Clasa a II-a Angle = tulburari de crestere, dezvoltare si functionalitate a maxilarelor, alveolelor, dintilor si de dinamica mandibulara caracterizate prin reducerea, marirea

sau deviatia parametrilor de referinta (diametre, linii ale frenului si interincisive) fata de planul medio-sagital; - Scoala franceza descrie 2 forme: 1. Endognatia (baza maxilarului si piramida nazala sunt ingustate) si endoalveolia (este afectat doar sectorul alveolar); 2. Laterodeviatia mandibulara: a) Laterodeviatia b) Laterognatia - exognatia = hiperdezvoltarea transversala a maxilarului; este o forma rara, parodontiul ramane neafectat desi arcadele sunt spatiate; - Scoala germana descrie 2 sindroame: 1. Sindromul de compresie maxilara: a) Sindrom de compresie prin protruzie si spatiere dentara b) Sindrom de compresie cu inghesuire 2. Ocluzia incrucisata - Scoala anglo-saxona descrie 2 forme clinice: 1. Malocluzia de clasa II/1 2. Malocluzia de clasa II/2 1. Malocluzia de clasa II/1 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu protruzie si spatiere dentara) = un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor, proceselor alveolare si dintilor fata de planul medio-sagital protruzia procesului dento-alveolar reflectata in ocluzie prin decalaj sagital (inocluzie sagitala, ocluzia distalizata) si o posibila ocluzie adanca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatie mandibulara; - frecventa 18-51% din populatie in dentatia mixta si inceputul dentatiei permanente; Etiopatogenie: 1) Factori generali:  Ereditatea – Korkhaus, Schwarz au demonstrat prezenta maxilarelor inguste inca de la nastere; studiile pe gemeni monozigoti au evidentiat compresia de maxilar la ambii membri ai cuplului cu aceeasi amploare a pierderii transversale si a compensatiei sagitale;  Factorul constitutional – tipul dolicocefal; frecvent la tipul constitutional nordic (danezii dupa Graber);  Factori generali de dezvoltare: carentele de metabolism dezechilibru sindrom de compresie maxilara; ex: in rahitismul (tulburarea metabolismului calciului) se produce un os cu o textura slaba, fiind atat de fragil incat se deformeaza sub actiunea muschilor este vulnerabil obiceiurilor vicioase; 2) Factori loco-regionali:  in viata intrauterina Orlick arata ca o serie de compresii exercitate de pozitiile membrelor fatului asupra masivului facial pot produce compresii de maxilar sau laterognatie; Geormaneanu citeaza asimetriile fetei nou-nascutului determinate de fibroame uterine;  postnatal – cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina dupa interventiile din anomaliile congenitale impreuna cu obliterarea prematura a suturii de crestere a maxilarului compresia de maxilar;  Caria dentara si complicatiile ei edentatie perturba echilibrul intra si interarcadic dpdv al lungimii, latimii si inaltimii arcadei (dezechilibru intre fortele intra si

dezvoltare generala ingreunata . limba patrunde in spatiul ramas edentat. tulburari gingivale. spatiati. pometi stersi.dezechilibre dentare – protruzie superioara compensatorie. . buccinator. dispozitia PM-M. . narine pensate.  Factori disfunctionali = factori determinanti in producerea sindromului de compresie maxilara prin dezechilibrul fortelor intra si extraorale dpdv al intensitatii.deglutitia se realizeaza diferit: limba-buza inferioara. de postura. posibila normopozitie a I inferiori cu sau fara retruzia sau protruzia I inferiori. anemie . meziopozitie cu rotatie a M si PM. tulburari gastrointestinale. ridicata catre pragul narinar. directiei. retrognatic. . accentuarea unghiului craniocervical. fanta labiala intredeschisa lasa sa se vada I superiori.se modifica starea de functionalitate a buzelor care schimba si comportamentul lingual in statica si functie deglutitie de tip protruziv. muschiul mentalis este hiperton. rasfranta in santul labio-mentonier lasand sa se vada si o parte din mucoasa orala. deglutita se realizeaza intre limba-buza inferioara prin plasarea limbii deasupra I inferiori. Manifestari clinice:  Stare generala: . fisurata.predispozitie la imbolnaviri bronho-pulmonare cu pusee de faringoamigdalita. pierderea stopurilor ocluzale si a functiei de ghidaj anterior. inocluzii sagitale grave.nivelul O2 din sange este normal reflexe compensatorii cardiovasculare.in ocluzia adanca incompleta.  