Abuziloae Adrian-Bogdan, grupa 3, ECTS

De la mâncare sănătoasă la mâncare făcută “artificial”

"Dezvoltarea istorica a cunostintelor despre alimentatie" Astfel, Hipocrate stabileşte cu 500 de ani î.e.n. că alimentaţia are un rol deosebit în prevenirea şi tratamentul bolilor, combătând vechile doctrine provenite din Egipt şi promovate de adepţii lui Pitagora, că hrana “este sursa tuturor relelor”.

“Dacă reuşim – spunea Hipocrate – să găsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaţie şi exerciţiile fizice, astfel încât să nu fie nici mai mult nici mai puţin, am reuşit să descoperim mijlocul de întreţinere a sănătăţii”.

Se exprimă astfel clar, cu 2500 de ani în urmă, principiile de bază ale alimentaţiei raţionale promovate de nutriţia contemporană. Tot Hipocrate este cel care consideră că indicaţiile alimentare trebuie să ţină seama de tradiţiile alimentare ale unui popor şi că “o schimbare de alimentaţie este mai dăunătoare pentru individ decât menţinerea alimentaţiei vechi obişnuite”.

"Dezvoltarea istorica a cunostintelor despre alimentatie" Totuşi până la sfârşitul secolului al XVIII-lea orice idee despre alimentaţie nu avea un suport realmente ştiinţific. Faptul că hrana constituie sursa de energie prin care organismul face faţă nevoilor vitale este un adevăr care se pune în discuţie de abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, paralel cu înţelegerea procesului de “ardere internă” sugerat de descoperirile lui Lavoisier. Progresele mari ale chimiei din secolul al XIXlea aduc după sine şi dezvoltarea chimiei alimentare.

"Dezvoltarea istorica a cunostintelor despre alimentatie"

iar distribuţia vegetaţiei este în funcţie de climă şi sol. Se ştie că de ansamblul condiţiilor geografice depinde dezvoltarea vegetaţiei şi lumii animale dintr-o anumită regiune. K. Dimitrie Cantemir explică şi de ce: “grâul dă de 24 de . geozoologici. Dar acest climat există numai în regiunea de câmpie. Dar în afară de aceşti factori trebuie să avem în vedere şi schimbările pe care evoluţia. P. glucide. în nord. considerat de Simio n Mehedinţi atât de caracteristic. Această întretăiere generează un climat de tranziţie. săruri minerale şi apă. Se clarifică unele probleme legate de noţiuni ca: modificări energetice. Fe. Oricât ar părea de curios. geobotanici. baltice. o mare însemnătate o au factorii naturali: geografici. lipide. orz şi mai ales pentru mei.) dar mai ales descoperirea vitaminelor. nutriţioniştii ajung la concluzia că nici un sindrom de deficienţă nutritivă umană nu este aşa de dăunător ca denutriţia proteică. Cr. se urmăresc transformările lor în organism. de abia la jumătatea secolului al XX-lea. geologici. calorii. care determină o alimentaţie mai puţin dependentă de factorii geografici. Rezultă că relieful îşi pune şi el amprenta pe aspectul climei. Cu. S. Mg. eclipsează toate achiziţiile primei jumătăţi a secolului al XX-lea în domeniul nutriţiei. În “Descriptio Moldaviae”.a. Consideraţii istorice asupra alimentaţiei populaţiilor de pe teritoriul României În fixarea. Ţara noastră se află la o răspântie climatică: influenţele continentale şi central europene se întâlnesc în răsăritul ţării cu influenţele estompate mediteraneene în sud şi mult mai şterse. I ş. căldură specifică. climatici. studiile asupra elementelor necalorigene din alimente (Na.Apar clasificările alimentelor.a. Schimbările în timp ale alimentaţiei sunt datorate deci şi unor factori independenţi de cei naturali.) şi microelementelor (Co. Ca ş. civilizaţia le pot aduce alimentaţiei. cea mai mare întindere a ţării ( peste 75% ) având o climă de munte şi deal. Ţinuturile României de azi au fost deci în trecut zone de cultură pentru grâu. Începând cu secolul al XX-lea. bilanţ azotat etc. a tipului de alimentaţie a unui popor. Zn. încât îl numeşte “climat getic”. noţiuni despre compoziţia lor în proteine. de-a lungul istoriei.

turtă nedospită. hrişca. îi era asemănătoare nu numai ca zonă de cultivare. Vara turmele pasc în munţi iar iarna sunt coborâte la câmpie. daca studiem. Intrate insidios in viata noastra de zi cu zi. Apoi. La fel şi orzul de vară. "elixir al sanatatii" etc. in culori pastelate si cu mirosuri agresiv-apetisante. Păstoritul avea caracterul transhumant impus de relief şi climă. Dar constiinta consumatorului a fost pe moment linistita. iar meiul de 300 de ori”. încet încet își face apariția alimentele toxice. e-urile și alte minuni inventate de om. cu cate ceva organic in ele. Începând din secolul al XVI-lea apare în nordul ţării şi o altă cereală nepanificabilă. În afară de aceasta. reintoarcerea la natura. alimentele au ramas aceleasi: mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice. Comerciantii au gasit insa o solutie ingenioasa. păsat). avand in vedere ca efectele nocive nu se vad nici dupa o luna si nici dupa un an. Această cereală. odată cu întoarcerea lor (după 15 august). ce-i drept. alimentele toxice au devenit atat de "firesti". "campion al naturii". de fapt. adusă din Asia şi cultivată în Franţa şi Germania de prin secolul al XIIlea. Păstoritul transhumant şi agricultura de munte au constrâns locuitorii la cultura cerealelor nepanificabile. coleasă. alimentatia chimizata a patruns in existenta fiecaruia dintre noi. Totusi.ori semănătura. Meiul se putea semăna primăvara când turmele plecau la munte (aprilie) şi se culegea spre toamnă. Deci acest climat era excepţional pentru cultura meiului şi mai târziu a porumbului. nepanificabilă ca şi meiul. coloranti sintetici s.m. Deghizata in tot felul de ambalaje si reclame ademenitoare. Aromele sintetice au imitat si mai abil pe cele naturale si au fost numite "identic naturale". "produs vitaminizat". cand. de nevoie. ne putem da seama la ce tortura ne supunem zilnic organismul. ci dupa perioade mari de timp. Se aud. la alimente cu amelioratori de aroma. meiul şi orzul suportă bine climatul de înălţime. de voie. Caracterul transhumant al păşunatului şi necesitatea de a locui în munţi impuneau culturi sezoniere.d. chiar si in fuga. Covarsitoarea majoritate a oamenilor a adoptat deja. lista cu ce contine fiecare produs pe care il consumam in parte. orzul de 60 de ori. Multor oameni le-ar parea deplasat acum sa renunte la zaharul alb. incat aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real.a. ci şi ca preparare (fierbere. Au scris pe o mare parte din produse: "natural". Ceea ce . Porumbul este introdus sub domnia lui Ştefan Cantacuzino (1678-1688) în Ţara Românească şi sub domnia lui Constantin Mavrocordat (1710-1769) în Moldova. acest tip de alimentatie. la margarina. in ultima vreme voci care cer din ce in ce mai insistent si cu argumente.

217. colici abdominale s. 363. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza. 233. 407 (din inghetata).aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie.urmeaza este un mic ghid care sa va permita sa descifrati pericolele care se ascund in hrana noastra cea de toate zilele. . .nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. 466. altele conserva. Unele E-uri sunt pasnice. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna.E250. Asa ar fi. prin chioscurile alimentare. 461. "Topul" celor mai periculosi aditivi: . 215. produsele de tip Vegeta . 330. mezelurile . studiile continua. 142.): E338. voma. 341.a. Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste. 252. adica galbenul de la apus de soare. care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum. 218.aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250. in special. stabilizeaza aroma. 312 . E 215. mezelurile .aditivi alimentari care produc cancer: E131.distruge vitamina B12: E200. Ghidul produselor toxice din alimentatia de zi cu zi "E"-urile Cu ceva timp in urma. de exemplu. Iata. 450. fara sa-si mai faca probleme.E621 si E 622. 214. de exemplu E110. Acum. Unele E-uri coloreaza. este mult mai "bine": sucurile contin E211. . Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. 339. De curand. 340. 211.aditivi alimentari care produc boli de piele: E230.glutamati (conservanti alimentari foarte toxici). grupate. Alte E-uri sunt coloranti cu nume mult mai poetice. 239. altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. pe care v-o punem la dispozitie in continuare. altele ii dau volum si consistenta. 231. altele dau gust. 232. afaneaza mancarea. . dar deghizate sub un nume mult mai domestic. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante. 213. sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena). Datele nu sunt deocamdata complete. unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. substantele toxice intalnite frecvent in alimente: . 465. condimentele sintetice . Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare. 216. 251. cunoscut sub denumirea de "sunset yellow".aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311.

au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: . Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. margarina s-a "imbogatit" cu coloranti.un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp. E330 . Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. Aceasta este mica legenda a margarinei . ceea ce inseamna sclerozarea acestora.favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii.produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. adica margarina. mai nou cu aromatizanti artificiali. cand untul se gasea tot mai greu.sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar. Se gaseste in bomboane. precum si aparitia celulitei.este un alt colorant care se gaseste in dulciuri. sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel. branzeturi topite si creme de branza. . la intoxicatii.E123 . In aceeasi categorie face parte si E110. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000.este interzis in SUA si in fostele state sovietice. dropsuri mentolate. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. creier. ca sa se intareasca. mai ales in budinci. MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera. care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca). A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu. plasticul ca structura moleculara. greu de transformat de organism in energie. cu rezultate nefaste pentru inima. de care vorbeam ceva mai sus. . E102 . . impiedicand activitatea acestora. care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale. la cancer. jeleuri.iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum. cu vitamine sintetice. dermatologice etc. sistemul circulator pe ansamblu. Are actiune cancerigena si el. colorandu-le in acel galben de "apus de soare".. cum ar fi cele vasculare. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni.. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.

wikipedia.pdf Am alcătuit din aceste articole un articol privind evolutia mâncării.srccjro.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83rie http://www. .org/revista%20pdf/nr%2011/eurile%20din%20alimentatie%20si%20impactul%20lor%20asupra%20organismului4.org/wiki/M%C3%A2ncare http://ro. E-uri.wikipedia.Bibliografie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nutri%C8%9Bie http://ro. de la mâncarea sănătoasă la cea plină de aditivi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful