P. 1
Curs 5

Curs 5

|Views: 6|Likes:
curs pedagogie
curs pedagogie

More info:

Published by: Oana Cristiana Banuta on Jun 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2014

pdf

text

original

Curs 5 :Personalitatea elevilor

CONCEPTUL DE PERSONALITATE  Persoana: individul uman concret  Personalitate:  - sens comun: însușire sau calitate pe care o poate avea cineva sau nu sens științific: construcție teoretica: structura organizata ierarhic, cu următoarele caracteristici:  a) globalitatea: ansamblu identificarea unei persoane de caracteristici care permit

 b) coerența: un sistem funcțional de elemente interdependente (nu juxtapuse)  c) permanența (stabilitatea) temporala: ființa umană, în ciuda transformărilor, are: conștiința existentei sale / și / sentimentul continuității si identității personale.

Personalitatea
 Definiție după Allport: ”organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gândirea și comportamentul său caracteristic”.  Exista doua modele de descriere a personalității: al trăsăturilor al factorilor.  Trasatura psihică: însușirile (particularitățile) relativ stabile ale unei persoane:  în plan comportamental: predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli.  Mai multe trăsături formează structuri (configurații) specifice: tipurile.  Trataturile sunt prototipuri (descriu proprietăți tipice sau frecvente in anumite situații) căutarea unor indici constanți și ușor observabili asociați manifestărilor de ordin psihologic. Personalitatea / tipuri constituționale
1

valențe descriptive .

1.picioare . superficial. echilibrata)  Aceste tipologii sunt semnificative mai ales pentru cazuri patologice. optimist. tipologia lui E.1. simtul onoarei. KRETSCHMER: tipul picnic (mic.corelarea semnificatiei a unor performante se explica prin existenta unui factor comun (ex. interiorizat. practic) tipul astenic (corp slab. usor de identificat sute si mii de trasaturi secundare si de fond FACTOR PSIHIC (DE PERSONALITATE)  introdus odata cu analiza factoriala in prelucrarea performantelor comportamentale  . mobil. Orientarea biologista subordoneaza orientarea psihocomportamentala: structuri morfofunctionale 2 .scurte) asociate cu profilul psihologic ciclotimic (vioi.domina si controleaza 10-15 trasaturi principale .in varful piramidei factorilor: factorul general (g) (identificat de obicei cu inteligenta) sistemele de factori difera mult intre ele de la autor la autor  Asemanari si deosebiri (intre FP/TP) intre cele doua modele diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare (date de observatie . indesat. un rationament tipic)  .caracteristice. sociabil. meticulos. maini .evaluari psihometrice) reduc diversitatea initiala a datelor la un numar redus de dimensiuni DESCRIEREA SI EXPLICAREA PERSONALITATII DE PE POZITII TEORETICE DIFERITE  Explicatiile sunt constituite in termeni biologici si psihosociali. fizica.  tipologia dupa ALLPORT: structura organizata ierarhic 2-3 trasaturi cardinale . complex inferioritate) tipul atletic (dezvoltare psihica. alungit) asociate cu profilul psihologic schizotimic (abstract.

Orientarea socio . probe proiective 1.psiho sociala.dimensiunea energetico .dinamica a personalitatii Prima clasificare: Hipocrate si Galenus macrocosmosul se reflecta in microcosmos (teorie readusa in actualitate) natura: 4 elemente fundamentale amestecul umorilor (hormones) determina temperamentul:  sanguin: sange  melancolic: bila neagra  coleric: bila galbena  flegmatic: flegma Pavlov: raportul dintre tipul de temperament si activitatea nervoasa superioara  insusirile sistemului nervos:  forta (energia): rezistenta la solicitari a sistemului nervos  mobilitatea: viteza de consum si regenerarea neuronului 3 . chestionare.personalitatea poate fi inteleasa numai intr-un anumit context social.2. procesele perceptiei si cele cognitive superioare Orientarea psihometrica studiul trasaturilor exprimabile sub forma de lista de atribute .s-au alcatuit instrumente de masura . TEMPERAMENTUL . cultural si istoric.3.supraliciteaza experienta timpurie (pre si post natala) in devenirea ulterioara 1. inventare.  Personalitatea trebuie abordata din perspectiva sistemica: bio .scale. Orientarea experimentala abordeaza procesele de invatare.culturala si antropologica  .

.) apatici (nE. fara forta si vigoare. P. greu adaptabil. imperturbabil. echilibrul: existand intre excitatie si inhibitie  temperamentele:  puternic neechilibrat: coleric sangvinic  puternic echilibrat mobil:  puternic echilibrat:  slab: melancolic Tipuri clasice de temperament  coleric: flegmatic emotiv. foarte expresiv ritmicitate si echilibru. buna dispozitie. (rasunetul): primaritate (P)  secundaritate (S). nA. nA. putin lent si inexpresiv. inexpresiv.flegmatic: comunicativ  .trecut 1) emotivi inactivi: nervos (E. nA. S) 3) neemotivi activi: sangvinic (nE. activitatea (A)  non activitatea (nA). A. sensibil. S) 4) neemotivi inactivi: amorfi (nE. P.emotivitatea (nE). emotiv. adaptabilitate.) flegmatic (nE.) reactioneaza lent pasionat (E. tendinta de exagerare. A. nA. S) 2) emotivi activi: coleric (E.melancolic: neincrezator Scoala caracteriologica franceza  opt tipuri temperamentale obtinute prin combinarea a trei factori:  . irascibil. A.sangvinic: nestatornicie  . prezent . A.morale a fiintei 4 . P. lent. P.) reactioneaza rapid sentimental (E. S) Concluzie: Temperamentele (ereditare): premise in procesul devenirii socio .emotivitatea (E)  non .  .

voluntara (auto . orgoliu etc.factori specifici liderului.valoric si de autoreglaj al personalitatii.)  atitudinea fata de ceilalti. a elaborat un chestionar (16 PF).valorica  executiva.simtul valorii personale 5 .)  atitudinea fata de munca Trasaturile de personalitate  diagnosticate cu ajutorul cu ajutorul chestionarelor care intra in structura caracterului  expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea insasi  Nu exista un sistem de trasaturi unanim acceptat.  2. care se exprima printr-un ansamblu de atitudini . cognitive  cand aceste reactii sunt intr-un deplin acord .  Exemplu: Cattell. demnitate.atitudini stabile  In structura caracterului distingem trei grupe fundamentale de atitudini:  atitudinea fata de sine insusi (modestie. umanism. initiativa acceptare de sine . dominanta . orientativ . pecete (greaca veche) . comportamentale.G.H. patriotism etc. tenacitate.controlul)  Definitie: este un subsistem relational .- nu sunt in relatie cu aptitudinile si nu pot fi valorizate moral.referitor la om: sisteme de trasaturi si stil de viata doua dimensiuni fundamentale:  axiologica. utilizand analiza factoriala.valori (atitudini stabile) Atitudinea  modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii  implica reactii afective. fata de societate (altruism. CARACTERUL  etimologie: tipar. Gough:  1. cu care putem evalua 16 factori de personalitate  Scarile Inventarului de Personalitate California (CPI) .

 3.nivel de maturitate. realizare de sine prin conformism (conformismul vazut ca un comportament pozitiv)  10.absenta impulsivitatii. . Personalitatea unui elev: comportamente conventionale ('masca')  . respectului fata de sine si ceilalti Formarea atitudinilor  implica metode si tehnici specifice:  . spirit de echitate sociala autocontrol . cat si resursele.  7.metode indirecte: modelare metode indirecte:   comunicarea de tip persuasiv utilizarea pedepselor si a recompenselor 6 invatarea bazata pe imitatie. uneori diferite unele de altele  . independenta libertatea deciziei  4.  8. exemple.caracter onest.convingeri si atitudini sociale fara prejudecati  9. empatie . responsabilitate .creeze situatii pentru ca elevii sa-si cunoasca atat limitele (firesti). constiincios socializare .capacitatea de a intelege o alta persoana ca si cum ai fi ea  5.conduca la formarea unei imagini de sine echilibrate si a demnitatii.  6. realizare de sine prin independenta (autonomia vazuta ca un comportament pozitiv) trasaturile de caracter se cristalizeaza in adolescenta. a egocentrismului toleranta .situatiile neobisnuite reactii ce exprima nucleul autentic si stabil al personalitatii in formare  Educatorii trebuie sa: asume responsabilitati formative  .

fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare in caz de scop indepartat)  3. utilitatea recompenselor si pedepselor prin internalizare: 7 .rezultate intermediare = factori recompensativi  2. vorbim despre un comportament intarit  Intarirea: pozitiva: comportamentul este urmat de consecinte pozitive comportamentul NU este urmat de consecinte negativa: negative  Alte doua tipuri de consecinte:  .comportamentul descreste in frecventa pentru ca: este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa) este urmat de omiterea unei recompense asteptate  Modificarea comportamentului: este influentata de momentul furnizarii pedepselor si a recompenselor: comportamentul cel mai apropiat in timp de pedeapsa (recompensa) este invatat cel mai bine Consideratii psihopedagogice  1. efect si se manifesta cu o frecventa mai mare.MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE  mecanismul conditionarii operante (scoala comportamentala): legea efectului:  comportamentele urmate consecvent de recompense tendinta de a fi repetate  comportamentele urmate consecvent de pedeapsa tendinta de a nu se repeta SKINNER: daca un comportament este urmat de un anume eveniment . cunoasterea rezultatelor .