Sugerea degetului compresie alveolara cu protruzie.facies adenoidian caracteristic leptoprosop. de memorie. palida.buza inferioara este groasa. tractionata la comisuri.in vorbire si suras se expune mucoasa gingivala. prin contractie dand impresia de barbie dubla. . renale. retrognatie mandibulara .dezechilibre intermaxilare – maxilar ingust. limba-buza inferioara-mucoasa palatina (buza inferioara patrunde interincisiv). . duratei de actiune. tegumente palide.performante scolare diminuate  Aspect facial: .extraorale. modificari in ocluzia dentara. I superiori au smaltul uscat care si-a pierdut transluciditatea.dezechilibre ocluzale: relatii molare distalizate. pare scurta. mentalis hipotonia muschiului orbicular oris al buzei superioare (muschii propulsori sunt hipotoni) compresia de maxilar distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM. . malpozitii ale I superiori si inferiori schimba relatia dento-dentara. fortele nu se neutralizeaza maxilarul se ingusteaza) compromiterea zonei de sprijin. . sunt proeminenti.  Deglutitia atipica – interpozitia limbii intre arcade in deglutitie sindromul de compresie maxilara paralela (maladia Cauhepe-Fieux) cu raspunsuri scheletale: .buza superioara este subtire. . receptivitatea terenului:  Respiratia orala – apare un dezechilibru intre fortele musculare hipertonia muschiului maseter. se sprijina pe buza inferioara. ocluzie adanca incompleta.  Sugerea limbii = obicei vicios rar. . profil convex.

hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare.in evantai japonez” care compenseaza insuficienta de baza osoasa.strangulare” a arcadei.. unghiul id. . buza superioara. . simetria fetei. raporturi de distalizare si overjet. retruzia grupului I inferior.  Examenul radiologic – evidentiaza dezechilibre de crestere. unghiul Ii se reduce. .relatia maxilar-mandibula – unghi SNA marit.diferite grade de distalizare mandibulara. hipotonia sau hipertonia muschilor maseteri.bolta palatina este adanca  foarte adanca (bolta gotica). hipertonia buzei inferioare. W. .inclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare (uneori I inferiori se inclina mai mult reusind sa pastreze un echilibru interincizal) . . .in dinamica exista contacte si inteferente ocluzale.HFP:HFA = 0. unghi SNB micsorat..tulburari ATM. conexiunea cu partile moi. .examen functional: este afectata masticatia (imposibilitatea executarii recurgandu-se la un act de rupere . . inocluzie sagitala.. daca exista incompetenta labiala aceasta este un factor major de recidiva. relatii scheletale interelemente. tartru. perimetrie.arcada poate avea forma de omega (compresie la nivel PM).  Examen fotostatic: etaj inferior marit.explorarea functiei respiratorii hipotonie uni sau bilaterala a muschilor narinari cu obstacole in inspir si expir. .tulburari parodontale incisive: sangerare. unghiul IM > sau < 90grade. Examinari complementare:  Studiu de model: forma arcadelor. B-M > sau < 85grade. V (compresie la nivel I-C). teleradiografia de profil stabileste diagnosticul si urmareste eficienta tratamentului: . simetroscopie (alungirea arcadei frontale). apexurile se inscriu pe un spatiu redus creand impresia de . .explorarea functiei de deglutie sindrom protruziv lingual cu precizarea daca limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul in deglutitie (buza inferioara. trapez (la mandibula). .protruzia grupului I superior. M. .69 sau HFP <HFA proclinarea I superiori creste. fizionomia prin faciesul adenoidian cu suras gingival dizgratios. . hipertonia muschiului mentalis.relatii dento-alveolare: .baza craniului supradimensionata posterior angularea puternica a bazei retrognatie mandibulara .se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei: baza apicala este mai mica si baza coronara este larga (prin inclinarea compensatorie a dintilor). . IP. recesiune parodontala. autointretinerea prin carii aproximale sau de colet la nivelul I superiori. mucoasa palatina).retroinclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare agravarea anomaliei.baza craniului alungita anterior protruzia mediana a fetei. .unghiul IF >107. ocluzie adanca sau deschisa uneori. ANB marit.taiere in foarfece” sau plasare a alimentelor in zona laterala in fragmente mici).pozitia de postura a mandibulei – de tip anterior (o pozitie falsa) pt a masca dezechilibrul fizionomic dizgratios dat de retrognatia mandibulara si protruzia meziocefalica. protruzia ambelor grupuri si meziopozitia grupului dentar lateral superior si distopozitia grupului lateral inferior. pe OPG se observa aspectul caracteristic al regiunii I-C . . Examen endooral: . U (compresie la nivel M). fonatia.

