatii.chiar daca cel cu tulburare de personalitate nu prezinta tangenta eu legea.psihoze nedezvoltate.

hipocondriace. --~ in cazul de fata Insa este yorba de 0 definitie colectiva.predominant creativi. grup ce cuprinde oamenii cu anumite aptihldini dar "intens individuali~ti". in orice relatie.. Analiza acestor definitii ilustreaza faphIl ca ele se grupeazii in jurul celor elaborate de cele doua taxinomii intemationale astazi in vigoare: ICD-X (1992) ~irespectiv DSM-IV (1994). care l~i craiesc drum in viata indiferent de mijloace. schizoide. neur. Acest mare ~iputemic animal care este denumit popor o definitie 18 extensiva ~i intruciitva comprehensiva este formulata 19 J .. prezenta. continua autorul. Ori... mincinoase patologic. - ' . reprezentanti ai unui forum mondial: Organiza(ia MondiaIa a Sanata(ii.. '. Jeane d' Arc ~ialtii ale caror realizari.. defini(ia elaborata. sa se bucure de cea mai Inalta validitate ~i reliabilitate. elaborata de experti considerati a prezenta un inalt prestigiu profesional.200). facilitand astfel aflarea sursei. multe shIdii modeme preiau ca atare definitia. ee tind a fi persistente ~i sunt expresia stilului de viata ~ia modului de relationare eu sine ~i cu altii. 2. trebuie sa fie la cel mai Inalt grad de expecta(ie. . pattem-uri eomportamentale. in consecin(a "rela(ionarea" nu poate fi decat cu altul saucu al(ii ~i nicideeum "ell sine ~i cu al(ii". tulburarile personalitatii sunt definite ca "stari si . practic. Henderson ofera ~i exemple pentru aceasta grupa ca Napoleon. insu~i conceptul de personalitate. Astfel in aeeeptia expertilor OMS. pentru a putea fi acceptata.. este preluata ~i eroarea pe care aeeasta 0 impliea.. care se dore~te a avea un caracter international. cunoa~te zeci de definitii ~i sute de acceptii. tara a recurge la 0 nuantata analiza logica ~i stilistica. DEFINIREA TULBURARILOR DE -PltRSONALITATE Exista numeroase definitii ale tulbudirii £\~tpersonalitate. dimpotriva. a earei sorginte poate fi ge~!ica. a eel pu(in doua persoane. eventual. In care autorul include persoane insensibile. nu s-au bazat pe 0 aqiune metodica. .. bioehimlcii -~i. earaeteristice unei anumite persoane" (lCD-X. . oameni mobilizatori care pot fi acreditati drept conducatori. Din aceasta perspectiva. In plus. sunt expresia stilului de via(a ~i a modului de rela(ionare".. pe care-i putem denumi autoagresivi.iliziologica. constituie consecinta unei structuri particulare. ci printr-o pomire fanatica. in cazul tulburarilor de personalitate "stiJul de via(a ~i modul de relationare". semnifieative clinic. ea trebuie sa fie infailibila.• suicidari. --predominant pasivi sau inadecvati.a doua observatie are in vedere sintagma "modului de relation are eu sine ~i al(ii". D. tara a i se mentiona sorgintea. dupa cum. Acest fapt devine frapant cand odata cu definitia. dependenti de drag sau de alcool. departe de a fi cauza. definitia mai susmentionata este grevata de doua inconsisten(e: . 1992. cheia de bolta a psihologiei ~i psihopatologiei. p. instabile. peQ~gogica. ehiar ~i observa(ia empirica impune ea axiomatica.se vrea 0 defini(ie cauzala in sensul ca "starile ~i pattern-urile comportamentale .

captivitate sau boala psihica severa. Modificarea de personalitate apare.. De~i discursiva. ostateci. picnic.1 TRIADA TIP / TULBURARE / MODIFICARE DE PERSONALIT A TE care reunesc elemente Definitiile tulburarii de personalitate psihologice relativ heteroc1ite impun distinctia intre notiunile de tip. intuit. stabilin timp".!. Spre deosebire de tulburarea de personalitate. aceasta definitie este larg explicativa. cu debut in adolescenta sau timpuriu in viata aduIta. tulburarea de personalitate are 0 sorginte plurifactoriala. 0 astfel de tulburare a mai fost demm1ita dezvoItare ------- o propunere pentru definirea sintetica ~i operationala a tulburarii de personalitate. tortura. nal de a percepe.de Asociatia ' Psihiatrica Americana conform careia "Tulburarea de ~- personalitate este un pattern persistent de experienta interioara ~i comportament care deviaza in mod clar de la a~tept~rjl~pe care Ie avem din partea insului. "inflexibil" . . cu atat mai muIt cu cat aceste notiuni sunt considerate ~iutilizate ca sinonime. dispozitionale ~i relationale. tulburare ~imodificare de personalitate. generale ~i formale (ex. dispastic etc). repetitia concureaza pleonasmul in formulari ca: "pattern persistent" . Pe de aIta parte. p. lagare de concentrare. Tip breviIin.. 1994. la varsta adulta. predominant cognitive. Sub aspect etiologic. in timp ce modificarea de personalitate este intotdeauna secundara unei situatii sau conditii elocvente ~i certe: dezastre. Astfel. in fapt irelevant pentru exprimarea unei caracteristici comportamentale definitorii. acest pattern este pervaziv ~i inflexibiI.. pe baza unor asemaniiri 20 Fizionomia mea nu ma ajuta sa ma cunosc ? 21 . se cristalizeaza la adolescenta ~i insote~te persoana respectiva pe tot parcursul experientei sale. Tipu! de personalitate are in vedere structura acesteia din perspectiva normalitatii.. stabil In timp ~icare determina disfunctionalitate" (DSM-IV. simti. In plus. extrema sau semnificativa de la patternul comportamental comun al grupului cultural respectiv. In plus aici. in aceasta definitie insistenta asupra genului proxim ("pattern persistent") face sa se piarda din vedere diferenta specifica ~ianume: repetand cum este patternul nu aflam in ce consta el. longilin. reactiona. 2. tipul este ilustrat prin pattern-uri comportamentale relativ stabile care au in vedere un mod perso' gandi si . a~a numita "experienta anterioara" este un fapt presupus. Spre deosebire de tulburarea de personalitate care constituie 0 dezvoltare. tipul de personalitate se inscrie in normalitate unde realizeaza categorii sau grupiiri. tipul nu determina nici o disfunctionalitate ~i cu atat mai putin () invaliditate functionala profesionala sau socio-familiala. cu evitarea limitelor mai susmentionate. poate fi urmatoarea: ansamblu caracteristic ~i persistent de trasaturi.629). Expresie a unei organizari ~i structurari psihice specifice. in urma unei trairi psihostresante excesive ~i prelungite. ilustrate printr-un comportament care deviaza in mod evident ~i invalid ant de la expectatiiIe sau socia. Tulburarea de personalitate reprezinta 0 deviatie . modificarea de personalitate este dobandita.fata de persoana respectiva ~i de la normele grupului intrudit ea se schiteaza din copilarie. de obicei. sau in urma unei boli psihice severe.

situat Intre normal 22 j ! l 1 ~ipatologic. respectiv defectul de relationare. erau vazute din perspectiva moralei ~i considerate ca stari de agenezie moralii. w DE "TULBURARE A PERSONALITATII". Pe de alta parte. neinspirat. ASUPRA VALIDITATII TERMENULUI . INCLUDERE . notiunea de anetopatie ar trebui Inlocuita cu aceea de moralopatie. aceasta situatie a influentat aparitia termenului de Inferioritate psihopatica ~irespectiv psihopatie. termen impropriu. In prime Ie decenii ale secolului nostru. ace~ti oameni par incapabili de a Invata din experienta. situatie in care aria acestei notiuni se extinde. SINONIMII. notiunile utilizate pentru a desemna ceea ce astazi denumim tulburiiri de personalitate au urmat conceptia de baza a epocii asupra acestor conditii. Aceste trei notiuni ~i-au disputat Intaietatea. aspecte desigur reale pentru anumite tulburari de personalitate. alaturi de aceea mai veche de . conditia In discutie avea 0 dubla conotatie: . continutul tulburarii de tip dissocial ~iborderline a personalitatii. In ansamblu. Lipsiti de regrete pentru comportamentullor agresiv ~i perturbator. aceasta conotatie morala a dus la aparitia a doua denumiri corespunzatoare: .In a doua jumatate a secolului trecut. 23 I J J _ . fiecare cu un continut relativ-speeifie. dnd tulburarile de personalitate. eu ~anse diferite In denumirea acestui grup nosografie. notiunea are 0 sfera mult prea restransa. de~i larg acceptat. tot de dltre un psihiatru englez. Prin caracterul ei limitativ. ne-ar permite o mai buna Intelegere asupra mentinerii ~iutilizarii lor In lexicul psihiatric actual. eu aceea de caracteropatie. de larga Intindere.3. orientata In special nosografic. Prichard (1835) de Nebunie moraHi: . o succinta analiza a legitimizarii celor trei termeni. . conceptie care a culminat cu inspirata denumire a lui J. ace~ti oameni. ! ! ! i 1 I I I In linii de maxima generalitate. notiunea de anetopatie este tributara primeijumatati a secolului trecut. Pe de alta parte. ea ~iasupra rezistentei psihiatrilor la Innoirile notionale necesare.anetopatie (caracteropatie) ~i . exprimand In primul rand. din unghiuri diferite. ca defectullor bazal sta in dif1cultatea de integrare ~ide armonizare sociala.pionierul ideilor despre tulburarile de personalitate. Pinel vedea 0 "nebunie" situata la granita dintre normalitatea psihica ~i psihoza situatie care ar putea fi redata prin termenul de Personalitate anormalii. termenu! propriu zis de sociopatie a fost creat numai de trei decenii. rara a fi irationali sau psihotici. "nu au nici un simt al responsabilitatii. se po ate spune ca ele tulburii valurile vietii sociale. sinonima Intrudtva. (1801) avea asupra acestor conditii 0 conceptie. Ph. Sub unghi sociologic Insa. Aceasta notiune este invalidata din start prin Insu~i aspectul ei lexical. Din aceasta perspectiva. etica fiind ~tiinta normelor morale pe care. notiunea Ie inerimineaza. Pinel. au constituit triada notionala care.de perturbare a conduitei morale.e. Ineearca sa denumeasca aceste persoane cu trasaturi heteroclite. In lucrarea sa Nebunie fiirii delir adica In "nebunie rara psihoza". Ph. termenul vizeaza defectul de a stabili relatii (desigur optime).In primele patru decenii ale secolului trecut. ~iIn primul rand pentru tulburarea dissociaUi ~iborderline.de ignorare ~i sfidare a normelor ~i relatiilor sociale. opun 0 anumita rezistenta introducerii unei noi notiuni de tulburare a personalitatii adoptate ~i lansate de forurile psihiatrice internationale prin ICD ~iDSM. tulburarea de personalitate era vazuta din perspectiva moralitatii. Asupra notiunii de anetopatie (caracteropatie). Intruditva globalista. La nlndul ei.sociopatie. . ace~ti termeni. desconsidera adevarul ~i nu cunosc ru~inea".psihopatie. accentul s-a deplasat de la aspectele morale spre cele juridico-infractionale. Cleckley (1966) ~iprezentat In lucrarea sa Masca Siinatiitii. • I I I . formal. sub influenta conceptiei degenerescentei. de fapt. Astfel: . In acceptia autorului. care. Asupra notiunii de sociopatie Intr-o caracterizare generaIa a tulburarilor de personalitate. De~i aria acestui termen a fost conturata cu peste un secolln urma de catre psihiatrii englezi.

Preluat de ci'itrec1inicieni datorita caractemlui sau sintetic. . repede inlocuit cu acela de personalitate. prin inconsistenta continutului lor. eu toate acestea. dupa un secol de utilizare i se retrage. intrucat. ICD (1992) ~i DSM-IV (1994).nu sunt la curent cu datele celor doua taxinomii psihiatrice intemationale.personalitate inadecvata ~i . termenul de psihopatie este folositintr-o nepermisa sinonimie cu acela de boala psihica. sintagma inconsistenta si neacceptata datorita genului proxim de inferioritate. disjunctia diadei de personalitate psihopatica ~irenuntarea la primul element de "personalitate" a produs celui de al doilea. Medicul 25 . nu numai in publicullarg. . nu mai necesita comentarii. fiind inlocuit cu acela de tulburare de personalitate. termenul se refera mai degraba la tulburarea dissociaIi'i (sau antisociala) a personalitatii ~inicidecum la ansamblul tulburarilor de personalitate. .caracterului sau comprehensibil. in virtutea unui reductionism facil ~itotodati'i fastidios. mai ales in a douajumi'itate a secolului nostru.personalitate accentuata care.Dupa cum se poate constata din acesta schita descriptiva a sociopatiei. de "suferinta psihica".personalitate imatura . de suferinta sau de tulburare psihica. veritabile efemeride sinonimice precum: . Pe de alta parte insa. orice acreditare.in virtutea traditiei au perpetuat cu pseudoargumente ~imai ales dintr-un pretins orgoliu "~tiintific" aceasta veche denumire careia. termenul de psihopatie a Iacut epoca in psihopatologia c1inica fiind ipostaziat (ali'ituri de alte doua concepte fundamentale. astfel. in afara psihiatriei: .departe de a fi expresia unei suferinte psihice. Koch (1891) care vorbea lnsa de "inferioritate psihopatidi". 0 anumita vulnerabilitate. Asupra notiunii de psihopatie Se poate considera ca termenul de psihopatie apartine lui J. ci ~iin contextul medical general.el a fost preluat in acceptie etimologica.prin aceea~i acceptie etimologica.preluarii ~iutilizarii sale de catre fondatoml nosografiei psihiatrice. fiind utilizat in lucrarile unor psihiatri care: . nevroza ~i psihoza) drept al . termenul de psihopatie este inca prezent. 24 Actualmente. termenul complet de personalitate psihopatica a fost inlocuit cu acela de psihopatie. Astfelluat independent. sau . Noua formu1are de personalitate psihopatica a fost larg acceptata ~imentinuta pana in ultimul deceniu datorita: .treilea concept generic utilizat pentru a desemna acest nou grup nosografic. termenul de psihopatie s-a dovedit a fi inconsistent. Totu~i. psihopatie. in mod necesar. termenul de psihopatie ~i-a extins aria asupra ansamblului bolilor psihice.L. ceea ce nu corespunde nici semnificatiei psihiatrice ~i nici validita!ii ~tiintifice. Emil Kraepelin. Istoria tulburarilor de personalitate a mai cunoscut ~i alti termeni sinonimi asupra carora nu s-a oprit. termenul de psihopatie nu mai este mentionat in cele doua mari taxinomii psihiatrice. . trasaturile ~imanifesti'irile psihopatice sunt traite ca egosintonice (in sensul ca nu sunt considerate ca anormale de ci'itre cel in cauza).

el 27 G Date biologice implicate in tulburarile ~~ii cerebrale minore. Un fapt asemanator (daca nu cumva acela~i). dar descris diferit de autori diferiti. tulburari asemanatoare cu acelea ale parintilor biologici. care consta Intr-un pattern comportamental VIOlent. este fenomenul de spita pozitiva. niciunul nu se bucura de validitate ~tiintifica. Acestea constau in studii pe gemeni ~i studii de adoptiune.A. in tulburarile de personalitate ilustrate prin impulsivitate. intr-o proportie de 40-45% dintre cei cu tulburare de personalitate instabil-impulsiva.tonin. aici. in orice caz nemotivat. Astfel. inconstienta .I. FACTORI CORELATIV -ETIOLOGICI AI TULBURARILOR DE PERSONALITATE Se considera ca etiologia tulburarilor de personalitate este plurifactoriaHi. dissociala si . ~dii de adoptiune asupra copiilor proveniti din parinti cu tulburan de personalitate (in special de tip dissocial) au relevat faptul ca in viata aduIta. ca ~i a unor grupari de unde rapide de 3-5 cieli pe secunda in zonele temporale posterioare. proiectia si a cercetatorului este semnificativa. . de la cele genetice la cele pedagogice. In ultimii ani. ca ~i de 1416 cieli pe secunda. ezitare ~iresemnare. Modificari biologice variate au fost tot mai frecvent semnalate in tulburarile de personalitate. din numero~i factori incriminati in etiologie. Asdel. agresivitate ~imanifestari suicidare. . In tulburarile de personalitate de tip dissocial. . Date de heritabilitate in etiologia tulburarilor de personalitate. ~ Rolul mediului in aparitia tulburarilor de personalitate. Corelatia mentionata este mai evi26 J . cu microleziuni cerebrale. atentia cerceUitorilor a fost atrasa de corelatia tot mai stransa intre traumatismele craniocerebrale. inregistrate in copilarie ~i aparitia tulburarilor de personalitate care slrrvin la varsta adulta tanara. In ampla arie a supozitiilor etiologice. Acest fe. un amplu studiu efectuat in Statele Unite pe 15. Printre acestea se mentioneaza: . in general. Pe de alta parte. influenta . Grebb. schizoida ~i schizotipala. asertiunea sugerand faptul ca. caractenzate pnn pasivitate.prin tautologie . in tulburarile de personalitate evitanta. Investigatia bioelectrica a persoanelor care prezentau corelatiile mentionate a evidentiat prezenta undelor teta. pentru care concordanta a fost mai redusa. la Londra in cadrul unei reuniuni colegiale ori familiale. la care concordanta a fost mai inaWi ~i dizigoti. care consta in izbucniri de unde bioelectrice pozitive. . de personalitate.mi~cari sacadate ale globilor oculari la proba de urmarire a unui obiect in mi~care. dezadaptat. retragere.reducerea monoaminoxidazelor trombocitare.cre~terea endorfinelor endogene in tulburarile de personalitate. p. de la evenimentele de viata la consideratiile psihanalitice.0 reducere a concentratiei acidului 5 hidroxiindolacetic (un metabolit al serotoninei). practic to ate supozitiile etiologice i~i disputa intaietatea cauzala subliniind . J. poate aparea a~a numitul sindrom episodic de_discontrol. daca unul dintre invitati cade sub masa din cauza ingestiei excesive de alcool. neprovocat. Kaplan. borderline ~i sadie. de 6-8 cieli pe secunda. de la cele biochimice la cele electrofiziologice. a reliefat 0 rata de concordanta de 36% pentru gemenii monozigoti ~i de 12% pentru gemenii dizigoti. §j I ! I I J i denta intre atingerile neuronale din copiHirie ~i tulburarile dissociala ~iborderline ale personalitatii.cre~terea testosteronului ~i estrogenilor. a relevat faptul di "printre gemenii monozigoti concordanta pentru tulburarile personalitatii a fost de cateva ori mai mare decat aceea din randul gemenilor dizigoti" (R.conceptul plurifactorial ce mascheaza.000 perechi de gemeni.4.hiperrnetrop. ace~ti copii (crescuti in familii cu parinti adoptivi sanato~i) prezentau. Ca ~iinalte"situatii de cercetare psihosociologica ~iaici. inregistrate in lobul temporal. nomen este constatat ~nn viata curenta.ergice. analiza registrului danez al gemenilor. .0 activare a sistemelor ~opa~inHgice ~i seX9. inchidere. nedescifrata etiologie. 1994. 731). Studiile pe gemeni au fost axate asupra ratelor de concordanta (a tulburarilor de personalitate) intre monozigoti. in psihologia vietii cotidiene ~i poate tocmai de aceea nu face obiectul unei cercetari ~tiintifice. Ca 0 consecinta a leziunilor neuron ale minore. sadica.

inflexibilitate ~irigiditate. inerent reductionist. precizie. Perry. Intrucat. Astfel. Freud folose~te notiunea de earacter In locul aceleia de personalitate (eunoscuta inca din antichitate).caractere orale. a~a cum se poate constata din cele mai multe filme.un mijloc de investigatie a psihismului. aceste doua notiuni fiind utilizate ~i astazi intr-o anumita sinonimie.. Kaplan. ilustrate prin nehotarare. . Grebb. sporind astfel riscul de a deveni alienat. a~a cum am avut posibilitatea sa constat. eu predispozitie spre pasivitate ~i dependenta. S. nu atat de alta persoana cat mai ales de droguri. Acest fapt este adevarat. 29 . metoda de psihoterapie psihanalitica a fost denumita de Insu~i Sigmund Freud. In acest sens. S.~. notiunea de psihanaliza cunoa~te mai multe aeceptiuni. nu au lipsit agresiunea. In special americane. dar aceasta inalta prevalent a este aparenta. prezentate In ultimii ani pe posturile de televiziune de la noi.caractere narcisice.732).C. Intmcat clasificarea mai susmentionata este una dintre eele mai raspandite ~i cunoseute din intreaga personologie. influentele socioculturale. . sidereaza tot mai evident etosul populatiei. clinicienii (ca membri ai unor grupuri socioprofesionale elevate). precum ~i .. Abjectia ~i terifiantul.caractere obsesionale. earacterizate prin stima de sine ~i agresivitate.0 conceptie (denumita uneori doetrina) asupra modului de organizare a psihismului uman. ci de tipuri de personalitate. constat a ca "prevalenta tulburarilor de personalitate este de trei ori mai mare In . intoxica spiritul nostru pana mai ieri anxietat. TULBURARILE PERSPECTIV DE PERSONALITATE A PSIHANALITICA DIN Inca alte dimensiuni. "exista culturi care incurajeaza agresiunea contribuind astfel la cre~terea prevalentei tulburarii paranoide ~iantisociale a personalitatii" (H. Desigur.I. B. Gabbard. Pentru a intelege mai bine perspectiva etiopatogenetidi a psihanalizei se impune Insa inca 0 precizare semantica: este yorba de sinonimia (de fapt eonfuzia) dintre"earaeter" ~i "personalitate" pe care 0 face S. schizotipalul este "interiorizat") diagnosticul fiind astfel mult mai rar consemnat. In medii socioeconomice elevate (histrionicul este diagnostic at ca "fermecator". 466). In acela~i timp.. p. Freud. . entitate clinica de la care a pleeat 0 Incereare de clasifieare a tulburarilor de personalitate: '\:c In lumea medical a psihanaliza este vazuta ~i considerata In mod unilateral ~i reductionist. "narcisice" ~i "obsesionale". Intr-adevar. ce Incearca sa explice cauzele ~i mai ales meeanismele care determina aparitia bolii psihice.J.caractere anale. Intr-adevar. inhibandu-ne educatorii. Vaillant. gandirea psihanalitiea i~i aduee cea mai semnificativa contributie la psihiatria contemporana" (G. celln cauza este "abject". ilustrate prin punctualitate. pun?t1l1 de vederepsi~~naliti~~~~p~::l_~~zel_~~i mecanisme lor tulburarilor de personalitate. p. aici nu este yorba de "caractere" "orale". eonfuzia dintre caraeter ~ipersonalitate. paranoicul este "hotarat". patologicul ~i paranormalul (ipostaziate ca teme ale "artei") ne patrund In case alienandu-ne copiii. psihanaliza. alcool sau chiar mancare... 4. a generat 0 alta sintagma psihanalitiea ~ianUme "Nevroza de caracter". "anale". In aeest context yom prezenta in mod succint ~i.0 metoda de psihoterapie.0 teorie etiopatogenetica (In opinia noastra 0 supozitie). Ingrozindu-ne parintii.• . influentele socioculturale sunt importante ~iefective. in virtutea aeesteia.A. Sadock. bataia sau crima.E. strantl socioeconomic inferior. ~i corel at aeestora. insidioase ori brutale. 1994. 1989.. psihanaliza nu este numai . La randullor.' . Spre deosebire insa de aeeasta dimensiune terapeutiea (desigur.1... Evident. p. psihanaliza prezinta 28 "~ J" . J. Am eonsiderat neeesar aeest lucru intrucat "tulburariledepersonalitate reprezinta 0 arie a psihopatologiei in care. 1995. ei ~i . cu fiecare zi mai deprimat..O. parcimonie ~iincapatanare. . Asemenea influente culturale malefice de sorginte xenopatica.. G. neconforme cu psihologia poporului nostru.este "nostim" dar daca aceea~i scena este vazuta Intr-un restaurant avand ca subiect un necunoscut.. ~i la noi aceste doua tipuri de tulburare a personalitatii au illregistrat o crqtere a prevalentei dar. Freud se refera la: . respectiv numai din perspeetiva psihoterapeutiea. eea mai importanta eel putin sub aspect practie). fata de cel superior" (J. Tot astfel. .1358).

Preluand confuzia lui S. Trairea fantasmatica. Dupa cum febra. sunt chintesenta vieiii sociale ~ia experieniei de viaia a insului.redusa toleranta la fmstrare. intre caracter ~i personalitate.1. denumita ~i fantezie autista. Mecanismele de aparare ale Ego-ului. folosqte sintagma "armura a caractemlui" pentm a descrie.slaba capacitate de stapfmire a pulsiunilor. . a neplacutului in placut. putem spune ca defensa (ca 9i colectia pumlenta) nu trebuie inlaturati'i dedit atunci cand tensiunea psihica subiacenta nu mai poate fi suportata. implica un conflict intrapsihic ~i sunt caracterizate prin inconsistenta anumitor tri'isaturi ale Ego-ului ilustrate clinic prin: . inabilitatea terapeutului. Acestea. Ele reprezinta aciiuni "homeostatice" incon~tiente la conf1icte 9i tensiuni interioare. 4. Ele au un rol sanogenetic. prezinta mai multe mecanisme de aparare dintre care. Fiecare pacient. Wilhelm Reich. constituie expresia unor mecanisme fiziologice ~i fiziopatologice de aparare mai profunde. in timp ce amllnite modele defensive ~i stiIuri cognitive invadeaza personalitatea pacientului. s-ar putea inielege dependenta de fundal. Aceste "mecanisme de aparare" cunoscute ~i sub denumirea sintetica de defense. dovedind totodata. In psihanaliza. . Urmand analogia. de fapt. inlaturarea prematura sau neglUenta a defense lor prejudiciaza relatia terapeutica sau chiar cura psihoterapeutica. superioare. simptomele nevrotice sunt discrete sau absente. a insuccesului in succes. prin care organismul dezvoIta actiuni de aparare mai eficiente. tot astfel. in incercarea de a 31 I ••• . este 0 continua convertire a negativului in pozitiv.tulburari de personaIitate de nivel scazut (exemplificate prin tulburarea borderline ~iantisociaHi) care. Numai prin cunoa~terea ~ianaliza aces tor elemente cardinale ale vietii interioare. sunt definite ca procese menta Ie incon~tiente.tulburari de personalitate de nivel inalt (ce cuprind tulburarea anancasta ~itulburarea histrionica a personalitatii) in care. Acest fapt trebuie avut in vedere mai ales in cazul tulburarilor de personalitate in care (spre deosebire de tulburarile nevrotice) ruperea sau inlaturarea prematura a defense/or. folosite de Ego in scopul rezolvarii conflictelor dintre "cele patm stele calauzitoare ale vieiii interioare": instinct (privit ~i ca dorinta sau ca trebuinia). 4. sunt intampinate cu ostilitate din partea pacientului. este determinata de anxietate fata de intimitate. In aceasta situatie cei in cauza cauta satisfactie ~i "consolare" prin crearea unei vieti imaginare. un mecanism de aparare pare un element de semiologie psihanaIitica.1. Acela9i mecanism. durerea sau puroiuI. realitate. defensele sunt asemanate cu febra. prin care izbutesc sa se meniina intr-o conduita deta~aUi. mascata de independenta insistenta ~itmeori ostentativa a personalitatii paranoide. Freud.slab control al afectelor. cel mai rigid. Principalele defense implicate in patogenia unor tulburari de personalitate. dar.1. Din punct de vedere clinic. febrei sau puroiului. . defensele determina grade variabile de invalidare psi hid. Disocierea. totodata. ceea ce ulterior au fost denumite mecanisme de aparare ale Ego-ului. care detennina grade variabile de incapacitare fizica. este intfilnit ~i in cazul conduitei de risc ale unor adolescenti anxio~i care. expresie a istoriei vietii pacientului. La prima vedere. a~a cum se constata la cei cu tulburare histrionica a personalitaiii. durerea sau puroiul sunt expresia unei disponibilitati ale biologiei insului. Un astfel de mecanism contribuie la structurarea 9i mentinerea tulburarii schizoide 9i schizotipale a personalitatii. .dificuItati in stabilirea ~i mai ales in mentinerea un or relaiii acceptabile. Asemenea durerii. 30 de~i sunt elemente ale patologiei. este mecanismul defensiv prin care starile dispozitionale negative sunt. unul este cel mai puternic ~i. oameni importanti (in sensul de persoane semnificative pentru cel in cauza) ~i con~tiinta. Aceste disponibilitati. In comparatie cu semiologia clinica. el constituie expresia personalitatii sale. distanta sau chiar izolata faia de oameni 9i situatii. orientate sanogenetic. tot astfel. disociativ-defensiv.. in mod incon9tient.2. mecanismele de aparare sunt expresia unor disponibiIiUiti ale psihologiei sale cu aceea~i orientare spre insanato~ire. el apare ca marca a patologiei bolnavului. ca 9i interpretarea lor intempestiva. din care nu poate fi omisa sorgintea genetica. inlocuite cu stari ~iafecte pozitive. sau teama existenta in spatele unei afectivitati aplatizate ale personalWitii schizoide. un alt psihanaIist.

abandonarea defenselor antreneaza cre~terea anxietatii ~i depresiei con~tiente. este mecanismul prin care acte. a unei abordari terapeutice eficace. consta in atribuirea celodalti a propriilor intentii. atacuri nemotivate etc. recurg in mod incon~tient la acte hazardate.autorepro~ul. dar Ie retine ~i Ie diseca 'in stilul sau analitic ~i rece. . Prin acest mecanism. In fapt. este mecanismul defensiv caracteristic tipului de personalitate obsesiv-compulsiv. prieteni ~i du~mani. cei in cauza recurgand la venesectie. este un mecanism de aparare utilizat mai ales ill tulburarea borderline a personalitatii. implicit. Atunci cand defensele sunt eficiente. De fapt. cunoa~terea principalelor mecanisme de aparare ale Ego-ului.ideatie suicidara acompaniata de dileme existentiale insolubile. acest mecanism defensiv se desta~oara conform unui pattern ale ci'imi etape sunt: . ca ~i de propriile sUiri dispozitionale negative. incizii tegumentare sau tentative suicidare veleitare.sindromul somatoform. defensa principaIa a personalitatilor paranoide. Negarea. EI consta in trei instante ~l anume: . tara a putea insa elimina sau masca anxietatea sau depresia. Diviziunea. respectiv a principalelor defense. elocventa. este un mecanism defensiv care consta in detumarea agresivitatii asupra propriei persoane. 'in fapt. . agresivitate. In mod practic. a unei dorinte incon~tiente sau a unui conflict incon~tient ~i consta 'in conduite capricioase. fapte ~i evenimente indezirabile ~itulburiltoare sunt dezavuate ~iimpinse in afara con~tiintei.acuze ireductibile. celin cauza apare ca orgolios. Acting-out-ul.eluda anxietatea. In esenta. ci ~i al valorii ~imoralitatii lor. 32 Comportamentul pasiv-agresiv. este mecanismul sanctionarii deghizate intaInit in tulburarea borderline. pentm a-i pedepsi astfel pe ceilalti. in functie de judecati morale ~iafective in buni ~i rai. intr-un efort incon~tient de aparare. acuzele hipocondriace ascund: . dependenta ~ipasiv-agresiva a personalitatii. imprevizibile. conduita autodestmctiva este elocventa. Prin acest mecanism disjunctiv. Cel'in cauza. in plan actional.un aspect al Ego-ului este proiectat asupra altei persoane.cel care proiecteaza. Negarea.recipientul proiectiei cat ~i "proiectoml". Alteori. constituie cheia descifrarii stmcturii personalitatii celui in cauza ~i. ajung la un sentiment deuniune. 'intaInit mai ales in tulburarea borderline ~i dissociala a personalitatii. ele pot reduce sau chiar sidera anxietatea ~idepresia. Dimpotriva.repro~ul manios ~i culpabilizant adresat altora. In plan clinic acest mecanism ('intalnit mai ales in tulburarea pasiv-agresiva ~i borderline a personalitatii) este ilustrat prin pasivitate. ea mentine persoana departe de altii. EI reprezinta expresia directa.dorinte nesatistacute de independenta ~i . ~ocante ~ibinenteles riscante. tendinte. idealizati sau detaimati. cei cunoscuti sunt clasati categoric. este un mecanism defensiv cu 0 slaba eficienta. incearca sa forteze cealalta persoana pentm a 0 face sa se identifice cu ceea ce a fost proiectat asupra ei. toate tulburarile de personalitate prezinta depresie ~i anxietate in grade diferite ~i in mod diferit con~tientizate. pulsiuni ~i dorinte. este defensa care consta 'insepararea categorica a celor din jur. intalnit in numeroase tulburari de personalitate. . un "calus" care a luat locul "ranii" suferite in decursul dezvoWirii. in special dureroase. Identificarea proiectiva. Proiectia. nu numai sub aspectul intentiilor. nu numai ca nu alunga faptele ~i situatiile indezirabile. banuitor ~isensibil. Hipocondria este defensa pHingaretului care. Izolarea. . sintagrna psihanalitica polisemica este un mecanism de aparare frecvent 'intalnit 'intulburarile de personalitate. temporizare sau amanare la orice mgaminte sau solicitare in care ostilitatea subiacenta este transparenta. colectionand ~i inventariind gre~elile celor dinjur. . refuz. respinge ajutoml ~i de aceea nu se vindeca. Aceasta actiune de curatare (a campului con~tiintei) lasa in urma 0 vulnerabilizare. Hipocondria. 33 JL _ .

ca 0 consecinta a reducerii tolerantei sociale fata de aceste cazuri care. In privinta tulburarilor de personalitate. in cele ce urmeaza. 1992 ~i DSM-IV. yom prezenta.prezinta 0 prevalenia asemanatoare cu aceea a nevrozelor. 1992) ~i .1994). Cum era de presupus.ca 0 preocupare mai mare a psihiatrilor pentru aceste cazuri limita. exista 0 competitie intre cele doua sisteme taxinomice: . constatam 0 cre~tere impresionanta a prevalentei acestor conditii la populatia spitaliceasca.sistemul taxinomic american reprezentat prin Manualul Diagnostic ~i Statistic elaborat de expertii Asociatiei Americane de Psihiatrie(Washington.5. 1989. Pe de alta parte. studii asupra populatiei clinice indica faptul ca 15% dintre pacientii intemati au probleme determinate de tulburarile de personalitate. Deosebiri in privinta tipurilor selectionate de catre cele doua sisteme nosografice. p.noua tipuri specifice de tulburari ale personalitatii in ICD-X . printre care mentionam pe cele care vizeaza numarul. "in serviciile ambulatorii.mai redusa in c1inicile de psihoterapie.1358). ramane insa ca Asociatia psihiatrilor din Romania sa-~i exprime opinia. Tot astfel.zece tipuri specifice de tulburari ale personalitatii in DSM-IV.E. 34 6. Vaillant. Gunderson.. Pe Hinga alte considerente. Ca tara europeana.ca un refugiu al acestor marginali.C. bazate pe criteriile de diagnostic ale DSM-IIIR (1987) ~iDSM-IV (1994) "sugereaza ca aproximativ 10-13% din populatia general a prezinta tulburari de personalitate" (J. Referindu-ne la ceea ce putem denumi prevalenta internosografica. fiind mult mai bine statu at ~imai putemic validat ~tiintific. Perry. 1994) se constata anumite deosebiri. G.este mai inalta in clinicile de toxicomanie ~ialcoolomanie ~i . in mod comparativ. studiile de epidemiologie c1inica evidentiaza faptul ca tulburarile de personalitate in ansamblu: .sunt de aproximativ zece ori mai frecvente dedit psihozele ~i . DATE EPIDEMIOLOGICE ASUPRA TULBURAluLoR DE PERSONALITATE Studiile epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate ofera date relativ constante asupra prevalentei lor in populatia generala. iar jumatate dintre ceilalii pacienti prezinta tulburari de personalitate coexistente". In privinta validitatii ~i reliabilitatii unuia sau a celuilalt sistem taxinomic. selectia ~i denumirea tulburarilor de personalitate.ca 0 expresie a extensiei psihiatriei in viata sociala. in timp ce sistemul taxinomic al psihiatriei americane este logic ~iexhaustiv argumentat. 1995. mentionam ca unele tipuri care lipsesc dintr-o 35 . sunt pertubatoare pentm armonia vietii sociale. aceasta constatare poate fi interpretata: . . in domeniul tulburarilor de personalitate. p. in mediul protector al spitalului. Katharine Phillips. .1431) Totodata. . Deosebiri in privinta numarului tulburarilor de personalitate validate. Sub acest aspect. Romania a adoptat sistemul taxinomic de la Geneva (al Organizatiei Mondiale a Sanatatii) de~i acesta este mai mult dec1arat decat argumentat. CLASIFICARI ACTUALE ALE TULBURAluLoR DE PERSONALITATE Asemenea altor grupuri nosografice ~iaici. intre aceste doua sisteme taxinomice intemationale exista deosebiri semnificative. taxinomia nosografica a ambelor sisteme. rata prevalentei tulburarilor de personalitate este de 30-50%" (Ibidem). de~i marginale. . Date mai recente. uneori infractionali. Cele doua sisteme nosografice reprezinta: . Din aceasta perspectiva. in pofida faptului ca intre expertii celor doua sisteme a existat un anumit grad de colaborare.sistemul taxinomic european reprezentat prin Clasificarea Internationala a Maladiilor. elaborata de expertii OMS (Geneva. Intr-o sinteza a mai multor studii epidemiologice asupra tulburarilor de personalitate s-a constatat ca "5-15% din populatia adulta prezinta tulburari de personalitate in orice moment" (J. se constata faptul ca rata tulburarilor de personalitate ~iin special a tulburarilor dissociale: .G. La 0 analiza comparativa a celor doua sisteme nosografice (ICDX.

grupul B (tulburarea de personalitate antisociala. fapt argumentat prin: • esenta psihotica a trasaturilor. care a tacut epoca in psihopatologia clasica europeana ~i adopta notiunea neologistica. Presupunem insa ca lCD-X: . intrucat anxietatea sta la baza comportamentului evitant. dupa cum urmeaza: . 37 36 .grupul A (tulburarea de personalitate paranoidii. nu a fost validat suficient" (DSM-IV.notiunea de dissocial presupune (intr-adevar) 0 tulburare a relatiilor socia1e in timp ce notiunea de antisocial. .tulburarea de personalitate paranoida =* paranoia. de tulburare anancasta de personalitate. Tulburare dissociaJa de personalitate din ICD-X este denumita antisociaJa in DSM-IV. . Astfel: . Din perspectiva nosograficii se poate constata ca: . precizam ca: evitanta in DSM-IV. • sinonimia (denumirii) tulburarii de personalitate cu psihozeIe corespondente: .. tuJburarea narcisica intrucat. histrionica ~inarcisica) include in~i "dramatici.in DSM-IV intalnim tulburarea schizotipaJa ~inarcisica. p. . La randul sau.lmele trasaturi clinice ale acesteia sunt intalnite in tulburarea histrionidi. hieratici". tara a 0 sustine insa printr-o argumentare. care lip- nea de obsesiv-compulsiv.grupul A are 0 sorginte psihotica.exclude. prin natura dar ~iprin modul de manifestare a unor trasaturi clinice.exclude tllJburarea schizotipaHi intrucat aceasta. mentioneaza ca "acest sistern de clustere are limite ~i .grupul C (tulburarea de personalitate evitanta.1 CLASIFICAREA BAZATA PE CLUSTERE o exp1icatie sau argumentare privind includerea sau excluderea din taxinomie a unor tipuri de tulburari nu ne este prezentata de ICDX sau de DSM-IV. Tulburarea anxioasa de personaJitate din ICD-X este denumita . se inscrie mai adecvat in spectruJ schizofreniei decat in acela al tulburarilor de personalitate. DSM-IV (1994) se limiteaza la precizarea ca aceste grupari au fost "bazate pe similaritati descriptive" (Ibidem). Consideram ca denumirea de dissociaJa este mai adecvata comparativ cu aceea de antisociala din DSM intrucat: . ambele fiind absente din lCD-X. 1994 p. emotionali. .genetica. Tulburarea obsesiv-compuJsiva a personaJitatii implica. Consideram ca aceste clustere ale tulburarilor de personalitate ar putea fi apreciate dintr-o dubla perspectiva ~i anume: . schizoida ~i schizotipala) cuprinde oameni care "apar ca ciudati sau excentrici".tulburarea de personalitate schizoida ~i schizotipaIa =* schizofrenie. De fapt. de asemenea. 6. 1994. tara a oferi insa 0 explicatie necesara a acestui demers logic. Deosebiri in privinta denumirii tulburarilor de personalitate. deosebiri notionale intre cele doua sisteme taxinomice. dupa ce prezinta cele trei grupari ale tulburarilor de personalitate.630). DSM-IV exclude din taxinomia sa tulburarea emotionaJ-instabiHi intrudit unele dintre trasaturile acesteia sunt preluate de tulburarea borderline. . Si . de granita. dimpotriva.630). respectiv expertii OMS de la Geneva. in ICD-X este prezenta tulburarea emotionaJ-instabiJa se~te -insa din DSM-IV. tocmai de aceea putem considera ca ICD-X prefera notiunea de sorginte etiopatogenica in timp ce DSM-IV are in vedere manifestarea comportamentala .taxinomie sunt regasite in cealalta ~i invers. dependenta ~i obsesiv-compulsiva) include pe cei "anxio~i ~i tematori" (DSM-IV.notiunea de tulburare anxioasa este mai adecvata in comparatie cu aceea de tulburare evitanta. La randul sau. DSM -IV (1994) reia aceasta sistematizare. in aceasta situatie . presupune in primul rand 0 atitudine potrivnica ordinii sociale despre care aici nu poate fi yorba. psihanalitica. cu 0 sfera mai restriinsa ~imuh mai rar utilizata. renunta lanotiu- Asociatia Psihiatrilor Afuericani prezinta in DSM-III-R (1987) 0 impartire a tulburarilor de personalitate in trei grupuri (clustere).lCD-X.nosografica ~i . Astfel: . de asemenea.in timp ce DSM-IV prefera ~i adopta notiunea europeana ~i traditionala de tulburare obsesiv-compulsiva a personalitatii. utilizata de DSMIV..

nevroze ~itulburari de personalitate. mai sus mentionate. .upul Bare 0 sorginte psihosociala. • tulburarea antisociaHi a personalitatii ~ialcoolomanie. Astfel: .tulburarile de personalitate din grupul B (antisociala. borderline. incluse in eele trei elustere. . in sensul di aiei sunt inc1u~i cei care tulbura am10nia grupului profesional ~i a vietii soeiale in general. Desigur. element clinic bine determin~t: ~lliiifestare clinica elocventa si eu 0 istorie bine conturata se transforma in trasatura (In eazul tulburarii de personalitate). . 39 I J . • tulburarea evitanta a personalitatii eoreleaza cu nevroza anxioasa. In fapt. schizotipala) sunt mai freevent intalnite la rudele de gradul I ale paeientilor schizofreni sau eu 0 afeetiune din spectrul sehizofreniei. histrionicii ~i narcisicii) prezinUl 0 predispozitie genetic a pentru tulburari nevrotice. i~i retrage conotatia pierz3. . . obsesiv-compulsiva) prezinta corelatii genetice cu entitatile nevrotice corespunzatoare ~ianume: • tulburarea obsesiv-compulsiva a personalitatii eoreleaza eu depresia.apelativul de bolnav psihic. .gr. sub care sunt regasite il1tulburarile de personalitate. lexical ~i semantic. CLUSTER C Tabel comparativ al tulburarilor speeifice de personalitate . se constata 0 corelatie inalt semnificativa intre: • tulburarea borderline a personalitatii ~itulburarea depresiva (distimie). eel putin sub aspect clinic. la randul el. biochimiee ~i clinic e) intre eele trei mari categorii nosografice: psihoze.tulburare anxioasa (evitanta) de personalitate ~ nevroza anxioasa. • tulburarea histrionic a a personalitatii ~itulburarea de somatizare.tulburare obsesiv-compulsiva de personalitate ~nevroza compulsiva.boala psihicii. tulburarile de personalitate ne apar ca reprezentan!i miniaturali ai psihozelor ~i nevrozelor. astfel. Din aceasta perspectiva: . sUnt inrudite eu bolile psihice corel ate. ~i se converte~te in structura psihica dizamomiea. in cazul eelui eu tulburare de personalitate (respectiv al insului dizarmonic). dependenta. nevrotica sau psihotiea.ICD • X (1992) SORGINTE PSIHOTICA DSM· IV (1994) r4 PARANOI~A SCHIZOIDA SCHIZOIDA ~ PARANOIDA SCHIZOTIPALA :1 CLUSTER A SORGINTE PSIHOSOCIAlA E E ANTISOCIALA BORDERLINE DISSOCIALA HISTRIONICA BORDERLINE HISTRIONICA NARCISICA § :1 CLUSTER B SORGINTE NEVROTICA DEPENDEN~A ANANCASTA ANXIOASA EMOT'ONALINSTABILA DEPENDENTA EVITANTA OBSESIV-COM.tulburarile de personalitate din grupul C (anxioasa. toemai de aeeea. Simptomele acestor entitati (psihotice ~inevrotice) pierd din amploarea ~iacuitatea lor in favoarea duratei (indelungate).ndu-~i astfel semnificatia. aprofundarea eereetarii ~icunoa~terii acestor clustere ale tuburarilor de personalitate poate evidentia noi corelatii (genetice. (organizata conform modelului medical general) in eaz:ultulburarii de personalitate i~i pierde atributul dar ~i acceptia de entitate nosografica. . se poate constata eorespondenta: sau. obsesiv- Din perspectiva genetica se poate constata ea tulburarile de personalitate.grupul C este de natura nevrotica ~i acest fapt il argumentam atat prin denumirea sinonima cat ~i prin asemanarea manifestarilor clinice.tulburarile de personalitate din grupul A (paranoida. schizoida.simptomul psihic (nevrotic sau psihotic). Astfel.

Phillips. Gunderson. .1434).-- . borderline) se caracterizeaza prin faptul ca: zoida.. dependenta. )Se considera ca-aceasta sistematizare indica 0 ierarhizare. _~ __ "C. ci pe mai multe criterii care sunt foarte diferite.sunt mai strans corelate cu modelul biologic. ex. . c1asificarea susmentionata are ~anse minime de a fi validata. Asupra gradului de validitate a clasificarii bazate pe severitate._""'" 6.suut cele mai severe sub aspectul fenomenologiei clinice. . 1994.2 CLASIFICAREA BAZATA PE GRADUL DE SEVERITATE In ultimii ani a aparut 0 noua clasificare a tulburarilor de personalitate bazata pe criterii conceptuale. etiologice ~iprognostice.nu este bazata pe un criteriu unic. nosografic. Wstrionica.inadecvarea la grupul social ~idificultati structurale de armonizare ~i integrare In grup. .introduce forme de tulburare a personalitatii inexistente in cele doua taxinomii internationale actuale (ICD-X ~i respectiv DSM-IV). fiind considerate ca variante extreme ale acestora. se apreciaza faptul ca aceasta sistematizare constituie "un pas spre un cadru bazat pe date de validitate" (J. in categorii diferite.. . in cazul de fata extreme. a diferitelor entitati. tipul depresiv ~i tipul dependent. categom: .prezinta 0 imagine de sine inadecvata. disproportionata sau falsa. psihanalitic).un grad semnificativ de "suferinta subiectiva".esiya) prezinta urmatoarele caracteristici: . narcisica.~~aturi.tulburari de t. TulbudiriJe de s~tru ale personalitatii (care cuprind forma sc~}~.~ ----"<. SCH IZOTI PALA PARANOIDA ----- ) . ciclotima ~i dept:. sine si ~\ . tulburarile de personalitate sunt sistematizate In trei ./ . Katharine A. pasivagresiva ~ievitanta) sunt ilustrate prin: . 40 DE SPECTRU HIPERTIMA CICLOTIMA DEPRESIVA TULBURARI DE PERSONALITATE DE SINE SCHIZOIDA -E ANTISOCIALA BORDERLINE OBSESIV-COMPULSIVA HISTRIONICA DE TRASATURA DEPENDENTA NARCISICA PASIV-AGRESIVA EVITANTA Clasificarea tulburarilor de personalitate dupa gradul de severitate 41 I I I I I iIIIIi. .Q!!pala.au structuri psihice fragile ~i sensibile la influentele mediului social. ciliar heteroc1ite (etiologic.introduce forme de tulburare a personalitatii foarte asemanatoare (dupa unii c1inicieni sinonime). care au fost de cateva decenii eliminate din aceasta categorie nosografica. . --.. ca ~ide mediul familial neunitar sau perturbator.G. . . In plus.paranoida. intrucat: .. . ~n privinta abordarii clinice ~imai ales terapeutice.'i. de exemplu tipul hipertim sau ciclotim..0 importanta invalidare socioprofesionala.asemanarea cu trasaturile normale de personalitate. AnalizaEi mai atent. clinic.tulburari tulburari de de s~tru. hi~ertima. p.sunt mai puternic invalidate sub aspectul funtionarii sociale.sunt favorizate sau determinate de situatii frustrante sau stresante ale copilariei timpurii. antisociala si .se conformeaza "modelului dimensional" In sensu I ca pot fi Inscrise Intr-un continuum cu tulburarile de pe axa L TulburariJe de ~iIle ale personalitatii (care cuprind forma schi. TulburariJe de trasatura ale personalitatii (care includ forma obsesiv-compulsiva. Din acesta perspectiva. ""---.

DE PERS. In general. vaIiditatea ~istabilitatea unei clasificari.3. . 42 TULB. ~ianume pe simptomatologie. (isteria). PERSISTENTA VERSATE PERS. la fel de eronata. I I. la randul ei. acest medic al antichitatii. intrat in legenda. . in domeniul politic sau social.evident psihiatria. este intrucatva asemanator cu acela al marilor savanti care. care domina istoria medicinii universale. DE PERS. TULB. DISSOCIALA TULB. . ANANCASTA COMPULSIVA) (OBSESIV(EVITANTA) Mascandu-ne cu grija ignoranta in domeniul cunoa~terii cauzelor. eu 0 jena ce n-ar mai trebui disimulata. se bazeaza pe ceea ce ~tie ~i cunoa~te mai bine.poate. noi.cat ~iin alegerea criteriilor nosografiilor. EMOTIONAL-INSTABILA TUlBURARI SPECIFICE DE PERSQNAlITATE VAll DARE TULB. este inca departe de a stapani etiologia. TULB. au fost minori (chiar penibili deseori). acoperinduse de riqicol. Astfel. TULB. criteriul asigura reliabilitatea. Fenomenul prin care numero~i clinicieni au e~uat pe terenul etiologiei. TN CURS DE { TULB. in presupuneri asupra cauzelor bolilor.DEPENDENTA TULB. Hipocrate. N EVALI DATE { TULB. BORDERLINE GENERAL VALIDATE TULB. SADICA DEFET~STA (MASOCHISTA) A PERS. DUPA 0 BOALA PSIHICA TULB.atat in prezentarea tabloului clinic al boliIor. in pofida performantelor obtinute in domeniullor profesional. Propunere pentru 0 noua clasificare a tulburarilor de personalitate in funqie de gradul de validitate ~tiintifica 43 . Fenomen psihic specific omului. DE PERS. PARANOIDA TULB. am ajuns expet\i in supozitii etiologice. PROPUNERE PENTRU 0 NOUA CLASIFICARE A TULBURARILOR DE PERSONALITATE IN FUNCTIE ~ DE GRADUL DE VALIDITATE STIINTIFICA . criteriul esential pentru arice taxinomie ar trebui sa fie cel etiologic. stapfmiti de un nedisimulat ~i.de~i a descris manifestarile clinice ale isteriei cu 0 autenticitate ~i o validitate demne de actualele tratate. incepand cu parintele medicinii. dorinta de aflare a cauzelor (care a constituit. -in privinta cauzelor aceleia~i boli. . DEPRESIVA PASIV-AGRESIVA TULB. exceptand boIile infectioase.MBAR:A SCHIMBAREA CATASTROFICA A ~ERS. PARTIAL VALIDATE -E TULB.6. spre zenitul vietii lor. medicina ~i. In patologie. . noncon~tient orgoliu. medicii. . multi dintre ei. CONTRO{ DUPA 0 TRAIRE SCHI. HISTRIONICA TULB. SCHIZOTIPALA TULB. ANXIOASA TULB. DE PERS. din domeniul medical. ca isteria se intalne~te numai la femei). Esential ~itoto data definitoriu. sau bazat pe etiologie. considera ca acestea constau in deplasarile uterului prin organism ~iimplicit prin creier (de unde ideea. Pe de aHa parte nu poate fi omis faptul ca lumea ~tiintifica de astazi. ace~tia s-au aventurat in aria nisipurilor mi~catoare a etiologiei. NARCISICA TULB. DE PERS. un factor important al evolutiei fiintei umane) nu a ocolit nici savantii din domeniul medical. lasfmd in paranteza etiologia. Exemple intrucatva asemanatoare au acompaniat intreaga istorie a medicinii. SCHIZOIDA Elementul esential care trebuie sa fundamenteze arice clasificare este criteriul.

