ÎNDRUMAR DE AFACERI

REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ

Biroul de Promovare Comercial – Economică Beijing Noiembrie 2012

中华人民共和国

Drapel

Stemă

Capitală: Limbă oficială: Sistem politic: Independenţă: Suprafaţă:  Total: (1000 sq km)  Apă: (%) Populaţie: Densitate: Monedă: Fus orar: Zi naţională:

Beijing chineză Republică semi-prezidenţială 1 octombrie 1949 9,640,1 2,8% 1,339,724,852 loc. 140 loc./km² yuan (renminbi) CNY UTC + 8 1 octombrie

- 2 / 27 -

Graniţe:  Lungime graniţe terestre: 22. când a fost instaurată o dictatură democrat-populară condusă de clasa muncitoare.  4 municipii (Beijing.1. Preşedinte: Hu Jintao Premier: Wen Jiabao Poziţia geografică: China se află în emisfera nordică. iar de la vest la est de 5200 km (73o22’ E . Culoarea roşie a drapelului simbolizează revoluţia. Chineze este formată din drapelul ţării. Afganistan şi Pakistan la vest. Sichuan.P. roata dinţată şi spice de grâu şi orez. Tajikistan.  5 regiuni autonome (Guangxi. care au câte un colţ îndreptat spre steaua cea mare.  Ţări vecine: Coreea de Nord la est.3 / 27 - . Chineze are formă dreptunghiulară şi este de culoare roşie. India. Liaoning. Hubei. pe malul vestic al Oceanului Pacific. Henan.800 kilometri. denumire prescurtată: China (中国 Zhong Guo)sau CHN. Hunan. Jilin. Mongolia la nord. Xinjiang şi Tibet). Gangsu. în partea de est şi centrală a Asiei. Rusia şi Kazahstan la nord-vest. Prezentare generală Numele oficial: Republica Populara Chineză ( 中 华 人 民 共 和 国 Zhonghua Renmin Gongheguo.53o31’N). iar la nord şi la vest spre interiorul ţării.P. Chongqing. Hainan. . proporţia dintre lungime şi înălţime fiind de 3:2. mica burghezie. ţăranii. Yunnan şi Zhejiang). Myanmar (Birmania) . prescurtare ISO şi domeniu internet: CN. simbolizând noul spirit naţional. Culoarea galbenă a celor cinci stele simbolizează rasa galbenă din care face parte naţiunea chineză. Stema R. Cele patru stele mici. Steaua cea mare reprezintă Partidul Comunist Chinez. respectiv. reprezintă muncitorii. Inner Mongolia. dar şi locul unde s-a desfăşurat ceremonia de proclamare a Republicii Populare Chineze. Drapelul R. La sud şi est este orientată spre mare şi ocean. Shaanxi. Hebei. Jiangsu. are cinci stele.135o03’ E). Shanxi. Rusia la nord-est. burghezia naţională şi simbolizează marea unitate a poporului de sub conducerea Partidului Comunist Chinez. Shanghai şi Tianjin). Guandonong. sus. Roata dinţată şi spicele simbolizează muncitorii şi ţăranii. Cele cinci stele simbolizează marea unitate dintre popor şi Partidul Comunist Chinez. Ningxia. Drapelul a fost înălţat pe catarg pentru prima oară la 1 octombrie 1949. Fujian. bazată pe alianţa muncitorilor şi ţăranilor. Stema simbolizează lupta noii revoluţii democratice care a început cu Mişcarea din 4 mai 1919 şi s-a încheiat cu naşterea Chinei Noi. Kyrgyzstan. Piaţa Tiananmen. în 1949. Jiangxi. de către preşedintele Mao Zedong şi a fost consfinţit de Constituţia din 1954. Forma de guvernământ: republică Organizarea administrativă:  22 de provincii (Anhui. Nepal şi Bhutan la sud-vest.  2 regiuni adminsitrative speciale (Hong Kong şi Macao). De la sud la nord are o lungime de 5500 km (3o51’ N . Heilongjiang. Qinghai. Laos şi Vietnam la sud. Shandong. Guizhou. Piaţa Tiananmen este locul de unde a pornit Mişcarea de la 4 mai. În colţul din stânga.

Piscurile cele mai înalte sunt Chomolugma din munţii Himalaya (8. pe o suprafaţă de 4. Tanggula. cu o altitudine medie de peste 4. precum şi Huangshan. Qinling. Tianshan. câmpii 11. podişuri 26. Bohai (mare interioară) Marea Chinei de Est.719 m).Hangzhou. podişul de Loess.000 metri. Scurt istoric Istoria Chinei.   Graniţe regionale: Hong Kong şi Macao la sud. Suprafaţă: China are o suprafaţă 9. Studiile arheologice moderne au demonstrat existenţa unei orânduiri primitive avansate cultural şi economic între anii 2000 şi 2500 î.848 m).n. Filipine.6649 milioane km2) Relief: Relieful Chinei este foarte variat.000 km.000 km). un corpus filozofic. muntele Wuling şi muntele Xuefeng. Taishan. depresiunea Sichuan. Haihe (1.640. Brunei şi Indonezia.821 km2. care în zilele noastre se numeşte civilizaţia chineză. Lushan. după cronicile antice.300 km). în ariile râului Huan He în nordul Chinei. Qilian.4 / 27 - .e. Marea Chinei de Sud.464 km).214 km). formată din „acoperişul lumii” (podişul Tibet). mările separă China de următoarele ţări: Coreea de Sud. Gangdişi. Malaiezia. Emei. Lungimea totală a liniei de coastă este de circa 14.000 metri. Principalele fluvii şi râuri sunt: Changjiang . Zhujiang . Cele mai mari insule sunt Insula Taiwan (36000 km2) şi Insula Hainan (34. 76% din lacuri şi 96% din resursele hidro. artistic autentic şi o organizare politică. Kunlun. pană la malurile Pacificului şi cuprinde câmpia de nord-est. Huanghe .3%. câmpia cursului mijlociu şi inferior al fluviului Yangzi. 2. Altay.04%.435 m).794 km.090 km) Huaihe (1.000 metri. asimilare şi dezvoltare a populaţiei din această regiune a dus la formarea unei sistem distinctiv de scriere.000 de insule cu o suprafaţă totală de 80. La acestea se adaugă şi Marele Canal Beijing . Yantangshan şi Songshan. cea mai mare suprafaţă o are Regiunea Autonomă Xinjiang Uigură (1. muntele Taihang. începe cu 3300 ani în urmă. construit încă din China antică. Taihang şi Hengduan.9%.000 . Pamir. Songhuajiang (2. aflaţi la marginea celei de a doua trepte şi se întinde spre est. după Rusia şi Canada. cu o lungime de 1. la vest. Linia de coastă a Chinei are o lungime totală de aproximativ 18.75%.000 km2).000 km. podişuri şi depresiuni.000 km2. Dintre provincii. . În apele teritoriale ale Chinei se găsesc peste 5. Huashan. Principalii munţi sunt: Himalaya.  a doua treaptă. cu înălţimi între 1.7 milioane km2.2. Relieful este format din trei trepte:  prima treaptă. Secole de migraţii. Heng-shan. Wutangshan.Fluviul Galben (5. Japonia.Yangzi (6. depresiuni 18. câmpia de nord. proporţia formelor de relief fiind următoarea: munţi 33. De la nord la sud. amalgamare. care este cel mai lung canal din lume.98% şi dealuri 9. Tuomuer din munţii Tianshan (7. Hengshan. Litoralul chinez are deschidere la Marea Galbena. cu altitudini între 500 – 1. Gongeer din munţii Kunlun (7. Karakorum. Xinjiang. cuprinde podişul Mongoliei Interioare.Râul Perlelor (2. Gongga din munţii Hengduan (7. Oceanul Pacific de Est.  a treia treaptă porneşte de la lanţul muntos Daxing’an. muntele Wushan. 77% din păşuni. ocupând locul trei ca mărime. formată în principal din zone muntoase.308 km). podişul Yungui şi depresiunea Talimu. În regiunile muntoase se găsesc 90% din pădurile Chinei.556 m).