Forme clinice – dpdv al gravitatii:  Forma usoara – tulburari morfofunctionale si estetice in limitele tolerabilitatii  Forma grava – dezechilibrele ocluzale produc tulburari parodontale. .in rotatii faciale posterioare – unghiul planurilor maxilare este intalt.  Meziopozitia: se fac masuratori pe model si teleradiografie. se inrautateste aspectul fizionomic in timpul cresterii. in zona frontala reflecta relatiile dintre partile moi intra si extraorale.retrodentia cu supraacoperire = un raspuns compensator al sistemului dentar fata de raportul bazelor osoase maxilare.  Examen endooral:  Modificare a bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare: baza apicala>baza coronara. deglutitia.  Ortodontic functional – functii afectate: masticatia. HFA este mica. egresiune molara. Etiopatogenie – ereditara – datorita unei rate mari de crestere a suturii incisive. supraocluzia. . respiratia orala.plan de ocluzie – grad de dezvoltare posterior. incompetenta labiala.retroinclinarea I si supraacoperirea va fi cu atat mai mare cu cat decalajul bazelor scheletale maxilare va fi mai mare.daca supraocluzia se asociaza cu decalaj intre muchia incizala a I inferior si centroidul radacinii I superior tratament dificil. cu cat retruzia I superiori este mai mare decat protruzia I inferiori devine mai mare supraacoperirea.  Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare-grave dar cu aspect tipic. autointretinerea. raspunsul la tratament nu este bun. 2.. raspunsul la tratament in timpul cresterii este bun.aspect facial (facies adenoidian).in rotatii faciale anterioare – unghiul planurilor maxilare este coborat. buze subtiri. HFA este mare. IP. baza apicala mare comparativ cu cea coronara. studiu de model – decalaje transversale si sagitale (de dezvoltare la nivelul arcadei alveolare si a ocluziei). ocluzie labiala ferma cu planul plasat in pozitie inalta pe coroana I superiori. . cresterea scheletala si partile moi tind sa imbunatateasca fizionomia. etiologie ereditara. masuratori cefalometrice. fonatia. Malocluzia de clasa II/2 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu inghesuire dentara) = sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor PM si M prin retrodentie cu supraacoperire a grupului incisiv si inghesuiri. . Diagnostic pozitiv:  Ortodontic morfologic . Diagnostic diferential:  Malocluzie de clasa II/2: retroinclinarea dintilor frontali.relatiile partilor moi: . nas proeminent datorita retroinclinarii. Tablou clinic:  Aspect facial: etaj inferior normal sau frecvent mai mic. . . menton proeminent. menton in pozitie retrognata.  Macrodontia: SI corelata cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare si a fetei.  Arcadele pot avea forma de trapez. sant labio-mentonier accentuat. fizionomia.

 I inferiori in retro sau proinclinare. Sindromul ocluziei distalizate . crestere faciala de tip anterior.  Tulburari parodontale ca si o consecinta a dezechilibrelor morfofunctionale scheletale (ocludarea I superiori in parodontiul inferiorilor si a celor inferiori in bolta palatina). . IC superiori pot fi verticali.  C in vestibulopozitie. compensata prin inclinarea dentara.  IL vestibuloversati cu rotatie M peste coroana centralilor. miscari de lateralitate imposibil de efectuat in formele grave. . sugere. formele moderate sunt cele mai frecvente. interpunere a buzei inferioare 8) pante de conducere cuspidiana bilaterala 9) prezenta unei retroalveolodentii superioare ereditare care mentine mandibula in pozitie distala 10) hipertonia retropulsorilor si/sau hipotonia propulsorilor . baza maxilarului este mare.  Relatia de postura a mandibulei (pt diferentierea de o pseudoocluzie adanca) – drum de inchidere normal. inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica. unghiul planurilor maxilare (M-Nsa-Nsp) mai redus decat normal.  Dezvoltarea bazelor scheletale – clasa a II-a sau rar clasa I. unghi marcat coronoradicular al IC. cu presiunea pumnului pe menton 6) sprijinirea mentonului pe pumn 7) parafunctii de aspirare. dar poate exista si tipul sever clasa II-a.2 forme:  Retrognatia mandibulara functionala  Retrognatia mandibulara anatomica  Retrognatia mandibulara functionala = un decalaj de pozitie al mandibulei cu pozitionarea acesteia mai posterior in raport cu maxilarul superior si cu baza craniului.  Grade de abraziune pe fata palatinala a superiorilor si pe fata vestibulara a I inferiori.reducerea diametrelor PM sau M. uneori in palatopozitie marcata. . unghiul goniac este mai mic desi poate fi si normal Diagnostic diferential:  Intre diviziunile clasei a II-a  Pseudoocluzia adanca si cea adevarata  clasa I cu supraalveolodontie incisiva 3.daca tulburarea de crestere se complica prin pierderea unor dinti din zona laterala mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal datorita cresterii supraocluziei sindrom algo-disfunctional. Etiopatogenie: 1) lipsa alimentatiei naturale a nou-nascutului lipsa stimulilor care produc prima mezializare fiziologica a mandibulei 2) lipsa alimentatiei consistente care determin abrazia fiziologica a dintilor temporari lipsa stimulilor care produc cea de-a doua mezializare fiziologica a mandibulei 3) prezenta unui maxilar ingust care nu permite avansul mandibulei 4) pozitia joasa si posterioara a limbii in repaus 5) obiceiuri vicioase de supt deget.tip masticator tocator cu o activitate puternica a muschilor ridicatori ai mandibulei.  Ocluzia afectata in diverse grade de supraacoperirea grupului incisiv: angrenaje inverse PM unilaterale sau bilaterale si distalizarea in zona laterala. accentuarea curbei Spee.

de obicei este prezenta o clasa a II-a scheletica. gradul de distalizare a molarilor)  examenul fotostatic: proportia etajelor fetei (etajul inferior cu cel mijlociu).la molari: obligatoriu rapoarte de distalizare (pot reflecta si modificari de pozitie dentara.Manifestari clinice:  aspect facial: etaj inferior de dimensiuni normale sau usor micsorat. in momentul in care solicitam pacientului sa faca o propulsie a mandibulei pana la corectarea rapoartelor sagitale de ocluzie in zona laterala. iar grupul frontal inferior prezinta suprapozitie.  ambele arcadele pot prezenta retruzii grave. marginile incizale ale frontalilor inferiori preseaza si pot leza papila frontalilor superiori Examinari complementare  studiul de model: prezenta unor ingustari de arcada (indexul Pont). in aceasta pozitie arcada superioara mai poate circumscrie arcada inferioara atat lateral cat si frontal (pentru a preveni ocluzia incrucisata sau ocluzie inversa frontala)  in functie de modificarile care apar in propulsie se vor stabili obiectivele terapeutice  examenul functiilor aparatului dento-maxilar:  fizionomia: afectata si in repaus. si de obicei este de tip tocator (cu predominenta miscarilor pe verticala)  autointretinerea: afectata prin ocluzia defectuoasa. mai rar clasa I (doar cand exista o hiperdezvolare a mentonului) . tipul de profil (de obicei convex)  examenul radiologic: teleradiografia de profil:  Tweed: FMA uneori micsorat  hipodivergenta fetei. cu forma de trapez.  examenul static al ocluziei: . retrognatia mandibulara. rapoarte de lingualizare. dar pot fi si rapoarte normale. profil convex dar uneori mentonul poate proemina (hiperdezvoltarea regiunii mentoniere)  examenul endooral:  arcada superioara poate avea forma normala sau poate prezenta modificari asociate (ingustare cu inghesuiri). ANB marit. supraacoperirea mare (data de retropozitia mandibulei) . dar se datoreaza in acest caz retropozitiei mandibulei). dar si in suras si vorbire. clasa a II-a dentara. si daca aceasta propulsie are ca rezultat armonizarea aspectului facial  verificam daca. SNB intotdeauna este micsorat. prin modificarile etajului inferior. deficit de spatiu (perimetria). sau extrem de rar.  examenul dinamic al ocluziei:  este foarte important daca pacientul poate sa faca o propulsie spontana a mandibulei in fonatie sau o propulsie la cerere. SNA poate avea valori normale sau poate fi marit. retruzia inferioara. alungiri de arcada (simetroscopia). mai ales prin modificarea profilului facial  respiratia: afectata in clasa II/1 (respiratia orala)  masticatia: incizia.  Sassouni: clasa a II-a alveolara. aprecierea rapoartelor de ocluzie (marimea overjet-ului. in cazul in care e prezenta malocluzia de clasa II/2 sant mentonier adanc cu buza inferioara inversata.la incisivi: treapta sagitala de dimensiuni variabile. dimensiunea ei depinzand de protruzia superioara. iar pentru zona frontala exista 2 posibilitati:  incisivii superiori in protruzie malocluzie de clasa II/1  incisivii superiori in retruzie malocluzia de clasa II/2  arcada inferioara: forma normala sau cu modificari asociate. ocluzia incrucisata. cand distalizarea e severa. depinde de marimea overjet-ului.

dimensiuni normale ale mandibulei (ambele ramuri)  Ortodontic etiologic: se adreseaza tuturor factorilor disfunctionali. propulsia este sever limitata . masticatia si autointretinerea afectate.testul de propulsie negativ. testul de propulsie pozitiv (armonizarea profilului). distalizarii. inghesuirilor. artroze. “gura de delfin”)  examen endooral:  arcada superioara normala sau cu modificari asociate (mai frecvent protruzie. modificari faciale mai grave.incisivi: overjet mare. se reduc suprafetele masticatorii  deglutitia. Down. netratata.examenul functional:  fizionomia: grav afectata prin prezenta etajului inferior mult micsorat si a profilului convex sau chiar “de pasare”  masticatia: grav afectata. mai rar retruzie)  arcada inferioara micsorata in toate planurile. poate trece in forma anatomica Manifestari clinice  aspect facial: etajul inferior micsorat (accentuat). marimea overjet. uneori forme grave (“profilul de pasare”. SNB micsorat (ANB marit). . supraacoperire mare. fonatia. respiratia. anchiloze ATM. testul de propulsie negativ  retroalveolia si retrodentia: pozitia mandibulei nu este retrognata  DDM: cand exista inghesuiri. inconstant celelalte functii Diagnostic diferential:  retrognatia anatomica: modificari de dimensiune ale mandibulei. incompetenta labiala. Edward. pacientul face efort pentru a-si aduce buzele in contact. incizia lipseste. profilul facial convex. inocluzie verticala . hipotiroidism 2. rapoarte de distalizare.Diagnostic pozitiv:  Ortodontic morfologic: aspect facial (etaj inferior usor micsorat si profilul convex).molar: rapoarte de distalizare. Pierre-Robin  factorul endocrin: hiposecretie de STH. autointretinerea afectate Examinari complementare  studiul de model: gravitatea ingustarilor. Factori loco-regionali  constrictii. frecvent ocluzia lingualizata  examenul dinamic al ocluziei . baza apicala mult mai mica decat cea coronara (obligatoriu protruzie)  examenul static al ocluziei: . in special cei care actioneaza in momentul examinarii  Ortodontic functional: fizionomia. prezenta unei clase a II-a alveolare si dentare si frecvent II scheletica. dar mandibula are pozitie corecta Retrognatia mandibulara anatomica = o anomalie in care mandibula in totalitate sau doar anumite segmente (ramul ascendent sau orizontal) sunt subdimensionate (micrognatia mandibulara) Etiopatogenie 1. traumatisme bilaterale pe condili  forma functionala. Factori generali:  factorul genetic: sindrom Turner.

pe baza testului de propulsie negativ. examenul fotostatic: gradul de micsorare a etajului inferior al fetei. gravitatea profilului convex se apreciaza prin unghiul tangentei gurii al lui Schwartz (normal 10 grade. aici marit)  examenul radiologic – teleradiografie de profil:  Tweed: FMA cu valori de hiperdivergenta. nu prezinta modificari dimensionale  constrictia/anchiloza de ATM Malocluzia de clasa a III-a 1. profil concav prin menton proeminent. mentonul și buza inferioară proemină în repaus. care determină apariția contactelor premature 4) egresiuni. malpoziții dentare 5) obiceiul vicios de supt degetul cu tracționarea arcadei inferioare 6) ticuri de îmbufnare cu propulsia mandibulei 7) deglutiția atipică cu presiunea limbii pe arcada inferioară 8) poziția vicioasă a limbii în repaus. Astfel decalajul apare prin poziționarea anterioara a madibulei și nu prin creșterea în dimensiune a acesteia. ANB mult marit  Sassouni: clasa a II-a scheletica.precizeaza factorii disfunctionali asociati. mai ales ai caninilor bilateral 2) microplanuri înclinate ale lucrărilor protetice defectuoase 3) obturații ocluzale în exces. Etiopatogenie . rapoarte de distalizare  functional: toate functiile sunt afectate  etiologic .poate fi de cauză condiliană sau de cauză cuspidiană: 1) cuspizi neabrazați de dinți temporari. dentara. hipodezvoltarii mandibulei (antropometric si teleradiografic). închiderea facându-se în 2 timpi. Prognatismul funcțional 2. fiind plasată anterior și inferior 9) macroglosia 10) amigdale hipertrofice. care vor determina propulsia limbii și a mandibulei pentru a mări istmul orofaringian 11) dezechilibru între muschii retropulsori și propulsori ai mandibulei cu hipertonia propulsorilor Manifestari clinice:  aspect facial: etaj facial inferior normal sau ușor mărit. de obicei este ereditara Diagnostic diferential:  retrognatie functionala: modificarile sunt mai reduse. șanț labiomentonier atenuat sau șters. SNB mult micsorat. profil facial caracteristic. alveolara. deep-bite scheletic  examen antropometric: valorile Go-Gn. treaptă inversată a buzelor . respectiv Go-Kdl (condilion) Diagnostic pozitiv:  ortodontic morfologic: pe baza modificarilor faciale. testul de propulsie pozitiv. Progenia falsă 3. Prognatismul funcțional mandibular (progenia de conducere forțată) = un decalaj în plan sagital între cele două maxilare datorită propulsiei mandibulei pentru a ajunge în poziția de intercuspidare maximă. Prognatismul anatomic 1.

retropulsia mandibulei până la rapoarte ocluzale nomale . de tip tocător .inchiderea se face în 2 timpi: .Ocluzia dinamică . ANB micșorat  Ortodontic funcțional: fizionomia.contacte instabile .Examenul funcțiilor: .frecvent apare ocluzie încrucișată -V.poate fi de tip infantil . masticația.este afectată prin trauma ocluzală Examinări complementare:  Examenul fotostatic: normă frontală (etaj inferior = etaj mijlociu sau etaj inferior˃etaj mijlociu).Frontal.arcada superioară prezintă retroalveolodenție a grupului frontal iar arcada inferioară proalveolodenție la același nivel . autoîntreținerea. fie atât în plan sagital cât și transversal (micrognație maxilară).rapoarte de mezializare sau de clasa a III-a Angle -T. ușoară clasa a III-a scheletică și a III-a alveolară Diagnostic pozitiv:  Ortodontic morfologic: semnelor faciale (profil concav. unghiul cwartz 10 )  Examen radiologic:Teleradiografia de profil indică: NA normal.trebuie precizată cauza și factorii disfuncționali care mai acționează în momentul examinării Diagnostic diferențial:  Progenia falsă .Deglutiția .propulsia mandibulei pentru a realiza IM .Ocluzia statică: . testul de retropulsie este negativ 2. poate fi normală sau cu modificări asociate . dând astfel impresia falsă de proeminare a mandibulei Etiopatogenie: 1) Factori generali:  Ereditatea  anomalii congenitale de tipul DLMP  obliterarea prematură a suturii incisivo-canine  aplazia incisivilor laterali superiori sau alte hipodonții predominante în arcada superioara .timp1 .parțial pozitiv.afectată.ocluzie inversă frontală asociată sau nu cu treaptă sagitală inversă .la nivelul contactului prematur și dezocluzie la restul dinților .  Ortodontic etiologic .Autoîntreținerea. testul de retropulsie este parțial sau total pozitiv).Lateral -S. Examen endo-oral -forma arcadelor nu este caracteristică. ocluziei dinamice (închiderea în 2 timpi cu propulsia mandibulei. ANB micșorat.retropulsia mandibulei până în poziția de cap la cap .total pozitiv.Fizionomia .timp 2 .S. clasa a III-a molară. NB mărit.examenul antropometric ne dezvaluie o dimensiunea mare a mandibulei. șanț mentonier atenuat).testul de retropulsie poate fi: . semne cefalometrice ( NB mărit.NA micșorat  Progenia adevărată .afectată în repaus. Ao-Bo negativă. surâs și vorbire .Masticația . Progenia falsă (retrognație maxilară sau micrognație maxilară) = decalajul sagital datorat insuficientei dezvoltări a maxilarului fie numai în plan sagital (retrognație maxilară). normă laterală (profil concav. semnelor ocluziei statice (ocluzie inversă frontală.

dinții frontali sunt în proalveolodenție cu baza apicală mică.ocluzie inversă cu/fără overjet negativ -V. semne ocluzale. deficit de spațiu la perimetrie. sanț mentonier atenuat sau șters. profil concav prin menton proeminent. modificări ce indică dezvoltare deficitară a maxilarului superior)  Examen radiologic . etajul mijllociu este infundat și micșorat. ramura ascendenta.  examen endooral: . rar prezintă retroalveolodenții (cicatrice retractila). .Tulburări funcționale:  Fizionomia.pNP ˂ baza craniului Diagnostic pozitiv:  Ortodontic morfologic: semne faciale.rapoarte de clasa a III-a molare sau clasa I -T.Teleradiografia de profil .mișcarea de propulsie este ghidată de dinții laterali . aspectul facial este dizgrațios.grade variate de supraacoperire Lateral -S. SpNA. semne cefalometrice 3.  examen endooral: . înghesuiri dentare. condili).afectată în repaus. Etiopatogenie: 1) ereditatea 2) factori endocrini . deglutitia Examinări complementare  Studiu de model .NA micșorat. SpNApNP ˂ 2/3 din ramura orizontala a mandibulei.Ocluzia statică Frontal -S.hipersecreția de TH 3) forma funcțională și netratată 4) macroglosia Manifestari clinice:  aspect facial: forma feței nu este caracteristică. fața are un aspect lățit cu pomeții șterși. această formă de anomalie afectează cel mai mult fizionomia.fără modificări . treapta buzelor negativă.2) Factori locali:  pierderea prematură de dinți temporari  extracții dentare în arcada superioară mai ales în zona frontală  traumatime cu pierderea incisivilor superiori  cicatrici postoperatorii sau post-traumatice Manifestari clinice:  aspect facial: etajui inferior micșorat.arcada inferioară . surâs și vorbire  Fonația afectată la cei cu DLMP  Masticația.ocluzie încrucișată . micșorată.arcada superioară micșorată. profil concav prin retrocheilie superioară. retrocheilie superioară. ANB micșorat. Progenia adevărata = o mărire în dimensiune a întregii mandibule sau doar a unor părți ale ei (ramura orizontala.arcada superioară (IP îngustare.Ocluzia dinamică . etaj facial inferior supradimensionat de obicei dar poate fi și ușor subdimensionat.

ghidajul anterior se face pe dinții laterali . perimetria ne indica valoare mărită a Pe)  Examenul fotostatic: dimensiunea cu care este mărit etajul facial inferior.testul de retropulsie este negativ . open-bite scheletic (inrautateste prognosticul)  Examen antropometric. înghesuiri .S.pe baza semnelor ocluzale: ocluzie inversă frontală. fonația  ortodontic etiologic: ereditatea.forma nu este caracteristică. poate fi prezentă și ocluzia deschisă aceasta fiind foarte greu de tratat din cauza recidivelor frecvente.rapoarte de cls a III-a . . treme și diasteme. pacientul putând dobândi complexe de inferioritate ce-l vor determina sa colaboreze mai bine cu medicul specialist. profil concav.se pot evidenția spații între muguri în arcada inferioară  Teleradiografia de profil indică: FMA normal sau mărit.grav afectată prin trauma ocluzală  Afectarea parodonțiului marginal prin transmiterea forțelor masticatorii paraxial Examinări complementare:  Studiu de model: overjetul și dimensiunea lui.arcada inferioară . masticația.formă de trapez de obicei. surâs și vorbire. grupul frontal prezintă protruzie compensatorie.arcada superioară .semne cefalometrice: NB mărit.ocluzie încrucișată .cazurile de ocluzie inversă frontală asociată cu ocluzie deschisă reprezintă o gravitate terapeutică mare. NB mărit (patognomonic).Ocluzia statică: .ocluzie inversă frontală +/.  Masticația de tip tocător  Autoîntreținerea . erupții precoce .grad variabil de supraacoperire.treaptă sagitala sagitală inversă -T. grupul frontal se găsește în retruzie diferențiind astfel forma adevarată de progenie mandibulară de cea funcțională. clasa a III-a alveolară. IMPA micșorat.grav afectată în repaus. Diagnostic pozitiv:  Ortodontic morfologic: .frontal: -S. profil concav .pe baza modificărilor faciale: etaj inferior mărit. Ao-Bo negativ. clasa a III-a molară . hipersecreția de TH.lateral . id-B cu planul bazal mandibular mai mic de .  Examen radiologic:  OPG . autoîntreținerea.T.. Ao-Bo negativ.Ocluzia dinamică: .Funcții afectate:  Fizionomia. ANB negativ. clasa a III-a scheletică. Go este mărit.ramurile ascendentă și orizontală ale mandibulei sunt mărite.prognatismul mandibular funcțional . IP (ne indica supradimensionarea mandibulei. . macroglosia Diagnostic diferențial: . clasa a III-a scheletică și alveolară  ortodontic funcțional: fizionomia. unghiul format de tangenta gurii este mai mic de 10 .linia interincisivă este sau nu deviat -V.

tulburari loco-regionale prin migrari V si S a dintilor vecini bresei 3. cat mai ales extractia prematura pot avea grave repercursiuni care pot fi sintetizate in: 1.progenia falsă (retrognația maxilară) . Consecintele pierderii premature a dintilor temporari Atat procesele carioase extinse ocluzale. tulburari de eruptie a dintilor permanenti 4. tulburari de dezvoltare prin reducerea centrelor osteo-genice si a stimulilor functionali ..frecvent cele doua forme: progenia falsă și prognatismul anatomic se asociază și reprezintă o formă foarte gravă. tulburari ale functiilor ADM 2. tulburari ale dinamicii mandibulare 6. cariile proximale. anomalii de ocluzie 5. consecinte asupra psihicului micului pacient 7.