2. 1987). Tulburari de personalitate in curs de vaIidare In aceasta categorie inscriem doua tipuri de tulburare a personalitatii care. ICD-X (1992) ~i DSM-IV (1994). de~i pana in ultimii ani au fost excluse din taxinomiile internationale. statutul nosografic al acestor conditii este controversat. 6. . Aceste entitati clinice 45 . de~i descrise ~i citate in Clasificarea Internationala a Maladiilor. apreciaza ca este 0 psihoza propriu 44 i ••••• . . actualmente sunt supuse unui proces de reevaluare. Cu circumspectia impusa de constatarile mai susmentionate. In plus. ele sunt urrnatoarele: . Tulburari de personalitate general-validate In acest gmp inscriem acele tulburari de personalitate recunoscute de ambele sisteme taxinomice: european ~iamerican.Totodata.3. ele nu sunt considerate (in pofida denumirii). atunci cand are un caracter international. Din acest punct de vedere distingem: .tulburarea depresiva a personalitatii ~i de . readuse relativ recent in discutie de catre DSMIV (1994) ~i incluse in paragraful "Categorii diagnostice care necesita.tulburarea anancasta (obsesiv-compulsiva) a personalitatii. in cea mai mare parte a Europei fiind acceptat. zisa din spectml schizofreniei. Tulburari de personalitate controversate Le-am denumit controversate intrucat. cat ~i de tulburarea histrionica de personalitate.1. . tulburari de personalitate propriu-zise.4. studii suplimentare". in timp ce psihiatrii europeni tind sa 0 elimine. Evident. 6. actualmente sunt acreditate nu opiniile sau observatiile insului.tulburarea . dar exclusa din taxinomia americana ilustrata prin DSM-IV (1994). dar.3. .tulburarea schizotipala a personalitatii. multumindu-se sa 0 mentioneze in paragraful "Alte tulburari de personalitate specificate". in timp ce taxinomia europeana (lCD-X. autoritatile ~tiintifice sunt astazi demitizate.Tulburari de personalitate nevalidate. Dupa cum am mentionat. aceasta validare a fost conferita de cele doua mari sisteme taxinomice internationale.tulburarea emotional-instabiHi a personalitatii. aduce dimensiunea transculturala necesara.Tulburari de personalitate general-validate.Tulburari de personalitate partial-validate.Tulburari de personalitate in curs de valid are. adica de taxinomia europeana elaborata de expertii OMS. 1992) ca ~i din penultima nosografie americana.3. .tulburarea . Este yorba de: .3. Consideram ca incercarea de reevaluare a acestor doua categorii nosografice.tulburarea . In numar de opt.tulburarea pasiv-agresiva a personalitatii. . Geneva (1992). 6. in timp ce in Anglia ~i Statele Unite este contestat.tulburarea . care este acceptata numai de ditre taxinomia americana (DSM-IV. In aceastii grupare se inscriu: .Tulburari de personalitate controversate. 1992).tulburarea paranoida a personalitatii schizoida a personalitatii dissociala a personalWitii borderline a personalitatii histrionic a a personalitatii anxioasa (evitanta) a personalitatii dependenta a personalitatii I. europeana (lCD-X.schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boaHi psihica. 6. singura autoritate acceptata fiind realitatea clinica.tulburarea . Ambele au fost eliminate din ultima taxinomie nosografica.tulburarea . revalorizand observatia clinica ~i fenomenologia semiologica. ~i anume: . este mentinuta de C1asificarea Internationala a Maladiilor. distimia.3. (DSM-III-R. 1994). este recunoscuta ~i prezentata ca entitate clinica de catre DSM-IV (1994). Tulburari de personalitate partial-validate Aici includem tulburarile de personalitate recunoscute numai de un sistem taxinomic international. cele trei afeqiuni disputandu-~i 0 ampla arie clinica a spectrului dispozitional. indiferent de prestigiul ~tiintific al celor care Ie-au elaborat.schimbarea persistenta a personaIitatii dupa 0 traire catastrofica ~i . anterior infirrnate. cercetatorii din domeniul medicinii clinice actuale renunla la teorii ~idoctrine. Corelat cu acest fapt. ci ale grupului care.tulburarea narcisica a personalitatii. in aceasta clasificare am luat drept criteriu gradul de validare (de acreditare ~tiintifica) internationaHi al tulburarilor specifice de personalitate. intrucat continutul sau a fost preluat atilt de tulburarea dissociala. europenii i-au retras statutul nosografic. in orice caz desacralizate. trebuie corelata cu 0 noua entitate clinica recent validata.

respectiv de tulburarea dependenta ~ide tulburarea pasiv-agresiva. Pe baza acestor considerente retinem faptul conform caruia "este improbabil ca diagnosticul de tulburare de personalitate sa fie potrivit inainte de 16-17 ani" (Ibidem). reliabila ~i larg acceptata.201) nu este corecta ~i nici ~tiintifica. . Pe de alta parte. 1992 p. retinem precizarea ca acestea apar "devreme in viata aduWi". Cauzele posibile ale acestei deosebiri au fost prezentate la capitolul respectiv. este intrucatva interferata (:tara a fi totu~i invalidaUi) de autunite aprecieri referitoare la debutul tulburarii de personalitate.5. Aceasta sinoriT~ie.3. continutullor tematic a fost preluat de alte forme de tulburare a personalitatii. in special americane. precum ~i -in modul de abordare c1inica ~i de constructie nosografica intre Anglia ~i Statele Unite pe de 0 parte. Tulburari de personalitate nevalidate In aceasta categorie se inscriu doua forme de tulburare a personalitatii care au figurat in unele taxinomii psihiatrice. mentionand aici numai diferentele: -in experienta de viata.0 anumita schitare in procesul de structurare a personalitatii poate fi observata ~iinainte de adolescenta. nu este bine conturata ~i nu poate fi cristalizata decat dupa adolescenta. intrucat efervescenta acestei perioade cronologice (denumiUi deseori "criza a adolescentei") poate ocaziona manifestari psihice. actualmente nefiind mentionate in nici 0 taxinomie internationala. Este yorba de: . Ele sunt invalidate intrucat. de~i nu putem vorbi de un moment predilect sau de 0 data a debutului acestor conditii. . istorie ~itraditie.tulburarea sadica a personaHtatii. care pot fi in mod eronat interpretate ca trasaturi psihopatologice. pana in deceniul trecut. DEBUTUL TULBURARILOR DE PERSONALITATE Ceea ce la varsta adulta denumim actualmente "tu!!J_urare de personalitate" la varsta copil~riei este denumit "tulburare de comportament".nu figureaza in tratatele ~i taxinomiile psihiatrice engleze ~iamericane dar. ca aspect psihic de sinteza ~i definitoriu al psihismului insului. I I i I Fiecare sa se admire pe sine 46 47 .tulburarea defetista a personalitatii ~i . Acest fapt impune anumite c1arificari ~i anume: -intrucat personalitatea. 7.chiar ~i aseI1iunea (lncarcata de ambiguitate) conform careia "tulburarile de personalitate tind sa apara spre sffir~itul copilariei sau in adolescenta" (lCD-X. 6. dar este ne~tiintific ~iriscant a se vorbi de tulburare de personalitate inainte de aceasta perioada. nu putem vorbi de tulburare de personalitate decat dupa aceasta data. editie a Maladiilor la a carei elaborare au participat aproape 1000 de psihiatri din 52 de tari. au fost preluate ~ireevaluate de expeI1ii OMS ~iinserate in ultima ' a Clasifidirii Internationale . ~i tarile europene ~i alte zone geografice pe de alta parte.

precum ~i modul de a percepe.E. cultural ~i social al acestuia" (DSM-IV. pe parcursuI evolutiei" (lCD-X.0 incapacitate de a munci ~i de a iubi care este mai serioasa ~i mai penetranta dedit cea intalnita in nevroze. patternul comportamental anormal se distinge prin faptul .implica mai muIte arii ale functionarii psihice: dispozitia.1352). . psmOPATOLOGICE In mod surprinziitor. Ie prezentam in ordinea data de autorii mentionati: . Perry.este persistent. G. indeob~te americani. cu aHitmai putin.1994. Vaillant. rata tulburarilor de personalitate este de aproximativ trei ori mai mare comparativ cu zona culturala in ansamblu. . desigur. Evident. se precizeaza faptul ca pentru a pune diagnosticul de hl!burare de personalitate inaintea varstei de 18 ani. evidentiaza faptul ca acestea urmeaza 0 curbil ascendenta.631). manifestarile tulburarilor de personalitate nu sunt "egosintonice" (asa cum 48 I I I •••• . trasaturile cIinice generale ale tulburarilor de personalitate nu pot fi reduse la patru ~i. unii clinicieni considera ca tulburarile personalitatii sunt ilustrate clinic prin "patru caracteristici pe care Ie au toate persoanele cu tulburari ale personalitatii" (J. Se cunoa~te astfel ca in grupurile cu 0 mai mare dezilitegrare. persistente ~inelimitate la un stadiu particular de dezvoItare" (DSM-IV. pornind de la adolescenta pana la jumatatea deceniului cinci. iar suferinta intampinata este mai degrabil acceptata decat evitata. Exista observatii recente care incearca acreditarea existentei tulburarii de personalitate la copii ~iadolescenti. Totu~i clinicienii respectivi manifesta scrupulul necesar. pe masura ce se inainteaza in varsta. atunci "cand se judeca functionarea personalitatii unui ins. tulburarile de personalitate determina un grad variabil de invalidare profesionala sau sociala. mentionand ca diagnosticul de tulburare a personalitatii "poate fi apIicat la copii ~iadolescenti in situatiile in care trasaturile de personalitate maladaptative par a fi pervazive. in acceptia expertilor OMS. Cu un grad superior de reliabilitate apar caracteristicile clinice prezentate de ICD-X ~i anume: .comportament ~iatitudini marcat dizarmonice. Consideram ca nu acestea sunt trasaturile cele mai "caracteristice" sau mai importante ale tulburarilor de personalitate. Cu toate acestea."un raspuns inflexibil ~imaladaptativ la stres.este pervaziv ~i evident dezadaptativ fata de 0 gama larga de situatii personale ~i sociale.631). 1992. Mentionam toto data faptul ca.0 capacitate particulara de a se apropia de altii ~i de a-i perturba in activitatea lor" (Ibidem). specifica acestor varste. 1989. TRASATURI psmOLOGICE SI . acestea patru nu pot fi regasite "la toti cei care prezinta tulburari de personalitate" (Ibidem).nu urmeaza evolutia unor episoade de boala psihica. Astfel. . Trasaturi diferential-culturale Dupa cum este bine cunoscut. In plus. p. 49 .dateaza de mai multi ani.C. Autorii respectivi. ca ~i la acelea care sub aspect socioeconomic sau sociocultural sunt inferioare.8. motivatia. care este. persoanele respective nu au capacitatea de a invata din gre~elile lor. . ca: Totodata. pentru tulburarea dissociala a personaIitatii cea mai ridicata prevalenta pe viata se intalne~te in perioada 2544 ani. trebuie sa se ia in consideratie fundalul etic. care . p.obtinerea unor raspunsuri problematice prin conflict interpersonal. Intrudit aceste trasaturi se intaInesc intr-un procent semnificativ de cazuri. Nivelul sociocultural al grupului populational influenteaza semnificativ aparitia ~ievo1utia tulburarilor de personalitate. se consemneaza in mod frecvent) ci "determina suferinta personala considerabila. dupa care se inregistreaza 0 reducere a prevalentei. 1994. de varsta Studiile efectuate asupra prevalentei tulburarilor de personalitate in raport cu varsta. nu fac insa distinctia intre tulburarea de personalitate ~i tulburarea de comportament. se impune ca trasaturile dizamornice sa fi avut 0 evolutie de cel putin un an. de a gandi ~i de a relationa. p. . Totodata s-a constatat ca 0 cre~tere a suportului social ~i a resurselor de cre~tere a autostimei. dar aceasta poate deveni evidenta mai Hirziu. Tdisaturi diferentiale . controlul impulsurilor. 202). p. De cele mai multe ori.

diagnosticul constituie: . trebuie reevaluat ~i revalorizat ralul analizei istorice. sunt mai frecvente la barbati" (J.M. in conditiile In care mijloacele paraclinice de explorare ~i de diagnosticare au atins performante exceptionale. numeroase probe ~i date (electrofiziologice. Charcot. "diagnosticul automat". In plus. s-a constatat ca "tulburarile de personalitate borderline. In buna masura" utilitatea. acestea I~ipastreaza pe depIin actualitatea. In urma unor observatii recente. 9. cu cat aceste diferente sunt mai mari. Altii. Gunderson. chiar In unele forme "clinice" de boli psihice. ~i-au pierdut treptat reliabilitatea ~i.63 I) Conform observatiei spontane. in primele doua decenii ale acestui veac. Mentionam totodata faptul ca diferentele sociale ~i culturale dintre pacient ~iexaminator influenteaza in mod covar~itor diagnosticarea ~i Incadrarea nosografica a tulburarilor de personalitate. histrionicii ~idependentii sunt mai frecvente la femei decat la barbati" (DSM-IV. In mod responsabil. Triisiituri diferentiale de sex Nu au fost Intreprinse studii ordonate asupra diferentelor dintre trasaturile cIinice ill fimctie de sex. p. la rationamentul ~i intuitia lor.obi~nuite In cultura de ongme. Alti clinicieni considera ca in afara tulburarii dissociale.. Desigur. dupajenanta "metaloterapie" a lui J. n-a mai fost traita decat in Franta. nu pot fi neglijate anumite aspecte de rol sau de statut social detinute de barb at sau femeie Intr-un anumit grup sociocultural.G. In mod deliberat ~i toto data surprinzator. Tocmai de aceea in psihiatrie.cheia de bolta a rationamentului clinic ~i . 1995.conditia sine qua non a unui tratament oportun ~i corect. imediat dupa aparitia lor au fost Inalt acreditate ~i suprainvestite. Ei renunta. Extrapoland gandirea medicala pozitivista. este prevalenta anumitor tulburari de personalitate la barbati sau la femei. Ceea ce se cunoa~te. Pe de aIta parte. 1431). dar ~i biochimice) care. p. anamnestice. "distingeau" ~ipublicau "studii ~tiintifice" asupra aspectelor "patognomonice" ale traseelor bioelectrice. Katharine. cu atat tulburarile de personalitate sunt supraevaluate ~isupradiagnosticate. Astfel. 51 50 I ••• I . Chiar ~iIn medicina clinica a acestui final de secol. examinatorul nu trebuie sa considere ca fulburari de personalitate: . ca ~i acela al examenului clinic. dar ~i prin studii deliberate. CRITERII DE DIAGNOSTIC IN TULBVRARILE DE PERSONALITATE Este axiomatic faptul ca In medicina. ca dealtfelin Intreaga medicina clinica. A. Astfel. In favoarea prabelor sau a datelor de laborator. In evidentierea acestor aspecte diferentiale de sex. 1994.modificarile survenite In urma ~ocului cultural al imigrarii. In cadrul diverselor tipuri de tulburare a personalitatii. care par a pune in umbra mijloacele clinice traditionale. se considera ca entitatile nosografice psihiatrice pot fi diagnosticate prin mijloace eIectroencefalografice. Penibilul acestor demersuri ~i concluzii ale medicinii ani lor ' 50 ~i '60 din tara no astra.anumite practici religioase sau politice. cei care suprainvestesc "ma~inile de diagnostic". In opinia noastra. ca ~i In unele boli somatice. ei I~i declarau astfel (~i In plan ~tiintific) ideologia ~i convingerea materialista. Indelungat ~i aprofundat. Phillips. ~i tulburarile paranoidii ~i narcisicii de personalitate. daca Inaintea introducerii In practica medicala a electroencefalografiei se intuia ca s-ar putea evidentia aspecte ale cognitiei ~i chiar ale ideatiei omului normal. etc.a antrenat 0 reducere a prevalentei tulburiirilor de personalitate. In acest context. la experienta clinic a precum ~i la orgoliullor. s-a constatat 0 prevalenta superioara a tulburarii dissociale a personalitatii la barbati. ceea ce demonstreaza dinamica aces tor conditii. niciodata nu s-au aplecat. asupra diagnosticului clinic. . ulterior s-a constatat limitarea utilitatii ei la clinica.

faptullogic. ideea persistentei lor de-a lungul vietii se impune cu necesitate.In diagnosticul tulburarilor de personalitate. Observatii din studii tangentiale pot oferi. . . devin manifeste la varsta adulta tanara ~i insotesc persoana in cauza de-a lungul intregii sale existente. ascultandu-l numai pe cel in cauza. educatori etc).numai 12% dintre cei diagnosticati ca avand "tulburare de per53 . Intr-adevar. relatarea sa fiind in mod necesar completata cu datele informantilor cheie din grupul socio-familial al pacientului. .stabilitatea (in timp). armonizare ~i functionare socio-profesionala. . adecvarea sau durata manifestarilor sale.75 % dintre ei "au intrat in conflict cu legea". chiar de mai multe ori. 9. pana acum. intensitatea.un slab control volitional. in acest context. • de expectatiile celor din grup despre el. anumite indicii. . . Fara indoiala ca aceasta chestiune. serve~te reliabilitatea darnu ~ivaliditatea.un sistem ideativo-cognitiv care se distinge prin modul particular de a percepe ~i interpreta oamenii. intr-o cercetare longitudinala efectuata asupra a 200 Mrbati tineri (care nu au primit tratamente psihiatrice) pe 0 perioada de peste un deceniu.. fap- ~52.al istoriei tulburarii. in antiteza cu psihozele considerate ca "procese". de asemenea. pre cum ~i argumentul logic. diagnosticul nu trebuie pus in mod "singular". studii de urmarire asupra evolutiei tulburarilor de personaIitate care. In virtutea asertiunilor mai susmentionate. probabil mai important este faptul conform caruia . In plus. spre deosebire de alte conditii psihiatrice.mai mult de jumatate din ei aveau 0 "instabilitate profesionala". fapt care le-a atras apelativul de "dezvoWiri".un pattern de traire ~icomportare al pacientului. insa. care sunt "reactii" sau "procese". desigur. evenimentele ~ipropria persoana. sau cu nevrozele apreciate ca "reacpi". . analiza psihica longitudinala. prin introducerea ca elemente diagnostice aditionale a a~a numiteIor tdisaturi diferential-culturale. constituie. . Aceasta cu atat mai mult cu cat. respectiv durata indelungata. . • TULBURARII DE PERSONALITATE . acest denominativ consacrandu-Ie atributul duratei. la anumite intervale .datorita asimilarii egosintonice a trasaturilor dizarmonice. tului ca cei cu tulburare a personalitatii nu sunt pe deplin con~tienti de dificuItatile sau chiar de prejudiciile aduse celorlalti. Pentru a raspunde acestei probleme sunt necesare. trebuie sa prezinte urmatoarele atribute: . a validitatii diagnosticului. a stabilitatii ~i corelatiei. Datele astfel obtinute.0 dificultate particulara de integrare.al istoriei insului (al vietii persoanei in cauza) .0 dispozitie particulara. nu intotdeauna ceea ce este logic este ~i veridic. este stabilitatea diagnosticului. trebuie desta~urata in mai multe planuri: .validarea crosculturala consensuala este un atribut diagnostic asupra caruia se insista (in mod necesar) in ul timii ani. se recomanda ca examenul clinic sa fie repetat.doua treimi din ei aveau "probleme cu alcoolul". . . nu au fost efectuate. se cristalizeaza la adolescenta. pentru ca diagnosticul sa poata fi validat. tara a fi modificat). labilitatea. 0 caracteristica a tulburarilor de personalitate. tulburarile de personalitate sunt "dezvoltari".1 VALIDITATE SI STABILITATE IN DIAGNOSTICUL •.al datelor obtinute de informanti avizati: membri ai familiei.aproape jumatate dintre cei casatoriti prezentau 0 "slaM adaptare maritala". Acesta este un fapt logic dar. care difera: • de acela al grupului sau socio-profesional. cu care este confruntata patologia psihiatrica.-----------------L o problema noua. ai grupului profesional.aici fiind yorba de structurari particulare (dizarmonice) ale personalitatii. Astfel. cei diagnosticati ca avand tulburari de personalitate prezentau urmatoarea situatie: .diagnosticul nu trebuie minimalizat sau invalidat de faptul ca unele din atributele mai sus mentionate sunt subevaluate sau estompate de catre cel in cauza. anamnestica. diagnosticul de tulburare de personalitate ar trebui sa se bucure de cea mai mare stabilitate (aceasta exprimand gradul in care un diagnostic este mentinut in timp. pentru a putea fi folosite ca argumente pentru tulburarea de personalitate. nu poate ocoli patologia generala dar. ne limitam la analiza tulburarilor de personalitate. care Ie percepe ~i Ie traie~te ca egosintonice. . Altfel spus. care se remarca prin unul sau mai multe aspecte referitoare la: amploarea.trasaturile de personalitate mai susmentionate sunt anuntate (pot fi deseori observate) din copilarie.

trasaturi diferentiale de sex. in timp ce diagnosticul de tulburare a personalitatii s-a mentinut numai in proportie de 35% din cazurile studiate. prezinta un diagnostic. iar prin aceasta "procesul de diagnoshcare este adus mai aproape de abordarea dimensionaIa" (J. modelul politetic. DSM-III-R (1987). 1989. numero~i pacienti.trasaturi diferentiale de varsta. poate neesentiale pentru diagnosticul respectiv. s-a constatat ca diagnosticul de tulburare a personalitatii a prezentat un grad de stabilitate redus la jumatate.inexistenta (pana in acest deceniu) a metodelorde conceptualizare a diagnosticelor tulburarilor de personalitate. Vaillant. G. prezenta unui anumit numiir de criterii. modelul monotetic este de 0 exigenta psihastenica in sensul ca fiecare pacient cu un diagnostic trebuie sa prezinte toate caracteristicile clinice ale tulburarii respective. pacient caruia nu-i lipse~te nici un element clinic impus teoretic. astfel. In acela~i timp insa.trasaturi diferential-culturale. numai un anumit numar de simptome din ansamblul ceior posibile (susceptibile de a fi inscrise) in tabloul clinic respectiv. intrucat. diagnosticele de: alcoolomanie. atat a modelului monotetic cat ~ia modelului politetic de diagnostic. simptomele ~i cu precadere trasaturile clinice. ierarhizate).contratransferul negativ cu care sunt primiti de catre terapeuti. Altfel spus. in functie de anumite criterii printre 55 J . respectiv de simptome sau trasiituri. cu alte cuvinte. p. La randul sau. pentru a putea primi diagnosticul respectiv. nu-l primesc intrucat nu au prezentat anumite trasaturi sau simptome. Vaillant. mai putin exigent ~i in acela~i timp mai realist.slaba delimitare clinica ~i nosografica a tulburarilor (denumite acum) "specifice" de personalitate.sonalitate". totodata spectrul.trasaturile diferential-individuale. criteriile de diagnostic" sunt prezentate ca 0 scalii". Intr-un alt studiu. in fapt. 54 . Astfel. .e. 9. scrupulul excesiv al criteriilor poate duce la siderarea rezultatelor. p.0 slaM concordanta inter-evaluatori a diagnosticelor. 1989.modelul politetic. de catre pacientii cu tulburare de personalitate. ceea ce a determinat: .e.1355). in arice boala. cei cu tulburare de personalitate care sunt "mai mult dispretuiti decat studiati" (J. Perry. schizofrenie. ceea ce estompeaza elocventa manifestarii clinice respective. La aceasta ar putea fi adaugate: . Aparent. mai relaxat.E.2 UN PAS IMPORTANT MODELUL SPRE VALIDARE: (MONOTETIC SAU POLITETIC) DE DIAGNOSTICARE o problema importanta a cercetarii ~tiintifice psihiatrice 0 cOl1stituie selectia pacientilor ~i gradul de omogenitate a lotului supus studiului. In felul acesta. extinzandu-Ie. utilizand modelul politetic. pot fi: . dupa perioada de urmarire.1353). respectiv a tipurilor de tulburare a personalitatii. individuala. prezinta aspecte diferentiale care.aplicarea aleatorie in diagnosticarea tulburarii de personalitate. desigur esentiale. ca ~i DSM-IV (1994).caracterul egosintonic al (trairii ~i aprecierii) manifestarilor psihopatologice. . Pe de aM parte. . cu alte cuvinte. Desigur. la randullor bazate pe modelul de diagnosticare ce poate fi monotetic sau politetic. depresie ~i dementa au ramas acelea~i in proportie de 70 % din cazuri. ~i G. se constata ca. Este posibil ca aceasta redusa stabilitate a diagnosticului de tulburare de personalitate sa fie determinata de: . care. pacientul poate sa prezinte nurnai amunite trasaturi. in mod concret. la 0 analiza mai atenta.E.modelul monotetic are in vedere cuprinderea (includerea) tuturor criteriilor preconizate in vederea obtinerii diagnosticului de tulburare de personalitate. fata de stabilitatea altor diagnostice psihiatrice. are in vedere cuprinderea (includerea) unui anumit numar de criteriipreconizate pentru formularea diagnosticului. prezinta drept necesare pentru diagnosticul unei conditii clinice. ar fi de dorit ca pe aceastii scala simptomele sa fie ordonate (sau mai bine spus. cel care prime~te un diagnostic trebuie sa prezinte toate trasaturile inc1use in tabloul clinic al tulburarilor respective. fiecare pacient dezvolta simptomul sau trasatura in maniera personaIa. Aici. Acuratetea selectiei ~iomogel1itatea lotului este asigurata prin criteriile de diagnostic. . modelul monotetic are in vedere pacientul ideal pentru diagnostic. nu mai prezentau manifestari psihopatologice. . . Perry. impune drept conditie necesara ~i suficienta diagnosticului. . observatie care argumenteaza dictonul hipocratic dupa care "nu exista boli ci bolnavi".

in tulburarile de personalitate apar ca trasaturi.sunt traite (cu precadere in primii ani ai evolutiei). raportate la tulburarile de personalitate. respectiv fiecare boaHI).sinonimiilor lexico-semantice.determina invalidarea functional a. PARANOIA SCHIZOFRENIE NEVROzA ISTERICA NEVROzA ANXIOASA NEVROzA DEPRESIVA NEVROzA OBSESIVCOMPULSIVA ANXIOASA A PERS.~tiintifica in care simptomele sunt ordonate dupa gradullor de Sinonimii lexico-semantice intre principalele tulburari ale personalitatii ~iprincipalele entitati clinice psihiatrice. 0 anumita paralela.datelor genetice. aici. aceasta corespondenta intre nevroze ~i psihoze pe de 0 parte. IN TULBURARILE DE PERSONALITATE Diagnosticul diferential propriu-zis vizeaza fiecare tulburare (specifica) a personalitatii. spre deosebire de tdisaturile de personalitate incluse in spectrul de normalitate. particulare sau chiar dizarmonice. care se justifica (sunt argumentate) mai ales prin reliabilitate. de la prezentarea clinica in maniera descriptiv-anecdotica. cele din cadrul tulburarii de personalitate: . . tine seama de faptul ca. somatica sau psihica.. in cadrul prezentarii de ansamblu a tulburarilor de personalitate. Aceasta cu atat mai mult cu cat. spre deosebire de ultimele. familiala sau sociala. . Dezirabil este ca fiecare conditie clinica (fiecare tulburare. ~a cum s-a mentionat. desigur.. odaHl cu avansarea in varsta. SCHIZOIDA A PERS. primele simptome ale scalei ar fi lntr-adevar caracteristicile tulburarii ill cauza. ---------TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA TULBURAREA A PERS. In felul acesta. consideram ca esentiale. pierd din amploarea (din severitatea) manifestarilor clinice in favoarea duratei lor. .-- .sunt pervazive ~i dezadaptative.in nevroze ~i in psihoze apar ca simptome.3 ~CRITERII DE ~ DIAGNOSTIC DIFERENTIAL . semantic ~isemiologic. Tulburare de personalitate I trasaturi normale de personaIitate Acest diagnostic diferential. om is de cele mai multe ori. frecventa ~i semnificatia simptomului pentru conditia c1inica respectiva. PARANOIDA A PERS. Acestea.sunt. OBSESIV-COMPULSIVA care.. sub aspectul epistemologiei clinice. 57 9. care la randul ei poate fi predominant profesionala.trasaturile normale ale personalitatii ~ide . In plus.vizeaza cu precadere sistemul relational al insului. datorita acestui fapt. manifestarile clinice care: . procesuI diagnostic pre cum ~i procesuI instructiv prezinta un caracter mult mai operativ. .simulatie. ca egosintonice. . ~i tulburarile de personalitate pe de alta parte. la prezentarea validitate. cu una din tulburarile din aria nevrozelor ~i psihozelor. eventual principii de diagnostic diferential. Prin introducerea ~i generalizarea acestei metode s~arputea face un pas decisiv. DEPENDENTA A PERS. formulandu-se numai criterii.--"'.fenomenologiei clinice. in functie de frecventa ~i semnificatia lor. acestea pot fi distinse de: . HISTRIONICA A PERS. ci ~iin acela al . dupa cum pot antrena "suferinta personala considerabila".corelatelor biologice ~i al . consideram ca fiecare tip de tulburare a personalitatii reprezinta 0 entitate c1inica miniaturala ~i. F<'lra indoiala ca. In privinta dignosticului diferential propriu-zis al tulbudirilor de personalitate. Sub acest unghi. ci ~ilexical. sa-~i prezinte simptomatologia pe 0 scala care intruchipeaza ierarhia (respectiv rangul) simptomelor sau trasaturilor. 0 putem constata nu numai in plan clinic. Mentionam totodata ca asemanarile ~i corespondentele dintre tulburarile de personalitate ~i entitatile clinice propriu-zise pot fi constatate nu numai in planul . in mod evident. dupa cum se constata in tabelul urmator: 56 . ~i al .

mult prea frecvent. Astfel. situatiiIe de comorbiditate par a fi mai bine reprezentate dedit in cazul altor zone nosografice. Astfel de situatii vor fi mentinute ( In paragraful intitulat complicatii). numai pe ignoranta medicului" (Apud. apariiia la un moment dat a unui episod depresiv major. . existenta unei distimii (ca tulburare de fundal) poate prezenta. . "dubla depresie" presupune situatia conform careia. Prelui'md aceasta idee. . Perry. p. _0 tulburare de personalitate ~i dependenta de drog. sau chiar favoriza. cele psihice sunt cel mai greu simulate.dintre toate bolile. simulatia prezinta relativ elocvent sau bine disimulat: . In plus. _0 tulburare de personalitate ~i alcoolomanie. atunci dind In timpul examenului psihiatric exista indicii sau simple impresii asupra simulatiei. Incerdlnd 0 identificare cu modelul medical al bolii. In timp ce al simulantului este mentinut pe perioade relativ restri'mse. Astfe I. stricto sensu. mentioniim ca acestea se confunda In mare masura cu ace lea ale complicatiilor entitatii nosografice In discutie.-M.Charcot afirma 0 opinie contrara: "sunt obligat s-o spun ~i s-o repet di. De fapt. Totodatii. 11) conditiile progreselor medicale actuale. C. DSM-IV (1994) ne explica ~i modul in care putem coditica (pe axe) cele douii conditii clinice. este mai mult invocata ~i (In apinia naastra) foarte slab argumentaUi. Spre deosebire de tulburarea de personalitate.E. psihiatrii clinicieni au introdus In ultimii ani un nau paragraf In descrierea diferitelor entitati nosografice. • tulburarea dependentii a personalitiitii ~i depresie etc. . conform unei observatii Indelungate.interesul pentru pensionare.interesul pentru asigurarea asistentei sociale. comorbiditatea. prezentata asUizi cu 0 nota de orgoliu omniscient.Vaillant. men!inerea semnelor sau simptomelor artificiale este piatra de Incercare a comportamentului simulant. Evident. simulatia nu se mai poate realiza astazi. • tulburarea paranoidii a personalitiitii ~i paranoia. Aceasta Intrudlt. comportamentul caracteristic al acesteia este. pot fi citate ca situaW de comorbiditate corelaiia Intre: _0 tulburare de personalitate ~i 0 psihozii. C.obtinerea unei compensatii pentru accident. acela al comorbidWitii. pe care el 0 poate confirma sau infirm a u~or. _douii tulburari specifice de personalitate. In orice tip de tulburare a personalitatii. Desigur. . . dar la s:far~itulveacului trecut J. ca de exemplu: • tulburarea schizoidii a personalitiitii ~i schizofrenie. 1360). dupa piirerea mea.dorinta (incon~tienta) pentru un beneficiu secundar etc.un clinician cu 0 inteligenta normala ~i cu 0 pregatire profesionala medie nu poate fi indus (de~i se poate lasa indus) de un comportament simulator. In mod practic permanent. _notiunea de comorbiditate presupune: • aparitia relativ concomitenta a celor doua tulburari. 1989. ideea de simulare se bazeazii. cu ocazia prezentiirii hllburiirilor specifice de personalitate. cel putin In psihiatrie. a~a numita comorbiditate a atras dupa sine anumite reorientari nosografice ~ia impus noi sintagme psihiatrice. respectiv CLi modelul bolii somatice. 58 59 . Aceasta cu atat mai mult cu cat. J. 10. In aria tulburarilor de personalitate.refugiu pentru 0 urmarire penaUi. clinicianul trebuie sa fie sensibil ~i Ia aceasta eventualitate. ill simularea oridirei conditii medicale (somatice sau psihice).Tulburare de personalitate I simula!ie. Fiirii a omite rezervele personale fatii de Incercarea de validare a problemelor comorbidi1litii. TULBURARE DE PERSONALITATE 81 COMORBIDITATE .

daca tulburarile de personalitate nu sunt diagnosticate. In care conduita I~i reduce amploarea. Intr-adevar.Vaillant. afla cel mai InaIt grad de validitate. . 61 60 . nu se poate sustrage actiunii drogului. dizarmonia ~i insolenta. 11.J . complicatii ale uneia sau aceleia~i tulburari. In cele ce urmeaza. Intrucatva. Dependenta de alcool este regasita deseori In comorbiditate cu tulburarea de personalitate. generatoare de disforie ~icontinua cautare. totodata. chiarin cadrul supozitiilor etiologice asupra alcoolomaniei figureaza a~a numitii "factori de personalitate". nici -un om normal. Astfel. se considera ca pentru a vorbi de 0 comorbiditate care sa Intruneasca exigentele criterii de validitate. yom prezenta numai situatiile de comorbiditate propriu-zisa. • etiologia relativ diferita a celor doua afectiuni. de fapt. . In virtutea acestui demers. TULBURARILOR DE PERSONALITA TE Studiile actuale. Aceasta precizare poarta In subsidiar un scrupul clinic ~i ~tiintific. constatam di cele mai multe cazuri prezentate ca fiind de comorbiditate sunt. se armonizeaza. In pofida acestui fapt. se eristalizeaza Ia adoleseenta (odata eu strueturarea personalitatii insuIui). La varsta infantojuvenila Insa "tulburarile de personalitate" sunt denumite "tulburari de comportament". dupa adolescenta. Observatii relativ recente au evidentiat faptul di tulburarea borderline "este rareori diagnosticata dupa 40 de ani" (J. Acest proces poate fi constatat cu precadere In tulburarea dissociala ~i borderline a personalitatii. 1989. precum ~i 0 semnificativa prudenta In diagnosticarea acestor tulburari Inainte de varsta amintita. acuitatea.Perry. De aceea. este necesar ca trasaturiIe dizarmornice de personalitate sa fie anterior remarcate (sa fie antedatate) aparitiei aicoolomaniei. In consecinta. de~i nu exista date ~tiintifice validate asupra acestei probleme. a~a cum considera terapeutii avizati. de securizare ~i de echilibru psihic. Mentionam. acqtia cunosc un proces de intranosomorfoza. Daca. modelati de influenta patoplastica a varstei. notiunea de comorbiditate Isi . ~tiut fiind faptul ca. Tocmai de aceea. Procesul acestor cazuri nu este cunoscut dar. ca ~i cele doua taxinomii psihiatrice internationale (ICD-X-1992 ~i DSM-IV-1994). EVOLUTIA . cu atat mai put in cel cu structura psihica dizarmonica nu se poate elibera de drog. Relatia pare Iogica ~iexpectabiIa. ca ~i de 0 reala eutimie. • relatia de determinare a conditiei secundare. Tulburarea de personalitate in eomorbiditate eu alcoolomania. conform observatiei spontane astfel de cazuri sunt relativ rare. Lipsiti de 0 buna eenestezie. Nu este mai putin adevarat ca nu toate tulburarile de comportament (ale copilariei) devin. Unele tulburari de comportament. multi dintre cei cu tulburare de personalitate sunt. premorbid. ipso facto.E. putem considera ca tulburarile de personalitate sunt anuntate (ele fiind deja schitate) din eopilarie.c. mentioneaza faptul ca tulburarile de personalitate apar la "adultul tanar". multi dintre cei cu tulburare de personalitate se afla Intr-o marcata instabilitate a dispozitiei. perpetuand astfel comorbiditatea. p. • agravarea conditiei primare prin aparitia celei secundare.• evolutia lor concomitenta 0 perioada semnificativa de timp. insotindu-l de-a lungul intregii sale existente. la varsta adulta. Odata cunoscut. indiferent de forta sa volitionala.notiunea de complicatie presupune: • aparitia ulterioara a celei de-a doua tulburari. nu prezentau trasaturi dizamornice ale personalitatii. drogulle ofera senzatia de bine. odahi cu statuarea ~i cristalizarea personalitatii. tulburari de personalitate. se estompeaza. sintagma nosografica tara severi tate diagnostica. Fara Indoiaia ca numai un ins cu structura psihica dizarmonica se afla Intr-un grad semnificativ de insatisfactie ~i de cautare cronica.1379). faptul ca dupa varsta adulta. se echilibreaza. aici. TuIburarea de personalitate in eomorbiditate eu toxicomania. apropiindu-se treptat de pattemul comportamental al grupului sau social. elocventa. nu Inseamna ca ele nu pot fi constatate ~iInaintea varstei mentionate. trebuie precizat ca exista numero~i alcoolomani care. Altfel spus. ilustrat printr-o anumita modificare a continutului manifestarilor ~i trasaturilor de personalitate. G.

in special de sedative ~i de hipnotice. se aplatizeaza in timp ce . nu tulbura valurile vietii sociaIe). Dependenta de "substanta". in care suicidul este expresia unei (autentice) pulsiuni incon~tiente. depresia "secundara" prezinta insa 0 importanta particulara prin malta sa potentialitate suicidara. ca ~i in alte conditii psihice ~i somatice. Conform observatiei spontane. de~i conotatia actului suic~dar este diferita de aceea intalnita in alte entitati nosografice. DE Alte tulburari de personalitate (ca de exemplu. 0 complicatie frecvent intaInita. dependenta Sau se exacerbeaza. tulburarile de personalitate. de asemenea. Desigur. Intr-adevar. de~i era nelipsit din prezentarea bolilor somatice.tulburarea borderline. Din aceasta perspectiva este de retinut faptul ca odata cu avansarea in varsta: . spre deosebire de depresii. aspecte care ilustreaza.in alte tipuri este eficienta ~i limitativa. ~i aceea a complicatiilor se inscrie in incercarea de adaptare a clinicii psihiatrice la "modelul medical al bolii". Tocmai de aceea. se estompeaza. de~i raman nemodificate in evolutia lor individuala. Intr-adevar. In acest context mentionam numai complicatiile cele mai frecvent intaInite. dar frecvent intalnita aici. aceasta depresie este in fapt paradinica. cu precadere. de cele mai multe ori. lipsita de sedative ~i hipnotice. intrucatva regizat ~i deseori veleitar. Cel pe care toti II priviti ca pe Dumnezeul vostru AH'ituri de problema comorbiditatii. fragila sau dizarmonica. actul suicidar este. deci concomitenta ~i nu in afara manifestarilor clinice ale conditiei princeps. tipul schizotipal ~i obsesional. pe care Ie putem lnlocui (chiar cu mai mult succes) prin neuroleptice care vor fi administrate prin doze adecvate" Suicidul se inscrie Cacea mai dramatica ~imai temuta complicatie a tulburarilor de personalitate. la persoane cu structura psihici1 labila. se impune ca abordarea psihofarmacologica a acestor conditii sa fie limitata ~i~de dorit. Depresia secundarii este 0 complicatie relativ recent mentionata. fiecare tip de tulburare de personalitate prezinta complicatii relativ-specifice care vor fi mention ate in cadrul expunerii fiecarei tulburari de personalitate. este. Armonizarea primilor (dissociali ~i marginali) ~i nemodificarea celorlalti (schizotipali ~i obsesionali) poate fi explicata prin faptul ca actiunea grupului social ~i a societatii in general asupra corijarii asperitatilor personalitatii: . limitata. acest paragraf (al "complicatiilor"). deliberat. Neinspirat denumita "secundara". suicidul cunoa~te 0 prevalenta semnificativa in cadrul acestor conditii. sunt mai bine tolerate ~i social-acceptate. nu a figurat pana acum in tablourile clinice ale bolilor psihice. . Hid a fi foarte severa. COMPLICATII ALE TULBURARILOR PERSONALIT ATE . ~i pasiv-agresiva se mentin 12. riscul acestei dependente este mare.tulburarea narcisica. ca ~i tulburarea antisociaHi "se maturizeaza". De~i deseori /63 62 J . aici. de~i sunt dezadaptate. Astfel. intrucat addictia apare.in unele tipuri este slaM. ~arjat. in cel mai inalt grad. mai ales atunci cand prezinta 0 orientare educativa ~i coercitiva.Una din supozitiile care pot fi avansate in explicarea acestui fapt este aceea a influentei patoplastice a varstei asupra manifestarilor clinice ~i asupra tulburarii respective in ansamblu.

ameliorarea capacitatii de diagnosticare.3 % din ansamblul cauzelor de deces din tulburarile de personalitate" (Ibidem). Aceasta cota inalta a ratei suicidului la femeile cu tulburari de personalitate in comparatie cu barbatii (a carorprevalenta a suicidului este de aproximativ patru ori mai mare decat la feme i). rata suicidului este. intrucatva. fapt care a determinat: . totu~i. cei cu tulburari de personalitate prezinta numeroase tentative care. studii longitudinale au adus observatii mai optimiste.1359). de incadrare nosografica ~i evaluare taxinomica. De fapt.0 cre~tere a mijloacelor terapeutice ~i implicit a eficientei lor. se poate considera (In linii de maxima generalitate) 0 ameliorare a evolutiei ~i. intr-adevar. aduce in discutie sintagma "suicidului prin eroare". de validitate. problema prognosticului. aici. . p. Totu~i. se intalne~te mai ales la femei. Prin aceste mijloace s-au elaborat indicii (care in ultimii ani au fost convertite in criterii) pentru predictii progrtostice in toate entitatile nosografice. in special a celor biochimice.RILOR --PERSONALITATE DE Pe masura aprofundarii cunoa~terii medicale.cunoa~te un grad sernnificativ de reliabilitate ~i. Pe de aM parte. 13. 1989. cei in cauza trecand "in lumea umbrelor" in afara pulsiunii ~i a autenticei intentii. pe masura ce persoana respectiva avanseaza in varsta. in mare masura.e. capata 0 tot mai puternidi acuitate.in tulburarile de personalitate actul suicidar este predominant formal. veleitardemonstrative.imbogatirea mijloacelor de explorare parac1inica. practic. Aceasta "rata standard a mortalitatii prin suicid" (definita ca proportia deceselor observate comparativ cu cele expectate) "reprezinta 10. implicit. .imbunatatirea sistemelor de asistenta medicala. a 64 65 . ca ~i interogatia asupra acestuia. chiar in cadrul unor astfel de tentative. ci. studii longitudinale recente confirma riscul inaIt de mortalitate in aria tulburarilor de personalitate. Altfel spus. psihologice.67 (comparativ cu 11. ca ~i pe masura evolutiei socioculturale.este comuna entitatilor nosografice psihiatrice. In ultimul deceniu insa. PROGNOSTICUL TULBURA. consubstantiale.E.91 pentru barbati)" Apud J. dar ~imembrii grupului profesional. . dintr-un anumit punct de vedere. In privinta tulburarilor de personalitate. Perry. c1inicienii din domeniu. ei "cad" in suicid in pofida inautenticitatii intentiei. inalta. mai ales grupul familial. G. . electrofiziologice ~iin aceea~i masura. In privinta tulburarilor de personalitate. a mortii prin accident suicidar. Aceasta intrucat. tributari unor conceptii mai vechi. apar ca demonstrative. permanenta. Ameliorarea evolutiei ~iprognosticului diverselor conditii psihiatrice poate fi argumentata prin date etiologic-nosografice ~i anume: . un de prezinUi "0 rata standard de 16. in sensul ca se inregistreaza un anumit grad de ameliorare a manifestarilor clinice. a "suicidului inautentic". prin continut ~i manifestare. Vaillant. considera ca 0 astfel de conditie este.0 mai buna cunoa~tere a bolii psihice. fenomenologia suicidului din tulburarile de personalitate s-ar putea inscrie in conduitele de rise din aria parasuicidului. De fapt. suicidul. . actele suicidare din tulburarile de personalitate nu sunt intrinseci. considerat ca un mod de reactie masculina. ar putea fi argumentat prin aceea ca. aceasUi observatie asupra evolutiei tulburarilor de personalitate susceptibile de a inregistra 0 ameliorare in timp. Faptul ca suicidul in tulburarile de personalitate este expresia veleitarismului ~ia erorii. vor sa afle care va fi prognosticul pacientului aflat sub observatie medicala ~i tratament.

0 heterocronie constanta sau chiar 0 agravare. aceasta ameIiorare este diferita.influentarea epidemiologiei c1iniee de natura mijloacelor de investigare. ~EV ALUAREA CLINICA A TULBURARILOR DE PERSONALITATE Spre deosebire de deceniile trecute.aparenta. . in acest domeniu. determinata de faptul ea pana aeum. cristalizate ~i diagnosticate dupa efervescenta adolescentei. I se zice ineomoratul . tulburarile de personalitate se manifesta cn maxima acuitate in decada a treia ~i a patra a existentei. s-a obtinut 0 supradiagnosticare a eonditiilor cereetate.a conditiilor c1inice cercetate. nediagnostieate ~i. in centrul carora sunt situate scale ~i ehestionare cu un grad tot mai Inalt de standardizare. de Ia un tip de tulburare Ia aitul constatandu-se un ritm propriu. mijloaeele de investigare au Inregistrat. investigatia parac1inica.066~----------------- . . neinregistrate. -un proces de supradiagnostieare (~i implicit de supraestimare) concordant eu: . pentru a se reduce treptat odata eu avansarea in varsta. Prin aeeasta. Desigur. prin utilizarea unor mijloace de investigatie tot mai acreditate ~i mai ~tiintific validate. desigur. prezentam prevalenta tulburarilor de personalitate conform date lor adunate ~i publieate de Asociatia Americana de specialitate in DSM-IV (1994). in ameliorare. 0 inalta standardizare. Este un exemplu ilustrativ prin care se eonstata: . prin simpla impresie c1inica. Astfel. au fost introduse noi metode parac1inice. dit ~i . . Evident. in eomparatie cu diagnosticarea traditionala. Altfel spus. in domeniul tulburarilor de personalitate.atat a instrumentelor utilizate. s-a inregistrat 0 cre~tere dramatiea a prevalentei tulburarilor de personalitate. a impIicatiiIor ~i a perturbarii ~i 0 mai slaba schimbare sau mentinere a defectului de relationare. .perfectionarea mijloacelor de investigatie psihologica. In mod covar~itor psihologica. In felul acesta. 67 Tot din perspectiva prognostica se eonstata 0 mai buna ameliorare a fenomenologiei (manifeste). a sporit in mod esential validitatea ~tiintifica.mai buna cunoa~tere clinica a conditiei investigate.r I I prognosticului.reala. In virtute a acestui demers. numeroase tulburari de personalitate ramaneau in afara cunoa~terii cliniee. iar uneori 0 evolutie @ INVESTIGAREA SI ~ . aiei. probabil neeonforma eu prevalenta acestor tulburari in realitate. aceasta cre~tere surprinzatoare a prevalentei tulburarilor de personalitate poate fi: . determinata de rigurozitatea mijloacelor standard izate de investigatie psihologica.

ca ~i obtinerea unor date de la informanti avizati.J . in gradullor de validitate.prin caracterul (~i modul de traire) egosintonie al trasaturilor.influentarea ~i schimbarea lor. interviurile c1inice sunt siderate. de invatare sociala ~i constructiva. .sesizarea disponibilitatilor pacientului de relationare. susceptibile de a transforma trasaturile egosintonice ale acestor pacienti in trasaturi distonice. TERAPIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE: EXPECT ATIE SI REALIT ATE . . interviurile Sealele de autoevaluare (de tip (!:.nu toate manifestarile pacientilor pot fi sistematic ~i exhaustiv evaluate. ci mai ales 0 intelegere in cadrul careia.Gunderson. a tulburarilor de personalitate constau in: . a caror durata este inscrisa in evolutia lor natural a) tulburarile personalitatii sunt expresia unor "dezvoWiri" la care s-a ajuns prin indelungate ~i. modele atitudinale.G. implicit. tulburiiri pe care pacientii. De~i traim in epoca scalelor ~i chestionarelor. fapt care ii indeparteaza de terapie. A. ceea ce ar conditiona valoarea adaptativa a schimbiirii. de diagnosticare. . 68 15. precum ~i acela al confundarii tulburarii de personalitate cu tdisiiturile normale de personalitate. in sensul ca el trebuie abilitat in: . . In mod concret. precum ~i 0 experienta indelungata in psihoterapie. aceste teste ~i in primul rand scalele de autoevaluare prezinta: . 15.Phillips 1995. implica din partea terapeutului 0 bogata experienta de viata. Scalele ~i chestionarele de evaluare cii~tiga in validare atunci dind sunt combinate cu diferite forme de intervievare. fapt pentru care. c1inicianul trebuie sa fie familiarizat cu principiile psihodinamice ale intervievarii. c1inicianulpoate recurge la: .16)au~~I) ~i. aici nu putem stabili 0 alianta terapeutica propriu-zisa. dorind sa Ie depa~easca. Abordarea psihoterapeutica a tulburarilor de personalitate este mult mai nuantata deciit in cazul altor conditii psihiatrice intrucat: . A~a cum am mentionat ~i in alt context. poate. tehnica terapeutica utilizata trebuie sa fie bazata pe interpretari repetate ~i confruntari..sa respecte programul ~edintelor.1431). . . tulburarile de personalitate au incorporate. . de faptul ca: . p.spre deosebire de celelalte conditii c1inice (unde este yorba de "reaetii" sau de "procese". 15.1. Interviurile eliniee . psihoterapeutul cere pacientului: .stabile ~i relativ constahte in evolutia lor. ~stru~e de intruciitva. printre care: cercetarea fi~elor medicale. mijloacele de evaluare ~i. .sa nu lipseasca de la ~edinte.alte surse de informatie cu un grad superior de obiectivitate. Katharine. evaluare. se considera ca traditionalele interviuri clinice "constituie principala cale de abordare a tulburarilor de personalitate" (J. demers temerar ~i uneori sisific./ In linii de maxima generalitate. in tulburarile de personalitate trasaturile sunt egosintoniee.F. se recurge la interviuri clinice semistructurate. cu grade variabile de structurare ~i standardizare. definitive structurari.j . 69 . sunt astfel motivati pentru terapie. In pofida calitatilor larg acceptate. chiar structurate.avantajul operativitatii (~i al economiei de timp). .. pacientii nu sunt pe deplin con~tienti de caracterul dizarmonic al acestor trasaturi.instrumente de evaluare. In vederea aplicarii ~i interpretarii adecvate a acestor interviuri c1inice.identificarea mecanismelor uzuale de adaptare. elinice semistructunife~-asigura 0 evaluare cu grad slJperior de validare a fiecarei forme de tulburare a personalitatii. Reeomandari generale in psihoterapia tulburarilor de personalitate Spre deosebire de alte domenii c1inice. in ultima vreme.interviuri repetate.in timp ce tulburarile nevrotice ~ipsihotice sunt distoniee. ..1. Totu~i. c1i~ee relationale ~i stiluri comportamentale. .1 ABORDAREA PSIHOTERAPEUTICA: EXPECT A TIE SI POSIBILIT ATI ..dezavantajul interferarii (~i al contaminarii) dintre tulburarile axei I cu trasaturile de pe axa II.interviuri c1inice ~i .

extrem de putemica. .la un anumit tip de tulburare a personalitatii. aceasta intrucat. apelul Ia psihanaliza. cu precadere.intrucat unii pacienti cu tulburari de personalitate prezinta 0 indoielniea moraIitate. prin intreaga sa atitudine. dimpotriva: . calld pot fi cu tohll altfel valorificate sub aspectul beneficiului terapeutic. la solicitarea responsabilitatii pacientul ui. aici. sau . cu atat mai putin nu trebuie sa se implice in problematica pacientului. Ascultarea. prezinta. sa asculte in mod repetat un fapt anterior invocat (atribuiri.2. mai natural. neincrederea initiaUi.temporizand interpretarile.sa renunte la consumul de alcool sau de drog. invinuiri). implicati este antiterapeutiea ~i determina. ca un om investit cu posibilitati terapeutice. alcatuit din persoane pereepute ca egale ~i cu acelea~i probleme. (J. psihoterapeutul poate fi confruntat eu repro~uri. mai riguros structurata ~i mai ferm argumentata.in acela~i timp.pe de alta parte.Ia 0 anumita metoda de psihoterapie. incon~tient sau deliberat. sau psihoterapeutilor cu experienta limitata in aceasta arie nosografica atat de COI1troversata. prin conduita autentica mai susmentionata. pe cat posibil apariat. . a acestor pacienti: 70 . se reduce (de dorit pana Ia anulare).prezentarea problemei esentiale a psihoterapiei . .terapeutul nu trebuie sa asculte ceea ce i s-a mai relatat de c~itre pacient. cand pacientul relateaza fapte dezirabile ~i utile procesului psihoterapeutic. orice incercare de rezolvare a situatiilor in care astfel de paeienti sunt. Recomandari specifice in psihoterapia tulburarilor de personalitate eu toate ca sunt denumite "specifiee" aceste. acuze.la inceputul tratamentului trebuie evitate atat interpreHirile. in ultima pm1e a curei. a~a cum se mentioneaza. ironizari. . ineetarea psihoterapiei sau transformarea ei intr-o relatie manageriala./ . de fapt. Perry. acuze sau blamari din partea lor. psihoterapeutul (in anumite situatii) i~i poate exprima dezacordul. pe care terapeutul trebuie sa 0 manuiasca rabdator. ~i tocmai de aceea trebuie plasate la locullor. ele nici nu pot fi suportate sau acceptate acum. "metoda socratica serve~te mai bine bolnavului cu tulburare a personalitatii decat toate sfaturile bune ~i interpretarile dinamice din lume". sa actioneze ~isa se relationeze cat mai firesc. cu precadere. de fapt. Aceste recomandari au in vedere: I . psihoterapeutul. este astfel justificat. prin tacere. profund interesat in sehimbarea pacientului. . fiecare repetare (mai ales in acest cadru avizat prin prezenta psihoterapeutului) constituie un pas spre consoli dare a unui mod lamentativ ~i heteroatribuitiv de comportare. verbale ~i nonverbale. in tulburarile de personalitate I1U trebuie evitate confruntarile pentru care se va ocaziona un mediu suportiv ~i.e. . chiar dadi pacientulle considera importante. cat ~i clarificarile. jenat sau umilit. recomandari nu se refera: . . dar nu poate repro~a. in mod inerent. prin privire. el limitandu-se. acreditat ~i. G. terapeutul trebuie sa-~i faca simtit interesuI. psihoterapeutul trebuie sa fie preocupat in special de trairea ~i conduita pacientului ~i mai putin de explicarea comportamentului sau.1364).schimbarea nu ca 0 incercare. totodata. .1.E. in pofida faptului ea psihanaliza apare aici ca un sistem general de referin!a~ aceasta fiind insa metoda psihoterapeutica cea mai complexa.calauzit de 0 "neutralitate binevoitoare".dimpotriva. nici ca 0 solicitare. doua aspecte: . cu abilitate ~i chiar cu virtuozitate. Vaillant. in astfel de situatii psihoterapeutul nu trebuie sa se simta of ens at. ci ca 0 posibilitate implicita ~i inerenta procesului psihoterapeutic. lipsit de emotii. sanctiona sau blama. aceste recomandari au 0 anumita adresabilitate referindu-se in special Ia cei care vor sa faca psihoterapie.evident.terapeutuI trebuie sa vorbeasca. 15. terapeutul nu trebuie sa apara in fata pacientului (nu trebuie sa se of ere pe sine) ca un ecran alb. expresie a transferului negativ. Evident.aceste atribute ale comportamentului ~i mesajului psihoterapeutului trebuie sa fie transmise prin toate canalele de comunicare.in demersul sau. caHiuzit de regula de aur a neutralWitii.modelul relational adoptat de terapeut trebuie sa fie de tip 71 - . nu trebuie sa riposteze sau sa incerce a-~i salva reputatia. . p. mentinandu-se astfel deasupra acestor incidente. mai nuantata. . 1989.

psihoterapeutul trebuie sa caute mijloace. .J. slab motivati ~i.psihoterapeutul va orienta pacientul sa-i ajute pe altii care au mai mare nevoie de ajutor dedit el. dar ~i situatii de cre~tere ~i valorizare a autostimei pacientului. care prezinta la 0 extrema scepticismul dezolant. fapt pe care il avem Insa in vedere in analiza psihoterapiei tulburarilor specifice de personalitate. reevaluate.trasaturile sale de personalitate sunt interferate de manifestari considerate astazi somatice: cefalee. pentru aceasta.1. insomnie. In aceste situatii.. iar la cealaIta. incon~tienti de caracterul perturbator al conduitei lor. p. psihoterapeutul trebuie sa adopte teoria pa~i1or marunti. In acest scop . .ocazionarea sau crearea unor situatii susceptibile de a releva ~i evidentia laturi pozitive ale personalitatii pacientului. In ambele situatii. probabil. prin care sa se Indrepte In mod treptat spre 0 adaptare satisfacatoare. Vaillant. In privinta eficacitatii comparative a diferitelor metode de psihoterapie. In aeest cadru general. model care compromite a priori cura psihoterapeutidi. nici n-ar putea fi indicata 0 ierarhie a eficacitatii diferitelor metode de psihoterapie. psihoterapeutul trebuie sa fie prevenit asupra faptului ca fata de marile sale eforturi. p. Desigur. 1995. . Gath. G. aceasta Ii va deschide un camp (poate chiar 0 lume) de actiune pana atunci ignorata. 15. Gelder. pot cheza~ui reorientari in Incercarile sale de schimbare ~i cre~tere. Perry.In psihoterapia tulburarilor de personalitate. R. pacientul eu tulburare de personalitate aecepta tratamentul psihofarmacologic mai ales atunci cand: . data fiind divers ita tea tipurilor de tulburare a personalitatii. Estimari ~i expectatii asupra rezultatelor psihoterapiei in tulburarile de personalitate Expectatiile asupra eficacitatii psihoterapiei in acest grup de tulburari pot fi Inscrise pe un amplu evantai. cea mai sceptica apreciere exprima opinia conform direia "este putin probabil ca psihoterapia sa ajute oamenii cu tulburare antisociala a personalitatii" sau. In orice caz. nu exista observatii susceptibile de a indica ierarhizari ~i se estimeaza ca "In ameliorarea tulburarilor de personalitate. In mod concret. 1989. susceptibile de a Ie crea dificultati. lumea binelui. . rezultatele sunt minime. Mayou. Katharine Phillips. . 1989. optimismul mobilizator. 73 I j -~ . In cadrul modelului relational ales. de~i nu exista 0 validare a rezultatelor. Gunderson.psihoterapeutul nu trebuie sa omita faptul ca cei mai multi dintre cei cu tulburari de personalitate sunt asemenea adolescentilor: noncomplianti. care. un important sprijin In acest sens II constituie: .C. a crescut interesul pentru posibilitatile terapeutice ale tulburarilor de personalitate" (G. la fel de eficiente in muIte domenii ale vietii pacientului" (J. aItfel spus.tulburarea se complica prin dezvoltarea unei depresii. terapeutul are In vedere Incurajarea suportului de grup.2 TERAPIA PSIHOF ARMACOLOGICA TULBURARILOR DE PERSONALITATE. In aria opiniilor optimiste se considera ca "exista un elan in psihoterapia tulburarilor de personalitate In care. inapetenta etc. D. psihoterapeutul trebuie "sa fadi ceva cu bolnavul" Indepart<lndu-se astfel de modelul chirurgical conform caruia trebuie "sa-i faca ceva bolnavului". psihoterapeutul trebuie sa-~i convinga pacientii de necesitatea evWirii situatiilor conflictuale sau. p. dar Intr-o exprimare mai elocventa. care confera pacientului un plus de certitudine asupra lumii ~i vietii sociale. ABORDARE PROMITATOARE A o . in primul rand de algii.1433). 15.3. -- . dar Intrutotul posibile. In acela~i loc.1365). pana atunci ignorate sau necunoscute.perturbarea severa a sistemului relational determina dezvoItarea unei sHiri anxioase. . se afirma ca "pentru majoritatea bolnavilor cu tulburari ale personalitatii. 72 Astfel. tocmai de aceea. fapt care-i va oferi motive concrete de autovalorizare. psihoterapia nu este indicata" (M. sau de manifestari somatoforme ~i.149). a adevarului ~i a frumosului. drept consecinta. psihoterapia dinamica. nu rareori."adult-adult" ~i nu "parinte-copil". tratamentul psihofarmacologic trebuie sa se adreseze starii de fond ~i nu asupra acestor aspecte epifenomenale.R.cu rabdare ~ipersuasiune. a suportului social. terapia de familie ~i terapia comportamentala sunt.

.G. 'in mod corelat. de "bolnav" sau de "pacient"). Katharine Phillips . efecte de durata ci mai ales imediate. 15.1394). daca la aceasta "vaJoare simbolica" se adauga actiunea efectiva.studii relativ recente insista asupra importantei fenomenului placebo 'in tulburarile personalitatii ~i. _celor care an 0 situatie familiala care Ie 'intretine sau Ie agraveaza tulburarea. comparativ cu. _ cazurilor care necesita 0 mai mare toleranta pentru problemele lor sau ale altora. ca ~i in starile de anxietate. _ in vederea adoptarii unui nou program terapeutic. "indiferent de compozitia lor farmacologica". astfel de manifestari pot fi cup ate cu Herphonal sau cu Hydiphen. pentru celelalte categorii ale nosografiei psihiatrice. Gunderson. actualmente se revendica necesitatea spitalului psihiatric. medicii sunt tot mai hotarati in utilizarea lor. Mai mult. circumstantiale. In ultimele trei decenii s-a apreciat ca astfel de tulburari fac obiectul psihiatriei extra muros. 'in primul rand. ace lea care cuprind boli psihice propriu-zise. determinata de noncomplianta acestor pacienti fata de administrarea medicamentelor. daca pentru aceasta categorie nosografica (despre care pana in ace~ti ultimi ani nici nu se folosea apelativul de "boala". Prin aceste mijloace psihofarmacologice nu au putut fi obtinute. 1989. Gunderson. medicamentele mai demult cunoscute. pot fi administrate antidepresive din a doua genera!ie ~iin primul rand maprotilina ~imianserina. spitalizarea capata acceptii axiomatice. medicamentele psihostimulante ~i sedativ-hipnotice din cauza riscului dependentei. iar sub aspect sociouman ca benefidi ~i 'inalt terapeutica. p. Fara a omite faptul ca abordarea psihofarmacologica a tulburarilor de personalitate este relativ noua.pentru stabilizarea starilor afective ~i controlul izbucnirilor clastice. farmacodinamica(a~a cum se 'intampla 'in cazul Tanakan-ului). ca ~i sarurile de litiu. asupra efectului placebo al "medicamentelor noi". Spitalizarea de lunga durata este indicaHi: _ persoanelor care nu raspund la spitalizarea de scurta durata. -in tratamentul depresiilor secundare tulburarile de personalitate. . se preconizeaza "spitalizari de scurta durata" ca ~i "spitalizari de lunga durata" (Ibidem) Evident. In plus.1433). se considera ca "spitalul este adecvat bolnavilor cu tulburari de personalitate" (J. _persoanelor care au nevoie de reabilitare profesionala ~i sociala. _In perioade de regresie psihidi severa. agresive ori autodestructive.Astfel: . a celor care implidi acte auto destructive. ' 74 75 J --------------------------- . p. se poate constata ca "utilizarea medicamentelor psihotrope in acest domeniu este foarte raspandita" (H. masura prezentata ca moderna. s-a preconizat carbamazepina (tegretol). nu trebuie omis faptul ca acest rise este major in astfel de situatii In care pacientii prezinUi 0 structura psihica labila.e. sau prin recurgerea la consumul de alcool sau de droguri. Intrucat astfel de produse ar fi "magic utile". _ 'in reevaluarea starii psihice sau a eficacitatii unui tratament.• 1995. a stimulat interesullor pentru psihofam1acoterapia acestor conditii. In pofida dificultatilor intampinate de abordarea psihofarmacologica.In tratamentul tulburarilor de personalitate nu ar trebui recomandate. beneficiul terapeutic va fi cu atftt mai bun. de exemplu psihofarmacologic sau terapie 'in grup. ale diror rezultate s-au dovedit a fi "promitatoare". in opinia noastra Insa. nici pe durate scurte.3 SPITALIZAREA PACIENTILOR CU ~ TULBURARI DE PERSONALIT ATE Dupa doua decenii in care s-a preconizat deplasarea centrului de greutate a asistentei psihiatrice din spital spre comunitate. Spitalizarea de scurHi durata este recomandata: _ in timpul crizelor ~i. dizarmonica ~i implicit favorabiIa dezvoltarii dependentei. dqi. 'intmcftt descifrarea cauzelor genetice in etiologia tulburarilor de personalitate. ilustrata prin dezvoltarea unui transfer psihotic. desigur.

p.sunt acceptabile pentru Ego. "trasaturile lor de caracter nu-i fac deloc simpatici personalului din domeniul sanatatii mintale" (J. este determinata de trairea egosintonica a manifestarilor In sensul ca acestea: . Pe de aIta parte. mai ales dnd celln cauza poate fi motivat ~i orientat In sensul dorit. In felul acesta. atitudinile ~i comportamentullor sunt expresia structurii psihismului ~i nu a dorintei sau vointei lor. implica faptul de a fi tratat. 77 . revolutionari ~i inventatori reali.. sau Intr-o anumita perioada. Totodata. determinate de trasaturile de personalitate. pot apare ca pozitive. care niciodata nu fac bine". D.E. atitudinilor ~i expectatiilor negative (respectiv contratransferul negativ). '" "-------- . Mayou~ 1989. care Ii alimenteaza~i Ii argumenteaza terapeutului ansamblul sentimentelor. p. In mod practic.. Mentionam.. Datorita acestui fapt. Abordarea terapeutica ~i. In -acceptarea psihoterapiei semnifica. In general) aprofundeaza cuno~tintele de personologie ~imai ales de psihologie sociaHi~ Inteleg mai bine ca psihiatria are posibilitati limitate In vasta responsabilitate pe care 0 implica aceasta extinsa arie a tulburarii de personalitate. 76 U I . pentru eel cu tulburare de personalitate.O. devianti. eroi. constituie pentru un astfel de pacient. ca ~i a slabei lor compliante terapeutice ~i mai ales a noncompliantei la abordarile psihofarmacologice. probleme relationale. In primul rand.1352). pe masura ce psihiatrii (~imedicii. specialistul In sanatatea mintala nu trebuie sa judece ace~ti pacienti ori sa-i condamne. efortul psihoterapeutului ~iprocesul terapeutic In sine. Gelder. 0 analiza psihologica atenta evidentiaza. . Pe de aM parte. clinicianul are un contratransfernegativ. . Prin toate aceste aspecte.•. ilustrate printr-o evidenta noncomplianta terapeutica. Aceasta Intrucat. excentrici.15. nn duc la Ingrijorare ~i la nevoia de schimbare" (G. G. p. ci sa-i Inteleaga. Gath. expresia modului de a fi investit ~i valorizat. El considera ca ace~ti pacienti sunt "rezistenti la schimbare" ~i "nemotivati pentru tratament". astfel de pacienti cunosc tristul privilegiu al unei "speciale desconsiderari". In opinia noastra.nu sunt percepute ca straine personalitatii sale. au avut tulburari ale personalitatii"(Ibidem). In afara trasaturilor dizarmonice. Tocmai de aceea. In afara psihiatriei. Perry. un mod de a fi considerat. (Ibidem). . Sub aIt unghi.determina. ca ~i fata de cei dependenti de alcool sau de drog. totu~i. arti~ti. mai mult. pentru cel cu tulbnrare de personalitate. Gabbard.nu Ii provoaca suferinta. cu atat mai mult cu cat. pacato~i. . ace~ti in~i nu sunt cunoscuti ca avand tulburari de personalitate ~i de aceea sunt apreciati ~i desemnati ca "rai. a priori precare. Vaillant. psihofarmacologica a tulburarilor de personalitate implica mari dificultati. cei cu tulburari de personalitate "nu solicita tratament pana cand consecintele sociale ~i interpersonale. In pofida realelor dificultati Intampinate In abordarea terapeutica a acestor pacienti. 4466).J-~~ . ~itrasaturi considerate pozitive ~ipotentialintegrative. noncomplianta pentru abordarea psihofarmacologic a este mult mai puternica In comparatie cu aceea referitoare la abordarea psihoterapeutica. Pe de alta parte. trebuie mentionat ca In ultimul deceniu "s-a Inregistrat un oarecare progres In gasirea mijloacelor de a realiza anumite schimbari In tulburarile personalitatii" (M. faptul ca chiar trasaturile considerate negative Intr-un anumit context. 1989. IN 15. toto data. 1995. 148). relatiile terapeutului cu astfel de persoane. contribuind In mod semnificativ la dezvoItarea progresului ~i afirmarea persoanei In cadrul grupului.5 PROBLEME~ TRANSFERANTIALE IN TERAPIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE Pentru cei cu tulburari de personalitate. Aceste dificuItati. R.acceptarea medicamentelor timp ce. .C. sunt ulterior prejudiciate de ciitre pacient prin atitudinile sale dezadaptate.4 ASUPRA COMPLIANTEI TERAPEUTICE ~ TULBURARILE DE PERSONALITATE . "In mod straniu dar semnificativ. comparabile cn acelea din domeniul alcoolomaniei. un mare numar de sfinti.

15.6 ABORDA.RI TERAPEUTICE DE PERSPECTIV A. ~i evaluare a actualelor orientari ~i mijloace terapeutice este de natura sa sugereze abordarile terapeutice ale vii tomlui printre care mentionam:
- 0 abordare psihoterapeutica mai concentrata ~i mai limitata in timp, ~tiut fiind ca durata actual a a unei psihoterapii eficace este de aproximativ patru ani; - 0 mai mare specificitate asupra problemelor abordate, psihoterapiile intreprinse fiind astfel mult mai personalizate; - a modificare a abordarii psihanalitice traditionale, punandu-se un accent mai mare asupra problemelor actuale, ca ~i asupra relatiilor interpersonale; - 0 deplasare a interesului clinicienilor ~i a acreditarii meta de-

o inventariere

III. TULBUR.ARI SPECIFICE DE PERSONALIT ATE

Tulburari de personalitate validate.
Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea Tulburarea paranoida a personalitatii. schizoida a personalitatii. schizotipala a personalitatii. dissociali'i a personalitatii. borderline a personalitatii. histrionica a personalitatii. narcisica a personalitatii. anxioasa (evitanta) a personalitatii. dependenta a personalitatii. anancasta (obsesiv-compulsiva) a personalitatii. emotional-instabila a personalitatii.

lor de la psihoterapiile psihanalitice la terapiile cognitiv-comportamentale; - utilizarea unor medicamente ca extractele de Ginkgo Biloba, care, de~i au actiune farmacodinamica mai putin specifica, sunt lipsite de efecte secundare sau adverse, sunt mai larg acceptate de pacienti, ·ceea ce Ie spore~te complianta terapeutica; - retinem, de asemenea, faptul ca, in ultimii ani "a crescut intelegerea pentru tehnici psihoterapeutice ~i farmacoterapeutice specifice fiecarei tulburari de personalitate" (J.G. Gunderson, Katharine Phillips, 1995, p. 1434).

Tulburari de personalitate in curs de validare.
Tulburarea depresiva a personalitatii. Tulburarea pasiv-agresiva a personalitatii.

Tulburari de personalitate controversate.
Schimbarea persistenta a pers. dupa 0 traire catastrofldi. Schimbarea persistenta a pers. dupa 0 boala psihicii.

Tulburari de personalitate nevalidate.
Tulburarea defetista a personalitatii. Tulburarea sadica a personalitatii.
i ;:

78

79

~.

I

J

TULBURARI

DE PERSONALITATE VALIDATE

TULBURAREA P ARANOIDA A PERSONALITATII

,

De~i nu se afirma In mod explicit, aceasta tulburare de personalitate este entitatea cea mai importanta a acestui grup nosografic, impunanduse atentiei atat prin stilul comportamental cat ~iprin lnalta sa prevalenta. In viata curenta, cei in cauza sunt oamenii care "~tiu ce vor" cu 0 fermitate care face din aceasta banala sintagma un fapt lngrijorator. 1.lstorie Termenul de paranoia (gr. para = alaturi, nous = minte, ratiune) era folosit in antichitatea greaca pentru a desernna 0 boala mintala severa. Aceasta acceptie a fost pastrata pfma la lnceputul secolului nostru cand E. Kraepelin (1912), fondatorul nosografiei psihiatrice, delimiteaza paranoia, boala psihica majora ilustrata clinic prin delir cronic sistematizat ~i personalitatea paranoida care era considerata de autor 0 faza premonitorie (premorbida) a psihozei propriu-zise, paranoia. Actuala tulburare paranoida de personalitate a constituit 0 preocupare importanta pentru E. Kretschmer (I 924) care a abordatodin perspectiva c1inica ~i a denumit-o "Reactie de tip expansiv a personalitatii" . Cea mai autentica descriere clinica a acestei conditii a realizat-o insa K. Schneider (1960), care i-a conferit denumirea de "Psihopatie fanatica", prin acest adjectiv sever subliniindu-i trasatura esentiala. 2. Definitie , Tulburarea se caracterizeaza printr-o triada comportamentala, ilustrata prin suspiciozitate, neincredere ~i interpretativitate care survine la un adult tanar, axat ferm pe traiectoria puterii; cu 0 logica ferma, argumentativa ~ipersuasiva, el pare omul acreditat succesului. Intr-o alta definitie, tulburarea "este caracterizata printr-o neincredere pervaziva ~i suspiciozitate fata de ceilalti, astfel incat motivele conduitei lor sunt interbretate ca rauvoitoare" (J. G. Gunder80

son, Katharine A. Phillips, 1995, p. 1434). 3. Sinonimii, includere Conform opiniei expertilor OMS, in aceasta categorie a tulburarilor de personalitate se include "tulburarea de personalitate expansiva, fanatica, cverulenta ~isenzitivii" (CIM-X, 1992, p. 203). Adaugam faptul ca tot aici se inscrie, desigur, clasica "psihopatie paranoiaca", respectiv "tulburarea de personalitate paranoiacii". Pre cum se ~tie, pana in ultimii ani sufixul "iac" (paranoiac) ilustra entitatea nosografica lipsita de halucinatii, in timp ce "id" (paranoid) sublinia tocmai existenta halucinatiilor. Actualmente, marile taxinomii intemationale, CIM-X (1992) ~i DSM-IV (1994) nu mai respecta aceasta distinctie, ambele folosind termenul de paranoid, respectiv "tulburare de personalitate paranoida", pe care I-am adoptat pentru a contribui la realizarea unui caracter universal al diagnosticelor. 4. Factori corelativ-etiologici Intrucat tulburarea de personalitate paranoida se inscrie lntr-un grup nosografic relativ bine structurat, etiologia tuturor tulburarilor de personalitate este prezentata la partea generaHi a capitolului. in acest cadru precizam numai ca fIla rude Ie pacienti10r schizofreni se constata 0 incidenta mai mare a tulburarii de personalitate paranoida de cat la subiectii de control" (R. I. Kaplan, B. J. Sadock, J. A. Grebb, 1994, p. 734): Totu~i, corelatia dintre tulburarea paranoida a personalitatii ~i schizofrenie este, In fapt, slab sernnificativa comparativ cu aceea dintre paranoia (actuala tulburare deliranta) ~i tulburarea paranoida de personalitate, care este de 5 - 6 ori mai lnaltit 5. Date epidemiologiee In ultimii ani au fost elaborate studii asupra prevalentei tulburarii de personalitate paranoida ~is-a constatat ca aceasta conditie este intalni ~ ta cu 0 frecventa mult mai inaIta decat era expectata: astfel, ea este estimata la: "0,5 - 2,5 % din populatia generaIa, 10 - 30 % din ansamblul pacientilor intemati in clinicile de psihiatrie ~i de 2 - 10 % dintre pacientii aflati ill tratament ambulatoriu" (DSM-IV, 1994, p. 636). Exista lnsa 0 nonconcordanta semnificativa a datelor epidemiologice lntrucat, conform altor observatii, prevalenta tulburarii ar fi de numai "1 % din numarul pacientilor intemati" (J. G. Gunderson, Katharine A. Phillips, 1995, p. 1435). 81

i
! I i

~

6. Debut Tulburarea apare "la adultul tadir" (DSM-IV, 1994, p. 637), de~i aspecte ale personaliHitii premorbide sunt evidente indide la varsta ~colara ~i mai ales dupa adolescenta. 7. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice In locul termenului de "simptome" sau "manifestari clinice" il preferam pe acela de "trasi:lturi", intrucat aceste entitati: - sunt expresia structurii personaliHitii insului, - sunt persistente, in sensul ca apar in adolescenta, devin evidente la varsta adulta tanara ~iinsotesc persoana in cauza de-a lungul intregii sale existente. Pe de alta parte, aceste trasaturi nu sunt in mod elocvent patologice ~i,intr-o forma ~imanifestare mai discreta, se intalnesc la un mare numar de persoane, ceea ce ne determina a Ie denumi "trasaturi psihologice". Deseori, caracterul definitoriu pentru un anumit tip de tulburare a personalitatii este determinat nu numai de amploarea trasaturilor, ci ~i de prezenta lor la aceea~i persoana. Din acest motiv ele au fast grupate in: - trasaturi caracteristice sau esentiale si , , - tFasaturi facultative sau asociate. Totodata, s-adepus un efort indelungat de a prezenta trasiiturile din fiecare categorie nosografica in ordinea importantei lor, ierarhia fiind realizata in funqie de doi factori ~i anume: - incidenta cu care trasatura respectiva este intalnita ~i - semnificatia trasaturii pentru tulburarea de personalitate cauza. Acest studiu va fi prezentat in alta lucrare. in

Controlul fidelitatii ~i autenticitatii datelor, faptelor ~i situatiilor prezentate (de cei apropiati ~i bine intentionati) se instituie ca a caracteristica independenta a acestui tip de personalitate. Persoana in cauza nu are incredere in afirmatii, relatari, asigurari (care in acceptia sa sunt "simple cuvinte" a caror menire este "sa ascunda adevarul") fapt pentru care el se simte "indreptatit" sa recurga la verificari. Interpretativitate. Mai ales cand datele, faptele ~i situatiile prezentate vizeaza interesele personale, cel in cauza trece de la indoiala ~i neincredere la interpretare. In spatele celor relatate, dincolo de realitate, el vede interese ascunse, amenintari, incercari de subminare a statutului sau profesional sau social. Pe acest fundal, uneori apar tendinte ~i pulsiuni imaginativ-interpretative in care, in afara unor date sau fapte, dar intr-o anumita situatie sau context, cel in cauza are revelatia unor actiuni ostile (cu privire la statutul, moralitatea sau reputatia sa) fata de care reaqioneaza in mod rapid, dispropoytionat ~i, desigur, surprinzator pentru cei din
JUT.

7.1. Trasaturi caracteristice sau esentiale Suspiciozitate exagerata fata de persoane din grupul familial sau profesional, referitoare la realele intentii ale acestora. Astfel, acte, aqiuni sau atitudini prietenoase sau neutrale sunt percepute ~i interpretate in mod distorsionat, fiind considerate ca interesate, inautentice, aparente sau chiar fatamice. Neincredere generalizata, uneori jignitoare, fata de relatarea de date, fapte, situatii ~i evenimente. Indoiala pacientului, rezerva ~i tendinta sa de verificare a celor prezentate sau relatate sunt de natura sa afecteze prietenii sau asociatii cu bune ~i autentice intentii. 82

Retinere, distantare, nonconfidentialitate, ermetizare. Acest tip de personalitate nu of era celor din jur nici un fel de date asupra situatiei sale, a istoriei personale sau familiale, ori asupra intentiilor ~i planurilor sale. Este colegul despre care, in afara conduitei profesionale, nu i se cunoa~te adresa, stare a civila, existenta sau inexistent a copiilor sau alte aspecte esentiale ale situatiei sale. Numeroase elemente psihice ~i trasaturi psihologice contribuie la cristalizarea acestei conduite, dar elementul esential al ermetizarii sale este neincrederea funciara asupra eel or din jur care, in mod cert sunt rivali, adversari ~i potentiali du~mani ai sai. Tendinte de putere, succes, valorizare. Persoana cu trasaturile mai sus mentionate prezinta toto data 0 forta motivationala esentiala, univoc orientata spre obtinerea puterii, ca~tigului, valorizarii. EI este omul care "~tie ce vrea", care nu se incurcii ~i nici nu inUirzie asupra aspectelor neesentiale din viata, care (in concepti a sa) nu contribuie la indeplinirea scopurilor sale. El nu atrage atentia atat prin faptul ca "~tie ce vrea" (de~i in limba romana sintagma are 0 conotatie peiorativnegativa), ci mai ales prin faptul ca el vrea cu fanatislU. La minimum, el este omul acreditat succesului, iar la maximum, el este un fanatic al puterii. Tinta sa este ascensiunea, iar deviza sa, puterea.

83

Intoleranta la minimalizare. el este limpede in exprimare. Combativitate ~i tenacitate. Reducerea evantaiului trairilor afective nu-ijeneaza. realizate prin starea de continua alerta pe de 0 parte ~i apelul la exemplul personal. avand 0 grija obsesiva ca aeeasta sa-i consolideze statutul. rejectie. situatii care. Nevoia de a fi recunoscut. depreciative. ei atribuie intotdeauna aItora intentii malefice sau conduite ostile. coerent. acreditandu-i trasaturile cu 0 conotatie negativa. ignorand circumstantele sau motivele neindeplinirii atributiiIor. Cu un simt particular al interesului personal pentru care lupta cu 0 nestramutata hotarare. persoana paranoiaea dezvoIta fantezii de omnipotenta ~i supravalorizare pe care Ie prezinta ca atare sau cu 0 discreta disimulare. puterii ~i fortei eorelativ cu deseonsiderarea ~i dispretu1 pentru cei slabi. care se manifesta cu 0 elocventa surprinz~toare mai ales in apararea drepturilor personale. ceea ce Ie eonfera 0 conduita reee. deta~ata.Dificultati interrelationale.~. EI poseda un grad semnificativ de rigoare logica. pretuit. in acela~i timp. ascensiune. incapacitate de cooperare. eei- lalti fiind intotdeauna aeuzati ~ieulpabilizati pentru acestea. un colectionar de injustitii. nonemotional. considerand ca este inutil sa eonsulte opinii. fapt care induce uneori teama sau ehiar teroare. El este spiritul autocratic care ~tie mai bine de cat ceilalti ceea ce trebuie facut. dispozitiilor sau ordinelor sale. Se ajunge astfella un cerc vicios. in timp ce grupul adopta 0 atitudine de evitare ~i rejectie. prin mecanisme proiective. dar mai ales supunerea. Acest tip de personalitate este chintesenta luptatorului cu putemice valente de a se distinge. observatia curenta confirma opinia clasica asupra proeminentei sale cognitive. realizarile ~iposibilitatile. sa se conformeze hotararii aItora.". stoic. disciplina. Astfel. Ca dovada. pentru care nu ezita sa~i sublinieze ori sa-~i supraestimeze meritele. Atitudine de supraestimare ~ifantezii de omnipotenta ~i grandoare. hipobuliei. sa adopte puncte de vedere. e~ec sau frustrare. de a se impune ~i de a conduce. 7. Exigent in principiu. pe de aita parte. incapabili. stimat. Tendinta la autonomie. el nu contene~te in a-~i sublinia ealitatile ~irealizarile printr-un apel eontinuu la posibilitatile ~i aetiunile sale. _ . indoielnica sau falsa. Trasaturi asociate sau facultative Rigoare logica. Fara a fi un impulsiv. Pe fundalul autoapreeierii ~i supraestimarii. Trasaturile mai sus mentionate izoleaza ~i particularizeaza tipul paranoid de personalitate care. Supravalorizarea rangului. De obicei lider. conform caruia celin cauza este structural deosebit de grupul sau pe care-l subevalueaza ~i dorqte sa-l domine. sa-iasigure performantele. Spre deosebire de unele studii care gasesc la acest tip de personalitate 0 capacitate cognitiva relativ redusa. lui nu i se pare inoportun sauhazardat ea eel mai important om din stat sa-i asculte argumentatia Iogica a direi premisa. 85 . in loc sa-I demobilizeze. ii exacerbeaza eforturile de promovare. In fapt. Rezonanta afectiva redusa. EI pretinde de la ceilalti 0 conduita activ-dependenta. Slaba toleranta la pierdere. sa-~i imp una ideile sau punctul de vedere. mai ales in urma unor suceese sau realizari.2. Astfel. deficitari. in eel mai bun caz.""" J_' . Heteroatribuirea 84 insucceselor sau implieatiilor negative. cel in cauza pare un excentric litigios sau. . In tendinta de a obtine tot ceea ce crede ca i se cuvine. el nu se poate inscrie in tip are ~i norme. ca~tig ~i realizare. el nu ezita sa fie necrutator in sanqiuni. celin cauza se prezinta ca rational. de integrare ~i armonizare in grupul familial ~i socioprofesional. dar mai ales la observatii critice. un exeentric sau un demonstrativ. situatiile dramatiee oferindu-le posibilitatea de a-~i sublinia spiritul lor rational si . Tendinta de autovalorizare ~i atitudinea auto-referentiaHi.-_. cel cu tulburare paranoida de personalitate cauta sa instituie ordinea. prin structura personalitatii sale este un nonconformist. este insa atent disimulata. argumentativitate ~i persuasiune. ignorare. suferinzi. pentru care prezinta 0 alergie psihica. argumentativ ~i persuasiv izbutind. "nereali~ti "sau "romantiei ". distanta. este marginalizat de grupul sau. judecatile ~isilogismele sale respectand in mod elocvent rigorile logicii formale. obiectiv. el apeleaza la toate forurile justitiare reale ~i imaginare. In conseeinta. Exigenta ~i intransigenta. de cele mai multe ori.

8. analiza mai atenta poate evidentia la acqtia 0 hipersensibilitate ~i anxietate.3. al schizofreniei sau al depresiei majore" (Ibidem). indiferenti ~i cu introversie exagerata. ridicoli. .3.636). imigranti. femeile cu tulburare paranoida de personalitate prezinta 0 hipermnezie selectiva negativa. refugiati politici sau persoane cu fundal etnic diferit pot dezvolta un comportament defensivparanoid prin bariere lingvistice. 0 9. tocmai datorita prezentei simptomatologiei depresive cat ~i a simptomelor psihotice. dar mai ales cu slabe relatii intercolegiale. tinerii respectivi se prezinta ca particulari. tulburarea de personalitate paranoida poate apare "ca un antecedent premorbid al tulburarii delirante.( I 7. Studii recente confirma observatii mai vechi confonn carora structurarea unei personalitati paranoide poate fi influentata de factori culturali.2. 7. De asemenea. disproportionate fat a de stimulii din ambianta. Pe de alta parte. ca hllburarea deliranta sa apara pe fundalul hllburarii paranoide de personalitate. nesistematizata. Schizofrenia paranoida prezinta.persista dupa remisiunea tulburarii delirante. sub aspectul prevalentei. injuria sau insulta pentru care pastreaza 0 ranchiuna permanenta. 1994. deseori corelata cu 0 simptomatologie senzoriala psihotica ce determina sau Intretine delirul. 635).alte tulburari de personalitate. de asemenea. capata un continut altruist sau de moralitate militanta. Trasaturi diferential-culturale . cat ~i prin faptul ca nu prezinta suspiciozitate ~i neincredere. a modului de viata sau Inlaturarea situatiilor stresante. In plus. sau ca raspuns la indiferenta societatii majoritare" (DSM-IV. Tulburarea de personalitate evitanta se caracterizeaza prin teama pacienti10r de a fi inadecvati. e~alonata pe parcursul intregii vieti. Complicatii Daca In deceniile trecute se sublinia faptul ca 0 psihopatie (respectiv 0 tulburare de personalitate) nu se transforma Intr-o psihoza (dupa cum 0 gastrita nu se transforma In ulcer). 7. 10. trasaturile paranoide Inregistreaza 0 patomorfoza intrasindromaUi ~i. Tulburarea de personalitate schizoida se distinge prin faptul ca ace~ti pacienti sunt excentrici. Tulburarea de personalitate histrionica se diferentiaza prin reactiile ample. Trasaturi diferentiale de sex Tulburarea paranoida de personalitate este mai frecvent Intalnita la barbati. Trasaturi diferentiale de varsta Cind tulburarea paranoida de personalitate apare In preadolescenta sau adolescenta. solitari. In virtutea careia nu pot uita ignorarea. marginalizarea. alteori ei prezinta idei particulare. marginalizati. Evolutie Fiind yorba de 0 structurare particulara a personalitatii ~i nu de o boala psihica propriu-zisa.3. se instituie ca prima entitate nosografica ce trebuie diferentiata de tulburarea paranoid a de personalitate. prin "formatiune reactionala". excentrici. clasica psihoza paranoida sau paranoia. 86 87 . Diagnostic diferential In linii de maxima generalitate. ciudati. p. tulburarea paranoida de personalitate poate fi diferentiata de: . manifestari atributive ~i conduite lamentative. ideatie deliranta. care ins a nu este 0 psihoza ~i nu prezinta ideatie deliranta (asemenea tulburarii delirante). tulburarea este ilustrata mai ales prin distorsiuni perceptive ~i cognitive. de~i raportul dintre sexe. nerecunoa~terea regulilor sociale. Uneori Insa. totu~i. insolite sau ciudate ori fantezii idiosincratice. ciudati. Se poate. p. Tulburarea depresiva a dispozitiei cu manifestari psihotice pune putine probleme de diagnostic diferential.a precedat debutul tulburarii delirante.3. dificultati relationale. . dispretul. actualmente se considera ca in urma unor situatii psihotraumatice sau stresante "pot apare foarte scurte episoade psihotice a caror durata este estimata la minute sau ore" (DSM-IV. La examenul psihologic ei apar ca Insingurati.tulburari psihotice cu manifestari adiacente. situatie In care aceasta: . Tulburarea deli ranta. "grupuri minoritare. Evident. are drept consecinta 0 reducere a performantelor ~colare. nu este bine cunoscut.1. Trasaturi diferentiale 7. In varianta feminina. Astfel. In functie de schimbarea conditiilor existentei.3. neobi~nuit la tanarul respectiv. 1994. aceasta entitate are 0 evolutie Indelungata. descrierea c1inica mai sus mentionatil a fost axata asupra patternului masculin de manifestare. acest ansamblu sindromologic ilustrat prin comportamentul insolit.

ace~ti pacienti nu suporta psihoterapia in grup. terapeutul trebuie sa fie foarte circumspect in privinta interpretarii. Incidentele psihotice care pot apare pe fundalul paranoid al structurii personalitatii potfi tratate cu un neuroleptic. slaba moralitate. 11. A. 11.pacientul cu personalitate paranoida este intolerant sau tolereaza cu dificultate intruzivitatea terapiilor comportamentale care.1 ml) intr-o jumatate de pahar cu apa in timpul mesei. ca ~i in situatiile in care pacientul nu raspunde la alte antidepresive. clinicieni recomanda in tratamentul anxietatii acestor conditii. spirit protestatar. . posologia optima fiind de trei doze pe zi (1 doza .dad abordarea psihoterapeutica este de inspiratie psihanalitidi. De asemenea. actiunea sa timetetica este egala cu actiunea timoleptica. ei se prezinta rareori la terapeut ~inumai atunci cand se afla in impas. cverulenta. I. cel mai indicat medicament este Hydiphen-ul (Clomipramina) in doze de 25 + 50 mg. la care acest pacient este "alergic". Pentru situatiile in care anxietatea este asociata cu depresia. cel putin in stadiul individual al terapiei. J. . unii.abordarea psihoterapeutica individuala nu trebuie axata pe incredere ~i intimitate.prin structura personalitatii lor.psihoterapeutul trebuie sa adopte. acestea fiind zone sensibile pentru personalitatea paranoida. datorita acestui fapt. Sadock. in depresii trenante care insotesc aceasta conditie. In mod surprinzator. .Tulburarea de personalitate antisociaUi se deosebe~te de personalitatea paranoida prin conflictualitate marcata. de cele mai multe ori fiind adu~i de cat~e familie sau colegi. ~tiut fiind riscul inalt de dependenta la tranchilizante al pacientilor cu astfel de conditii.J . Tulburarea de personalitate borderline prezinta drept trasaturi diferentiale manifestari ample. 89 . tumultoase ~i'implicare intruziva in relatii. rezultate bune au fost obtinute cu Tanakan (un extract standardizat de Ginkgo-Biloba). Abordarea psihofarmacologica se recomanda numai in anume situatii. .1. ei recurg la recomandarea neurolepticelor. Totu~i. Revenind la starea anxioasa mai sus mentionata. B. aceasta poate fi remisa in mod efectiv cu un neuroleptic sedativ ca Levomepromazina (in doze de 25 mg vesperal) sau Tioridazina (50 mg cu doua ore inainte de culcare). care. acesta fiind atat antidepresiv cat ~ianxiolitic ~i sedativ. Abordarea psihoterapeutica apare ca tratamentul de electie al acestei conditii clinice. ca ~i in depresiile secundare ale acestor pacienti.2. un stil strict profesional ~i sa evite comportarea afectivsuportiva. p. Abordare terapeutica Pacientii cu tulburare de personalitate paranoida au 0 foarte slaM complianta terapeutica. Grebb. .psihoterapeutul trebuie prevenit asupra faptului ca pacientul sau poate dezvolta un transfer negativ ilustrat prin conduita agresiva sau acuze delirante. 1994. 11. dupa ce mentioneaza ca "un agent antianxios ca Diazepamul (Valium) este suficient in majoritatea cazurilor" (H. Kaplan. Consideram ca neurolepticele trebuie folosite intotdeauna in tratamentul tulburarilor de personalitate. 735). se poate recurge la Herphonal (Trimipramina) in doze de 25 + 25 mg (orele 17 ~i21). fenomene care trebuie tratate cu toleranta ~iprofesionalitate. ~i ele. impunandu-se 0 psihoterapie individuala. pot fi evitate. precum tioridazinul sau clorpromazinul in doze mici ~i pentru scurte perioade de timp. tranchilizantele. J. orele 17 ~i 21. fiind un antidepresiv mediu (pe scala anxiolitic-sedativa / psihotonic-stimulativa). In a~a numitele decompensari depresive. In aceasta situatie psihoterapeutul trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli: . pentru reducerea eventualei agitatii psihomotorii. dar 88 mai ales a anxietatii care poate surveni prin proiectia ideilor sale malefice asupra anturajului. solutie in flacon de 30 ml (1ml=40 mg). -se recomanda ca terapeutul sa evite interpretarea sau chiar abordarea psihanalitica.

desigur. retra~i. La randul sau. E. J. Kaplan. timp de aproape un secol. putinele date epidemiologice prezinta 0 prevalenta surprinzator de I'nalta. Hoch.' . J. cei I'n cauza traind intr-o "lume a fantasmelor" (A. 1910). dar grupul ~i viata sociala il perturM. I'n sensul de I'nchidere. Kretschmer (1927) I'i descrie doua tipuri: . nonimplicare. nesociabili. tocmai de aceea el evita oamenii. de repliere asupra propriului Eu. Apro:fundandstudiul tulburarii personalitatii schizoide. B. nu este I'n mod necesar evolutiva. ei par "rupti de realitate". pe care 0 denume~te I'nsa personalitate autista. nervozitate (corespunzator tulburarii evitante de persona. pe incapacitatea de a se bucura. ca ~i la rudele eelor cu tulburare de personalitate schizotipala. reci. Trasaturi caracteristiee sau esentiale Introversie marcata. nonimplicare ~i slaM disponibilitate de rezonanta afectiva.1. imediat dupa descrierea moderna a tabloului sau clinic de dHre E. Bleuler (1911). de fapt. relatia dintre cele doua conditii a fost perceputa I'n mod asemanator de catre diferiti clinicieni. Gunderson ~iKatharine A.5 . Gunderson ~iKatharine A. 1994. fiind indiferenti cruar fata de proprii1e lor interese. 1995. Phillips. de a trai satisfactia sau succesul. sensibilitate exagerata. inchi~i. s-a considerat ca mai mult dejumatate dintre pacienti au prezentat trasaturi de personalitate premorbida. o aIta definitie demna de retinut are I'nvedere "un pattern pervaziv de deta~are de la relatiile sociale ~i 0 gama restransa de exprimare a emotiilorl'n relatiile interpersonale" (DSM-IV. dezinteres.TULBURAREA SCHIZOIDA A PERSONALITATII . Acest tab Iou clinic a fost completat de E. situatiile ~i. J. Aceasta era caracterizata prin I'ndepartare sau chiar deta~are de grup sau situatii. Considerati". La prima vedere lini~titi ~iflegmatici. Detasarea de realitate. "debutul tulburarii de personalitate schizoida este situat. "evaluata la 0.7 % din populatia generala" (G. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii schizoide de personalitate nu se bucura de o evaluare pe deplin validata. 1. p. la £lecare boala psihica mai importanta era descrisa a~a numita personalitate premorbida. de catre ceilalti ca "nu stiu . I'n prima copilarie" (H. 641). 6. I'n orice caz. Grebb. A. In ceea ce prive~te schizofrenia. Este prima instanta a triadei nosografice schizoid-schizotipalschizofren. 1444). favoriza dezvoltarea bolii corespunzatoare. Debut Spre deosebire de alte tulburari de personalitate al caror debut este la varsta adulta tanara. ilustrat prin timiditate. 4. terenul pe care se dezvolta schizofrenia. care a pus accentul pe slaba rezonanta afectiva fata de cei dinjur sau situatii. Nu este mai putin adevarat ca. Sociofobie. deta~are (corespunzator actualei tulburari schizoide a personalitatii) ~i . p. distanti. Kraepelin (1897). 5. tulburarea schizoida constituia fundalul. implicati. slaM ~i formala comunicare. ilustrat prin indiferenta afectiva. Trasaturi psihologiee ~i psihopatologiee 6. E. J.anestezie (insenzitiv). 90 2. 1995. Factori corelativ-etiologici Studii recente de heritabilitate indica 0 prevalenta crescuta a acestei conditii la rudele pacientilor cu schizofrenie. ace~ti oameni sunt. Istorie Istoria tulburarii schizoide a personalitatii este strans corelata cu istoria schizofreniei ~i. deta~are de realitate. de la I'nceputul secolului pfma in deceniul opt. p. care predispunea sau. p. Pentru ei. 91 . Definitie Tulburarea de personalitate schizoida se caracterizeaza clinic printr-un grad semnificativ de introversie. I. Aceasta fornmlare este preluata ~i in ultima editie a Tratatului American de Psihiatrie de catre G. Phillips. pe ce lume traiesc". Totu~i. 1994. 3. sociofobie. angajati. 736). profesiile care implica relatii Cll altii. Kraepelin (1919) descrie I'n acela~i mod conditia. I'n sensul ca nu sunt I'ntreprinzatori. de~i este structurala. 1444). aglomerarile. Pacientul nu este numai retras ~i nesociabil. Mentionam I'nsa ca legiHura acestor instante.Iitate ). de obicei.hiperestezic (hipersenzitiv). Sadock.

7.3. Conduita neconventionala. nonimplicarii ~i ignorarii opiniei celorlalti. 8. p. neconformista sau bizara. cognitiei. Astfel. Indiferenta . pichetari) care ar fi greu suportate de eei mai multi. Trasaturi diferentiale . aee~ti oameni sunt mai impresionati de problemeIe teoretice 9i de situatiile din carti.3. succesul.3. 1994. Trasaturi facultative sau asociate Inclinatia spre introspectie ~i reverie. 639). diapazonul afectivitatii sale fiind restrans. decat de faptele reale ~i vii ale vietii. Rezonanta afectiva redusa. Trasaturi diferentiale . 639). Preferinta pentru activitati solitare sau desfa~urate in izolare (paznici de noapte. Indepartati de politica 9i cu atat mai putin militanti politici. eu 0 redusa capacitate de rezonanta afectiva. ca ~i satisfactia. 92 93 . Atunci cand "apare In copilarie sau adolescenta" (DSM-IV. actioneaza vag asupra sa. elaboreaza teoreme matematice sau dezvolta ample interese pentru astronomie.2. fata . de cele mai multe ori fiind qalonata pe pareursulintregii existente. este 0 consecinta fireasca a reduselor disponibilitati de rezonanta afectiva. nu pot determina 0 manifestare afectiva corespunzatoare. 9. 6. 6. prima problema care se impune distinetiei este aceea a instantelor sale superioare: tulburarea schizotipala 9i schizofrenia. comportamentul rural) pot fi expresia unei modelari culturale. Studii recente atesta faptul ea tulburarea prezinta 0 prevalenta mai Inalta la Mrbati. Neimplicat In evenimentele vii ale vietii. domenii In care dovedesc nu numai eompetenta ei 9i creativitate. de lauda sau critica celorlalti. ca 9i un anumit stil comportamental (cum este. Trasaturi diferential-culturale. pierderea. Preocupari reduse ori absente pentru activitatea de aceea. Diagnostic diferential In cazul tulburarii de personalitate schizoida. aceste persoane nu sunt sensibile atat fata de aprecierile favorabile cat ~i de cele nefavorabile sau ostile. Tulburarea depresiva cu simptome psihotice se deosebe9te atat prin existenta simptomatologiei depresive (care eu greu poate fi confundata eu trasaturile tulburarii de personalitate sehizoida). ca pierderea unor persoane sau idealuri. Slaba disponibilitate de a trai e~ecul.1. p. este eonsecinta logidi a introversiei. Complicatii. aceasta a fost prezenta Inaintea aparitiei psihozei ~i persista dupa remiterea ei.3. eu slaM forta de rezonanta afectiva ~i cu mari disponibilitati reprezentativ-imaginative.2. Actualmente se considera ca tulburarea de personalitate schizoida "poate apare ca un antecedent premorbid al tulburarii delirante. relatii co1egiale reduse. eeea ce are drept consecinta redueerea rezultatelor ~colare. conduitei 9i comunicarii. deta~arii. realizarea. de realitate. . Aceste influente eulturale se exercita prin aetivitatile predominant solitare ca ~iprintr-o slaM comunicare. Tulburarea schizotipala se distinge de tulburarea schizoida prin faptul ca prezinta bizarerii. Astfel. care pot fi observate la nivelul senzorialitatii. raportul barbati/femei fiind de 2/1.3. In plus. 6. a earor durata ar putea fi de minute sau ore. el nu este interesat de viata celor din jur. frustratia. al schizofreniei sau al tulburarii depresive majore" (DSM-IV. sexuala ~i In general. Totodata. Evolutie Intrucat este 0 structurare partieulara a personalitatii.' cei eu tulburare de personalitate sehizoida sunt oameni ai eartilor ~i ai ideilor. Pacientul cu tulburare schizoida este neimplicat In evenimentele cotidiene care. cantonieri. de sex. ei elaboreaza doctrine politiee sau curente filosofiee. cat ~i 6. Se mentioneaza toto data faptul ca tulburarea implica un grad mai mare de disfunctionalitate la barbati. bucuriile ~inecazurile acestora ajungand la el doar'in surdina. Detasati . cei mai multi dintre ei nu se casatoresc. 6. Trasaturi diferentiale de varsta. In general. cercetatori. tulburarea de personalitate schizoida se manifesta prin so1itudine. Schizofrenia nu prezinta In perioada premorbida 0 istorie reu~iUi sau performanta. evolutia tulburarii schizoide este Indelungata.. de~i preocupa viata sociala a grupului. Anumite structuri psihice influentate cultural. situatii psihotraumatizante sau intens stresante pot ocaziona aparitia unor episoade psihotice scurte. evenimente cu 0 ampla conotatie afectiva. 1994.N onimplicare In situatii ~i activitati practice. a~a cum constatam deseori In cazurile de tulburare a personalitatii schizoide.

in privinta Inclinatiei sale spre tacere. Un alt medicament caruia.25 mg. Tulburarea de personalitate evitanta are ca trasatura comuna izolarea sociala. care-l mentine la distanta fata de oamenii ~i evenimentele din ambianta.50 mg. izolarea este determinata de teama inadecvarii ~i de anticiparea rejectarii.dqi distanti. se dovede~te eficienta. pacientii prezinta mari disponibilitati pentru dezvoltarea unei ambiante terapeutice trainice. sau 1 mg. In functie de situatia clinica ~i pentru perioade scurte (de zile sau saptamani). dominant. Element al triadei schizoid-schizotipal-schizofren. (ore Ie 17 ~i 21).25 mg. printre acestea mentionam Herphonal-ul (Trimipramina) pentru dubla sa actiune (antidepresiva ~i anxiolitic-sedativa) In doze de 25 + 25 mg. trebuie alese acelea care nu prezinta riscul"developarii" manifestarilor psihotice. Psihoterapia individuala i~i poate alege metoda In functie de urmatoarele considerente: .3. _ elementul (obiectivul) terapeutic esential este teama de dependent a a pacientului.' . (orele 17) ~i 0. elocvent. i se remarca 0 tot mai certa actiune antidepresiva este Tanakanul.2.1. probabil datorita actiunii sale asupra conditiilor nonpsihotice. pot fi folosite doze reduse de antidepresive sau antipsihotice. trasMuri care-i impun 0 excesiva prudenta. 0 indicatie de eleqie 0 are Mirenil-ul (Flufenazina). Astfel. In timpul meselor.prin faptul ca tulburarea depresiva este precedata ~iurmata de existenta tulburarii de personalitate. care insa aici este situationala. Mirenil-ul poate fi administrat In doze "sedative" de 0. _ impotriva agresivitatii din partea unor membri extravertiti sau expansivi ai grupului. pe masura aprofundarii observatiei sale. in tulburarea evitanta. Dintre produsele antidepresive. Totu~i. administrat sub forma de solutie de 1 m!. se deosebe~te prin obsesionalitatea cu care l~i desIa~oara activitatea. In desIa~urarea procesului terapeutic pacientul trebuie protejat: . x 3 pe zi. I I. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva de~i prezinta o aparenta deta~are social a. a psihoterapiei de grup ~i a psihofarmacologiei. 10. 10. Psihoterapia de grup este indicata ~i. ~tiintele care sunt cele mai apropiate de nebunie 95 . din acest spectru terapeu94 tic. tulburarea schizoida va beneficia (In perioadele sale de decompensare) de un tratament asemanator cu acela al schizofreniei. (orele 21) timp de cateva saptamani. Sub forma de drajee care contin 0. Tulburarea de personalitate paranoida se distinge prin implicarea ~i angajarea sociala ~i mai ales prin comportamentul verbal amplu. diclorhidrat de flufenazina. 10. ca ~iprin anxietatea care-i acompaniaza corectitudinea. Abordare terapeutica Din perspectiva terapeutidi pot fi schitate trei modalitati de abordare: aceea a psihoterapiei individuale. Psihofarmacologia. 10. pentru astfel de pacienti. pe dnd In tulburarea schizoida izolarea este structurala.

96). tulburarea schizo tipala este situata la periferia spectrului psihotic. ldeati~ dominata de convingerea di poseda insu~iri rare. marcat de un disconfort afectiv acut. Rezonanta afectiva redusa. Printre acestea se citeaza: schizofrenia latenta. concreta. 5. ace~ti oameni par a avea 0 lume interioara suficient de bogata pentru a-i mentine intr~un anumit grad de deta~are fata de lumea reala. "tulburarea schizotipala prezinHi 0 prevalenta de 3% din populatia generala" (DSM-lV. Astfel. de~i trasaturi de personalitate relativ specifice pot fi constatate ~i la adolescent. 1994. tulburarea schizotipala este definita prin "comportament excentric ~i anomalii de gandire ~i de afectivitate care se aseamana cu cele din schizofrenie" (lCD-X. capacitate de premonitie. Astfel. intre schizofrenie ~itulburarile de personalitate. fiind totodaHi "con96 Sub alt unghi. ilustrate prin clarviziune. Trasaturi caracteristice sau esentiale Aspecte particulare ~i excentricitati in comportament ~i in prezentare. p. in timp ce . 643). 2. Pe Hlnga aeeste trasaturi de personalitate. Date epidemiologice Conform unor observatii recente. :fara a argumenta aceasta optiune ~i in relativ contrast cu amploarea manifestarilor clinice. ale schizofreniei sunt incluse actualmente in aria tulburarii schizotipale. p. 1436). Katharine Phillips. a faptelor ~i a evenimentelor. tulburarea schizotipala este definita ca "un pattern pervaziv de deficit interpersonal sau social. Definitie . Relationare slab a. schizofrenia pseudonevrotidi. telepatie sau superstitie. 1992) include tulburarea schizotipala in aria schizofreniei. de capacitate redusa pentru legaturi apropiate ~i de distorsiuni cognitive ~i perceptuale ilustrate prin excentricitati comportamentale" (DSMIV. Clasificarea Internationala a Maladiilor. schizofrenia pseudopsihopatidi. p. Astfel. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 7. 1992."evaluarile simptomatice. intotdeauna marginale.siderata ca 0 parte a spectrului genetic al schizofreniei" (lCD-X. lstoric Entitate nosografidi slab delimitata clinic ~i insuficient validata ~tiintific. dar mai ales modul diferit de examinare a pacientilor. schizofrenia prepsihotidi. au determinat dife. rudele pacientilor cu tulburare schizotipala prezinta un risc mai inalt pentru schizofrenie comparativ cu rudele probanzilor cu alte tulburari de personalitate. Debut Tulburarea schizotipala apare la adultul tanar. 1995. Introvertiti prin excelenta. comportamentul expresiv ca ~i aspectul vest imental' al pacientului schizotipal prezinta un aspect particular ~i nu rareori bizar. in timp ce Taxinomia predominant Americana. 6. 1994. 3. redam trei caracteristici 97 .la 0 evaluare c1inica global a. anumite forme particulare. . 95). schizofrenia pseudoprodromaHi. eu repereusiuni in incadrare ~i implicit in evaluarea prevalentei aeestei conditii. Sinonimii. rente in diagnosticare. exprimata prin DSM-IV (1994). Din perspectiva mai generala ~i toto data mai psihiatrica. cu slabe capacitati de reaetie la situatii stresante. toate referitoare la schizofrenie. 1992. Astfel. schizofrenia borderline. in ultima sa editie (lCD-X.1. particulare. Gunderson. p. prevalenta tulburarii schizotipale este de 2% din populatia generaHi. Aeceptia diferita acordata notiunii de "schizotipal". 4. bazate pe criterii standardizate indica o prevalenta de 10-20% din populatia general a" (G. includere Tulburarea schizotipala a personalitatii cuprinde 0 larga arie de sinonimii. psihotraurnatizante sau frustrante. cu soeiofobie ~iabsenta prietenilor sau a confidentilor. 645). p. TULBURAREA SCHIZOTIP ALA A PERSONALIT ATII . Factori corelativ-etiologici Tulburarea schizotipala prezinta 0 mai inalta prevalenta printre rudele biologice ale pacientilor cu schizofrenie. Astfel. 1. 7. Definitiile acestei conditii clinice constau in mentionarea celor mai importante manifestari sau trasaturi de personalitate. J. 0 inscrie printre Tulburarile de Personalitate.

2.''tmeori. aveau de fapt o tulburare schizotipala a personalitatii" (H. "Suspiciozitate sau ideatie paranoida". manifestari halucinatorii (predominant auditive) ~i idei prevalente sau delirante. ciudate sau gandire magid. Convingeri insolite. 7. diagnosticul diferential i~i opre~te la un moment dat rigoarea excluderii. 1992. 96. J. fiind considerata ca 0 complicatie a afectiunii primare. Relatia tulburare schizotipaHi/schizofrenie In mod tr~ditional se considera ca tulburarea schizotipala COtlstituie "personalitatea premorbida" a schizofreniei. ocazionand a~a numitele "decompensari" care impun tratament psihofarmacologic specific. 1992.1.A.3.3. gfmdire paralogica. "studii retrospective au aratat ca multi bolnavi considerati a fi suferit de schizofrenie. tabloul clinic este dominat de introversie. Anxietatea de fundal cu continut predominant social. circumstantiala. tulburarea schizotipala prezinta 0 mai mare prevalenta la barbati comparativ cu femeile. se cons. de cele mai multe ori e~alonata pe parcursulintregii existente a persoanei. problema personaliUitii premorbide. De fapt. lasand loc diagnosticului aditional. trebuie evaluate in contextul mediului cultural.idera ca ele "survin. una constituind. ilustreaza 0 penibila identitate. p. J. fundalul pentru cea de a doua. nu se puteau accepta doua boli concomitente ale psihismului. regulile ~i obiceiurile grupului cultural caruia ii apartine. In privinta tulburarii schizotipale. 8. Episoade psihotice tranzitorii. 1994. solitudine. Actualmente. tulburarea schizotipala trece in schizofrenie manifesta" (lCD-X. slaba relationare cu colegii. Ea poate prezenta fluctuatii ale manifestarilor clinice. nosografia moderna ~i. p. "Experiente perceptuale neobi~nuite care includ iluzii soma tosenzoriale (iluzii corporale) sau alte iluzii. depa~ind consensul celor doua taxinomii internationale. Rareori. Din perspectiva raportului dintre tulburarea schizotipala ~i schizofrenie. fantezii bizare. ce determina un comportament particular al persoanei. DSM-IV. una dintre ele apreciata ca secundara. Evolutie Tulburarea schizotipala prezinta 0 evolutie extrem de indelungata. 96). depersonalizare sau derealizare" (lCD-X. 625).tulburarea schizotipala este 0 entitate nosografica din spectrul schizofreniei. Grebb. fapt care contravine unei stari ~i conduite obsesive. de obicei. manifestarile lor clinice nefiind decat exacerbari ale trasaturilor de personalitate mai sus-mentionate. reducerea randamentului ~colar etc. cand tulburarea schizotipala apare in copilarie sau in adolescenta. B. a intrat in conul de umbra al dezinteresului. 7. de obicei. printr-o riguroasa analiza diferentiala. 96). 1992. ca de exemplu aspecte de gfmdire magic a. Trasaturi diferentiale de sex. au fost ignorate. p. datorita progreselor inregistrate in descifrarea factorilor etiologici. al credintelor. In mod concret. hiperelaborata sau stereotipa" . actualmentesunt acreditate urmatoarele asertiuni conform carora: . Kaplan. si . p. in primul rand. 99 98 . de foarte scurta' durata (minute sau ore). p. Comorbiditate Relatiile mai susmentionate aduc in discutie problemele de comorbiditate care. Tulburarile de personalitate of era numeroase exemple in acest sens. tara 0 cauza extern a" (ICDX. p. 1994. Trasaturi diferential-culturale. anume: "Gandire vaga. 1. Astfel de manifestari psihotice "survin. Astfel. pan a acum. DSM-IV. Etiologia acestor episoade este contradictorie. 1994. La acestea tabloul clinic este dominat de distorsiuni cognitive. nonconcordant cu normele. in ultima instanta trebuia sa ramana 0 singura boala. 96). 7.2. ritualurilor ~i obiceiurilor persoanei respective. 642). 737). SadocJ(. Conform observatiei spontane.clinice care. Trasaturi diferentiale de varsta. Trasaturi cUnice diferentiale 7. caracterizate clinic prin iluzii. elaborari fanteziste ~i productii imaginative. dupa cum se consemneaza ca "apar ca raspuns la stres" (DSM-IV. p. Astfel. de obicei. Cll reducerea sau exacerbarea acestora. Tri'isaturi facultative sau asociate . . (1994) accepHi existenta concomitenta a doua entitati nosografice. tara 0 cauza externa" (lCD-X.3.3. 1992. relativ specifice fiecarei entitati nosografice. anumite trasaturi de personalitate. 9. 7. Actualmente.3.1. fata de care persoana nu dezvolta idei ~iatitudini contrare. 8. metaforica. Desigur.

paranoida ~ievitanta pot fi asociate cu tulburarea schizotipala. spre deosebire de episoadele psihotice din tulburarea schizotipala. Tulburarea per se nu determina 0 invalidare functional a semnificativa. Se considera ca acestea apar cu precadere in urma unor situatii psihostresante sau frustrante. 12.1. prin evolutia ~isituatia sa de fundal.conform unor opinii. o alta situatie de comorbiditate realizaUi de tulburarea schizotipala are in vedere depresia majora. tulburarea schizotipala ocazioneaza cele mai numeroase ~imai redutabile complicatii . Sub acest unghi. lnvalidarea functionala . spre deosebire de ideile ciudate.i~i poate argumenta existenta in anii care au precedat debutul schizofreniei.In cazul de fata. Depresia cu alura distimica. conduita atributiva ~i ideatia depresiva. estimata la 10% din cazuri. . prevalenta lor i'nalta (de aproximativ 50% din cazuri) constituind explicatia ratei inaIte a suicidului acestor pacienti. numeroase) sunt de natura sa induca o serioasa invalidare profesionala ~i. anularea interesului ~i a placerii. sociofamiliala. Tulburari depresive susceptibile de 0 eventual a confuzie cu tulburarea schizotipalii. tulbur area schizoid a a personalitatii. 12. Acesta are in vedere: . simptome esentiale ale depresiei. Entitati eliniee din aria sehizofreniei. de obieei sistematizate ~i axate pe 0 tema pe care 0 argumenteaza ~i 0 sustine cu forta persuasiva. 10.. ca ~iepisoadele depresive majore pot eomplica tulburarea sehizotipala. situatiile de comorbiditate. tulburarea schizotipala. trece uneori neobservata. Depresia majora nu poate fi confundata cu introversia ~i distantarea de lume ~i viata a sehizotipalului. In plus. 12. pacientii respectivi fiind capabili de activitati profesionale satismcatoare. se distinge de tulburarea sehizotipala prin diminuarea interesului ~i a placerii. care sunt rare ~i efemere.3. cu care diferentierea se face in functie de gradul manifestarilor. Tulburarea deliranta.2. se consemneaza faptul ca "50% dintre pacientii cu tulburare schizotipaHi pot prezenta ca diagnostic concurent depresia majora" (DSM-IV. Distimia. poate primi rolul de diagnostic aditional pentru schizofrenie. prin amploarea fenomenologiei depresive ~iprin evolutia sa episodica. in primul rand. schizofrenia are in majoritatea cazurilor un debut relativ distinct ~i 0 evolutie episodica. chiar schizofrenia se pot inscrie printre complicatiile tulburarii schizotipale. 11. este inHUnit cu 0 prevalenta surprinzator de mare. atinge aici cotele cele mai inalte. Depresia eu manifestari psihotiee prezinta ideatie deliranta ~i relativ persistenta. extravagante ~i efemere din tulburarea schizotipaUi.entitati clinice din aria schizofreniei. 1994. tulburarea schizofreniforma ~i. tulburarile de personalitate borderline. Desigur. 642). p. de minute sau de cateva ore. Sehizofrenia prezinta manifestari psihotice relativ persistente ~i de mare amplitudine clinica. care se impun diferentierii de tulburarea schizotipala. complicatia cu cel mai inaIt dramatism. a caror evolutie efemera. totodata. Episoade psihotice scurte. daca: . Tulburari de personalitate care pot fi confundate cu hllburarea schizotipala. ilustrata de asemenea prin duraUi (minimum doi ani). uneori. ca ~i 100 complicatiile (severe ~i.tulburari de personalitate. Suicidul. 12. De asemenea. -i~i poate ilustra prezenta dupa remisiunea manifestarilor psihotice specifice schizofreniei. Tulburarea deliranta se distinge de tulburarea sehizotipala prin existenta ideatiei delirante. Tulburarea sehizoida a personalitatii prezinta numeroase elemente comune cu tulburarea sehizotipaUi. Diagnostic diferential Existenta eazurilor de comorbiditate nu trebuie sa induca impresia minimalizarii ~ieu amt mai putin a eludarii diagnosticului diferential. Totu~i. printre care detaprea sociala ~i slaba rezonanta afectiva. . tulburarea schizotipaIa pre101 . Pe de alta parte insa. Un inalt grad de comorbiditate se intfllne~te intre tulburarea schizotipala ~i diferite tulburari de personalitate ~i. Complicatii Spre deosebire de celelalte tulburari de personalitate.tulburari depresive.

unele recomandari psihoterapeutice. cu administrare vesperala. destructurate. cu psihoterapia hllburarii schizo ide. . Pentru pacientii schizotipali. in consecinta.comorbiditatea cu distimia. aceste convingeri.1. nu simte nevoia relationarii sociale.ideile ~i credintele pacientului care. ca 9i . persoana evitanta nu initiaza relatii de teama obsesionala ~i.rabdarea. ca acestea sa nu fie negate sau ridiculizate. 761) un extract standardizat de Ginkgo-Biloba. cat mai ales 0 anumita distantare ~irezerva in relationare.) cu administrare vesperala. terapia psihologica a tulburarilor schizotipale este in mare masura asemanatoare cu aceea din cadrul altor tulburari de personalitate ~i. orele 17 9i 21. Gb.2 drajeuri pe zi (respectiv 25 . izolarea nu este de sorginte structural a. inadecvat ~i mai ales rejectat. ca 9i tulburarea schizotipala. ca ~i de minimalizarea sau desconsiderarea celorlalti. 1 ml (40 mg extract pur) reprezentand 0 doza. Astfel: . . ei sunt oameni care "~tiu ce vor" 9i. derivata ~i situativa. pe cand in tulburarea de granita este fenomenal-conjuncturala. In tulburarea schizotipala izolarea este primordiala 9i nativa. Abordarea psihoterapeutidi. se refera la: . Fara a fi specifica. ciudatenia ~i excentricitatea conduitei. 13. relativ specifice acestei conditii clinice. ca ~i depresia comuna care se dezvolHi pe fundal schizotipal. care se complac intr-o lume a fanteziilor nerealiste sau chiar a fantasmelor foarte indepartate 9i rupte de realitate. sunt pregnant incrustate. 13. sunt oameni acreditati succesului. prin structura personalitatii sale.2. posologia obi9nuita fiind de 2-3 doze pe zi (respectiv 2-3 ml solutiesau 2-3 tablete). Tulburarea borderline a personalitatii prezinta. nici judecate sau condamnate. . ci este secundara qecurilor inregistrate in relatiile interpersonale. slabite. distorsiunile sale perceptive ~i.grija 9i discretia psihoterapeutului. ca trasatura comuna cu tulburarea schizotipala. Acesta se administreaza sub forma de solutie buvabila. atat de frecvent intalnite in tulburarea schizotipala. cognitive 11deosebesc de cel care prezinta tulburare schizoidaa personalitatii. nu mai putin. in general noncomplianti la tratamentul psihotrop.nerealiste.zinta. in plus. sunt oameni care "nu 9tiu ce vor" sau care "nu 9tiu pe ce lume traiesc". slaba relationare. care fac din pacientul schizotipal un izolat particular ~i bizar. spre deosebire de cei cu tulburare schizotipala. ceea ce impune: . in primul rand. abilitatea 9i oportunitatea incerdirilor psihoterapeutului ca ele sa fie estompate. 10J . acest nou medicament este indicat 9i pentru faptul ca nu prezinta efecte secundare negative. i. Tanakan (E. structurala de a fi inoportun. sau sub forma de tablete (l tb. In plus. care. tara a fi delirante. Ca interventie episodica.J . Tulburarea evitanta a personalitatii prezinta. de exemplu Clorpromazina 1 .50 mg. Abordarea psihofarmacologica. Sub acest unghi.episoadele depresive sau (in alta acceptie) decompensarile depresive. au dispuns favorabilla administrarea unui nou produs. ei sunt opu9i celor cu tulburare paranoida a personalitatii.m. surprinzatoare sau bizare. un anumit grad de izolare sociaUi. nu pot fi u~or schimbate. interactiuni cu alte medicamente 9i nici contraindicatii. Tulburarea paranoida a personaIitatii prezinta nu atat 0 retragere sociaUi.distorsionarea cognitiva ca 9i ideatia referentiaIa poate beneficia de neuroleptice cu actiune farmacodinamica predominant antipsihotica. Spre deosebire de schizotipal. determinate de convingerea asupra disponibilitatilor sale superioare. psihofarmacologia trebuie corelata cu fenomenologia clinica. cei cu tulburare paranoida a personalitatii sunt ferm axati ~i puternic motivati pe linia unor actiuni sau planuri. Abordare terapeutica 13. In acela9i timp. idei 9i 102 credinte puternic statuate. mai ales. practic structurate in personalitatea schizotipaUi. pot fi remise prin tratament cu Hydiphen drajeuri de 25 mg (50-75 mg/zi) sau fiole (de 2 ml) 25 mg. = doza). In borderline insa. Totu9i.

p. 1994. sociopatie. . Totu~i. . Sfidarea ~i violarea normelor. implicit. Kaplan.. adica la varsta adulta tfmara. p.riscul pentru rudele biologice ale dissocialilor de a dezvolta tulburarea este rnai mare pentru femei dedit pentru barbati. J. ci.. Gunderson. Pe de alta parte.atat la copiii adoptati. Grebb. includere Tulburarea de tip dissocial a personalitatii cuprinde nurneroase alte denumiri din istoria recenta a acestui spectru nosografic printre care mentionam: personalitate amoraHi. diagnosticul poate avea certitudine numai dupa cristalizarea acestui proces. 1995. mai degraba cu incapacitate a de a se conforma normelor sociale" (R. 738). se poate evidentia un pattern familial ereditar.1.descendentii barbati ai pacientului dissocial prezinta un rise mai inalt pentru toxicomanie. 1994. comparativ cu populatia generala. . Probabil de aceea se precizeaza ca diagnosticul de tulburare dissociala "nu poate fi pus in~intea varstei de 18 ani" (DSM-IV. personalitate sociopata. Este categoria care reprezinUi peste 75% din populatia penitenciareior.tulburarea este mai frecventa la rudele biologice de gradul I ale celor cu personalitate dissociala. . B. Sadock. Sub alt unghi se considera ca "tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata prin acte antisociale continue. desconsiderare sau (chiar) violare a drepturilor celorlalti" (J. "printr-un pattern pervaziv de indiferenta. . 5. J. J. Kaplan. Trasaturi caracteristice sau esentiale . J. obiectivata prin examen electroencefalo grafi c. regulilor ~i obliga!iilor sociaIe. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 6. iar la fete prirnele trasaturi sunt schitate inaintea pubertatii. In ceea ce prive~te populatia clinica. 648). a drepturilor celorlalte persoane. 647).pe de alta parte se considera ca tulburarea dissociala "este de cinci ori mai frecventa printre rudele de gradul I ale barbatilor cu aceasta tulburare dedit in randul subiectilor de control" (H. B. fara a fi sinonima cu criminalitatea . prevalenta ei este de aproximativ 15%. p. personalitate antisociaIa. cat ~i la copiii biologici ai celor cu tulburare dissociala.) Mai succint. Definitie Tulburarea dissociala se caracterizeaza printr-un pattern pervaziv de sfidare ~i violare a normelor. dar ~i mai elocvent. 3. I. 737.studiile pe copiii adoptati ai dissocialilor au demonstrat ca atat factorii genetici cat ~i factorii ambiental-educationali contribuie la realizarea riscului pentru tulburarea dissociala. 1994. 1994. Acest tip de personalitate prezinta practic 0 incapacitate de a se 105 .descendentii de sex feminin prezinUi un rise mai mare pentru tulburarea de somatizare. iar "in sectiile de dezalcoolizare ca ~i in cele psihiatrico-judiciare prop0rtia lor este de peste 30% din totalul pacientilor" (DSM-IV. . datorita caracterului procesual al formarii personalitatii. Aceasta entitate depa~e~te ariile psihiatriei clinice ~i confera continut psihologiei juridice. p.TULBURAREA DISSOCIALA A PERSONALITATII . p. 1. Grebb. 104 . in timp ce . tulburarea de tip dissocial este definita. Factori corelativ-etiologici Se considera ca tulburarea dissociala prezinta un substrat organic evidentiat printr -0 atingere cerebrala minimala. A. G. Katharine A. Sinonimii. regulilor ~i obligatiilor sociale ~i. 1441) 2.rudele biologice ale dissocialilor prezinta ceea ce putem denumi un rise adiponal pentru toxicomanie ~i pentru tulburarea de somatizare. 4. Sadock. I.riscul aditional al rudelor biologice ale pacientului dissocial cunoa~te un raport diferentialin sensul ca: . se constata un rise mai mare pentru aceasta tulburare decat pentru martori.familia de adoptiune exercita 0 influenta incontestabila asupra dezvoltarii tulburarii dissociale. A. Debut Tulburarea apare inaintea varstei de 15 ani. Date epidemiologice Aceasta conditie de personalitate cunoa~te oprevalenta de aproximativ 4% din populatia generalii. ilustrat prin urmatoarele observatii: . 6. Phillips. ace~ti oameni ocazionand majoritatea infractiunilor.

se poate considera di ei au 0 agenezie a spiritului justi~iar ~i moral. Tendinta de a blama ~i injuria pe altii. Totu~i. tulburarea dissociala prezinta 0 corelatie pozitiva cu gradul de urbanizare ~i cu procentul rezidentilor mobili ai acelor zone. cand se manifesta prin instabilitate psihica. Conduita insensibiHi. Ignorarea problemelor personale curente sau de perspectiva. individualita~ii ~idrephlrilor celorlal~i. Trasaturi diferentiale ac. I I "I conforma normelor social-admise ale grupului. in~elaciunea.3. Incapacitatea de a men tine relatii autentice ~i durabile. agreabila. .capacitatii mai mari de disimulare a tulburarii de catre femei. in care 0 autopsie psihologica distinge minciuna. avansarea in varsta poate aduce remisiunea. Trasaturi diferentiale 6. Trasaturi diferentiale . 6. Iritabilitate. la incapacitatea lor de a mentine relatii interpersonale autentice ~i trainice. manifesHiri clastice ~i agresivitate la contrariere. tulburarea dissociala este susceptibila sa inregistreze cele mai numeroase ~i nea~teptate com107 . 6. lipsa de toleranta ~i de rabdare. ceea ce determina continua reiterare a actelor reprobabile. Tulburarea dissociala este inHUnita cu 0 mai inalta prevalenta in zonele urbane defavorizate. aroganta. :ratarnicia. urmand 0 linie ascendenta care atinge un maximum in adolescenta tarzie. impulsivitate. in specialla persoane cu statut socio-economic scazut.3.1. aroganHi ~i dispretuitoare la drepturile. profesional ~i sentimental.tolerantei mai mari a grupului social fata de actele infractionale ale femeii. Trasaturi diferential-culturale. uneori seducatoare. imorale. 6. ceea ce conduce la e~ec material ~iin autosustinere. se inregistreaza 0 reducere a manifestarilor. Incapacitatea de a invata din experientele negative ~i din sanctiuni.3. sentimentele ~i suferin~ele celorlal~i. pe masura avansarii in varsta. 8.3. Siguranta de sine.gradului mai redus de impulsivitate ~i de agresivitate. ei fiind candidatii categoriei celor ":rara de acoperi~".2. disponibilitati formale. Persoana dissociaUi prezinta 0 slaba toleranta la fmstratie ~iun prag scazut la descarcare prin violenta ~i agresivitate. insotind persoana in cauza asemenea unei sumbre paralele de amoralitate. volubilitatea in comunicare. uneori catastrofale. Cu debutul propriu-zis in perioada prepubertara. ceea ce Ii conduce la ruina economica ~i privare de libertate. neclare ale existentei. de~i este posibil ca reducerea elanului vital prin imbatranire sa puna in surdina manifestarile dissociale. 7.. de~i Ie poate initia cu u~urinta. Ignorarea expectatiilor negative ~i a consecintelor. in orice caz. generate de conduita lor impulsiva. existenta mai multor parteneri sexuali fiind comuna. de-a lungul intregii sale existente. pe care 0 considera injositoare. se considera ca tulburarea dissociala este subevaluata ~i deci subdiagnosticata la femei datorita: . Antecedentele personale releva zone cenu~ii. Numai prin aceasta agenezie etica poate fi explicat dispretul cinic ~i constant al nOlTI1elorde convietuire sociala. opozitie sau incitare. Astfel. de varsta. de remu~care sau a sentimentelor de culpabilizare referitoare la actele sale reprobabile sau condamnabile. Disponibilitatea de continua reiterare a actelor sale indezirabile. cu disponibilitatea unor rationaliziiri "plauzibile" ale comportamentului lor conflictual. . Complicatii Dintre toate tulburarile personaliHitii. Trasaturi facultative sau asociate Instabilitate psihicii ce poate fi constatata in plan relational. de sex. Tulburarea dissociala este anuntata inca din copilarie. evaziunea ~i numeroase alte acte ilegale sau. agresivitate ~i manifestari sadice. 6. Confoffi1 observatiilor ' tuale. tulburarea dissociala cunoa~te 0 prevalenta de trei ori mai mare la barbati. Ulterior.3. supraestimare ~i dispret pentru munca.2. Totodata ei sunt incapabili de a mentine 0 relatie sentimentala sau sexual a. Evolutie Se considera ca evolutia tulburarii dissociale este continua. se adauga imposibilitatea de a mentine mai multa vreme 0 activitate profesionala sau lucrativa. tulburarea dissociala se cristalizeaza la adolescenta. In general. Lipsa de regret.le primite. Conform altor observatii. 106 Aspect ~itinuta corecta. Pe de alta parte.

sa treaca in "lumea umbrelor" tara sa fi avut 0 autentica pulsiune suicidara.schizofrenia dispozitional-expansiva cu manifestari dissociale. . . pot fi considerate ca posibile evolutii. situatie care ii spore~te in mod semnificativ atat reliabilitatea cat ~i eficienta. In ultimii ani s-a incercat reducerea comportamentului impulsiv ~i a potentialului agresiv cu substante antiepileptice (mai ales in 109 . el nefiind 0 consecinta a depresiei. recomandam evitarea tranchilizantelor ~i administrarea de neuroleptice. prin eroare sau din intamplare. se poate avea in vedere: . 10. pentru a reduce la maximum influentele exterioare perturbatoare. agresivitatea sau depresia.1. 108 . pentru a evita orice eventualitate de disimulare. . Abordarea psihoterapeutica.J .tulburarea dispozitional-expansiva cu manifestari dissociale. Tinand seama de potentialul toxicomanic al acestor persoane.2. lips a de scrupule ~i disponibilitatea de manipulare. . mentionam faptul ca tulburarea dissociala ~i alcoolomania sau toxicomania se conditioneaza reciproc. Alcoolomania ~i toxicomania sunt cele mai redutabile complicatii ale tulburarii dissociale. Tulburarea de personalitate de tip histrionic prezinm numeroase elemente c1inice comune cu tulburarea dissociaUi. tara menajamente. Tratamentul de electie in tulburarea dissociala este psihoterapia care. diagnosticul pozitiv ~i.incapacitate sau slaM disponibilitate de testare a realitatii. iar in senescenta prin faze depresive de amplitudine clinica.evolutie episodica. in special histrionic a ~i narcisica. Totu~i. lipsa de impulsivitate ~iagresivitate. unii clinicieni recomanda "interviul sub stres" prin care pacientul este confruntat.stabilirea unei aliante terapeutice se impune aici in mai mare masura decat in cazul altor conditii. Tulburarea de personalitate narcisica se distinge de tulburarea dissociala prin: cheta de afectiune ~i admiratie.ideatia de supraestimare sau grandoare. sociofilia. cu inconsecventele din antecedentele sale. Tulburarea de somatizare constituie 0 complicatie care apare cu precadere la femeile cu tulburare dissociala. Totu~i. tulburarea dissociala se deosebe~te de tulburarea histrionic a. 10. Abordare terapeutica 10. de~i in tulburarea dissociala nu exism manifestari psihotice.existenta semnelor ~isimptomelor psihotice. aceste complicatii apar. Tocmai de aceea. prin absenta manifestarilor histrionice ca ~i prin reactiile emotionale intense. Tulburarea ciclotimica nediagnosticata. capacitatea de seductie.un obiectiv initial ~i primordial al psihoterapeutului este acela al con~tientizarii refuzului pacientului de a stabili relatii umane oneste. la barbati. Totodata. dar nu trebuie omis faptul ca femeile au 0 mai mare disponibilitate de a disimula aceste conditii.alte tulburari de personalitate. in sectiile de alcoolomanie (narcologie).plicatii. Suicidul poate constitui 0 complicatie fatala.evolutie episodica. Tratamentul psihofarmacologic. dissocialul poate. conduita demonstrativa. 9. ilustrata in prima parte a existentei prin faze expansive (care-i conditionau volubilitatea.slaM elocventa ~i capacitate de argumentare. Psihotropele pot fi folosite in mod sporadic pentru a reduce manifestari clinice ca anxietatea. . cu precadere. diferential nu constituie 0 problema. Diagnostic diferential Printr-o anamneza atenm. Nu este mai putin adevarat. 0 treime clinpacienti prezinm tulburare dissociala a personalitatii. ca manifestarile pe care Ie inscriem aici. in paragraful complicatii. . judecata superficiala ~i conflictualitatea). va trebui sa tina seama de anumite reguli ~i anume: .desta~urarea curei in conditii de spitalizare. lipsa antecedentelor de conduita dissociala. urmarind complicata traiectorie a existentei persoanei in cauza.institutionalizarea psihoterapiei. cat mai ales a tentativelor demonstrative ~i veleitareo In conditiile unor astfel de tentative. . Sub aspectul diagnosticului diferential. in cadrul diagnosticului pozitiv. implicit. . Tulburarea dispozitionala expansiva (mania) cu manifestari dissociale prezinta ca elemente clinice distinctive: . printre care superficialitatea afectelor. Schizofrenia cu manifestari dissociale se distinge de tulburarea dissociala prin: . aici.

un neuroleptic acreditat ca "medicament al socializarii". in special suportive. cu manifestari incongruente ~i relational-contradictorii.personalul de ingrijire indus in echipa terapeutica a acestor pacienti. au constatat ca eforturile lor de a realiza 0 "alianta terapeutica" sau numai 0 relatie terapeutica suportiva. 'i~i gase~te izvoarele nu 'ininima psihiatriei. care dezvoltau chiar conduite de contratransfer negativ. in mod obi~nuit. nu erau intalnite dedt in psihoze. in investigatiile lor paraclinice.psihoterapeutii nonpsihanali~ti. . Nu se recomanda cre~terea acestei doze. sau 0 capsula de 10 mg. asemanatoare cu cele 'intalnite 'in psihoze. Un om are 0 imagine uraia Tulburare de personalitate heteroc1ita. 1. Testul Szondi etc. aceasta noua entitate clinica nu se bucura inca. desigur. intrucat tinem seama de: . Izvoare nosografice ale celei mai noi entWiti clinice Aceasta noua conditie clinica. "al relationarii" etc. in cadrul unor psihoterapii superficiale. TULBURAREA BORDERLINE A PERSONALITATII . de 0 validitate nosografica satismcatoare.semiviata substantei. care impun.situatiile in care traseele bioelectrice prezentau semne de microleziuni cerebrale). regresii surprinzator de severe. la aproape doua decenii de la descriere. Cu toate acestea. au generat 110 111 . erau primite cu ostilitate de catre anumiti pacienti. care este de aproximativ 20 de ore. lipsita de consistenta ~istructura interna. ca ~i de faptul ca in conduita lor apareau cu u~urinta atitudini paranoide. seara.psihanali~tii. axate in special pe tehnici proiective (Testul Aperceptiei Tematice.borderline. la unii pacienti care nu erau psihotici. Astfel de observatii. .riscul (de 10%) pentru aparitia unor leucopenii "benigne". . intreruperea tratamentului. dar rezultatele terapeutice nu au fost edificatoare. au constatat la anumiti pacienti aspecte psihopatologice surprinzatoare. El poate fi administrat sub forma de solutie (5+5 picaturi pe zi) adica 5+5 mg. provenite din principalele arii nosografice: a nevrozelor. in cercetarea clinic a psihiatrica. totu~i. Cu nume predestinat . era surprins de severitatea regresiei lor comportamentale.psihologii. a psihozelor ~i. la randullor. ci in arii 'intrudtva marginale cercetarii psihopatologice. care. o reclama activa ~iinsistenta i s-a mcut N euleptil-ului (Periciazinei). mai ales in ariile senzoriale ~i dispozitionale ale acestora. mai poate fi incercat tratamentul cu Carbamazepina (Finlepsin). dte 0 tableta de 200 mg. aflata inca in cautarea identiUitii.aceasta tulburare de personalitate prezinta trasaturi ~i manifestari clinice nespecifice. in cadrul curelor de psihoterapie (desigur psihanalitica) au constatat. provenite din mai multe directii. a~a cum ne-am fi a~teptat. Astfel: . Testul Rorschach. . vesperal.). a tulburarilor de personalitate.

ea fiind de cinci ori mai frecventa printre rudele biologice de gradul intai ale pacientilor schizofreni. 1995. tulburarea capata consistenia clinic a. La origini. care nu apartineau in mod cert niciunei categorii nosografice. 1994.granita dintre psihoza ~i normalitatea psihica. schizofrenie de spectru etc. . nu a fost niciodata satisfacator marcata. Spitzer et. I. p.. De asemenea. . Factori de heritabilitate. cu statut legitim in aria acestui grup nosografic. aI. borderline. 0 schizofrenie de granita. prezinta 0 conotatie polisemica. 654). cunoa~te ~i alte notiuni sinonime. la randul ei. observatie care ar putea fi corelata cu labilitatea afectiva ~i cu impulsivitatea acestor pacienti. Gunderson (1978). de fapt. G. al. prin studiile lui J. 534).inca nu ni s-a spus totul despre cunoa~terea clinica a pacientului psihic. 2. ci acoperea 0 zonajenanta pentru psihiatri. 6. Aceea~i definitie poate fi regasita ~i in "Borderline Personality Disorder" (J. care. se constata 0 prevalenta superioara a depresiei majore. clastice ~i prin dificultati de relationare. incarcata de ambiguitate.1438). Acceptii semantice Din perspectiva euristica. scria "hie is leone". schizofrenie pseudonevrotica. 5.3. va trebui sa recunoa~tem ca: .1. pe care.numai cei ce au ragazul de a ramane mai mult timp in fata pacientului (ca de exemplu in cadrul investigatiilor sau al psihoterapiei) pot releva aspecte noi din lumea inefabila a trairilor sale. SchizofreIiie pseudonevrotica. R. 3.0 entitate nosografidi independenta. acest termen a exprimat: . din perspectiva psihopedagogiei cercetarii. Sindrom de granita. termenul insu~i. a1coolomaniei ~i toxicomaniei" (H.eticheta. "la rudele de gradul'intai ale pacientilor cu tulburare borderline. Factori neurofiziologici. Ca ~i aici. p. 4. p. Caracter psihotic. in literahlra psihiatrica au inceput sa apara observatii asupra "Sindromului de granitii". .' .2. Gunderson. Psihoza de gran ita. (1981). schizofrenie ~tearsa. cat ~i superpozabil acesteia. ceea ce impune 0 succinta analiza a semnificatiilor sale. Istoria tulburarii borderline a personaliHitii Cu aproximativ trei decenii in urma. Definitie Tulburarea borderline este ilustrata in plan clinic printr-un "pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale.un subtip de tulburare a personalitatii. Kaplan et. includere Tulburarea borderline a personalitatii. Ei au primit cu predidere apelativul "de granita" (borderline) sugerandu-se prin acestea ca ar putea fi situati la marginea psihozei. schizofrenie moale. pe care expertii OMS 112 I-au prezentat atat aliituri de personalitatea emotional-instabila. Factori corelativ-etiologici 6. . la finele deceniului optal secolului nostru. Studii recente au evidentiat un prag scazut de excitabilitate in sistemul limbic. Astfel.ri variate ale acestor pacienti. Sinonimii. La genul proxim de "sindrom" diferenta specifica "de graniia" (borderline) avea drept accepiie zona dintre psihismul normal ~i psihozacare. 6. comparativ cu populatia generala. pana atunci..0 forma u~oara de schizofrenie. de~i a capatat 0 acreditare international a prin includerea sa in ultimele editii ale Clasificarii Internationale a Maladiilor.0 tulburare propriu-zisa de personalitate. a primit de-a lungul timpului ~i alte denumiri: schizofrenie latenta. situata la graniia dintre nevroze ~i psihoze ~i ilustrata prin accese coleroase. Phillips. in scurta sa istorie. Investigatiile electrofiziologice efectuate asupra pacieniilor cu tulburare borderline sunt superpozabile cu ace1ea intalnite in tulburarea depresiva severa. a afectelor ~i 0 impulsivitate accentuata" (DSM-IV -1994. schizofrenie ambulatorie. C. ~i Kroll et. este integrata in aria psihopatiilor ~i primqte recunoa~terea nosografica prin includerea sa in DSM-III (1980). (1979). al. ca ~i in ultimele ediiii ale Manualului Diagnostic ~i Statistic. 6. Factori electrofiziologici. Ulterior. noi psihiatrii. aceasta notiune incerta. daca putem sa depa~im aceasta rana narcisica. Existenta unui pattern familial este elocventa in tulburarea borderline. nu desemna de fapt 0 boala. in tulburarea borderline s-a constatat: 113 r / . printre care se meniioneaza: Stare de granita. Katharine A. . a imaginii de sine. Pe de alta parte.

care i-a preluat cele l11ail11ultec1tributec1iniee. tulburarea borderline. aici. Relatiile interpersonale sunt intense.atat la testul de supresie la dexametazona._reducerea perioadei de latenta REM (a mi~carilor rapide ale globilor oculari). Se apreciaza insa ca diagnosticul se pune relativ tarziu. _ rezultate psihologice sever perturbate la teste ~i tehnici nestructurate. aceasta conditie clinica ar constitui "calea finala COl11una a unor factori nonspecifici. care ar putea fi corel ate cu disforia. Conform altor studii. _ in mod aparent surprinzator. se apreciaza ca. G. internati ~i ambulatori. 1389). .lnterviul Diagnostic pentru pacienti Borderline (J. de dezvoltare ~i socializare" (J. Gunderson. de~i inscrisa in aria tulburarilor de personalitate. tulburarea borderline reprezinta 1-2% (R. 1989. p. In cadrul populatiei generale. G. I. la distanta. observatie care poate fi argumentata prin: _ manifesHiri psihotice (neintalnite in nici-o alta tulburare de personalitate) care irump in planul fenol11enologiei clinice in mod spontan. impulsivitatea ~i depresia. 9. rezultatele la chestionare ~i scale (structurate ~i semistructurate) sunt in limite normale. 1989. Este tara indoiala faptul ca aceste mijloace psihologice de discriminare ~i fixare a trasaturilor c1inice au constituit un puternic element de sustinere a acestei controversate entitati clinice.lnterviul Structurat pentru Organizarea Personalitatii Borderline (0. 6. 7.). actualmente. au fost inregistrate rezultate pozitive . 8. in populatiile c1inice de pacienti. eea mai comuna forn1a de tulburare a personalitatii" (J. Fata de aee- 115 . prevalenta tulburarii borderline constituie: . Testul Aperceptiei Tematice. G. In ceea ee privqte prevalenta tulburarii borderline in ansamblul 114 tulburarilor psihiatriee. 652).1. dnd aceasta conditie devine evidenta in urma e~ecurilor repetate ale paeientului de a se integra in realitate.5. atat de frecvent intalnite in tulburarea borderline a personalitatii. Gunderson. p. Kernberg). 1389). confirma faptul di.cat ~i la testul de eliberare a tireotropului. p. Aceste date relativ concordante (in pofida faptului ca provin din domenii atat de diferite). este singura care a beneflciat de scale diagnostice specifice. Binomul dispozitional in raportul interpersonal. p. aeeasta eonditie fiind. respectiv aproape de 40 de ani. 1388). tot astfel. tulburarea borderline debuteaza la varsta adulta tanara. tulburarea borderline. C. G. 6. Factori biochimici. Exista actua1l11entedate care evidentiaza "deficiente in metabolismul central al serotoninei" (J. Testul Szondi etc. Printre acestea l11entionam: . instrumente care erau bazate pc un grad semnificativ de structurare. din perspectiva etiologica. dar mai ales in urma unor situatii psihotraumatizante sau stresante.Scala Tulburarii Personalitatii Borderline (J.20% din numarul pacientilor din spitale Ie de psihiatrie. fata de debutul propriu-zis al tulburarii. Factori psihopatologici. dar foarte schimbatoare sub aspectul continutului afectiv.. 9.4. . _reducerea timpului de somn total ~i _ frecvente intreruperi ale continuitatii somnului. Debut Asemenea eelor mai multe tulburari de personalitate. 1994. Totodata. Gunderson). 1994. ca ~i in depresiile majore. neurobiologici. "reprezinta 30-60% din ansamblul tulburarilor de personalitate" (DSM-IV. Gunderson. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice Mentionam faptul ea. . Kaplan et al. 1989. Trasaturi caracteristice sau esentiale Intensitatea ~i versatilitatea relatiilor interpersonale. care poate trece de la 0 extrema la alta tara mo" tive reale ~i in mod rapid.10% din ansal11blul pacientilor psihiatrici tratati in conditii ambulatorii ~i . Perry). 534) ~i respectiv 2-4% conform altor cercetari. "prevalenta variaza intre 15 ~i 25%. Date epidemiologice Dupa cum in deceniile trecute se sublinia faptul ca psihopatia impulsiva (respectiv emotional-instabila) cunoa~te cea l11aiinalta prevalenta din ansamblul psihopatiilor. p. aceasta. Consideram ca tulburarea borderline cunoa~te resorturi psihopatologice profunde. ca de exemplu tehnicile proiective (Testul Rorschach.

dezavuarea 9i violarea drepturilor celorlalti. si . Para indoiala ca aceastii prevalenta a tulburarii la femei este corelata cu anumite caracteristici psihologice ale sexului ilustrate prin sensibilitate. pacientii dezvolta polarizari exclusive: pozitive sau negative. determina reactii ample. pacientii recurg la acte autolezionale. Trasaturi diferential-cuIturale. Oricum. cu dezlantuiri clastice ~i agresive. 9. automutilante sau autodestructive: incizii tegumentare. pacientul poate dezvolta 0 stare afectiva intens pozitiva. Trasaturi facultative sau asociate Reactivitatea ~i instabilitatea dispozitiei. aici fenomenele psihotice sunt efemere (durata lor fiind de ore sau zile). conduita disforica. insuficienta deliberare. labilitate. 9. Diagnostic diferential Dat fiind polimorfismul trasaturilor 9i manifestarilor clinice ale tulburarii borderline.2. depresie sau anxietate. diagnosticul diferential are in vedere numeroase alte entitati nosografice. astfel incat cei din jur sunt ori tandri si protectivi.3. descris ca "neregasire de sine". Sub acest raport. dar ~i sociocultural a. ca 9i printr-o sur- 116 117 . care. hipermetrope. prezinta suspiciune ~i neincredere cronica. solitudinea Ie creeaza disconfort ~i anxietate. T otu~i. pe de alta parte unele tulburari de personalitate. Este 0 stare elocvent traita dar greu definita de catre cei in cauza. 10. abdominale sau toracale. In stari de tensiune afectiva negativa. Tulburarea de personalitate dissociala este ilustrata prin sfidarea. in pofida faptului ca aceasta poate fi sub expectatiile sale. . in mod spontan sau r~activ. ilustrate prin iritabilitate. Tulburarea schizotipala se deosebe~te de tulburarea borderline prin manifestarile patologice ale ideatiei (ilustrate prin idei de urmarire. elocventa in comunicare 9i 0 surprinzatoare stabilitate a imaginii de sme. Trasaturi diferentiale de varsta. veleitare. pierderi. Sentimentul de vid interior. sa exprime furie ~irejectie. Tulburarea poate apare ~i in adolescenta. Sentimentul inconsistentei . Acreditarea afectiva exclusiva (univoc pozitiva sau negativa). dar la aceasta varsUi diagnosticul trebuie pus cu prudenta. E~ecuri. spre deosebire de tulburarea borderline.3.1. Reactii impulsiv-agresive la incitatii minime. ca "dificultatea sau inautenticitatea trairii" propriei existente .2. instabilitatea emotionala. dispersiei identitatii. ca ~i prin incapacitate a de traire 9i rezonanta afectiva. care vorbesc de "un gol interior". ca ~i prin unele manifestari senzoriale de aspect psihopatic. de sex. Trasaturi diferentiale 9. durata lor este variabila. frustratii. reactii mai ample la pierderi 9i frustratii etc. raportul pe sexe fiind de 3/1 in favoarea lor. a caror evolutie este mult mai indelungata 9i mai elocventa decat in tulburarea borderline. cunoa~te 0 determinare genetica. 9. spiritul de independenta ~i lipsa de prudenta trebuiesc atent analizate de psihologul clinician inainte de a fi diagnosticate. exprimata prin dependenta ~iadmiratie nelimitata. Tulburarea de personalitate schizoida se deosebe~te de tulburarea borderline prin dezinteresul9i deta9area fata de problemele vii ale vietii. ei sunt oamenii c1arelor delimiUiri. pentru ca. constituie 0 consecinta inteligibila a trasaturilor mai susmentionate. avand 0 prevalenta mai inalta la periferia marilor metropole sau la anumite grupuri etnice. Acte auto destructive repetitive.. ca "instabilitate a imaginii de sine". idei recurente de referinta). "sentimente de imensa plictiseala"sau"de zadamicie". Intoleranta solitudinii.3. incontrolabile. fiind cuprins a intre diteva ore ~i cateva zile. Trasaturi diferentiale . dezvolta stari de disforie episodic a. Tulburarea este mult mai frecvent intalnita la femei. ori ostili ~i rejectivi. Tulburarea borderline . Schizofrenia se impune diferentierii de tulburarea borderline datorita manifestarilor psihotice ale acesteia. in urma unei insatisfactii sau frustratii. Sub raportul investitiei ~i atitudinii afective. dar mai ales contrarieri.ea~i persoana. intrucat anumite trasaturi intrucatva specifice acestei perioade pot ocaziona confuzii 9i erori.3. 9. putemica rezonanta afectiva.3. Tulburarea de personalitate paranoida. care ii determina la 0 cautare frenetica a companiei. Persoanele cu tulburare borderline prezinta 0 marcata indisponibilitate pentru stare a de singuratate. Comportamentul imprevizibil. in timp ce episoadele de schizofrenie evolueaza pe parcursul mai multor lurri. sectionarea venelor sau tentative suicidare demonstrative. in prim planul atentiei situandu-se pe de 0 parte schizofrenia.

E.in special. "numeroase studii de urmarire au aratat di asemenea schimbari sunt rare ~i di pacientii borderline raman. aspecte care ilustreaza 0 slaba adaptare sociala. se mentioneaza ca "numero~i pacienti borderline continuau a avea simptome depresive persistente ~i intermitent exacerbate in urmatorii 5 -10 ani de la diagnosticare" (Ibidem). 13. Grebb. . Din aceasta perspectiva. 1985. Kaplan. iar in J19 . Inlinii generale. Perry. av3. J. . supraadaugarea alcoolomaniei sau a toxicomaniei inrautate~te prognosticul. Tulburarea de personalitate narcisica poate prezenta unele hllburari relativ comune cu tulburarea borderline. In decursul evolutiei. pe fondul tulburarii personalitatii. G. borderline" (J. cu 0 evolutie favorabila) pentru ca. 980. ingrijire ~i ghidare. trasaturi care nu caracterizeaza tulburarea borderline. se ridica problema modifidirii fenomenologiei clinice a pacientilor cu tulburare borderline. G. pacientii borderline prezentau inca 0 functionare sociala ~i globala satisfacatoare. prezenta simptomelor sau a episoadelor psiho118 tice. 1379). dar se distinge de aceasta prin cheta de afectiune. De~igur. pot fi emise anumite supozitii: . Vaillant. iar pacientul se aplatizeaza. se stinge. ei sa se asemene (sub aspectul functionarii sociale) cu pacientii depresivi. 11. J. A~a cum s-a coristatat din paragraful precedent (acela al evolutiei).prin amploarea. p.' . B. Vaillant. urmate de 0 u~oara estompare a manifestarilor in a doua parte a existentei. in timp ce comorbiditatea cu depresia nonbipolara are un efect redus asupra evolutiei ~iprognosticului tulburarii borderline.dupa cum criza adolescentei se reduce. Gunderson. in sensu 1ca pacientii borderline erau angajati in servicii de nivel scazut. dorinta de a fi admirat ~i conduita grandilocventa. mai concret. s-a constatat ca in tulburarea borderline "diagnosticul se pune rareori la pacienti peste 40 de ani" (G.dupa cinci ani. . evolutia unei conditii poate fi mai precis evaluata prin a~a numitele studii de urmarire. dupa varsta de 40 ani. J. C. 1989. prezinta 0 functionare sociala asemanatoare cu cea a pacientilor schizofreni (desigur. 1393). il1 primii ani de la debut. principalii parametri clinici ai tulburarii nu erau modificati. se estompeaza treptat. 1989. Sadock. de obicei. Problemele prognosticului acestor pacienti vizeaza in primul rand eventualitatea dezvoltarii unei schizofrenii sau a unei depresii maj ore.prinziltoare lipsa de sensibilitate sau de remu~care. 740). trasaturi care lipsesc in tulburarea borderline. Evolutie Tulburarea borderline are 0 evolutie relativ constanta ~icontinua.nd cele mai inalte cote de manifestare in decada a treia ~i a patra. in mod cert superioara acelora cu tulburare schizotipaHi. in urmatoarele decenii. tulburarea poate prezenta scurte episoade psihotice sau simp tome psihotice independente. Evident.dupa trei ani de la diagnosticarea tulburarii borderline s-a observat 0 relativa stabiiitate a manifestarilor clinice ~i putine schimbari in functionarea sociala ~i global a. E. se mentioneaza ~i in acest context faptul ca nici un pacient al grupului nu a evoluat spre schizofrenie. "studiile longitudinale efectuate nu au putut indica 0 evolutie spre schizofrenie" (H. I. impune analiza prognosticu1ui acestei conditii. p.dupa 15 ani. Studii de urmarire pe termen lung ~i analize la distanta de cateva decenii de la debut au constatat ca pacientii cu borderline prezentau simptome reduse ~i 0 tot mai mica nevoie de asistenta psihiatrica. Tulburarea de personalitate dependentii se distinge prin grija cople~itoare pentru 0 relatie paternalism. C. Perry. p. nu-~i foloseau in mod eficient timpulliber. precum ~i J. tulburarea borderline reprezinta in planul psihopatologiei ceea ce adolescenta ilustreaza in planul psihologiei. A. Intrucat aceasta observatie a fost reluata relativ frecvent. labilitatea ~i nespecificitatea manifestarilor clinice. protectoare ~i dorinta excesiva de ocrotire. se poate considera ca pacientii borderline. p. Prognostic Polimorfismul manifestarilor clinice ale pacientilor cu tulburare borderline ~i. 1994. Prin astfel de cercetari s-a constatat ca: . ulterior. Patomorfoza intrasindromaBi a manifestarilor clinice in tulburarea borderline Cu mai bine de un deceniu in urma. erau inca celibatari. In pofida acestor manifestari psihotice. 12. se rea~eaza. Cu toate acestea. tot astfel manifestarile borderline i~i pierd culoarea ~i efervescenta psihopatologica.

C. care apar in urma unor situatii stresante ~i sunt ilustrate prin "halucinatii. p. 15. cu manifestari c1inice imprevizibile. in opinia no astra. p. C. Complicatii Situata I'ntre nevroze ~i psihoze.0 dezordine ~i chiar promiscuitate sexuala initiala (aproximativ I'n primul deceniu de la debutul tulburarii). Simp tome psihotice propriu-zise. care la adultul tanar erau ilustrate prin instabilitate. "episoadele psihotice ale personalitatilor de granita sunt de scurta durata ~i 120 aproape I'ntotdeauna circumscrise. Sub alt unghi. al caror rise (mai mare I'n primele decade ale evolutiei tulburarii) se reduce odata cu avansarea in varsta. simptomele ~itrasaturile acestei conditii c1inice sunt supuse influentei patoplastice a varstei. Perry. care au fost ~tiintific validate prin studii longitudinale.2. in acela~i sens. Rata inalta a a1coolomaniei la ace~ti pacienti a fost interpretata ca 0 sursa altemativa de confort. De cele mai multe ori. Evolutia statutului marital in ansamblu constituie.1. Invalidare functionaUi • In aceasta privinta. E. E. I'n afara casatoriei. Perry. 1989. 1989.5. . Psihoterapia individuala Pentru 0 abordare psihoterapeutica de succes. Episoade depresive majore. Totodata. distorsiuni ale imaginii corporale. 1994. abordarea psihoterapeutica ramane esentiala in tulburarea borderline. de cele mai multe ori asociata cu 0 functionare profesionala satismcatoare. este necesara 0 buna cunoa~tere a fenomenologiei c1inice a acestei conditii ~i. Totodata. aceasta fiind estimata la doua episoade depresive complete pe an. relativ stabila. idei de referinta ~i fenomene senzoriale hipnagogice" (DSM-IV. ar fi fost de a~teptat ca tulburarea borderline sa prezinte numeroase complicatii. Episoade psihotice. 15. intemeindu-~i familii proprii. . in care se constata 0 anumita suita cronologica: . s-a constatat ca "0 proportie de 3-10% dintre pacientii cu tulburare borderline pot muri in cele din urma prin suicid. ale caror simptome sunt neclare ~i volatile. 15. pacientul borderline. odata cu maturizarea i~i reduc amploarea ~i cunosc stabilizarea. se reintegreaza. .dupa cum adolescentul depa~ind criza se maturizeaza. dupa ani de cautare inutila a unei relatii protectoare. Consideram ca un indice relativ obiectiv aJ invalidarii funqionale a pacientilor cu tulburare borderline 11constituie statutul marital.4. deoarece tentativele multiple sunt comune" (J. 652). G. . Printre cele mai redutabile complicatii mentionam: 15. Vaillant.0 deplasare spre 0 relatie sexuala stabila. - . ceea ce inscriem aici drept complicatii sunt mai degraba reactii la imprejurari nefavorabile ~i mai ales la situatii psihotraumatizante sau stresante. Alcoolomania. 14. Din aceasHi perspectiva. Vaillant. evanescente sau I'nsotite de 0 buna testare a realitatii" (J. 1378). Totu~i. 16. p. al caror comportament autodestructiv implica tentative de suicid care suntuzuale pentru majoritatea pacientilor borderline" (J. tot astfel.termeni specifici. estimand rata suicidului pacientilor borderline la 8-10%. a~a cum am mentionat in alt context. in mod treptat se "normalizeaza". 1379). dar ~i abuz de alcool ~i tulburari depresive" (Ibidem). Totu~i. studiile atesta faptul ca aproximativ 40% dintre pacientii cu tulburare borderline traiesc singuri. denumite uneori micropsihotice.pattern-urile de personalitate ale pacientului borderline. 15. G. se precizeaza ca ace~tia "au un istoric cu mai multe gesturi suicidare anterioare.1. studii pe termen scurt au evidentiat la pacientii cu tulburare borderline 0 incidenta surprinzMor de mare a depresiei majore. in egala ]2] --. Alti c1inicieni acorda 0 importanta particulara fenomenului suicidar al acestor pacienti. 1394). Abordare terapeutica Cu toate ca I'nultimii ani au fost aduse tot mai numeroase argumente pentru tratamentul psihofarmacologic. p. . se resocializeaza.3. iar un procent de 20-40% se casMoresc. 1989. Gunderson. situatie I'ncare se constata 0 "disfunctie interpersonal a ~i vocationala". s-a constatat ca aproximativ 30% dintre femeile alcoolice indeplinesc criteriile tulburarii borderline a personalitatii. un indiciu al evolutiei acestei conditii. 15. cu varsta.0 relatie maritala. G. Se considera ca "un numar substantial" dintre pacientii cu tulburare borderline devin alcoolici. 16. c1inicienii fac 0 distinctie neUi intre invalidarea functional a redusa a pacientilor care au beneficiat de 0 "terapie extensiva" ~i aceia care au avut 0 evolutie "naturala". Tentative de suicid.

poate fi preferata 0 abordare suportiva.manifestarilor impulsiv-agresive prin neuroleptice fenotiazinice. care este insa u~or de depa~it. . abuzive sau destramate. de cele mai multe ori. a psihologiei pacientului cu tulburare borderline. consta in u~urinta ~i rapiditatea instalarii regresiei la ace~ti pacienti. .masura. . care-l asigura pe pacient de alianta cu terapeutul ~i suportul (considerat personal) al acestuia.3. Terapia de familie Majoritatea pacientilor cu tulburare borderline provin din familii instabile.este necesara 0 abordare psihoterapeutica "intensiva" in locul celor 2-3 ~edinte saptamfmale. in acela~i timp _ exista un risc remarcabil pentm transferul negativ. "piatra unghiulara" a abordarii terapeutice. de aparitia splitting-ului.terapia de grup ar putea fi recomandata numai In asociere CLl psihoterapia individuala.aceasta abordare ar putea fi utila In controlul manifestarilor coleroase ~i allabilitatii afective a pacientilor cu tulburari borderline. in aceasta conditie clinic a. _ de asemenea. . grupul terapeutic dezirabil va fi heterogen ~i "lent deschis". 16. _ este recomandabila psihoterapia exploratorie. Ea este recomandata episodic ~i situational in vederea corectiei: . .ei nu pot tolera confnmtarile sau interpretarile pe care Ie implica aceasta abordare terapeutica. 0 conditie aditionala ca alcoolomania sau toxicomania. .2. 16.sunt recomandabile contacte intermitente cu membrii importanti ai sistemului de sprijin al pacientului pentru a Ie furniza informatii referitoare la situatia acestuia sau pentru a Ie obtine colaborarea in efortul terapeutic. _psihoterapeutul nu trebuie surprins ~i mai ales derutat. agraveaza problemele existente ~i submineaza capacitatea familiei de a sustine tratamentul.' . _data fiind instabilitatea pacientilor "de gran ita" . Finlepsin). mecanism defensiv al pacientului ilustrat prin dragoste ~i ura. orientaUi spre insight. . _0 dificultate care nu trebuie ignorata.in situatiile in care terapia de grup este recomandata. drept consecinta a acestui fapt este _ facilitarea elaborarii transferului pozitiv (care in aceste cazuri este puternic ~i stabil).terapia de gmp este. Terapia comportamentala constituie 0 alternativa utila ~iva fi fixata In special pe: _ hipersensibilitatea pacientului la frustratie sau rejectie. psihoterapia individuaUi constituie. comporta anumite recomandari: . psihoterapeutul trebuie sa evite abordarea psihanalitica a acestor pacienti sau. care ajuta la cautarea ~i controlul motivelor ostiliUitii pacientului pentm ca acestea sa fie supuse confruntarii ~i interpretarii inca de la inceputul tratamentului. prin Carbamazepina (Tegretol.antrenamentul abilitatilor sociale. In plus. Abordarea psihofarmacologica Considerata ca adjuvanta. care se dezvolta in mod alternativ. tensionate. in orice caz. sa manifeste atentie ~i pmdenta in interpretari. pentru psihoterapeutul incepator sunt utile cateva recomandari specifice pentm ace~ti pacienti: _ datorita trebuintei pacientilor borderline de a realiza 0 relatie exclusiva cu 0 persoana putemica ~i suportiva. aceasta abordare a fost tot mai frecvent invocata in anii '90. dar ~iprin Alpra123 . 16. de asemenea. .4. in vederea unei psihagogii referitoare la continutul tulburarii ~i atitudinii lor fat a de pacient. pentru a putea sesiza astfel tipul de relatie necesar dezvoltarii unei "aliante terapeutice" . Tocmai de aceea mentionam ca: . _ dnd nu are suficienta experienta. Terapia de grup Este recomandata de rutina ~i considerata ca utila de catre psihoterapeutii lipsiti de cuno~tinte in domeniul personologiei ~i al tulburarilor de personalitate.evitarea intalnirilor de familie care. recomandabila pacientilor borderline care prezinta. Toate aceste situatii 122 pun problema terapiei de familie care.este recomandabila intalnirea separata ~i periodica cu parinti i pacientului.pacientii cu tulburare borderline sunt rezistenti ab initio la terapia de grup. in plus. in astfel de cazuri.

1. Definitie . ca ~i a simptomelor psihotice prin Haloperidol sau alte neuroleptice incisive. _ episoadelor micropsihotice. Janet ~i . isterica ar fi yorba de 0 elaborare ~i investitie erotica a copilului in parintele de sex opus. . Charcot . Altfel spus. Freud.modul obiectiv . notiune secundara de conotatie clinica. Este util a retine faptul ca in tulburarile de personalitate. 2.prin J-M.histrioni~.modul cauzal. Freud ~i-a ax at explicatia pe "erotizarea conflictuala" a "figurilor parentale". este notiunea primara. labilitate dispozitionala ~i conduita demonstrativa. dar cu precadere in tulburarea borderline: _amitriptilina (ca ~ialte antidepresive triciclice) a inrautatit starea pacientilor. _benzodiazepinele au avut deseori efecte dezinhibante. ilustrate prin conduita demonstrativa. studiul tulburarii histrionice a personalitatii a fost ilustrat in secolul nostru de P. comunicabilitate. gr. _dispozitiei depresive prin neuroleptice sedative.interpretativ (logic-prezumtiv) al gandirii lui S. in special Tioridazin (Melleril) care prezinta ~i 0 actiune antidepresiva sau prin Tanakan in al carui spectru terapeutic sunt incluse ~i depresiile trenante sau rezistente la alte antidepresive. in personalitatea. Janet ~i S.patologia neuropsihica din ultima parte a secolului trecut. Consideram ca in aceste doua moduri diametral opuse de gandire ~i-ar putea afla sorgintea cele doua forme ale notiunii in discutie ~i implicit cele doua acceptii corespunzatoare lor ~i anume: . care au lucrat ca tineri "rezidenti" in clinica lui Charcot de la Salpetriere. TULBURAREA HISTRIONICA A PERSONALITATII . Intr-o definitie sintetica. polarizarea atentiei celorlalti ~i cheta afectiva. de ro1. _dispozitiei disforice prin Inhibitori de Monoaminoxidaza (IMAG) de tipul Tranilciprominei (Parnate). axata asupra manifestarilor pacientului.isterie. inwresionabilitate. de conotatie etiologica. S. axaUi asupra fenomenului de investitie afectiva ~i erotizare (hystera. Din analiza conceptiei acestor doi titani ai psihologiei secolului nostru asupra personalitatii isterice se poate constata: . Spre deosebire de P.uter). care ~i-a axat observatia pe conduita demonstrativa ~i pe cheta afectiva a pacientilor. Este 0 tulburare ilustrata prin extraversie. tulburarea histrionic a este caracterizata "printr-un pattern pervaziv de emotionabilitate excesiva ~i cautare a Poetul 124 125 . Janet. sociofilie.descriptiv (clinic-constatativ) al gandirii lui P.zolam (Xanax). Istorie Daca studiul isteriei a dominat . Freud.

Expresie a sugestibilitatii ~i a permeabilitatii afective.i mai intime decat sunt in realitate. Factori corelativ-etiologici In tulburarea histrioniea de personalitate poate fi eonstatat fenomenul agregarii familiale. Comunicare colorata. 5. 741).. care ilustreaza 0 mixtura de date. in situatii afectogene comune.i repere comparative.i modulatia vocii). Uneori. dar neverosimile. Totu. intrucat adopta. ei ~i la barbati. trasaturile histrioniee apar mai freevent la rudele de gradul I ale probanzilor eu tulburare histrioniea. 1989.1. Gunderson.. mai ales in fata unor persoane putin cunoscute.i a centrelor de sanatate mintala" (DSM-IV. ca ~i de acreditarea patologica a trasaturilor ~i manifestarilor clinice. D. izbucnind intr-o descareare dezordonata ~i demonstrativa a afeetelor. el este eel care plange eel mai tare. tara rezerva. polar opusa. stabile. Date epidemiologice Spre deosebire de alte entitati nosografice.i psihologii . persoana in eauza prezinta 0 mare disponibilitate de a treee de la 0 stare afeetiva negativa la aHa. impresionabila... intensitatea. prevalenta tulburarii histrionice este in functie de criterii diagnostice. p. 4. Trasaturi caracteristice sau esentiale .. 6. situatii . aceste tnlsaturi i-au determinat pe veehii clinicieni sa considere ca histrionieii sunt poikilotimici. elementul fabulator fiind eel care of era euloare pentru orice relatare. mimieo-pantomimice) . Dramatizarea continutului comunicarii. dar mai ales a permeabilitatii dispozitionale. 1448). permeabilitate dispozitionala.i verbale (timbrul.. de. Labilitate ~i versatilitate dispozitionala. Polarizarea atentiei celorlalti este 0 trasatura specifiea. in eomparatie cu popu1atia generala. tara a reeurge insa la agresiuni sexuale verbale sau reale. iar barbatii au tulburari de dinamica (insuficienta) sexuala. grade . pozitiva. in concordanta cu dispozitia eelor dinjurul sau.. Sinonimii. Catarsis afectiv facil.i indiferenta. in ultimii ani au fost avansate date epidemiologiee care atesta "0 prevalenta a tulburarii de 2-3% din populatia gene raJa ~i de 10-15% din populatia spita1elor. ca . Comportament seducator ~i provocator. persoana histrioniea nu-~i poate stapani tensiunea dispozitionala. dupa cum... Ca 0 eonsecinta a aeestor trasaturi. "temperatura" afectiva a interlocutorului sau a grupului in care se afla.i traie.i prin sistemullexieal care abunda in adjective. ci 0 paralela romantata a veridicului. de.. Histrionieul elaboreaza fantezii sexuale.i. reale ori plauzibile. intrucat este in continua eautare de nou in domeniul oamenilor. De asemenea. includere Personal itate isterica. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 7. p. In contrast cu aeeasta eonduita erotizata.2. 3. independent de sentimentele de dragoste investite. histrionieul rade "eu lacrimile pe obraz".i pedagogii eunosc faptul ca primele sale manifestari apar inca din adoleseenta . Impresionabilitate. personalitate psiho-infantila. eu marcata tendinta de a-I seoate pe eel vizat din rutina . superlative. 7. R.i fapte.. Comportamentul teatral al histrionicului este ilustrat prin toate mij loacele de comunicare de care dispune: nonverbale (vestimentare. J. Mayou. el este eel mai expresiv. debutul tulburarii histrionice este situat la varsta adulta tanara. "expresie a tendintei de exhibare a emotiilor" (M. inaltimea . Redusa disponibilitate sau incapacitate de mentinere a relatiilor.te relatiile mai apropiate. Gath. expresie a unei pulsiuni irezistibile de a se piasa in eentrul atentiei grupului. Astfel. discursul histrionicului nu este opus realului. realitate sexuaHl. Conduita erotizata si . 132). Astfel. intr-un moment de veselie. Sub alt unghi. mai intense . nu numai ca adopta. 127 j I -- -'- . intalnit nu numai la femei. Trasaturi facultative sau asociate Personalizarea relatiilor. relatarea histrionieului este sora incon~tienta a minciunii. Katharine Phillips. 1994.. relatiilor... histrionicul eonsidera.i nu sunt implicate in mod direct in problematica acestora. metaforica. 1995. 126 femeile prezinta frigiditate sau anorgasmie. se subliniaza ca un mare procent dintre histrioniei au probleme (disfunctionale) sexuale. 7. Astfel. persoanele eu tulburari histrionice adopta eu niare rapiditate tonalitatea afeetiva a eelor din jur. la 0 inmormantare. Ca 0 consecinta a trasaturilor mai sus mentionate.. dar .atentiei" (G. Asemenea unui copil. Gelder. p. sugestibilitate.i intensifiea starile emotionale ale celor din jur. Debut Asemenea altor tulburari de personalitate. Persoana histrionica nu are relatii durabile..

veleitare. senina ~i surprinzatoare. ei i9i pierd repede interesul pentru ele. trasaturile histrionice sunt mai apropiate trasaturilor feminine de personalitate. Totodata. Incantati de planuri (acreditate cu succes incontestabil). ignorandu-Ie cu seninatate. Autoipostaziere in roluri extreme sau insolite. la 0 apreciere empirica ~i spontana. 128 129 . Fara indoiala ca aceasHi fermecatoare uitare a trairilor penibile ~i dramatice recent consumate. Amenintari eu suicidul sau tentative suicidare demonstrative. probabil datorita unor conditii conjuncturale.capacitatea mai mare a femeilor de verbalizare (~i comunicare) a tulburarii. histrionicii varstnici comit acte cu implicaiii medico-judiciare sau decad Intr-o existenta incarcata de promiscuitate. Trasaturi cHnice diferentiale . studii bazate pe evaluari structurate indica 0 prevalenta similara pe sexe a tulburarii in populatia generala. Extraversia. care intr-o cultura sunt bine tolerate. cu acuzatii sau injuriila adresa celorlalti. izbucne~te in accese coleroase. Evolutie Asemenea altor tulburari de personalitate. prin care ei vor sa ateste stare a de disperare in fata lipsei de sentimente de atentie ~i consideratie din partea celorlalti. impotriva afectelor superficiale ~i labile.3.1. trasaturile personalitatii histrionice susmentionate sunt foarte greu acceptate sau chiar diagnosticate in Extremul Orient. in Sudul Europei comparativ cu Nordul continentului. pe masura ce ne apropiem de Occident. histrionicii nu beneficiaza de disponibilitatea amanarii. Entuziasmare facila ~i efemera. Ca ~i cum actiunile lor ar fi directionate spre gratificatii imediate. sociofobia. Deseori. etnic sau cultural.preocuparilor ~i activitatilor. Trasaturi diferentiale de sex. . Incapacitate de amanare. gradul de toleranta a manifestarilor histrioniee fiind tot mai mare. extraversia. sugestibilitatea ~i rezonania afectiva sunt mai amplu exprimate ~i cu mai puternica expresivitate in Continentul Sud-American comparativ cu eel Nord-American. dar mai ales spre dominarea emotionala a partenerului. rutina ~i stereotipia existentei. inscriindu-se in normalitate. histrionicul nu se poate pIasa in centrul atentiei celor din jur.' . Aviditate pentru noutate. Oind. grup populational. intrucat el suporta greu obi~nuinta.3. unde aceste trasaturi sunt estompate sau inlocuite cu introversia. sociofilia. orientat spre satisfacerea propriilor interese. stimulare sau schimbare. evantaiul lor. a condus lametafora emblematica (veritabila floare pe terenul insolit al isteriei): la belle indifference. histrionicul adopta roluri extreme de victima sau lider. sugestibilitatea ~i disponibilitatea de rezonanta afectiva sunt diferite sub aspectul intensitatii ~i expresivitatii in functie de meridian. manifestarile histrionice se reduc numeric. amplu odinioara. In populatia de spital prevalenia tulburarii la femei este mai mare. entuziasmati de reu~ita acestor planuri. devenind astfel veritabile victime ale persoanelor suprainvestite. sanctionate sociomoral sau diagnosticate. 7. in pofida eforturilor. circumspectia. Comportament manipulativ.2. in alta cultura sunt greu acceptate sau netolerate. sociofilia. 7. ca ~i ignorarea sau minimalizarea manifestarilor conversive. Dependenta de cel investit afectiv. frustrarilor. Astfel. ea ~i stereotipului de rol al femeii. ingustandu-se treptat. 7. Trasaturi diferential-culturale. tulburarea histrionica se estompeaza en varsta. Ca atare. nu se poate bucura de admiraiie sau lauda. fiind dezavuate. . fiind victime perene ale frustrarii.3. mai ales cand este yorba de 0 expectatie sau gratificatie. mra vreo umbra de regret sau resemnare. 8. Fara indoiala ca expresia compOliamentala a tulburarii histrioniee poate fi inf1ueniata de anumite "stereotipii de rol" ale sexului respectiv. Amnezia traumelor. In acest sens. rigoarea ~i rigiditatea afectiva. Deseori. Cu toate acestea. pot fi dependenti afectiv.disponibilitatea mai mare a femeilor de a solicita ajutor medical. ~i anume: .eonvingerea mai puternica (a femeilor) ca interventia psihomedicala poate fi eficienta. Aceste diferente culturale referitoare la manifestarea ~iacceptarea sociala a trasaturilor histrionice de personalitate trebuiesc cunoscute ~i eorect apreciate inainte de a fi diagnosticate. In mod insuficient con~tientizat. anumite trasaturi. Intoleranta la ignorare sau periferizare. toto data. reducandu-se la cautarea de senzatii 9i conduite insolite. afectelor (traite cu dramatism sau disperare) este total a.

Intrudit in astfel de cazuri depresia este asociata cu anxietatea. 10. psihoterapeutul nu va omite urmatoarele: . Abordarea psihoterapeutica. care se aseamana cu tulburarea histrionica prin labilitatea dispozitiei ~i comportamentului manipulativ. . 761) In solutie de Iml x 3 pe zi In timpuI meselor.tulburarea de personalitate borderline. tara a se impliea insa In acte sau manifestari antisocialc. printre care mentionam: . recomandam administrarea de Herphonal (Trimipramina) care este atilt antidepresiv cat ~i anxiolitic-sedativ. de cele mai multe ori Insa producandu-se tara 0 pulsiune autentica. ingrijit.2. . ca ~itcama de a nu ti rejectat sau parasit. Suicidul poate constitui 0 complicatie fatala. Complicatii Persoanele cu tulburari histrionice pot prezenta episoade cu manifestari conversive sau pot dezvolta tulburari de somatizare. Tocmai de aceea posologia va fi deplasata vesperal ~i ilustrata prin 25 + 25 mg (orele 17 ~i 22). . Abordarea psihofarmacologica. iar metoda psihanalitica este indicata Cll prioritate. se deosebe~te Insa de aceasta. 11. Gb. dar mai ales pentm alcoolomanie sau toxicomanie. prin manifestarile coleroase.1. Exista un rise semnificativ pentm tulburarea depresiva majora.tulburarea de personalitate dissociala. 11. este auxiliara ~i se recomanda pentru reducerea simptomelor tinta: depresia. psihoterapia constituie tratamentul dc eleqie. JurisconsultuI 130 131 0' . tulburarea histrionica supune analizei diferentiale principalele tulburari de personalitate. prin compOliamentul impulsiv. spre deosebirc de aceasta Insa.9. Abordare terapeutica In tulburarea histrionica.tulburarea de personalitate narcisica se dcosebe~te de tulburarea histrioniea prin dorinta de a ti gratificat pentm calitatile sale ~i prin pattern-ul de grandilocvcnta. seductiv ~imanipulativ."r manifestarile conversive. ei printr-o gre~eala In conditii1e unei tentative veleitare. Din aceasta perspectiva. De asemenea. anxietatca ~i C1.c\arificarea sentimentelor pacientului constituie primul deziderat al procesului terapeutic. conduita autodistmctiva ~i sentimentul inautenticitatii identitatii. 11.pacientul histrionic nu are con~tiinta clara a propriilor sale sentimente. tulburarea dispozitiei In sens distimic ~i a sociabiIitatii au fost efectiv ameliorate prin administrarea de Tanakan (E.tulburarea de personalitate dependenta se caracterizeaza prin dorinta intensa de a fi ocrotit. care se aseamana . tulburarea histrionica este 0 exprimare emotionala mai intensa. Diagnostic diferential Prin polimorfismul trasaturilor sale.

in sensul ca descendentii i~i insLl~esc patternul nerealist al calitatilor invocate de predecesori. "printr-un pattern pervaziv de grandoare in comportament ~i imaginatie. 661). 1971) extind (poate in mod hazardat) implicatiile narcisismului asupra empatiei. Katharine Phillips. ca 0 expresie transfigurata fata de autostima scazuta.TULBURAREA NARCISICA A PERSONALITATII . terenul psihologic in care a fost transplantat ~i. Istorie Venind din mitologie. p. p. nerealista. t. narcisismul. Din perspectiva analitica. prin continutul tabloului lor clinic. Idealizarea propriei persoane. a intrat in psihopatologie la sfar9itul secolului trecut cand S. capabi I. reeunoseute ~i apreciate ca atare de ci. In conditiile actuale. EI cere sa fie considerat ca superior. emfatiea. pe care Ie percepe ca unice sau exceptionale. analizat intr-o dubla ipostaziere: . 5. El crede ca face 0 continua concesie comunicand sau colaborand cu ceilalti. transfigurat.itreceilalti.a doctrinei psihanalitice.- . aceasta tulburare de personalitate este recunoscuta 9i prezentata ca entitate de catre DSM-IV (1994. mai corect spus. ceea ce anuleaza motivele care ar justifica mentinerea statutului nosografic al acestei entiHiti c1inice. Sinonimii. chiar unica prin valoarea ~i stralucirea sa. narcisismul trebuie considerat ~i. Cel cu tulburare narcisica are convingerea ca este 0 persoana exceptionala. chiar exceptionale a propriei persoane. Freud (1895) i-a atribuit semnificatia c1inica. Freud a creat doar cadml sau. unii psihanali~ti (printre care Heinz Kohut. mai sintetica. disponibilitatile ~i rezultatele actiunilor sale. parintii narcisismului sunt autostima ~i Ego-ul ideal. mai mult decat factoml genetic. Mentionam ca 133 ." (DSMoIV. respectiv. La 0 analiza mai atenta. Totu~i. este invocat elementul educational. 6. p. Pacientul cu tulburare narcisica are sentimentul importantei particulare. fie tulburarii antisociale de personalitate. Cu agenezie pentm decenta ~i modestie. To132 tu~i. Conduita distanta. J. 3. umomlui ~icreativitatii. In ultimul timp. 1452).inzestrat ~iare convingerea ca aceste calitati ii sunt inerente ~ievidente. fantezista. narcisismul.a psihoterapiei psihanalitice. aceste inaIte aspiratii conditioneaza autostima. Cel in cauza i9i supraapreciaza calitatile. se constata insa ca S. ca ~i a importantei persoanei sale. 2. Trasaturi psihologiee ~i psihopatologiee 6. Avand convingerea calitatilor sale particulare. Trasaturi earaeteristiee sau esentiale Autoevaluarea exageraHi. 0 stare de grandoare. 1. includere MentionaUi la "Alte tulburari de personalitate specificate" de catre ICD-X (1992. Expeetatii disproportionate ea aeeste insu~iri exagerate sa tie aeeeptate. Date epidemiologiee Prevalenta acestei tulburari de personalitate este estimata "la 2-16% din ansamblul populatiei clinice ~i de aproximativ 1% din populatia generala. Faetori eorelativ etiologici Se considera ca exist} 0 prevalenta mai inalta a tulburarilor narcisice la mdele de gradul intai ale persoanelor cu aceasta tulburare. narcisicul se comporta distant ~i arogant. tulburarea narcisica .defensiva. chiar exceptionale. unii c1inicieni considera ca pacientii care sunt inclu~i in aceasta tulburare apartin. Intr-o definitie se caracterizeaza . nevoie de admiratie ~i lipsa de empatie" (G. prin care narcisismul ar fi 0 elaborare . ca "dragoste de sine". p. de fapt. Invoearea explicita ~i implicita prin eonduita a calitatilor sale exceptionale ~i a importantei sale. aroganta. persoana cu tulburare narcisica nu ezita in sublinierea repetata ~i exagerata a calitatilor sale. . 4. de~i are grija sa selecteze dintre ace~tia pe aceia care au un statut socio-profesional superior. fie tulburarii histrioniee de personalitate. prin care narcisismul ar trebui vazut ca efloreseenta autostimei ~i a Ego-ului ideal. 1995. La randullor. comparativ culoturile martor. Acest Ego ideal ar fi exprimat printr-o "imagine de sine" care intmchipeaza cele mai inalte aspiratii ale persoanei. Gunderson. 660). ea expresie a unui meeanism de aparare. 207). Definitie Tulburarea consta intr-un sentiment exagerat al importantei propriei persoane 9i in convingerea fantezista nerealista asupra caliUitilor sale. 1994.

Trasaturi diferentiale de varstiL Unele trasaturi narcisice pot fi constatate la adolescenti. tulburarea dissoeiala. de~i prezinta unele aspecte comune (ca tendinta manipulativa ~i lipsa de empatie). Diagnostic diferential Polimorfisl11ul tabloului clinic al tulburarii narcisice aduce [11 discutie numeroase alte tulburari de personalitate ~i.~ieficienta a narcisisl11ului sau. putere. 7. histrionica. subliniem ca in psihologie ~ipsihopatologie: . in cel mai bun caz. anumite precepte religioase promoveaza. se distinge de tulburarea narcisica prin sfidarea drepturilor ~i bunurilor celorla1ti. Trasaturi diferentiale . la suferintele.3.Aceasta diferenta devine inteligibila.3. desigur. sau in mod evident. fascinante. Tras:'ituri diferential-culturale.nu este yorba atat de iubire. 0 limitare a l11anifesta. doleantele ~i aspiratii Ie lor. arice iubire implica disponibilita. daca avem in vedere faptul 6t perspectiva psihologica ~i psihopatologica a narcisismului nu estc sinonima cu perspectiva ~isemnificatia culturala a iubirii propriei imagini tlzice. de varsta.nu atat a calitatilor fizice. ul11ilinta. traindu-Ie ca pc 0 puternica ofensa ~i lezare a demnitatii. Un anumit grad de narcisism poate constitui 0 componenta. cat de supraevaluare. ca 0 umilire sau degradare. ea ~i prin indiferenta t~lta de opil1iile altora. puncte de vedere.2. lntr-adevar. situatii. pe care Ie proiecteaza asupra interlocutorilor care nll-~i exprima suficient. Din aceasta perspectiva.2.3. in mod normal.in reala sa conceptie. fata de care reactioncaza disproportionat. ci 0 trasatura patologica per se intmd'tt. 6. in vederea atingerii scopurilor sale. Narcisicii i~i supraestimeaza nu numai propria persoana. facile. Persoana cu tulburare narcisica prezinta nu numai 0 tendinta. ca ~i toxicomania sau alcoolomania. ilustrata in special 135 . superficiale ~i inautentice. comportament intmziv ~iagresiv.rii. Prevalenta.3. la care ~ipersonalitatea narcisica este mai frecvenHi. ~i borderline. marire. resping sau.atitudinea ~iconduita sa sfidatoare nu constituie consecinta comprehensibila asupra calitatilor sale. Trasaturi facultative sau asociate Fantasme de succes nelimitat. pe care Ie orienteaza ~i Ie dirijeaza in favoarea sa. 8. a etosului unui popor sau al unui grup socio-cultural. Sensibilitatea la critica. . realizfmd astfel 0 protllaxie continua.sorgintea in egoism ~i este directionata spre egocentrism.3. stralueire. bogatie. Tulburarea dissociala de personalitate. cat a celor care confera putere. 9. fapt care ii face insensibili la problemele altora. Manipulator al relatiilor interpersonale. . ci ~i propriile opinii. cand este incurajat sau laudat. frustratie sau pierdere.J . ignora opiniile celorlalti.ti de daruire. admiratia fata de el.1. 6. Nonreceptivitate ~i insensibilitate la opinii diferite. oamenii autentic inzestrati ~i valoro~i nu sunt neaparat infatuati. dar iubirea de sine (a narcisicului) i~i at1a. Aviditate pentru titluri. in uncle momente. insucces.rilorsale. Pe de aWi parte. mila. Tulburarea histdonica de personalitate. Trasaturi diferentiale 6. ci ~i un simt deosebit pentru a obtine gratificatii ~i pozitii cat mai inalte in plan social ~i material. Disponibilitati empatice red use. In aceasta situatie ei minimalizeaza. Sentimente ostile sau malefice. sfaturi sau 'indemnuri. -In narcisism este 0 iubire "egofilic{t" ~i 0 continua convertire de la iubire spre supraevaluare ~i marire.. dar acestea nu trebuie apreciate ca 134 patologice ~i nici ca premonitorii pentru dezvoltarea unei tulburari de personalitate narcisica.. narcisicul dezvolta reverii asupra unor realizari sigure. de sex. putere sau avere). Evolutie Tulburarea narcisica a personaliHitii are 0 evolutie cronica. onoruri. renuntarea (la onoruri. ranguri. 6. pierderi ~i frustrari aduse in l11ud inerent de viata ~i. demnitati. modestia. Riseul eel mai inalt il rcprezinta complieatiile depresive (de la tulburarea distimica pana la tulburarea depresiva majora). atitudini ~i actiuni. In orice caz. 6. emfatici ~iorgolio~i. Complicatii Sllrvin mai ales in urma situatiilor psihostresante ~i fmstrante ~i a eonstatarii devalorizarii ~i neaeredita. tulburarii este mai mare la barbati. care ii sidereaza atributele ee ii sustineall orgoliul ~ialltostima. SllSeeptibila de agravari prin insllccese. mai ales in urma unor succese realc. in primul r<lncl.

136 . in astfel de eonditii este reeomandabil: _ sa se recurga la 0 psihoterapie profunda. 10. Totu~i. darurile exagerate eompleteaza tabloul expansivitatii. de asemenea. 0 buna indicatie prezinta Maprotilina (Ludiomil). bine elaborata. in tulburarea borderline exista manifestari impulsive ~i tendinte auto destructive care lipsese in tulburarea narcisiea. dar lipsese din evantaiul trasaturilor tulburarii nareisiee.1. respectiv I ml x 3 pe zi. trebuie evitat riseul virajului ocazionat de tricicliee. Din aceasta perspectiva. Intrucftt noncomplianta nareisicilor este semnificativ sporita de aceste efecte adiacente.- De fapt. cunoscut fiind faptul ca efectele lor secundare sunt relativ reduse. Tulburarea anancasta de personaUtate (obsesiv-compulsiva) aduce in discutie problema perfectionismului (spre care tind continuu obsesiv-compulsivii). prin permeabilitatea ~i rezonanta afectiva. Psihoterapia intampina cele mai mari ~i nea~teptate dificultati in tulburarea narcisica de personalitate. se inscriu pe scala distimie-depresie majora. Episoadele expansive sau fazele hipomaniacale prezinta ca trasatura comuna cu narcisicii supraestimarea. pe eand in narcisism supraestimarea este acompaniata de autoadmiratie. datorita caraeterului inflexibil ~i redutabil al trasaturilor acestei forme.prin aviditate pentru atentia ~i admiratia celorlalti. se deosebe~te de tulburarea narcisica prin pattern-uide emotivitate exeesiva. terapia psihofarmacologiea din tulburarea narcisica are in vedere mai ales complicatiile care. Mianserina (Lerivon). Totodata toleranta. Evident. 10. aiei s-a avut in vedere 0 nemarturisita analogie intre tulburarea nareisiea ~i manie. Abordare terapeutica 10. complezenta. cateva recomandari ar putea fi utile: _ inainte de abordarea terapeutiea se impune elucidarea diagnostiea. psihoterapeutul trebuie sa ~tie ea pattern-ul trasaturilor este ferm structurat ~i extrem de greu poate fi modifieat. ca ~i prin puterniea lor sugestibilitate. cat ~i in privinta imaginii de sine. recomandabile la paeientii care prezinta oscilatii ale dispozitiei. _ odata diagnosticul elucidat ~i validat. restructuranta. Depresiile care apar ~i evolueaza pe fondul tulbudirii narcisice benefieiaza de tratament cu antidepresive din a doua generatie sau antidepresive eu actiune farmacodinamiea specifidi ~i eficienta. cum este psihanaliza. cu ocazia meselor principale. Tulburarea borderline de personalitate se distinge de tulburarea narcisidi prin instabilitatea ilustrata atat in relatiile interpersonaIe. In episoadele dispozitional-expansive aceasta este insotita de jubilatie. de cele mai multe ori. se poate recomanda Tanakan (extract de Ginkgo-Biloba) intr-o posologie de trei doze zilnice. Filosoful 137 J . dar pe care narcisicii considera ca I-au atins.2. In plus. Psihofarmacologia s-a orientat in ultimii ani asupra sarurilor de Utiu.

1995. 1454) ceea ce nu corespunde realitatii. in "tipul senzitiv" (de138 scris de K. Mentionam totu9i rolul personalitatii premorbide in favorizarea aparitiei tulburarii anxioase de personalitate.schizofrenia . 4."caracterul fobic" (0. Fenichel). capriciozitate 9i nervozitate. de adeziune afectiva ~i asigurare suportiva pe care prudenta. Ch. I. B. susceptibilitate.careia i-a conterit aceasta inspirata denumire larg acceptata 9i pastrata). Astfel. se considera cft "prevalenta tulburarii evitante (respectiv anxioase) este cuprinsa intre 1-10% din populatia generala.TULBURAREA ANXIOASA (EVITANTA) A PERSONALIT ATII . E. 3. G. 1994. este "extrem de sensibila la respingere" (J. Aceasta cu atat mai mult cu cat: _persoana cu tulburare evitanta nu este "insensibila ~iindiferenta" (Ibidem) ci. Manualul Diagnostic 9i Statistic precizeaza ca prevalenta tulburarii anxioase de personalitate este de "0. Grebb. G. . _ continutul acestei descrieri este foarte asemanator cu al actualei tulburari schizoide a personalitatii. 1. rura a exista informatii asupra raportului pe sexe" (H. . p. care se instituie la inceputul vietii adulte" (DSM-IV. Bleuler.1% pentm populatia 139 J . in timp ce autorii DSM pun aceentul pe manifestarile cliniee. dimpotriva. 2. J. la adolescenta. timiditatea persistenta 9i extinsa sub aspect relational. Kretschmer) ilustrat prin sensibilitate. 1994. Sadock. Schneider). Kaplan. 5. Fenichel). Katharine A. ca 9i prelungirea acesteia dupa varsta eopilariei.1. Gunderson. Istoria autentidi a tulburarii evitante _nu trebuie dmtata in opera lui E. In tulburarea anxioasa a personalitatii se include: . Sinonimii . A."tipul deta~at" de personalitate descris de Karen Horney. 743). Deosebirea ar putea fi exp1icata prin aceea ca in acceptia europeana accentul este pus pe etiopatogenie (anxietatea tiindla baza tuturor manitesHlrilor acestei eonditii). ci este marcata de 0 puternica dorinta de ata~are. Definitie Cea mai elocventa definitie asupra acestei conditii clinice poate ti intalnita in ultima editie a Manualului Diagnostic 9i Statistic unde este redata ca "un pattern pervaziv de inhibitie sociala. 664). Istorie 1. ceea ce se descrie ca istoric a1 tulburarii evitante a personalitatii poate fi considerat ca istoric al tulburarii schizoide (eventual schizotipale) a personalitatii. p. _ 0 astfel de personna este retrasa ~i inchisa prin timiditate ~i nu prin asocialitate. J."tipul senzitiv" de personalitate (K. Vaillant. timiditatea sau teama de abandonare ii perturba relationarea. _ dimpotriva. Schneider). p. 1989. Phillips. Bleuler (acest clasic al psihiatriei care a descris inca de la inceputul secolului ~iin maniera moderna cea mai importanta boala psihica .2. Bleuler (J.includere In denumirea acestei tulburari de personalitate exista 0 disjunctie intre cele doua mari sisteme nosografiee. 1. in timp ce expertii nord-americani 0 denumesc "evitanta". Asttel. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii anxioase de personalitate este estimata cu aproximatie. Factori corelativ-etiologici Inliteratura de speeialitate nu sunt semnalate studii asupra acestei tulburari de personalitate.ea nu este "inchisa in sine" cum in mod surprinzator se sustine. . eomportamentul evitant fiind aiei definitoriu. cu sentimente de inadecvare 9i hipersensibilitate la evaluarea negativa. Asttel. p. Istoria aparenta a tulburarii evitante A~a cum este descris in cele mai recente ~iinalt acreditate tratate. _ aceasta conditie a fost "corelata cu caracterul schizoid" (Ibidem) delimitat de asemenea de E. 1379). ca 9i in "caracterul fobic" (prezentat de O. expertii OMS de la Geneva folosese termenu1 de "anxioasa". Perry. In consecinta. In virtutea acestor considerente. poate fi considerata ea un factor favorizant in aparitia tulburarii de personal itate la adultul tanar. antecesorii tulbunlrii evitante pot fi regasiti in "tipul hiperestezic" (allui E. istoricul acestei conditii riu corespunde realiUitii intrucat: _se considera in mod eronat ca tulburarea evitanta "afostdescrisa lainceputul secolului" de catre E. pentm desemnarea ei.5 . Cu mai multa prudenta.

p. Gunderson. care cu mai mare greutate pot fi evaluate ~i ierarhizate. Persoana cu tulburare evitanta prezinta 0 minutioasa analiza ~iinalta exigenta asupra comportamentului persoanelor cu care trebuie sa colaboreze. in situatii concrete sunt proportionale eu investitia social a sau eu importanta persoanelor ori a gmpurilor la care se raporteaza. Trasaturi psihologiee ~i psihopatologiee Ca ~iin cazul celorlalte tulburari de personalitate ~i aici trasaturile vor fi prezentate intr-o ierarhizare impusa de cele doua criterii pe care le consideram esentiale: prevalenta ~i semnificatia. el apare ca nelini~tit. Katharine A.. dimpotriva. tara 0 ferma ~i continuu reinnoita asigurare. sub aspect comportamental. 1995. p. Astfel.generala ~ide 10% din ansamblul pacientilor aflati in centrele de sanatate mintala" (DSM-lV. dimpotriva. _ "hipersensibilitatea la rejectie constituie trasatura clinica centraHi a acestei tulburari" (R. e~eeuri. Grebb. cu precadere fata de persoane noi sau mai putin cunoscute. Din perspectiva sa. Teama de a fi ridiculizat sau rejectat. Trasaturi facultative sau asociate Hipersensibilitate ~i tendinta la interpretativitate fata de aprecierile sau comentariile celorlalti despre sine. ci trasaturi de personalitate. Tendinta de a exagera eventualele riscuri. 664). el tolereaza foarte greu observatia detaimatoare sau critica in public. decizie ~i angajare. aici. dqi generale. _ "hipersensibilitatea la rejectie ~i critica" este inclusa in cadml elementelor clinice asociate (lCD-X. neatragator sau chiar inferior eelor cu un statut socio-profesional asemanatOL Dorinta de a fi aceeptat ~i simpatizat. Stare de aprehensiune sau de anxietate persistenta. dar este ~i expresia autoexigen1. nevoia de tandretc. manifestarile clinice nu sunt simptome. Aceasta estimare de lO% din populatia clinidi este obtinuta prin utilizarea instrumentelor standardizate de evaluare ~i diagnosticare. afectiv sau material. de a elabora planuri ~i de a investi sub aspect moral. I. B. domic de a actiona dar lipsit de curajul de a initia 0 actiune. astfel de relatii sunt perturbatoare pentm cel cu tulburare evitanta. 1454). activitati1e solitare sau desta~urate in conditii de oarecare izolare permit 0 buna valorificare a capaciUitilor sale. fapt care of era (intotdeauna) 0 supraevaluare a conditiei medicale in cauza. pe care 0 traiqte ca umilitoare. Retinerile ~i temerile persoanei eu tulburare evitanta.1. sarcinilor ~i obligatiilor. p. pericole. Aceasta ordonare devine cu atat mai necesara cu cat cele doua rnari sisteme nosografice adopta. inabil. ele reducandu-i semnificativ eficienta profesionala. Sadoek. 6.2. pentru expertii OMS. 6. pervaziva ~i limitativa. Phillips. in unele privinte. Dificultate in deliberare. Aceasta atitudine se datore~te faptului ca evitantul dezinvestqte viitoml. Evitantul nll este un om pasiv. inadecvat. In privinta prevalentei diferentiale in functie de sex. A. Evitarea ~i teama de a initia noi relatii interpersonale tara asigurarea repetata ~i obiectiv confirmata a acceptarii sale necritiee de eatre eventualul interlocutor sau colaborator. Teama de a nu fi critic at sau umilit in public. p.664). 6. persoana cu tulburare evitanta manifesta 0 persistenta ezitare in relationare. Aceasta trasatura pare a fi 0 consecinta a celei precedente. Kaplan. 206). seeurizare ~i reasigurare. 1992. evidenta sub aspect comportamental. Prudenta exeesiva ~i rigoare in orice relationare. Persoana eu tulburare evitanta are sentimentul sau convingerea ca este incapabil. 1994. pozitii divergente. ceea ce are drept consecinta preocuparea excesiva sau pmdenta obsesiva de a raspunde adecvat expectatiilor. in timp ce pentru clinicienii ~i expertii din Statele Unite. Subestimare a insu~irilor ~i disponibilitatilor personale. J. estc foarte putin probabil ca viitoml sau noul sa-i aduea binele. De fapt. G. observatii recente raporteaza "0 rata egala intre femei ~i barbati" (J. Consideram ca aceste diferente constatate intre cele doua sisteme taxinomice sunt determinate de faptul ca. cum s-ar putea presupune. 141 J I . Trasaturi earacteristiee sau esentiale Sociofobie eu evitarea aetivWitii ocupationale care implica relatE interpersonale. ca ~i noul sau necunoscutul. 1994. temator ~i in acela~i timp grabit. Pe un plan mai general. interiorizat sau inactiv.ei 140 ~i superegoului sau riguros. J. Cu toate ca cel cu tulburare de personalitate anxioasa are 0 slaba autostima ~i tendinta de valorizare. Ata~amente personale restrictive. din cauza inaltelor exigente pe care Ie are.

convingerea asupra ostilitatii celorlalti in tulburarea paranoida. Totu~i. intrudit el poate constitui o caracteristica stadiala a dezvoltarii psihice.ceea ce Ii accentueaza prudenta excesiva ~i incapacitatea deliberativa. astfeI de persoane decad in functii ~i servicii minore. ilustrate prin retragere. pe de alta parte. tulburarea urmeaza 0 evolutie cronica. a unor situatii psihostresante severe ~iprelungite. insingurare ~i nonimplicare. Trasi'ituri diferentiale 6. imprevizibilitate. chetii de afectiune ~i prin supraestimare. 10. In loc sa dispara. ci constituie caracteristici culturale. ca trasaturii comunii cu tulburarea evitanta. ilustrat deseori prin atacuri de panica. In continuare. pre cum ~i a relatiilor interpersona142 Ie. pentru copiii anumitor medii sociale timiditatea ~i evitarea nu sunt patologice. Cauza acestei trasiituri comune este insa diferita ~i anume: teama de 0 situatie jenanta in tulburarea evitanta ~i. dureroasa a inacceptarii. In consecinta. Tulburarea de panica insotWi de agorafobie (spre deosebire de tulburarea evitanta) are un debut relativ brusc. inferioare pregatirii ~i calificarii lor. cu 0 redusa autoritate. retinerea ca ~i nonimplicarea sunt apreciate ca adecvate. in pofida numeroaselor trasiituri comune sau asemanatoare. tulburarea evitanta poate fi schitata inca din copilarie prin a~a numitele trasaturi ale personaliU"itii premorbide mentionate la inceputul paragrafului. In unele perioade ale copilariei ~i mai ales in preadolescenta comportamentul evitant nu trebuie apreciat din perspectiva patologica. stabilizare ~i securizare.tulburarile anxioase. instabilitate. intr-adevar.2. Complicatii Acestea survin mai ales in situatiile in care sistemul suportiv ~i de reasigurare inregistreaza 0 deteriorare. serioase probleme diferentiale fatii de tulburarea de personalitate evitantii. dqi aceasta este practic independenta de factori psihogeni ambientali. Indepartare. ondulanta fiind semnificativ influentata de situatii psihostresante ~i frustrante. comportamentul evitant. depresii sau fobii sociale. 7. Astfel. In eventualitatea dczvoltarii tulburarii evitante. teama de a se confesa altora. In diferite grupuri culturale. Nevoia de certitudine. 9. indecizia ~i nonimplicarea. Trasaturi diferential-culturale. ca ~ide peri oade caracterizate prin incerti tudine ~iinstabilitate. retragerea. situatii In care ti. Tulburarea dependenta de personalitate pune. odata cu avansarea in varsta. ca nomle sociale sau chiar criterii de normalitate.3. ca ~i evitarea. continua ezitare ~i dificultatea de deliberare determina restrangerea activiUitii. Tulburarea fobic-anxioasa. Evolutie Cristalizata la varsta adulta tanara.alte tulburari de personalitate. ca ~i fobia sociala se deosebesc de tulburarea anxioasa de personalitate prin fenomenologia clinic a mai ampla ~i prin durata mai redusa. Totodata. sau a unor dificultati de adaptare ~i integrare ocazionate de imigrare. Trairea intensa. Diagnostic diferential Tulburarea anxioasa de personalitate trebuie distinsa de . cei cu tulburare evitantii cautii re1ationarea prin care spera sa-~i asigure securizarea. 8.ll1qionarea sa socio-profesionala se atH la cele mai inalte cote. pe de 0 parte. Tulburarea paranoidii de personalitate prezintii. ~i de . spre deosebire de pacientii schizoizi care doresc izolarea. rejectiei ~i discriminarii. Tulburarea histrionica de personalitate se deosebe~te de tulburarea de personalitate evitantii prin iritabilitate. timiditatea. Totu~i. conturand tabloul acestei tulburari de personalitate. Tulburarea schizoidii de personalitate prezinta trasaturi relativ asemanatoare cu acelea ale tulburiirii evitante. De asemenea. comportamentul evitant poate fi 0 consecinta a unor conditii sociale restrictive sau agresive. 6. aceste doua forme se disting prin teama de rejectie sau abandonare ce caracterizeaza tulburarea dependenta de personalitatc.3. Fobia sociala de tip generalizat pune mari probleme de diterentiere fata de tulburarea evitanta. devin tot mai accentuate. Invalid are functionala Trasaturile de personalitate mai sus mentionate. tulburarea de panica este precedata deseori de factori precipitanti din mediu. pacientii pot dezvolta tulburari anxioase. in contrast cu stabilitatea trasiiturilor clinice din tulburarea anxioasa de personalitate.3. /43 . iar evolutia manifestarilor este fluctuanta. refuzului. tara responsabilitate. dar in special tendinta de subevaluare. Din alta perspectiva. 6.1. Trasaturi diferentiale de varsta. rasiale sau religioase.i J 0 _ .