În podişul Tibet-Qinghai (altitudinea medie: 4000 m). şi o succesiune de împăraţi. iar în 1999 asupra teritoriului Macao. în general. Xi’an şi Zhenghou.). în nord şi nord-est este relativ uscat. fierbinţi şi uscate. iar iernile reci şi uscate. dar a şi întărit legitimitatea dinastiei prezente. Ultimul conducător din dinastia Shang a fost detronat de un şef de trib vecin cu numele Zhou. Există diferenţe de climă care se datorează musonilor. iarna este într-un fel mai blândă decât în zonele centrale ale Chinei. de asemenea. care fusese sub stăpânire portugheză. conform sistemului „o ţară. cu multe precipitaţii în lunile de sfârşit de vară. creatorul universului. Zhou care împărtăşea limba şi cultura epocii Shang a colonizat teritoriile vecine. extinderii suprafeţelor de uscat şi diferenţelor considerabile în altitudine. Partea de nord-est are veri fierbinţi şi uscate. în timpul anotimpului ploios. În China centrală. moderată şi caldă. unde a proclamat Republica Chineză. cu veri calde şi ierni . În regiunile din jurul Beijing-ului. verile sunt fierbinţi şi umede. Dinastia Zhou a condus peste 800 de ani. În regiunile joase din Yangzi. Filosofii acestei dinastii au elaborat doctrina „mandatul cerului”. Cele mai semnificative invenţii din perioada Shang au fost sistemul ideografic (ieroglific) de scriere şi obţinerea bronzului pentru metalurgie. mai mult de 80% din precipitaţii cad în lunile de vară. În China de sud-est.e. Republica Populară Chineză a fost proclamată în 1949 de către Partidul Comunist Chinez. şi iarna este uscată. înţelepţi şi eroi mitici (Huang Di.După textele mitologice. vara este scurtă. care fusese stăpânit de Marea Britanie. Doctrina a explicat şi a justificat căderea dinastiilor precedente. În multe zone. după ce a câştigat războiul civil cu forţele naţionaliste reprezentate de partidul Kuomintang. care contestă legitimitatea conducerii comuniste a Chinei. Dinastia Xia. În timp ce în China centrala şi de sud-est este. să ţese şi să construiască case. vara este fierbinte şi ploioasă. cu munţii Loess. cu un mare grad de umiditate. În China de nord. sau în Sichuan. formând aşa-numita „China Centrală" (Zhou) la nord de râul Yangtze. şi ierni lungi şi reci. Un climat blând. în urma unor înţelegeri cu fostele puteri coloniale. în timp ce iernile pot fi extrem de reci: nu prea sunt precipitaţii în timpul anului şi diferenţele de temperatură zi/noapte sunt mari. au loc taifunuri frecvente. care susţinea că împăratul este fiul cerului şi guvernează doar prin voinţa divină. în urma unor conflicte între triburi a căzut sub puterea dinastiei Shang. perioada iulie-septembrie. civilizaţia chineză începe de la Pangu. 3. dar numai 40% din precipitaţiile anuale au loc în China de sud în aceeaşi perioadă. fapt care produce o mare variaţie în ceea ce priveşte climatul regional. două sisteme”. Guvernul format de Kuomintang s-a refugiat în insula Taiwan.n. se pot isca furtuni de nisip iarna şi primăvara. Climă Cea mai mare parte a Chinei se află într-o zonă moderată. La nord de Chang Jiang (Râul Yangzi) iarna este extrem de rece. cu anotimpuri distincte. În 1997 Republica Populară Chineză a preluat controlul asupra Hong Kong-ului. care i-au învăţat pe chinezii antici să-şi dobândească mâncare. China ajunge până la 35° latitudine. care este înconjurat de munţi. Yao şi Shun). Verile din zonele deşertice din Xinjiang şi Mongolia interioară sunt. prin care s-a angajat să păstreze economia de piaţă din aceste zone. Prima dinastie preistorică a fost Xia (2100-1700 î.5 / 27 - . iar detronarea acestuia ar demonstra că el a pierdut acest mandat. cald şi umed.

rata mortalităţii a scăzut de la 22.000 locuitori. ancorată.750. China centrală are o climă subtropicală. Populaţie Mai mult de o cincime din totalul populaţiei Pământului trăieşte în China. creşterea economică va putea fi dezvoltată în viitor numai atunci când investiţia va genera consum. Ploile cad regulat de-a lungul întregului an.000. Chiar şi în aceste condiţii.000 şi Guangzhou 10. de asemenea. .852 locuitori. componenta cea mai importantă a direcţiilor de dezvoltare în viitor a fost convingerea că modelul de dezvoltare aplicat economiei chineze până în prezent trebuie transformat radical.Guizhou.000 (fără Hong Kong. Conform ultimelor date statistice. 4.5 la mie.000. Macau şi Taiwan). ministrul comerţului Chen Deming a exprimat punctul de vedere privind perspectiva creşterii economiei chineze care consideră că. 5.600.4 în 1997. cu temperaturi mai scăzute. de la 45 la 1000 de locuitori în 1953. s-a arătat o creştere până la 694. China are o populaţie de 1. dominată de puteri străine.180.339. respectiv transformarea modelului de dezvoltarea a economiei bazat pe export prin creşterea economică bazată pe consumul intern.6 / 27 - . Evoluţii recente ale economiei R. măsurătorile au arătat o populaţie de 1. în 1982. China tot înregistrează o creştere anuală a populaţiei de aproape 11 milioane de oameni. umede şi călduroase.000.9 la mie în 1997. populaţia Chinei era de 582. care a avut loc în 1964. cauzat de incertitudinile existente în economia mondială. Shanghai 18. reprezentând un sfert din populaţia globului. Beijing 17. Prima măsurare a numărului populaţiei după preluarea statului de către comunişti a avut loc în 1953. la 0. care desemnează denumirea ţării. China a dat naştere celei mai vechi civilizaţii din lume şi are o istorie ce datează din urma cu 3500 de ani.mijloc.P. De asemenea. numindu-se astfel „Ţara de mijloc”.000. În acest sens. Între 1953 şi 1997. Principalele oraşe sunt: Chongqing 31 milioane locuitori. în primul rând.ţara. Chineze Principala preocupare a economiei chineze în anul 2012 a reprezentat-o luarea măsurilor necesare pentru a contracara scăderea ritmului de creştere economică. aici nu prea sunt precipitaţii şi îngheţurile sunt rare. făcând din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni.580.724. la aproximativ 16. o referinţă la credinţa chinezească în care se spune ca ţară era centrul geografic al Pământului şi singura civilizaţie adevărată. China a devenit o naţiune slabă din punct de vedere economic şi politic. Premergator acestui eveniment. în 1953.5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori.000. consumul intern este baza creşterii economice iar investiţia joacă un rol intermediar subliniind că. atenţia guvernului chinez a fost direcţionată în creerea condiţiilor favorabile desfăşurării Congresului al XVIII-lea al CCP. la cea de-a treia. care a avut ca importanţă deosebită schimbarea conducerii centrale chineze. „Guo” . iar iernile sunt scurte. verile sunt lungi.008. La acea dată.răcoroase predomină în general în podişul înalt Yunnan . Numele chinezesc „Zhong Guo”. În secolul al XIX-lea. La cea de-a doua măsurare. rata natalităţii a scăzut. se traduce astfel: „Zhong” . Ca rezultat. la problemele creeate de criza datoriilor zonei euro şi de redresarea lentă a economiei americane. creşterea numărului de oameni s-a micşorat de la 22.

obiective contradictorii precum: activitatea economică durabilă. în Japonia (22. cu o creştere de 28.P. în Rusia (35%).9% cât a fost în luna august .  Investiţiile chineze în străinătate (ODI) au continuat să crească în cursul anului 2012. internaţionalizarea treptată a monedei naţionale (RMB). motorul de creştere al economiei chineze. Chineze a cunoscut o evoluţie favorabilă şi în anul 2012. fiind mai mică faţă de previziunile pentru acest an de 10%. ODI au crescut în Hong Kong (50. dar care se va menţine peste creşterea medie a economiei mondiale. UNCTAD.Alte probleme importante ale economiei chineze le-au constituit dificultăţile de a combina. BPCE Beijing apreciază că anul 2012 va aduce economiei chineze o creştere sub estimări.  Comerţul exterior al R. rata de creştere a PIB-ului va atinge previziunile pentru acest an. sub 4%. respectiv înregistrând valoarea de 2. Filipine. o inflaţie scăzută. înregistrând în primele 9 luni ale anului 2012 valoarea de 52. Având în vedere semnalele de creştere economică înregistrate în lunile septembrie şi octombrie 2012. este foarte probabil ca economia Chinei să menţină creşterea stabilă şi relativ rapidă în perioada următoare. se apreciază că pe întreg anul 2012.5%.  Investiţiile directe (FDI) în China. 6. înregistrând în luna septembrie 2012. reflectat în expansiunea rapidă a relaţiilor comerciale dintre acestea.5 miliarde USD.4 miliarde USD. dar creşterea înregistrată pe primele 9 luni a fost de numai 6%. este membră APEC. UNESCO şi a multor altor organizaţii internaţionale.3% şi respectiv cu 40%. UNAMID.3 miliarde USD) iar cele din SUA au înregistrat o scădere de 0. Relaţiile externe ale R. o balanţă de plăţi excedentară. În 2007 China a stabilit cu Uniunea Europeană un parteneriat strategic (PAC). au totalizat valoarea de 59.7 / 27 - . Malaiezia si Brunei). Chineză . G-77. în prima jumatate a anului 2012.3%) iar în UE şi Australia au scăzut cu 30. Chineze China are relaţii diplomatice cu 171 de state. faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011. respectiv de 7. deşi au înregistrat o mică scădere faţă de anul 2011.  Investiţiile în mijloace fixe au cunoscut o creştere de 20.8%). o apreciere moderată a ratei de schimb a RMB vis-à-vis de USD (5% pe an). a fost de 7.6%.6%). fiind cea mai scăzută rata de creştere în decurs de 38 de luni. China este membră ONU şi unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate. în primele 9 luni ale anului curent au înregistrat o scădere de 6.P.P. De asemenea. România stabilind relaţii diplomatice cu China.2% faţă de 8.4 miliarde USD. în ASEAN (27. În pofida provocărilor şi incertitudinilor provenite din zona Euro şi a contextului actual internaţional. fiind cea mai scăzută valoare de la sfârşitul anului 2009.  Piaţa de consum s-a menţinut stabilă în perioada ianuarie . ASEAN. Investiţiile din UE. în primele 9 luni ale anului 2012. Rata de creştere a PIB-ului. 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.5% în primele 3 trimestre ale anului 2012. o creştere de 9. clasând China drept mai mare atrăgator de investiţii din lume. care va îmbunătăţi Tratatul de cooperare economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană şi R. FAO. precum şi disputele teritoriale cu vecinii săi (Japonia. a progresat. fără reformă structurală. la 5 octombrie 1949.3% faţă de anul precedent (8.4%.octombrie 2012 şi a înregistrat o creştere rapidă de cca. principalele argumente fiind:  Producţia industrială.9% faţă de anul precedent.2%) şi în SUA(14.1 miliarde USD. Conform statisticii MOFCOM. depăşind SUA care au înregistrat valoarea de 57.

P. în 1972.950 miliarde USD.306 miliarde USD. fiind mai mică faţă de previziunile pentru acest an de 10%. În anul 2008 a fost lansat la Beijing Dialogul Economic şi Comercial la Nivel Înalt (HED) dintre UE şi China.7%  SUA: 355. Chineze a cunoscut o evoluţie favorabilă şi în anul 2012. Relaţiile cu SUA şi Rusia au cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani.P. ca un instrument care să abordeze aspecte de interes comun : diversificarea schimburilor comerciale. după 15 ani de negocieri. colaborarea bilaterală pe termen lung.389 miliarde USD. volumul total al comerţului cu UE reprezentând 14% din totalul schimburilor comerciale ale R. creşterea valorii şi cheltuielilor cu forţa de muncă. cele două ţari au încercat să depăşească problemele istoriei şi să promoveze.P. creştere cu 9%  Ţările ASEAN: 288. Comerţul exterior al R. Ultima reuniune HED a avut loc la Beijing în luna decembrie 2010. La 21 decembrie 2001.P. Balanţa comercială în relaţia cu Uniunea Europeană este de 89.471 miliarde USD. datorită şi întâlnirilor frecvente dintre conducătorii celor două ţări.421 miliarde USD. scădere cu 2. Comerţul exterior al R. dar creşterea înregistrată pe primele 9 luni a fost de numai 6%. Chineze. China a devenit cel de al 143-lea stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. creştere cu 8%  Japonia: 248.847 miliarde USD. scădere cu 2%  Hong Kong: 236. Chineze. protecţia drepturilor de proprietate intelectuală. la 30 septembrie 2012: *  Uniunea Europeană: 410. creştere cu 5%  Balanţă comercială: +148. comerţul exterior chinez tinde să înregistreze o scădere a excedentului balanţei comerciale. efectele distorsiunilor din piaţa imobiliară.988 miliarde USD.P. Chineze (la 30 septembrie 2012).semnat în anul 1985. favorabilă R. aprecierea semnificativă a monedei naţionale. Chineze. Chineze Faţă de anii anteriori. * creşteri / scăderi comparativ cu valorile înregistrate la 30 septembrie 2011 . Principalii parteneri comerciali ai R. creştere cu 3% Uniunea Europeană este principalul partener comercial al R.8 / 27 - .874 miliarde USD. piaţa de investiţii. creştere cu 15%  Republica Coreea: 187. în continuare. la 30 septembrie 2012: *  Volum total comerţ: 2842. plasamente reduse ale rezervelor valutare.760 miliarde USD. creşterea globală a preţurilor resurselor. După normalizarea relaţiilor diplomatice cu Japonia. 7.082 miliarde USD. fiind influenţat de multipli factori macroeconomici accentuarea inflaţiei interne.934 miliarde USD. creştere cu 6%  Exporturi chineze: 1495. creştere cu 7%  Importuri chineze: 1347.P. recesiunea economică globală. Date statistice prezentate de Vama chineză. cu rezultate notabile în foarte multe domenii.

406. precum şi a încetinirii ritmului de creştere a economiei chineze şi al evoluţiei ezitante a economiei româneşti în prima parte a anului.1 miliarde USD.8 milioane USD. la finele anului 2011.034. relaţiile economice româno-chineze au fost reglementate de acorduri guvernamentale. Chineză a atins valoarea de 544 milioane USD. atingându-se în 1998 nivelul de numai 22. importurile din R.85 miliarde USD.60 -1. Hong Kong.53 milioane USD şi importul 2. s-a înregistrat un volumul total al schimburilor comerciale ale României cu R. în defavoarea României.98 SOLD 2012 mil.36 TOTAL 2012 % mil.25 milioane USD. Până în anul 1990. astfel încât la finalul anului 2011 s-a înregistrat cea mai mare valoare a exporturilor româneşti pe piaţa chineză. În acelaşi timp. Încetarea livrărilor pe piaţa chineză a produselor noastre ce intrau în cadrul compensării creanţelor dintre cele două ţări au determinat scăderea drastică a exporturilor în anii 90. cât şi la import).54 miliarde USD. Chineză ocupă un loc prioritar în politica României de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din Asia.663. datorită expansiunii puternice şi agresive a exportului chinez pe piaţa internaţională. înregistrându-se un sold de -1.76 2. în primele 9 luni ale anului 2012. Deşi efectele crizei economice globale au fost resimţite în perimetrul economic şi social al României. volumul total al schimburilor comerciale ale României cu R.72 -24. cu . în primele 9 luni ale anului 2012. exportul românesc în R. USD IMPORT 2012 % 2011 mil.27 92.034. atingând în anul 2011 valoarea de 3.A. Reducerea schimburilor comerciale bilaterale a survenit pe fondul situaţiei incerte a economiei mondiale aflată în recesiune.108. USD mil. generând o balanţă comercială negativă.50 -28.P.25 -22. comparativ cu perioada similară a anului precedent: ZONA 2011 RP Chineză RAS Hong Kong 415.20 12. Evoluţia schimburilor comerciale ale României cu R.19 milioane USD.663. a datoriilor suverane ale statelor din zona Euro.72 milioane USD. Conform statisticii vamale chineze.P.S.49 2.36 371.P.693. iar în plan comercial ocupa locul 1 în zona asiatică la total schimburi comerciale (locul 1 atât la export.14 -9. Chineză a atins valoarea de 2. în primele 9 luni ale anului 2012.64 -25.P.P. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Chineză de 2.P. din care exportul românesc a fost de 749 milioane USD şi importul de 2. Chineză şi R. Chineză şi-au continuat trendul ascendent. USD 13.62 EXPORT 2012 % 2011 mil. USD mil.19 66.53 -10. Aceste date indică o diminuare a exportului românesc în R. a redresării lente a economiei americane.406. Chineză au crescut puternic. USD 54.80 Conform datelor statistice româneşti. s-a înregistrat o tendinţă de redresare a schimburilor comerciale bilaterale.53% şi a importului din China cu 24.46%.46 3. USD mil.P. Schimburile comerciale româno – chineze R.P.8.9 / 27 - .Chineză cu 10.13 78. exporturile româneşti în R. din care exportul românesc a reprezentat 371. astfel încât. mai ales datorită oferirii de produse la preţuri foarte mici şi atractive.53 2. După anul 2000. care au asigurat un echilibru al schimburilor economice şi comerciale. USD 105.

exportul românesc de produse agro-alimentare pe piaţa chineză a înregistrat o creştere de 58.967.1 -19.0 -2.47%.929.5 -43.8 35.7 148.0 49. Investiţiile chineze în România: În România sunt înscrise 10.0 -20. Dezechilibrul balanţei comerciale rămâne o preocupare majoră pentru partea română.9 4. comparativ cu perioada similară a anului precedent: CATEGORII DE PRODUSE EXPORTATE Produse agroalimentare Produse minerale Produse chimice şi mase plastice Produse din lemn Produse textile şi încălţăminte Metale comune şi articole din metale comune Produse ale industriei constructoare de maşini Instrumente şi aparate Marfuri şi produse diverse Total 9 luni 2011 mii USD % 2.0 73.9 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2012.351 milioane USD în defavoarea României.0 Evoluţie mii USD 1.814.6 34.481. Chineză.1 74.8 1.4 1.03 mililioane USD comparativ cu perioada similară a anului precedent.7 8. Se constată că.030.7 127.077.528 de societăţi comerciale cu capital chinez.1 1. dezechilibrul comercial s-a diminuat cu 615.0 9 luni 2012 mii USD % 4.1 12.068.19 mililioane USD.1%.2 2.0 2.975.5 -12.* R.3 16. în primele 9 luni ale anului 2012.1 371.6 0. Structura exporturilor româneşti în R.6 2.65 milioane USD.482.6 2.507. Chineză se află pe locul 18 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale româneşti cu participare străină la capitalul social.un sold de -1.P.P.4 6.4 4.6 415.4 3. exportul de componente auto de 50. Chineză.27%.548.531. mai ales la înregistrarea exporturilor româneşti.5 3. în primele 9 luni ale anului 2012.7 22. cu o valoare totală a capitalului social subscris de 429. publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului .8 100. * date la 31 octombrie 2012.5 100. iar exporturile acestora nu sunt înregistrate ca export în R.794.1 37.5 1. Datorită scăderii semnificative a importurilor României din R.267.0 52.1% şi o reducere a exportului chinez în România cu 17.P.702.663.173.785.2 14.4 5.P. Statistica vamală chineză indică o creştere a exportului românesc cu 5. Se poate aprecia că. în creştere cu 25.268.0 93.735.112. faţă de perioada similară a anului 2011.197.6 0. volumul de export pe piaţa chineză al acestor produse poate fi dezvoltat substanţial.179.838. Această situaţie conduce la aprecierea că multe produse româneşti ajung pe piaţa chineză prin intermediul unor companii din alte ţări (cazul companiilor multinaţionale care produc în România).551.13%.866.9 10.7 17.313. până la valoarea de -1. şi în primele 9 luni ale anului 2012.8 Deşi volumele de export ale următoarelor grupe de produse româneşti nu sunt foarte mari totuşi. Chineză în primele 9 luni ale anului 2012.10 / 27 - .546.1 1.6 61. în viitor. s-au menţinut diferenţele foarte mari între datele statistice din cele două ţări.570.521.1 19.3 0.6 33. iar cel al produselor industriei textile şi de pielărie a înregistrat o creştere de 75.947.

9. semnate sau aflate în negociere. Chineză: Ambele părţi se consideră. Recomandăm deosebită precauţie în stabilirea partenerului de afaceri. respectiv „Acordul Cadru Uniunea Europeană . prejudiciind în mai multe rânduri agenţi economici străini si români. Întrucât „Tratatul de Cooperare Economică şi Comercială” din anul 1985 nu mai corespunde situaţiei actuale.P. Cadrul juridic Cadrul juridic al relaţiilor între Uniunea Europeană şi R. în ultimul timp existând cazuri de firme a căror activitate este concentrată pe operaţiuni ilegale. .China pentru Parteneriat şi Cooperare” (PCA). Afaceri România înregistrează o creştere a vizibilităţii pe piaţa asiatică în general şi chineză în special. până în prezent. reprezintă parteneri strategici. este prezentată în Anexele 1 şi 2 10. cadrul general de derulare al evenimentelor de natură politico-economică dintre cele două entităţi fiind caracterizat de o componentă suplimentară de diplomaţie. atrăgând interesul companiilor locale prin avantajele oferite de mediul investiţional şi de elementele rezultate din calitatea de membru al Uniunii Europene. cele două părţi au convenit să negocieze un nou Acord mai amplu care să cuprindă atât aspectele cooperării economice cât şi pe cele politice. este necesar ca la negocierea contractului cu partenerul extern să fie prevăzute clauze asiguratorii (folosirea de instrumente bancare şi semnarea unui contract cu clauze ferme privind specificaţia tehnică a produsului. Chineză are continuitate şi consistenţă. Pentru protejarea intereselor firmelor româneşti. Negocierea acestui nou acord a început în anul 2008 şi. Chineză: De-a lungul anilor au fost semnate şi sunt în vigoare o serie de acorduri. relaţia dintre Uniunea Europeană şi R.11 / 27 - .P.P. penalizări precum şi arbitrajul). În pofida multiplelor disfuncţii de natură comercială. condiţiile de livrare şi plată. au avut loc mai multe runde de consultări şi negocieri. protocoale şi convenţii de cooperare în numeroase alte domenii economice care sprijină dezvoltarea unor sectoare economice de interes pentru ambele părţi. Cadrul juridic al relaţiilor între România şi R. Lista principalelor documente care reglementează cadrul juridic. în care statul are din ce în ce mai puţine intervenţii. reciproc. Firmele româneşti care accesează piaţa chineză găsesc cu mult mai multă uşurinţă parteneri formaţi în economia liberă chineză.

Astfel. Companiile româneşti pot iniţia contacte în vederea dezvoltării unor afaceri cu firme chineze participând la manifestările promoţionale sau misiunile economice organizate de către Direcţia Generală pentru Comerţ şi Relaţii Internaţionale (DGCRI) din cadrul Ministerului Economiei. Componente auto şi anvelope. profilată pe proiecte industriale de anvergură vizând amplul program guvernamental de modernizare al fostelor baze industriale. Vinuri. Chineză în ultimii ani. Principalele grupe de produse avute în vedere sunt: lână şi piei brute de ovine. începând cu 1 ianuarie 2007 totalitatea reglementărilor de comerţ exterior comunitare se aplică unitar asupra operaţiunilor comerciale dintre România şi R.12 / 27 - .P. În acelaşi timp. În cursul anului 2012. Miere de albine şi produse derivate. ape minerale. pentru care s-au început deja procedurile de obţinere a certificatelor sanitar – veterinare solicitate de autorităţile chineze. Prese pentru fabricarea anvelopelor. Traverse din lemn tratat pentru calea ferată. Maşini unelte la tema şi maşini unelte pentru rectificarea cilindrilor laminor. împreună cu Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS) şi patronatele / asociaţiile de ramură din economia românească. Chineză: Corespunzător dezvoltării economice dinamice înregistrate de către R. carne de porc. Echipamente electrice de baza şi pentru reţele electrice.Oportunităţi şi produse noi identificate pentru export în R. Reglementări de comerţ exterior: Ca efect al integrării României în Uniunea Europeană . Aparate de măsură si control. prezintă interes oportunităţile oferite de provinciile situate în regiunile de vest ale Chinei din domeniul exploatării resurselor materiale şi energetice. componente pentru turbine hidro şi termo. Echipamente energetice (cazane). se remarcă o creştere a atractivităţii oportunităţilor de afaceri. Echipamente speciale pentru metalurgie. produse din carne.P. în special al acelora provenind din mediul de afaceri provincial. Lână tunsă. Chineză. a crescut potenţialul pentru iniţierea de proiecte de cooperare cu provinciile situate în regiunea de nord-est a Chinei. material seminal bovin. autorităţile române au acţionat pentru obţinerea accesului pe piaţa chineză a produselor agro-alimentare de origine animală. carne de porc. aparatura optică. Produse chimice. . piei de ovine brute şi sărate. Material rulant (vagoane de marfă speciale). Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Produse cu potenţial de exportat pe piaţa chineză:                Cereale şi alte produse agro-alimentare.P. Produse ale industriei textile şi pielăriei.

În această categorie se includ tutunul. în concordanţă cu obligaţiile asumate de China odată cu admiterea la OMC. care se aplică asupra tuturor bunurilor. Taxele vamale se aplica asupra valorii CIF a mărfurilor. învăţământ. cosmeticele. Anumitor produse. Chineze care se aplică nediscriminatoriu tuturor produselor de import provenite din ţările membre OMC. Tarif vamal: Începând cu anul 1992. dar a crescut numărul firmelor care pot fi autorizate să desfăşoare operaţiuni de comerţ exterior. recurge la un ICE pentru realizarea operaţiunii respective. firmele trebuie să-si înregistreze mărcile cât pot de rapid. Mărci: Drepturile de protecţie a mărcilor în R. îngrăşăminte agricole şi cărţi) se aplică TVA 13%. motocicletele. . ajutoarele internaţionale şi produsele importate pentru handicapaţi şi destinate în exclusivitate folosinţei acestora. respectiv punerea treptată pe picior de egalitate a firmelor de stat cu cele colective şi private. TVA este de 17%.P. R. în schimbul unui comision.Din punct de vedere al reglementărilor interne. sistemul de acordare a licenţelor de import. Autorizarea firmelor private reprezintă un pas decisiv spre liberalizarea economiei chineze. inclusiv a celor din import. Chineză se află într-un proces de armonizare al cadrului juridic comercial. considerate de lux şi celor care dăunează sănătăţii li se aplică un impozit special asupra consumului. băuturile alcoolice. Licenţe de import: Continuă. telecomunicaţii etc. Ca atare. publicitate. parfumurile. Proprietarii unei mărci pot autoriza folosirea acesteia de către terţi. Întreprinderile de stat de comerţ exterior (ICE) au numai rolul de intermediari: când o firma nu dispune de licenţa de import.P. Asistăm la o tendinţă de echilibrare a prerogativelor în domeniul operaţiunilor de comerţ exterior. deşi mult redus.13 / 27 - . tariful vamal chinez se bazează pe Nomenclatorul Internaţional al Sistemului Armonizat de Desemnare şi Codificare. restaurante. pentru a nu se confrunta cu situaţii neplăcute. Se reînnoieşte pe perioade de 10 ani. Chineză se dobândesc prin înregistrare. Mărcile se înregistrează sub jurisdicţia State Administration for Industry and Commerce. R. bijuteriile. până la nivelul de 6 cifre şi constă în subdiviziuni până la 8 cifre. bănci. Impozite: Din ianuarie 1994.P.P. benzina. La 1 ianuarie 2006 a intrat în vigoare noul tarif Vamal al R. Mărcile pentru servicii. pot fi înregistrate şi se bucură de aceeaşi protecţie ca şi bunurile. în rezonanţă cu obligaţiile asumate prin aderarea în 2001 la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi adaptat elementelor economiei de piaţă. pe bază de licenţă. Sunt exceptate de TVA cărţile vechi. vehiculele cu motor şi articolele pentru jocurile de artificii. situat în marja 3 – 45%. Dreptul asupra mărcilor este valabil timp de 10 ani de la data aprobării acestuia şi înscris ca atare în registrul mărcilor. Chineză a introdus în sistemul său fiscal taxa pe valoare adăugată (TVA). aplicându-se principiul primului care obţine dreptul respectiv. dar asupra anumitor produse (cereale. uleiuri vegetale.

produse din carne. pentru care producătorul / exportatorul străin trebuie să urmeze o procedură specială în vederea obţinerii acestuia. cantitate. Vânzarea mărfurilor: Negocierile cu partenerii chinezi au un caracter specific. Inspecţia mărfurilor: Guvernul chinez acordă mare importanţă inspecţiei bunurilor importate şi exportate. aparte. Acest organism publică o lista cu bunurile importate care sunt supuse inspecţiei. producătorul. la importul acestora în R. Chineză este membră a Tratatului de Cooperare în materie de Patente (PCT). Exportatorul trebuie să-şi înregistreze etichetele şi să prezinte apoi etichete noi cu specificaţii tehnice redactate în limba chineză. din anul 1994.Patente: Regimul acestora este reglementat prin Legea Patentelor din anul 1985. Organismul care supraveghează îndeplinirea normativelor respective este China State Bureau of Technical Supervision. care trebuie lipite pe ambalaj sub controlul organismului menţionat. Chineză sunt garantate conform principiului primei solicitări de înregistrare. Sunt 3 tipuri de patente recunoscute: invenţii.P. pentru a depăşi cu bine etapele absolut necesare în negociere: crearea de relaţii apropiate. Pentru celelalte grupe de produse trebuie lipite etichete scrise în limba chineză pe care să figureze: numele ţării de origine. În R. Dacă mărfurile inspectate nu îndeplinesc standardele prevăzute. stabilirea unei încrederi reciproce. Aceste date pot fi obţinute contra cost de la case de avocatură sau de la China International Electronic Commerce Center (CIECC).P. greutate şi la norme de sănătate şi igienă. a luat fiinţă State Administration for Entry-Exit Inspection and Quarantine (AQSIQ). Pentru produsele de origine animală (carne. La baza efectuării inspecţiei stau standardele obligatorii stabilite prin legi sau clauzele stabilite prin contractele internaţionale. O cerinţă de bază o reprezintă seriozitatea. autorităţile solicită un certificat sanitar-veterinar special (SPS). modele utile şi proiecte. de prietenie cu importatorul. instituţie de stat aflată în subordinea Ministerului chinez al Comerţului. inclusiv vizitarea de către experţi chinezi a unitaţilor de producţie din ţara exportatoare.P. R. . Etichetare: Există reglementări privind modul de etichetare a alimentelor şi băuturilor. piei brute etc. Patentele se administrează de Biroul de Stat pentru Patente. Chineză nu există instituţii care să ofere gratuit date despre bonitatea companiilor. Exportatorul român trebuie să se înarmeze cu multă răbdare.P.14 / 27 - .Chineză.). Inspecţiile se referă la aspecte de calitate. Patentele în R. produsul şi o certificare din care să reiasă că îndeplineşte normativul impus de către ţara de origine. AQSIQ emite un certificat în baza căruia se pot emite reclamaţii de compensare. prezentarea fără echivoc a poziţiei în negociere. La 29 martie 1998. stabilirea unor eventuale scăderi de preţuri numai după discuţii serioase etc.

China Merchants Bank. Finanţarea: se folosesc frecvent termene de plata la 150-180 de zile după livrarea mărfii. China Mingsheng Banking Corp. Cetăţenii români ce doresc să călătorească în Hong Kong nu necesită viză.  distribuitori străini. Principalele canale de vânzare şi distribuţie sunt:  marii distribuitori de stat. iar restul după intrarea mărfurilor în China. Bănci:   Banca Centrală: People’s Bank of China. Chineze la Bucureşti sau al Consulatului General al R. Acreditivul: şi în acest caz se întâmpină dificultăţi la încasare. ceea ce va avea consecinţe favorabile pe termen mediu. hoteluri de 5 stele. Regimul de vize: Cetăţenii români posesori de paşapoarte diplomatice sau de serviciu nu necesită viză.  mari magazine. Bănci principale: Industrial and Commercial Bank of China. Bank of Communications.  vânzarea directă către întreprinderi şi firme. fiind uzual ca încasarea să se efectueze după intrarea efectiva a mărfurilor in China (după vămuire).  companii autonome locale de distribuţie. Se recomandă constituirea de depozite bancare de câte 10 .15 / 27 - . Chineze de la Constanţa în baza unei invitaţii primite de la un partener chinez şi a prezentării biletelor de transport dus . având drept de şedere pentru o perioadă de 90 zile. angrosişti şi firme de import-export care deţin licenţa. Investiţiile străine au contribuit la creşterea gradului de cunoaştere a funcţionarii sistemului de distribuţie în ţările occidentale. care să fie sigur încasate. începând de la întreprinderile de comerţ exterior şi terminând cu marile magazine şi alte firme de stat. China Citic Bank.P.  intermediari. aceasta eliberându-se la sediul Ambasadei R. China Construction Bank. indiferent de tipul de paşaport deţinut.Distribuţia: Distribuţia în China prin firme străine este încă limitată.15% din valoarea contractelor încheiate.  reţele proprii de distribuţie. Bank of China. .întors. Agricultural Bank of China. Modalităţi de plată a exporturilor:    Depozitul: exportatorul încasează exclusiv în funcţie de cantitatea de marfă efectiv vândută de detailist din depozit. iar posesorii de paşapoarte turistice necesita viză.P.

Program de lucru: 08:00 – 11. 1 mai este o mare sărbătoare în China şi cu acest prilej se acordă o săptămână liberă.16 / 27 - . Lufthansa. Austrian Airlines. fiind 11:30 – 13:00 (prânz) şi 18:00 – 19:00 (cină). respectiv:  Festivalul Primăverii (Anul Nou chinezesc) stabilit anual în funcţie de poziţia lunii (fără dată fixă). prilej cu care se acorda o săptămână liberă. 4 aprilie. Ziua Recunoştinţei (morţilor) şi a Eroilor (o zi liberă). Cu acest prilej organismele guvernamentale au liber o săptămână.30 şi 13:30 – 17:00. Chineze. KLM. Sărbătoarea Lunii Pline (o zi liberă). respectarea strictă a orelor de masă. Ziua Naţională a R. Air France ş.P. Aeroflot. .     Zile nelucrătoare: sâmbăta şi duminica. este în general în luna ianuarie sau februarie. a fost suspendata in 2003. 1 octombrie.a. Concedii: Nu există o perioadă pentru concedii. Reguli de protocol:     obligativitatea de a prezenta o carte de vizită. se oferă număr par de sticle. 15 septembrie. se serveşte ceai. Obiceiuri şi reguli de protocol: Orele de masă sunt riguros respectate. Nu se recomandă călătoriile de afaceri în săptămâna premergătoare festivalului primăverii când se desfăşoară pregătirile pentru sărbătoare.Legături aeriene cu România: Cursa directă Bucureşti – Beijing. când se oferă drept cadou băuturi. iar firmele între una şi trei săptămâni. Nu exista restricţii vamale la transportul obiectelor de valoare de către persoanele fizice cu excepţia obiectelor de patrimoniu. Zile libere şi program de lucru: Zilele nelucrătoare sunt concentrate în jurul sărbătorilor naţionale. acestea fiind practic în perioadele libere mai sus menţionate. Se pot folosi serviciile Turkish Airlines.

P. negocieri.2.R.Elementele de contact ale reprezentanţele României în R.17 / 27 - . Chineze.  Diseminarea informaţiilor aferente ofertelor comerciale româneşti în mediul de afaceri chinez.  Prin intermediul secţiei consulare a ambasadei se pot legaliza înscrisuri şi documente cu caracter comercial sau corporative. Beijing.R.sh@gmail.cg. prezentări şi expozeuri comerciale şi de marketing.  Susţinerea intereselor companiilor româneşti care operează pe spaţiul chinez. bpceshanghai@hotmail. prin intermediul Consiliului chinez pentru Promovarea Comerţului Internaţional (CCPIT) sau a Departamentelor de Comerţ Centrale şi Provinciale. 200041. contacte punctuale şi participări la târguri.  Spaţii pentru organizarea unor activităţi de lucru: întâlniri. 199 Chengdu North Road. Shanghai. E-mail: romania. China Telefon: 0086-10-6532 3442. 6532 3315 Fax: 0086-10-6532 5728 E-mail: ambasada@roamb.com Servicii oferite de ambasadă cetăţenilor români care călătoresc în China în scop de afaceri:  Informaţii de piaţă precum şi oportunităţi în vederea iniţierii de contacte comerciale. Jing An District. nr. semnare de documente oficiale etc. forumuri. expoziţii. Consulatul General al României la Shanghai şi BPCE Shanghai Adresa: 502 Room. Honi International Plaza. prin apelarea la structurile centrale şi locale ale administraţiei R. Dong Er Jie. P. conform legii.com .  Organizare de evenimente cu caracter economic promoţional: seminarii de afaceri.com. precum şi prin publicarea pe WEB site-ul unor organizaţii locale cu atribuţii în domeniul dezvoltării afacerilor. China Telefon: 0086-21-6270 1146 Fax: 0086-21-6208 5105.link263. 100600.P.P. Chineză Ambasada României la Beijing şi BPCE Beijing Adresa: Ri Tan Lu.

Chineză) Beijing Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Chengdu Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Guangzhou Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Shanghai Adresa: Telefon: Fax: Email: Lufthansa Center.R. 9 Linhe Xi Road. P.R. Tianhe District. 510613. 8 Shuncheng Avenue. Dong Chang An Da Jie. Beijing.com.cn China Council for the Promotion of International Trade . 28/F.cn Unit 2204.CCPIT (Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerţului Internaţional) Adresa: Fu Xing Men Wai.org Web: www.com. China 0086-10-6462 2066 0086-10-6462 2067 euccc@europeanchamber.gov.ccpit.P. P.cn . Chengdu. China Telefon: 0086-10-6519 8694 Fax: 0086-10-6519 8902 E-mail: mofcom@mofcom.mofcom. P.R. Beijing 100016.R. P.com. Shanghai. Shui On Plaza.cn 04-A. No.Instituţii chineze cu atribuţii în domeniul comerţului exterior Ministerul Comerţului . 200021.cn Web: www.org European Union Chamber of Commerce in China (Camera de Comerţ a Uniunii Europene. în R. nr1.gov. P. China 0086-20-3801 0269 0086-20-3801 0275 prd@europeanchamber. 50 Liangmaqiao Road. Tower A. F16. Central Plaza. China 0086-21-6385 2023 0086-21-6385 2381 shanghai@europeanchamber. No. China 0086-28-8529 3447 0086-28-8529 3447 chengdu@europeanchamber. Jinjiang District. 100860. Office S-123. China Telefon: 0086-10-680 13344 Fax: 0086-10-680 11370 E-mail: ccpit@ccpit. 333 Huai Hai Zhong Road.cn Unit 2817.R.18 / 27 - . Beijing. P.MOFCOM Adresa: 2. Tower 1. Chaoyang District. Guangzhou.com. China Shine Plaza.R.

E 1. Office Tower 1. Nankai district. Shenzhen 518057. China 0086-24-2334 2428 0086-24-2334 2328 shenyang@europeanchamber. China 0086-22-2374 1122 0086-22-2374 1122 tianjin@europeanchamber.cn . P.R.cn Room 20-10. P. Shenyang. Building 17. Shenhe District. Nanjing 210008.com. P. Tuanjie Road. China 0086-755-8632 9114 0086-755-8632 9785 prd@europeanchamber.com. No 7. China 0086-25-8362 7330 0086-25-8362 7332 nanjing@europeanchamber. 300381.cn Magnetic Plaza.19 / 27 - .cn Room 308. 30F. Junction of Binshui West & Shuishang East Road.com. Room 15A17. Shenyang Rich Gate Playa.R.R. 1 Yhujiang Road.Nanjing Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Shenyang Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Shenzhen Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Tianjin Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Zhuliang No 1 Building. 3/F Shenzhen Hi tech Industry Park. Tianjin. P.R.com.

Chineze. Chineză. 1999:  Acordul de cooperare ştiinţifica şi tehnologică dintre Uniunea Europeană şi R. între Uniunea Europeană şi Administraţia Naţională a Turismului a R.P.P. Chineză. Chineză În ordinea cronologică a semnării: 1985:  Tratatul de cooperare economică şi comercială între Comunitatea Economică Europeană şi R.  Acordul de cooperare în domeniul realizării sistemului de navigaţie prin satelit – Galileo.20 / 27 - .P. între Uniunea Europeană şi R.P. 2004:  Memorandumul de înţelegere bilaterală privind acordarea vizelor şi regimul de călătorie a grupurilor turistice chineze în spaţiul european. Chineză.P. În negociere:  Acordul pentru Parteneriat şi Cooperare (PCA) între Uniunea Europeană şi R. .P.P.Anexa 1 Principalele documente care reglementează cadrul juridic al relaţiilor între Uniunea Europeană şi R.  Acordul de cooperare şi asistenţă mutuală în domeniul problemelor vamale între Uniunea Europeană şi R. Chineză. Chineză.

21 / 27 - . 1995:  Acordul de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale.  Minută de convorbiri între Ministerul Comerţului şi Turismului din România şi Ministerul Relaţiilor Economice şi Cooperării cu Străinătatea din R. Chineză. 1996:  Minută privind verificarea balanţei de plăţi.P.  Minută de convorbiri între Ministerul Comerţului şi Turismului din România şi Ministerul Relaţiilor Economice şi Cooperării cu Străinătatea din R. 1997:  Convenţia privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar şi al sănătăţii şi carantinei animalelor. Chineză În ordinea cronologică a semnării: 1989:  Acordul privind adâncirea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice pe termen lung.  Înţelegere de colaborare între D. 1994:  Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. între BRCE şi Banca Chinei.P. Banca Naţională a României şi Banca Chinei.Anexa 2 Principalele documente care reglementează cadrul juridic al relaţiilor între România şi R. Chineză.  Înţelegere privind transportul aerian civil. . între Ministerul Finanţelor din România.  Tratatul de asistenţă juridică în materie civilă şi penală. 1998:  Minută privind verificarea balanţei de conturi.P. 1991:  Acordul privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.A. 1990:  Scrisoarea ministrului comerţului şi turismului din România privind trecerea de la modalitatea de plată în cliring la cea în devize convertibile.A a judeţului Ialomiţa şi Corporaţia Internaţională Dalian Ltd. încheiat între ministerele de resort ale celor două ţări.  Convenţia consulară.

între Agenţia Română pentru Investiţii Străine (în prezent Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine) şi Agenţia Chineză pentru Promovarea Investiţiilor. între Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Administraţia Generală pentru Controlul Calităţii. inspecţiei şi carantinei.  Protocolul de cooperare în domeniul promovării investiţiilor reciproce.P. * urmare a negocierilor privind armonizarea cadrului juridic bilateral cu cel al Uniunii Europene .P.1999:  Acord de cooperare în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii.  Memorandumul de înţelegere privind cooperarea dintre Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi Administraţia Generală a Vămilor din R.P. între Autoritatea naţională a Vămilor din România şi Administraţia Generală a Vămilor din R. 2008:  Protocolul sesiunii a XIX-a a Comisiei guvernamentale româno-chineze de colaborare economică. Chineză. Chineză. între Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei din România şi Ministerul Industriei Informaţiei din R.chinez pentru probleme de infrastructură. Chineză. Banca Naţională a României şi Banca Chinei. 2004:  Memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniile comunicaţiilor şi IT. 2002:  Înţelegere privind cooperarea în domeniul IT şi comunicaţii. Chineză.  Protocolul sesiunii a XVIII-a a Comisiei guvernamentale româno . 2007:  Protocolul adiţional la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor*. Chineză.  Memorandum de înţelegere pentru asistenţă mutuala şi colaborare în domeniul vamal.P. Inspecţiei şi Carantinei din R.chineze de colaborare economică.P. între Guvernul României şi Guvernul R.P. 2001:  Protocolul privind rezolvarea problemelor restante la conturile instituite în baza acordurilor guvernamentale.  Minuta privind armonizarea cadrului juridic bilateral. 2005:  Minută privind dezvoltarea colaborării pentru controlul calităţii. 2006:  Acordul de Cooperare Economică între România şi R.22 / 27 - . Chineză*. între Ministerul Afacerilor Externe din România şi Ministerul Afacerilor Externe din R.  Minută de convorbiri privind soluţionarea problemelor restante. 2000:  Minută privind verificarea balanţei de conturi. între Ministerul Finanţelor din România. Chineze.  Minuta cu privire la prima reuniune a Grupului de lucru româno .P.

 Memorandumul de înţelegere privind stabilirea de centre culturale la Bucureşti şi Beijing. Chineza (AQSIQ).  Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei guvernamentale de colaborare economică româno – chineză. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii din R.2009:  Acordul de cooperare în domeniul agriculturii. Chineză. Reactualizarea acordului guvernamental privind colaborarea în domeniul aviaţiei civile.. Inspecţiei şi Carantinei din R. între Guvernul României şi Guvernul R.  Minuta de discuţii a Conferinţei a XXVII-a pentru cooperare în domeniul controlului şi inspecţiei echipamentelor speciale şi a vaselor sub presiune.  Memorandumul de înţelegere privind promovarea schimburilor şi cooperării în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. între Transelectrica SA şi China State Grid Corporation. Reactualizarea acordului guvernamental în domeniul maritim între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Transporturilor din R.P. Chineze (acordarea asistenţei nerambursabile.P. Chineze.P. Guvernului României de către Guvernul R. între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale din România şi Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei din R.  Acordul de cooperare economică şi tehnică. între Ministerul Agriculturii.  Memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul transportului energiei electrice.P. Chineză.  Protocolul sesiunii a XXI-a a Comisiei guvernamentale româno-chineze de colaborare economică. Chineză. Chineze.P. 2011:  Memorandum de înţelegere.  Protocolul sesiunii a XX-a a Comisiei guvernamentale româno-chineze de colaborare economică. Convenţia fito-sanitară între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Agriculturii din R.P. Chineză. În negociere:     Memorandumul de cooperare între Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS) şi Agenţia Chineză pentru Promovarea Investiţiilor (CIPA). Chineză.  Memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul minier.P. 2012:  Acordul între privind consolidarea colaborării în domeniul infrastructurii.23 / 27 - . 2010:  Memorandum de înţelegere între Consiliul Concurenţei din România şi Administraţia Chineză de Stat pentru Industrie şi Comerţ.  Protocolul cu privire la carantina şi cerinţele sanitare pentru exportul din România de material genetic bovin. Chineze). între Guvernul României şi Guvernul R. între Compania Naţională a Huilei Petroşani şi China Coal Technology & Engineering Co.P. Comerţului şi Mediului de Afaceri din România şi Ministerul Comerţului din R. între Guvernul României şi Guvernul R.P. . între Ministerul Economiei. între Autoritatea Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Administraţia Generală pentru Controlul Calităţii.P. în valoare de 5 milioane RMB.

24 / 27 - .     Memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar pentru realizarea exportului şi importului de produse de origine animală. . între ANSVSA şi AQSIQ. Protocolul cu privire la carantina şi cerinţele sanitare pentru exportul din România de piei brute de ovine şi caprine. între ANSVSA şi AQSIQ. între ANSVSA şi AQSIQ. Protocolul cu privire la carantina şi cerinţele sanitare pentru exportul din România de carne de porc. între ANSVSA şi AQSIQ. Protocolul cu privire la carantina şi cerinţele sanitare pentru exportul din România de produse procesate din carne de porc. Protocolul cu privire la carantina şi cerinţele sanitare pentru exportul din România de lână de ovine. între ANSVSA şi AQSIQ.

Chineză de la Administraţia de frontieră a R. şeful reprezentanţei va primi un Permis de muncă în R. 3 luni de zile şi angajarea unui translator chinez.P. 40 . Perioada pentru obţinerea tuturor aprobărilor şi certificatelor de funcţionare a reprezentanţei comerciale este de maxim 90 de zile. închirierea unui apartament (2 camere cu dependinţe). se apelează la firme autorizate şi specializate pentru prestarea tuturor serviciilor de înregistrare. pentru care există formulare tip. solicitantul trebuie să prezinte contractele de închiriere pentru spaţiul în care-şi va desfăşura activitatea reprezentanţa comercială (se acceptă numai spaţiile destinate special pentru birouri) şi pentru locuinţa şefului de reprezentanţă. prelungire sau desfiinţare a reprezentanţelor străine în China. Aceasta necesită obţinerea. Costuri:    închirierea unui spaţiu de lucru (birou). După obţinerea aprobării de înregistrare. cca. . inclusiv traducerile: circa 12. dar este un proces anevoios. Administraţia pentru Industrie şi Comerţ va emite un Certificat de înregistrare a reprezentanţei.000 RMB/luna (750 USD/lună). Dosarul pentru aprobare trebuie să cuprindă toate documentele şi certificatele solicitate mai jos. cca.25 / 27 - .P. Chineză a unei reprezentanţe comerciale permanente a unei societăţi comerciale străine se aprobă de către Administraţia pentru Industrie şi Comerţ a Guvernului Municipal Beijing.P. De preferinţă.P. în original şi traduse în limba chineză de către firme locale autorizate în acest scop. Chineză Înregistrarea la Beijing. 20 m2: 5. Chineză care va fi emis de către Biroul pentru Forţa de Muncă din Beijing. În baza acestui certificat de înregistrare.Anexa 3 Înregistrarea unei reprezentanţe comerciale permanente în R.000 RMB (2.000 USD). semi-central. a unei vize de şedere de cca. R. costurile pentru firma autorizată care face serviciile de înregistrare.000 RMB/lună (600 USD/lună).50 m2: 4. întrucât la instituţiile de resort se vorbeşte numai în limba chineză. Chineză (Ministerul Securităţii Publice). La depunerea dosarului pentru aprobarea înregistrării. După obţinerea Permisului de muncă. în prealabil. şeful reprezentanţei (dacă este străin) va primi viza de şedere de lungă durată în R.P. întrucât trebuie să fie prezent în China o perioadă destul de lungă. Înregistrarea se poate face direct de către solicitantul străin.

Brief introduction of the dispatching enterprise. Specific Power of Attorney. 3 photos for each representative. Credit certificate issued by a financial institute which has business transactions with the dispatching enterprise (Required by the notary public. Letter of Appointment to the chief representative and representatives signed by the chairman of the 7. Officer Room 2806.Datele de contact ale unei firme chineze autorizate să înregistreze reprezentanţe ale firmelor străine în Beijing: Beijing High Star Investment Consulting Limited Contact: Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Mr.26 / 27 - . 8 Guangqumenwai Dajie.com / caojt@high-star.R. 2 copies of Registration form of Enterprise Secretary (Contact Person). 6. CAO JINGTAO.cn Documents and Certificates to be submitted for the Registration of Resident Representative Office of Foreign Enterprises 1. in case a chief representative or representative is held by a Chinese citizen.:100022. Application Letter signed by the chairman of the board or general manager of the dispatching enterprise (2 original copies) (contents to be included: name of the resident representative office. Original house tenancy agreement and original house tenancy invoice of the residence place of the representative office. . Passport photocopies and resumes (continual after 18-year-old) of the chief representative and representatives. 10. Beijing. C. 5. 2. and the country by the Chinese in the country that (consulate). photocopy of house ownership certificate (affix the common seal of the property right unit). business scope of the representative office. a Dispatching Letter issued by a service unit for foreigners should be submitted. residence period). China 0086-10-5861 2900 / 139 01352225 0086-10-5861 2500-115 / 13810950929 0086-10-5861 2899 High-Star@sohu. P. Tower B. 3. residence place to be dispatched to. board or general manager of the dispatching enterprise (original copy). U-Space Building. ZHAI JIAYU. General Manager / Ms. where the dispatching enterprise is located (Required by the notary public and the country by the Chinese in the country that (consulate)).P. Photocopy of legal business opening certificate issued by registration department of the country (area) 4. Application Form for Establishment of Resident Representative Offices of Foreign Enterprises. 8. 9. name of the chief representative and representatives. Chaoyang District.

Organization code certificate in original and duplicate. Customs Registration Certificate (not applicable if unregistered yet) 2. Tax clearance certificates provided by local and state tax administrations. Signature card 3.27 / 27 - . Remaining cheques and other bank documents etc. Certificate of industrial Quality and and commercial Technology deregistration Supervision 2. Deregistration application 5 business for representative offices of days foreign (region) enterprises 2. bank. Certificate of industrial Administration provided by the head office and commercial Division of Beijing deregistration Public Security 2.Step 4: Follow-up Deregistration (with the customs. 3 business days Bank The certificate to be presented by the head office must be submitted in the document paper of the head office and must be in the native language where the head office is located or in English Not applicable if no foreign currency account is yet established When the bank deregistration is to proceed depends on the progress of tax deregistration Administration for Deregistration application industry and commerce 1. The Registration Certificate of Representative Offices of Foreign Enterprises and Representative Certificates 2. the competent administration for industry and commerce) List of Documents Functional departments The following documents The following documents The following documents are to be provided by are to be provided by the are to be provided by the head office representative office HIGHSTAR Deregistration application 1.Deregistration of Representative Offices of Foreign Enterprises in Beijing . Permit for bank account opening 2. Deregistration application presented by the representative office Time limit Remarks Customs 3 business days Administration of foreign exchange Deregistration application Deregistration application presented by the representative office 1. customs clearance certificate provided by the customs and account clearance certificate provided by the deposit bank Administration of 1. Limited Power of Attorney 1 business day 1 business day . Company seal and financial seal of the representative office 1. Filing and Registration Bureau Record of Beijing Municipal Public Security Bureau 3. IC card Exit & Entry Deregistration application 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful