P. 1
Curs 1 Protezare Intro Etape Proiectare

Curs 1 Protezare Intro Etape Proiectare

|Views: 5|Likes:
Published by Roxana Pop

More info:

Published by: Roxana Pop on Jun 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2014

pdf

text

original

Cursul 1

Analize medicale Biosenzori

Informatica medicala

Inginerie clinica

Biomateriale

Instrumentaţie medicală

Dispozitive de protezare si organe artificiale

Biotehnologie

INGINERIA BIOMEDICALĂ
Biomecanica
Modelarea si simulararea sistemelor biologice

Inginerie recuperatorie

Imagistică medicală

Efectele biologice ale campurilor electromagnetice

Biomateriale

Instrumentaţie medicală

Dispozitive de protezare si organe artificiale

INGINERIA BIOMEDICALĂ
Biomecanica Inginerie recuperatorie Imagistică medicală

“Corpul uman este singura maşină pentru care nu există piese de schimb” Ambroise Bierce(1850-1914) .

.

COMPONENTE ARTIFICIALE clasificare generala .

STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE SUBSTITUŢIE ŞI DE RECONSTRUCŢIE FUNCŢIONALĂ COMPONENTE ARTIFICIALE TRANSPLANT Largă acceptare clinică Acceptare clinică cu rezerve Acceptare clinică limitată Stadiu experimental Stadiu de concepţie .

STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE SUBSTITUŢIE ŞI DE RECONSTRUCŢIE FUNCŢIONALĂ .

STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE SUBSTITUŢIE ŞI DE RECONSTRUCŢIE FUNCŢIONALĂ .

STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE SUBSTITUŢIE ŞI DE RECONSTRUCŢIE FUNCŢIONALĂ .

STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE SUBSTITUŢIE ŞI DE RECONSTRUCŢIE FUNCŢIONALĂ .

STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE SUBSTITUŢIE ŞI DE RECONSTRUCŢIE FUNCŢIONALĂ .

OCHIUL ARTIFICIAL NASUL ARTIFICIAL IMPLANTE COHLEARE .

VEDEREA ARTIFICIALA .

says these other techniques require large number of electrodes to create images which are recognisable. transmits via a radio transmitter and microchip to an implant behind the ear. directly stimulating different parts of the optic nerve. Stimulated A video camera. led by Claude Veraart. Different parts of the optic nerve are stimulated by altering the signals. Veraart and his colleagues have spent the past two years experimenting with a volunteer who has the electrode implanted. His device uses a coil to wrap round the optic nerve with only four points of electrical contact. similar to the way in which the electron guns in TVs are aimed at different parts of the screen. Most critical is the time it takes to realise they are approaching an object. said Veraart in New Scientist magazine. Other implants being developed stimulate the ganglia cells on the retina or the visual cortex of the brain itself. By asking her to point in response to various stimuli. because the subject was once sighted and knows what it means to "look at" something. in Belgium. The device taps directly into the optic nerve and could restore some measure of sight to people whose retinas have been damaged or destroyed. . The researchers hope the device will at least allow blind people to avoid obstacles. This was possible. But the Louvain team. with wires leading out of her body to the signal processor. This is connected to the electrodes on the optic nerve. positioned externally. Visual sensations beamed from a video camera are created in the brain by the artificial eye. though more tests are necessary before the device is implanted.VEDEREA ARTIFICIALA An "artificial eye" which would allow blind people to see is due to be implanted in a patient within the next few months. Veraart and his colleague Charles Trullemans have been able to map camera pixels onto the corresponding parts of her visual field. developed by a team at the Catholic University of Louvain.

URECHEA ARTIFICIALA .

SIMTURI ARTIFICIALE MIROSUL – nasul bionic GUSTUL – bionic .

INIMA ARTIFICIALĂ .

PROTEZE VASCULARE .

MUŞCHI ARTIFICIALI .

Proteze de mâna .

Proteze de mâna .

DIALIZA circuite extracorporale .

PLAMÂN ARTIFICIAL .

PROTEZAREA • Activitatea de realizare a mijloacelor de înlocuire sau substituire a organelor sau segmentelor corporale transplantul de organ DIREC|II: Dispozitive ce suplinesc funcţia unui organ existent componente artificiale Dispozitive ce inlocuiesc funcţia unui organ deteriorat prin boală sau accident in ortopedie: ORTEZE în ortopedie: proteze ortopedice PROTEZE endoproteze exoproteze .

proteze convenţionale) Capacitate limitată de reproducere a funcţionalităţii organului înlocuit Reproducerea funcţionalităţii prin procese nenaturale (mecanice. electrice sau chimice) Realizarea din materiale sintetice Absenţa capacităţii de adaptare la procesele de creştere din organismul uman A doua generaţie: protezele biohibride A treia generaţie: protezele informatizate sau “ inteligente” .LIMITELE COMPONENTELOR ARTIFICIALE ACTUALE ( prima generaţie .

2. 3. stabilirea în termeni cantitativi a parametrilor esenţiali privind funcţia sau funcţiile ce urmează a fi reproduse de componenta artificială. stabilirea restricţiilor impuse de cuplarea produsului cu organismul uman şi evaluarea duratei de utilizare neîntreruptă. evaluarea posibilităţilor de materializare tehnică a produsului (utilizarea tehnicilor de modelare şi simulare pot sprijini substanţial acest proces conducând la reducerea costurilor. .ETAPELE PROIECTĂRII ECHIPAMENTELOR ŞI DISPOZITIVELOR DE PROTEZARE 1.

6. . 5. validarea produsului optimizat prin testări clinice. in-vivo) în cazul protezelor implantabile sau pe pacienţi. în cazul celor externe. realizarea prototipului şi efectuarea corecţiilor necesare. optimizarea produsului în cazul în care acesta corespunde specificaţiilor de proiectare sau reevaluarea lui în caz contrar. respectiv testări pe animale (in-vitro. adaptate particularităţilor produsului.ETAPELE PROIECTĂRII ECHIPAMENTELOR ŞI DISPOZITIVELOR DE PROTEZARE 4.

scopul fiind stabilirea deficienţelor structurale şi funcţionale ce nu au putut fi evidenţiate în etapele de evaluare clinică. Se impune crearea unei baze de date privind utilizatorii şi menţinerea unei legături cu aceştia. . 8. supravegherea pieţii de desfacere a produsului realizat în vederea analizării gradului de acceptabilitate a produsului. deci conferirea capacităţii de adaptare la caracteristicile (datele antropometrice) sau nevoile individuale ale pacienţilor ceea ce presupune realizarea produsului într-o gamă de dimensiuni şi de parametrii funcţionali cât mai largă. individualizarea produsului.ETAPELE PROIECTĂRII ECHIPAMENTELOR ŞI DISPOZITIVELOR DE PROTEZARE 7. Se creează astfel premisele unei continue perfecţionări a produsului.

PROTEZAREA APARATULUI DE LOCOMOŢIE ŞI PREHENSIUNE .

PROTEZAREA APARATULUI DE LOCOMOŢIE ŞI PREHENSIUNE LOCOMOŢIE – acţiunea sau capacitatea de deplasare dintr-un loc în altul PREHENSIUNE – capacitatea de a apuca. manipula obiecte cu mîna sau alt segment corporal .

. Ambroise Pare (Franţa. greutatea relativ mare .Chirurgii. .diferite tipuri de proteze se află în prezent expuse în diverse muzee din lume.n.e.1696) sunt primii care au creat proteze cu articulatii mobile.e.un pilon de sprijin. Caracteristicile lor principale erau simplitatea .n. . fiind apreciată ca datând din anul 300 î.fiind realizate din fier sau lemn. 1529) si Verduin (Olanda. Italia. într-un mormânt din Capua. şi specializarea corespunzătoare cerinţelor individuale de utilizare ale purtătorilor lor.lucrările lui Herodot scrise în jurul anului 484 î. cea mai veche fiind cea descoperită în anul 1858.PROTEZAREA APARATULUI DE LOCOMOŢIE ŞI PREHENSIUNE MEMBRUL INFERIOR ISTORIC .

după cel de-al doilea război mondial.PROTEZAREA APARATULUI DE LOCOMOŢIE ŞI PREHENSIUNE MEMBRUL INFERIOR ISTORIC -Realizări notabile: englezul James Pots of London fiind primul care a proiectat o proteză cu componente din lemn. în special în America şi Europa. cuplate prin articulaţii din oţel (“piciorul Anglesey”)ş . după războiul pentru independenţă.Preocuparea spre perfecţionarea sistemelor de protezare pentru membrele inferioare a crescut simţitor. şi în întreaga lume. în America. .

mâna Alt-Rupin. şi aici. se caracteriza printr-o construcţie ingenioasă care.W. . Cazuistica medicală. a condus la derularea unor ample programe de dezvoltare a domeniului protezării (SUA. . .introducerea în 1940 a controlului mioelectric de catre Ritter. permitea mişcarea în pereche a celorlalte degete precum şi flexia încheieturii mâinii. determinată. chiar dacă prezenta policele ca rigid. descoperită în Germania în 1863 (pe Rin) şi expusă. Momente semnificative: -introducerea în anul 1812 de către Balif a principiului utilizării mişcă rii relative dintre segmentele corpului. Rusia. de cel de-al doilea război mondial şi apoi de războiul din Vietnam.PROTEZAREA APARATULUI DE LOCOMOŢIE ŞI PREHENSIUNE ISTORIC MEMBRUL SUPERIOR . Italia). la Muzeul Stibbert din Florenţa. .brevetarea în 1912 de către D. alături de alte proteze din secolul XV. Dorrance a primului dispozitiv de tip hook. Germania. alarmantă.o istorie mai puţin cunoscută.

2 Fig. 1. 1.CONSIDERAŢII MEDICALE ŞI STATISTICE Fig. 1.2 .1 Fig.

3. . sa fie usoare . sa permita o circulatie sanguina optima care sa intretina starea de integritate a partilor moi si mai ales a musculaturii bontului. Conditiile elementare impuse sistemului de protezare : 1.NORME GENERALE PRIVIND CONFECTIONAREA PROTEZELOR Principiul de baza in proiectarea protezelor si aparatului ortopedic sa indeplineasca cat mai bine functia memebrului afectat. sa fie cat mai conform cu bontul astfel incat prehensiunea . de sustinere sau locomoţie. estetice si nesocante pentru a evita instalarea complexelor de inferioritate. 2. sprijinul sau deplasarea sa nu produca leziuni. deci toate conditiile unui mijloc de prehensiune. sa fie functionala pentru a permite reabilitarea individului sau reincadrarea lui in viata sociala. 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->