optimismul pedagogic este o conditie necesara a succesului.rezultatul unor procese de conditionare sau a unei invatari bazate pe observatie Auto-eficienta credinta cuiva de a indeplini o sarcina specifica  .actor: asteptarile credibile ale observatorului vor suscita un comportament anume din partea actorului ex. vine din viitor individul invata urmand un model care cere expectanta succesului  c) se evidentiaza rolul auto . iesiri) fapt ce duce la constientizarea si valorificarea resurselor In aceste conditii. 8 . intrari.pozitia realista cu privire la nivelul de reusita al unei actiuni  eficienta crescuta expectatia succesului  perseverenta succes  b) Expectantele de rol intarirea unui comportament este anticipata.probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita .back.- recompensa: motivatie pozitiva pedeapsa: motivatie negativa recompensa: externa motivatie extrinseca  interna: motivatie intrinseca ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII  Expectanta: . voluntar sau nu   a) . feed .reglator al expectantilor Predictia ce se autoimplineste (fenomenul Pygmalion) in contextul observator . profesorul care are expectatii inalte fata de anumiti elevi (generate de factori diversi) abordeaza diferentiat acesti elevi (climatul.explicita privind aparitia unui rezultat.

vointa. afectivitatea .de inzestrare .de orientare .APTITUDINILE ȘI REUȘITA ȘCOLARĂ  Aptitudinile sunt caracteristici individuale relativ stabile.mers. 1999). rezultand dintr-o suprainvatare sau determinate genetic si identificate prin reusita in activitate (Doron si Parot.posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumita activitate  este legata de: momentul prezent si experienta in domeniu aptitudinile se recunosc dupa:  usurinta invatarii a unor aspecte absolut noi  usurinta si calitatea executiei sarcinii  permit realizarea unor diferentieri intre indivizi  Definitie: insusiri ale persoanei care. care permite efectuarea cu succes a anumitor activitati".definitie incorecta: nu ia in calcul alti factori care ar putea facilita succesul  Relatia dintre aptitudini si capacitati:  . in ansamblul lor. priceperi si deprinderi  W.56) defineste aptitudinile ca "un complex de procese si insusiri psihice.aptitudinile . p. vorbit etc. individuale structurate intr-un mod original.stimuleaza sau blocheaza actiunea  Corelare nivel inteligenta cu: realizarea diferitelor capacitati . explica diferentele constatate intre oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte. APTITUDINILE INTELECTUALE  Leontiev: insusire generala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati:  .capacitatea psihica . viteza de habituare cu stimuli noi 9 . Stern face diferenta intre dispozitiile:  .capabil de a dobandi experienta intr-un domeniu  .  Zlate (2000.

Definirea inteligentei singura aptitudine generala admisa  . de tip profesional aptitudine tehnica.realizarea unui grup de activitati specifice .domeniu restrans aptitudini complexe .000 ani . volum de informatii tratate) constituie baza fiziologica a inteligentei aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea cognitiva a individului in situatii noi 1.primul test de inteligenta. de exemplu Alfred Binet .o lucrare de control. muzicala. Istoricul masurarii inteligentei acum 2. Exista: o componenta innascuta mai putin evidenta influente de mediu  consecinte privind cristalizarea aptitudinilor Clasificare:  1) aptitudini simple:  2) generale .imparatii chinezi testau performantele inaltilor functionari examinarile studentilor de la Universitatea din Bologna .Scala metrica a inteligentei 10 .calitatile functionale ale sistemului nervos (viteza de operare. la origine test pentru identificarea copiilor cu dificultati in scoala 1905 .1219  Trebuie facuta diferenta intre: testele de aptitudini . matematica APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTA  1.aptitudini ample.2.prezente in toate domeniile de grup .1.urmaresc potentialitatile .capacitate de a invata testele de performanta .

diferit de aptitudinile pentru matematica (aptitudine complexa) sau capacitatea de rezolvare a problemelor (inteligenta generala)  4)  5) Factorul perceptiv P .legat de capacitatile neurosenzoriale posibilitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detailat Factorul de reprezentare spatiala S posibilitatea de a imagina obiecte in coordonate bi.si tridimensionale 11 .inteligenta redusa  CI = 130 .dezvoltare normala  CI = 70 .capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor  .introduce conceptul de varsta mintala . .poate fi diferita de varsta cronologica L.I. formula de calcul a coeficientului de inteligenta  C. = ×100  CI = 100 .evaluat prin probe de tip vocabular (lista de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze)  2) Factorul de fluiditate verbala W expresia unei functii verbo motorii  3) capacitatea de expresie (testata dupa exprimarea in scris) Factorul numeric N: .inteligenta dezvoltata  Limitele testelor de inteligenta inteligenta nu este masurabila in mod direct (se masoara comportamentele) nu pot face predictii in diferite domenii de viata QI nu are o valoare absoluta APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE  Aptitudinile de grup . Wilhelm Stern .sapte admise  1) Factorul verbal V .usurinta in operare cu numere  .

literare. de reprezentare spatiala.cel mai vizibil aspectul innascut . data de presiuni sociale catre asumarea rolului de gen  2) Aptitudini stiintifice inteligenta cel putin normala creativitate absolut necesara  stiintele naturii . factorul de reprezentare spatiala S  matematica . de a intelege functionarea lor implica:  factori perceptivi. arta dramatica COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR  Incercari de definire 12 .caracteristica psihomotorie Factor de rationament R . dexteritate manuala  inteligenta generala interesul pentru asemenea activitati  .se manifesta fie precoce. filologie .factorul numeric N  filosofie. arte plastice.inteligenta  Aptitudini complexe dupa domenii de activitate  1) Aptitudini tehnice posibilitatea de utiliza masini si aparate.factorul perceptiv P.factorul verbal V  3) Aptitudinile artistice  .diferenta intre sexe. fie la o varsta matura aptitudini muzicale. 6)  7) de a opera deplasari si transformari in plan mintal Factorul de dexteritate manuala M aptitudinea de a manui obiecte .

matematic.sunt determinate de factori ereditari. capacitatea de manipulare a limbajului. folositi si astazi  G. 170 . creativ face distinctia intre:  copilul dotat intelectual: inteligenta ridicata. calitati scolare. dar  . aptitudini si talente speciale. care pot sau nu sa se manifeste  . Hildreth: 65 aspecte grupate in sase categorii distincte . kinestezic. nivel de dezvoltare evitarea 'autoindeplinirii profetiei'  Caracteristicile elevilor dotati si talentati nu formeaza un grup omogen 13 . caracter. depistarea copiilor supradotati cu teste de inteligenta  .Scala Stanford .calitati intelectuale. intrapersonal Dotarea intelectuala:  . 140 . muzical. logico . gandire convergenta  copilul inalt creativ: creativitate. Terman:  .dotati.modifica scala metrica de inteligenta a lui Binet. definind 9 itemi.existenta unor aptitudini ridicate in unul sau mai multe domenii.H.genii testele nu pot fi considerate criterii unice  Remy Chauvin: foloseste termenii talentat. gandire divergenta testele de inteligenta omit evaluarea gandirii creatoare  Gardner: propune evaluarea competentei in sapte sfere distincte: domeniul lingvistic.sunt afirmate in conditii adecvate de mediu  Identificarea copiilor dotati in scoala L. social. Lewis Terman .supradotati. spatio vizual.Binet: Qi = 130 .

modele de buna purtare  gandire convergenta copii problema.exista un stereotip al copilului supradotat (exceland in toate domeniile). de a le organiza mai eficient si de a le aplica mai adecvat decat colegii de generatie  Exista doua feluri de comportament al elevilor supradotati: elevi ideali. plictisiti. sa comprime materia etc. non-conformisti  gandire divergenta Instructia accelerata: pro si contra  copiii dotati: 'proba de foc' pentru profesor  .solutia: instructia accelerata (sa sara una-doua clase.surse de inspiratie pentru viitorul acestor copii: biografii si autobiografii ale celebritatilor  4) stimularea aparitiei de hobby-uri  5) mentorat prin corespondenta 14 .) Argumente: evitarea plictiselii prin munca de nivel apropiat aparitia unor atitudini pozitive fata de scoala prin captarea interesului Contra-argumente: acceleratia duce la senzatie de elitism efectele acceleratiei asupra aspectelor emotionale si sociale sunt contradictorii copiii mai putin talentati pierd modelul oferit  1) oferirea unui material imbogatit pe orizontala (mai mult material de acelasi nivel) si pe verticala (material cu nivel mai avansat)  2) realizarea de studii individuale  3) incurajarea lecturilor suplimentare .  cei ce nu se conformeaza raman neidentificati  Galagher ii caracterizeaza prin indemanarea de a absorbi concepte abstracte.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->