Abordarea psihoterapeutica. x 3 pe zi). dr. la ameliorarea ~i consolidarea autostimei.Personalitatea anxioasa ca atare. Succesul acestei abordari este favorizat de respectarea um1atoarelor recomandari: _ realizarea unei "aliante terapeutice" este aici un element primordial. . datorita circumspectiei excesive ~i neincrederii pacientului in noi relatii sau actiuni. Tanakan (extract standardizat de Gingko-Biloba) in doze de 2-3 tablete pe zi sau solutie (1 ml. Tulburiirile fobice. mai ales in ultimii ani. produs lipsit de contraindicatii ~i cu toleranta excelenta. _ in ultima etapa a psihoterapiei se incearca implementarea ~i dezvoltarea abilitatilor ~i initiativelor sociale.. dar semnificativ. _in stadiile ulterioare ale psihoterapiei se incurajeaza initiativeIe de relationare ~i de integrare in grupul profesional ~i social. (cu administrare vesperala). in 2-3 prize. respingere sau umilire. intrucat 0 astfel de situatie ar avea un efect profund perturbator. pe zi (orele 15 ~i 20). atmosfera terapeutica a grupului constituie un suport constant ~i sustinut in dezvoltarea initiativelor sociale. Preferam Tioridazinul. 11. inflexibile ~i dezadaptative se poate vorbi de 0 tulburare anxioasa de personalitate. episodic sau incidental al terapiei. se distinge de tulburarea anxioasa de personalitate prin amplitudinea redusa a trasaturilor. propria lor sensibilitate ~i fragilitatea autostimei ~i a structurii lor psihice in ansamblu. Antrenamentul autoafirmarii constituie 0 tehnica de psihoterapie mai noua care i~i afla sorgintea in terapia comportamentaHi ~i cognitiva. comprimate de 200 mg. _ inca din prime1e stadii ale procesului terapeutic se va incerca inlaturarea temerilor de rejectie ~i a fobiei sociale. Astfel. totodata. de 25 mg. psihofarmacologia poate constitui un adjuvant. respectiv 3 doze pe zi. ' . este evidenta sub aspect clinic. ceea ce ar contribui in mod indirect. tulburarile distimice ~i de sociabilitate pot fi tratate cu un nou medicament. nondisfunctional caracterul lor miniatural si mentinand-o in aria normalitatii.. 145 144 .1. realizata in grupuri heterogene ~ilent-deschise dezvaluie pacientilor. . uneori devastator. asupra autostimei acestuia. pe care aici 0 recomandam in doze de 400 mg. dqi mai putin cunoscuta.. anxioase. atilt pentru actiunea sa sedativa cat ~i antidepresiva care. cu mai multa obiectivitate..I. Tulburiirile depresive cu componenta anxioasa care apar in tulburarea anxioasa de personalitate pot fi tratate cu succes prin administrarea de Herphonal (Trimipramin). 11. 50 mg. adresandu-se in special anxietatii. Psihoterapia constituie tratamentul esential ~i eficace al tulburarii evitante de personalitate. Abordare terapeutica 11.2. Atunci dnd aceste trasaturi devin ample. cu administrare fractionata. Scopul acestei tehnici este de a-l invata ~i de a-l antrena pe pacient sa-~i exprime cat mai deschis opiniile ~i dorintele. ca ~i eforturile de minimalizare ~i dominare a temerilor de e~ec. in doze de 50 mg. psihoterapeutul trebuie sa manifeste 0 prudenta deosebita pentru a nu-~i expune pacientul e~ecului sau rejectiei. depresiei corelate sau hiperactivitiHii sistemului neurovegetativ. Abordarea psihofarmacologica. De asemenea. dr. pentru tulburarile anxioase pot fi administrate doze moderate de neuroleptice sedative. sub acest aspect. cu Finlepsin (Carbamazepina). atacurile de panid ~i manifestarile obsesionale au fost tratate. Terapia de grup.

se face a analogie intre stadiul oral al dezvoltarii psihismului 9i tulburarea dependenta. 4. B. Kaplan. incapacitatea de a lua decizii in probleme curente 9i tendinta continua de a acorda altuia giml propriilor responsabilitati. J. de acceptare ~i de suport. fapt care determina un comportament supus 9i adeziv. nu Ie argumenteaza 9i niei nu se ghideaza conform aeestora. nevoie excesiva de ocrotire 9i ingrijire. chiar divergente. In eonsecinta. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii dependente nu este bine eunoscuta dqi. Definitie Tulburarea dependentS. Asemanator caraetemlui oral este tipul de personalitate compliant deseris de Karen Horney (1939). Fromm (1942). se considera ca "este printre cele mai frecvente tulbudiri de personal itate" (DSM-IV. Mai mult. Cu slaba autostima 9i incredere in sine. 1. 146 3. Sinonimii. cel 147 . p. Katharine Phillips. 1995. A. este foarte inalt exprimata. 6. profesional. Tulburarea defetista.TULBURAREA DEPENDENT A A PERSONALIT ATII . includere Tulburarea astenica de personalitate. este asaltat de catre persoana eu tulburare dependenta spre a-i capacita atentia. Sadock. In existenta sa. Sub alt unghi. p. ea nefiind sinonima cu dependenta intalnita la multi copii 9i mai ales la copii unici. Sacrificii in vederea obtinerii aprobarii suportului ~iingrijirii. Tulburarea inadecvata de personalitate. care sunt atat de variate. Din aeeastS. 5.' J . Debut Tulburarea dependenta a personalitatii debuteaza la varsta aduWi tanara.perspectiva. Grebb. in sensul ca persoana cu aceasta tulburare a parcurs in mod distorsionat acest moment trait in primii ani ai existentei. 1ntr-o definitie sintetica retinuta de Tratatul American de Psihiatrie. pacientul prezinHi a continua cautare a suportului unei persoane investite (sub aspect moral. 1994. aeeasta are nevoie de 0 aWi persoana care sa-i poarte de grija 9i "sa-i ofere tot ceea ce are nevoie". 66). Istoric Consideram ca istoria tulburarii dependente de personalitate este scrisa de psihanaliza. persoana traie9te nu numai nevoia aprobarii. O. neincredere in posibilitatile proprii. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 7. Neincrederea persoanei fata de propriile sale posibilitati se extinde 9i asupra propriilor opinii. Nevoia de aprobare. J. 744). Trasaturi caracteristice (esentiale) Autostima redusa prin subestimarea calitatilor ~i disponibiIitatilor proprii. postulat indeob9te ignorat atfttin psihopedagogia sociaUi cat 9i in practica educationala. ca 9i personalitatea eu orienta re receptivii deserisa de E. J. a personalitatii se caracterizeaza prin autostima redusa. Cel investit cu forta 9i influenta nu numai ca este cautat dar. 1450). in aceeptie de personalitate orala. 7. acceptarea 9i sprijinul. Schneider (1950). Un pas important in explicarea genezei 9i in conturarea personalitatii dependente este realizat de K. p. odata reperat. in urma observatiilor empiriee. ca 9i prin teama de separare" (G. tulburarea dependenta a personalitatii "se caracterizeaza printr-o nevoie pervaziva 9i excesiva de a fl ingrijit. Fenichel (1945) considera ca exista persoane care actioneaza ca 9i cum "ni9te mame ar putea fi gasite in toate relatiile lor obieetuale". nonpsihanalitic. ci 9i a aceptarii de catre ceilalti. eel in cauza nU-9i sustine propriile opinii.5% dintre toate tulburarile personalitatii" (R. condamnand-o astfel la inactivitate. Astfel. 1994. Este posibil ca aceasta confuzie sa influenteze 9i datele de prevalenta a tulburarii dependente. autorepresiva de personalitate. Abraham (1927) care descrie caracterul oral. In vederea acestui fapt. Totodata se mentioneaza ca ea "reprezinta 2. I. Factori corelativ-etiologici Printre factorii favorizanti in aparitia acestei eonditii. 2. Astfel. social) tara de care se simte amenintat 9i invalidat. tulburarea dependenta i9i gase9te un grad semnitieativ de sinonimie in persoana cu vointa slaba din tipologia lui K. Gunderson. se mentioneaza existenta unei tulburari anxioase de separare la varsta copiUiriei sau a boala somatica indelungata. mai ales cand ace9tia sunt oameni influenti.1.

uneori banale. 149 J . dar nu sub aspectul efectuarii sau execuUirii atributiilor sau ordinelor. Trasaturi diferentiale 7. intrucat ~tie ca aceasta implica in mod echivoc initiativa. Trasaturi diferential-culturale. abuziv sau despotic al celui acreditat ca protector. deliberare. evident. Persoana dependenUi prezinta 0 chinuitoare nehotanlre. Evitarea responsabilitatilor. ofera dovezi de loialitate.1. persoana dependenta este invalidata in privinta initiativei ~i deciziei. el cauta staruitor 0 alta persoana care sa-I asigure nevoia de Ingrijire ~i suport. Persoana dependenta procedeaza astfel nu numai pentru a-~i dovedi ata~amentul fata de cel investit. respectiv atunci cand. In initierea unor proiecte. AceasUi situatie este totu~i mai rar intalnita. el este capabil sa indeplineasca rugamintea. raportul femei/barbati este egal. Cu deplina autenticitate el refuza promovarea. Altfel spus. Dificultatea sau incapacitatea de a lua decizii in probleme curente. punandu-~i la dispozitie Intreaga sa disponibilitate ~i deplina fidelitate. 7. el fiind. Limitarea relatiilor sociale la cei de care sunt dependenti. printr-o redusa ~i strict necesara activitate. ci de 0 incapacitate deliberativa per se. de care nu se simte in stare. 7.3. de a decide ~i actiona din proprie initiativa.cu tulburare dependenUi sacrifica timp~i energie. aici nu este yorba numai de prudenta ~i teama de a nu gre~i (intalnite la obsesiv). nu numai In privinta unor decizii escntiale. recomandarea sau ordinul celui care poarta responsabilitatea actiunii. Tot ca expresie a aviditatii de ata~ament a pacientului dependent se explica ~i faptul ca. toleranta. observatii negative "de principiu" sunt extrapolate ~i univoc apreciate ca manifestare a lipsei de incredere in posibiliUitile sale. politete. intrucat persoana dependenta nu i~i exprima opozitia de teama sa nu-~i piarda acceptarea interlocutorului. Persoana cu tulburare dependenta de personalitate evita orice responsabilitate. Trasaturi diferentiale de sex. a unei responsabiliUiti. Tdisaturi facultative sau asociate Teama de a fi abandonat. avansarea. cotidiene. ci de 0 persoana care sa-i accepte ata~amentu\. care I~i consuma existenta intre concesie continua ~i resemnare fatalista. 148 Toleranta excesiva fata de persoana investita ca protector. Se considera ca aceasta dificultate nu este consecinta energiei reduse sau a slabei motivatii.2. Astfel. Investitia afectiva fata de persoana protectoare este a~a de mare. agresiv sau etilic este tolerat de catre partenenil dependent. ci a lipsei de Incredere in abiliUitile proprii ~i In judecata proprie. 7. diagnosticul de tulburare dependenta de personalitate trebuie pus cu prudenta. Acorda altuia girul propriilor sale responsabilitati. decizie. Personalitatea dependenta prezinta mari dificultati In Intreprinderea unor activitati din proprie initiativa ~i. partenerul submisiv care preia sistemul delirant al pacientului princeps. Teama de abandon 11determina pe cel dependent de a fi foarte tolerant fata de comportamentul inadecvat. Odata asigurat ca este protejat.3. Persoana dependenUi este preocupaUi~i chiar anxietata de a nu fi abandonata de catre cel fata de care este ata~at. In astfel de situatii. Nevoia de atapment. etnice sau rasiale se disting prin trasaturi de personalitate ilustrate prin pasivitate. incat disponibilitatile sale afectiv-relationale sunt epuizate. cu atat mai mult. In ceea ce prive~te tulburarea dependenta de personalitate in populatia clinica. dezvolta 0 puternica tendinta de ata~are nu atat de persoana care prezinta opinii aseman~ltoare (intrucat el nu tine la opiniile sale). Cel in cauza nu poate accepta ori suporta ideea ca ar putea ajunge In situatia de a-~i purta singur de grija. Reducerea sau anularea initiativelor. ci ~i In probleme curente. Tendinta de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca expresie a neincrederii sau incapacitarii sale. in populatia generala. Totu~i. Totu~i. Personalitatea dependenta prezinta a prevalenta mai inalta la femei de cat la barbati. Persoanelc cu aceasta tulburare. cel dependent i~i limiteaza relatiile sociale pe care nu Ie mai considera necesare. prin aceste trasaturi. pe langa nevoia de ocrotire. ca 0 trasatura valida a personaliUitii dependentului ~i nu ca 0 consecinta logica a altor trasaturi. Unele grupuri socia Ie. In consccinta. tendinta la dependenta. ci ~i pentru ca are nevoie ca altii sa-~i asume responsabilitatea problemelor ~i actiunilor pe care Ie Intreprinde. atunci cand relatia sa submisiva (din diverse motive) nu mai poate fl continuam.2. In felul acesta se explica faptul ca dependentul este regasit deseori ca pereche a diadei descrisa de clasici ca "folie a deux". un sot infidel. cel in cauza se abate de la normele culturale ale grupului.3. incredintarea unei sarcini.

mai ales cand i se asigura securizare 9i ocrotireo 9. sunt excluse tulburarile nevrotice 9i psihotice.2.un rol covar9itor 11joadi orientarea profesionala 9i anume catre domenii 9i profesii care nu impun ini~iativa 9i decizii. tratamentul poate ameliora in mod semnificativ starea pacientului. nevoia de a se pIasa in umbra altuia caruia sa-i incredinteze chiar girul propriilor sale responsabilita~i. In aceasta situatie. Complicatii Printre complicatiile posibile se noteaza tulburarea de adaptare. . iar rezultatele obtinute au fost intotdeauna favorabile. prin tendinta de a se piasa in centrul aten~iei grupului 9i nevoia incon9tienta de stralucire in grup. Abordare terapeutica In situa~iile in care trasaturile tulburarii dependente devin dezadaptative 9i ocazioneaza 0 disfunctie socio-profesionala. Psihoterapia individuala. 10. cu administrare vesperala. pe zi. Ea este justificata in cazurile in care pacientul dezvolta anxietate. ap cum indica denumirea." J . intrudit 0 intrerupere prematura sau intempestiv3. 'prezinta 0 tendinta de evitare a relatiilor sociale. psihoterapeutului i se recomanda urmatoarele: . in hllburarea dependenta. Hydiphen-ul poate fi recomandat cu prioritate sub 0 posologie de 25+ 2S mg.sa acorde respect pentru sentimentele de ata9ament ale pacientului indiferent de caracterul distorsionat al acestora. in timp ce tulburarea dependenta cauta sa se apropie. susceptibile de confuzii raman doar alte forme de tulburare a personalitatii. apriori.8. la 0 persoana investita. numeroase studii efectuate in ultimii ani au eviden~iat actiunea Hydiphen-ului (C1omipraminei) in aria patologiei obsesivo-compulsive 9i a crizelor de panica. cei cu tulburare dependenta prezinta un pattern de cautare 9i de mentinere a rela~iilor sociaIe.In vederea reu9ltei. deta9area. protectie 9i SUP0l1 stabil. poate genera anxietate 9i noncomplian~a la tratament. spre deosebire de tulburarea dependenta care cauta. Tulburarea histrionica de personalitate. Tulburarea borderline de personalitate este ilustrata clinic printr-un pattern de instabilitate 9i impulsivitate. 11. de9i cronic a. Aceasta este caracte- rizata.3. lnvalidare functionaHi ~i profesionaHi Sub acest unghi. Diagnostic diferential Tulburarea dependenta de personalitate este atat de elocventa sub aspectul manifestarilor clinice incat. In astfel de situatii sunt indicate antidepresive cu actiune serotoninergica. Dimpotriva.abtinerea de a incuraja pacientul sa-9i modifice dinamica relatiei sale in pofida caracterului patologic al acesteia. Pe de alta parte. Spre deosebire de alte forme de tulburare a personalitatii. avand ncvoia de ocrotire. sociofobia 9i nonimplica150 15/ I . atacuri de panica sau depresie. . Tulburarea schizoida de personalitate prezinta in prim-planul manifestarilor introversia. 12. Evolutie Ca 9i celelalte tulburari de personalitate 9i aceasta prezinta 0 evolu~ie cronica. Partenerul conjugal poate influen~a. putem considera ca evolutia este relativ favorabiJa. vesperal) sau un antidepresiv care este in egaJa masma anxiolitic 9i sedativ: Herphonal (Trimipramina) in doze de 25+50 mg.con9tientizarea 9i clarificarea semnificatiei rela~iilor de dependen~a. in primul rand. aceste rezultate COl1lpletand actiunea sa antidepresiva. in mod esen~ial evolu~ia socio-profesionala a persoanei cu tulburare dependenta. Cum toate aceste fenomene clinice sunt inscrise in textura tulburarii dependente de personalitate. 12. dimpotriva.1. aparare 9i ingrijire. rea. Psihoterapia in grup a fost utilizata recent in tulburarea dependenta. In situatiile in care fenomenologia clinica este dominata de anxietate se recomanda un neuroleptic sedativ (Levomepromazina tablete 25+25 mg. aici. 12. in timp ce persoanele dependente prezinta. Psihofarmacologia are rol adjuvant 9i 0 utilizare situationala. 12. sau Tioridazin drajeuri 50 mg. totu9i. tulburarea anxioasa 9i tulburarea depresiva. succeselc psihoterapiei sunt mai numeroase 9i mai elocvente. Deseori se constata 0 stare de aprehensiune sau chiar de anxietate pervaziva 9i limitativa sub aspect rela~ional. in astfel de cazuri. Tulburarea evitanta de personalitate.

Falret (18 86) ~ipreluata rapid de numero~i psihiatri care ii acordau acceptia de "psihoza con~tienUi". indoielii ~i neincrederii.obsesivo-compulsiv . cu con~tiinta bine conturata a propriei valori. orgolios). la care se adauga deseori: _ preocupare exageraHi pentru cuditenia corporala ~i _ con~tiinciozitate scrupuloasa pentru situatii sau indatoriri minore. Conform observatiei lui S. cei desemnati prin "caracter anal" sunt caracterizati prin ordine. cu 0 tinuta "aristocratica". Petrilowitsch inmoaie acest stil rigid ~i inflexibil prin adaugarea unor note psihastenoide: sentimentullipsei de supOli. Tot in psihiatria germana. lntr-o incercare de esentializare ~i delimitare a acestor nuantate fenomene situate la limita extrema a patologicului. francez ~i psihanalitic. care a devenit sinonim cu sintagma "obsesivo-compulsiv". In conturarea tabloului clinic al anancastului. Acestea au fost preluate de psihanaliza care.timp . oficiala. Petrilowitsch (1960). tradus in literatura engleza prin "compulsion". obbsessio=asediu) notiune lansaUi de J. orgolios. pe cat de nuantate pe atat de slab delimitate. nehotiirare. indexa ~i . in acela~i spectru semantic. incapatanare ~i zgarcenie. Sub influenta psihopatologiei franceze. Mentionam faptul dl aceasta este etimologia ~i istoria notiunii de compulsie. El adauga noi trasaturi la tabloul clinic al acestei conditii .caracter anal provenite din trei moduri de gandire: german.anancast . ordona. a fost realizaUi cu un secol in urma decatre Pierre Janet (1898) din cele doua notiuni care au Ia. El descrie anancastul ca opus al istericului. N. Schneider (1927) notiunea de "anancast" (gr. care define~te actualmente teama de a nu comite un act impulsiv. Freud (1908). ea nu are aHa tangen\<~ decat simpla omonimie cu latinescul "compellere"= a impinge. a aparut prin K. prin Wilhelm Reich (1933). _~ 153 U 152 . psihanaliza. Mircea Uizarescu (1973) a avut ideea originala de a sistematiza ~i compara trasiHurile personalitatii anancaste. depresie. riguros.TULBURAREA (OBSESIV-COMPULSIVA) ANANCASTA . psihastenice ~i fobice. Freud.A printre care: . in psihiatria germana a aparut termenul de "compulsie" (Zwang) care avea sensul de constrangere. tabloul clinic este interferat de elemente psihastenice.bani . AceasUi diada. Istoric Istoria tulbudirii anancaste de personalitate nu poate fi disociata de aceea a nevrozei obsesive. PERSONALITATII ' 1. anankastos= fortat). La noi in tara. Abraham. dupa razboi. cu largi implicatii in viata psihica normaHi. prin care autorul (Profesor la Universitatea din Edimbourgh) desemna ansamblul bolilor psihice ~i _ "obsesie" (lat. supozitie teoretizata de K. lanseaza termenul de "caracter anal" care i~i disputa (alaturi de "obsesivo-compulsiv" ~i anancast) acela~i continut semantic.tendinta de a face liste.. 0 contributie esentiaHi a avut-o N. Lajumatatea secolului trecut.ns. aducand 0 serioasa contributie in clarificarea acestor probleme.a ~i anume: _ "nevroza". autorulle nume~te "ma~ini vii". La randul ei. sub influenta psihopatologiei franceze ~i in primul rand a lui Pierre Janet (1903 ~i 1909). distanta. Daca pana la primul razboi mondial istoria acestei conditii ~i implicit dezvoltarea ei avea loc sub semnul conceptului german de anancast (stra. I I i I I I . de a clasa.cut epodi in psihopatologia clinic. care evita amicitia ca ~i atentia general a. prin S. Referindu-se la slaba rezonanta afectiva a acestor persoane. Psihanaliza considera ca aceasta tulburare i~i afla originea in stadiul anal al dezvoWirii psihosexuale. extinde fenomenologia clinica a "caracterului anal" prin adaugarea indeciziei.in mod eronat este definita compulsia in dictionarele din Romarua. rigid.preocuparea pentru mentinerea uliei aparente sociale irepro~abile. putem distinge trei concepte: . termen creat de William Cullen (1772).' . prin care. la rfmdul ei. ------------- i I I Sintetizand trasaturile personalitatii obsesiv-compulsive Maxwell Jones (1918) considera ca existenta lor graviteaza asupra triadei: curatenie . ca 0 persoana rigida. cei in cauza fiind fIlafel de prost orientati spre afecte pe cat de inaccesibile Ie sunt aceste afecte pentru a Ie putea trai".

am respectat notiunea de "anancast" cu speranta ca expertii OMS de la Geneva vor invata lectia morala :. Desigur. Kaplan..iinsote:. Acest termen este preluat de psihiatria :...ide 3. caraeterul anal se apropie de persoana ananeasta (cei mai multi vorbind de 0 sinonimie). Din perspectiva psihanalitica. 745). care face 0 analogie intre trasaturile psihice ale insului in cauza :.. se constata ciitulburarea este mai frecventii la rude Ie biologice de gradullntai ale obsesivo.iconti nut difuz :.. sociofobie . 2... de evolutie.. 1995. de unde deriva :. includere in cazul acestei conditii. 1994.. J. 1447). 155 . Sinonimii. control mintal :..ieste cunoscut in literatura ca pedant. Prin continutul acestor trasaturi.iinterpersonaL . psihanaliza a contribuit in mod semniticativ la cunoa:.co1iifranceze :. perfectiune. S.. "prevalenta acesteia este de 1(% ill populatia generala :.. perseverenta :.. Detinitie Tulburarea anancasta a personalitatii poate fi definiUi printr-un pattem comportamental de ordine. Debut Constatarea ~i diagnosticarea tulburarii s-a tacut la varsta ~colara mare.. 3.ide inalta acreditare. indepartfl11du-se de persoana psihastenid. Freud a emis supozitia ca tulburarea este consecinta tat-diva (in viata adulta) a perturbarii dezvoltarii psihosexuale ce are loc la varsta de aproximativ doiani. p.Temlenul de anancast. deci in juruI perioadei pubertare. respectiv persoana obsesivcompulsiva apartine :.J.A.icomprehensiv.i utilizat de catre ICD-X (1992) in desemnarea Tulburarii anancaste de personalitate. exigent. Termenul de "earacter anal". p.. dubitatie. cu sfera mai restransa :. cu indoielnica valoare :. 5. asistim la una din rarele situatii in care cele doua taxinomii internationale recurg la notiuni diferite pentru a desemna aceea:. 1995. 1973) apartine :.. Date epidemiologice Conform studiilor recente de evaluare sistematica a tulburarii de personalitate obsesiv-compulsive.terea acestui segment al personologiei :. concentrarea pe actiuni ~i figuri" (G.. Factori eorelativ-etiologici Din perspectiva genetica. respectiv persoana anancasta sau "boata anancasta" (M.ieste ilustrat prin nesiguranta. tulburarea poate debuta ~i ulterior.. hipoimaginativ. hipoactiv.ipatologiei psihice. Nu poate fl omis faptul ca prin preocuparile constante ale reprezentantilor sai pentm aceste problen'le.. preferand altul.iutilizat de catre DSM-IV (1994) in desemnarea entitatii clinice mai sus mentionate pe care americanii 0 denumesc insa "Tulburare obsesiv-eompulsiva a personalitatii". 1994. care a mcut epoca in psihopatologia europeana timp de 70 de ani..J. Termenul de obsesivo-compulsiv. Phillips.te persoana in cauza pe tot parcursul existentei. America de Nord ignora termenul de ananeast cu nuanta psihanalitica in favoarea celui european clasic :.. Acest termen Cll nuanta de neologism. lCD-X..i entitate clinica. Acest termen este pastrat in taxinomia europeana:. in sensul de persoana eu earaeter anal. rigoare.inotiunea de "ananeast". Studii recente au pemlis constatarea ca tulburarea este mai trecventa la copiii mari ca:. Dimpotriva. scrupulos..iautorizata insista asupra "preocuparii persoanei pentm ordine. 671). care se instituie in adolescenta :. Totu:. 1446).icu mult mai slaM acreditare. Gunderson.fobicilor decat In pOplllatia generalii. avolitie. Grebb. adica la adolescent sau la adultul tanar.ivor reveni la respectul valorilor clasice ale psihopatologiei europene. p. Lazarescu. B. Sadock.ieficientei" (G. apartine psihanalizei. neincredere.colii germane :.. atentic metodica pentm detalii.ila cei cu profesii care impun perseverenta.irelativ ambiguu este insa ignorat de DSM-IV (1994) care 11prefera pe cel traditional. o defll1itie recenta :. p. Katharine A. Se mentioneaza Insa taptul cii "in urrna diverselor studii efectuate. deschiderii :. Este aici un paradox prin care expertii europeni renunp la un termen clasic :.I.. aceasU teorie psihanalitica a stadiilor dezvoltarii psihosexuale nu a fost validata" (H.i. Katharine Phillips. in ultima sa editie din 1992..10% In centrele de sanatate" (DSM-IV. Gunderson. in stadiul anal.iperfectionism.itaxinomia americana contemporana :. 4.icaracteristicile "stadiului anal" al dezvolUlrii psihice a copilului.. J. de obsesivo-compulsiv. realizat cu pretul (in pofida) flexibilitatii. meticulozitate.. Astfel.. inflexbil. inlatura termenul de 154 "obsesivo-compulsiv" (pe care in editia anterioara 1l consemnase in paranteza) inlocuindu-l cu acela de "anancast". fidel principiului unitatii internationale a terminologiei... 6.

proiectele. Perfectionism extrem. regulilor ~i ordinelor. Comunicare concreta. sarbatoare. Tdisaturi psihologice ~i psihopatologice 7. nu ar face altceva decat sa incurce. oameni ai adevarului ~i dreptatii. martiri ai lucrului bine facut. pierd din vedere esentialul sau nu-~i pot finaliza planurile. Obsesivo-compulsivii aspira spre 0 clara delimitare. uneori. scrupulozitate. la actiuni care trebuiesc indeplinite. prin care nuantarea ca ~i amploarea afectelor este limitata.justitiar ~i axiologic general. a profesiei. Comunicarea persoanelor cu tulburare obsesivo-compulsiva. din nepricepere sau delasare.7. relaxare. Voluntari ai sacrificiului pe altarul muncii ~i al devotamentului pentru care pectele agreabile vizite. Nu numai rigiditatea ~i inflexibilitatea ii impune acest stil comunicational. pe de alta parte. astfel indit. iar simtul datoriei un deziderat imediat. Dimpotriva. demonstrativa. autoimpuse. instrumentele inestimabile sunt inteligenta ~ilogica. atribute care pentru . chiar daca acestea sunt gasite uneori sublime. iar in efortul delimitarilor distincte. gre~eala nu lipse~te. Teama de schimbare a patternului activitatii cotidiene. din acest motiv. ci ~i obsesionalitatea ~i prudenta. ei i~i propun teluri inalte iar. oricare altul. Din perspectiva obsesionala. Orice incercare de modificare. Despre ei se poate afirma ca "nu vad padurea din cauza copacilor". fiind suprainvestita completarea antinomica a acesteia: "munce~te ca ~i cum ai trai 0 ve~nicie". Reducerea diapazonului dispozitional. Adepti ai stabilitatii ~i conservatori prin definitie. indeob~te parcimonioasa. Con~tiinciozitate. compromis ~i coruptie. obsesiv-compulsivul crede ca numai el poate indeplini activitatea respectiva ~ide aceea suporta greu sau nu accepta ca altcineva sa-i tina I I I 156 l~ . De~i obsesivi. ei pun in surdina atat exprimarea afectelor pozitive cat ~i a celor negative. Neincredere in reprezentare. ai detaliilor care Ie ocupa cea mai mare parte a existentei ~i. 7. mtina este asimilata cu armonia. Pentru ei. in mediul familial sau profesional. prietenii. inflexibilitate. desta~urat dupa un pattern previzibil. 157 "traie~te ca ~i cum ai muri maine" Ie ramfme necunoscuta sau in mod incon~tient ignorata. Perfectionismul conduitei i~i gase~te sublimarea in corectitudinea silogismului. transformare sau schimbare este triiita ca 0 agresionare ~i de aceea el lupta cu inver~unare ca "totul sa ram an a cum este". rigori sau stH de viatiL Din aceasta cauza ei pot avea dificultati relationale. reala. Identificat cu datoria ~i cu munca. intmcat ceilalti nu pot sau nu vor sa se conformeze acestor "maniaci" ai ordinii ~i corectitudinii. calatorii. iar binecunoscuta deviza locul. Incapacitate de exprimare a sentimentelor tandre. de care rareori sunt satisfacuti. a locului de munca. Intoleranta fata de indiferenta. lipsita de relaxare ori 0 continua mobilizare. obsesivo-compulsivii sunt. este 0 comunicare actionala ~i descriptiv-narativa. iar schimbarea cu anomia. in timp ce lupta pentru stabilitate simbolizeaza datoria.- _ . tandretea obsesivului se exprima prin grija. necesara. intarziind sau impiedicand realizarea lor. viata. Promotori ai inaltelor principii justitiare ~i morale. este i~i sacrifica in mod con~tient toate momentele~i asale existentei: odihna. in consecinta. a locuintei. intrucat el considera ca unde-i yorba multa. cu atat mai putin. disciplina este un principiu de existenta. Exigenta fata de ceila1ti ~i tendinta de a Ie impune propriile standarde. Militanti ai standardelor inalte. analitismul excesiv ~i perfectionismul ii retine. intrucat aceasta presupune un efort de adaptare de care el nu se simte in stare. sarbatoare. Ei sunt oamenii cu un inalt simt moral. Cel cu tulburare obsesiv-compulsiva are oroare de schimbare. cu 0 structura psihica inflexibila. De fapt.1.personalitatea obsesiva nu sunt doar norme de conduita. fata de persoanele apropiate ~i dragi. Performeri ai analitismului.2. devalorizarea ~i dezavuarea conduitelor calauzite de afect sau sentimente. caracteristica congruenta cu stilul sau comportamental. Trasaturi asociate sau facultative {naWi valorizare a conduitelor rationale. concedii. militanti ~i. fiindu-Ie straina ~i improprie 0 manifestare afectiva ~i. care nu poate implica afecte sau sentimente. Triisaturi caracteristice sau esentiale Inalta valorizare a reglementarilor. ci principii de existenta. se refera cu predilectie la lucruri concrete. a modului de existenta. pacientii cu tulburare obsesiv-compulsiva prezinta 0 slaM capacitate de rezonanta afectiva. structural.

integrate in trasaturik psihologice generale ale personalitatii masculine ~i. pedant desfa~urate. dificuWiti de deliberare. ocazionate de situatii stresante sau frustrante. sunt grupuri sociaIe sau largi ansambluri nationale ori etnice. Totodata. obi~nuinte. intr-o continua consolidare. Comp1icatii Una dintre cele mai redutabile compIicatii este aparitia schizofreniei. evolutia tulburarii obsesiv-compulsive de personalitate este variabila. care prezinta intr-un anumit grad trasaturile mai sus mentionate ~i tulburarea obsesiv-compulsiva de personalitate. dar nu exista studii care sa ateste ~i 0 cre~tere a prevalentei tulburarii anancaste de personalitate printre membrii acestor culturi. iar pacientii devin relativ tandri. Desi . Observatiile . pot apare obsesii propriu-zise sau fobii care detem1ina un anumit grad de invalidare functionala sau profesionala. Evolutie Dqi bine structurata. persoana respectiva poate dezvolta () depresie majora. in culturile caracterizate prin mundi. nu trebuie omis faptul c. este incapabil de inaintare. tocmai de aceea. se poate vorbi de 0 tulburare obsesiv-compulsiva de personalitate. Corectitudinea. Diagnostic pozitiv Exista riscul confuziei intre personalitatea obsesiva. nu trebuiesc incluse trasaturi care exprima uzante. 158 /59 . 8. 9. numai cand trasaturile anterior prezentate se caracterizeaza prin inflexibilitate. a carol' caracteristica (chiar definitorie) este "setea de viata". Din aceasta perspectiva. ci inmanunchiate dupa legi nescrise ce confera consistenta sistemului respectiv de personalitate. patternuri sau stiluri comportamentale. mai ales dind tulburarea a debutat in adolescenta. l11aiapropiate ~i. Fara indoiala ca trasaturile personalitatii obsesiv-compulsive sunt l11Ji asemanatoare. El l1U trebuie confundat insa cu dezvoltarea unei schizofrenii la 0 perSOJl1[l cu tulburare obsesiv-compulsiva. studiile din domeniu nu au evidentiat . ' 7. 7. De fapt. Indecizie. odata cu intrarea in viata aduIta. probitatea.2. din cauza activiUitii intense. In consecinta. Trasaturi diferentiale de sex. in momente nefavorabile. trasaturile fiecami tip de personalitate nu sunt intamplator alaturate. nu poate avea relatii sociale ~i empatice dezvoltate. . actioneaza prin invaluire ~i de aceea el. ca ~i du~manul. Un om cu rigiditate. Trasaturi diferential-culturale. ordine ~i punctualitate se constata 0 prevalenta mai inalta a trasaturilor de obsesionalitate. procentul acestor manifestari este mai mare la barbati. care prezinta aceleJ~i trasaturi a~a cum au fost prezentate.. acesta constituie 0 realitate. Adept al pa~ilor marunti. fapt ilustrat prin indecizie ~i incapacitate de deliberare. durata ~i disfunctionalitate. uneori limitate la probleme strict necesare sau utilitare. 7. in evaluarea tulburarii obsesiv-compulsive de personalitate. analitismul ~i inflexibilitatea sunt concordante cu pmdenta. Cll atat mai necesara cu cat opinia actllala a clinicienilor este de a aduce tulburarile personalitatii din aria normalitatii in 'aria psihopatoiogici clinice.J J . un debut obsesivo-compulsiv al schizofreniei. slaM empatie ~iinflexibilitate. 0 accentuare a trasiHurilor ~i manifestarilor obsesiv-compulsive. relationabili. Tocmai de aceea. si studiile efectuate asupra persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsiva au evidentiat prevalenta dubla a acestei conditii la Mrbati fata de femei. Trasaturi diferentiale . Pentru el. relatii1e sunt deseori sacrificate.3. dupa decenii de evolutie a tulburarii obsesiv-compulsive. in eventualitatea aparitiei tulburarii. la 0 investigatie a tulburarilor depresiw prin tehnici proiective. eroarea. trasaturile mai sus-mentionate ale personalitatii obsesiv-compulsive impun ~i 0 aHa trasatura constant intftlnita in practica. Ulterior. fiind pastrate numai cele strict profesionale.3. De fapt. dar nereliefata in studii: pmdenta. trasaturile se intercoreleaza ~i se conditioneaza reciproc. 10. dupa cum altele pot fi definite prin "devotamentul"sau"cultul muncii". traditii. Se impune totu~i 0 precizare. Cu toate acestea. nuantati ~i maleabili. Alteori.'\ avansarea in varsta aduce 0 ingro~are. astfel.3. care sunt caracteristici ale gmpurilor culturale.1. nu vin din fata ci se insinueaza lateral. pe acest fundal.Relatii interpersonale reduse. se cheama intre ele spre a construi unitatea sistemului psihologic al persoanei. trasaturilc psihopatologice se atenueaza. Astfel. Trasaturile obsesionale pot constitui caracteristici socio-culturale. obsesiv-compulsivul este un om cu ochii in patru.in mare l11aSUra. obiceiuri. Pe de alUi parte. mai mult. am avut posibilitatea sa constat ca un numur semniticativ dintre pacientii cu stari depresive prezentau manifesturi clinice obsesiv-compulsive. dezadaptabilitate. Ca atare.

care este caracterizata prin compulsiuni ~i obsesii propriu-zise ~i nu prin trasaturi obsesive. se bazeaza pe rezultatele obtinute de pacientii cu tulburare obse160 siv-compulsiva ~i. Abordare terapeutica 12. iar ca recomandari particulare pot fi retinute urmatoarele: _psihoterapia rogersiana (nondirectiva) constituie metoda preferata de dltre ace~ti pacienti ~i u~or de instituit de catre psihoterapeuti.. spre deosebire de cei cu tulburare obsesiv-compulsiva de personalitate. ~r~~~}-~~~-:~_~-::~: ~ :. care sunt continuu nemultumiti ~i autocritici. Psihofarmacologia. _ terapia comportamentaH'i se inscrie ca 0 eventualitate bazata pe receptivitatea pacientilor la recompensa pe care trebuie sa le-o acorde terapeutul.11. Tulburarea dissociala de personalitate prezinta in comun lipsa de generozitate. pina cu actiune anticonvulsivanta). Totu~i. se spera ca acelea~i medicamente ar putea fi eficace ~i in aceasta tulburare de personalitate. psihoterapia in astfel de cazuri este indelungata. _ psihoterapeutul trebuie prevenit ca inflexibilitatea acestor pacienti ii poate provoca apariiia unui contratransfer negativ. Tulburarea schizoida de personalitate aduce in discutie deta~area sociala. daca poate depa~i primele 4 . "'" Teologul 161 . Diagnostic diferential Cea mai diflcila diferentiere este intre tulburarea obsesiv-compulsiva de personalitate ~i tulburarea obsesiv-compulsiva (respectiv nevroza obsesiv-compulsiva). Dintre aeeste medicamente citam c10nazepamul (0 benzodiaze. _ indiferent de metoda utilizata.2. prin analogie. care.5 ~edinte. clomipramina (Anafranil) ~i fluoxetina (Prozac). _ psihoterapia in grup constituie 0 abordare dura pentru pacient. invalidarea funqionala ~i durata relativ redusa sunt argumente decisive pentru diagnosticul de tulburare obsesiv-compulsiva. iar la obsesivo-compulsivi ca 0 retinere fata de cheltuieli nenecesare. ar putea beneficia de atmosfera terapeutica a grupului. -:-. Tulburarea narcisica de personalitate are ca element comun unele manifestari (in fond aspiratii) de perfectionism. Desigur. 12. cu rezultate paqiale. narcisicii sunt incredintati di au ~i atins perfectiunea ~i se comporta ca atare. dificila.. 12. nou introdusa in acest domeniu clinic. care la ei este structuraUi. psihoterapia individuala cunoa~te aici indicatia de electie. care aici se manifesta prin sfldare ~i cinism.. substante eu care au fost obtinute suceese in tulburarea obsesiv-eompulsiva.1. in timp ce la obsesiv-compulsivi aceasta deta~are are la baza disconfortul afectiv (determinat de aceste relatii sociale) ~i devotiunea pentru munca.

Statut nosografic actual Aceasta entitate nosografica reprezinta un exemplu pentru ceea ce putem denumi nosomorfoza clinica. 1992).ionale a Maladiilor (lCD-X. 204).J 5. purtatorul spiritului european in noso162 . dupa ciitiva ani. La randu1 ei. polariza (in jurul ei) celelalte tulburari de personalitate. In felul acesta. (1994) a ~i eliminat-o din nosografie. cealalta taxinomie intemationala. dupa cristalizarea trasaturilor definitorii ale personalita1. 3.inerii.iona1-instabila urmeaza sa se inserie in muzeul nosografiei psihiatrice alaturi de neurastenie. Astfel.inuta cu 0 tot mai slaM reliabilitate in Europa. 7. taxinomia cea mai radicala.ional-instabila a personalitatii a fost ignorata de taxinomia americana (DSM -IV. psihopatia impulsiva. noso1ogia ~itaxinomia americana.ionala. clinica ~inosografica. (1994) orientata (1ntr-o riscanta hazardare) spre reevaluare ~iinnoire. lCD-X. tulburarea emotional-instabila ne apare astazi ca un meteor inscris pe traiectoria no sografiei psihiatrice a secolului nostru. autointitulata "revolutionara". Sinonimii. Altfel spus. 6.ei. Definitie In definiiia tulburarii emoiional-instabile sunt implicate trasaturile cardinale ale acesteia ~i anume "instabilitatea afectiva ~i tendinta marcata de a aciiona impulsiv. Actualmente nu se eunosc date de prevalenia reliabile. conservatorism ~i orgoliu. ilustrata prin DSM-IV. Debut Tulburarea emoiional-instabila apare la varsta adultului tfm5. reprezentilnd aproximativ 80% din aceasta zona nosografica. pre cum ~i sub aspectul continutului clinic. tulburarea de personalitate emo1. . in mod progresiv au fost anexate diferite teritorii.INSTABILA A PERSONALlTATIl . iar ceva mai inainte Austro-Ungaria au trecut in istorie. Tu1burarea emo1. E. 4. a carei prudenta ~i circumspectie tradeaza conservatorismul. astfel incat este riscant sa punem acest diagnostic la varsta adoleseen1. In schimb. care. a coborat treptat spre neant ~i uitare. preeum ~i a alcoolomaniei ~i toxieomaniei. rara a-i argumenta insa necesitatea men1.iona1-instabila. cea europeana. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice Din aria clinica a acestei tulburari de personalitate.ionala ~i tulburarea borderline. 1992. acestea se atenueaza ~i dispar. tulburarea instabil-emoiionala prezinta cea mai inaIta prevalenia din ansamblul "psihopatiilor". calauzit de eircumspeciie. se intalne~te 0 prevalenta superioara a tulburarilor dispozitionale. numero~i adolescenti prezinta trasaturi ~i manifestari clinice emo1. dupa ce a constituit un proto tip al psihiatriei extra muros. care au fost insu~ite de alte entitati nosografice ~i in primul rand de tulburarea de personalitate 163 . parafrenie sau melancolia de involutie. care. logia ~i taxinomia psihiatrica. Far[t indoiala. Din aceasta perspectiva. Astfel. 1994) ~i men1. ca ~iUniunea Sovietica ~i Cehoslovacia. dupa ce a atins zenitul in anii '60. 2. Factorii corelativ-etiologici Comparativ eu familiile martor. sfidfmd pana ~i scrupuful unei explicatii. cazurile respective fiind disputate intre tulburarea instabil-emo1.TULBURAREA EMOTIONAL~ . rara luarea in consideratie a eonsecintelor" (lCD-X. in mod reliabil. practic sinonima cu tulburarea instabilemo1. descrisa la inceputul acestui secol (de ditre fondatorul nosografiei psihiatrice. continua sa prezinte aceasta entitate. de fapt 0 palida consolare pentru 0 necesarajustificare. statutul nosografic ~inecesitatea mentinerii lui. p.ii insului. Date epidemiologice Conform datelor traditionale. (1992). ilustrata prin DSM-IV. euprindea aproximativ 80% din ansamblul cazurilor de psihopatie. tulburarea de personalitate emotional-instabila este actualmente dezinvestita atilt sub aspectul nosografic. a~a cum Jugoslavia. in familiile pacieniilor cu tulburare de personalitate emotional-instabiUi. includere Tulburarea de personalitate emotional-instabila este sinonima cu psihopatia impulsiva ~i include psihopatia exploziva ca ~i personalitatea agresiva. nu mai aminte~te de tulburarea emo1. 0 descrie in ultima editie a Clasificarii Interna1.ional-instabile dar. Kraepelin).r. rara a-i argumenta insa. In mod concret. 1.

Aceasta comorbiditate. dar numai cristalizarea lor in viata adulta poate conferi continut tulburarii de personalitate emotional-instabile. mai ales. . de asemenea. depresiva. pasiv-agresiva etc. non deliberative. aparitia starilor depresive sau anxioase determina 0 limitare sau 0 reducere a disponibilitatilor ~i a perf ormantelor profesionale. Trasaturi clinice diferentiale Factori etnici.J . suicidul. Din perspectiva clinica. spore~te riscul actelor psihiatrico-judiciare. acestei tulburari de personalitate is-au descris (in lCD-X. 9. _ incercarea de limitare. violente. domeniul sau clinic a fost redus in mod semnificativ. apreciate ca "explozii comportamentale". _ minimalizarea sau ignorarea de catre persoana in cauza a consecintelor negative ce apar in urma acte10r ~imanifestarilor impulsive. evolutia este constanta ~i relativ continua pe parcursul vietii adulte. astfel incat. . culturali. Intre aceste doua tipuri. mai ales in cea de-a treia sau a patra decada a existentei. Varsta imprima. _ instabilitate ~i versatilitate dispozitionala. in ultima versiune a ICD-X (1992) inta1nim formuHiri ca cele care urmeaza: _ tipul borderline prime~te un statut nosografic propriu sub forma "tulburare de personalitate-tip borderline". nu Ii se pot incredinta actiuni. _ apreciere retrospectiva realista ~i critica. pentru ambele tipuri. 1990) doua forme clinice . _ capacitate de reiterare (in urma unor incitatii asemanatoare) a izbucnirilor emotionale. prin toxicomanie sau prin alcoolomanie.. 164 i I . _ tipul impulsiv este edulcorat ~i prezentat sub forma "tulburare de personalitate emotional-instabila". Ca ~i in cazul altor tulburari de personalitate ~i aici. 10. in aspectul tabloului clinic al tulburarii emotionalinstabile.' si"anume: _ tulburarea de personalitate emotiona1-instabila forma impulsiva. la randul ei. Aprecierea critica retrospectiva a propriilor izbucniri coleroase (in pofida faptului ca erau intrucatva justificate) determina retragerea investitiilor grupului profesional sau social. datorita faptului ca drogul sau alcoolul reduc in mare masura sau anuleaza frana volitionala ~i a~a precara in aceste cazuri. proiecte sau misiuni. Invalidare functionala . rasiali determina diferenta in prevalenta ~i. prin labilitatea dispozitionala. In functie de aspectul clinic al trasaturilor psihopatologice. deseori urmata de scuze ~i regrete. iar uneori a capacitatii de functionare sociofamiliala. Complicatii Tulburarea emotional-instabila se poate complica. pre cum ~i consecinta relativ frecventa a acesteia. De asemenea. poate provoca acte coleroase. Prin incapacitatea de stapanire a afectelor. Din aceste motive. care: _ este mai rara la popoarele orientale comparativ cu cele occidentale. inregistrand 0 oarecare aplatizare pe versantul descendent al existentei.este mai frecventa la protestanti decat la catolici ~i la popoarele latine comparativ cu cele slave. 0 patomorfoza a trasaturilor emotional-instabile (frecvente la adolescenta). limitandu-se actualmente la: _ manifesHiri impulsive. se inscriu drept complicatii severe ale tulburarii emotional-instabile. _tulburarea de personalitate emotional-instabi1a forma borderline. In plus.este mai rara in zone Ie nordice decat in cele sudice. deosebirile erau nesemnificative. anumite trasaturi erau repetate. In evolutia acestei tulburari de personalitate 0 influenta semnificativa 0 exercita situatiile psihostresante ~imai ales frustrante. cu manifesHiri clastice care uneori au implicatii medico-judiciare. distimia ca ~i depresia majora. consecutive unor incitatii minore din ambianta. Evolutie . independente de conditiile ambiantei.borderline. 8. care de-. 11. 165 U . opozitie sau de aprobare a manifestarilor impulsive. aceste persoane nu pot fi investite cu functii. in forma identica. termina 0 exacerbare a manifestarilor clinice sau veritabile "decompensari" depresiv-anxioase care impun un tratament specific.

prin dispozitia depresiva ~iprin "tendinta de atribuire" (a pierderilor. fad a neglija metode mai superficiale din registrul psihoterapiei suportive. in timpul meselor. dopamina ~i acetilcolina.intelegerea ~i acceptarea autentica de catre pacient a relatiilor sale inadecvate. Herphonal-ul (Trimipramina). Faza depresiva a ciclotimiei. Contine. tulburarea emotional-instabiUi se deosebe~te de aceasta prin aprecierea realista ~i regretul manifestarilor indezirabile. Totu~i. care prezinta ca elemente comune cu tulburarea emotional-instabila labilitatea afectiva. Cand la tulburarile clinice susmentionate se adauga depresia. 12. aici cu atat mai benefice cu cat pacientul percepe slaba incredere a membrilor grupului familial sall profesional. a interesului. ca ~i in binecunoscuta decompensare depresiva. dar se distinge de aceasta prin sentimentul de "vid interior" ca ~i prin sentimentul inconsistentei identitatii.1. Ca ~i in cazul altoI' tulburari de personalitate ~i pentru tulburarea emotional-instabila pot fi facute unele recomandari care vizeaza: . 167 166 . TratamentuI psihofarmacologic este oportun in situatiiIe ~i in perioadele de rejectare. cu reducerea interesului. Tulburarile de dispozitie de care trebuie diferentiaUi tulburarea emotional-instabiUi sunt: Distimia. Diagnostic diferential Tulburarea de personalitate emotional-instabila trebuie diferentiatade: _alte tulburari de personalitate. manifestari clastice. Alte tulburari de personalitate care trebuiesc diferentiate de tulburarea emotional-instabila: Tulburarea de personalitate de tip borderline prezinta ca elemente clinice comune cu tulburarea emotional-instabila impulsivitatea manifestarilor ~i versatilitatea relatiilor. va fi restrictiv ca doze ~i durate. anxietatea ~i instabilitatea psihica pot fi estompate sau remise prin administrarea de Tioridazin (Melleril). doza recomandabila fiind de 25 mg cu administrare vesperala. impulsivitatea.realizarea unei "aliante terapeutice". incapacitatea de a invata din experientele negative ~ireiterarea manifestarilor negative. sedativa ~i antidepresiva. e~ecurilor ~i nerealizarilor) situatiilor nefavorabile ca ~i persoanelor rau intentionate din jur ~i nicidecum propriei persoane.12. tratamentul psihofarmacologic al acestei conditii. Dintre numeroasele metode se poate recurge la psihoterapia cognitiva. anumite trasaturi clinice comune cu tulburarea emotionalinstabila ~i anume: iritabilitatea. absenta arogantei dispretuitoare ca ~i a violarii normelor ~i regulilor sociale. cu un incert statut nosografic. Tulburarea de personalitate de tip dissocial. Substanta produce 0 stabilizare emotionala prin eliberarea. Totu~i. in doze de 3 ml pe zi. in doze de 20 mg pe zi (dr. irascibilitatea ~i impulsivitatea. Tanakan-ul (Extractul de Ginkgo-Biloba) poate fi utilizat cu succes. astfel. care se diferentiaza de tulburarea emotional-instabila prin fazele expansive din antecedente ~iprin dispozitia depresiva relativ constanta. prin actiunea sa anxiolitica.1. Abordare terapeuticli 13. ca ~i a reactiilor ~i raspunsurilor deseori inoportune sau disproportionate. Desigur. dezinvestire.2. psihoterapia constituie abordarea terapeutica majora pentru tulburarea de personalitate emotional-instabil3. recaptarea ~i catabolizarea unoI' neurotransmitatori ca noradrenalina.. distimia se deosebqte pI'in diminuarea sau pierderea placerii. de asemenea. 13. . de 5 mg) 1+ 1+2 seara.2. disponibiliUitilor ~iperformantelor. 13. 12. se dovede~te medicamentul de electie. _ tulburari de dispozitie.

In plus. eu un anumit grad de anxietate ~i nesiguran~a. El descrie ace~ti oameni ca lini~ti~i. pierderea unui parinte in copilarie. Date epidemiologice Nu exista date de prevalenta care sa se bucure de validitate. 1994. inalt investite in plan socio-profesional. responsabil. La randul sau. Din perspectiva generaIa ~i sintetica. Schneider (1950) vede in aceasta depresie constanta.serio~i. implicarea axului hipotalamo-hipofizo-suprarenal cu perturbari ale aminelor noradrenergice ~i serotoninergice. 4. Se constata insa ca factorii incrimina~i in etiologia tulburarilor dispozitionale pot fi intalni~i ~i aici. realizarea. 1. 1995. B. 6. 1994. 747). el considera ca tulburarea depresivli a personalita~ii are mai putemiee eorelatii cu alte tulburari de personalitate sau eu personalitatea normala decat cu bolile dispozitiei. 168 I I '~ . De asemenea. Factori corelativ-etiologici Nu au fost evidentiate cauze specifice ale acestei conditii. chiar . Gunderson. cu sim~l datoriei.A. Trasaturi caracteristice sau esentiale . Definitie In mod discursiv. ca forma atenuata a depresiei. pe care ar putea apare episoade depresive sau maniacale. 2. 732). in studiile lui E. ca dealtfel ~i in bolile depresive. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice 6. 3. 1457). Cel care contureaza tabloul clinic al tulburarii depresive de personalitate este insa Kurt Schneider (1950). Kretschmer apropie depresia de fundal (depresia. A Exclusa din ultima edWe a ICD-X (1992) ca ~i din DSM-III-R (1987) este reintrodusa in DSM-IV (1994) in paragraful "Categorii diagnostice care necesiHi studii suplimentare" . 0 tulburare de personalitate. Grebb. refuzandu-~i bucuria sau chiar relaxarea. I tern pervaziv de tristete ~ipesimism. de~i se precizeaza ca aceasUi conditie apare "la inceputul vietii adulte" (DSM-IV. exigent cu sine. succesul. incapabili de a se relaxa. dar eu un accent particular asupra dependentei excesive a acestor persoane de dragostea ~ide suportul unei persoane puternice.TULBURARl DE PERSONALITATE iN CURS DE VALIDARE TULBURAREA DEPRESIV A PERSONALITATII . lipsa de bucurie ~inefericire" (DSM-IV. 169 I I . Totu~i. Kraepelin ~i E. autostirna redusa.. Se consemneaza totodata ca rata pe sexe este egala. sceptici.. Schneider. se apreciaza ca tulburarea depresiva de personalitate pare a fi comuna" (H.incapacitate de a trai satisfactia. de a se bucura. Istorie Tulburarea depresiva a personalitatii W afla sorgintea la inceputul secolului nostru.J. Kraepelin (1921). precum ~i prezenta tulburarii depresive de personalitate la rude de gradul intai ale unui pacient cu boala depresiva. . care apar la inceputul vietii adulte ~i se manifesta intr-o varietate de contexte .constiincios. aceasta conditie este definita printr-un "patI . J. p. Kretschmer (1924) descrie temperamentul depresiv. care au la baza un sentiment persistent de descurajare. pot favoriza aparitia tulburarii depresive de personalitate. care vorbe~te de 0 depresie de fundal. p. K. Studii biochimice au evidentiat. Sadock. Debut Nici asupra debutului tulburarii depresive de personalitate nu exista studii valide. in special.1. subclinica. pasivitate ~i expresie inhibata de agresivitati" (G. pe care 0 inscrie in clasifiearea sa. Dadi E. "pe baza prevalentei tulburarilor depresive in populatia generala. ca fapt temperamental) de bolile dispozitiei. de autocriticism. J. 1994. Studiile genetice ilustreaza 0 cre~tere a prevalentei tulburarilor depresive in familiile acestor pacienti. E. 732). . Katharine Phillips. evenimente vitale ~i. 5. aceasta tulburare este caracterizata printr-un "pattern pervaziv de cogni~ii ~i comportamente depresive. p. Kaplan. psihanaliza este preocupata de tulburarea depresiva a personalitatii.I. p. disciplinat. pe care 0 prezinta sub un tablou clinic asemanator cu acel descris de K.

Evolutie . prin caracterul episodic (de~i cu durata indelungata al manifesHirilor) ca ~i prin prezenta un or factori precipitanti ai debutului. pesimism. . In mai mare masura dedit in cazul altor tulburari de personalitate.2. recomandam extractul standardizat de Ginkgo-biloba. Dupa cum sa mai precizat. Observatii noi atrag atentia asupra antidepresivelor cu actiune serotoninergica pre cum Sertralina (Zoloft). la varste mai avansate. _ trairea prezentului sub aura indoielii ~i scepticismului. carora Ie aplica acelea~i riguroase standarde. cu momente de catarsis afectiv desta~urat cu discretie. Abordare terapeutica 9. se autoanalizeaza cu severitate. _ tendinta de ezitare. nu poate fi ignorata psihoterapia cognitiva. Printre antidepresivele reputate mentionam Hydiphen-ul (Clomipramina). In plus.1. fapt care impune un tratament antidepresiv specific. 9. de indecizie. _ sentimente de inadecvare ~i trairea unei stari cronice de siderare a dispozitiei ~i volitiei. In cazurile in care fenomenologia clinica nu este exacerbata ~i in cure terapeutice de durata. Au fost. Acesta are in vedere atilt 0 ameliorare efectiva a starii clinice a pacientului. un antidepresiv "timoleptic". _ proiec~ie a rigorilor autoimpuse. fiind lipsit de efecte secundare negative ~i implicit de contraindicatii. respectiv Tanakan. in . pe fondul tulburarii depresive de personalitate se poate suprapune 0 tulburare distimica sau 0 tulburare depresiva majora. in timpul meselor principale sau 3 tablete pe zi). comunicate rezultate favorabile prin participarea acestor pacienti la psihoterapia de grup. _ tendin~a de a suferi in tacere. cu administrare vesperala. Atat fenomenologia clinica pre cum ~inatura acestei conditii a mentin in spectrul depresiei. Abordarea psihoterapeutica. Tulburarea distimica.2. nonasertivitate ~i autoculpabilizare. _ anticipari ~i expectatii (pe care Ie prezinta ca premonitii) negative asupra desta~urarii ulterioare a evenimentelor. traita sub spectrul imprevizibil al riscului ~i e~ecului. psihoterapia constituie abordarea "de electie". este ilustrata clinic printr-o mai mare fluctuatie a dispozitiei. in solitudine. J pofida indiciilor ~i constatarilor contrarii. _ linistiti.intransigent. _ autocritici. Tanakanul se bucura de 0 toleranta excelenta. pesimisti. 6. . 8. . minimalizarea sau scotomizarea succeselor . se culpabilizeaza. 9. derogativi ~i denigratori ai activitatii ~i persoanei lor. nonasertivi. introvertiti. dificultati in deliberare ~i teama de dezaprobare. a autoexigentei asupra celorlalti. _ grija excesiva ~i continua asupra existentei ~i activitatii. Diagnostic diferen~ial Trasaturi depresive ale unei personalita~i normale ilustrate prin introversie. sub forma de solutie (1 ml x 3 pe zi. nu provoaca tulburare marcata ~i nici invalidare socio-profesionala. Abordarea psihofarmacologica. _ tendin~a de analiza selectiva ~i riguroasa a neimplinirilor ~i esecurilor celorlalti' si . Se considera ca in tulburarea depresiva a personaliHitii. cat ~i 0 evitare a "complicatiilor". Din ansamblul metodelor terapeutice este de preferat psihoterapia rogersiana (centrata pe pacient) cu care s-au obtinut rezultate semnificative. Spre deosebire de tulburarea depresiva a personalitatii acestea nu au un pattem pervaziv. Fiind yorba de 0 tulburare depresiva. care prin actiunea sa farmacodinamica se afla in centrul scalei antidepresivelor (cuprinsa intre polul timoleptic ~i timetetic). pasivitate. care-l ajuta pe eel in cauza sa descifreze ~i sa-~i clarifice distorsiunile cognitive. de asemenea. in doze de 25-50 mg/zi. Pentru sitllatiile in care depresia este interferata de anxietate am obtinut rezultate favorabile cu Herphonal (Trimipramina). Trasaturi facultative sau asociate _ autostima redusa ~i 0 mare disponibilitate pentru autoculpabilizare ~i chiar autoblamare. aici evolutia cronica este mai elocventa. . 170 7J . 7. acestora. _ judeditori exigenti. deci sedativ ~i anxiolitic. doze Ie uzuale aici fiind de 25+25 mg (orele 17 ~i 21) sall 0 fiola (25 mg) vesperal. uneori necrutatori ai comportamentului ~i activitatii celorlalti. in doze de 25 mg pe zi. printre care sunt mentionate distimia ~i depresia majora.

Cu un accent particular asupra caracterului oral. Factori corelativ-etiologici In tulburarea pasiv-agresiva nu au fost evidentiati factori etiologici relativ specifiei. Schneider (1923. iar pe de alta parte nu pot renunta la serviciile ~i la suportul grupului parental. Este un fenomen psihodi172 Un fenomen asemanator este intalnit la unii adolescenti. este estimata la "1-3% din populatia general a ~i la 2-8% din populatia clinica" (G. care pe de 0 parte doresc sa-~i obtina un grad mai inalt de autonomie. ca ~i printr-o atitudine negativista" (G. Debut Nu au fost raportate date asupra debutului tulburarii pasiv-agresive.V. personalitatea femeii prezinta un risc mai mare pentru aceasta tulburare. 1950) sub numele de depresie cu temperament diu. Gunderson. totu~i. 173 i . oricum.J. Pe de alta parte. 5. inhibandu-Ie sau blocandu-Ie disponibilitatea afirmarii personaIe. 1458). Istoric Un tablou clinic asemfmator cu acela al tulburarii pasiv-agresive a descris K. 6. se eonsidera ca unii parinti (probabil din cauza propriilor confliete) devin autoritari sau agresivi eu copiii. Date epidemiologice Prevalenta tulburarii pasiv-agresive. termenul de pasiv-agresiv are un grad inalt de specificitate. 0 teama pentru ceea ce se va intampla. datorita aspectelor contradictorii ale psihismului intaInite relativ frecvent in aceste perioade. Rolul anxietatii. Katharine Phillips. Abraham (1924) aduce din psihanaliza 0 descriere asemanatoare cu aceea a conationalului sau K. K. care incearca sa marginalizeze anumiti in~i pe criterii etnice sau rasiale. partenerul (mai ales dnd este puternic ~i agresiv) poate descuraja sau sanctiona eforturile sale de autoafirmare. din perspectiva psihologiei diferentiale. In privinta prevalentei pe sexe.- U . p. in viata. p. consemnata chiar in definitia tulburarii. Gunderson. 0 teama proiectata in vii tor. Sinonimii. 4. TULBURAREA P ASIV . pacientul invata ca nu-~i poate exprima intentiile ~i dorintele in mod deschis ~i direct. Exclusa din ultima editie a ICD-X (1992) este mentinuta in DSMIV (1994) la capitolul "Categorii diagnostice care necesiHi studii suplimentare" . eopiii invata sa-~i deturneze ostilitatea ~i mania dinspre parinti spre propriullor Eu. Cu to ate acestea. In opinia noastra. datele existente sunt contradictorii. tabloul clinic descris de cei doi autori germani se aseamana in mare masura cu tabloul actual al distimiei. Alteori. morocanoase. si . includere Intruditva particular ~icontradictoriu. p. Definitie . 1994. un astfel de adolescent reediteaza paradigma in mod incon~tient in relatiile sale cu orice figura autoritara. In situatiile in care pacientul ar avea totu~i disponibilitati de a face fata. necunoscuta pana in ultimii ani. DSM-IV (1994) denume~te aeeasta conditie tulburare negativista de personalitate. fapt care ii reconsolideaza vechiul pattern de exprimare indirecta ~i Pasiva a ostilitatii . Totu~i.AGRESIV A A PERSONALITATII . cilrora nu Ie placea nimic ~i nu placeau pe mmem. generalizata. 1. Katharine Phyllips. 3. ranchiunoase. 1995. 1995. Schneider. creandu-i 0 stare de anxietate. cit. pacientul este marcat de 0 teama difuza. iar observatiile personale sunt nesemnificative pentru a oferi procente.namic de sanctionare a agresorului. 1458). Astfel. Intr-o astfel de situatie. maniei sale. intr-o apreciere generala. Totu~i teoria invatarii gase~te aici un grad semnifieativ de plauzibilitate. era yorba de persoane iritabile. Tulburarea pasiv-agresiva este caracterizata printr-un "pattern pervaziv de rezistenta pasiva la cererile de performanta profesionaUi ~i sociala adecvata. fapt care nu a permis crearea altora cu aceea~i semnificatie. 2. recomandam 0 rezerva in intentia de a pune acest diagnostic la varsta copilariei ~i mai ales la adolescenta. Uneori. Totodata. structura sa de personalitate llimpiedica pe pacient sa-~i elaboreze modalitati eficiente de a face fata. malitioase. Este anxietatea ca fapt de comorbiditate care inhibii pacientulin tendinta de a incerca un comportament direct ~i independent. Acest fapt mai poate fi constatat la anumite grupuri socio~culturale. se precizeaza ca ea "debuteaza timpuriu in viata adulta" (DSM-IV. 733).

se manifesta ca ursuzi. situatii favorabile sau un statut socio-profesional superior. Diagnosticul de tulburare pasiv-agresiva se pune cu relativa u~urinta. propriile-i insuccese.solicitare sau indemn. persoanelor. pe care 0 traie~te in plan fantasmatic. Un procent redus de pacienti diagnosticati ca pasiv-agresivi au dezvoltat. Evolutie . oferind astfel un diagnostic eronat. 175 . mai ales. consideram ca cele doua boE au debutat prin manifestari asemanatoare cu cele din tulburarea pas ivagresiva. in pofida agresivitatii pe care 0 resimte fat a de aceasta.2. 7. in general dupa cativa ani. Automanipularea in tendinta de explicare ~i. Temporizare sau amanare a raspunsului la mgaminte. practic. Caracterul indirect. schizofrenie. desigur limitate ~j nesistematizate. Astfel. care a fost diagnosticata ca tulburare pasiv-agresiva.1. de~i au convingerea nereu~itei lor ~i refuzul ostil de a propune indreptarea sau corectarea. evenimentelor. Dependenta ostiHi fata de persoana semnificativa cu care se afla in relatie. actuala distimie se aseamana cu tulburarea pasiv-agresiva atat sub aspectul manifestarilor clinice. Noncarismatici. ~i aici se pune problema unei depresii. actiuni sau situatii. lamentativitatii ~iheteroatribuirii insucceselor. cat ~i al evolutiei sau. in sensul ca pune pe seama celorlalti. amana. culpabilizandu-i. insuficient con~tientizata. Impresia ca sunt neintele~i. In afara distimiei. dar studiile de urmarire confirma in mica masura acest diagnostic. ne permit observatia ca mult mai multi pacienti cu schizofrenie intra in boala cu un comportament pasiv-agresiv. sugerat sau chiar disimulat al formuHirii cererilor. 8. indife174 rentei. sub 10% dintre pacientii reinternati pentru tulburare pasiv-agresiva prezentau. marginalizati sau chiar in~elati. este 0 trasatura strans corelata sau care poate fi derivata din rezistenta mai sus mentionata. dupa 0 perioada variabila. trasaturi ilustrate printr-o conduit a defetista asupra lumii. neconvingator. dupa aproximativ un deceniu. N eincredere in forte1e proprii ~islaba autostima. Ambivalenta in deliberare. Comportament lamentativ-atributiv. echivalent cu un refuz disimulat. Resentimente ~i invidie fata de colegii care au obtinut succese. morocano~i. Tdisaturi caracteristice sau esentiale Rezistenta la . arVigo~i ~i cinici. dar tace. Opozitie fata de autoritate (in special fata de figurile autoritare) ilustrata cu precadere in situatii profesionale sau sociale. ordin sau solicitare. Scepticism nedisimulat (expresie a unui masochism camuflat) a oricarei posibilitati . studiile de urmarire au relevat evolutia spre tulburari somatoforme cu evolutie cronica sau spre tulbudiri hipocondriace. Tdisaturi facultative sau asociate Retroflexia ostilitlitii fata de persoana semnificativa asupra propriei persoane ~i acceptarea masochista a limitarii ~ifrustrarii. iritabili. Complicatii De~i distimia sau schizofrenia sunt interpretate drept complicatii ale tulburarii pasiv-agresive. pierderi. Defect de relationare ~iintegrare. 9. Acceptarea (pasiv1i) ~i egoistli a planurilor ~i actiunilor persoanei semnificative (sot sau ~ef). Refuzul schimbarii ~i eliberarii din relatia de dependenta care nu-i permite 0 existenta libera ~i autocritica. al exprimarii dorintelor. insuficient apreciati.7. mai corect spus. schizofrenie. a~a cum am putut preciza in alt context. acesta sau se opune in mod direct. sau i~i exprima acordulin mod fonnal. cea mai mare parte dintre cei diagnosticati cu tulburare pasiv-agresiva erau depresivi. insatisfactiilor ~i frustrarilor proprii. 7. de schimbare sau deameliorare a starii sale. Tdisaturi psihologice ~ipsihopatologice . al persistentei trasaturilor. e~ecuri. Suicidul este 0 complicatie posibila dar. Intr-adevar. Anxietate secundara situatiilor in care defensa lor obi~nuita nu mai este posibila. datorita egoismului. constituie 0 expresie deghizata a pulsiunilor agresive ale pacientului. Observatii clinice. sau in conditiile in care sunt obligati sa accepte 0 schimbare. de fapt. de justificare a pozitiei lor de dependenta.

dimpotriva. psihoterapia suportiva a contribuit la obtinerea celor mai bune ~imai durabile rezultate. agresiva. dar numai in conditiile unei riguroase selectii. pe Hinga ameliorarea disponibilitatilor mnezice ~i a eficientei cognitive. prin evolutia sa indelungata. Tratamentul psihofarmacologic se instituie numai dind situatia clinica 11impune. prin po. dar mai ales caracterul contradictoriu. tulburarea pasiv-agresiva este corelata relativ frecvent cu anxietatea. diagnosticul de tulburare pasiv-agresiva se pune numai cand trasaturile sunt inflexibile. Abordarea psihofarmacologica. in atmosfera terapeutica a grupului. Dependenta. ca ~i ambiguitatea trairilor ~imanifesUirilor clinice ale acestor pacienti antreneaza 0 reala invalidare functionaHi. In aceste situatii se poate recurge la Hydiphen (Clomipramina). dozele vor fi moderate de 25+25 mg per oral sau fiole de 25 mg. rezultatele sale fiind apreciate ca "foarte utile". poate crea confuzii cu tulburarea pasiv-agresiva. 0 exprimare mai stricta ~i mai agresiva in formularea cererilor ~i a dole ante lor. a~a cum s-a constatat din descrierea c1inica. In situatiile in care depresia. Trasaturi pasiv-agresive intalnite in viata curenta la 0 personalitate norniala. _cu cat resentimentele pacientilor fata de ceilalti sunt mai intense. un produs antidepresiv ~i totodata anxiolitic-sedativ. anumite precautii dintre care mentionam: _ mai ales la inceputul curei de psihoterapie. de~i prezenta. diminuare a interesului ~i a placerii. Totodata. este investita cu bune rezultate. de care se deosebe~te insa prin mai mare instabilitate. cu disponibiIitatea suicidara consecutiva. Psihoterapia de grup a fost recent aplicata in tulburarea pasivagresiva. astfel de cazuri impun administrarea de Herphonal (Trimipramin). _abilitatea psihoterapeutului de a doza raspunsurile la solicitariIe pacientului (~tiut fiind faptul ca indeplinirea dorintelor sale ii consolideaza trasaturile. psihoterapeutul trebuie sa incurajeze foarte activ disponibilitatea de autoexprimare a pacientului.' limorfismul trasaturilor sale. medicament cu toleranta excelenta ~i lipsit de efecte secundare sau contraindicatii. mai putemica rezonanta afectiva. Desigur. Rezultate bune s-au obtinut. in doze de 25+50 mg pe zi administrate desigur predominant vesperal. I~tulburarea dependenta nu este intalnita ins a ostilitatea ~i ambiguitatea fata de partener ci. prin psihoterapie analitica. Tulburarea dependenta a personalWitii prezinta manifestari asemanatoare cu tulburarea pasiv-agresiva. poate crea confuzii cu tulburarea pasiv- Conform datelor din literatura. In astfel de situatii. un antidepresiv. Diagnostic diferential Distimia se aseamana cu tulburarea pasiv-agresiva prin lamentativitate. Tulburarea de granita (borderline) a personalitatii. larg aplicata in ultima perioada. pacientul dezvolta un contratransfer negativ fata de psihoterapeut. Intrucat. nevoia de ata~are ~i securizare. de asemenea. armata. ca ~i in cazul altor tulburari de personalitate. 12. mai ales in conditii de autoritate: serviciu riguros. In acest cadru se va insista asupra antrenamentului capacitatii de afirmare.2. 12. Invalidare functionaH'i . iar neindeplinirea lor ii acrediteaza ostilitatea) constituie cheia succesului in psihoterapia acestei conditii. de asemenea. scepticism. cu atat contratransferullor negativ (asupra psihoterapeutului) va fi mai putemic. 11. 176 177 . Abordare terapeutica 12. ~i aici. Aceasta este sporita de dificultatile de relationare ~ide integrare pe care Ie prezinta pacientul pasiv-agresiv. nu este putemic manifestata.10. de minimum doi ani. care ocupa 0 pozitie ortotimizanta centrala pe axa timoleptic-timetetic. care evolueaza sub 0 fenomenologie c1inica pasiv-agresiva.1. maladaptative ~i produc invalidare functionala. El are 0 actiune semnificativa asupra tulburarilor depresive. Desigur. nonimplicare. terapia cognitiv-comportamentala. Abordarea psihoterapeutica impune. . nu trebuie neglijata eventualitatea unei depresii atipice. inchisoare. pacientii pot beneficia de tratament cu Tanakan (extract standardizat de Ginkgo biloba).

pornindu-se de la momentul na~terii sal~ pana in prezent. Definitie Aceste conditii clinice alcatuiesc "un grup ce include modifidiri ale personalitatii ~i comportamentului adultilor. Asupra statutuIui nosografic al schimbarii persistente de personalitate Statutul nosografie al aeestor conditii este eontroversat.modificarea personalitatii apare pe 0 structura psihiea. in urma unei influente deosebit de puternice. la persoane tara tulburari de personalitate anterioara" (ICDX. la a earei elaborare au participat aproape 1. care poate apare in orice moment al 178 .0 modificare elocventa a personaliUitii insului. in pofida acestei largi acceptari. 0 struetura psihica Iabila sau dizannonica ~i un anumit grad de vulnerabilitate psihica. Sinonimii ~i corespondente 'in alte taxinomii Mai ales in a doua jumatate a secolului nostru. care este unnata de TULBURARI DE PERSONALITATE CONTROVERSATE Entitatile clinice care fac obiectul aceshli capitol. tocmai de aceea. inrudite cu tulburarile de personalitate. indiferent de armonia structurarii sau gradul ei de stabilitate. Precizari notional-semantice Aceste modificari sau schimbari persistente ale personalitatii se afla in strinsa corelatie cu tulburarile de personalitate. istorie ~i traditie. ~i . ea ~i in numeroase tari ale lumii. insidios) in di. Spre deosebire insa de tulburarile de personalitate. Susceptibile de a sehimba orice personalitate. Astfel. pe langii investigatia "actuaL1" predomina anali- 179 I J . (1992). in unele tari fiind aceeptat iar in alte1e contestat. ori dupa 0 boala psihica severa. . 1992).tulburarea personalWifii presupune existenta unui filon ereditar mai mult sau mai putin evident.0 cauza evidenta ~i brutala. in DSM-lII-R (I987).schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boala psihica.psihoze de detentie. au fost denumite Schimbari persistente ale personalWi!ii datorate unor situatii psihopatologice san unor conditii psihiatrice. In aceasta grupa au fost incluse doua entitati asemanatoare in plan clinic.psihoze carcerale. psihiatria europeana a fost preocupata de astfel de conditii clinice.vietii aduIte. in fapt diacronic. .modul de abordare clinica ~i de construqie nosografica. of Psychiatry Nu exista exp1icatii asupra acestei situatii (privind neacceptarea noilor conditii) dar putem emite unele explicatii. care pana atunci a avut 0 functionare corespunzatoare. care cunosc 0 anumita procesualitate prin modullor de aparitie ~imanifestare. care nu pot fi atribuite leziunii sau bolii cerebrale (lCD-X. 1990). in timp ce modificarea de personalitate apare Ia un moment dat. care se dezvolta dupa un stres catastrofic sau excesiv ~i prelungit.modificarea personalitatii apare dupa 0 situatie catastrofica.schimbari durabile ale personaliHitii neatribuibile unei boli sau leziuni cerebra Ie masive (lCD-X. p: 208) 2.experienta (concreta) de viata. aceste entitati cIinice sunt aceeptate. 1. DSM-IV (1994). intr-adevar catastrofice. . pe care le-a denumit: . dar diferite sub alte aspecte ~i mai ales etiopatogenic: . in Europa.schimbarea persistenta a personalitiitii dupa 0 traire catastrofi- . in care paeientul este anaJizat restrospectiv. 3. consideram ca tulburarea de personalitate se dezvolta. Altfel spus. cel putin sub aspect etiopatogenic. 4. timp -ce tuJburarea personaIitatii se dezvolta (in mod lent. Acestea au in vedere: . 1992. sografica Deosebiri in modul de abordare clinica ~i de constructie no- In Europa predomina modul de abordare analitic. In tapt. exprimat pein demersul anamnestic.modificari de personalitate persistente. ca ~i in Comprehensive Textbook of Psychiatry (1989 ~i 1994) sau in Oxford Textbook (1989) aceste noi entitati psihiatrice nu figureaza. . eu toate acestea. modificarile persistente ale personalitatii se disting prin: . cu exeeptia tarilor de Iimba engleza. . ca ~ide altele asemanatoare.' . Ele au fost preluate ~i reevaluate de expeqii OMS ~i inserate in lCD-X. .000 de psihiatri din 52 de tari ale lumii.

_aceste modificari ale personalitatii apar in urma unei trairi existentiale psihic-devastatoare sau dupa tulburari psihice severe ~iprelungite. Definitie .disparitia oricarei dorinte de afirmare sau de realizare. Deosebiri in experienta de viata. In felul acesta. diferente. inflexibil ~i dezadaptativ.stare de insecuritate ~i anxietate. accentul examenului clinic este pus pe hic et nunc. unde a fost elaborat DSM-ul. precum ~i pe un rationament clinic de orientare nomotetica . aceste entitati sunt caracterizate prin: _ modificari elocvente ~ipersistente ale modului de percepere.de 0 severitate extrema. survenitii in urma triiirii unei situatii existentiale vital-amenintiitoare.. . istorie ~i traditie. captivitate. prezinta: .•. pentru diagnosticul de schimbare a personaliHitii un criteriu . exprimatii in modul de a percepe. dar avem obligatia de a Ie sintetiza ~i prezenta. schimbari.retragere. tortura. •.pierderea disponibilitatii de relationare. dezadaptativii ~i persistentii a personalitiitii. proiectelor. ! 180 I 181 J ~ __ . in examinarea clinica americana exista un risc mai mare de a nu fi observata modificarea sau schimbarea.. ci) in plan comportamental. In Statele Unite ale Americii. mai ales dnd aceasta survine (nu in plan fizic. 3.•. . susceptibila sa determine schimbarea persistenta a personalitatii. _modificarea personalitatii nu este secundara unei leziuni cerebrale severe sau unei boli cerebrale. somatic. 4... dar ~i prin organizarea lor socio-politica.siderarea sau pierderea ambitiilor ~i sperantelor. de gandirea medicaUi europeana. . Statele Unite ale Americii ~iintr-o anumita masura Anglia. . nu putem avansa optiuni in vederea acceptarii sau respingerii acestor entitati clinice. pe sectiunea transversal a. indepartare ~i instrainare sociala.abandonarea planurilor. DUPA 0 TRAIRE CATASTROFICA 1. pe investigatia actuaUi. . _ modificarea personalitatii este exprimata printr-un comportament inflexibil ~i dezadaptativ. sa Ie poata respinge sau accepta. . 5. tortura ~i dezastrele care se inscriu in etiologia modificarilor persistente ale personalitatii. spre deosebire.neincredere ~i ostilitate fata de membrii grupului familial sau profesional. Aceastii conditie poate fi definitii ca 0 modificare elocventa._l . retragerea investitiilor afective. de a gandi ~i de a se relationa. necunoscut anterior la persoana respectiva. in care pentru diagnosticul pozitiv sunt invocate manifestarile c1inice caracteristice. . . prin pozitia lor geostrategica. SCHIMBAREA PERSISTENT A A PERSONALIT ATH .za longitudinala care poate evidentia influente. pentru ca psihiatrii. 2. Spre deosebire de Europa. indit poate modifica orice structurii psihica. Tdisiituri psihologice ~i psihopatologice Schimbarea psihica persistenta consta in aparitia unor manifestari ~i atitudini necunoscute anterior la persoana respectiva ~i anume: . . captivitatea. conditia de ostatec etc.) exista un pericol existential iminent. Conditii de aparitie Situatia psihotraumatizantii sau psihostresanta. . in cuno~tinta de cauza. nu constituie 0 manifestare a unei alte boli mintale ~i nici 0 stare reziduala a acestem. _ comportamentul. Intrucat cele doua sisteme ale nosografiei psihiatrice (lCD.. 1992 ~i DSM-IV. Trasaturi generale de diagnostic Sub aspect clinic. 1994) sunt intemationale ~i actuale.schimbarea personalitatii este cIar corelata cu trairea catastrofica ~i nu poate fi explicata printr-un anumit grad de vulnerabilitate psihica.in conditiiIe-etiologice considerate catastrofice (dezastre. Criterii de diagnostic Spre deosebire de alte conditii nosografice. nu au cunoscut (in aceea~i masura ca Europa Continentala) lagarele de concentrare. psihologic. aici. relationare ~i gandire asupra ambiantei ~i sinelui. cum ambele sisteri:1e au fost elaborate de numeroase grupuri de experti din numeroase tari ~i institutii psihiatrice.

60% -7% 1 -10%) 0.ANANCASTA (OBSESIV. de personalitate 1% 3 -10% 3% (11 . familiala sau sociala. sunt luate 'in consideratie manifestarile apamte 'in urma unor situatii psihotraumatizante. . durata acesteia fiind estimata la minimum doi ani. este vorba de a~a numitele "stari reactive" ale psihiatriei traditionale. _ astfel aparuta. cu precadere. BORDERLINE TULB. _ schimbarea personalitatii este dezadaptativa ~i determina un grad semnificativ de invalidare 'in functionarea profesionala. fenomenologia clinic a tinde spre 0 evolutie cronica.DEPENDENTA TULB. 'in antecedentele imediate a unei situatii dramatice si " toate acestea fiind excluse prin evidentierea factorului etiologic. psihostresante sau fmstrante. _ existenta . _modificarea personalitatii determinata de: • infec\ii neurocerebrale. criteriile diagnosticului pozitiv sunt: _ schimbarea evidenta ~i persistenU'i a personaliU'itii pacientului. 0 astfel de modificare este mai ales expresia unei vulnerabilitati particulare dedh a factorului exogen. In consecinta.tulbudiri de tip schizoid. schimbarea personalitatii trebuie confirmata de cineva care I-a cunoscut. • traumatisme craniocerebrale. 5. respectiv de situatia care a determinat schimbarea. • In cazurile In care a existat totu~i un astfel de stres. NARCISICA TULS. DE PERS.5% din ansamblul tulb. Manifestarile clinice ale acestor conditii. HISTRIONICA TULB. el nu a precedat. PARANOIDA TULB. SCHIZOIDA TULB. _modificarea personalitatii consecutivii unui moment critic. 183 182 . . prin continutul ~i forma lor. dar In aceste situatii: • nu a existat un stres existential.5% TULB. DISSOCIALA TULB. se prezinta 'insa ca simptome ~i nu ca trasaturi de personalitate. Practic.5 . _daca persoana respectiva nu are familie sau nu este bine cunoscuta'in grupul socioprofesional. PARTIAL-VALIDATE TULB. ANXIOASA (EVITANTA) TULB. • boli neurologice. un11atoarele conditii clinice: _ tulburarea de stres posttraumatic poate determina 0 schim- TULS. a trairii catastroflce.!i \ diagnostic esential este reprezentat de elementul cauzal. evitant sau dependent ale personalitatii. SCHIZOTIPALA TULB. EMOTIONALINSTABILA 15% 10% 10 -2 30% 30% 10 -15% -10% DE POPULATIA CENTRE SPITALE SANArATE 4% 2-3% PSIHIATRICE 2. mai mult sau mai putin 'indelungata. Analiza c1inica diferentiata are 'invedere. GENERALA I ~ MINTALA GENERAL-VALIDATE 30 0. a tulbudirii de stres. 'inunna unei minime anamneze.2. (de exemplu un accident rutier) dar. _schimbarea apamta 'inpersonalitatea insului nu poate fi atribuita vulnerabilitatii sale psihice. ci a urmat debutul tulburarii de personalitate. dar aici nu are loc 0 schimbare propriu-zisa ~i persistentli a personaliUitii. Diagnostic diferentia1 Pentm adistinge schimbarea personalitatii de alte conditii clinice asemanatoare. ci numai 0 manifestare. sau apartine unei subculturi.20%) 1% 2 . DE PERS.16% bare a personalitatii.5 .COMPULSIVA) TULS. denumit informant-cheie.

.

'incare 'intalnim. 748). Statut nosografic actual ea tulburare de personalitate. 1994. p. 'in plus. Factori corelativ-etiologici Agresionarea fizica. 1992. simptome (de~i reduse ca amplitudine. Masochismul. situatii1e mentionate nu atesta "0 remisiune clinica" a manifestarilor. TULBURARI DE PERSONALIT ATE NEVALIDATE TULBURAREA DEFETIST A A PERSONALITATII . sexuala sau psihica a copilului poate favoriza aparitia acestei tulburari de personalitate la vftrsta adulUi. 6. Diagnostic diferential Distinctia de alte conditii clinice asemanatoare este probabil cea mai dificiHi din 'intreaga patologie psihiatrica. aceasta entitate c1inica nu a fost inclusa 'in taxinomiile internationale cu exceptia DSM-III-R (1987) care 0 prezinta 'in anexa "Categorii diagnostice care necesita studii suplimentare". Definitie Tulburarea este caracterizata printr-un "pattern pervaziv de comportament autodefetist. totu~i. existenta 'in familie a unor acte sau situatii de agresivitate poate 187 186 .I . Prietenul meu. includere Tulburare de personalitate de tip autodestructiv (DSM-IIIR. ca deviatie sexuala. de unde a fost preluat pentru a desemna acest tip de tulburare a personalitatii. dar aici lipse~te boala psihica perceputa ca dramatica 'in manifestare ~i devastatoare pentnt imaginea de sine a pacientului. Presupunem ca s-a renuntat la mentinerea ei 'in nosografia oficiala. 4. (care prezinta mari asemanari sub aspectul trasaturilor clinice). Tulburare masochista a personalitatii.A.. Sadock. se 'inscrie 'in aria parafiliilor. _tulburari de personalitate de tip schizoid sau depedent. J. care debuteaza devreme 'in viata adulta ~i se manifesta 'intr-o varietate de contexte" (H. Tulburarea nu a fost 'insa preluata de ICD-X (1992) ~i nici de DSM-IV (1994). care sunt excluse prin datele anamnestice ~i ale investigatiilor paraclinice. 3. De asemenea._modificarea personalitatii "apare dupa recuperarea clinic a dintro tulburare mintala" (lCD-X. 'intrucat aspecte semnificative din trasaturile care-i conturau tabloul clinic au fost preluate de Tulburarea dependenta a personalitatii ca ~i de Tulburarea pasiv-agresiva a personalitatii. 2. _ modificari de personalitate induse de existenta unor leziuni neuronale extinse sau boli cerebrale severe.I. p. tara a se oferi vreo explicatie. Grebb.J. ca ~i a unei schizofrenii reziduale. ori slab manifestate) ~i nu trasaturi modificate de personalitate. Astfel. B. 389). Kaplan. se impune excluderea unei: _ schizofrenii in remisiune partiaBi. Erasmus 1. Sinonimii. p. Termenul de masochism provine de la numele romancierului austriac al secolului trecut Leopold yon Sacher-Masoch care a descris persoane ce-~i realizau gratificatia sexuala 'in conditiile 'in care Ii se provoca 0 suferinta fizica. 210).

contribui la aparitia conditiei. Desigur, doctrina psihanalitidi, iar in ultimul timp, teorii cognitiviste sau comportamentiste fac eforturi de a se inscrie in patogenia acestei tulburari de personalitate. 5. Date epidemiologice Conform studiilor din domeniu, tulburarea defetista este una din cele mai frecvente tulburari de personalitate, repartitia pe sexe fiind de 2 la I in favoarea femeilor. 6. Trasaturi psihologice ~i psihopatologice _ refuzul, evitarea sau ignorarea experientelor placute; _deschidere ~iatractie pentru situatii negative, chiar dezastruoase, ca ~i pentru relatii malefice, in pofida prevenirii sau impiedecarii de dHre prieteni sau persoane bine intentionate; _ trairea culpabilizanta a realizarilor sau succeselQr; _ incercarea de anihilare a evenimentelor pozitive prin acte defavorizante, care ii produc pierdere sau suferinta; _ rejectarea relatiilor pozitive ca ~i a persoanelor care-i of era ajutor sau suport afectiv; _sacrificii nesolicitate ~iculpabilizante pentru cei care beneficiaza de ele. 7. Complicatii Din analiza trasaturilor acestui- tip de personalitate se constata esenta lor depresiva. Altfel spus, tulburarea defetista a personalitatii se inscrie in spectrul depresiilor. Tocmai de aceea, distimia, episodul depresiv maj or ca ~isuicidul reprezinta complicatiile acestei conditii.

TULBURAREA SADICA A PERSONALIT ATII

,

1. Definitie ,
Tulburarea sadica este definita printr-un "pattern pervaziv de cruzime, de comportament agresiv ~iumilitor, care apare devreme in viata adulta" (H.I. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, 1994, p. 748). Termenul de sadism provine de la Marchizul de Sade care a descris persoane ce traiau satisfactia sexuaUi in timp ce chinuiau pe altii, sau i~i agresau partenerul sexual, tulburare inscrisa in grupa parafiliilor. 2. Statut nosografic actual Tulburarea sadica a personalitatii nu a fost inclusa in nici 0 editie a ICD-ului ~i nici in editiile I-III ale DSM-ului. Ea ~i-a facut aparitia in nosografie in anul1987, odata cu DSM-III-R, in care a fost inclusa la paragraful "Categorii diagnostice care necesita studii suplimentare". Cu toate acestea, ea nu a fost preluatii de catre DSM-IV (1994), fara a se emite vreo explicatie sau precizare. In opinia noastra, motivele acestei aparitii meteorice se refera atat la introducerea, cat ~i la excluderea ei din taxinomiile internationaIe:

Adio deci, iubiti prieteni ai nebuniei

Introducerea ei a fost determinata nu atat de realitatea clinic a, ci printr-o indue tie teoretica impusa de: - industria cinematografica americana, in care crima, asasinatul sau eel putin bataia nu lipsesc din nici un film (prezentat pe ecranele noastre); - ca 0 entitate simetrica, de echilibru, la tulburarea defetista a personalitatii. Excluderea ei din taxinomiile actuale (lCD-X, 1992 ~i DSMIV, 1994) a fost determinaUi de: - transferul continutului sau (substantei sale) tulburarii dissociaIe sau antisociale a personalitatii; - deplasarea descarcarii agresivitatii insului de la forma vie, concreta, directa, Ii forma deghizata, abstracta, indirecta prin "arta cinematografici1" ~i "sport", fapt ilustrat prin cre~terea terifianta a agresivitatii din filme ~i a fanatismului "suporterilor" din tribune.

189
188

u

3. Factori corelativ-etiologici Etiologia propriu-zisa a tulburarii este necunoscuta, dar printre supozitiile etiologice se mentioneaza: _ maltratarea fizica ~i psihica la varsta copilariei; _ dezvoltarea intr-o familie in care au existat situatii ~i conduite caracterizate prin cruzime. 4. Date epidemiologice Tulburarea sadica este rar int~nnita, dar in rapoartele medicojudiciare prevalenta ei este mult mai mare. Se consemneaza faptul ca repartitia pe sexe este net in favoarea barbatilor. 5. Tdisaturi psihologice ~i psihopatologice _violenta fizica sau cruzimea in relatiile interpersonale prin care i~i domina partenerii, rara intentia de a obtine beneficii materiale; _ exacerbarea violentei in situatiile in care victima se opune, riposteaza, nu se lasa dominata sau intimidata; _ insultarea zgomotoasa sau umilirea celorlalti in public; _ absenta comportamentului violent (sau reprimarea acestui comportament) in relatia cu cineva mai puternic sau cu un statut socio-profesional inalt; _rara a lIl:anifesta violenta sau cruzime, cei in cauza sunt fascinati in fata unor astfel de scene sau a mijloacelor care Ie produc; _ agenezia empatiei, milei, respectului ~i savoarea incalcarii normelor sau conduitelor morale; _traiesc satisfactia suferintei altora pe care 0 cauta dnd nu 0 pot provoca; _ obligarea altora de a provoca suferinta semenilor; _in vederea provocarii suferintei pot recurge la mijloace indirecte: minciuna, in~elaciunea, zvonul. 6. Complicatii _ interferente cu politi a ~i cu justitia; _ invalidare socio-profesionala sau familial a printr-o proasta relationare; _ dependenta de alcool sau de drog. 7. Diagnostic diferential Tulburarea sadica a personalitatii trebuie deosebitti de: _ sadismul sexual, care prin conduita sadica ~i, in special, prin actele sau scenele sadice confera acestorpersoane 0 satisfactie sexuala; _ tulburarea dissocialli de personalitate care (spre deosebire de tulburarea sadica) debuteaza in copilarie sau in adolescenta.
190

BIBLIOGRAFIE
Aarkrog, T., The borderline concept in Childhood, adolescence and adulthood. Acta Psychiatrica Scandinavica, 1981, suppL 293. Abraham, K., Notes on the psychoanalitic investigation and treatment ofmaniac-depresive insanity and allied conditions. in: Selected papers on psychoanalysis, Hogarth Press, London, 1927. Belciugateanu, c., Caracterul in cadrul psihopatiilor. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1963, 7, 5, 453-458. Bleuler, E., Dementia praecox or the group of schizophrenias. International University Press, New York, 1911. Cleckley, H., The mask of sanity: an attempt to clarify some issues about the so-called psychopathic personality. C.V. Mosby, St. Louis, 1966. Cloninger, c.R., Surachie, D.M., Pyzybeck T.R., A psychological model oftemperament and character. Arch. Gen. Psychiatry, 1993,50,975. Cullen, V., Nosology. In: Three hundred years of psychiatry, I.Mc Alpine and R. Hunter, 1772, p. 473-379. Damian, N., Aspecte ale fondului structural cu valoare determinanta in functiile de integrare ale psihopatului in realitate. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1971, 16,4,313-318. Esquirol, J .E.D., Des maladies mentales. Bailliere, Paris, 1838. Fenichel, 0., The psychoanalytic theory of neurosis. P .Kegan, London, 1945. Freeman, C.P., Personality Disorder. In: Companion to Psychiatric Studies (R.E. Kendell, A.K. Zealley, eds.), Churchill Livingstone. Edinburgh, 1983, p. 355-373. Freud, S., Obsessions and phobias, their psychical mechanismus and their aetiology. In: The standard edition of the complete psychological works. Hogarth Press, London, 1895. Freud, S., Psychopathology of everyday life. Fisher Unwin, London, 1914. Fromm, E., The fear of freedom, P. Kegan, London, 1942. Gabbard, G.O., Theories of Personality and Psychopathology: Psyhoanalysis. in: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.I. Kaplan,

191

BJ. Sadock, Eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1995, p. 431-478. Gelder, M., Gath, D., Mayou, R., Personality Disorder. In: Oxford Textbook of Psychiatry. Oxford University Press, Oxford, New York, Melbourne, 1989, p. 124-153. Golu, M., Dinamica personalWitii. Ed. Geneze, Bucure~ti, 1993 Gunderson, J.G., Borderline Personality Disorder. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.I. Kaplan, B.J. Sadock, eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1989, p. 1387-1395. Gunderson, J.G., Kolb, J.E., Discriminating features ofborderline patients. American Journal of Psychiatry, 1978, 135, 792-796. Gunderson, J.G., Phillips A. Katharine. Personality Disorders. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.r. Kaplan, BJ. Sadock, eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1995, p. 1425-1461. GutheiI, T.G., Legal Issues in Psychiatry. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (R.r. Kaplan, B.J. Sadock, eds.), Williams Wilkins, Baltimore, 1995, p. 2747-2767. Hall, c., Lindzey, G., Theories of Personality, John Wiley, New York, 1957. Henderson, D., Psychopathic states. Chapman and Hal, London, 1939. Ionescu, G., Posibilitati terapeutice ale comportamentului generat de imaturitatea afectiva si cognitiva: psihopatii, stari psihopatoide, oligofrenii. In: Terapie' psihotropa (rev.V. Predescu). Ed. Medicala, Bucure~ti, 1968,399-414. Ionescu, G., Explorarea personalitatii in clinica. Viata Medicala, 1970,27,18,845-852. Ionescu, G., Probleme ale structurarii ~i ale dezorganizarii personalitatii. Analele Universitatii Bucure~ti, seria Psihologie, 1971, 20, 151-169. Ionescu, G., Raportul psihopatie-nevroza sub unghiul evaluarii capacitatii de munca. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1972, 17, 6, 503-522. Ionescu, G., Aspecte ale tratamentului psihofarmacologic al tulburarilor de personalitate. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1974, 19, 1,39-49. Ionescu, G., Le proprium et l'unicite de la structure somatique et psychologique de rindividu. In: Revue de medecine psychosomatique et de la psychologie medicale, 1976, 18,3,290-296.
192
,

Ionescu, G., Investigation de la personnalite des mala des depressifs par des tehniques projectives. Rev. Roum. Sci. Sociales, Serie de Psychologie, Bucarest, 1977, 21, 2, 219-236. Ionescu, G., Criteriile si , coordonatele sanatatii, mintale. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1979,24,2,81-90. Ionescu, G., Normal ~i patologic in viata psihicii. Ipostazele saniitiitii mintale. In: Probleme fundamentale ale psihologiei (coord.B. Zorgo). Ed. Academiei, 1980,317-325. Ionescu, G., Metodologia ~i epistemologia diagnosticului clinic: aspecte specifice ale diagnosticului psihiatric. Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia, 1987,32, 1,9-24. Ionescu, G., Continutul epistemologic al diagnosticului clinic. Filosofie ~i Medicina (red. F. Georgescu), Ed. Medicala, Bucure~ti, 1989,54-91. Ionescu, G., Entitati cHnice in curs de validare nosograficii: schimbari persistente ale personalitatii. Psihiatrie, Pedopsihiatrie, Psihologie Medicala, 1995,3, 1,6-11. Ionescu G., Analiza critica a unei noi entitati nosografice: tulburarea borderline a personaliHitii. In: "Ps'ihologia vietii cotidiene" (Ed.M. Zlate). Polirom, Ia~i, 1997, p. 211-222. Janet, P., L'automatisme psychologique., Ed. Felix Alcan, Paris, 1889. Janet, P., Les obsessions et la psychastenie., Ed. Felix Alcan, Paris, 1903. Janet, P., Les nevroses., Ed. Flammarion, Paris, 1909. Kaplan, R.I., Sadock, B.J., Grebb, J.A., Synopsis of Psychiatry, Personality Disorders. Williams Wilkins, Baltimore, 1994,731-751. Kernberg, 0., Severe Personality Disorder. Yale University Press, New Haven, 1984. Koch, J.A., Die Psychopathichen Minderwertgkeiter, Dorn. Ravensburg, 1891. Kohut, H., The Analysis ofthe Self. International Universities Press, New Yark, 1971. Kraepelin, E., Uber paranoide Erkrankungen. Zentralblatt fur die gesante Neurologie und Psychiatrie, 1912, 11,617-638. Kraepelin, E., Dementia praecox and paraphrenia. Livingstone, Edinburgh, 1919. Kraepelin, E., Manic depressive insanty and paranoia. Liv-

193

,j

J

,i

!. 1961. 1974. Ziate. Bucuresti. Personality Disorders.. Geneva.Quardrat. 1987. 5-16.. 1965. In: Themes and variations in European psychiatry. G.!.. 1921.. 1801. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H. Washington. Schneider. 1973.958-986.E. J... D. Sadock~ ets. Perry. 1960. American Psychiatric Association. . American Psychiatric Association. Edinburgh. Spitzer. N. Philadelphia.60-63. 1950. Arch. Ed.. Avoidant personality disorder.ons cliniques sur les maladies mentales.32. Psychopathic personalities. G. N. . Revista de Psihologie. Vlad. Sadock. Milea. London. Psihiatria. L. MedicaHi. Perry. Archives of General Psychiatry. U'izarescu. J.S.. Traite medico-philosophique I'alienation mentale ou la manie. Eul si . Gilbert-Piper. V. Morel. de temperament ale copilului Cll comportament dizarmonic.. BJ. 1997.E. Boto~ani. . Classification of Mental Disorders.L.ingstone. caracteriale si . M. Geneva. Paris. In: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV).C. Bataille. Crossing the border into borderline personality and borderline schizophrenia. M. Particularitati . American Psychiatric Association. Un model sintetic-integrativ al personalitatii. Siever.Karger.. Physique and character. World Health Organisation. K. Journ. Personality Disorders.. 1924.Psychiatry. Psihopatiile in semnificatia clinica ~i relationaHi. 1991. London. Kroll et al. 1812. M.5. Rush. K. Schneider. Revista de Psihologie.C.17-24.. Ed.29. . . 1995. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders.. Millon. Neurochirurgia. Kaplan.. Vaillant. Responsability in mental disease. The lCD-X. American Psychiatric Association. Personality Disorders.. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Traite des maladies mentales. 1.. Washington. Caille et Ravier.. Psychiatry. eds.. Bristol. IIIrded. .. Abnorme Personlichkeiten.. Kegan Paul and Trench. World Health Organisation. 1994. 0 Comportamentand Intelect Disorders. Neurologia. 1985. et al. London. . Kretschmer. 31-43. Ed.. 1992. Medical enquiries and observations upon th~ diseases of the mind. Basel. Vaillant.. Are there borderlines in Britain: A cross validation of U..J. Personality Disorders. P.39.E. Wright. 1935.. Kegan.. Williams Wilkins. Zlate.. 1860. The lCD-VII. K. Archives of General Psychiatry. .. M. 1975. Pinel. David. findings. Klinische Psychopathologie.. .. Pers. 255-264. 1953. Caracter. 1352-1387.. 1955 . Washington. Shervood. Berlin. B. 1979. London. 1.C.e. Trei. Vaillant. D.. Kretschmer... 195 194 . 1991. Le«. 1988. Personalitatea. 148. Der sensitive Beziechungswahn (1927). R. 1981. J. 15.. 3. Maudsley.). metodologie pentru determinarea tipurilor de personalitate. St. Paris. Geneva.Springer. DSM-III-R. 1647. World Health Organisation. Washington. Patologie obsesiva. H. Classification of Mental and Behavioural Disorders.Bucure~ti. AmJ. 1970... B.A. Classification of Mental Disorders. K. Ed. 1987 .. G. Magnan. Paris...) Williams Wilkins.. Ph. Cassel. Die.. Pritchard. Baltimore.e. R. pt ed. Clinical description and diagnostic guidelines. Petrilowitsch. A brief review of issues and data. 1893.. Sociopathy as a human process.C. Baltimore. 1885..The lCD-VIII. D. E. Gen. International Statistic Classification of Mental Disorders. B.. Kaplan.36.353. In: Comprehensive Textbook of Psychiatry (H.629-673. 1980 .J. A psychobiological perspective on the personality disorders.. A treatise on insanity and other disorders affecting the mind. Ziate. Ed. T. 1989.

154. 153.ial.35. 29. 52. 60 Boala anancasta (M. 39 Comorbiditate. 22.46 Cluster. 63 Depresie de fundal (E.59. 39. 55 Disociere. 171. 20. 134 Comportament pasiv-agresiv. 23 Brevilin. 29 Caracter oral (K.ionala.iune reac1. 29 Caracter obsesional. 29. 134 Dissocial. 68. 153.52. 37.60.a de substan1.127 Camp sanogenic.31. 165. 108. 155 Anetopatie. Fenichel). Kraepelin). 143 Forma1. 33 Dependen1.99 Diagnostic monotetic. 128 Automanipulare.146.a. 100. 128.69. 86 Grupuri heterogene de psihoterapie. 55 Diagnostic politetic.iaPsihiatrica Romana. 175 Autoreferen1.39. 35 Autoipostaziere. 172 Caracteropatie.37 Asocia1.69 Distimie. 31 Fobie sociala. Schneider). 154 Caracter fobic (0. 132 Ego sintonic. 69.ficare a personalitatii. 179 Diagnostic adi1. 21 Caracter anal. 166.. 30.ii. 12 Armura a caracterului. 144 Antropologie.99 196 Comportament manipulativ. 24 Antrenamentul autoafirmarii.45. 9.. 33 Compulsie. 154 Boala psihica. 184 Diacronic. 60 Clarificare. 143 A1coolomanie. 54. 98 Eutimie.71 Clasificarea Interna1. 33 Agenezie morala. 152.aterapeutica.45. 23.32 Dubla depresie. 59 Ego ideal. 168 Depresie majora. 172 Depresie secundara. 139 Caracter narcisic. 134 Fantezie autisUi. 176 Diviziune.ional.r INDEX TEMATIC Acting-out. 179 Binomul complicatie / comorbiditate. 144 Grupuri lent-deschise de psihoterapie.ionaHia Maladiilor. 23 Antisocial. 39 Borderline. 100 Episoade psihotice tranzitorii. 59.31 Dispersia identita1.121 Alian1. Abraham). 101.7l Contratransfer negativ. 69 Episoade psihotice scurte.116 Displastic. 165 Depresie cu temperament rau (K. Lazarescu). 152 Confruntare.21 Disponibilita1. 111 Anancast. 54. 35. 23 Agorafobie. 30 Asociatia Psihiatrica Americana. 69.152. 63 Dezvoltari psihopatologice. 85 Binomul tulburare / modi. 22. 24. 48. 53. 159. 23 Catarsis. 39 Bolnav psihic. 144 197 . 24 Distonic. 10 Cenestezie. 16 Defensa.60 Fantasme. 77 Cverulent.i empatice.

163 Personalitate amoral a.32 "La belle indiference".i. 29 Nomotetic. 7 Personalitate hetero-agresiva. 90. 70 Nevroza de caracter.165. 159 Personalitate oral a. 90 Personalitate autoagresiva. 8. 71 Invalidare functionala. 126 Personalitate de nivel inalt. 146 Personalitate cu orientare receptiva (E. 15. (32 "Nebunie rara delir". 146 Personalitate paranoida.147 Personalitate isterica.J . Pinel). 17. 14 Isterie.8 Idiotie mora1a (V.187 Paranoia.187 Personalitate. 25 Personalitate inadecvata (D. 125 Identificare proiectiva. 154 Personalitate anormala (Ph. 187 Mecanisme de aparare ale Ego-ului. 128 Longilin. 24 Influenta patop1astica a varstei. 8 Nosografie psihiatrica. 8 Parafilie. 104 Personalitate anxioasa. 13. 35 Masochism. 142. 7 Personalitate obsesiva. 21. 1. 15 Inferioritate psihopatica (J. 18 Personalitate creativa (D. Fromm).. 104 Personalitate anancasta. 155 Personalitate psihoinfantila. 180 Normalitate psihica. 20.22 Personalitate antisociala. Prichard). 31 Izolarea. 62 Insight. 14. 81 Parasuicid.18 Personalitate dizarmonica.22. 164 Manualul Diagnostic ~i Statistic. 7 Personalitate autista. 33 Idiografic. 7 Modelul relational. 22 Nebunie morala (1.23 Narcisism.32 Histrionic. 64 Patomorfoza.14 Moralopatie. 165 Patomorfoza intrasindromali. 66 Heteroatribuire.42. 99. 30 Personalitate sociopatfl.25. C.22 Negarea. 24 Personalitate schizoida. Koch). 86. 126 Personalitate psihopatica. 119 Pattempervaziv. 17. 80 Paranoiac / paranoid. 179 Modificari persistente ale personalitatii. 144 Personalitate armonioasa. 176 Invalidare psihica. 80 Personalitate premorbida.21 Manifestari clastice. 104 198 I I 199 . 30 Personalitate de nive1 scazut. 178.139 Personalitate psihastenica. 30.18. 16. 20 Personalitate accentuaUi. 61 Interpretare. 180 Morallnsanity.32 Neutralitate binevoitoare. 125 Intranosomorfoza. 30 Personalitate normal a. 61. 25 Personalitate agresiva. Magnan). 17 Personalitate imatura. 91. Henderson).Heterocronie. 84 Hipocondrie. 30 Modelul medical al bolii. 71 Modificare de personalitate. 150. Henderson).

41 Tip de personalitate. 112 Semiologie psihanalitica. 39 Sindrom episodic de discontrol. 45. 75. 69. 175 Temperament depresiv (E. 146 Personalizarea relatiilor. Testul Szondi. 108. 63. 179 Stari reactive. 154.162 Psihopatie. 178 Reactii psihopatologice. 140 Sociopatie. 17 Stare psihopatoida. 144. 184 Statut nosografic. 91. 53.22. 146 201 . 190 SchimMri persistente ale personalitatii. 96. 9. 122 Psihoterapie de grup. 22. 30 Simp tom psihic.32 Psihagogie. 182 Structurari ale personalitatii. 111 Testul Rorschach. 100. 35 Sistemul taxinomic european. 52. 52. 112 Schizofrenie borderline. Kretschmer). 77 Picnic. 112 Schizofrenie ~tearsa. 112 Schizofrenie prepsihotica.Personalitate cu vointa slaM (K. 123 Psihanaliza. 12. 104 Spita pozitiva. 53. 27 Sistem axiologic. 77 Psihoterapie analitica.37 Schizofrenie ambulatorie. 20. 111 Tip anestezic (insenzitiv). 122 Testul Aperceptiei Tematice. 184 Sadism sexual. 23. 184 Registrul Danez al gemenilor. 96 Schizofrenie pseudoprodromala. 164 Rezidual.24. 96 Schizofrenie de spectru. 163 Psihopatie impulsiva. 122. 112 Schizofrenie moale.184 Schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 traire catastrofica. 28. 15.177 Psihoterapie rogersiana (nondirectiva). 21 Prevalenta intemosografica. 7 Suicid. 35 Sociofobie. 127 Personologie. 178 Schimbarea persistenta a personalitatii dupa 0 boala psihica.171. 90 Tip borderline. 96 200 Schizofrenie latenta. 111. 155 Stadiu oral. 34 Postprocesual. 163 Psihopatie fanatica. 146 Stare psihopatica. 26 Reiterare a manifestarilor. 112 Schizofrenie pseudopsihopatica.25 Psihopatie exploziva. 27 Stadiu anal. 166. 181 Schizofrenie. 177 Psihoterapie cognitiva. 96 Schizofrenie pseudonevrotica. 178 Psihoze de detentie. 69. 172 Terapie comportamentala. 171 Psihoterapie cognitiv-comportamentala. 169 Tip ciclotim. 29 Tip de personalitate compliant (Karen Homey). 160. 8 Sistemul taxinomic american. 177 Psihoterapie exploratorie. 166. 9. 171 Psihoterapie suportiva. 168 Teoria rnvatarii. 80 Psihopatie paranoiaca. 184 Proiectia. 184 Procese psihopatologice. 29 Psihiatrie extramuros. 81 Psihologie sociala. 96. 45. Schneider).160 Terapia de familie.177 Psihoze carcerale.

143 Tulburare partial-validata de personalitate. 142. 30 Tulburare de personalitate de nive1 scazut.111. 44. 41 Tip impulsiv. 49. 44. 81 Tulburare fobic-anxioasa a personaliHiiii. 39.179 Tu1burare de personalitate de nive11nalt. 86. 187 Tulburare narcisica a personalitaiii. 117. 143.107 Tulburare specifica de persona1itate.49. 143 Tulburare genera1-validata de personalitate.88 Transferential. 128. 93. 84 Trasaturi caracteristice de personalitate. 130. 36. 147 Tulburare autodestmctiva a personalitatii. 56.108 Transfer negativ. 138.86. 98. 138. 38.125. 130.134.94. 87 Tulburare de stress post traumatic. 143. 168 Tu1burare masochista a personalitaiii. 40 Tulburare defetista a personalitatii. 33. 104. 101.82 Tulburare anancasta a personaliHiiii. 93. 45.45.44. 143 202 Tulburare de personalitate.118. 44. 36 Tulburare anxioasa a personalitaiii. 44. 9 203 . 160 Tulburare negativista de personalitate (DSM-IV). 149. 82 Trasaturi difereniiale de personalitate.138 Tulburare anxioasa (nevroza anxioasa). 46. 45.142 Trasaturi eseniiale de personalitate.Tip deta~at. 187 Tulburare dependenta a personalitatii.90.58. 48. 172 Tulburare nevalidata de personalitate.187 Tulburare obsesiv-compulsiva a personalitaiii. 3 1 Trasatura de personalitate. 176 Tulburare ciclotimica.45.96.168 Tulburare depresiva (boala depresiva) . 134. 90. 9. 82 Trasaturi facultative de personalitate. 138 Tip hipertim. 30. 102.117. 36. 48. 36. 44. 36.25. 117. 8 Zona incerta. 109. 43. 116.129. 139 Toxicomanie.79. 39 Tulburare dissociala a personalitaiii. 147 Tulburare borderline a personalitaiii.178 Tu1burare cvemlenta a personalitaiii.117.107. 94.187 Tulburare sadica a personaliHitii.136. 86. 40 Validitate.52 Vulnerabilitate psihica. 108 Tulburare controversata de personalitate. 109 Tulburare fanatica a personaliHiiii. 77 Traire egosintonica.49 Tulburare deliranta. 44 Tulburare pasiv-agresiva a personaliHitii.15. 132. 44.80. 81 Tulburare de compOliament. 9.107. 86 107. 81. 136.57. 30. 90 Tip senzitiv. 150 Tulburare expansiva a personalitaiii.176.152.61. 154 Tulburare antisociala a personalitaiii. 82 Trasaturi psihopatologice. 30 Tulburare de sine. 70.92. 46. 135.21. 22.149. 130. 150 Tu1burare de personalitate In curs de validare.135. 81 Tulburare de somatizare.94. 45. 150. 93. 50. 143.146. 160 Tulburare emoiional-instabila a personalitaiii. 57 Trasaturi asociate de personalitate. 130. 147.172.158 Trasaturi diferentiale de varsta. 44. 182 Tulburare de panica. 98.152. 135. 164 Tip insenzitiv. 79. 85 Trasaturi psihologice. 76 Traire fantasmatica. 45.80 Tulburare histrionica a personaliHiiii. 44. 102. 36. 159 Tulburare paranoida a personalWitii.136. 49. 176 Tulburare depresiva a personalitaiii. 117 Tulburare senzitiva a personalitaiii. 187 Tulburare autorepresiva a personalitaiii. 109.162 Tulburare evitanta a personalitatii. 160 Tulburare schizotipala a personalitatii.44. 44. 44 Tulburare astenica de personalitate. 43 Tulburare de trasatura.44. Trasaturi diferential-culturale.22.98.46.43. 102. 47. 44. 150.43. 139 Tip hiperestezic (hipersenzitiv).105. 189 Tulburare schizoida a personalitaiii. 158 Trasaturi difereniiale de sex. 40 Tulburare de spectm. 44. 118.

191 Cullen. 125 Cleckley.124 Periciazina. M. 28.145. 189 DSM-IV. A.98.191 Cloninger. 179.81. 58.. 74. 91. _. 90 Homey Karen. 171 204 I I I INDEX DE NUME Aarkrog. 36. 152 Fenichel. D. 35. 121.89.171. 187. 145 Flufenazina.' .. _ ~_~ . 124.151. 34. 191 Abraham.171 Hydiphen. 192 Grebb._.42 Hoch. 191 Charcot.. P. C. 113.. 172. 23. 169._._ - -.98. 154.30.124 Zoloft.29..151. 192 Henderson.171 Valium. 167.99..177 Lerivon.95.155 Fromm.151 Ludiomil. 127 Gelder.. 172. 124.89. 145.- . 95.89.93..35.162.151.. 191 Belciugateanu. M.- 'n' __ '"~'M. 155. J.44.137 Mirenil. 124 Tioridazin.."~-_. w • __ r_~ ~ __ . 177 Tegretol. 137 Levomepromazin.50. 89. G.167. C. 74.91.~-- .171. 146.125.167 Tranilcipromina. INDEX FARMACOTERAPEUTIC Alprazolam. 74.97. 112. E. 51.. 124 Trimipramina. 74. 110.68. llO Pamate.74. 155.'~_~'_""'-C"_~~_'-"- __~''"'"'h'''~'_''~ __ '''~ -''' ••. 73.103. 137 Melleril.172.61. 118.. 15 Freud.87. 73.103 Diazepam. 137. S. 127 Golu. 89 Xanax.167. 15.97. 34.189 Damian. ~ -. D..48. U?7 Mianserina. 161 Clorpromazina. --_ . J.. 90. 187. 191 Esquriol. 89. C. Gunderson.. D.145.161. 136 Sertralina. ll4.99.40.167. 104. 100. 184.187.152.131._.._'" _'.. 103.137 Maprotilina.36. 152 DSM-III-R.131.151.137.45.180. 171.. 26. 146 ICD-X (1990)." ~..93 Neuleptil.103. 89.47. M.95 Ginkgo Biloba. 89. 168. 145 Clomipramina. 124 Herphonal. 171 Tanakan. 192 Hall.80.. __.124. 113. 132. __ " . llO. 89. 74.. 76.67. 34. 78. 13. 152.._" . 189 104. 139. 74. 146 Freeman. K. 154.145. 114.96. W. 146 Gabbard. J.'~""""~----- .173. 37. H. 191 Bleuler.41. ll5. 139.55.151. J. 173 Gutheil.96. 0.177 Clonazepam. 76.. 139. 44.55..49. 147. 140. C. 169. A. R. 131. 13. 37. E.95.'. G. 74. 41. 140.89.177 Haloperidol. 105.81.145. 161 Saruri de litiu.. 89 Finlepsin. T. 155. 133. _. 147.49.124 Carbamazepina.97.50.61.45.169. 178 ICD-X (1992). 17. 14 Falret. N._~- . 0. 75. 192 Hipocrate. T. ll9. 110 Prozac (fluoxetina).179.59.171.132." -"".•. E..76 Gath. 205 U • '.184.99.-. 14. G. 126.45. J.. 124.. 124.. 138.28.. 146.91.

.. 147.99.132. 15.7 Vaillant. 125. 28. H.164. intraductibiUi. 118.t. Intmcat. a. 121. 195 ~20~6.. 195 .186. 91.urmare~te sa fomleze 0 alianta reala ~imatura cu Ego-ul con~tieI1! ~iadult al pacientului.. 152.80. phobos . imbogatindu-~i totodata continutul.138. termen prin care definim: • consumul cronic ~i excesiv (sub aspect cantitativ) de alcool.180. 172. B.piata. pe un pod sau in aglome• irnprejurarea de a calatori cu autornobilul. 146. 99. 13 Magnan.154. 13 Perry. an = lipsit de + genesis = producere). 34.55.J. a. 0. AIcoolomanie. 187.24. 17. 15. J.195 Vlad. 112.121. indeob~te utilizat.. 194 Pritchard. 1.. 127 Morel.162. Termenul este preferat celui. 194 Mayou. P. 13 Kaplan.48. sintagrna psihanalitica polisemica. 16.m..184. 104.91. 140. 187.162. 73.81. G. N. ci anxietate corelata cu: • locuri sau situatii din care ie~irea este dificila sau jenanUi. 16.194 Kretschmer. este tributara conceptiei existente in prirnajumiitate a secolului trecut. Daca aceste situatii sau imprejurari nu pot fi evitate. 194.26. 194 Maudsley. 195 152. 195 Spitzer. 153. Siever. 80. E. 168. N. 132. R. 140. G.. Agorafobie. J. 68. 194 Sadock. 13.. caracterizeaza persoane lip site de rnoralitate.. aceea de team[] pentm spatii deschise. 194 Phillips Katharine. 54. 173 Pinel. 113. agora ..teama). 114. 193 Janet. 55. B. 115. (gr. 90. 139.) denumita ~i aliantii de lucru.146. 28. 195 ratie. 50. 13.104.138. B. Alianta terapeuticii (a. 193 Kraepelin. 126.80.163.22. 189 Schneider.. sau greu suportate. terapeutul: . 16.139. • care exprirna dorinte sau conflicte incon~tiente. fiind considerata nu 0 fobie. Pana in ultimii ani termenul a fostfolosit in acceptie etimologica.. C. 1..168. 40.168.172. J.28. 153. tulburarile de personalitate erau considerate ca distorsiuni de rnoralitate sau stari de a. K. 153 Jung.. 169. 104. conform careia. ele sunt traite cu 0 tulburare rnarcata. 194 Reich. C. Agenezie moralii (a. 187.90. 189..------------------_ Zlate. 154. in timp ce • termenul de alcoolomanie cunoa~te 0 strfmsa analogie ~i pattern al dependentei cu acela de toxicomanie. G. a fost cosiderata ca 0 fobie specifica. 115.113. 58. Prin a. Notiunea de a. 169. 91. 194 Pavlov. 20.194 Uizarescu. a.m. 138.179. M. H. 28.119. M. 22. Ph.. E... R. 15.) (gr.. GLOSARAL UNOR TERMENIDINTEXT Acting-out. Altfel spus. A. 30... Actualmente. 172. prin DSM-IV.168. P.. 48. 115. • ilustrate in plan cornportarnental prin conduite insolite. 153 Rush. 155. M. 193 Kernberg. 169. • situatia de a fi singur in afara locuintei. cuprinde aspectele rationale ~i con~tiente ale relatiei terapeut-pacient. 194 Lindzei.m. 54. 153. 147. E. a. 189 ' Ionescu. H. A. 118. 192. 15.97. G. 13. V. autobuzul sau cu trenu!. W. de aIcoolism. 81. acesta vizeaza in primul rand farmacologia alcoolului ~i nu dependenta de alcool.t. 13. L. 155. 193 Koch... 155. 194 Petrilowitsch. • determinat de dependenta fata de aceasta substanta. 15. C. 154.178..193 Kohut. ~i-a extins sfera. agresivitate sau atacuri nernotivate.. 1.140. 119. 193 Jones. 76.. 58.. 139..

destinaUi sa acopere 0 zonajenanta pentru psihiatri. La acestea. (gr. dintre care cele mai importante sunt: • graniia dintre normalitate ~iboala psihica. cu caracter neologistic este utilizat de ICD-X (1992). adoptarea (in mod insuficient con~tientizat) de catre unele personalitati histrionice.• pe care cauUi sa 11ridice la rolul de partener ~tiintific. incriminate de anetopatie.i~i afla sorgintea in metoda cognitiv-comportamentala terapie. notiunea de a. a.0 tulburare propriu-zisa de personalitate. Odata realizata. consta in tendinta de explicare ~i. in timp ce sinonimul sau. dar ~i tendinta sau conduita. explicit dar ~i implicit. Anancast.) cu predispoziiie spre pasivitate ~idependenia. • consta in invatarea ~i antrenarea pacientului de a-~i exprima cat mai deschis opiniile ~i dorintele. care ar trebui. reintegraUi ~i reconsolidata. sau cu • notiunea de caracteropatie. constituie 0 parte esentiaUi a procesului terapeutic ~ise bazeaza pe acordul reciproc. notiune heteroclita. • 0 forma u~oara de schizofrenie.t. a 209 . Tendinta autorefereniiala caracterizeaza: • persoane cu cote inalte la scala paranoiei ca ~i • pacienti cu tulburari din spectrul paranoid. o. este 0 tehnica relativ recenta de de psihopsihoterapie care: . notiune relativ rar utilizata. Armura a caracterului. . scrupulozitate. realizarile ~i posibilitatile sale. ca ~i din alte dictionare internationale de psihologie. A. de fapt. De~i nu este mentionat in dictionarele psihanalitice. In mod surprinzator. fata de 0 persoana dar ~i fata de droguri.In aceasta lucrare. rezolvarii dificultatilor ' sale. termenul de a. Caracter anal. am utilizat. este superpozabil sintagmei de caracter anal care afacut epoca in psihologia psihodinamica. .in vederea cunoasterii . Antrenamentul autoafirmarii. • un subtip de tulburare a personalitaiii. polisemica ~i toto data incarcata de ambiguitate. anankastos . Borderline (engl. de obsesivo-compulsiv. invalidata: • sub aspect lexical (notional) ~i • sub aspectul sernnificatiei. aparuta in ultimul sfert de secol. ca ~i la calitaiile. mai ales in perioadele de transfer cand stabilitatea ei slabe~te. Pe parcursul scurtei sale evoluiii. termen folosit de Wilhelm Reich. aceea dintre normal ~ipatologic. Termen lansat de S. slaba creativitate etc. a unor roluri extreme sau insolite. Caracter oral (c. nu este pe deplin stabiHi ~i de aceea ea trebuie sa fie observaUi. . inflexibilitate. si .0 entitate nosografica independenta. desemneaza persoane caracterizate prin ordine. C. totu~i. Freud (1908). fidel principiului unitatii europene a terminologiei.t. rar folosit. Anetopatie. mai ales de victima sau de lider. ilustrate prin apelulla exemplul personal. semnifica pedanterie. terrnenul de a. conform exigentelor situatiei terapeutice. incapatanare ~i zgarcenie. de asemenea. moralitatea. aceasta ar trebui inlocuita cu: • notiunea de moralopatie. Autoipostaziere. cu speranta di expertii OMS de la Geneva vor invata lectia de moralitate a psihiatrilor americani ~i vor reveni la respectul valorilor clasice ale psihopatologiei europene. dintre terapeut ~i pacient.o.. termen de origine germana. absent din "V ocabularul Psihanalizei". de granita). al carei continut vizeaza. Automanipulare.fortat). pentru a descrie (ceea ce ulterior au fost denumite) mecanisme de aparare ale Ego-ului. aceasta noiiune a inregistrat (pastrand inca) numeroase acceptii. alcool sau mancare. atitudini sau conduite proprii. inacceptate sau criticate de catre cei dinjur. cu reala traditie europeana. mai putem adauga: preocupare excesiva pentru curaienie corporala ~i con~tiinciozitate scrupuloasa pentru situatii sau obligaiii minore. este preluat ~iutilizat de noua taxinomie americana (DSM-IV 1994). de a lucra impreuna. (aflat in relativa sinonimie cu acela de obsesivo-compulsiv. intrucat: etica fiind ~tiinta principiilor ~ia nonnelor morale. Autoreferential (a) procedeu. fapt susceptibil de a-i ameli ora sau consolida autostima. mai ales de justificare a unei pozitii. care apartine ~colii psihopatologice franceze). exigenta.

este definita eompulsia in dietionarele din Romania. sel11nifica un meeanism defensiv. • asigurand astfeI comp1ianta terapeutica. engl. preluat ulterior de psihiatria ~iehiar de literatura engleza. j r I I I Comportament pasiv-agresiv (c. peste. manifestari c1inice. Stricto sensu. pe Ianga investigatia aetuala se recurge ~i Ia analiza longitudinala care poate evidentia intluente. c. trasaturi sau simptome: • percepute ca expresie a unei bali. Pritchard.a impinge.In plan clinic. ar trebui sa respecte anumite eriterii care.porizare sau amanare fata de ariee rugal11inte sau solicitare. frustrati sau in~eIati.). se angajau in proeese pentru eauze. notiune de veche sorginte. c. larg dispandita 'astazi sub sinonimii edulcorate (dibacie. exprimat prin demersuI anamnestic. distorsionarea conduitei morale a fost cunoscuUi odata cu aparitia fiintei umane. nu are aHa tangenta dedit simpia omonimie cu termenullatin compellere . care eOl1stain detumarea agresivitatii asupra propriei persoane. oportunitate). 0 tulburare de personalitate poate fi eomplicaHi (dupa cum ni se prezinta) cu 0 psihoza. Astfel. este reluat. Comorbiditate (c. Catarsis. Breurer 9i S. in fapt minore sau chiar imaginative. Egosintonice. Preluat de catre psihanaliza (prin J. Freud). trasaturi sau simptome care • • " I l 211 . Este un mod de abordare europeana a pacientuIui in care. flexibilitate 9i. psihiatrii au introdus recent notiunea de c. cat verbal-agresiva. semnifica ignorarea. • etiologia relativ diferita a eelor doua afectiuni. in care ostilitatea subiacenta devine transparenta. nu au fost mentionate ~ianume: • aparitia relativ-concomitenta a celor doua tulburari. gr. fapt care • ii determina pe cei In cauza • sa caute medicul. c. (intalnit cu preeadere in tulburarea pasiv-agresiva ~i borderline a personalitatii) este ilustrat prin pasivitate. • evolutia lor concomitenta pe 0 perioada semnificativa de timp. sUnt manifestari elinice. Diacronic (fr. term en apamt la jumatatea seeolului trecut in psihiatria germana. Expresie a spiritului malefic. in mod eronat. catharsis-ul constituie un element psihic important al curei ipostaziat ulterior ca metoda (catharhitidi).p. rar utilizata in psihiatria clinica. eonsiderandu-se nedreptatiti. lncercand 0 conformare pana la idel1tificare cu modelul medical al bolii.ite un act impulsiv. schimbari. prin care. urmata de o curgere (descEtrcare)emotionala intensa. define~te actua1l11enteteama de a nu com.a. termen cu utilizare restransa in psihiatria clasica in I f I I i 'I I' II care puteam desemna conduita unorparanoiaci denumiti persecutatipersecutori care. • intalnite cu precadere in boli somatice ~i in ndburari nevrotice.e. Caracteropatie (c). condamnandu-l astfella inactivitate. AetuaImente.Zwang. pomindu-se de la momentuI na~terii sale pana in prezent. rara ca prin aceasta tulburarea de personalitate sa fie anulata.. ca de exemplu dubla depresie ~ialtele. dia . mai nou. curatire. are nevoie de 0 aWipersoana care sa-i poarte de grijii ~i "sa-i ofere tot ceea ce are nevoie". • sa aceepte sau ehiar sa soli cite tratamentul. notiune care define9te existenta concomitenta a doua boli Ia acela9i bolnav.compulsion). in DSM -IV (1994).). aria notiunii de cveruJenta este mult mai extinsa ~i semnifiea. in care pacientul este analizat retrospectiv. Distonice. ea este intnlCatva sinonima eu notiunea de anetopatie ~i cu eeea ee putem denumi moralopatie. • traite cu disconfort sau suferinta. incalcarea sau sfidarea (cronic a) a valorilor 9i a normelor morale. in psihiatrie. . Notiunea de c. a9a numita comorbiditate care in patologia somatic a este o realitate. CveruJent. 210 f .a. chronos . in psihiatrie atrage dupa sine reorienUiri l1osografice 9i noi sintagme psihiatrice. tara a-i argumenta neeesitatea. cu actiune terapeutica semnificativa. In plus. purificare). camp larg de dezvoltare in cadrul psihologiei soeiaIe. in existenta sa. dar acceptia 9tiintifica a c. Ne-am pennis aeeasta preeizare istorieo-etimologica pentm a putea argumenta faptul ea notiunea de c. refuz. pana aeum.'r-----------I [i fost descris de K. nu atiit conduita revendicativa. gase9te astazi. unde avea sensul de eonstrangere.prin. catharsis (gr. diferente. ce corista in retrairea putemica a unor amintiri.timp). mod de examinare anaIitic. in alt paragraf drept complicatie. motiv pentru care au mai fost denumiti procesomani. c. 1835). Abraham (1927) spre a ilustra pe eel care. Termenul a fost uti lizat de Aristotel pentru a desemna efectul de curatire 9i eventual de "purificare" morala sub efectul un or piese dramatice. 0 gasim in sintagma Moral Insanity (J.p. . exprimata prin cearta. CompuJsie c (germ. tem. Pe de aWi parte. ceea ce este prezentat drept c.

• sentimentul certitudinii ~isecurizarii. care ii permite sa cuprinda prob1emele cele mai importante ale pacientului. nu promite.d. nomoteticos-promovarea legilor). eventual. m. clarificare.) consta in modificarea stabila ~i esentiaHi a unei boli.patomorfoza clinica sau patomorfoza propriu-zisa ~i .). • pacientii respectivi (in special cu boli psihice severe sau cu tulburari de personalitate) sunt noncomplianti la tratament. m. Datorita acestui fapt. nu orice clarificare poate duce la ameliorare. disponibilitati de sorginte genetica ~ipsihosociala. poate cunoa~te 0 reducere (ca in cazul psihozelor infectioase) sau 0 cre~tere (ca in cazul tulburarilor de personalitate sau al depresiilor). Pervaziv (tulburare pervaziva. La randul ei. Aceasta atitudine a terapeutului nu trebuie nicidecum inteleasa ca 0 reducere a interesului sau fata de pacient. mod de abordare (intrucatva opus celui diacronic. in limitele spectrului sau nosografic. n. cel putin in prima faza a psihoterapiei. i'l ajuta pe pacient sa faca fata tensiunilor interne ~isituatiilor stresante externe. nu critica.patomorfoza terapeutica sau patomorfoza de scurta duraHi. a intrat in psihopatologie la sf'ar~itulsecolului trecut cand S. este considerat ca 0 elaborare defensiva. In conditiile actuale. 213 .) define~te modificarea manifestarilor c1inice ale unei boU. m. ce of era posibilitatea unor formulari statistice ~i. Intranosomorfoza (Ln. • a psihoterapiei psihanalitice prin care n. ce are in prim plan studiul clinic ~i anamnestic) in care accentul este pus pe analiza unui mare numar de cazuri. n. Fidel acestui principiu psihanalitic. ca marca a unui mecanism de aparare. Neutralitate binevoitoare (n. prin care n. Totodata. n. in opinia noastra. ci ca pastrarea unei atitudini consecvent-empatice. in cadrul curei psihoterapeutice. euthymia -lini~te sufleteasca). psihoterapeutul nuincurajeaza. sau pattern-ul unei trairi sau situatii devine clar. intraductibila ~i (poate tocmai de aceea).'mdulei. la ri. stare de echilibru psihic asigurat prin: • evitarea ori absenta influentelor sau situatiilor stresante. al n. cuprinde: . actual izate in situatii critice. sau ca expresie a unei suferinte psihice ~inici • nu sunt considerate ca anormale de catre persoana in cauza. Tocmai de aceea. subiective. implica doua acceptiuni: 212 • a doctrinei psihanalitice. sunt expresia (chintesenta) influentei sociale ~ia experiantei de viata a insului ~i se manifesta prin aqiuni homeostatice incon~tiente care apar la conflicte ~itensiuni interioare. ca dragoste de sine. Ln. define~te modificarea stabila ~iesentiala a unei boli. define~te procesul prin care semnificatia.) care consta in modificarea incidentei diferite lor entitati nosografice. Venind din mitologie.a. Eutimie (gr. gr. p. elaborarii unor reguli sau chiar legi ~tiintifice. • implicat (sau inerent) dezvoltarii. b. consideram ca nu orice ameliorare poate fi atribuita procesului de clarificare. constituie eflorescenta autostimei ~i a Ego-ului ideal. De asemenea consideram ca m. Se disting: . Freud (1895) i-a atribuit semnificatia clinica. ca expresie transfigurata fata de autostima scazuta. Mecanism de aparare (m. fapt care. m. Patomorfoza (p. ~i.) semnifica procese mentale utilizate (de pacientul aflat in investigatie clinica sau in cura psihanalitica) pentru a se putea apara de invazia anxietatii ~i de trairea con~tienta a acesteia. notiune recent introdusa in psihopatologia clinica.ra indoiala faptul ca aceasta clarificare duce la schimbare. nomos-lege. psihotraumatizante sau frustrante. b. Printre principalele acceptii ale notiunii putem nota: . m. Este Ia. termen intraductibil cu sens de intuitie. ca 0 stare de grandoare.a. determinata de actiunea factorilor terapeutici..d. Nomotetic (gr. Sub un anum it unghi. nu sanctioneaza.• prezent intr-o mare varietate de situatii. care pot avea influente nonterapeutice. fara a-I influenta prin atitudinea sa. sintagma freudiana de aparenta deta~are a terapeutului.d. neinfluentata de reactiile sale personale. Narcisism (n). aceste mecanisme sunt.. nu judeca.).nosomorfoza (n. intelegere brusca. Dincolo de acceptia psihanalitica.• nu sunt percepute sau traite cu disconfort. dar nu exista un consens asupra caracterului terapeutic al acesteia. polisemica. structurarii. constituie un aspect sau 0 variant a a patomorfozei care. dupa cum. pattern pervaziv). Insight (engl. contrariaza pacientul.a.

ajuta prin noile ~inumeroasele forme de asistenta terapeutica din afara spitalului. exprima 0 stare de teama intensa apreciata ca excesiva ~inerezonabila. distanta sau chiar izolata. in care celin cauza este expus ori determinat sa colaboreze cu persoane nonfamiliale. hipermetrop. T. care apar din abisurile incon~tiente ale pacientului.f. dar mai ales de prezenta ~i de ralul psihoterapeutului. t. Actualmente. Sindrom episodic de discontrol (s. t.) semnifica stricto sensu. atitudinilor ~iexpectatiilor pacientului fata de terapeut. Sociofobia. confirm ate prin experimente. nu se poate spune despre 0 teorie ca este "valabiHi" ~i nici despre 0 anumita faUi ca este "valida". in noul cadru. sintagma recenta in neuropsihologie. (sin. prin care i se atesUiautenticitatea si veridicitatea. termenul de validitate reprezinta confirmarea ~tiintifica a unci observatii. pentru a nu Ie induce sentimentul ca sunt bolnavi. ce apare in anumite situatii sociale. De~i ei fug de psihiatrie. (lat. consta in ansamblul sentimentelor. Astfel de situatii sunt evitate sau traite cu distres ~i anxietate. care poate apare la pacienti cu leziuni cerebrale minore. Pacientii cu aceste conditii sunt tangentiali psihiatriei clinice. fapt care antreneaza 0 invalid are functionala sau In relatiile cu ceilalti. pacientul poate dezvolta ~iprezenta 0 conduita ostila sau chiar agresiva fata de terapeut.e. imbogatindu-~i continutul. cuprinde aspecte rationale ~iadaptative. validitas). Din aceasta perspectiva. fenomene care trebuie tratate cu toleranta ~iprafesionalitate. Validitatea este confundata uneori cu reliabilitatea. Transfer (t. (denumita si fantezie autisU) este 0 sintagma psihanalitica ce ilustreaza un "mecanism de aparare" a Egoului. dar nu prezinta validitate Intrucat nu se supune experimentului ~iverificarii. respectiv de "valabilitate" nu poate fi a~ezat alaturi de validitate care circula numai In arii ~tiintifice. definit prin ansamblul sentimentelor. define~te un pattern comportamental violent. demna de Incredere. spre a-i putea astfel.). ~i-a extins sfera.. sau acuze delirante. termen psihanalitic. t. fata de intimitatea cu oamenii sau cu situatiile care 0 implica. asemenea fenomenelor din domeniul fizicii. valabilitate (vedeti Larousse: Dictional' psihologic sau Dictional' medical). sau chimiei care. Astfel. psihiatria din afara zidurilor spitalului. psihanaliza este o teorie reliabila. la randul ei nu ar trebui sa-i accepte.). in mod efectiv. Ea nu este sinonima cu forme actuale de asistenta psihiatrica prezentate sub denumirea de Psihiatrie Comunitara. bazate pe criteriul valoric.m. constatari. aceasta. constituie principalul cadru de referinta in procesul terapeutic. ca ~idistorsiuni irationale. atitudinilor ~i expectatiilor negative ale pacientului fata de terapeut. sau Psihiatrie Sociala ~i nici nu are in vedere moduri noi de abordare terapeutidi prin Centre de Sanatate MintaUi sau de spitalizare partiala. prezinta validitate. 1.Psihiatrie extra muros (p. ci 0 reactualizare (a experientelor ~i trairilor emotionale din timpul copilariei) declan~ata ~i favorizaUi de contextul psihoterapiei. Sistem axiologic (s. de valabil. in linii de maxima generalitate p.e. uneori. Spre deosebire ~iin opozitie cu trans fe214 rul prapriu-zis. nepravocat. care poate fi considerat transfer pozitiv. este determinata de anxietatea fata de intimitate. termen explicat (sau tradus) inadecvat printr-un pretins sinonim in haina omonimiei.d. s. celin cauza cauUi satisfaqii ~i consolare prin crearea unei vieti imaginare. t. ansamblul de reguli sau principii corelate.n. supozitii sau teorii.n.f.m. tocmai pentru a nu-i complexa. ). nu mai este considerat 0 repetitie. prin tf. in cadrul curei terapeutice. Transfer negativ (t. dezadaptat.e. Validitate. mijloc prin care el reu~e~te sa se mentina intr-o conduita deta~ata. Traire fantasmatica. In urma verifidirii experimentarii sau replicarii. in arice caz nemotivat.a. notiunea de t. fobia sociaHi). stari ~itulburari nevrotice. cu privire la persoana terapeutului. 215 . v. Cheie de bolta a psihanalizei. atribut ale dirui conotatii sunt increderea ~icredibilitatea. Devenit de suet ~iargotic. in aceasta situatie. Stricto sensu.). Utilizat cu precadere in ariiIe cercetarii. termenul de "valabil". cuprinde spectrullarg al tulburarilor de personalitate precum ~inumeraase reactii.

psihiatrii au preluat ~ipopulatia teritoriilor ocupate. aflate intre patologie ~inormalitate. covering themselves with ridicule. many of them. which dominates the history of universal medicine. is still far away from mastering the etiology. am constatat ca odata cu impingerea hotarelor spre Normalitate. mai mult sau mai putin ·deta~at. care se ridica la un impresionant procent. the wish for finding out the causes (which represented in turn. Thus. addenda trebuie sa fie un loc "de exprimat" poate chiar "de confiat". sa corectezi ce "ai gre~it". equally wrong. with all the specific items to each clinical entity from somatic pathology. ventured into the area of quick sands of the etiology. cautand in Mare1e Lexicon al psihiatriei actuale. Hippocrates. in assumptions concerning the causes of diseases. . addenda nu este numai locul "de adaugat".although he described the clinical manifestations of hysteria with an authenticity and validity worthy of contemporary textbooks.harta nosografica a psihiatriei. astfel. the psychiatry. Continentul Normalitatii a pierdut 2/3 din populatie. us. entered in legend. an important factor of human evolution) did not avoid the medical scientists. care tin cumpana dintre normal ~i patologic ca (aleatuind impreuna un Tribunal International Informal). Geneva. 3. the medicine and obviously. With an embarrassment that should not be dissimulated any more. constaUim ca este anexata. the doctors. Phenomenon specifically human. de facto. Din aceasta perspectiva addenda nu face parte din lucrare fiind un fel de scrisoare. de catre Psihiatrie. 1994) ~i Classification of Mental and Behavioural Disorders (W orId Health Organisation. addenda este locul de personaHi comunicare :faraa fi vorba de 0 dedublare. Generally.} • • ADDENDA Dincolo de semnificatia curenta. se afla. avind de partea lor Timpul (Marele Judecator) sa initieze limitarea agresiunii psihiatrilor. 2.25 %. 216 i I I 1 ABSTRACT The issue of this monograph was determined of: . ne adresam jurnali~tilor dar ~ifilosofilor.the different opinions (in any case non-concordant) existent nowadays in the taxonomy of personality disorders. etimologica.oficial acreditat) este extinsa astazi asupra acestei Zona Incerta a Tulburarilor de Personalitate. 4. sociologilor ~imai ales psihologilor. conform datelor inregistrate ~iprezentate in Catehismele citate. ofensiva dezlantuita a psihiatriei ultragiaza Sanogeneza Psihica ~itinde sa inghita Continentul Normalitatii. this doctor of antiquity. sub egida psihologiei sociale. expus in doua variante (americima ~ieuropeana) sub denumirea: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (Washington. 1992). edificata la inceputul acestui secol. . Essential and also part of the definition. in ace~ti ultimi ani. Altfel spus. care se adauga celor dinainte ~tiute ca apartinand patologiei psihiatrice. in care nu mai ~tii cine este s[matos psihic. prefigurand 0 viziune kafkiana. iespectiv 67. in aceasta situatie critica.the extension of psychiatry over this area placed at the junction of personology with sociology and psychiatry. validity and stability of a classification. in care sa mentionezi ce "ai uitat". . In the pathology. 217 ~ ~ I t J j ~ . the essential criterion for any taxonomy should be the etiologic one or one based on etiology. toward the zenith of their lives. that hysteria is found only in women). locuita de cei care reprezinta sarea ~ipiperul omenirii. those ones. imbogatita continuu cu noi state (noi entitati nosografice cu statut ~tiintific . Concealing with care the ignorance regarding the causes of diseases. in mod rece ~i obiectiv.with regard to the causes of the same illness (hysteria) considers that these ones are consisting of the shifting of the uterus through the human body and implicitly through the brain ???! (from where the idea.the description of these conditions (which until now were not considered diseases) according to a medical pattern of disease. governed by an apparent and maybe unconscious pride. the criterion ensures the reliability. . vocea unui Alterego care constata ~iun alt aspect dintr-o situatie data. Astfel: 1. teren fertil al culmilor creatiei urnaniste. are experts in etiologic suppositions. beginning with the parent of medicine. The essential element which should constitute the foundation of any classifications is the criterion. de~i am 9tiut ~iam crezut intotdeauna ca aceasta zona extinsa. excepting the infectious diseases. determinata de invazia psihiatrica. spre deosebire de textullucrarii in care ai red at.

. the only authority being the clinical reality. * borderline personality disorder. but relatively recent brought back into discussion by DSM-IV (1994) and included into the paragraph "Diagnostic categories provided for further studies ". We consider that the attempt of revaluating these two nosological 2N . the researches from the domain of clinical medicine of today. 2. Moreover. despite their performances in the professional domain. Personality disorders generally validated. In the same time.both in the presentation of clinical picture of diseases . were lesser (even clumsy often) in political or social domain. Both of them were eliminated from the last nosological European taxonomy (lCD-X. * Personality disorders partially validated. which is accepted only by the American taxonomy (DSM-IV. nowadays are revaluated. regardless of the scientific prestige ofthose who elaborated them. In this class we inscribe two types of personality disorder which. Correlated with this fact. The phenomenon by which numerous clinicians failed on the ground of etiology is somewhat alike those of great scientists which. in this classification we chose as criterion the international validation degree (of scientific accreditation) of specific personality disorders. * dissocial personality disorder. the Europeans retired its nosological statute because its content was taken over both by the dissocial and tN: histrionic personality disorder. 3. leaving the etiology in parentheses. * narcissistic personality disorder is recognised and presented as a clinical entity by DSM-IV (1994). is based on what one knows best. but is excluded from the American taxonomy illustrated by DSM-IV (1994).I I q Examples somehow similar accompanied the entire history of medicine. * histrionic personality disorder. 1992) as well as from the last but one American nosology (DSM-III-R. while the European taxonomy (lCD-X. These are: * depressive personality disorder and * passive-aggressive personality disorder. With the caution imposed by the findings already mentioned. one cannot leave out the fact that the scientific medical world of our days. on simptomatology. * emotionally-unstable personality disorder is mentioned by the International Classification of Diseases. 1987). Obviously. * Controversial personality disorders. I ~ * anankastic (obsessive-compulsive) personality disorder. while the European psychiatrists have the tendency to eliminate it.and in the election of nosological criteria. being satisfied with just mentioning it at the paragraph "Other specified personality disorders". as follows: 218 * paranoid personality disorder. In this group we inscribe those personality disorders recognised by the both taxonomic systems: European and American. that is by the European taxonomy elaborated by the OMS. Personality disorders partially validated. brings the necessary trans cultural dimensIOn. without excluding Sigmund Freud or Ivan Petrovici Pavlov. * anxious (avoidant) personality disorder. * dependent personality disorder. On the other side. Personality disorders in the process of validation. ICD-X (1992) and DSM-IV (1994).of the individual but those of the group which. 1994). * Personality disorders in the process of validation. in our days the accredited opinions are not those. From this point of view we distinguish: * Personality disorders generally validated. in any case not sacred any more. namely: * schizotypal personality disorder. * Invalidated personality disorders. gives up the theories and doctrines. this validation was conferred by the two great international taxonomic systems. revaluating once more the clinical observation and the semiological phenomenology. Geneva experts (1992). when it has an international character. although until these last years were excluded from international taxonomies. There are eight of them. 1. * schizoid personality disorder. the scientific authorities are nowadays denounced. Here we include the personality disorders recognised only by one taxonomic international system. 1992) considers that the disorder is a proper psychosis from schizophrenia spectrum.

3 Differential diagnosis criteria for personality disorders 10. being accepted in the greatest part of Europe'. the history and traditions.. expression of patients life history 4.in the clinical approach and the nosological construct.1 Cluster based classification 6. dependent and passive-aggressive disorder respectively. Epidemiological data concemingpersonality disorders 6.2 Main defenses involved in some personality disorders pathogenesis " 5.in the life experience.. Actual classifications of personality disorders 6.2 An important step towards validation: the diagnosing model (monothetic orpolithetic) 9. In this category we inscribe two forms of personality disorder which appeared in some psychiatric taxonomy.1 Personality disorders from psychoanalytical perspective 4. as well as . Etiology correlated factors in personality disorders 4.1. The possible causes of this distinction were presented at the respective chapter. i A PSYCHOLOGICAL. Controversial personality disorders. they are not considered (despite the denomination) proper personality disorders. PSYCHOPATHOLOGICAL AND CLINICAL PERSPECTIVE L History of personality disorders 2. .3 Propousal of a new classification based on scientific validity degree 7. 4.1 Personality type/ disorder /change triad 3.1. between Britain and the United States of America on one side. the nosological statute of these conditions is controversial. As we already mentioned..--~. Definition of personality disorders 2. 220 . Invalidated personality disorders. inclusion 4. synonymies. We denominated them controversial because. Personality disorder and comorbidity 'ill 'Illt {I . nowadays being excluded from every international taxonomy. Onset of personality disorders 8. About validity of the term "personality disorder". ARGUMENT '" ~ DISORDERS: 11 12 19 20 22 26 28 30 32 34 35 37 40 42 47 49 51 53 54 56 59 221 7 II... Diagnostic criteria for personality disorders 9... while in Britain and in the United States of America is contested.categories.1 Validity and constancy of personality disorder diagnosis 9. These are: * self-defeating personality disorder and * sadistic personality disorder. although described and mentioned in the International Classification of Diseases. disthymia. but they were taken over and revaluated by the OMS experts and included in the last edition of the International Classification ofDiseases at the elaboration of which have participated almost 1000 psychiatrists from 52 countries.. They are invalidated because their content was taken over by other forms of personality disorders. so we only mention here the differences: . 5. invalidated before. Psychological and psychopathological traits 9. the three disorders fighting over the possession of an ample area of the mood spectre. until the last decade. and the European countries and other geographical areas on the other side. In this group there are: * enduring personality changes after catastrop hic experience and CONTENTS I. especially American ones. PERSONALITY * enduring personality changes after psychiatric illness. should be correlated with a new clinical entity recently validated.2 Severity degree based classification 6.1 Ego defense mechanisms. These clinical entities are not found in the British and American textbooks.

1.2 Specific psychotherapeutic recommendations in personality disorders 15.SPECIFIC PERSONALITY DISORDERS V ALIDATED PERSONALITY DISORDERS Paranoid personality disorder Schizoid personality disorder Schizotypal personality disorder Dissocial personality disorder Borderline personality disorder Histrionic personality disorder Narcissistic personality disorder Anxious (avoidant) personality disorder Dependent personality disorder Anankastic (obsessive-compulsive) personality disorder Emotionally unstable personality disorder .3 Hospitalisation of personality disorders patients 15.6 Prospective therapeutical approaches III. Clinical examination and assesment of personality disorders 15.1 Psychotherapeutical approach: expectation and possibilities 15.r· I 11. Course of personality disorders 12. Complications of personality disorders 13.1.4 About therapeutic compliance in personality disorders 15. Prognosis for personality disorders 14.1 General psychotherapeutic recommendations in personality disorders 15. Therapy of personality disorders: expectation and reality 15.5 Transference problems in personality disorders therapy 15. a promising approach 15.PERSONALITY DISORDERS IN COURSE OF VALIDA TI ON Depressive personality disorder 61 63 65 67 69 69 69 71 73 75 76 77 78 79 80 80 90 96 104 III 125 132 138 146 152 162 168 168 Passive-aggressive personality disorder CONTROVERSIAL PERSONALITY DISORDERS Enduring personality change after catastrophic experience Enduring personality change after severe psychiatric illness PERSONALITY DISORDERS NOT VALIDATED Self-defeating personality disorder Sadistic personality disorder References : Th ematic index Pharmacotherapeutic index Name in dex Glossary of some terms Add en da Abstract Con tents ] 72 178 181 184 187 187 189 191 196 204 205 207 216 2 17 221 I 223 .2 Psychopharmacological therapy of personality disorders.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful