P. 1
DREPTUL Uniunii Europene

DREPTUL Uniunii Europene

|Views: 58|Likes:
Subiecte Rezolvate Dreptul Uniunii Europene
Subiecte Rezolvate Dreptul Uniunii Europene

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Simion Adrian-Victor on Jun 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2014

pdf

text

original

1.

Definiți dreptul UE si prezentați elementele acestei definiții pag 83-84
Dreptul Uniunii reprezintă totalitatea normelor juridice, care au, in principiu, caracter de prioritate, de efect direct si de aplicabilitate directa, ce reglementează conduita statelor membre, a persoanelor fizice si juridice din statele membre, a instituțiilor europene si a Uniunii însăşi. Elementele: normele dreptului Uniunii, caracterul si destinatarii acestor norme. a. Normele dreptului Uniunii: In sens direct (senso strictu), normele dreptului Uniunii sunt cuprinse in: - Tratatul de funcționare a Uniunii Europene – TFUE, denumit astfel prin modificarea realizată de Tratatul de la Lisabona a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene - Tratatul privind Uniunea Europeana - Tratatul ce instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (TEuratom) - Protocoalele care se anexează la TUE, TFUE, TEuratom - Protocoalele care se anexează la Tratatul de la Lisabona - Anexele la TFUE - Declarațiile cu privire la dispozițiile tratatelor, declarațiile cu privire la protocoalele anexate tratatelor, declarațiile statelor membre - Convenția europeana pt. apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale la care Uniunea adera - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptata la 12 decembrie la Strasbourg, deoarece așa cum prevede art. 6 alin I TUE, are aceeași valoare cu tratatele (TFUE si TUE) - Actele de aderare ale noilor state membre - Regulile de drept cuprinse in actele juridice ale Uniunii adoptate de instituțiile Uniunii. In sens larg (lato sensu) normele juridice ale dreptului Uniunii cuprind ansamblul regulilor de drept aplicabile in ordinea juridica a Uniunii: 1)Reguli nescrise aplicabile in ordinea juridica a Uniunii, respectiv: - principiile generale de drept - jurisprudenţa Curții de Justiție - regulile care îşi au temeiul in relațiile externe ale Uniunii – preluând, prin succesiune cum e si firesc, pe cele ale Comunităţilor 2) Actele convenționale care rezulta din tratate încheiate de statele membre in baza aplicării tratatelor b. Caracterele sau principiile normelor dreptului Uniunii de a fi prioritare, de a avea efect direct, si aplicabilitate directa c. Destinatarii normelor dreptului Uniunii.( statele membre, persoanele fizice si juridice,institutiile Uniunii si Uniunea insasi)

1

2. Din ce se compune cadrul instituțional al UE si ce interes specific reprezintă fiecare inst - pag 179-180
Uniunea deține un cadru instituțional unic care vizează promovarea valorilor sale , urmărirea obiectivelor sale, susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi si ale statelor membre, precum si asigurarea coerentei, a eficacității si a continuității politicilor si acţiunilor sale. Instituțiile:Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeana, Cartea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi. Cadrul instituțional al Uniunii este mai larg decât cel comunitar prin adăugarea altor 2 instituții: Consiliul European si Banca Centrala Europeana Inițial prin tratatele institutive ale Comunităţilor – TCECO, TCEE, TEuratom, au fost create instituții paralele cu atribuții asemănătoare. Adunarea Parlament ara(Parlamentul European, Consiliul Special de Miniştri (Consiliul), Comisia Executiva(Comisia) si Curtea de Justiție. Prin Tratatul de la Lisabona, din 2009, Uniunea preia, prin succesiune cele 5 instituții comunitare (Parlamentul, Curtea de Justiție, Consiliul si Comisia), la care adaugă Consiliul European si Banca Centrala Europeana.

-

-

-

Interesele fiecărei instituții: Curtea de Justiție asigura respectarea dreptului Prin intermediul Consiliului, compus din cate un reprezentant din fiecare stat membru statele intervin in funcționarea Comunităţilor Comisia reprezintă interesul general al Comunităţilor, iar Parlamentul European interesul popoarelor Curtea de Conturi verifica legalitatea, regularitatea si fiabilitatea folosirii fondurilor de către instituțiile comunitare !!!După Tratatul de la Lisabona rămân aceleași interese însă se înlocuiește termenul de “comunitate” cu “uniune” si se adaugă alte 2 instituții.

-

Consiliul European reprezintă interesele politice generale ale Uniunii prin definirea orientăril or si priorităţilor acesteia Banca Centrala Europeana ( impreuna cu bancile centrale nationale) conduce politica monetara a Uniunii

3. Curtea de Justiție a uniunii - instanța reprezentativa - pag 263
Curtea de Justiție este compusa din cate un judecător pt. fiecare stat membru, prin urmare din 27 de judecători si este asistata de 8 avocați generali. Judecătorii si avocații generali sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre. Numirea intervine la fiecare 3 ani, fiind înlocuiți parțial prin grup de 6 sau 7 judecători, de maniera a nu perturba funcționarea instituției. Curtea de la Luxemburg are cel puţin un resortisant din fiecare stat membru Tratatul de la Nisa prevede explicit ca fiecare stat membru sa aibă desemnat un resortisant al sau ca judecător, care sa intre in compunerea Curții, ceea ce impune concluzia ca un resortizant necomunitar nu poate fi ales judecător. Juridic, acest mecanism de desemnare in comun a membrilor Curții ne împiedica sa consideram judecătorii ca simpli reprezentanți ai statelor lor, ei sunt obligati sa acționeze in totala independent.

2

Totuși, desemnarea in comun nu este o aparenta, fiecare judecător este propus de către statul de origine si alegerea lui de către fiecare guvern naţional nu face in general obiectul nici unei discuții. Magistrații trebuie sa fie persoane cu înalte calităţi morale care îndeplinesc condițiile cerute de tarile lor. Compunerea Curții a avut la baza foști magistraţi de rang înalt(mulți dintre ei aveau deja o experiența politica anterioara); filiera universitara a avut un rol important, jumătate dintre membrii Curții fiind profesori universitari (fără experiența politica anterioara); element care contribuie la originalitatea Curții – prezenta avocatului general - funcție noua in sistemele juridice naționale. Avocatul general: - prezintă public cu imparțialitate si independenta concluzi motivate cu privire la cauzele ce necesita intervenția sa - ei nu au rolul unor avocați pledanți din cadrul instanței naționale ci mai degrabă au rolul unor procurori - iniţial nr lor a fost de 6 (supuși la aceleași condiții de recrutare si numiți după aceeași procedura ca si judecătorii), avându-se in vedere expansiunea Comunităţilor Uniunii nr lor a fost mărit succesiv - chiar daca nu participa la deliberările Curții, ei sunt chemați pentru a -si spune opinia in legătura cu: chestiunile de fapt si de drept, textele aplicabile, precedente, pe scurt, la toate elementele susceptibile sa ajute Curtea in pronunțarea hotărârii. - la sfârșitul procedurii orale, avocatul gen îşi expune public opinia unde rezulta ca “misiunea sa nu mai consta in a reprezenta interesul general comunitar, ci numai in a servi dre ptul după criteriul obiective si fără nicio legătura in vreo categorie de interese”

4. Prin ce se particularizează dreptul Uniunii fata de dreptul internaţional publi c pag85-6 (Specificul dr UE)
Dreptul Uniunii dpdv formal aparține dreptului internațional public. Normele juridice ale dreptului Uniunii au luat naștere prin voința suverana a statelor membre de a crea instituții supranaționale, create de ele. Dreptul Uniunii se particularizează de dreptul internaţional public prin: - Este un drept intern al statelor membre – normele juridice ale dreptului Uniunii devin parte a dreptului National fără a fi necesara receptarea lor prin acte normative interne.; acestea se realizează prin specificul ordinii juridice a Uniunii constând in aceea ca dezvolta un proce s de integrare; in schimb, in dreptul internaţional public normele juridice se întemeiază in principal pe ideea de cooperare (au ordine juridica proprie); - Curtea a subliniat ca tratatul CEE stabilind o piață comuna a urmărit sa unească piețele naționale intr-o singura piața care sa aibă caracteristicile unei piețe interne; piața interna privit a ca parte a pieței comune si fiind definit de tratat ca o zona de libera circulaţie la frontieră a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor, poate fi reglementata de către un drept intern, comun al statelor membre; iată de ce se poate vorbi ca dreptul Uniunii este un drept intern al unei comunităţi. - Subiectele – dreptul internaţional public : subiectele sunt statele; - dreptul Uniunii: subiectele sunt statele membre, persoanele fizice/juridice, instituțiile Uniunii si Uniunea însăşi. Dispozițiile – dreptul internaţional public: sursele dispoziţiilor sunt tratatele (ce exprima voința suverana a statelor semnatare);

3

Selecția Personalului:organizarea de concursuri deschise cu scopul de a asigura angajarea funcționarilor in instituțiile Uniunii Europene. Curtea de justiție este investita cu garantarea respectării dreptului Uniunii. obiectivele Uniunii care privesc coeziunea economica. instituţiile exercita drepturi suverane provenite de la statele membre. Fondul European de Dezvoltare Regionala. după modelul jurisdicțiilor statale – prin persoana justițiabililor. contribuie financiar la proiectele pt. contribuie la definirea politicilor emițând avize adresate Consiliului. prin natura litigiilor care ii sunt supuse spre soluționare si prin procedura după care statuează. funcționarii si agenții care trebuie sau ar trebui sa exercite funcții de conducere. dar si cu garantarea aplicării acestuia. Organismele înfiinţate de Instituții in baza tratatelor . sociala sau teritoriala sunt susținute de Uniune prin intermediul fondurilor structurale : Fondul European de Orientare si de Garantare Agricola. Școala Europeana de Administrație:concepe. oficiile si agențiile acesteia. au fost create in vederea exercitării atribuțiilor conferite prin tratate. (de obicei ramana pt.. (create prin tratate sau de instituții in baza tratatelor).dreptul Uniunii: sursele dispoziţiilor tratatelor-sursa primara a acestui drept. 2 mandate iar reinoirea . Organismele/organele înfiinţate in baza tratatelor: Comitetul reprezentanţilor permanenți – Coreper – compus din reprezentanții permanenți ai guvernelor statelor membre. Oficiul European pt. Statutul membrilor curții de justiție si ai tribunalului .. in scopul asigurarii unei permanente in compunearea Curții se face pt. jumătate dintre acestia o data la 3 ani). Curtea de justiție este o jurisdicție interna a Uniunii. Comitetul Politic si de Securitate – urmărește situația internațional in domeniile de politica externa si de securitate comuna. dezvoltarea mediului si al rețelelor transeuropene de infrastructura a transporturilor. organizează si evaluează in numele instituţiilor Uniunii cursuri de management pt. Curtea Internaționala de Justiție de la Haga este competentă sa soluționeze litigiile dintre state competenta ei obligatori fiind excepționala. Durata pt. după consultarea unui comitet (insituit prin Trat de la Lisabona) 4 . poate adopta decizii de procedura in cazurile prevăzute de regulamentul de procedura al Consiliului. supraveghează punerea in aplicabilitate a politicilor convenite fără a aduce atingere atribuțiilor Înaltului Reprezentant. Fondul Social European. Structura instituționala se completeaza cu organisme/organe ale Uniunii care îndeplinesc funcții consultative sau cu caracter tehnic ori financiar. Comitetul răspunde de pregătirea lucrărilor Consiliului si executarea mandatelor care ii sunt încredințate de către acesta. adoptând legislație in mod autonom. Publicații Oficiale ale Uniunii Europene:oficiu interinstituțional care asigura editarea publicațiilor instituțiilor Uniunii.pag 181 ( pana la agenții) Organismele si organele Uniunii. 6.264-266 Statutul judecatorilor si avocatilor generali le permite acestora sa-si indeplineasca misiunea cu continuitate si deplina independenta. exercita controlul politic si conducerea strategica a operațiunilor de gestionare a crizelor. Organele interinstituționale ale Uniunii Europene – Oficiul pt. Fondurile structural – fără personalitate juridica dar cu o autonomie financiara. 5. functiile lor este de 6 ani cu posibilitatea de a fi reinoita. sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre.

de a le interpreta. cu particularitatea de a se integra in ordinea juridica a statelor membre.i.. pe ansamblul Uniunii exista o echitabila repartizare a drepturilor si indatoririlor si o corecta si uniforma aplicare a actelor juridice. un an. cu aceeasi forta juridical ceea ce determ imposibilitatea aparitiei de conflicte intre - 5 . Presedintele conduce lucrarile Curții. prin implicarea organelor de jurisdictie a Uniunii d.Este o ordine juridica de sine statatoare. il numeste dintre avocații gen pe prim avocatul general pt. un an a. judecătorii si avocații gen vor depune un juramant cu privire la executarea obligatiilor lorsi la pastrarea secretului deliberarilor Curții.3 teorii: Primele 2 – teorii dualiste – considera cele doua drepturi fiind 2 ordini juridice separate.Este o ordine juridical integrata in sistemul juridic al statelor membre. acte unilaterale ce provin de la puterile publice naționale puse in aplicare de organele guvernamentale si sanctionate de instantele judecatoresti. organe si procedure. repartizeaza cauza unei camera si desemneaza in cadrul camerei pe judecatorul raportor. Ordinea juridica a UE . Ordinea juridica a Uniunii Europene reprezintă un ansamblu organizat si stucturat de norme juridice – diversificate si ierarhizate. Consiliul adopta o decizie care stabileste regulamentul de funcționare al Comitetului si o decizie prin care sunt desmenati membrii comitetului. incalcarea lor. Autonomia actelor legislative care nu pot fi lipsite de eficacitate prin reguli de drept intern ale statelor membre . de a constata si sanctiona. si după incetarea functiei acestia se bucura de imunitate. prezideaza sedintele si deliberările in camera de consiliu. Autonomia izvoarelor b. dotata cu instituții si procedure abilitate de a emite acte legislative. sa le interpreteze. Judecătorii desemneaza dintre ei pe membrii Curții de justiție pt. o perioada de 3 ani(mandatul poate fi reinoit). nu pot fi eliberati sau decazuti din funcție decât daca nu îşi îndeplinesc condițiile cerute sau obligatiile functiei lor si cu exceptia decesului sau demisiei. este format din 7 personalitati alese dintre fostii membrii ai Curții de Just dintre care unul este propus de Parlamentul European.87-88 Ordinea juridica reprezintă un ansamblu organizat si structurat de norme juridice care are propriile izvoare. independenta de diversele sisteme juridice naționale care prsupune: a. independente. izvoare: constitutia si legea. Autonomia reglementarilor jurisdictionale ale litigiilor. autonoma. pe durata mandatelor de 6 ani toti avocații generali îşi vor indeplini aceasta funcție. Curtea desemneaza presedintii camerelor pt. Autoritatle nationale inclusive instantele nationale care aplica regulile Uniunii Raport drept national si drept international.Comitetul are sarcina de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita functiile de judecător si avocet gen in cadrul Curții de Justiție si al tribunalului. ei trebuie s alocuiasca in orasul unde se afla Curtea de justiție pe durata intregului mandate (dar nu si după terminarea mandatului) 7. sa constate si sa sanctioneze daca e cazul incalcarea acestuia.avand izvoare specifice. In vederea respectării principiului egalitatii de tratament. Autonomia notiunilor juridice c. care priveste: a. ei se bucura de privilegii si imunitatii de-a lungul mandatului (cu scopul de a asigura independta lor. abilitate sa adopte acte. prin raportare la statele membre. Noua ordine juridica a Uniunii: . Subiectele de dreptul uniunii (statele sau persoanele fizice/juridice) b. Ordinea juridica sau nationala cunoaste o centralizare aproape completa de funcții prin care se creaza si se aplica dreptul. daca este cazul. inainte ca gu vernele statelor membre sa faca nominalizarile.

obiective. in present functioneaza 6 agentii executive: . transmiterea sau introducerea in retea de informatii. 8. Comisia raspunde pt: infiintarea. si desemnarea personalului de conducere al acestora. analizarea. etc. fundatie. si statelor membre sub forma conultantei thenice si stiintifice si a rapoartelor de inspectie(ex Agentia European apt Siguranta Maritima) c. au atributii variate – unele pot decizii individuale cu effect direct aplicand standardele convenite la nivelul Uniunii. Organe ale Uniunii care furnizeaza servicii altor agentii sau institutii (ex Centrul de traduceri al organelor UE) 6 . Agentii responsabile de colectarea. au personalitate juridical proprie. sau in comun de catre Parlamentul European si Consiliu. misiune: punerea in aplicare de programe sectoriale de asistenta financiara ce apartin Comisiei. prin procedura legislative ordinara. centru.182-184 Agentiile descentralizate ale UE – acopera ca notiune mai multe organisme cu denumiri oficiale diferite: oficiu. Jurisprudenta international si jurisprudenta interna au confirm principiul conform caruia dreptul intl nu poate exista fara ca primatul sau in raport cu ordinea juridical nationala sa nu fie recunoscut. Agentii care ofera asistenta directa Comisiei. care raspund de punerea in aplicare a anumitor aspect ale politicilor sectoriale ale Uniunii. pt ambele variante normele de dr intl nu sunt assimilate legilor interne. gestionarea programelor Uniunii. doua variante ale primatului dreptului intern si ale primatului dreptului international. Agentii executive – instituite printr-o decizie a Comisiei. altele se concentreaza pe crearea unei retele intre autoritatile nationale . un sistem unic ale caror norme cunosc o singura ierarhizare. Agentiile UE . organisme independente si specializate. sunt finantate de bugetul Uniunii. Comisia face diferenta intre 2 tipuri de agentii ale UNiunii: agentii executive si agentii de “reglementare”. finantate prin credite care raman inscrise in bugetul general. nefiind necesar un process de transformare prin masuri legislative nationale. Agentii care adopta decizii individuale obligatorii dpdv juridic fata de terti(ex Oficiul comunitar pt soluri de plante) b. Comisia este cea care adopta un regulament financiar standard care reglemnteaza intocmirea si executarea bugetului agentiilor. fiabile si usor accesibile (ex Centrul European pt dezvoltarea formarii profesionale) e.- ele.Utilitatea agentiilor de reglementare: in domeniul competentelor partajate Agentiile de reglementare se clasifica in (dupa activitatile principale sau functiile principalepe care le desfasoara): a. sunt reglementate de Regulamentul CE al Consiliului Agentiile de reglementare – instituite prin regulamente adoptate de catre Consiliu ca participarea Parlamentului European prin procedura legislative speciala. altele ofera expertiza tehnica suplimentara pe baza careia Comisia isi poate intemeia o decizie. acestea sunt infiintate printr-un act legislative.au propriul regulament sectorial adoptat in comun de Parlam Eu si Consiliu prin procedura legislative ordinara. Agentii insarcinate cu activitati operationale (ex Autoritatea europeana de supraveghere a sistmeului global de navigatie prin satelit) d. norma de drept international trebuie transformata in norma de drept intern ce poate fi astfel modificat(aceasta teorie nu este insa preluata) Doctrina monista – cele 2 drepturi formeaza o singura ordine juridical. controlul efectiv al activitatii agentiilor.

transmiterea. gestiunea sa financiara.Caracterul neconditionat al angajamentelor: obligatiile contractate prin Tratat nu ar fi neconditionate.Mecanismul derogarilor: atunci cand dreptul de a actiona unilateral este recunoscut statelor. Suprematia dreptului Uniunii a fost consacrata prin tratatele instituitiv ale Comunitatilor care prin contrast cu tratattele international obisnuite. el constituie cabinetul judecatorului indeplinind un rol cheie in functionarea Curtii. fiecare judecator si avocet gen este asistat de trei referenti. 7 . drepturile se nasc din Tratate sau in temeiul obligatiilor pe care Tratatul le impune. 10. Acest drept nu numai ca se insereaza in ordinea interna a statelor membre. daca el ear putea fi puse in discutie prin actele legislative viitoare ale semnatarilor. asista Curtea si mebrii sai in actele corespunzatoare functiilor lor cu privire la : primirea. raspunde de arhive si de publicatiile Curtii. Grefa Curții de justitie si serviciile CJ . propria personalitate. ci numai eventuale. pastreaza sigiliile. functioneaza si Grefa condusa de grefier si de unul sau mai multi grefieri adjuncti. presedintele si presedintii camerelor precum si judecatorii in exercitiiul functiilor lor. Prin crearea unei Comunitati avand propriile institutii. statele membre si. pastrarea tuturor inscrisurilor. propria capacitate juridica si propria capacitate de reprezentare pe plan intl. precise. Astfel se formeaza imposibilitatea pt state de a face sa prevaleze importriva unei ordini juridice acceptate d ecatre acestea pe baza de reciprocitate. iar cererile de derogare ale statelor sunt supuse unor procedure de autorizare. Curtea infiinteaza si un serviciu lingvistic compus din experti cu o cultura juridical adecvatasi o cunoastere aprofundata a mai multor limbi oficiale ale Curtii. au creat o ordine juridical proprie integrate in sistemul juridic al statelor membre din mom in care tratatul intra in vigoar sip e care organelle lor de jurisdictie sunt obligate sa o aplice.266 Pe langa Curte. ci poseda apptitudinea generala de a completa patrimoniul juridic al particularilarilor-drepturi subiective si/sau oblgatii-atat in raporturile cu alti particulari cat si in relatiile cu statul. Principiul prioritatii dreptului Uniunii . asistat de un administrator Serviciile Curtii sunt reprezentate de functionarii si personalul auxiliary al Curtii. atata Curtea cat si Tribunalul isi numeste porpiul grefier si ii stab statutul. sub autoritatea Presedintelui.au limitat drepturile lor suverane si astfel s-a creat un system de legi care obliga pe nationalii lor cat si pe ele insele. care reproduce textul integral al hotararilor si ordonantelor.Principiul nediscriminarii: forta executorie a dreptului comunitar cu privire la legile interne ulterioare nu poate diferi de la un stat la altul . juristi calificati in mod obisnuit doctori in drept. functiile sale sunt de 2 categorii: De ordin juridic – are in vedere faptul ca grefierul sub autoritatea presedintelui. care ar fi fara obiect daca statele ar avea posibilitatea sa se sustraga obligatiilor lor printr-o simpla lege. precum si efectuarea comunicarilor pe care le presupune aplicare regulamentului de procedura CJUE. asista de asemenea Curtea.9. De ordin administrative – asigura administratia Curti. Curtea a invocate si alte argumente: . . respective publicarea in “Culegerea de Jurisprudenta”.89-91 Dreptul Uniunii are forta specifica de a se impune ca drept comun tuturor statelor membre. o masura unilaterala ulterioara care nu ar putea astfel sa-I fie opozabila. In sprijinul caracterului prioritar al dreptului comunitar. refernetul nu depinde decat de judecator sau avocet gen la care este atasat. grefierul este numit pt 6 ani cu posib de reinoire. acesta se face in baza unei clauze special. instructiunile pt grefier sunt stabilite de Curte la propunerea presedinteluui.

-

Caracteristica regulamentelor: faptul ca regulamentele sunt obligatorii si direct aplicabile in fiecare stat membru, fara nicio rezerva, inseamna ca dispozitiile acelor acte legislative n-ar avea niciun effect daca un stat ar putea in mod unilateral sa-I anihileze efectele printr-un act normative opozabil textelor comunitare.

Curtea a evidentiat ca dreptul comunitar, originar si derivat, face parte integranta, cu rang de prioritate din ordinea juridica aplicabila pe fiecare teritoriu al statelor membre. Data fiind priortatea dreptului comunitar, statele membre au obligatia de a garanta ca legislatia nationala nu prezinta vreun obstacol la deplina lui eficacitate, iar un stat membru care ignora o astfel de indatorire ar putea fi actionat in fata Curtii de Justitie. Principiul suprematiei este prevazut in substanata Tratatului d ela Lisabona, care precizeaza ca in conformitate cu jurisprudenta constanta a CJUE, tratatele si legislatia adoptate de Uniune pe baza tratatelor au prioritate in raport cu dreptul statelor membre, in conditiile prevazute de jurisprudenta mentionata anterior.

11. Principiul echilibrului institutional - 185-186
Princ ech instit guverneaza raporturile dintre institutiile Uniunii; fiecare institutie sa-si exercite componentele sale respectand totodata competentele celorlalte institutii; principiul pune in lumina “triunghiul institutional” format din Consiliu, Comisie si parlamentul European care participa la mecanismul decisional prin intermediul unor functii combinate la realiz obiectivelor fixate de tratate neputand fi puse de accord cu traditionala distinctite dintre puterile legislative, executiaq, judecatoreasca si consultative; competentele institutiilor sunt limitate si exclusive; sunt limitate deoarece fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin tratate; sunt exclusive deoarece nu pot in principiu sa se desesizeze sau sa imparta raspunderea, principiul interzice orice fel de transfer d ela o institutie la alta, orice delegare de competenta de la o instituie la un organim extern sau la o alta institutie daca delegarea modifica echilibrul institutional.

12. Presedentia Curții de Justitie si constituirea camerelor
La origine Curtea functiona in principiu in plen; datorita nr mare de cause s-a hotarat instituirea in interiorul Curtii de camere; Curtea de Justitie se intruneste in camera sau in Marea Camera in conformitate cu CJUE; Curtea de justitie se poate intruni si in sedinta plenara atunci cand Statutul revede aceasta; camera formate din 3 si 5 judecatori si decide la repartizarea judecatorilor in camere; Curtea desemneaza camera de 5 judecatori (timp de un an) ce au sarcina sa judece cauzele care privesc trimiterile preliminare ded catre instantele statelor membre (Totul se publica in Jurnalul Oficial al UE – JOUE); dupa depunerea cererii intr-o cauza presedintele Curtii desemneaza judecatorul raportor; dupa alegerea presedintelui, judecatorii procedeaza la alegerea pt camera de 5 judecatori pt o perioada de 3 ani si camera de 3 judecatori pt o perioada de un an; curtea desemneaza pt timp de un an pe prim avocatul general(ce repartizeaza cauzele avocatilor generali); alegerile si desemnarea se publica in JOUE; Camerele sunt in mod normal insarcinate numai cu cercetarea cauzelor, insa tratattele le-au incredinatat si alte cauze; Curtea va putea sa trimita pe viitor camerelor toate cauzele preliminare ca si toate cauzele cu care este sesizata de catre un particular, in masura in care se considera ca dificultatea sau importantacauzei nu cere sa statueze in plen, cu atat mai mult cu cat un stat membrusau o institutie nu s-a opus; Plenul este format din toti judecatorii CJUE pt simplificarea procesului decisional; curtea creat pe langa formatia in plen sau mare plen si micul plen format de obicei din 7 sau 9 judecatori in fct de importanta si dificultatea cazului(micul plen=reuniunea a 2 camere de 3 sau 5 judecatori plus presedintele

8

Curtii); TRatatul d ela Lisabona propune o noua organizare pe baza princ judecatii in Camera sau Marea Camera => CJUE se poa intruni altfel: - Sedinta plenara – compusa din toti judecatorii; se judeca cazuri limitate doar daca judecatorii considera acestea de o importanta deosebita - Marea Camera – compusa din 13 judecatori(camera de 5 judecatori plus nr de judecatori necesari pana la nr 13) si pres Curtii plus judecatorul raportor; se judeca toate cazurile in care sunt implicate statele membre sau institutiile Uniunii, doar cand acestea solicita intrunirea. - Camerele compuse din 3 sau 5 judecatori

13. Principiul aplicabilitatii directe al dreptului Uniunii - 92-93
Curtea a precizat ca regulile de drept comunitar, stabilite de tratatul insusi sau de procedurile pe care le instituie, se aplica de plin drept in acelasi moment si cu efecte identice pe intreaga intindere a teritoriului Comunitatii. Statele membre, autoritatile nationale, tribunalele nu au posibilitatea de a intervene in privinta dispozitiilor respective. Nefiind prevazuta expres, calificarea unui text ca direct aplicabil, revine Curtii de Justitie obligatia de interpretare. Aplicabilitatea directa are in vedere ansamblul sreptului comunitar, atat dreptul primar, cat si cel derivat: Referitor la dreptul primar – Curtea a cosiderat ca tratatele ar putea fi lipsite de natura lor proprie ptrintr-o asimilare directa sau indirecta in dreptul intern, precizand ca aceste tratate au putere obligatory prin ele insele in ordinea juridica aplicabila pe teritoriul fiecaruia dintre statele membre; deci dispozitiile din tratate au caracter direct aplicabil, sunt sufficient de clare si precise, incat nu se impune intervnetia autoritatilor nationale. Referitor la dreptul derivat al Uniunii – acesta se impune in ordinea juridical aplicabila in statele membre diferit dupa cum este vb de regulament, directive sau decizie. Intre actele institutiilor, regulamentul este singura categorie de acte pt care tratatul prevede in mod expres aplicabilitatea directa, fara transformare, receptare, ordin de executare si nici chiar publicare de catre autoritatile nationale.; directivele beneficiaza de aplicabilitate directa , dar cer masuri nationale de aplicare, ele se integreaza numai in baza publicarii comunitare in dreptul aplicabil pe teritoriul statelor Uniunii; prin urmare directivele trebuie transpuse in dreptul intern; deciziile– trebuie facuta dif intre deciziile care nu indica destinatarii(priveste toate statele membre si care au domeniu de aplicare general, se integreaza in dreptul aplicabil tuturor statelor mebre ca urmare a publicarii lor in Jurnalul Oficial al UE) si cele care indica destinatarii(se notifica destinatarilor producand efecte prin aceasta notificare); Aplicabilitatea directa a dreptului Uniunii presup ca regulile acestuia trebuie sa fie pe deplin si uniform aplicate in toate statele membre de la data intrarii in vigoare si cat timp continua sa fie in vigoare. 14. Principiul autonomiei institutiilor, princ cooperarii loiale si .... Principiul cooperarii loiale - Priveste atat Uniunea cat si statele membre. In temeiul acestuia, Uniunea si statele membre se respecta si se ajuta reciproc in indeplinirea misiunilor ce decurg din tratate. - Statele membre adopta orice masura, generala sau speciala pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor ce decurg din tratate sau care rezulta din actele institutiilor Uniunii. - Statele membre faciliteaza indeplinirea de catre Uniune a misiunii sale si se abtin de la orice masura care ar putea sa puna in pericol realizarea obiectivelor Uniunii. Principiul autonomiei institutiilor Principiul autonomiei este cel care da posibilitatea institutiilor Uniunii sa se organizeze în mod liber, ceea ce înseamna ca acestea pot sa-si elaboreze propriile norme privind statutul functionarilor, având, de

9

asemenea, posibilitatea sa-i si desemneze (autonomia institutiilor comunitare nu presupune personalitate juridica, aceasta fiind recunoscuta doar comunitatilor).

15. Functionarea curții de justitie - 268-269
Datele si orele sedintelor Marii Camere si ale sedintelor plenare sunt stabilite de catre presedinte; datele si orele sedintelor de 5 si de 3 judecatori sunt stabilite de catre presedintele fiecarei camera; potrivit trat de la Nisa cvorumul este de 3 judecatori in camera, 9 judecatori in Marea Camera si de 11 judecatori pt sedinta in plen. Curtea nu poate delibera valabil decat in nr par iar presedintele nu are vot preferential; deliberarea Curtii are loc in camera de consiliu si la deliberari iau parte judecatorii care au participat la faza orala a procedurii si, eventual, raportorul adjunt insarcinat cu studierea cauzei, iar avocatul general nu este prezent; fiecare judecator present la deliberari isi exprima parearea si o motiveaza; avocatii generali participa la deliberari din cauza unor chestiuni administrative si au drept de vot; in lipsa consensului hotararile sunt luate printr-un vot majoritar. Deciziile Curtii sunt valabile numai in cazul in care nr de judecatori care particia este impar; hotararea se pronunta in sedinta publica, partile fiind citate; hotararea pronuntata nu comporta nico precizare asupra modalitatii de vot folosita(unanimitate sau maj de voturi) => deciziile Curtii sunt collective si ii angajeaza in intregime.

16. Principiul efectului direct al dreptului Uniunii - 93-96
Desi din interpretarea textelor comunitare si a normelor de drept international public, ar rezulta ca tratatele internationale nu pot crea direct drepturi si impune obligatii persoanelor particulare, ci doar statelor, jurisprudenta comunitara a recunoscut ca statele pot adopta prin clauze specifice ale respectivului tratat, drepturi si obligatii pt particulari, in masura de a fi aplicate de tribunalele nationale. Curtea a decis ca destinatarii sunt si particularii. Fundamentul aplicabilitatii directe consta in particularitatea insasi a ordinii juridice comunitare, consta in finalitatea integrarii care solicita aplicabilitatea directa a dreptului comunitar. Curtea reaminteste ca cetatenii, ca si statele membre sunt afectati prin functionarea mecanismelor comunitare si ca individul contribuie direct la luarea deciziilor comunitare prin participarea lui in cadrul institutiilor comunitare precum Parlamentul sau Comitetul economic si social. Curtea deduce dintr-ul extras al tratatului TCE un principiu general: dreptul comunitar, independent de legislatia statelor membre nu numai ca impune obligatii persoanelor dar este destinat sa le confere drepturi care devin parte a mostenirii lor juridice. Persoanele particulare pot deveni titulare de drepturi individuale chiar daca nu sunt desemnate ca destinatari ai unei dispozitii comunitare. In lumina jurisprudentei efectul direct are intensitate variabila in functie de diferitele categorii de norme comunitare. a. efectul direct complet, vertical si orizontal. Astfel drepturile si/sau obligatiile pot fi puse in valoare atat in raporturile particularilor cu statele membre ( efect vertical) cat si in relatiile dintre persoane ( efect orizontal). In aceasta categ intra regulamentele, deciziile adresate persoanelor, in prezent din TFUE,principiile generale ale dreptului. b. efect direct limitat ( partial), vertical. Drepturile si obligatiile pot fi invocate numai in raporturile dintre state si persoane. Este cazul deciziilor adresate statelor si al directivelor si al unui nr mare de

10

oricare ar fi legislatia tarii de care apartin.Directivele si deciziile treb sa fie clare. Consiliul European (compus din sefi de stat si de govern ai statelor membre) reprezinta interesele statelor si ale guvernelor lor dara si ale Uniunii prin atributiile acesteia. colab cu instantele judecatoresti nationale asigurand interpretarea autentica a dreptului uniunii. Ef orizontal indirect poate sa decurga si din obligatia judecatorului de a interpreta dreptul national in spiritul directivei. care costituie Eurosistemul. Curtea de Justitie (compusa din cate un judecator din fiecare stat membru) reprezinta interesul dreptului. . liber si secret. deci consiliul reprezinta interesele statelor membre. imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta sis a exercite dreptul la vot. Parlamentul European este compus din reprezentantii cetatenilor Uniunii. deci parlam reprez interesele cetatenilor UE.187-188 Reprezentarea intereselor este un concept care se regaseste atat in component fiecarei institutii in parte. asigura garantia respectarii dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor. Consiliul (compus din cate un reprez la nivel ministerial al fiec stat mmbru) este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru. statele sunt reprezentate in consiliu de catre sefii lor de stat si de govern care la randul lor raspund in fata parlam nationale sau in fata cetatenilor.articole din TCE. precise si complete. . efectiv si transparent. Principiul reprezentarii intereselor (princ pe care se fundamenteaza structura institutionala) .Aceste dispozitii contin interdictii sau obligatii de a nu face sau impun statelor membre obligatii de a face iar in masura in care acestea din urma sunt insotite de un termen. daca invocarea acestor acte juridice sunt in masura sa clarifice dispozitiile dreptului national.Desi intre persoane directivele nu au efect. practica a recunoscut un efect indirect orizontal. in prezent din TFUE. cetatenii sunt reprezentati direct la nivelul Uniunii in Parl Eu. efficient. efectul direct se realizeaza la expirarea termenului prevazut. Banca Centrala Europeana si bancile central nationale ale statelor membre a caror moneda este euro. actioneaza in interesul politicii monetare. deci reprezinta interesul general al Uniunii prin initiativele si propunerile legislative pe care le ia in acest scop prin supravegherea dreptului Uniunii si prin reprezentarea externa a acesteia cu exceptia PESC. membrii parlam sunt alesi prin vot universal direct.Pentru judecator. garanteaza prin activitatea sac a sistemul UE functioneaza economic. statele membre sunt reprez in consiliu de guvernele lor care raspund la randul lor in fata parlam nationale sau in fata cetatenilor. 17. ef direct al regulii comunitare inseamna obligatia de a aplica aceste texte. conduc politica monetara a Uniunii. cat si in analiza atributiilor pe care le are fiecare institutie a Uniunii. reprezentare externa a Uniunii referitor la politica externa si de securitate comuna este facuta de Presedintele Cons Eu. de a oferi Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si prin aceea ca defineste orientarile si prioritatile politice generale. Curtea de Conturi (compusa din cate un resortisant al fiecarui stat membru) isi exercita atributiile in deplina independent in interesul general al Uniunii. 11 . dintre cetatenii celor 27 state membre. Comisia Europeana promoveaza.

Procedura privind trimiterea preliminara pt examinarea de validitate si interpretarea actelor institutiilor Uniunii in vederea obtinerii unei hotarari preliminare . -competente implicite (de prelungire).Legalitatea actelor adoptate de PE si Consiliu impreuna. in conformitate cu procedurile. ele intra in vigoare dup ace au fost aprobate de statele membre in conformitate cu normele lor constitutionale. Curtea de justitie .Deputatii in Parlamentul European .190-191 Parlamentul este alcatuit din 736 deputati alesi in cele 27 de state membre.dupa tehnica de atribuire a competentelor: -competente exprese(explicite). Orice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre. s-a considerat ca pot fi incluse in categ actiunilor ce dau calitatea de curte administrativa CJ. Procedura electorala prin care se aleg membrii PE este guvernata de legislatia fiecarui stat membru potrivit normelor sale constitutionale. cea formulata de functionari comunitare. alegerea se face dupa o procedura uniforma in toate statele mebre. statal.dupa intinderea si natura competentelor UE: -competente de control si competente de actiune. Fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin tratate. 3. in acordare de despagubiri. dispozitiile necesare sunt stabilite de Consiliu. a actelor Consiliului.Inactiunea Parlamentului.18. clauza de arbitraj. in carenta. Competentele de atribuire se impart dupa mai multe criterii: 1. statele prin voita lor transfera competente Uniunii pt realizarea obiectivelor. Prin urmare. 2. -competente subsidiare (complementare). actiunile: actiunea in anulare. conform normelor constitutionale.Comisiei sau BCE in incalcarea tratatelor potrivit procedurilor stabilite in TFUE Potrivit Tratatului de la Nisa si in prezent Tr de la Lisabona.Consiliului. Curtea de Justitie prevede ca atribuirea de competenta are natura juridica a unui transfer ireversibil.pag 96-104 (8 pg!) Uniunea actionaeza numai in limitele competentelor care i-au fost atribuie de statele membre prin tratate pt realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. ale actelor Parlamentului destinate sa produca efecte fata de terti . -competente de tip international si de tip intern. Principiul competentei de atributie ( prin ce guverneaza sist de competente in UE) . 19. au fost incredintate spre solutionare initial Tribunalului. conditiile si scopurile prevazute de acestea. se elaboreaza un proiect pt a stabili dispozitiile necesare care sa permita alegerea membrilor sai prin vot universal direct in conformitate cu o procedura uniforma in toate statele membre sau in conformitate cu principia commune tuturor statelor membre. toate statele mebre aplica un system de reprez proportionala prin 12 . 20. -competenta partajata cu statele membre.in functie de raporturile ce se stabilesc intre competenta nationala a statelor membre si cea a Uniunii (ale institutiilor): -competenta excusiva a Uniunii. alegerea se recomanda a fi facuta pe baza reprezentarii proportionale. ale Comisiei si ale BCE ( banca centrala europeana). actiunile ce privesc: .instanta administrativa Anterior adoptarii Tratatului de la Nisa.

si al Conferintei presedintilor de delgatie. cu toate aceste alegerile respecta o serie de acte commune: vot universal direct. 13 . -Presedintele PE. deoarece TFUE utilizeaza “poata sa obtina in prealabil avizul”. locurile in parlament sunt distribuite proportional cu populatia statului respective. functia constitutional este prezenta si atunci cand Curtea solutioneaza conflictele dintre Comisie si statul membru actionat pt incalcarea oricareia dintre obligatiile care ii revin. Deputatii isi exercita mandatul in mod independent.intermediul listelor de partid. aceasta abstentiune poate fi atacata in fata Curtii prin introucerea unei actiuni numita actiune in carenta. aceste institutii sau state nu sunt obligate sa solicite un aviz. -Deputatii care se organizeaza in cadrul biroului. statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai sunt stabilite de PE hotarand din proprie initiative. dar si la cerera unei institutii. timpul de lucru al deputatilor este impartit intre Bruxelles si Strasburg si circumscrptiile lor electorale astfel: -La Bruxelles particips la reuniunile comisiilor parlamentare si ale grupurilor politice precum si la perioadele de sesiune suplimentare -La Strasburg au loc sedintele plenare. PE si Consiliul hotarasc prin regulamente din prorpie initiative statutul partidelor politice la nivel European in secial regulile legate de finantarea acestora. actul privind alegerile directe ale deputatiolor cuprinde si prevederi referitoare la incompatiilitati. 21. deputatii se bucura de privilegiile si imunitatile UE. vicepresedintii si chestorii – alesi prin vot secret cu mandate pt 2 ani si jumatate cu posib de a fi reinoiti. a PE. nu numai la cerere unui stat membru. al Conferintei presedintilor de comisie. dare a se prezinta si ca instanta constitutionala urmand sa asigure conformitatea actelor juridice ale Uniunii cu tratatele. Curtea de Justitie are sarcina sa controleze conformitatea actelor institutiilor cu Tratatul pe care ea insasi il defineste ca o “Carta constitutionala” a Comunitatii. Curtea de Justitie . Reprezentantii PE se grupeaza dupa partied politice reflectand in mare preferintele ideologice d ela nivel national.271-272 Instanta d ela Luxemburg este instant administrative in privinta controlului actelor individuale ale Comisiei in special. perioadele de sesiune dureaza o saptamana pe luna dara au loc si sedinte suplimentare (ce se tin la Bruxelles) -In paralele cu aceste activitati deputatii deputatii trebuie sa aloce timp circuscriptiilor lor electorale din tarile de origine Statutul deputatilor – nu se grupeaza in functie de nationalitate. al Conferintei presedintilor. ci in functie de afinitatile lor politice. regulamentul de procedura distinge intre: -Deputatii care indeplinesc functiile de: presedinte al PE. se prezinta ca un arbitru in conflictele ce pun in discutie actele institutiilor.instanța constitutionala . a Comisiei sau a unui stat membru cu privire la compatibilitatea unui accord preconizat intre Uniune si tari terte sau organizatii international cu dispozitiile tratatelor. vicepresedinti si chestori. Curtea poate sa anuleze actele unei institutii sau sa sanctioneze refuzul sau abstentiuneaComisiei sau Consiliului de a decide in materii in care aceste institutii au prin tratate obligatia de a lua o anumita masura. reprez proportional si un mandate de 5 ani care s epoate reinoi. Curtea poate actiona ca o instant constitutional si atunci cand formuleaza un aviz la cererea Consiliului.

in domeniile care nu sunt de competenta sa exclusiva. Uniunea trebuie sa retina modul de interventie care lasa mai multa libertate statelor. In prezent.Stabileste modalitatile de aplicare a Regulamentului nr.Controlul efectuat de Comisie al acestui principiu. care poate varia in timp.Eficacitatea legala. Uniunea va interveni in masura in care aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii decat la nivelul statelor membre. .Rolul parlamentelor nationale ce asigura respectarea principiului subsidiaritatii contribuind la buna functionare a Uniunii . prin compararea si evaluarea mijloacelor si instrumentelor de care dispun fiecare. al Conferintei Presedintilor. . . fie a statelor membre. a Secretariatului si organelor Parlamentului. ca urmare a circumstantelor si exigentelor obiectivelor avute in vedere. In acest caz interventia Uniunii are caracter de necesitate.Stabileste organigrama secretariatului general si normele privind situatia administrative si financiara a functionarilor si a alor agenti . un prtaj. .Reglementeaza chestiunile financiare. .22.Institutiile Uniunii aplica acest principiu . in care exercita competente partajate. Principiul se aplica competentelor partajate sau rezervate ale statelor membre in cadrul carora are doua dimensiuni: . in care statele membre. organizatorice si administrative privind organizarea interna a Parlamentului. fie a Uniunii.Necesitatea interventiei.192195(sus) Deputatii in cadrul PE se organizeaza in cadrul: biroului. Principiul subsidiaritatii presupune: . irevocabil si fara alternative . al Conferintei presedintilor de comisie si al Conferintei presedintilor de delegatie. in actiunea Uniunii ( actioneaza doar in limitele competentelor ce i-au fost atribuite). Competenta nationala este regula. Chestorii sunt membri ai biroului cu functie consultativa.In domeniile care nu apartin competentelor exclusive ale Uniunii.Stabileste un proiect preliminar de estimare a bugetului Parlamentului . In acest sens actioneaza cu titlu definitiv. pers fizice si intreprinderilor. dat fiind dimensiunile si efectele actiunii respective nu pot realiza obiectivele propuse.Obligativitatea actiunii Uniunii ce treb sa intervina daca obiectivul nu poate fi realizat intr-un mod satisfacator printr-o actiune a statelor membre. dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. in temeiul princ subsidiaritatii. Uniunea intervine numai daca. Esenta acestui principiu consta in urmatoarele elemente: . 2004/2003 al PE si al Consiliului privind statutul si finantarea partidelor politice la nivel European 14 .Uniunea are competenta exclusiva sa actioneze in domeniile si in masura obiectivelor care ii sunt incredintate in mod expres si evident.104-108 Pr subsidiaritatii este un pr de reglare a exercitarii competentelor UE si permite organizara pt fiecare domeniu de competenta. Organizarea deputatilor in cadrul Parlamentului European + grupuri politice . inclusiv desfasurarea sedintelor. iar competenta Uniunii e exceptia.Limita. Principiul subsidiaritatii ( prin ce guverneaza sistemul de competente in UE) . si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de statele membre. 23. Biroul: -compus din presedintele PE si cei 14 vicepresedinti.

de facilitati administrative si de creditele prevazute in bugetul PE Asigura organizarea interna prin desemnarea unui presedinte.Organizeaza lucrarile Parlamentului si decide cu privire la tot ce tine de programarea legislativa. .Grupul Verzilor/Alianta libera europeana -42 membri 5. fiin deputati neafiliati Examineaza rapoartele elaborate de comisiile parlamentare si depun amendamente 15 .E organul competent pt organizarea unor consultari structurate cu societatea civila europeana dar si pt componenta si competentele comisiilor si ale comisiilor de ancheta precum si ale comisiilor parlamentare mixte. al unui birou si secretariat Un deputat poate apartine unui singur grup politic Unii deputati nu fac parte din niciun grup politic.Compusa din presedintele PE si presedintii grupurilor politice .Grupul confederal al Stangii Unite Europene/ Stanga verde Nordica-41 membri 6.215 membri 3. .Grupul Independenta si democratie 7.101 membri 4.- Numeste secretarul general si cei doi vicepresedinti responsabili cu dezvoltarea relatiilor cu parlamentele nationale Conferinta Presedintilor: .Grupul Alianta Liberalilor si Democratilor pt Europa. Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) si al Democratilor Europeni – 277 membri 2.Poate adresa recomandari Conferintei presedintilor in legat cu lucrarile comisiilor si stabilirea ordinii de zi in perioadele de sesiune.Grupul Partidului Socialistilor Europeni. .Grupul Uniunea pt Europa Natiunilor Grupurile dispun de un secretariat. ale delegatiilor permanente si ale delegatiilor ad-hoc Conferinta presedintilor de comisie: .Biroul si Conf presedintilor pot delega anumite sarcini Conf presedintilor de comisie Conferinta presedintilor de delegatie Compusa din presedintii tuturor delegatiilor interparlamentare permanente Poate adresa recomandari conferintei presedintilor In legatura cu lucrarile delegatiilor Biroul si Conf presedintilor pot delega anumite sarcini Conf presedintilor de delegatie Grupurile politice Un grup politic e format din deputati alesi in cel putin un sfert din statele membre Nr minim necesar de deputati pt a forma un grup politic e de 25 Grupurile politice ale PE in legislatura 2009-2014 sunt: 1.E organul competent pt chestiunile aferente relatiilor cu tarile terte si cu organizatiile din afara UE .E organul competent pt chestiunile referitoare la relatiile PE cu celelalte organe si institutii ale Uniunii dar si cu parlamentele nationale ale statelor membre.E compusa din presedintii tuturor comisiilor permanente sau special ale PE fiind condusa de un presedinte ales dintre acestia .

cuprinzand domeniul de exercitare a competentelor partajate cat si al competentelor exclusive . .instanta internationala .Mijloacele folosite de autoritati trebuie sa fie proportionale cu scopul lor . . .Solicita ca orice sarcina impusa destinatarilor regulilor comunitare sa fie limitata masurii strict necesare pt realizarea obiectivului prevazut in Tratat cu cat mai putine sacrificii posibile din partea celor carora li se adreseaza . Tratatele de la Roma au retinut in sarcina CJ o competent international obligatorie si principala cand e vorba de litigii intre statele membre in legat cu aplicarea Tratatelor. Treb sa se analizeze daca o interventie pe cale legislativa e necesara sau se pot utiliza alte mijloace: recomandare.In vederea pregatirii sedintelor plenare ale Parlamentului.Curtea a precizat ca acest principiu reclama ca actele institutiilor sa nu depaseasca limitele a ceea ce e necesar realizatii obiectivelor legitime urmarite prin reglementarile in cauza si atunci cand se poate alege din mai multe masuri sa se recurga la cea mai putin constrangatoare pt cel ce urmeaza sa o execute.108-110 Jurisprudenta CJ este cea care a introdus in ordinea juridica comunitara principiul proportionalitatii.Atunci cand Comunitatea are de ales din mai multe mijloace de actiune. fiecare comisise are un presedinte. delegatiile interparlamentare. Iar dezbaterile lor sunt publice . sprijin financiar etc. un birou si un secretariat. pe care l-a circumscris unui domeniu specific : protectia operatorilor economici impotriva prejudiciilor ce pot rezulta din reglementarile comunitare. particularilor si intreprinderilor.Are un camp de aplicare mai intins decat cel al subsidiaritatii. 25. deputatii se constituie in comisii permanente specializate pe anumite domenii.24. Comisiile parlamentare.In cadrul comisiilor parlamentare. Principiul proportionalitatii . 16 . Curtea de Justitie .272(atat.Comisiile parlamentare se reunesc o data sau de doua ori pe luna la Bruxelles. treb sa utilizeze masura cu eficacitate egala cu aceea care lasa cea mai mare libertate statelor membre. modifica si adopta propuneri legislative si rapoarte din proprie initiative. doar introducerea) Curtea este competenta pt a se pronunta asupra oricarui diferend dintre statele membre in legatura cu obiectul tratatelor daca e sesizata cu privire la acest diferend in temeiul unui compromis. Aceasta competenta facultativa e conditionata de existenta unui compromis incheiat de statele in diferend. 26.In prezent functioneaza 20 de comisii parlamentare. In aceasta situatie CJ nu trebuie sa cerceteze daca o alta modalitate de solutionare prevazuta de tratate ar fi rezolvat litigiul -TFUE si TEuratom prevad o competenta internationala facultativa pt CJ in privinta litigiilor dintre statele membre in legatura cu obiectul tratatelor. colaborarea PE cu alte inst ale Uniuni-195 Comisiile parlamentare . Competenta Internationala a CJ potrivit TFUE ( tratat privind functionarea UE) si TEuratomse manifesta: -Curtea are competenta obligatorie si are in vedere posibilitatea fiecarui stat membru de a sesiza instant daca obs ca un alt stat membru a incalcat una din obligatiile ce-I revin in baza Tratatelor. . iar cand se impun anumite sarcini acestea sa nu fie disproportionate cu scopurile vizate. deputatii elaboreaza.

Comisia procedeaza la consultari care trebuie sa aiba in vedere dimensiunea regionala si locala a actiunilor preconizate . parlamentul constituie delegatii interparlamentare permanente si stabileste natura acestora si numarul de membri in functie de atributiile fiecareia. . la cererea unui sfert dintre membrii care il compun. comisii special. explica si sustine propuneri legislative in fata comisiilor parlamentare si e obligate sa tina seana de modificarile solicitate de parlament b)Comisia poate asista la toate sedintele PE si la cererea sa. o comisie de acncheta pt examinarea presupuselor incalcari ale dreptului Uniunii Delegatiile interparlamentare .Colab intre PE si Consiliul UE consta in: a)Consiliul UE. presed Consiliului European prezinta PE un raport cu privire la fiecare reuniune a Consiliului European .Colab intre Comisia Europeana si Parlament consta in: a)Comisia prezinta. reprezentat de presedintele sau c)Presed consiliului UE isi prezinta programul in fata PE reunite in sedinta plenara si initiaza o dezbatere cu deputatii . comisarul responsabil cu relatiile cu PE sa prezinte o declarative in fata parlamentului dupa fiecare reuniune a Comisiei pt expunerea principalelor decizii adoptate. PE poate constitui.Proiectele de acte legislative ( propunerile Comisiei.PE poate constitui comisii parlamentare mixte cu parlamentele statelor asociate la Uniune sau ale statelor cu care au fost angajate negocieri in vederea aderarii .Orice proiect legislativ treb sa cuprinda si fisa detaliata care sa permita evaluarea conformitatii cu aceste principii. . coopereaza cu organelle corespondente din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pt imbuntatirea eficacitatii lucrarilor Colaborarea PE cu alte institutii ale Uniunii . ale caror atributii. Fiecare institutie asigura in permanenta respectarea acestor principii incepand dinaintea momentuli propunerii unui act legislativ. .La propunerea Conferintei presedintilor. oricand.Presedintele Curtii de conturi poate fi invitat de PE sa ia cuvantul pt a prezenta observatiile continute in raportul annual.Organele PE. recomandarile Bancii Centrale Europene) se motiveaza in raport cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. e audiata. prin presedintele sau.- La propunerea conferintei presedintilor. cererile CJ. in special comisiile.Consiliul European e reprezentat in fata PE de presedintele Consiliului European. participa la lucrarile Parlamentului b)Poate interveni in oricare dintre dezbaterile din cadrul sedintelor plenare ale parlamentului.Inainte de a propune un act legislativ.Competentele generale ale diferitelor delegatii sunt definite de PE ce poate in orice moment sa le extinda sau restranga . component si mandate sunt stabilite in acelasi timp de decizia de constituire a acestora Parlamentul poate constitui in cadrul competentelor sale de control. 17 . c)Dupa consultarea Conferintei presedintilor. initiativele PE. La sf fiecarui raport. presedintele PE poate invita pres comisiei. in rapoartekle special sau in avizele Curtii precum si pt a explica programul de activitate al Curtii 27.110-111 Prin Tratatul de la Lisabona a fost anexat un Protocol privind aplicarea principiilor subidiaritatii si proportionalitatii cu privire la care se instituie obligatia institutiilor uniunii de a aplica aceste principii in conformitate cu acel Protocol. Initiativele unui grup de state membre.PE e in transa colaborare cu ale institutii ale Uniunii . Principiile subsidiaritatii si proportionalitatii potrivit tr Lisabona .

evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementarilor ce urmeaza sa fie puse in aplicare de statele membre inclusiv asupra legislatiei regionale. . dar in cazul jurisdictiei internationale individul e tinut departe si nu participa la procedura ce se desfasoara. In fiecare an Comisia prezinta Consiliului European. .CJ e o jurisdictie interna a unei Uniuni de state ( dupa modelul jurisdictiilor statale prin persoana justitiabililor. . proiectul treb reexaminat. Daca avizele privesc nerespectarea de catre un proiect a principiului subsidiaritatii. Scopul misiunii sale este sa asigure respectul dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor fara sa faca referire la natura regulilor aplicabile ceea ce lasa judecatorului comunitar o totala independenta pt alegerea surselor juridice pe care se sprijina interpretarea textelor. autoritatilor regionale sau locale. jurisdictia internationala e competenta in principiu sa solutioneze numai litigiile intre state.- - - Fisa trebuie sa cuprinda elemente care sa permita evaluarea impactului financiar al proiectului in cauza si in cazul unei directive. Protocolul mentionat reglementeaza si competenta CJ in a se pronunta cu privire la actiunile referitoare la incalcarea principiului subsidiaritatii de catre un act legislativ. pornind de la cele consultative si de supraveghere. formulate de un stat membru. competenta sa este exclusiva. Comisia. 28. reglementare . Raportul se transmite si Comitetului Economic si Social.273-274 CJ a Uniunii Europene dispune de o jurisdictie obligatorie. ( jurisdictia internationala e voluntar consimtita) .istoric si enumerare. poate fi sesizata in mod unilateral chiar impotriva statelor membre si de asemenea. dupa caz. o crestere a rolului PE in mai multe domenii a inceput progresiv din 1970 in domeniu bugetar se stabileste un sistem de resurse proprii ale Comunitatilor Europene in cadrul caruia PE dobandeste importante prorogative. In acest sens PE are posibilitatea de a propune modificari la proiectul de buget stabilit de Comisie iar in privinta cheltuielilor neobligatorii dispune de ultimul cuvant.Judecatorul comunitar ca si unul national cel mai des este chemat sa intervina asupra trimiterii facuta de un judecator national in fata caruia se opun partile si nu poate sub sanctiunea denigrarii de justitie.CJ e abilitata sa pronunte sanctiuni impotriva oricarui justitiabil deci si impotriva statelor membre. 18 . continuand cu procedura de cooperare institutionala si cu cea a codeciziei generalizata prin Tratatul de la Lisabona. . Consiliului si parlamentelor nationale un raport privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. in domeniul care i-a fost atribuit. Functiile Parlamentului European(PE) . Astfel de actiuni pot fi formulate si de Comitetul Regiunilor. Motivele ce duc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii se bazeaza pe indicatori calitativi si cantitativi. PE a dobandid puteri noi. PE si Consiliul transmit proiectele de acte legislative parlamentelor nationale care emit aviza motivate.mai mult decat o instanta internationala . prin natura litigiilor care ii sunt supuse si prin procedura dupa care statueaza) ce se comporta ca instanta supranationala de tip federal prin competenta sa extrem de variata si cuprinzatoare.La CJ accesul particularilor e direct chiar daca e limitat. guvernelor nationale. Proiectele de acte legislative au in vedere ca orice obligatie financiara sau administrativa care revine Uniunii. PE. 29.197-199 cu fiecare tratat ulterior tratatelor institutive. Curtea de Justitie . operatorilor economici si cetatenilor sa fie cat mai redusa si proportionala cu obiectivul urmarit. sa refuze statuarea.CJ judeca diferendele care iau nastere intre particulari ( pers fizice si juridice) si institutii .

Amsterdam si Nisa In prezent. Cele doua proceduri introduse de Actul Unic European au fost extinse si la alte domenii.control politic cu privire la celelalte institutii ale Uniunii . Aceasta rezulta:  calitatea de parte a UE nu inlatura competenta instantelor nationale cu privire la litigiile respective cu exceptia cazurilor in care prin tratate competenta e atribuita CJ a UE  prin sesizarea CJ de instantele nationale rezulta ca orice judecator national este si judecator comunitar Competenta functionala Realizarea functiei jurisdictionale este in prezent partajata intre nivelul Uniunii si nivelul national. PE se afla pe aceeasi pozitie cu Consiliul in privinta celor mai importante functii pe care le indeplineste o institutie a Uniunii.legislativa .functie speciala de interpretare si competenta materiala si functionala a Curtii. Priveste doua aspecte: 19 . exercita functii de: . Competenta materiala: CJ are o competenta de atribuire : litigiile dintre Uniune si state sau persoane fizice sau juridice nu sunt date in competenta Curtii in mod automat. legislativa si bugetara Atributiile PE: 1. neexcluzandu-se prin urmare competenta instantelor nationale. chiar si in urma modificarilor aduse prin Tratatele de la Maastricht. Trimitearea preliminara .consultative in conformitate cu conditiile prevazute in tratate c. Prin efectul intrarii in vigoare a tratatelor competenta instantelor nationale ale statelor membre a fost extinsa la toate litigiile ce pun in discutie aplicarea dreptului Uniunii. Statutul jurisdictional al Parlamentului e determinat de posibilitatea interventiei pe cale judecatoreasca a acestei institutii in cazurile aflate pe rol in fata CJ a UE.- - Prin Tratatul de la Bruxelles din 1975 PE are dreptul de a respinge in bloc bugetul si de a da sau nu descarcare Comisiei cu privire la executia bugetului.a.274-276 Functia speciala de interpretare asigura unitatea de interpretare si de aplicare a dreptului uniunii pe ansamblul statelor membre. instituindu-se procedura codeciziei ce se caracteriz prin acordarea dreptului de veto PE iar in caz de dezacord se creeaza posibilitatea unui dialog direct intre PE si Consiliu in cadrul unui comitet de conciliere. acestea din urma fiind ridicate la rang de instanta de drept comn pt aplicarea dreptului Uniunii. 30. Pe plan tehnic functia e realizata prin intermediul trimiterii preliminare in interpretare si examinare de validitate care centralizeaza in profitul unei jurisdictii unice ( CJ) misiunea de a oferi singura interpretare autentica a dreptului Uniunii Prin trimiterile preliminare.bugetara b. PE are drepturi limitate de codecizie. exercita inpreuna cu Consiliu functiile: . Curtea asigura unitatea de interpretare a dreptului Uniunii si o cooperare cu instantele nationale interne. alege presedintele Comisiei 2. Actul Unic European introduce o noua procedura numita de cooperare in procesul legislativ iar in acordurile de aderare si de asociere i se recunoaste PE un drept de aviz conform.

Tratatul asupra Uniunii Europene marcheaza o noua etapa in procesul de creare a unei Uniuni tot mai profunde intre popoarele Europei in care deciziile sunt luate cu respectarea deplina a principiului transparentei . in PE  Statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii lor de stat si de guvern si in Consiliu de guvernele lor care la randul lor raspund fie in fata parlamentelor nationale fie in fata cetatenilor.In scopul promovarii unei bune guvernari si asigurarii participarii societatii civile. principiul face referire la egalitatea sanselor. Principiul egalitatii. 20 .  Uniunea respecta principiul egalitatii cetatenilor sai ce beneficiaza de o atentie egala din partea institutiilor.- Primul se refera la interpretarea obiectiva care e rezervata instantei de la Luxemburg (CJCE) abilitata sa interpreteze dreptul Uniunii si sa examineze validitatea actelor juridice ale Uniunii. 31. Al doilea presupune aplicare concreta.organele. organele.Beneficiarii sunt cetatenii Uniunii .Are in vedere indirect institutiile Uniunii si in mod direct institutiile.Reprezinta baza functionarii Uniunii . Securit nationala ramane responsabilitatea exclusiva a fiecarui stat membru. la niv Uniunii. numita si procedura codeciziei. institutiile. oficiilor si agentiilor sale. Principiul transparentei: .Priveste statele membre si cetatenii Uniunii. mentinerea ordinii publice si apararea securitatii nationale. prin democratiei reprezentative. organelor. egalitatea de tratament intre barbati si femei. Referitor la cetateni. aplicare ce intra in sarcina judecatorului intern. egalitatii de tratament si remunerare intre barbati si femei la locul de munca Princ democratiei reprezentative .  Fiecare stat membru asigura aplicarea principiului egalitatii de remunerare intre lucratorii de sex masculin si cel feminin pt aceeasi munca Institutiile cu atributii legislative (PE si Consiliul) adopta masuri necesare pt a asigura punerea in aplicare a principiului egalitatii sanselor.Priveste atat cetatenii Uniunii cat si statele membre:  Cetatenii uniunii sunt reprezentati direct.111-113 Princ egalitatii: . oficiile si agentiile Uniunii actioneaza respectand acest principiu 32. egalitatea de remunerare astfel:  Uniunea respecta egalitatea statelor mebre in raport cu tratatele precum si identitatea nationala. oficiile si agentiile Uniunii . Functia legislativa a Parlamentului European – 199 In prezent prin Tratatul de la Lisabona functia legislativa in UE revine in egala masura PE si Consiliului care e exercitata prin:  Procedura legislativa ordinara ( procedura codeciziei) ce consta in adoptarea in comun de PE si Consiliu a unui act legislativ la propunerea Comisiei . princ transparentei (princ pe care se intemeiaza functionarea Uniunii) . Respecta functiile esentiale ale statului in mod special: asigurarea integritatii teritoriale.

resortanti ai statelor membre si aceste state membre sau intre particulari si institutiile Uniunii. a exceptiei de ilegalitate si pe calea actiunii in carenta Curtea e abilitata la cererea instantelor nationale sa interpreteze dreptul Uniunii sau sa examineze validitatea actelor juridice ale Uniunii pe calea trimiterii prejudiciere.Actiunea Uniunii pe scena internationala are la baza principiile ce au inspirat crearea. Curtea e competenta sa solutioneze actiunile cu privire la repararea prejudiciilor cauzate de institutiile Uniunii sau agentii sai in exercitiul functiilor lor Curtea e competenta sa se pronunte asupra oricarui litigiu dintre Uniune si agentii acesteia Ea poate deveni instanţa arbitrala fiind competenta sa se pronunte in temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa intr-un contract de drept public sau de drept privat. 33. Actiunile in fata curtii de justitie potrivit competentei . princ uniforme pe care se intemeiaza politica comerciala comuna . Consiliu precum si dintre institutiile mentionate.decizii) de PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea PE la initiativa unui grup de state membre sau a PE. intre acestea si institutiile Uniunii.Comisie. pers fizice sau juridice. sau la solicitarea CJ a UE. precum si respectarea principiilor Cartei ONU si a dreptului international 21 . princ care guverneaza politica economica si monetara. dezvoltarea si extiinderea sa si pe care intentioneaza sa le promoveze in toata lumea: democratia. Dintre prcedurile speciale mentionam: concilierea. incheiat de Uniune sau in numele acesteia Ca instanta de ultim grad are competenta de a reexamina in mod exceptional deciziile tribunalului in conditiile si limitele prevazute de statut in cazul in care exista un risc serios pt unitatea sau coerenta dreptului Uniunii Are competenta de a reexamina deciziile pronuntate de Tribunal in trimiterile preliminare adresate acestuia in cazul in care exista un risc pt unitatea sau coerenta dreptului Uniunii Reglementeaza litigiile dintre Comisie si statele membre ( in aceste ipoteze Curtea se prezinta ca o instant international) CJ are si o competenta consultativa care-i permite sa emita un aviz cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat dintre Uniune si tari terte sau organizatii internationale cu dispozitiile tratatelor Actioneaza ca instanta de prim si ultim grad.Principii pe care se intemeiaza funct Uniunii: principii ce stau la baza actiunii Uniunii pe scena internationala. hotararile ei sunt susceptibile de recurs In privinta competentei “ ratione personae” CJ e abilitata sa solutioneze litigii dintre statele membre.113-114 Principii ce stau la baza actiunii Uniunii pe scena internationala . Are competenta sa solutioneze litigii si intre particulari. statul de drept.277-278 Principala competenta e controlul legalitatii al actelor juridice ale Uniunii. princ care guverneaza politica pv concurenta. cooperarea. Procedura legislativa speciala ce consta in adoptarea unui act legislativ ( regulament. principiile egalitatii si solidaritatii. 34.avizarea. directive. atributie realizata pe calea actiunii in anulare. respectarea demnitatii umane. universalitatea si indivizibilitatea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

pe piata interna si pe definirea obiectivelor comune si conduse in conformitate cu principiul unei economii de piata deschise. In acest caz presedintele PE in consens cu presedintele Consiliului convoaca comitetul de conciliere. . 35. Principii care guverneaza politica economica si monetara . in 21 de zile de la convocarea sa.199-201 PE si Consiliul adopta bugetul anual al Uniunii. uniformizarea masurilor de liberalizare. Sistemul European al Bancilor Centrale actioneaza conform principiului unei economii de piata deschise in care concurenta e libera. e incompatibila cu piata interna si interzisa in masura in care poate afecta comertul dintre statele membre. Daca Consiliul informeaza PE ca aproba toate amendamentele sale. favorizand alocarea eficienta a resurselor. Uniunea. bugetul e considerat aprobat. finante publice si conditii monetare sanatoase. Daca in 42 de zile de la transmitere PE aproba pozitia consiliului. investitiile straine directe. folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata interna sau pe o piata semnificativa a acesteia. Aceasta pozitie dominanta folosita de o intreprindere in mod abuziv e denumita practica abuziva. bugetul e adoptat. orice decizii ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care pot afecta comertul dintre statele membre. Functia bugetara a Parl European . in termen de 10 zile. Comitetul de Conciliere are misiunea de a ajunge pe baza pozitiilor PE si ale Consiliului la un acord asupra unui proiect comun.De asemenea. incheierea de acorduri tarifare si comerciale privind schimburile de marfuri si servicii si aspectele comerciale ale proprietatii intelectuale.Principii care guverneaza politica privind concurenta . printre care si cele care se adopta in caz de dumping sau subventii. daca nu a luat o hotarare.Sunt formulate sub forma unor interdictii ce privesc intreprinderile din UE si care au ca obiect si efect impiedicarea.Aceste principii privesc: modificarile tarifare. daca adopta amendamentele proiectul astfel modificat se transmite Consiliului si Comisiei. Fiecare institutie a UE intocmeste pana la 1 iulie o situatie estimativa a cheltuielilor sale pt exercitiul bugetar anual. . Comisia grupeaza aceste situatii intr-o propunere de proiect de buget caruia ii ataseaza un aviz care poate contine estimari diferite ( o estimare a veniturilor si una a cheltuielilor). PE si Consiliul aproba proiectul comun avand la dispozitie 14 zile pentru a:  Bugetul considerat adoptat definitiv daca PE si Consiliul aproba fiecare proiectul comun sau nu se ia o hotarare sau daca una din aceste institutii aproba proiectul comun iar cealalta nu ia o hotarare sau: 22 .Principiile ce stau la baza actiunii statelor membre si a Uniunii pentru instituirea unei politici economice intemeiate pe coordonarea politicilor economice ale statelor membre . Consiliul adopta pozitia sa asupra proiectului de buget pe care o transmite PE pana la 1 oct a anului care precede anul executiei bugetului. in care economia e libera sunt: preturi stabile. comitetul de conciliere nu se mai intruneste.Pt instituirea unei politici econ si monetare statele membre. politica exporturilor precum si masurile de protectie comerciala. restrangerea sau denaturarea concurentei in cadrul pietei comune. Astfel sunt incompatibile cu piata interna si interzise orice acorduri intre intreprinderi. Principii uniforme pe care se intemeiaza politica comerciala comuna . Comisia treb sa prezinte aceasta propunere de proiect PE si Consiliului pana la 1 sept a anului care precede executia bugetara. o balanta de plati stabila.

actele organelor. Pe aceasta baza bugetul e considerat adoptat definitiv.Un raport de evaluare a finantelor Uniunii bazat pe rezultatele obtinute raportandu-se la indicatiile PE. Sunt luate in vedere toate actele legislative si anumite acte nelegislative care produc efecte juridice. Ei sunt : statele mebre.279-283 Actiunea in anulare este o actiune directa indreptata impotriva unui act legislative adoptat de o institutie a Uniunii. Banca Centrala Europeana.  Actele nelegislative: actele Consiliului. descarcarea Comisiei de executia bugetara. Comisiei si BCE ce produc efecte juridice fata de terti. aceasta revine PE prin incredintarea unei sarcini comisiilor competente pt buget si control bugetar. acesta nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun. Reclamantii institutionali sunt considerate privilegiati in masura in care nu trebuie sa justifice vreun interes pt a actiona. Ei pot formula o actiune impotriva:  Actelor al caror destinatar este sau care o privesc direct si individual  Actelor normative care o privesc direct si care nu presupun masuri de executare 23 . Referitor la executia bugetului si descarcarea bugetara Comisia prezinta anual PE si Consiliului: . Consiliul.  36. Comisia. De asemenea PE are competenta de a acorda la recomandarea Consiliului.Comisia prezinta un nou proiect de buget daca PE si Consiliul resping proiectul comun sau daca una din aceste institutii respinge proiectul comun iar cealalta nu ia o hotarare sau:  Comisia prezinta un nou proiect de buget daca PE respinge proiectul comun iar Consiliul il aproba sau:  PE aproba proiectul comun dar Consiliul il respinge. Curtea de Conturi. neprivilegiati. sunt reprezentati de orice pers fizica sau juridica. PE. norme de organizare a controlului raspunderii participantilor la executia bugetului. Comisia poate prezenta un nou proiect de buget daca in 21 zile acordate comitetului de conciliere. De asemenea. analizand conturile.Conturile exercitiului incheiat aferente operatiunilor bugetare. In ceea ce priveste controlul asupra executiei bugetare. In exercitarea fct bugetare. bilantul financiar si raportul de evaluare. sa provina de la o institutie sau organism al UE sis a produca efecte juridice fata de teti Reclamantii pot fi : institutionali ( privilegiati) si individuali ( neprivilegiati). PE poate decide in 14 zile de la data respingerii de catre Consiliu confirmarea tuturor sau doar a anumitor amendamente. decizii) adoptate atat prin procedura legislative ordinara ( adoptate de PE si Consiliu impreuna) cat si prin procedura legislative speciala ( adoptate de PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea PE).Pe aceasta cale se contesta validitatea actului si se urmareste anularea lui. actele PE si ale Consiliului European ce produce f jurid. oficiilor sau agentiilor Uniunii ce produce f juridice fara de terti Din TFUE rezulta 2 criterii ce trebuie indeplinite de actele juridice pt a fi susceptibile sa le fie controlata legalitatea pe cale actiunii in anulare. PE si Consilul adopta: norme financiare ce definesc procedura pt stabilirea si executia bugetului.  Actele legislative sunt actele ( regulamente. bilant financiar . Comitetul Regiunilor Reclamantii individuali. Daca unul din amendamentele PE nu e confirmat se retine pozitia aprobata in comitetul de conciliere referitoare la linia bugetara care face obiectul acestui amendament. Actiunea in anulare in fata curtii de justitie . directive.

orice cetateam are drept de petitionare.In cazul in care actiunea e intemeiata. dispozitiile acesteia se adreseaza institutiilor. sunt si destinatarii Cartei. oficiilor si agentiilor UE. Tratatele sunt redactate in exemplar unic. o petitie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale UE si care il priveste in mod direct. organelor. controlul PE se exercita astfel: -poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere coresp subiectelor ce necesita elaborarea unui act al UE pt punerea in aplicare a tratatelor. Orice catatean al Uniunii are dreptul de a adresa Parlamentului. cu respectarea principiului subsibiaritatii. anuntarea pronuntata de judecator e retroactiva. Mediatorul prezinta un raport Parlamentului despre rezultatele investigatiilor sale. Carta drepturilor fundamentale Carta (adoptata in 2007) este izvor primar al dreptului UE. In fiecare an. Acesta este abilitata sa primeasca plangeri ce provin de la orice cetatean al UE. Aceasta investeste plangerile primite si intocmeste un raport. Modificarea tratatelor se realizeaza prin 2 modalitati: -procedura de revizuire ordinara -procedura de revizuire simplificata Intrarea in vigoare a tratatelor se realizeaza dupa de a fost ratificat de partile contractante. 38. Functia de control politic a Parlamentului European . datorita pozitiei de egalitate a acestor institutii. -membrii Comisiei pot participa la toate sedintele PE. care privesc cazuri de administrare defectuoasa in activitatea institutiilor. -Comisia este obligata sa raspunda intrebarilor adresate de PE. carta drepturilor fundamentale a uniunii -116-120 Tratatele Uniunii Tratatul asupra UE(TUE) si Tratatul de Functinare a UE (TFUE) sunt tratatele pe care se intemeiaza Uniunea. fiind audiati anterior in numele Comisiei. cu titlu individual sau in asociere cu alti cetateni. -Comisia prezinta raportul general anual Parlamentului. numai in masura in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii. Protocoalele si anexele la tratate fac parte integrata din acestea. Parlamentul numeste Mediatorul European. actul e considerat ca nu a existat niciodata si efectele sale juridice realizate trebuie desfiintate. In privinta domeniului de aplicare al Cartei. Destinatarii dreptului UE. 24 . Astfel. pe care acesta il dezbate in sedinta publica. Pe durata mandatului Comisiei. Dreptul primar al UE: tratatele uniunii. in cele 23 de limbi. Functia de supraveghere si control a PE se exercita si in privinta Consiliului. dar doar in putine cazuri. pentru verificarea dreptului de petitionare. CJ declara actul contestat nul. 37. organelor UE. Tratatele se incheie pe durata nelimitata. -PE poate institui comisii temporare de ancheta. avand aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor. denumit Ombudsman. -PE este pe deplin informat de Comisie despre cooperarea acestei institutii cu statele membre. si statelor membre. -Comisia raspunde in fata PE in calitate de organ colegial.201-205 Functia de control a PE asupra Comisie incepe a se exercita prin alegerea candidatului pt functia de presedinte al Comisiei.

pers fizice sau juridice pot solicita nu anularea actului general de baza ci numai pronuntarea de catre Curte a neaplicarii acestuia cu privire la reclamant. Astfel. exista posibilitatea nogocierii si incheierii de catre statele membre a unor acorduri internationale in cadrul organismelor internationale si anume:  In domeniul cooperarii pt dezvoltare. Curtea nu poate anula acel act. in care Uniunea poate incheia cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente orice acord util. Statele membre pot negocia in cadrul organismelor international si incheia acorduri internationale. Dreptul primar al uniunii . desi au la dispozitie actiunea in anulare a actelor juridice ale Uniunii. intrucat nu fac referire la drepturile si obligatiile ce rezulta din conventiile incheiate intre statele membre aderante .39. Exceptia de inegalitate – 283 Persoanele fizice sau juridice nu pot ataca actele juridice ale UE cu caracter normativ ( decizii. -In prezent.121-123 Actele de aderare ale statelor membre . indirect. Exceptia poate fi invocate de orice parte cu ocazia unui litigiu in care e incriminat un regulament. -Daca conventiile nu sunt compatibile cu tratatele. . Statele membre nu pot negocia si incheia acorduri in cadrul organismelor internationale.  In domeniul uniunii economice si monetare. Poate fi contestat numai regulamentul care are legatura fireasca cu cauza in care se pretinde inaplicabilitatea. statele membre nu pot negocia si incheia acorduri in cadrul organismelor internationale. regulamente) prin intermediul actiunii in anulare.Actele de aderare ale statelor care au devenit membre ale Comunitatilor constituie surse de drept comunitar primar. statele membre pot negocia si incheia acorduri in cadrul organismelor internationale. Uniunea poate incheia cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente orice acord util. ci doar il declara inaplicabil cu privire la reclamant. inaintea aderarii acestora sau intre intre unul si mai multe state membre pe de-o parte si unul sau mai multe state terte pe de alta parte. 25 . statul sau statele membre in cauza recurg la toate mijloacele corespunzatoare pt a elimina incompatibilitatile constatate. 40. fara a aduce atingere competentelor si acordurilor Uniunii. dar pot invocca ilegalitatea acestor acte . respective ale dreptului primar a Uniunii. Conventiile intre statele membre incheiate in aplicarea tratatelor comunitare -In prezent tratatele reprezinta singura sursa primara a dreptului Uniunii . In schimb. financiare si tehnice cu tarile terte. Uniunea desfasoara actiuni ce se completeaza cu actiunile statelor membre. prin intermediul exceptiei de ilegalitate a actului general pe baza careia a fost emisa decizia individuala.Actele de aderare fac parte din dreptul primar al Uniunii desi s-au incheiat anterior Trat de la Lisabona. Deci poate fi invocate si de statele membre. Exceptia de ilegalitate e doar o procedura incidenta care se greveaza pe o alta actiune-in anulare care va outea fi invocata doar inaintea CJ avand in vedere ca exceptia nu opereaza independent fata de cauza aflata pe rol. dar in baza tratatelor comuniare statelor membre le-a fost conservat dreptul de a incheia intre ele acorduri si conventii. Curtea a considerat ca principala functie a exceptiei de ilegalitate e de a corecta restrictiile pe care tratatele in cadrul actiunii in anulare le impun particularilor( de a lua atitudine impotriva deciziilor generale si regulamentelor).actele de aderare ale statelor membre si conventiile intre statele membre incheiate in aplicarea tratatelor comunitare .  In domeniul cooperarii economice.  In domeniul ajutorului umanitar.

.41. . . potrivit deciziei CJ. oficiu sau agentie a Uniunii de a-i adresa un act. Consiliului European. .123-124 26 . oficiile si agentiile Uniunii care se abtin sa hotarasca cu privire la a adresa un act. astfel PE examineaza legislatia Uniunii si masurile de punere in aplicare pt a se asigura ca tratatele in special in ceea ce priveste drepturile PE. Statulul jurisdictionar al PE e pus in lumina si de regulamentul de procedura al acestei institutii. Statutul jurisdictionar al parlamentului european-207-208 Initial PE avea doar calitatea de a intervene in cazurile aflate pe rol. Dreptul primar al uniunii: acorduri incheiate de reprezentantii statelor membre in cadrul consiliului. Banca Centrala Europeana. organele. Acestia pot sesiza CJ in legatura cu omisiunea unei institutii. propunere. dar acum I se recunoaste. recomandare. organ.reclamantii institutionali privilegiati sunt : statele membre.daca prin incalcarea prevederilor tratatelor. au fost respectate. Asta inseamna ca actiunea e exclusa impotriva omisiunii de adoptare a unui regulament sau aviz si a unui act care nu produce efecte juridice fata de reclamant. Comisia.Nu pot avea calitatea de parat: CJ a UE si Curtea de Conturi. daca erau obligate sa faca asta. Este posibila contestarea unei decizii care nu i-a fost adresata reclamantului dar care il priveste direct si individual. cu scopul de a asigura echilibrul institutional in Uniune. PE a fost inclus intre institutiile care au legitimare active deplina fara a se mai face vreo referire la protejarea prerogativelor sale. si calitatea de a introduce actiuni directe in fata acesteia.Reclamantii individuali neprivilegiati pot fi orice persoana fizica sau juridica. . statele membre si celelalte institutii ale Uniunii pot sesiza CJ a UE pt a constata aceasta incalcare. Consiliului. directiva.din moment ce dreptul Uniunii impune adoptarea sa. . acestea se abtin sa hotarasca. decizie. 43. PE poate avea calitatea de parat in cadrul urmatoarelor actiuni  Actiunea in anulare  Actiunea referitoare la abtinerea institutiilor Uniunii de a actiona  Trimiterea preliminara in interpretare si in examinare de validitate a actelor adoptate de institutiile Uniunii. celelalte institutii.Legitimarea procesuala pasiva o au PE. alte acorduri intre statele membre incheiate intr-un domeniu de competenta comunitara respectiv o materie care a fost omisa de tratate .Reclamantii privilegiati pot pune in discutie lipsa adoptarii oricarui tip de act – regulament. Consiliul.284-285 Permite sanctionarea unei abtineri ilegale a PE. Comisiei. proiect de buget. fara nicio distinctie. Actiunea e introdusa la CJ de catre Presedinte. Bancii Centrale Europene. altul decat o recomandare sau un aviz. oficiilor si agentilor Uniunii ce se abtin sa hotarasca. Consiliul European. Curtea a acceptat actiunile intentate de PE impotriva reglementarilor Consiliului cu conditia ca acele actiuni sa aiba ca obiect asigurarea prerogativelor Parlamentului. Actiunea in carenta . in numele Parlamentului in conformitate cu recomandarea comisiei competente. Prin Tratatul de la Nisa. 42. aviz. Aceste dispozitii se aplica si organelor.

si o competenta subsidiara a acesteia. aceasta poate sesiza CJUE 27 . creand astfel reguli de drept originale in domenii precum: politica energetica. relatiile cu tarile din Europa de Est. Domenii diverse au fost vizate. dupa ce a oferit statului in cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile. politica regionala. potrivit competentei sale consultative). respectiv o materie care a fost omisa de tratate. TFUE pune in lumina cu posibilitatea de a fi utilizat ca temei juridic . In cadrul PESC ( politica externa si de securitate comuna). Alte acorduri intre statele membre incheiate intr-un domeniu de competenta comunitara respectiv o materie care a fost omisa de tratate Statele membre au suplinit reglementarile necesare prin incheierea sau pregatirea unor conventii sau acorduri. Atributiile parlamentului in cadrul actiunii externe a parlamentului . ce au tinut locul functiei legislative pe care tratatul n-a exercitat-o. falimentul. Aceste acorduri care imbraca forma acordurilor reprezentantilor statelor membre reuniti in cadrul Consiliului Comunitatilor Europene. 45. PE poate adresa intrebari sau formula recomandari Consiliului si inaltului reprezentant.Reprezentantii speciali pot fi implicati in activitate de informare a PE. Acesta se asigura ca punctele de vedere ale PE sa fie luate in considerare in mod corespunzator. cand Consiliul adopta decizia privind incheierea acordului. „dupa aprobarea PE” ( in cazul avizului conform) sau „ dupa consultarea Parlamentului” ( in cazul avizului consultativ. PE trebuie informat: .In cazul incheierii unor acorduri intre Uniune si unul sau mai multe state sau organizatii internationale. proprietatea industriala. mecanismele financiare corectoare. In acest caz presedintele Consiliului informeaza PE cu privire la adoptarea. Actiunea in constatarea incalcarii de catre un stat membru a obligatiilor care ii revin in temeiul tratatelor.Cu ocazia incheierii unor acorduri formale privind un sistem al cursului de schimb al monedei euro in raport cu monedele statelor terte. prin folosirea ca temei juridic a acestei dispozitii.285-288 Reclamantii sunt : Comisia( are sarcina de a supraveghea comportamentul statelor garantand aplicarea dreptului Uniunii sub controlul CJUE) si statele membre Daca comisia considera ca un stat membru a incalcat o obligatie ce ii revenea.209-210 PE trebuie consultat: . noi. nesupuse ratificarii. Daca statul membru nu se conformeaza in termenul stabilit de comisie. modificarea sau renuntarea la cursurile centrale ale euro. politica mediului.alaturi de competente de atributie si implicite ale Uniunii . Prin asemenea conventii statele membre au creat reguli de drept.Acorduri incheiate de reprezentantii statelor membre in cadrul consiliului Statele membre pot incheia acorduri in forma simplificata. fara a fi necesara revizuirea Tratatului (TCE): uniunea economica si monetara. Tratatul de la Lisabona mentine in continuare posibilitatea de a se incheia acorduri intre statele membre intr-un domeniu de competenta a Uniunii. au fost preluate de la Comunitati de catre Uniune. inaltul reprezentant al Uniunii pe afaceri externe si politica de securitate consulta periodic Parlamentul cu privire la aspectele principale si optiunile fundamentale din domeniul politicii externe si de securitate comuna si ale politicii de securitate si aparare comuna si il informeaza in privinta evolutiei acestora. - 44. prin efect de succesiune. emite initial un aviz motivat.

directive. 46.Acte ce se adopta prin proceduri legislative: ordinara si speciala : regulamente. recomandari si avize .Acte atipice sau nenumite: declaratii. comunicari. Actele delegate adoptate de Comisie au caracter general si completeaza sau modifica anumite elemente neesentiale ale actului legislativ Actele legislative se adopta prin doua proceduri: 28 . Actele tipice sau numite se impart in :  Dupa forta obligatorie: Acte obligatorii: regulamente.Acte ce se adopta prin procedura delegarii de competenta a Comisisei. Acestea sunt legislative . Daca comisia nu emite avizul in 3 luni de la introducerea cererii. sarind peste procedura de a emite un aviz.126-129 Se impart in: .Acte tipice sau numite: regulamente. Un rol determinant in aplicarea sanctiunii pecuniare impotriva statului in cauza au atat Comisia cat si CJUE astfel :  Comisia indica cuantumul sumei forfetare sau al penalitatii pe care statul in cauza treb sa-l plateasca  Curtea ii poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalitati fara sa fie obligata ( CJUE) sa tina seama de indicatiile Comisiei. directive. rezolutii. carti verzi ce rezulta din practica institutiilor Uniunii. Cele nelegislative sunt: acte de punere in aplicare( de executare) si acte delegate.Acte neobligatorii: recomandari si avize  Dupa procedura de adoptare: . Asadar. Acestea sunt acte fara caracter legislativ( nelegislative).. decizii. directive. decrete. dupa ce a oferit posibilitatea statului in cauza sa isi prezinte in contradictoriu observatiile scrise si orale. dar mai intai treb sa sesizeze comisia care emite si in acest caz un aviz motivat. care sa priveasca denumirea acestora sau procedura de adoptare a lor. decizii administrative  Inactiunile sunt determinate de intarzieri sau neglijente in adoptarea masurilor necesare aplicarii dreptului comunitar sau refuzul de a abroga o masura interna contrara Un caz special de obligatie neindeplinita este : exercitarea abuziva de catre statul in cauza a competentelor prevazute de TFUE in domeniul apropierii legislatiilor. carti albe.- - - - Oricare din statele membre poate sesiza CJUE daca considera ca un alt stat membru a incalcat o obligatie ce ii revenea. statul e obligat sa ia masurile stabilite de aceasta. comisia si statul membru ce observa aceasta incalcare. In acest caz.decizii. fara a avea o reglementare expresa in tratate. Actele juridice ale uniunii . printr-un act legislativ. decizii . Dupa ce Curtea a fost sesizata.dupa ce ofera statului in cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile. actele se impart si in acte legislative si nelegislative. Obligatia de plata intra in vigoare la data stabilita de Curte prin hotararea sa Neindeplinirile pot fi:  Acte juridice sau comportamente contrare dreptului Uniunii: legi. pot sesiza direct CJUE. nu e impiedicata sesizarea Curtii.

De Comisie sau Consiliu .Acte adoptate de Comisie sub forma unor carti verzi sau carti albe . Parlamentele nationale contribuie activ la buna functionare a Uniunii:  prin participarea la cooperarea interparlamentara dintre parlamentele nationale si PE 29 . Atunci cand este nevoie. la Madrid.De Consiliul European. Relatiile parlamentului cu parlamentele nationale . COSAC se intalneste in reuniuni bianuale. a unei directive sau a unei decizii. COSAC a fost recunoscut in mod oficial intr-un Protocol la Tratatul de la Amsterdam (Protocol privind rolul parlamentelor nationale in UE) ce a intrat in vigoare la 1 mai 1999.decizia) sunt puse in aplicare : . . precum si cele mai bune practici si opinii cu privire la problemele Uniunii. prin intalniri sistematice intre presedintii parlamentelor nationale. a unei directive sau decizii de PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea PE. Parlamentele nationale ale statelor membre sunt informate periodic de catre Parlament cu privire la activitatile sale.Procedura legislativa speciala ce consta in adoptarea unui regulament. sa asigure exercitarea efectiva a competentelor parlamentelor nationale in UE in special in zona de monitorizare a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. 2. si ulterior.Acte de modificare a unor dispozitii din TfuE sub forma unor decizii de modificare. la care membrii parlamentelor nationale din cadrul UE au convenit sa consolideze rolul parlamentelor nationale in raport cu problemele comunitare prin reuniunea lor in Comitete pentru Afaceri Europene. Parlamentul European si parlamentele nationale se reunesc sub forma „Coferintei parlamentelor” urmand ca acest for sa fie consultat in privinta principalelor orientari ale UE.De statele mebre prin masuri de drept intern . materializate initial.La recomandarea Bancii Centrale Europene sau la solicitarea CJ sau a Bancii Europene de Investitii Actele obligatorii dpdv juridic ale Uniunii ( regulam. in cadrul unei reuniuni. In scopul organizarii unei cooperari interparlamentare. in domeniul cooperrarii judiciare in materi penala . fiecare parlament national este reprezentat de 6 membri. Actele legislative se pot adopta: . . COSAC – Conferinta interparlamentara a organismelor specializate in afaceri europene.Obiectivele COSAC sunt: 1. la propunerea Comisiei. sa promoveze cooperarea cu parlamentele din tari terte.Acte propuse de Comisie sub forma unor masuri utile adresate statelor mebre cerute de dezvoltarea treptata sau de functionarea pietei interne in domeniul ajutoarelor de stat .Acordurile interinstitutionale - 47. 3. in cazuri speciale Actele atipice sau nenumite sunt: . sa permita schimbul permanent de informatii.La initiativa unui grup de state membre sau a PE .210-211 Intre Parlamentul European si parlamentele nationale au fost stabilite legaturi formale de cooperare.Acte adoptate de Parlament sub forma unor rezolutii sauu de Consiliu sub forma de concluzii . a fost creat. directiva. intre parlamentele nationale si Parlamentul European.Acte de infiintare ale unor diverse comitete auxiliare in cadrul bugetului anual al Uniunii . prin intalniri sistematice ale fractiunilor si comisiilor parlamentare.Procedura legislativa ordinara ce consta in adoptarea un comun de PE si Consiliu a unui regulament. Aceasta procedura se num si proced codeciziei.

adica produce. Comisia este indreptatita sa impuna sanctiuni pecuniare pentru incalcarea dreptului Uniunii. Curtea de Justitie poate mari. anula sau micsora sanctiunile aplicate. adica isi produc efectele la o data anterioara publicarii. In practica. Regulam legislative se publica in Jurnalul Oficial al UE si intra in vigoare la data prevazuta in textul lor sau in absenta acestei precizari. care il poate inlocui pe cel al Comisiei. Regulamenul are caracter general. 50. Componenta si organizarea consiliului european – 213-214 Consiliul European este compus din sefii de stat si de guvern ai statelor membre. Astfel de diferentiaza de decizie care rezulta din limitarea destinatarilor carora se adreseaza. ca rezultat al delegarii. ci unor categorii avute in vedere in mod abstract si in ansamblul lor. Regulam nu are efect retroactiv.288-289 Comisia supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii. desemnati si identificabili. 49. Faptul ca e direct aplicabil in toate statele mebre inseamna ca intra in vigoare si se aplica simultan si uniform in spatiul UUE pe ansambul statelor membre. adica nu se adreseaza unor destinatari limitati. Prin Regulamnt se exprima puterea legislativa a Uniunii. care la randul lor raspund in mod democratic fie in fata 30 . b. padica poate impune toate modalitatile de aplicare si de executare ale acestuia fara sa fixeze in mod obligatoriu modalitatile de executare si aplicare c. Aceasta pune in evidenta deosebirea esentiala dintre actiunea impotriva sanctiunilor si actiunea in anulare. daca acest fapt nu produce nicio vatamare partilor interesate sau au fost puse intr-o situatie mai favorabila cu conditia ca asteptarile lor legitime sa fie respectate. 48. anterior Tratatul de la Lisabona prin regulamente adoptate in diverse materii. Dreptul de a impune sanctiuni pecuniare este acordat Comisiei de catre Consiliu in baza TCE. In cazul constatarii neindeplinirii obligatiunilor de catre statele membre. obligand nu numai statele ci si intreprinderile. prin participarea. Regulamente . Prin urmare statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii de stat si de guvern. Curtea nu se limiteaza doar sa cerceteze daca faptele sunt corecte sau cum au fost ele epreciate. de catre statele membre. care pot fi contestate la CJUE. adoptand decizii in acest scop. Institutia Comisiei in cadrul procedurii de constatare indica sanctiuni pecuniare pentru statul membru in cauza. Actiunea impotriva sanctiunilor pecuniare . fara nicio interventie din partea autoritatilor nationale. in a 20-a zi de la data aplicarii. sub controlul Curtii de Justitie UE.. fara caracter legislativ. efecte juridice in ordinea juridica a statelor membre.130-133 Regulamentul reprezinta principala sursa de drept derivat. prin el insusi. Regulam are caracter direct aplicabil in toate statele membre. Regulam se clasifica in :  regulam de baza sau regulam legislative  regulamente. la mecanismele de evaluare a punerii in aplicare a politicilor Uniunii in acest spatiu. fara caracter legislativ  regulamente de executare. contestarea este tratata ca o actiune in anularea unei decizii. securitate si justitie. Regulamentu e obligatoriu in toatae elementele sale. Regulamentul dispune astfel de o putere normativa completa. a. in cadrul spatiului de libertate. precum si din presedintele sau si presedintele Comisiei. Astfel se deosebeste de recomandare si aviz. ea poate sa isi exprime un alt punct de vedere decat cel al Comisiei.

Atunci cand ordinea de zi o impune. 52.parlamentelor nationale.133-138 Directiva este obligatorie pt fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins. Actiuni introduse de agentii uniunii – 289 CJ a UE e competenta sa se pronunte asupra oricarui litigiu dintre Uniune si agentii acesteia. Consiliul European si presedintele acestuia. si 5 pers pentru Inaltul Reprezentant. In imobilul unde se desfasoara reuniunea Consiliului European participa numai delegatii al caror acces este autorizat. b) Directiva obliga in privinta rezultatului. in fata Tribunalului de Prima Instanta. sub autoritatea unui Secretar General. c) Statele membre sunt libere sa aleaga forma si mijloacele pt atingerea rezultatului prevazut in continutul directivei. a) Directiva nu are aplicabilitate generala. Competentele presedintelui Consiliului European sunt:  prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European. Functionarii sau agentii Uniunii pot formula anumite actiuni in limitele Statutului functionarilor Uniunii. Presedintele Consiliului European poate convoca. fiecare membru al Consiliului European poate decide sa fie asistat de un ministru.  asigura reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna (PESC). Categ agentilor Uniunii cuprinde: functionarii Uniunii si ceilalti agenti  Functionarii Uniunii sunt persoane numite in functii stabilite prin decizia scrisa a autoritatii competente sa numeasca  Ceilalti agenti sunt incadrati in categ personalului temporar. atunci cand functionarul sau agentul in cauza solicita o compensare pecuniara. dar are efect direct. Consiliul European are dreptul sa puna capat mandatului presedintelui sau in caz de impiedicare sau culpa grava in confirmitate cu procedura pentru care a fost ales. o reuniune extraordinara pentru a defini liniile strategce ale politicii Uniunii in raport cu aceasta evolutie. Ei pot face sesizarea organelor jurisdictionale competente. Actiunea formulata de functionar presupune:  O actiune in anulare atunci cand se contesta legalitatea unui act individual  O actiune impotriva sanctiunilor pecuniare. 31 . Directiva .  actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European. Presedintele Consiliului European este ales cu majoritate calificata de Consiliul European pentru o durata de 2 ani si jumatate. mandatul putand fi reinoit o singura data. in scopul reglementarii amiabile a litigiilor.  prezinta PE un raport dupa fiecare reuniune a sa. in cazul in care evolutia internationala o impune. numarul acestora nu poate depasi 20 de pers pentru fiecare stat membru si Comisie. cu avizarea autoritatii de numire. in limitele si conditiile stabilite prin Statutul functionarilor Uniunii si regimul aplicabil celorlalti agenti ai Uniunii. nu a mijloacelor. si presedintele Comisiei de un membru al Comisiei. ceea ce face necesara modificarea legislatiilor netionale sau adoptarea de prevederi legale in domeniile care fac obiectul lor. lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma si a mijloacelor.prin intermediul superiorilor.  asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European.local. fie in fata cetatenilor lor. Presedentia este responsabila pentru aplicarea regulamentului de procedura si asigura buna desfasurare a lucrarilor. auxiliar. 51. d) Directiva nu are aplicabilitate directa. nu obliga decat destinatarii sai. in cooperare cu presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale. sunt asistati de un Secretariat General.

54. Membrul Cons. se poate intruni si in reuniune extraordinara. posesori ai legitimarii procesuale active sunt potrivit principiilor generale comune ale ordinilor juridice ale statelor membre in materie de raspundere delictuala. altele decat cea de Afaceri generale si cea de Afaceri externe.53. Europ. Uniunea se manifesta in raport cu tertii prin institutiile sale ceea ce inseamna ca pagubele cauzate de aceste institutii aflate in exercitarea functiilor ( competentelor) lor. Actiunea in raspundere treb sa fie introdusa in termen de 5 ani. Referitor la cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor prin vot se impune prezenta a doua treimi dintre membrii Consiliului European. Consiliul European hotaraste. hotaraste cu majoritate calificata cand:  adopta o decizie de stabilire a listei formatiunilor Consiliului. La lucrarile Cons. iar in situatii exceptionale. sau in procedura de revizuire ordinara a tratatelor. incepand sa curga de la producerea actului prejudiciabil. Europ. Solutionarea litigiilor ce au ca obiect repararea acestor prejudicii intra in competenta CJ a UE Reclamantii. orice stat. La lucrarile Consiliului European poate fi invitat si Presedintele Parlamentului European pentru a fi audiat. Cu cel putin 1 an inainte de inceperea semestrului si in stransa cooperare cu statul membru care detine presedentia pe durata semestrului respectiv. Europ. Consiliul European se intruneste de doua ori pe semestru la convocarea presedintelui sau. In aceasta materie. cu exceptia cazului in care Cons. cu exceptia celei de Afaceri Externe. Europ. chiar si un stat tert care dovedeste ca a suportat un prejudiciu cauzat de fapta institutiei sau a agentului Uniunii aflat in exercitarea functiilor lui. face publice datele preconizate pentru reuniunile Consiliului European care urmeaza sa se desfasoare pe durata respectivului semestru. deoarece BCE trebuie sa repare in conformitate cu principiile generale comune ale statelor membre prejudiciile cauzate de aceasta sau de agentii sai in exercitarea functiilor lor. Uniunea e obligata sa repare prejudiciile cauzate de institutiile sale sau de agentii sai in exercitiul functiunilor lor. Care reprezinta statul membru care asigura presedentia Consiliului prezinta lucrarile Consiliului. Se desfasoara pe o perioada de maxim 2 zile. daca fapta prejudiciabila e produsa de un agent/functionar al Uniunii aflat in indeplinatatea atributiilor sale va fi antrenata raspunderea delictuala indirecta a Uniunii in postura de comitent pentru prepusul sau-agentul/functionar. fara a intra in acest cvorum presedintele Consiliului European si al Comisiei. pentru situatii diferite cu majoritatea calificata si cu mjoritate simpla. Consiliul European hotaraste cu majoritate simpla in chestiuni de procedura. atunci cand situatia se impune. hotarand in unanimitate. Fiecare reuniune ordinara a Cons. precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura. Afaceri Generale decide astfel. presedintele Consiliului European. sau de la data aparitiei daunelor daca acestea s-au produs ulterior faptului prejudiciabil. agentii. Fata de Uniune. sunt cauzate de Uniune si deci antreneaza raspunderea delictuala directa In cazul raspunderii delictuale indirecte. la convocarea presedintelui. cu exceptia cazului in care aceasta institutie decide altfel. Uniunea nu reprezinta institutia Bancii Centrale Europene. Astfel. poate decide ca o reuniune a Consiliului sa se desfasoare in alt loc. Functionarea consiliului european – 215 Reuniunile Consiliului European. functionarii raspund personal. in unanimitate. Intrunirile au loc la Bruxelles. In cazul rapunderii delictuale directe. Europ. la initiativa presedintelui Consiliului European. 32 .  adopta o decizie referitoare la presedentia formatiunilor Consiliului. Actiunea in responsabilitate extra-contractuala a uniunii – 290-292 In materie de raspundere extracontractuala. Cons. Participa Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate. cu acordul Consiliului Afaceri Generale si al Comitetului Reprezentanti Permanenti. orice pers fizica sau juridica. Sau Cons. Schimbul de opinii intre reprezentantii celor 2 insitutii are loc la inceputul reuniunii Consiliului European.

decizia este obligatorie numai pentru acestia. sau de catre Consiliu. eficacitatea practica a dreptului comunitar derivat. o intelegere intre intreprinderi. institutiilor Uniunii. care nu obliga decat destinatarii in privinta rezultatului. De altfel. ori persoanelor fizice sau juridice. unul de executare administrativa a dreptului Uniunii. In cazul in care se indica destinatarii. Astfel. de catre parlamentul European cu participarea Consiliului. natura si termenii dispozitiei in cauza sunt susceptibile sa produca efecte directe. In cazul deciziei.55. unui caz particular. In aceasta ipoteza ele modifica. de exemplu. Decizia fara caracter legislativ poate fi adoptata: -de Comisie. deciziile pot impune un obiectiv ca si mijloacele proprii de realizare a acestuia. Curtea a recunoscut. sau de catre Consiliu. 33 . in acest scop. fiind obligatorii in intregul lor. Ca si regulamentul. cu domeniu de aplicare generala – care completeaza sau modifica anumite elemente neesentiala ale actului legislativ. deciziile produc un efect direct atunci cand ele se adreseaza particularilor – pers. Spre deosebire de regulament. decizia se aplica. ca si in cazul directivelor. de a adopta acte fara caracter legislativ. In schimb ca si directivele. constatand incompatibilitatea unui ajutor de stat. a aratat ca un anumit efect intern nu este exclus. prin ele insele. se prezinta ca un instrument de legislatie indirecta. cu participarea Parlamentului European. Curtea a indicat. Curtea de Justitie. ca urmare a competentei de executare pe care o au aceste institutii. altul decat regulamentul. sunt intemeiate pe posibilitatea de a se reclama impotriva statului. de fiecare data. a) Decizia este un act individual. ca urmare a delegarii competentei catre aceasta institutie. Caracteristicile precizate permit a distinge decizia de alte acte care desi calificate „decizii” sunt lipsite de forta obligatorie. deoarece solutiile variaza in functie de natura persoanelor carora ele se adreseaza. sa se examineze. efectul direct al dreptului derivat. deciziile nu reprezinta o categorie omogena de acte. Curtea a precizat ca recunoscand efectul direct al unei decizii adresate unui stat membru trebuie asigurat „efectul util”. situatia juridica a destinatarilor „marind sau grevand” imediat si direct. in materie de aplicabilitate directa. Prin aceasta. Fizice si juridice. destinatarii fiind state membre. pe care judecatorii nationali. prin comparare cu regimul juridic al directivei. orice omisiune in executarea ei. numai masurile nationale de aplicare pot modifica situatia juridica a particularilor. constituind in cadrul „instrumentelor” autoritatilor comunitare. de Parlamentul European si Consiliu. Spre deosebire de directiva. in cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii.  prin procedura speciala. Prin urmare. de asemenea. prin urmare. in comun. patrimoniul juridic al acestora prin crearea de drepturi si obligatii. Atunci cand destinatarul este un stat membru. clara si suficient de precisa. b) Decizia este obligatorie in intregul ei. asemanandu-se cu directiva. Decizia cu caracter legislativ poate fi adoptata:  prin procedura ordinara. Deciziile se pot adresa in egala masura statelor membre. iar daca prescrie unui stat sau tuturor statelor membre un obiectiv a carui realizare parcurge toate etapele de editare a masurilor nationale de aplicabilitate generala. drepturile beneficiarilor pe care ea le creeaza. trebuie sa le protejeze. si tertii vor avea dreptul sa se prevaleze de efectul lor direct. Pentru aceasta este necesar ca decizia sa formuleze o obligatie neconditionala. Decizia este asimilabila unui act administrativ individual din dreptul intern. a institutiilor descentralizate ale acestuia. decizia este un act obligatoriu in toate elementele sale. administrative si economice. Decizia – 138 Decizia este un act obligatoriu in toate elementele sale. -de Comisie. pentru prima oara. in acest din urma caz. daca economia. interzicand.

in acelasi timp sau ulterior. ce se desprind din raportul de proiect elaborate de Consiliu. ai sefilor de stat sau guvern ai statelor membre ai PE si ai Comisiei. CE dezbate concluziile privind orientarile generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Uniunii. a dispozitiilor partii a trei din TFUE . CE: . referitor la cooperarea operativa intre autoritatile in domeniu. Functiile consiliului european .Poate adopta decizii prin care autorizeaza Consiliul. o decizie de stabilire a componentei PE 2)CE. fie ca acesta sa decida cu majorit calificata intr-un anumit domeniu unde hotaraste de obicei in umanimitate . ramane limitata si lipsita de automatism. CE poate adopta. CE poate decide cu majoritate simpla sa nu convoace conventia 11)In cadrul procedurii de revizuire simplificata a tratatelor. 7)Politica externa si de securitate comuna e definita si pusa in aplicare de CE ( si Consiliu) ce hotarasc in umanimitate. inclusiv in ceea ce priveste chestiunile avand implicatii in materie de aparare. securitate si justitie. in acord cu statu membru. 6)CE identifica interesele strategice ale Uniunii. propune PE un candidat la functia de presedinte al Comisiei.Hotaraste in umanimitate in cazul unor modificari institutionale in domeniul monetar . CE examineaza proiectul de masuri. CE are competenta de a retrage un stat membru din Uniune 12) CE primeste notificari de intentie din patea statelor membre ce decid sa se retraga din Uniune si poata decide in umanimitate. sa proroge termenul de 2 ani de intrarea in vigoare a acordului de retragere a statului membru 13) CE primeste sesizari din partea Consiliului in cazurile in care un membru al Consiliului declara ca un proiect de act legislativ necesar pt instituirea liberei circulatii a lucratirilor nu coresp conditiilor impuse de tratat CE are o competenta decizionala si de examinare in cadrul Spatiului de libertate. sie pt adoptareaunor acte legislative in conformit cu procedura egislativa ordinara.Poate adopta o decizie de modificare.aplicabilitatea directa astfel recunoscuta deciziilor adresate statelor membre. 14) Cu privire la cooperaraea judiciara in materie penala. cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel 8)CE si Consiliul reprezinta cadul legal pt ca statele membre sa se puna de acord in orice chestiune de interes general in domeniul PESC in vederea definirii unei abordari comune 9)CE hotaraste in umanimitate in privinta definirii treptate in cadrul PESC a unei politici de aparare comuna a Uniunii. la initiativa PE si cu aprobarea acestuia. 3)CE numeste Comisia in baza unui vot de aprobare din partea PE 4)CE numeste Inaltul Reprezentant al Uniunii pt afaceri externe si politica de securitate. 16) In cadrul politicii economice. CE are competenta in procedura de revizuire a tratatelor 10)In cadrul procedurii de revizuire ordinara a tratatelor. o decizie prin care sa extinda atributiile Parchetului European pt a include combaterea criminalitatii grave de dimensiune transfrontaliera si in scopul modificarii corespunzatoare a dispozitiilor din TFUE in ceea ce priveste autorii si coautorii infractiunilor grave ce afecteaza mai multe state membre 15) Cu privire la cooperarea politieneasca. CE adopta deciziile necesare in acest domeniu. CE are si o competenta decizionala in cadrul actiunii externe a Uniunii si avand la baza principiile si obiectivele acesteia 5)CE identifica interesele si obiectivele strategice ale Uniunii si ia decizii in privinta acestora.enumerare – 216-218 1)Consiliul European adopta in unanimitate. al unui grup de cel putin noua state membre cu privie la care Consiliul nu a reusit sa obtina unanimitatea. 56. stabileste obiectivele si defineste orientarile generale ale PESC. integrala sau partiala. 34 . caz in care presedintele acestei institutii convoaca o Conventie compusa din reprezentanti ai parlam nationale. CE poate adopta cu majoritate simpla o decizie favorabila examinarii modificarilor propuse.

intocmit de Consiliu si Comisie 19) In cazul in care un stat membru face obiectul unui atac terorist sau e victima unei catastrofe naturale. inclusiv cu privire la punerea in aplicare a liniilor directoare privind ocuparea fortei de munca. in baza unei clauze de solidaritate. Absenţa foţei obligatorii nu înseamnă faptul că aceste acte sunt irelavante din punct de vedere juridic şi nu exclude posibilitatea producerii unor efecte juridice. partile aflate in litigiu. in cazul ivirii unui litigiu CJ este competenta sa-l solutioneze. 272 TFUE. Avizul a fost definit ca fiind expresia. 35 .diferendul este in legatura cu obiectul tratatelor Uniunii. Conditiile in care CJ este competenta in temeiul unui compromis sunt: . . de regulă. poziţia organelor comunitare în ansamblul lor. având în vedere statutul acestor instituţii care au o viziune de ansamblu asupra problemelor europene. Recomandarea si avizul – 240 Aceste acte de drept comunitar derivat sunt caracterizate prin aceea că nu au forţă juridică obligatorie.partile in diferend sunt statele membre. incheiat de Uniune sau in numele acesteia”.compromisul intervine intotdeauna intre partile in diferend. CE primeste anual un raport comun privind aceasta politica. Aceasta clauza este cea care prevede ca. de a da o informaţie sau de a anunţa texte constrângătoare.In acest sens. .17) Cu privire la politica monetara. art.Părinţii fondatori ai Comunităţilor Europene au conferit avizelor şi recomandărilor comunitară o semnificaţie morală şi politică. Actiunea in responsabilitate contractuala a uniunii . Clauza compromisorie se incheie intre partile contractante. prevede „CJ a UE este competenta sa se pronunte in temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa intr-un contract de drept public sau de drept privat. caracteristic acestor acte este rolul de apropiere a legislaţiilor naţionale pe care îl ndeplinesc. Recomandarea a fost definită ca fiind un instrument de acţiune indirectă ce urmăreşte apropierea legislaţiilor şi care nu diferă de directivă decât pin absenţa forţei obligatorie. CE procedeaza periodic la evaluarea amenintarilor cu care se confrunta Uniunea. . in cazul in care este sesizata cu privire la acel difered in temeiul unui compromis. solicitând doar adoptarea unei anumite conduite de către statele comunitare. exprimarea unei păreri asupra unei probleme date. Avizele şi recomandările reprezintă punctul de vedere al instituţiei comunitare în cauză şi nu reflectă. pt a permite Uniunii si statelor membre sa actioneze eficient. Consiliul decide care din state membre ce fac obiectul unei derogari. numai dupa discutarea criteriilor pe care treb sa le indeplineasca statele membre. daca in acest contract figureaza o clauza compromisorie. constituind un mijloc pentru instituţiile europene de a-şi exprima o opinie. 58. In acest context. Astfel.292 CJ este competenta cu solutionarea unui litigiu nascut in legatura cu un contract incheiat de Uniune. celelalte state membre ii ofera asistenta la solicitarea autoritatilor politice ale acestuia. in cadrul Consiliului european 18) In cadul politicii de ocupare a fortei de munca. respectiv.CJ este competenta sa se pronunte asupra oricarui diferend dintre statele membre in legatura cu obiectul tratatelor. . 57. . Unele avize ale Consiliului European şi ale Parlamentului European prezintă o anumită forţă juridică.

prin care se pune capat unui incident de procedura referitor la o exceptie de necompetenta sau de inadmisibilitate. De la aceasta regula statutul prevede 2 exceptii: . este de a da posibilitatea organelor comunitare de jurisdictie de a controla legalitatea deciziei contestate si de a furniza persoanei in cauza suficiente detalii spre a i se permite sa aprecieze daca decizia este bine fondata ori sa-i conteste legalitatea acesteia daca este viciata de eroare.incalcarea dreptului Uniunii de catre Tribunal. CJ este instanta de recurs. .59. In cazul in care recursul este intemeiat. 56 din statutul CJUE. 36 .lipsa de competenta a Tribunalului. Partile care pot formula recurs la CJUE. pe baza incalcarii unei cerinte proceduale esentiale.pers. cererile sau avizele prevazute de tratate. Scopul precizarii motivelor pe care. orice alta persoana a carei cerere de interventie a fost respinsa de Tribunal poate formula un recurs in fata CJUE.219-224 60.142-143 Actele juridice legislative si cele fara caracter legislativ se motiveaza si fac trimitere la propunerile. . Potrivit art.prin care se solutioneaza partial fondul unui litigiu. deci Curtea nu se poate pronunta asupra problemelor de fapt. Argumentele respective trebuie sa aiba caracter decisiv si sa fie clar formulate. in termen de 2 saptamani de la comunicarea cererii de respingere. . Componenta consiliului si presedentia consiliului . Statutul CJUE prevede urmatoarele motive pe care se poate intemeia un recurs: . ca si argumentarea acelor fapte care au fost decisive pentru adoptarea masurii. pot face obiectul unui recurs la Curtea de Justitie limitat la chestiuni de drept. Declaratia de motive trebuie sa mentioneze faptele pe care masura se bazeaza. CJUE anuleaza decizia Tribunalului. 61.cu exceptia litigiilor dintre Uniune si agentii sai. . Lipsa motivarii sau insuficienta motivare da posibilitatea Curtii de justitie sa anuleze actul in cauza.prin care se finalizeaza judecata. in conditiile si limitele prevazute de statutul CJUE. De asemenea. Fizice sau juridice pot introduce recurs numai in cazul in care decizia Tribunalului le priveste in mod direct. recomandarile. pot fi atacate cu recurs deciziile Tribunalului: . recursul poate fi introdus de statele membre si de institutiile Uniunii care nu au intervenit in litigiul inaintat Tribunalului. care aduce atingere intereselor reclamantului. Decizia poate fi atacata in termen de 2 luni de la notificarea acesteia. Curtea poate fie sa solutioneze ea insasi in mod definitiv litigiul fie sa trimita cauza Tribunalului pentru a se pronunta asupra acestuia. preambulul actului respectiv trebuie sa cuprinda in expunerea de motive. Astfel. initiativele. Motivul de recurs este limitat la chestiuni de drept. de exemplu. Motivele de recurs. ratiunile de fapt si de drept care au determinat adoptarea masurii. Recursul inaintat CJUE se limiteaza la chestiuni de drept. o decizie este motivata. De regula. Recursului curtii de justitie impotriva deciziilor tribunalului – 293-294 Deciziile pronuntate de Tribunal in prima instanta. In acest caz. Motivarea actelor juridice al uniunii . recursul poate fi introdus de oricare parte ale carei concluzii au fost respinse in totalitate sau in parte. .nerespectarea procedurii in fata Tribunalului. Aceasta conditie se considera indeplinita si daca motivarea este cuprinsa intr-un act anterior adoptarii actului in cauza.

Consiliu hotaraste cu majoritate simpla in privinta organizarii Secretariatului General. denumit prescurtat Coreper. comitetul are caracter consultativ. un act juridic poate fi anulat.normele privind procedura. spre exemplu atunci cand institutia care a adoptat actul in discutie nu a ales temeiul juridic corespunzator. Comitetele din cadrul consiliului ( coreper. . si care urmeaza sa devina act comunitar”. in cadrul politicii monetare. fiind irelevant daca au fost favorabile sau nu.Comitetului de protectie sociala. .224(cu asterix) – 226 In cadrul Consiliului functioneaza un Comitet constituit din reprezentantii permanenti ai guvernelor statelor membre. . comitetul are caracter consultativ. In toate situatiile Coreper asigura consecventa politicilor si actiunilor Uniunii si vegheaza la respectarea urmatoarelor principii si norme: . Dintre aceste comitete tratatele reglementeaza activitatea: . de reprezentantul permanent adjunct al statului membru care detine presedentia Consiliului Afaceri Generale . Coreper poate constitui sau aproba constituirea unor comitete sau grupuri de lucru cu scopul de a realiza anumite lucrari pregatitoare sau studii definite in prealabil.de executarea mandatelor care ii sunt incredintate de catre acesta. abilitat sa urmareasca situatia internationala in domeniile care tin de PESC.. e asigurata de un delegat al statului membru care asigura presedentia formatiunii respective.de pregatirea lucrarilor Consiliului.Comitetului economic si financiar.principiile legalitatii. in domeniul „Spatiu de libertate securitate si justitie” care asigura promovarea si consolidarea cooperarii operationale in materie de securitate interna in cadrul Uniunii. in domeniul PESC. luata cu majoritate in Comisie. organelor.Presedentia celorlalte grupuri de pregatire si a formatiunilor Consiliului.dispozitii bugetare.Coreper poate adopta decizii de procedura in cazurile prevazute de regulamentul de procedura al Consiliului Consiliul e sprijinit de un Secretariat General condus de un secretar general numit de Consiliu. transparenta si calitatea redactarilor. .Presedentia Comitetului politic si de securitate e asigurata de un reprezentant al Inaltului Reprezentant al Uniunii . . . De asemenea. care raspunde: .Comitetului pentru ocupare a fortei de munca. 62.normele de stabilire a competentelor institutiilor.E asigurata in functie de punctele de pe ordinea de zi. fapt care a generat incalcarea unor prerogative ale unei alte institutii comunitare in procesul de luare a deciziilor. .) . . in domeniul mentionat chiar de Comitet. cu exceptia formatiunii Afaceri Externe. pentru a promova coordonarea politicilor de stat membre in masura necesara functionarii pietei interne. Coreper are dreptul „sa cenzureze.Comitetului politic si de securitate.... sa modifice si sa aprobe in unanimitate orice propunere sau initiativa. Numai comitetele si grupurile de lucru din aceasta lista se pot intruni in calitate de grupuri de pregatire ale Consiliului. Secretariatul General actualizeaza si publica lista grupurilor de pregatire.Referitor la motivarea legala. proportionalitatii si justificarii actelor. Presedentia Coreper . pentru a promova coordonarea intre statele membre a politicilor in materie de ocupare a fortei de munca si de piata muncii. 37 . In ceea ce priveste indicarea proponerilor si avizelor obligatorii se considera ca este suficient sa se mentioneze daca ele au fost cerute. oficiilor si agentiilor Uniunii. cu scopul de a promova cooperarea in materie de protectie sociala intre statele membre cu Comisia. subsidiaritatii.Comitetului permanent. .

Actele legislative adoptate in conformit cu procedura legislativa speciala se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat. publicarii si intrarii lor in vigoare.A asista Consiliul la identificarea solutiilor sub responsabilitatea si indrumarea presedintiei.Regulamentele. impreuna. directivele si deciziile adoptate in comun de PE si Consiliu in cadrul procedurii de codecizie . primul avocat general poate. in conditiile si limitele prevazute de statut. obiectul unei reexaminari de catre CJ a UE. 64. sa propuna CJ reexaminarea deciziei Tribunalului. Tratatul de la Lisabona care introduce notiunea de acte juridice face distinctie intre actele legislative si actele fara caracter legislativ in privinta semnarii. Executa creditele mentionate potrivit dispozitiilor regulam financiar aplicabil bugetului Uniunii. Semnarea.  Actele nelegislative 38 .Actele legislative adoptate in conformitate cu procedura legislativa ordinara de catre PE si Consiliu. in cazul in care exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului Uniunii. . fie de Consiliu. se semneaza de catre presedintii fiecareia dintre aceste institutii. CJ decide daca este cazul sau nu sa reexamineze decizia. - 63. In cele doua sitiatii prevazute. Celelalte acte ale Consiliului si Comisiei. publicarea.p. in cazul in care exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului Uniunii.deciziile pronuntate de Tribunal cu trimiterile preliminare pot face.A fi implicat mereu in organizarea.Directivele Consiliului si Comisiei ce se adresau tuturor statelor membre. fie de PE.decizii pronuntate de Tribunal ca urmare a judecarii actiunilor formulate impotriva deciziilor tribunalelor specializate. in conditiile si limitele prevazute de statut. iar in termen de o luna de la prezentarea propunerii. Secretarul general are rolul: Prezinta Consiliului un proiect de estimare a chelt Consiliului in timp util pt a asigura ca termenele prevazute in dispozitiile financiare sunt respectate Are raspunderea deplina in gestionarea creditelor inscrise in sectiunea II – a bugetului si adopta toate masurile necesare pt a asigura buna gestiune a acestora. in cazul in care considera ca exista un risc grav pt unitatea sau coerenta dreptului Uniunii. in mod exceptional. obiectul unei reexaminari de catre Curtea de Justitie a UE.294-295 Curtea de Justitie a UE este competenta sa reexemineze in urmatoarele decizii: .  Actele legislative . coordonarea si controlul consecventei lucratorilor Consiliului si punerii in aplicare a programului sau pe 18 luni . Propunerea trebuie facuta in termen de o luna de la pronuntarea deciziei Tribunalului. . adica toate deciziile si directivele care se adresau anumitor state membre treb sa faca obiectul unei notificari. pot face. Reexaminarea de catre curtea de justitie a unor decizii adoptate de tribunal in baza TFUE si a statutului curtii de justitie a UE .Secretariatul general are rolul de: . notificarea si intrarea in vigoare a actelor juridice ale Ue 143-6 Prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht. dupa caz. obligatia de publicare priveste: . in mod exceptional.

Pentru particulari ( pers fizie sau juridice) notif se face. . acestea se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat( Comisie. adopta deciziile de stabilire a normelor privind protectia pers fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracte personal) 39 . fara caracter legislativ: adopta deciziile pt definirea si implementarea PESC.Pentru statele membre.in cazul actelor delegate. numeste un reprezentant special. Actele de punere in aplicare nu au caracter legislativ 6) Consiliul are competenta sa hotarasca impunerea de amenzi intr-un cuantum determinat si de a aplica sanctiuni 7) Are dreptul sa adreseze recomandari statelor 8) In cadrul actiunii externe a Uniunii.Actele pt care se cere notif intra in vigoare in ziua notificarii lor . Functiile Consiliului – pag 216-218 1) Functia legislativa ( delibereaza si voteaza un proiect de act legislativ.Referitor la regimul lingvistic textele adresate statelor membre sau unei pers particulare dintr-un stat membru treb notificate in limba statului respectiv. incheie acorduri intre Uniune si tari terte sau organiz internat ce au fost negociate in prealabil de Comisie 9) Are calitatea de depozitar al acordurilor incheiate prin secretarul sau general 10) Are rol decisiv in procesul de modificare a tratatelor in decizia de primire de noi membri in Uniune precum si in procedura de retragere a unui stat membru din Uniune 11) Are competenta sa adopte . Consiliul incheie acorduri internationale ( hotaraste in unanimitate negocierea si incheierea de acorduri. pri intermediul reprezentantilor lor permanenti la Bruxelles. in principiu. poate cere Comisiei sa efectueza studii pt realizarea obiectivelor comune si sa ii prezinte orice propuneri corespunzatoare. notificarea se face. competenta sa legislativa e evidentiata prin intermediul procedurii legislative ordinare si celei speciale) 2) Functia bugetara ce e exercitata impreuna cu PE 3) Functia de definire a politicilor si de coordonare 4) Consiliul dispune de competenta decizionala si prin adoptarea de acte fara caracter legislativ ( cu exceptia adoptarii actelor de executare) 5) Daca sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii dpdv juridic ale Uniunii. sa revoce. sa modifice clauzele de salvgardare 12) Are competente in ceea ce priveste organizarea sa interna si inprivinta indemnizatiilor ce se cuvin unora dintre presedintii si membrii din alte institutii ale Uniunii 13) Adopta decizia prin care autorizeaza o forma de cooperare consolidata 14) Are competente in domeniul PESC in special decizionale. sau in lipsa. Termenul de intrare in vigoare: . autorizeaza comitetul politic si de securitate. UE si intra in vigoare la data fixata in cuprinsul ei. poate delega Comisia sa adopte noi reglementari intr-un domeniu.Actele care se publica in J of. in principiu. . prin scrisoare postala dar institutiile Uniunii prefera calea diplomatica prin intermediul ambasadorilor acreditati. Comisie sau Consiliu in cazul actelor de punere in aplicare (de executare) ) Notificarea actelor juridice . aceste acte confera Consiliului competente de executare. poate fi convocat in reuniune extraordinara. in a 20-a zi de la publicare.- Daca nu se indica destinatarii. 65.

CJ are competenta de a interpreta si examina validitatea actelor adoptate de institutiile Uniunii. avand obligativitatea de a se orienta potrivit regulilor recunoscute de catre legislatia. cat si statelor membre. izvoare ale dreptului UE p.15) Obiectivul Uniunii e sa ofere cetatenilor un spatiu de libertate. De exemplu exceptiei de reciprocitate in executarea obligatiilor de catre state. datorita caracterului foarte general al acestora.Acordurilor internationale incheiate de Consiliu . care sunt produsul metodelor de interpretare utilizate in jurisprudenta Uniunii si a caror aplicare este urmarita de Judecatorul comunitar (Curtea de Justitie). CJ a UE nu e competenta in ceea ce priveste dispozitiile privind politica externa si de securitate comuna (PESC) nici in ceea ce priveste actele adoptate in temeiul acesteia. Principiile generale de drept comune sistemelor juridice nationale si internationale care prezinta mai ales dificultati de identificare. Trimierea preliminara in fata Curtii de Justitie a UE p295-298 CJ a UE e competenta sa se pronunte cu titlu preliminar cu privire la : . organele. securitate si justitie ce cuprinde capitolele de cooperare judiciara in materie civila si penala. in cadrul carora Consiliul impreuna cu PE adopta majoritatea masurilor ce au caracter legislativ. doctrina si jurisprudenta statelor membre. 3. Deoarece Curtea impune respectarea lor atat institutiilor Uniunii. Principiile generale comune sistemelor de drept ale statelor membre . Din jurisprudenta anterioara T de la Lisabona.Hotararilor adoptate de organele create de astfel de acorduri de asociere . principiul legalitatii etc. acestea reprezinta supra-legalitatea comunitara. Astfel. dreptul primar. principiul bunei credinte.validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile. Principii generale de drept. i se aplica princiipile de drept international public. 40 . respectiv. ele raspund insa exigentelor supreme ale dreptului si ale constiintei colective. care se inspira din sistemele nationale de drept ale statelor memvre. tratatele Uniunii.Interpretarea tratatelor . sunt aplicate de Curte. - 67. 2. care interzic statelor sa refuze propriilor cetateni dreptul de a intra si de a se stabili pe teritoriul lor. inclusiv a acordurilor mixte incheiate de Comunitate-Uniune si statele membre cu terii. rezulta competenta de interpretare a Curtii in privinta: . Curtea are dreptul de a alege dintre diferitele solutii oferite de sistemele nationale de drept si de a le adapta potrivit autonomiei dreptului comunitar si de a respinge acele principii comune care sunt incompatibile cu exigentele comunitare. oficiile si agentiile Uniunii Are competenta de a judeca trimiteri preliminare si Tribunalul in domenii specifice stabilite de Statut Obiectul trimiterii preliminare este interpretarea dreptului Uniunii sau examinarea validitatii actelor adoptate de institutii. Exista patru categorii de principii de drept: 1. 66.147 Principiile generale de drept reprezinta reguli nescrise. respectiv dreptul derivat. CJ are competenta de a interpreta tratatele. Sunt excluse din competenta de examinare de validitate a CJ. Principiile generale de drept international public nu sunt compatibile cu structura si exigentele sistemului comunitar. Ex: principiul general al securitatii juridice.

politica mediului.227-230 Modalitatea de vot.Drepturile fundamentale si proprii dreptului Uniunii. in ordine alfabetica. au transferat mai multe subiecte majoritatii calificate.Principiul suprematiei.majoritate simpla (50%+1) care presupune ca fiecare stat are un vot. Consiliul hotaraste cu majoritate simpla in chestiunile de procedura. Principiile proprii dreptului Uniunii stau la baza functionarii Uniunii si privesc cetatenii acesteia. Votul in Consiliu es exprima de reprezentantul fiecarui stat. sunt alesi dintre persoanele care prezinta toate garantiile de independenta si care au capacitatea ceruta pt exercitarea unor inalte functii jurisdictionale. se prezinta ca o exceptie. in privinta solicitarii si primirii de catre acestea a tuturor informatiilor necesare. Deliberarile sunt incheiate daca se intrunesc cel putin 255 de voturi favorabile. .300 Tribunalul cuprinde 27 de judecatori. acorduri intre Uniune si tari terte. unanimitatea fiind ceruta numai pentru luarea deciziilor in probleme de maxima importanta. -unanimitatea inseamna aprobarea hotararii de catre toti membrii. iar aceasta varianta este folosita indeosebi pt subiectele de interes vital pt Uniune: discriminare. in cazul in care trebuie adoptate propuneri ale Comisiei. . Exista trei modalitatii de adoptare a deciziilor: . judecatorii si avocatii generali. dupa consultarea comitetului. Membrii Tribunalului sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre. ajutoare de stat. .Principiul cooperarii loiale. Tratatul de la Lisabona. -majoritatea calificata a devenit regula in adoptarea hotararilor de catre Consiliu si Comisie. statele membre. este cea a majoritatii. Malta. cu posibilitatea realegerii in functie. institutiile Uniunii.4. . .Principii care stau la baza actiunii Uniunii pe scena internationale . In celelate cazuri. Acestea rezulta din curinsul tratatelor: .Principii care guverneaza politica economica si monetara.Principiul egalitatii. penala si politieneasca. cel putin cate un judecator din fiecare stat membru. armonizarea legislatiilor privind impozitul pe cifra de afaceri.Principii care guverneaza politica privind concurenta. prin ridicarea mainii.Principiul trnsparentei.Principii uniforme pe care se intemeiaza politica comerciala comuna. prevederile din tratat sunt prioritare 68. daca tratatele comuntare cuprind prevederi exprese in sensul dorit. . PESC. Modul de luare a deciziilor in cadrul Consiliului p.Principiul democratiei reprezentative. accizele. Franta si Italia. politica transporturilor. Membrii Tribunalului. deliberarile sunt incheiate in cazul in care intrunesc cel putin 255 de voturi exprimate de cel putin 2 treimi dintre membri. capitaluri si plati. Marea Britanie. Astfel cel mai mare nr de voturi (29) il are Germania. Modul de aplicare. la solicitarea de studii si propuneri ale Comisiei pentru realizarea obiectivelor comune. Daca exista prevederi divergente. 69. . cooperare judiciara in materie civila. in urma careia se iau decizii la nivelul Uniunii. . Totusi pentru a se evita blocajulinstitutional intr-o Uniune de 27 de state membre. pentru o perioada de sase ani. Romania ocupa locul 7 cu 14 voturi. la adoptarea statutului comitetelor prevazute de tratate si prin stabilirea de limite si conditii Comisiei. este repartizat intre statele membre. iar cel mai mic nr (3). .Principiile generale de drept au caracter prioritar. 41 . La fiecare trei ani are loc o inlocuire partiala. politici economice si sociale. Componenta organizationala si functionarea Tribunalului p. in functie de numarul de locuitori. politici comerciale comune. Totalul de 345 de voturi.Principiul solidaritatii si al distribuirii echitabile a raspunderii.

Exercitarea competetei legislative a Consiliului. regulamentul de procedura stabileste. membrii Tribunalului pot fi chemati sa exercite functia de avocat general. Tribunalul se poate intruni in sedinta plenara. fara caracter legislativ si cu domeniu de aplicare general. cu mandat de 3 ani. caruia ii fixeaza statutul. Regulamentul de procedura al Tribunalului se supune aprobarii Consiliului. cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Avand in vedere cererea Curtii de Justitie si consultarea cu PE. la recomandarea BCE. 4. cu respectarea procedurilor aplicabile si a principiului proportionalitatii. cu judecator unic sau in Marea Camera. care are rolul de a prezenta in sedinta publica. prin adoptarea unui regulament. initiativa legislativa provine de la un grup de state membre sau de la Parlament. de catre PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu partiviparea PE. Cu exceptia cazului in care Statutul CJUE dispune astfel. presedintii camerelor. este conditionata de punctele de vedere ale Parlamentului European. 72. care completeaza sau modifica anumite elemente neesentiale ale unui act legislativ. Functia Legislativa a Consiliului p. institutiile aleg de la un caz la altul. la conducerea careia Tribunalul numeste grefierul. Se examineaza in prealabil aceste proiecte prezentand orientari. In acest ultim caz. Principii aplicate de Curtea de Justitie de la Luxemburg si forta lor juridica p. decizii). Comisiei sau a altor institutii ale Uniunii. dupa care este trevut pe ordinea de zi a Consiliului. Consiliul a fixat categoriile de actiune care intra in competenta Tribunalului: 42 . Competentele Tribunalului p. Competenta legislativa a Consiliului este pusa in lumina in cel mai evident mod prin intermediul: -procedurii legislative ordinare (codeciziei). proiectul de act normativ se trimite spre dezbatere si negociere. Atunci cand. prin adoptarea de catre PE si Consiliu a unui regulament. optiuni sau sugestii de solutii. pentru a-l asista in indeplinirea misiunii sale. pentru o perioada de 3 ani.In anumite cazuri. directive sau decizii. -procedurii legislative speciale. Independenta Tribunalului este garantata de existenta unei grefe distincte.231-232 Functia legislativa a Consiliului este exercitata in diverse modalitati: 1. hotarand cu majoritate simpla. cu deplina impartialitate si in deplina independenta. sub forma avizelor sau propunerilor. stabindu-se in acord cu Curtea de Justitie. 2. Consiliul. 3. Consiliul adopta un act de natura determinata numai atunci cand acet lucru este expres prevazut de tratat (directive.301-303 Competenta materiala a Tribunalului este o competenta de atribuire. Consiliul se intruneste in sedinta publica si delibereaza votand un proiect de act legislativ. Tribunalul se intuneste in camere compuse din trei sau cinci judecatori. Procedura. poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pe care acesta le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune si sa ii prezinte orice propuneri corespunzatoare. directive sau decizii la propunerea Comisiei. 70. Consiliul poate delega Comisiei competenta de a adopta noi reglementari intr-un domeniu.151-157 (6 pg) VEZI MANUAL 71. concluziile motivate cu privire la anumite cauze inaintea Tribunalului. care isi aleg dintre ei. solicitarea Curtii de Justitie sau a Bancii europene de Investitii. Judecatorul desemneaza dintre ei pe presedintele Tribunalului. dispozitiile TFUE referitoare la Curtea de Justitie sunt aplicabile si Tribunalului.Potrivir regulamentului de procedura al Consiliului. In cazul in care tratatele nu prevad tipul actului care trebuie adoptat. dupa ce acesta este analizat de catre comitete si grupurile de lucru.

sunt transferate Tribunalului. In concluzie.158 de Comunitati cu state terte sau organizatii Acordurile incheiate de catre Comunitati in cadrul competentelor externe. 43 . in anexa carora acestea sunt reproduse. dar acestea s-au integrat in ordinea juridica comunitara. cand decizia de constituire a camerei prevede acest lucru. -TPI este si instanta de apel in privinta deciziilor camerelor jurisdictionale. Deciziile camerelor jurisdictionale pot face obiectul unui recurs limitat la probleme de drept sau. Tratatul de la Nisa. inclusiv in baza unei clauze compromisorii. Transferul poate fi extins in viitor la toate celelalte actiuni directe. Aceste au meritul de a lega institutiile comunitare si statele membre. -actiunile in anulare formulate impotriva unei institutii a Comunitatii de catre persoanele fizice sau juridice si actiunea in carenta referitoare la punerea in aplicare a regulilor de concurenta aplicabile intreprinderilor. adica la cele care sunt introduse de catre statele membre si de catre institutii. Acordurile incheiate de Uniune sunt obligatorii pentru institutiile Uniunii si pentru statele membre. daca autorizatia de incheiere este data prin intermediul regulamentului. 3. -Tribunalul are competenta sa judece in prima instanta actiunile in anulare. Daca autorizatia de incheiere se acorda pe calea deciziei. introduse de catre persoane fizice sau juridice in baza prevederilor celor trei tratate. denumite cauze de personal. nu numai ca le obliga pe plan international. al unui drept de apel ce poarta si asupra problemelor de fapt. 73. toate actiunile formulate de catre persoanele fizice sau juridice. in carenta. Aceste actiuni sunt urmatoarele: -litigiile intre Comunitati si agentii lor. in repararea prejudiciilor nascute in temeiul unei clauze compromisorii si litigiile intre Uniune si agentii si functionarii sai. este decis transferul numai a actiunilor ce necesita timp indelungat de solutionare si pentru care se cer in mod frecvent examinarea faptelor complexe. deoarece Tratatul nu mai rezerva Curtii decat trimiterile preliminare. inclusiv actiunea in raspundere. din categoria actiunilor in anulare si in carenta. Initial. 2. extinde competenta Tribunalului pentru a examina chestiunile preliminare in materii specifice determinate prin statut. la Tribunalul de Prima Instanta. Consiliul a transferat in competenta Tribunalului actiunile in anulare. in carenta si in raspundere.1. Comunitatea nu are competenta absoluta in privinta incheierii acestor acorduri. -Tribunalul mai poate judeca si actiunile in raspundere. oficii sau agentii si functionaii acestora. Pentru incheierea acestor acorduri. incheierea acordului nu are loc inainte ca institutia Consiliului sa fi decis publicarea. Consiliul a utilizat in practica deciziile si regulamentele. Ulterior. publicarea acordului se realizeaza intotdeauna inaintea incheierii acordului. Referitor la publicarea acordurilor externe. litigiile dintre orice organe. ci o imparte cu statele membre. Acorduri incheiate internationale p. Alte competente ale Tribunalului : -deciziile Tribunalului de Prima Instanta pronuntate asupra chestiunilor preliminare. care urmaresc repararea pagubelor cauzate de o institutie comunitara printr-o actiune sau inactiune ce fac obiectul unei actiuni in anulare sau in carenta introduse de acelasi reclamant. acele actiuni introduse de persoanele fizice sau juridice. Tribunalul este competent sa judece in prima instanta. Prin urmare. au fost preluate de Uniune si au devenit izvoare de drept.

Aceste tribunale specializate functioneaza pe langa Tribunal. in camera alcatuita din 5 judecatori . data la care trebuia publicat si in Jurnalul Oficial. la propunerea comisiei. este alcatuit din 7 persoane selectate dintre fostii membrii ai Curtii de Justitie si ai Tribunalului si dintre juristi recunoscuti pt competentele lor. Componenta. Tribunalul anuleaza decizia TPFUE si se pronunta el insusi asupra litigiului.Acordul. Aceste doua institutii adopta de comun acord. Deciziile pronuntate de TPFUE pot fi atacate in recurs la Tribunal.TPFUE este sprijinit de serviciile din cadrul Curtii de Justitie si Tribunalului. fiind un act al unei institutii comunitare. Consiliul. Parlamentul European are rol hotarator. cu posibilitatea de reinnoire. la inceputul unui exercitiu bugetar. Competenta TPFUE. la propunerea Comisiei si dupa consultarea PE si a Curtii de Conturi. in functie de dispozitiile regulamentului adoptat. respectiv Consiliu. Un astfel de tribunal specializat este Tribunalul Functiei Publice a UE (TFPUE) Componenta TFPUE. Acestia sunt alesi de Consiliu.Tribunalul este alcatuit din 7 judecatori. se pun la dispozitia Comisiei si defineste si masurile care trebuie aplicate pentru a raspunde necesitatilor trezoreriei. De asemenea.Tribunalele specializate sunt competente sa judece in prima instanta anumite categorii de actiuni in materii speciale. devenea parte integranta a ordinii juridice comunitare de la data intrarii sale in vigoare. aproband sau respingand proiectul de buget comun. bugetul nu a fost inca adoptat definitiv. Deciziile tribunalelor specializate pot face obiectul unui recurs la Tribunal. In anumite situatii. Consiliul asigura o componenta cat mai echilibrata a TPFUE pe criteriu geografic si a sistemelor juridice nationale reprezentate. poate autoriza cheltuieli care depasesc doisprezecimea prevazuta in conformitate cu dispozitiile regulamentului adoptat. 75. in limita unei doisprezecimi din creditele deschise in capitolul corespunzator din bugetul exercitiului precedent. stabileste metodele si procedura prin care veniturile bugetare prevazute de regimul resurselor proprii ale Uniunii. Competenta. Functionarea TPFUE. oficii sau agentii si functionarea acestora. Functia bugetara a Consiliului – 232 Functia bugetara a Consiliului este exercitata impreuna cu Parlamentul European. care hotarasc in conformitate cu procedura legislativa ordinara. Atunci cand recursul este intemeiat. La numirea judecatorilor. Tribunalele specializate – 303 Constituirea. 44 . Consiliul adopta pozitia sa asupra proiectului de buget si o transmite Parlamentului European pana la data de 1 octombrie a anului care preceda anul executiei bugetare. judecarea cazurilor se face in sedinta plenara.Tribunalele specializate sunt infiintate de catre Parlamentul European si Consiliu.Membrii tribunalului specializat sunt alesi dintre persoanele care ofera deplina garantii de independenta si are au caacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. care hotaraste in unanimitate. in masura in care priveste Comunitatea.TPFUE exercita in prima instanta litigiile dintre Uniune si functionarii acesteia si litigiile dintre organe. se alege un presedinte al TPFUE. Mandatul judecatorilor este de 6 ani. Consiliul. 74. cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitole. acest nr putand fi marit de Consiliu la cererea Curtii de Justitie. bugetul anual al Uniunii.Tribunalul judeca in camere formate din 3 judecatori. Tribunalele specializate isi stabilesc regulamentul de procedura in acord cu Curtea de Justitie si aprobat de Consiliu. cu mandat de 3 ani si posibilitatea de a fi reales. limitat la chestiuni de drept sau de fapt. In cazul in care. Dintre persoanele selectate. Comitetul consultat de Consiliu in vederea numirii judecatorilor.

izvoare de drept. sportul. neexcluzandu-se in anumite cazuri si interventia actelor obligatorii. 77. in principal pe baza deliberarilor. In acest scop. -initiative pentru asigurarea coordonarii politicilor sociale ale statelor membre. recomandarilor. actiunea de sprijinire. Actele adoptate de organele instituite prin aceste acorduri au fost reproduse in anexele regulamentelor comunitare. consiliu de ascociere etc. fiind prin urmare considerate izvoare de drept comunitar.Tribunalul este alcatuit din 7 judecatori.) nu constituie cu siguranta institutii ale Comunitatii. Consiliul publica anual o recomandare asupra liniilor directoare generale ale politicilor economice ale statelor membre. Astfel de organe create (ex. dar Curtea a aratat. cultura. Comisia mixta. acest nr putand fi marit de Consiliu la cererea Curtii de Justitie. ea si-a extins competenta si la masurile adoptate de catre organele instituite prin aceste conventii. referitor la deciziile Consiliului de asociere CE-Turcia. sau nu. industria. fie ca au. rezulta ca si ele fac parte integranta din aceasta ordine. Consiliul asigura o componenta cat mai echilibrata a TPFUE pe criteriu geografic si a 45 . in prezent pe langa Tribunal.renuntandu-se la denumirea de camera jurisdictionala. La numirea judecatorilor. Actele unilaterale adoptate de organele instituite de anumite acorduri externe ale Comunitatilor . De asemenea. Coordonarea politicilor ec se realizeaza. studiilor. De aceea. Consiliul adopta masuri si orientari generale ale acestor politici. privesc urmatoarele domenii: protectia si imbunatatirea sanatatii umane. turismul. deciziile organelor instituite prin acordurile externe sau prin organizatiile internationale la care Comunitatile Europene au aderat. ca tinand cont de legatura directa pe care actele acestuia le prezinta cu un acord care face parte din ordinea juridica comunitara. urmand a fi publicate. prin definirea orientarilor acestor politici. Curtea de Justitie nu a avut nicio obiectie in a considera ca astfel de acte normative fac parte integranta din ordinea juridica comunitara. Prin urmare. In cadrul acestei atributii. anexa a Tratatului de la Nisa. prevede ca statele membre isi coordoneaza politicile in cadrul Uniunii. din momentul intrarii lor in vigoare. Tribunalul Functiei Publice a UE – 304 Ca urmare a Declaratiei. Fiind o chestiune de interes comun. constituind prin urmare. Masurile ce se adopta privesc: -coordonarea politicilor de ocupare a fortei de munca ale statelor membre.159-160 Uniunea a incheiat numeroase acorduri sau conventii externe cu state terte. care instituie organe si carora le-a fost conferita puterea de a adopta acte obligatorii unilaterale.76. Componenta TFPUE. fac parte din ordinea juridica comunitara. fara sa se fi prevazut posibilitatea ratificarii sau aprobarii pentru a fi obligatorii pt parti. cu posibilitatea de reinnoire. in vederea apropierii punctelor de vedere ale statelor membre. educatia. referitoare la articolul ce avea in vedere camerele jurisdictionale. Consiliul are misiunea generala de a realiza o coordonare intre statele membre si Uniune. consultarilor. a fost adoptata o decizie de instituire a Tribunalului Functiei Publice. hotarand in unanimitate. Mandatul judecatorilor este de 6 ani. protectia civila si cooperarea administrativa. caracter obligatoriu. Functia ce definește politicile si coordonarea – 233 Politica externa si de securitate comuna (PESC) este definita de Consiliul European si de Consiliu. 78. Acesta a fost conceput de a fi organizat pe langa Tribunalul de Prima Instanta. In mod expres TPFUE. coordonare sau completare a actiunii statelor membre de catre Uniune.

statele membre erau legate prin angajamente ce decurgeau din acest acord. La data incheierii Tratatului CEE. bazat pe succesiune. nu sunt afectate de dispozitiile Tratatelor. Dintre persoanele selectate. In masura in care acordurile externe “leaga institutiile”. evitand sa se pronunte daca Uniunea este legata printr-un acord. in camera alcatuita din 5 judecatori . Curtea de Justitie a acceptat sa interpreteze angajamentele care decurg din acordurile multilaterale incheiate intre statele membre la care Comunitatea nu este parte. dar care au fost incheiate de statele lor membre.234. Curtea a decis ca acestea trebuie respectate ca atare. Uniunea s-a substituit statelor membre in privinta angajamentelor nascute. reprezentand prin urmare. judecarea cazurilor se face in sedinta plenara. Competenta TPFUE. pe de o parte si unul. ca orice act al acesteia. Drepturile si obligatiile izvorate din asemenea acorduri incheiate intre unul sau mai multe state membre. 80. chiar ratificat de toate statele membre.sistemelor juridice nationale reprezentate. Curtea. Comitetul consultat de Consiliu in vederea numirii judecatorilor. Competenta Consiliului de a adopta acte fara caracter legislativ . izvoare de drept. in ordinea juridica comunitara. Deciziile pronuntate de TPFUE pot fi atacate in recurs la Tribunal. 79. pe langa functia legislativa analizata. argumentul determinant fiind transferul de la statele membre catre Uniune a competentelor precedent exercitate de catre ele in domenii acoperite prin tratat. Pentru anumite acorduri. Locul acordurilor externe in ordinea juridica a UE Acordurile internationale incheiate de Uniune se incadreaza. in grija de a proteja ordinea juridica a Uniunii nu a generalizat rationamentul referitor la GATT. pe de alta parte. sau mai multe state terte. Acordurile incheiate de statele membre cu state terte si locul acordurilor externe in ordinea juridica a UE . -activitatile fara caracter legislativ. In anumite situatii.5 Consiliul dispune de competenta decizionala si prin adoptarea de acte fara caracter legisltiv (cu exceptia adoptarii actelor de executare).Competenta decizionala a Consiliului priveste. 46 . care obliga Uniunea. este alcatuit din 7 persoane selectate dintre fostii membrii ai Curtii de Justitie si ai Tribunalului si dintre juristi recunoscuti pt competentele lor. se alege un presedinte al TPFUE. Tribunalul anuleaza decizia TPFUE si se pronunta el insusi asupra litigiului.161-2 Acordurile incheiate de statele membre cu state terte Curtea de Justitie nu a exclus posibilitatea ca structurile comunitare si ulterior Uniunea sa fie legate prin acorduri la care ele nu sunt parti. cu toate ca acordul nu este considerat izvor al Uniunii.TPFUE exercita in prima instanta litigiile dintre Uniune si functionarii acesteia si litigiile dintre organe. cu mandat de 3 ani si posibilitatea de a fi reales.Tribunalul judeca in camere formate din 3 judecatori. Se considera ca aceste acorduri internationale au valoare normativa inferioara dreptului primar si principiilor generale ale dreptului si superioara dreptului derivat si acordurilor dintre statele membre si statele terte. Cu toate acestea. Cu toate acestea.TPFUE este sprijinit de serviciile din cadrul Curtii de Justitie si Tribunalului. au fost luate masuri pentru indepartarea incompatibilitatilor. ordinea de zi a Consiliului are doua parti consacrate deliberarilor: -privind actele legislative. Atunci cand recursul este intemeiat. Astfel. si competenta de a adopta acte fara caracter legilativ. subpct 4. Functionarea TPFUE. dar care o leaga prin efect de succesiune. ceea ce antreneaza prioritatea lor asupra dreptului derivat. oficii sau agentii si functionarea acestora. Un exemplu elocvent este ipoteza GATT-ului. deoarece putea afecta acest drept.

prin intermediul unor regulamente. cu pos de reinnoire. . dupa consultarea PE sau a altor institutii sau organisme. -desemneaza agentul responsabil sa reprezinte Curtea in litigiile in care aceasta este implicata. -asigura buna desfasurare a dezbaterilor si aplicarea de deciziilor Curtii. spre exemplu Curtea de Conturi. ca regula. acte administrative sau bugetare. fie ca au sau nu caracter legislativ. Membrii Curtii de Conturi desemneaza dintre ei presedintele pe o perioada de 3 ani. De asemenea fara caracter legislativ sunt masuri interne. rezolutii. Mandatul lor este de 6 ani.isi exercita functiiile in deplina independenta. Curtea de Conturi este compusa din cate un resortisant din fiecare stat membru . in cadrul politicii economice.nu accepta instructiuni de la vreun guvern. dupa caz. securitate si justitie. pune in aplicare printr-o decizie clauza de solidaritate.307-8 Curtea de Conturi este organizata si functioneaza ca un organ colegial.au obligatia ca pe durata mandatului lor. Actele de punere in aplicare nu au caracter legislativ. Membrii Curtii de Conturi sunt alesi dintre persoanele care fac parte sau au facut parte din institutiile de control extern din tarile lor.prin destituire sau decadere din drepturi (pensie sau alte avantaje). -reprezinta Curtea in relatiile externe si in relatiile cu autoritatea care acorda descarcarea de gestiune cu celelalte institutii europene. -la angajarea in functie. Componenta si organizarea Curții de Conturi . . Consiliul. Consiliul adopta deciziile necesare pt punerea in aplicare a PESC. Alte cazuri speciale in care Consiliul are competenta de executare sunt in cadrul Spatiului de libertate. actioneaza pe baza unor propuneri sau recomandari ale Comisiei si.Activitatile fara caracter legislativ privesc adoptarea de acte care sunt obligatorii dpdv juridic in sau pt statele membre. BCE. cuprinzand membrii si presedintele acesteia. in interesul Uniunii. se angajeaza solemn sa respecte pe durata mandatului si dupa incheierea acestuia. iar Curtea numeste dintre membrii sai. cu pos de reinnoire.demisie voluntara. recomandari. Camerele adopta rapoarte si avize si executa sarcinile de pregatire aferente documentelor care fac obiectul adoptarii de catre Curte. Comitetele executa sarcinile de pregatire a anumitor documente prevazute de regulament.Prin reinnoire sau deces. Fiecare stat membru propune o lista de membrii. . in realizarea indatoririlor lor. camere si comitete. obligatia de a manifesta onestitate si prudenta in acceptarea anumitor functii si avantaje dupa incetarea functiei lor. directive si decizii. Astfel PESC este definita si pusa in aplicare de Consiliul European. in special. corespunzator structurii organizatorice a Curtii. care este adoptata de Consiliu. sa nu exercite nicio alta activitate profesionala. Membrii formeaza. In luarea deciziilor sale. Functia membrilor Curtii de Conturi inceteaza: . aceste acte confera Consiliului competente de executare. obligatiile care rezulta din mandat si. Presedintele Curtii are urmatoarele atributii: -convoaca si prezideaza sedinta Curtii. 81. Comitetul Economic si social. dupa consultarea PE. . In cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatrii dpdv juridic al Uniunii. Membrii Curtii de Conturi: . Ei trebuie sa ofere toate garantiile de independenta. 47 . domeniul politicii privind concurenta. In acest sens. un secretar general. in cazuri speciale si temeinic justificate. acte privind relatiile interinstitutionale sau internationale sau acte neobligatorii: concluzii. ori care au calificare speciala pt aceasta functie. al carui mandat este de sase ani cu posibilitate de a fi reinnoit. in urma unei alegeri prin vot secret. in cadrul ajutarelor de stat. remunerata sau nu.

in conformitate cu jurisprudenta constanta a UE. acorduri de instituire a unui cadru institutional specific prin organizarea procedurilor de cooperare. cu exceptia PESC.Secretarul general este responsabil cu secretariatul Curtii. precum si in procedura de retragere a unui stat membru din Uniune. -are competenta sa adopte. servicii sociale. Consiliul adopta o recomandare care stabileste orientarile generale. Consiliul adopta decizia privind incheierea acordului: a. Jurisprudenta Uniunii a fost considerata izvor de drept si datorita lipsei de reglementare sau a reglementarii lacunare a tratatelor. In sistemul juridic continental. In Tratatul de la Lisabona se prevede ca. Consiliul autorizeaza inceperea negocierilor. in conditiile jurisprudentei anterioare. recurgand la concepte cu contur neclar in reglementarea politicilor sale. 82. completarile si precizarile facute de Curtea de Justitie cu ocazia diverselor sale hotarari si jurisprudenta acesteia. Competenta Consiliului de a incheia acorduri internationale (sub 7-13) . in decizia de primire de noi membri in Uniune. acorduri care au implicatii bugetare importante pt Uniune. stabilesc intr-un mod foarte general obiectivele. Consiliul incheie acorduri formale. se considera ca jurisprudenta Curtii de Justitie reprezinta un izvor esential de drept. -are rol decisiv in procesul de modificare a tratatelor. Aspectele concrete au fost definite in jurisprudenta Curtii de Justitie. Prin urmare. -incheie acorduri intre Uniune si tari terte sau organizatii internationale. tratatele si legislatia adoptata de Uniune pe baza tratatelor. -In domeniul educatie. privind un sistem al cursului de schimb al monedei euro in raport cu monedele statelor terte. gestionarea personalului si administrarea Curtii. . Rolul jurisprudentei este acela de a interpreta si aplica legea. Si Tratatul de la Roma si cel de la Lisabona.izvor de drept al UE – 163 Jurisprudenta este alcatuita din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instantele de toate gradele. formare profesionala si tineret. acord privind aderarea Uniunii la Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. autorizeaza semnarea si incheie acorduri.In domeniul politicii economice si monetare. jurisprudenta nu este acceptata ca izvor de drept.dupa aprobarea PE in cazuri de acorduri de asociere. de educatie si sanatate.dupa consultarea PE in alte cazuri De asemenea. Consiliul adopta recomandari si actiuni de incurajare. In practica se constata ca de multe ori instantele de judecata ajung la solutii unitare in interpretarea si aplicarea unui text de lege. cazurilor concrete. insa. au prioritate in raport cu dreptul statelor membre. este cu atat mai necesara. In cadrul actiunii externe a Uniunii. b. Consiliul incheie acorduri internationale: -in cadrul politicii comerciale comune adopta acorduri in domeniul comertului cu servicii cultural si audiovizuale. 83. prin secretarul sau general. Interpretarea dreptului. sa modifice clauzele de salvgardare. cu cat legea este mai generala si prezinta mai multe lacune. acordurile in domeniile in care se aplica procedura legislativa ordinara sau speciala. adopta directive de negociere. Jurisprudenta curții de justitie de la luxembourg . 48 . au fost preluate de Uniune prin succesiune. Astfel Consiliul indeplineste o functie de reprezentare in numele Uniunii. Din aceasta perspectiva. Hotararile judecatoresti nu sunt obligatorii pentru cauzele ce survin in viitor.235-8 Consiliul are dreptul sa adreseze recomandari statelor membre. CONSILIUL -are calitatea de depozitar al acordurilor incheiate. sa revoce.

Functionarea Curții de Conturi a UE – 309 Curte stabileste calendarul provizoriu al sedintelor sale o data pe an. -rolul activ al parlamentelor nationale in functionarea Uniunii. -relatia dintre UE si statele membre este guvernata de principiul cooperarii loiale. in cazul altor acte. -Uniunea se intemeiaza pe valorile care sunt comune statelor membre.Cu majoritatea voturilor membrilor prezenti la sedinta Curtii. cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii contrare in normele de aplicare. . Regulile cu privire la transmiterea si publicarea acestora sunt stabilite de normele de plicare fixate de Curte. la fiecare sedinta intocmindu-se un proces verbal. Deciziile Curtii se adopta: . inaintea sfarsitului anului precedent.-are competente in ceea ce priveste organizarea sa interna si in privinta indemnizatiilor ce se cuvin unora dintre presedintii si membrii din alte institutii ale Uniunii. promovarea coeziunii economice. se elaboreaza in toate limbile oficiale ale UE. Camerele adopta decizii cu majoritatea membrilor care le compun. avizele. ele au caracter inchis. Preambulul pune in lumina mostenirea culturala. Deciziile se adopta de catre Curte: . avizelor si a declaratiei de asigurare a veridicitatii conturilor. votul presedintelui este decisiv. -drepturile omului si libertatile fundamentale. egalitatea si statul de drept. promovarea pacii.Cu majoritatea voturilor membrilor care o compun. -obiectivele Uniunii. Tratatul Lisabona de modificare a Tratatului privind UE(TUE) – 33-38 (5 pg) Conform tr de la Lisabona. Curtea poate organiza sedinte suplimentare. dupa examinarea prealabila a acestora in cadrul unei camere sau al unui comitet.Prin procedura scrisa Sedintele Curtii nu sunt publice. speciale. a caror ordine de zi este intocmita de catre presedinte. -delimitarea competentelor UE. 85. cu exceptia cazurilor in care Curtea stabileste altfel. succedand. -dezvoltarea relatiilor cu tarile invecinate. Aceste sedinte sunt prezidate de presedinte. Titlul 1 „Dispozitii generale”.o. . precum si libertatea. -adopta decizia prin care autorizeaza o forma de cooperare consolidata. cuprinde dispozitii referitoare la: -temeiul juridic al Uniunii. ca izvor al dezvoltarii valorilor universale ce consta in drepturile inviolabile si inalienabile ale persoanei. uniune economica si monetara. TUE cuprinde un Preambul si 6 Titluri. 49 . Toti membrii Curtii pot participa la sedintele unei camere. sociale si teritoriale. La intiativa presedintelui sau la cererea a cel putin un sfert dintre membrii sai. 84. solidaritatea intre statele membre. declaratiile de asigurare si alte documente care fac obiectul publicarii. Curtea isi adopta deciziile in colegiu. Titlul 2 „Dispozitii privind principiile democratice”: -cetatenia Uniunii. dar pot vota doar in cadrul camerei din care fac parte. -Uniunea instituie o piata interna. in cazul adoptarii rapoartelor anuale. a valorilor sale si bunastarea popoarelor. In caz de egalitate a voturilor. Comitetele adopta decizii in conditiile aceleiasi proceduri pt adoptarea deciziilor de catre camere. observatiile. Numarul necesar pentru deliberare este stabilit la doua treimi din membrii Curtii.In sedinta. UE dobandeste personalitate juridica si substituie Comunitatea Europeana. Rapoartele. religioasa si umanista a Europei.

.Banca Centrala Europeana dobandeste statutul de institutie a UE si avand personalitate juridica. capitole referitoare la cooperarea judiciara in materie civila si in materie penala.Consiliul European: alegerea presedintelui cu majoritate calificata.Tribunalul si tribunalele specializate.adopta deciziile de stabilire a normelor privind protectia persoanelor. . pe 2 ani si jumatate. 750 membrii alesi reprezntativ. fara caracter legislativ. in care Consiliul impreuna cu PE adopta majoritatea masurilor cu caracter legislativ. 6. pot recurge la institutiile acesteia. pe baza orientarilor generale stabilite de Consiliul European.adopta deciziile necesare in cazul in care o situatie internationala impune o actiune cu caracter operativ din partea Uniunii. 4. 50 . Competenta consiliului in domeniul PESC si in domeniul spatiu de libertate securitate.Titlul 3 „Dispozitii privind institutiile”: 1. Titlul 6: Uniunea are personalitate juridica. alege presedintele Comisiei. -rolul Consiliului European si al Consiliului.elaboreaza PESC si adopta deciziile necesare pentru definirea si implementarea PESC. securitate si justitie” care cuprinde in principal.Curtea de Conturi. -obiectivele Uniunii (politici comune). .numeste un reprezentant social. 86. in situatii speciale.adopta decizia prin care stabileste organizarea si funct serviciului european pt actiune externa.autorizeaza Comitetul Politic si de Securitate.Comisia Europeana: se reduce nr de comisari europeni de la 27 la doua treimi din nr statelor membre. -domeniile politicii externe si securitatii UE.poate fi convocat in reuniune extraordinara in cazul in care se impune o decizie rapida.Curtea de Justitie cuprinde Curtea de Justitie. In acest domeniu. justitie .238-9 Consiliul are competente in domeniul Politica Externa si de Securitate Comuna. 7.adopta o decizie care stabileste procedurile de acces raid la bugetul Uniunii. Titlul 5 „Dispozitii generale privind actiunea externa a UE si Dispozitii speciale privind politica externa si de securitate comuna”: -principiile ce stau la baza actiunii externe a UE. Obiectivul Uniunii este sa ofere cetatenilor un “Spatiu de libertate. Titlul 4 „Dispozitii privind formele de cooperare consolidata” : -statele membre care doresc sa stabileasca intre ele o forma de cooperare consolidata in cadrul competentelor neexclusive ale UE.(fata de 6 luni in tr de la Lisabona) 3. dupa cum urmeaza: . . urmand ca tarile sa fie reprezentate printr-un sistem de rotatie. -politica de securitate si aparare comuna(PSAC).Consiliul Uniunii Europene: se extind domeniile in care deciziile se adopta de catre Consiliu cu majoritate calificata.PESC este definita si pusa in aplicare de Consiliu si de catre Consiliul European. 2. cu posib de reinnoire. 5. sistemul de presedintie este rotativ. este singura banca abilitate sa emita moneda euro. Consiliul stabileste prin decizie cooperarea structurata permanenta a statelor membre. . . . . sistemul de vot este simplificat. ca intr-o situatie de criza sa ia deciziile corespunzatoare. Politica de securitate si aparare (PSAC) este parte integranta a PESC.Parlamentul European: este implicat in procesul legislativ si in exercitarea functiilor bugetare si de control politic si consultative. in special decizionale.

Uniunea Europeana dobandeste prin succesiune personalitate juridica. castigand drepturi ca cel de membru al unei organizatii si dreptul de reprezentare. intra in misiunea EUROJUST a carei structura.Activitatea de coordonare si cooperare dintre autoritatile nationale de cercetare si urmarire penala in legatura cu formele grave de criminalitate care afecteaza 2 sau mai multe state membre. -in materia cooperarii pt dezvoltare. -relatiile Uniunii cu organizatiile internationale. 88. -clauza de solidaritate. . -in PESC sunt incluse toate domeniile politicii externe. prin actiunea externa a Uniunii si prin evolutia Consiliului european la calitatea de institutie a UE. Condițiile pe care tb sa le indeplineasca un stat in vederea aderarii la UE . -in domeniul acordurilor internationale.66-70 Procedura unica de aderare la UE precizeaza: -orice stat european care respecta valorile si principiile Uniunii si care se angajeaza sa le promoveze. Uniunea Europeana potrivit tr Lisabona – 62-65 Prin tratatul de la Lisabona. -in domeniul relatiilor Uniunii cu organizatiile internationale si cu tarile terte si delegatii ale Uniunii. -in materie de politica comerciala comuna. UE dezvolta relatii si construieste parteneriate cu tarile terte si cu organizatii si asigura un inalt nivel de cooperare in toate domeniile relatiilor internationale. -masuri restrictive. -in domeniul punerii in aplicare a clauzei de solidaritate. -este instituita Comunitatea Europeana. aceasta incluzand si PSAC-Politica de Securitate si Aparare Comuna. -Consiliul se pronunta in unanimitate dupa consultarea Comisiei si dupa aprobarea PE. Prin functia de Inalt Reprezentant al UE. Uniunea adera la Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. -acorduri internationale. prin calitatea sa de subiect de drept pe scena internationala. De asemenea cooperarea politieneasca se desfasoara sub autoritatea EUROPOL. iar cele existente sunt largite si consolidate. -PE si parlamentele nationale sunt informate cu privire la aceasta cerere. Prin tratatul de reforma: . poate solicita sa devina membru al UE adresand o cerere Consiliului. care se pronunta cu majoritatea membrilor din care este constituit. Competente UE in activitatile externe: -in materie de PESC. actiunile externe vor fi mai bine coordonate.UE dobandeste un statut juridic nou. -pilonul de „cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala” este restructurat in cadrul „politicilor si actiunilor interne ale Uniunii” In cadrul actiunii externe a Uniunii sunt incluse si: -politica comerciala comuna.UE dobandeste competente noi. a carei structura. 51 . functionare si atributii sunt hotarate de PE si Consiliu. cu tarile terte si cu delegatii ale Uniunii. -cooperarea cu tarile terte si ajutorul umanitar. -in domeniul masurilor restrictive adoptate de Consiliu. prin faptul unei reale reprezentari a Uniunii in relatiile cu cu state terte sau cu organizatii internationale. 87. functionare si atributii sunt hotarate de PE si Consiliu.

si care vizeaza direct cetatenii Uniunii: -principiul egalitatii cetatenilor UE. Tratatul inceteaza sa-si produca efectele asupra statului in cauza de la data intrarii in vigoare a acordului de retragere. Etape ale aderarii: -etapa pregatitoare in care se incheie acorduri europene de asociere. ec de piata functionala. cetatenii Uniunii au urmat prerogative: -orice cetatean are dreptul de a participa la viata democratica a Uniunii. nu unii cu drepturi depline si altii cu drepturi restranse. Tarile candidate la procesul de integrare europeana se numesc tari asociate. 90. pentru a crea o asociere caracterizata de drepturi si obligatii reciproce. Franta-6 luni). Prin tratatul de la Lisabona se consacra statutul de membru pur si simplu. cu drepturi si obligatii. ca o etapa pregatitoare pt aderare la Uniune si ca urmare a trecerii tarilor din Europa Centrala si de Est la economia de piata. sau in lipsa acestuia in doi ani.76-80 In „Dispozitiile privind drepturile democratice” sunt enuntate principiile pe care Uniunea le respecta si pe care se intemeiaza. -acordul se incheie de catre un Consiliu in numele Uniunii. urmand ca daca nu le aplica. sa aiba capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru UE. care hotaraste cu majoritate calificata. Cetatenia UE pv tr lisabona pv dispozitiei asupra UE si TFUE. 52 . -acordul trebuie ratificat de catre toate statele contractante in conformitate cu normele lor constitutionale. beneficiind de un tratament privilegiat (suport financiar) 89. dupa aprobarea PE. -criteriu tehnic: adaptare a tratatelor institutive si acceptarea aquis-ului comunitar. -principiul democratiei reprezentative: cetatenii sunt reprezentati direct in PE. prin urmarea urmatoarelor etape ale retragerii: -notificarea intentiei Consiliului european. refuzand sa participe la lucrarile institutiilor comunitare (ex. Cand un stat incalca grav valorile UE(demnitatea umana. -criteriu politic: presupune existenta unei organizari politice liberale (democratie). Conditii pe care un stat candidat trebuie sa le indeplineasca in vederea aderarii: -criteriu teritorial: sa fie stat european. -se urmareste formarea constiintei politice europene si exprimarea vointei cetatenilor Uniunii prin contributia partidelor la nivel european. democratia. respectarea dr omului si a minoritatilor). Astfel de acorduri au fost incheiate cu state. Prin Tratatul de la Lisabona orice stat membru poate hotara sa se retraga din Uniune. Uniunea poate incheia acorduri de asociere cu tari tarte sau organizatii internationale. deoarece acesta poate depune o noua cerere de aderare la UE. fac obiectul unui acord intre statele membre.70-3 Un stat membru al Uniunii poate impiedica functionarea Uniunii practicand ceea ce se numeste „politica scaunului gol”. -uniunea negociaza cu statul respectiv un acord care stabileste conditiile de retragere. -criteriu economic: statele trebuie sa indeplineasca gradual cerintele de dezvoltare ec. Potrivit principiului democratiei reprezentative. Statele membre sunt reprezentate in Consiliul european de sefii lor de state sau de guvern si in Consiliu de guvernele lor. Consiliul sa hotarasca suspendarea anumitor drepturi. -Consiliul European stabileste criterii de indeplinit pt statele respective: institutii stabile.-conditiile si adaptarile impuse de acesta tratatelor pe care se intemeiaza UE. Retragerea statului membru nu este definitiva. libertatea. egalitatea. acesta este audiat. i se ofera anumite recomandari. Apartenenta la UE .

-Secretariatul General.Pentru pregatirea si punerea in aplicare a actiunilor sale si pt realizarea prioritatilor si orientarilor politice definite de catre presedinte. Presedintele Comisiei are un rol determinant: -asigura reprezentarea Curtii. Functionarea Comisiei 245-249 (sunt alte pg. nationalitate. Hotararile Comisiei se iau la propunerea unuia sau mai multor membrii ai sai. Pregatirea si executarea deciziilor Comisiei se concretizeaza in constituirea grupurilor de membri si a cabinetelor care contribuie la coordonarea si pregatirea activitatilor Comisiei. desemnand si presedintii acestora. Componenta Comisiei Europene 240-245 (N-am paginile in carte!) 92. Deciziile Comisiei sunt adoptate: -in sedinta. oficiilor si agentiilor Uniunii. de protectie din partea autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru. -dreptul de a adresa petitii PE. resursele umane si securitatea. -luarea de masuri pt combaterea oricarei discriminari. de a se adresa Ombudsmanului European. Regula este ca institutia Comisiei sa se intalneasa o data pe saptamana. Serviciile Comisiei. stipuleaza: -interzicerea oricaror discriminari exercitata pe motiv de cetatenie. plus cazurile in care este necesar. -la initiativa a cel putin un milion de catateni ai Uniunii. catatenii statelor membre beneficiaza de: -dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre. -desemneaza acei membrii ai Comisiei care il asista in aceasta sarcina.Comisia functioneaza ca organ colectiv. -dreptul de a prezenta o initiativa cetateneasca (cel putin 1 milion cetateni). -prin procedura scrisa. -dreptul de acces la documentele institutiilor. Coordonarea generala a structurilor interne ale Comisiei este asigurata de Secretarul General care se ocupa direct cu pregatirea si tinerea reuniunilor saptamanale ale Comisiei si care raspunde direct in fata presedintelui. 91. -stabileste orintarile politice. o propunere corespunzatoare in materia in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic. Serviciile si directiile generale ale Comisiei care trebuie obligatoriu consultate sunt: -serviciu juridic. -posibilitatea adoptarii de noi norme privind discriminarea. Functionare sau Functii??) Functionarea Comisiei. 53 . -dreptul de a beneficia. -prin procedura de abilitare. sub rezerva principiilor UE. Participarea membrilor este obligatorie. -constituie grupuri de lucru ale membrilor Comisiei. indeplinindu-si misiunea cu respectarea orientarilor politice stabilite de presedintele sau. Comisia va prezenta in limitele atributiilor sale. -prin procedura de delegare. -atribuie membrilor Comisiei domenii de activitate speciale. organelor. religie etc. rasa. -directia generala responsabila cu bugetul. Pe langa obligatiile prevazute in tratate. pe teritoriul unei tari in care statul membru de resedinta nu este reprezentat. Comisia infiinteaza o serie de directii generale. „Nediscriminarea si Cetatenia UE” din Tratatul de Functionare a UE. -dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale si pt PE.-cetatenii au dreptul sa-si faca cunoscute opiniile in toate domeniile UE. sex. Principiul democratiei reprezentative este pus in valoare si prin contributia activa a parlamentelor nationale la buna functionare a Uniunii. prin procedura orala.

pe baza pozițiilor Parlamentului European si a Consiliului. 1 TCE). 314 par 49 TFUE. la un acord asupra unui proiect comun (art. Comisia. . statele membre coopereaza cu Comisia. Comisia propune pana la 1 septembrie al fiecărui an proiectul de buget. Comisia are dreptul sa prezinte un nou proiect de buget. Comisia poate proceda la transferarea de credite fie dintr-un capitol in altul. Comisia participa la toate lucrările comitetului de conciliere si adopta toate inițiativele necesare pentru promovarea aproprierii pozițiilor Parlamentului European si Consiliului. in situația in care proiectul comun este respins. cu excepția BCE. Comisia poate solicita si primi toate informatiile si poate proceda la toate verificarile necesare. In scopul utilizarii creditelor potrivit principiului bunei gestiuni financiare. Dreptul Comisiei de a informa corespunde obligatiei statelor membre de a adopta orice masura pt asigurarea indeplinirii obligatiilor care decurg din tratate sau acte. Competenta Comisiei de a executa bugetul si de a gestiona programele – (mada) 1) Comisia executa bugetul UE. dnd statelor recomandari si avize. Atribuțiile de gardian se traduc prin: -puteri de informare si intervenție. In cadrul bugetului. Potrivit art. Comisia are competenta si de a controla. 322 TFUE. 317 alin. urmarii neindeplinirea legislatiei Uniunii si de a impune legislatia in cauza. Bugetul va fi adoptat de Consiliu împreuna cu Parlamentul European potrivit unei proceduri instituite de art. 94. de către fiecare instituție. 54 . fie dintr-o subdiviziune in alta. in anumite situatii. -puterea de a gestiona clauzele de salvgardare. Garantând interesul Uniunii. state membre si chiar instituții. Competenta Comisiei de a supraveghea aplicarea dreptului UE sub controlul Curtii250 Aceasta atributie definește calitatea Comisiei de a fi gardian al tratatelor. Comisia are dreptul de a gestiona clauzele de salvgardare. hotarand cu majoritate simpla. Acest proiect cuprinde veniturile si cheltuielile estimate. Dupa adoptare. Functiile Comisiei 249 Functiile Comisiei Europene prevad ca aceasta: -ia initiativele corespunzatoare in scopul promovarii interesului general al Uniunii. 314 par. in ultima instanță. 314 par. Comisia are si puterea de preventie. 314 par. -propune spre adoptare actele legislative ale Uniunii.-serviciu responsabil cu combaterea fraudei. de către particulari (persoane fizice sau juridice). Comisia poate modifica proiectul de buget in cursul procedurii pana la convocarea unui comitet de conciliere. in cadrul căreia. masuri derogatorii de la dispozitiile tratatelor. Proiectul de buget are la baza întocmirea înainte de 1 iulie a fiecărui an. La încetarea procedurii menționate. in baza regulamentului elaborat potrivit art. executa bugetul. pe care-l prezintă Parlamentului European si Consiliului. in conformitate cu regulamentele adoptate. in limitele si conditiile stabilite de Consiliu. conform principiului bunei gestiuni financiare (art. a unei situații estimative a cheltuielilor sale pentru exercițiul bugetar următor. care are misiunea de a ajunge. de a o impune. impreuna cu statele membre. Comisia prezinta anual Parlamentului European si Consiliului conturile exercitiului incheiat. -dispune de putere de decizie proprie. Pentru indeplinirea sarcinilor care ii sunt incredintate. adica de a autoriza. cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. Comisia veghează asupra respectării tratatelor si a actelor instituțiilor. Comisia grupează aceste situații intr-un proiect de buget ce poate conține previziuni divergente. 3 si 5 TFUE). 93. presedintele Parlamentului European constata ca bugetul a fost adoptat definitiv (art. 9 TFUE).puteri de control si de urmărire a neîndeplinirii legislației Uniunii si. 2 TFUE. in limita creditelor alocate si in limitele fondurilor alocate.

cercetarea. ajutorul umanitar.Aceasta le comunica si un bilant financiar care descrie activul si pasivul Uniunii (art. astfel: . precum si conformitatea politicilor economice cu orientarile generale.o autoritate de gestionare (autoritate publica sau organism de drept public sau privat national. Cu toate ca fondurile structurale tin de bugetul Uniunii Europene. Comisia incureaza cooperarea dintre statele membre si faciliteaza coordonarea actiunii acestora in toate domeniile politicii sociale.254-256 Pentru asigurarea unei coordonari mai stranse intre politicile economice. . aceasta se exercita cu privire la Fondul Social European instituit in vederea imbunatatirii posibilitatilor de incadrare in munca a lucratorilor pe piata interna si pentru a contribui la ridicarea nivelului de trai al acestora. 96. 1 TFUE). Pentru fiecare program operational. Comisia prezinta rapoarte Consiliului care supravegheaza evolutia economica in fiecare dintre statele membru si in Uniune. in masura in care actul constitutiv nu exclude acest control. oficiu sau agentie infiintata de aceasta. Competenta Comisiei de a executa functii de coordonare.statele si regiunile lor gestioneaza programele. regional sau local desemnat pentru fiecare program operational si insarcinat cu verificarea bunei functionari a sistemului de gestionare si de control).Comisia participa la monitorizarea programelor. ale oricarui organ. In privinta functiei de executare. Referitor la functia de executarea Comisiei. TFUE contine o dispozitie potrivita careia in cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii dpdv juridic ale Uniunii aceste acte confera Comisiei competente de executare.Enumerați atribuțiile curții de conturi a UE .o autoritate de certificare (autoritate sau organism public national. . sanatate publica. regional sau local care gestioneaza programul operational). .310-312   Curtea verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale Uniunii. Comisia actioneaza in stransa legatura cu statele membre prin studii. Consiliul a creat trei tipuri de comitete compuse din experti nationali:comitet consultativ. executarea si adiministrare in cf cu tratatele. dezvoltarea tehnologica si spatiul. angajeaza si plateste cheltuielile certificate si verifica sistemele de constrol instituite. statul membru desemneaza: . avize si prin organizarea de consultari.Comisia negociaza si aproba programele de dezvoltare propuse de catre statele membre si aloca credite. . Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului un raport de evaluare a finantelor Uniunii. In acest scop. Curtea examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune financiara. indistrie. asigura aplicarea acestora si selecteaza proiectele pe care le controleaza si evalueaza. 2) Comisia gestionează programele. De asemenea. cooperarea pt dezvoltare. inclusiv. Pentru a supraveghea modul in care Comisia isi exercita puterea executiva. regional sau local care certifica situatia cheltuielilor si cererile de plata inainte de a fi trimise Comisiei). 95. 55 . de gestiune si de reglementare. 318 alin. modul in care acestea sunt cheltuite se bazeaza pe o impartire a responsabilitatilor intre Comisie si guvernele statelor membre.o autoritate de audit (autoritate sau organism public national.

efectueaza operatiuni de schimb valutar (potrivit art. potrivit art. Curtea are si competenta de a-si stabili regulamentul de procedura. potrivit art. 4 TFUE). 287 alin. 287 alin. Curtea poate imputernici pe unul sau mai multi membri: cu luarea unor masuri de gestionare sau de administrare clar definite. 98. 97.defineste si pune in aplicare politica monetara a Uniunii. rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun (art. 284 par. iar secretarul general exercita competentele cu titlu de ordonator de credite delegat. 2 TFUE). 4 par. 287 alin. Aceasta competenta se mentine si prin Tratatul de la Lisabona. 2 TFUE). membrii Curtii de Conturi exercita competentele de ordonator de credite. referitoare la chestiuni specifice si poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte institutii ale Uniunii (art. 4 par. 3 TFUE. cu efectuarea activitatilor in vederea elaborarii unei decizii ce urmeaza a fi adoptata la o data ulterioara de catre colegiul Curtii. 4 alin. dupa cum urmeaza: . 129 par. emitand la cererea acestora avize consultative si opinii de specialitate. 1 TFUE). Prin TA se largeste rolui Curtii de Conturi prin competenta de a sesiza Curtea de Justitie a UE cu o actiune in anularea actelor adoptate cu incalcarea prerogativelor sale. Presedintele BCE este invitat sa participe la reuniunile Consiliului in cazul in care acesta delibereaza asupra problemelor referitoare la obiectivele si misiunile SEBC (art. 1.312 Cu conditia respectarii principiului raspunderii colective. . In concordanta cu acest obiectiv SEBC sprijina politicile economice generale din Uniune cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii.Exercitarea atribuțiilor curții de conturi . SEBC contribuie la buna desfasurare a politicilor promovate de autoritatile competente in ceea ce priveste supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si stabilitate sistemului financiar. 127 par. 263 alin. 219 TFUE). De asemenea.detine si administreaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre. 2 TFUE. 5 TFUE. In conformitate cu normele interne de executie a bugetului. Membrii respectivi raporteaza colegiului cu privire la masurile pe care le-au luat. Acestea sunt: Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv (art. . SEBC este condus de organele de decizie ale BCE. Curtea sprijina Parlamentul European si Consiliul in exercitarea functiilor lor de control al executiei bugetare. Curtea isi poate prezenta in orice moment observatiile. Normele si practicile cu privire la procedurile de control al modului de exercitare a competentelor de ordonator de credite si de ordonator de credite delegat sunt stabilite de Curte printr-o decizie privind normele interne de executie a bugetului.promoveaza buna functionare a sistemelor de plati. mai ales sub forma rapoartelor speciale. art.       Curtea stabileste normele detaliate privind desfasurarea auditurilor pe care trebuie sa le efectueze in temeiul dispozitiilor tratatelor.Obiectivele si misiunile sistemului european al băncilor centrale (SEBC) . 287 par. . Curtea adopta rapoarte anuale. Misiunile fundamentale ale SEBC sunt prevazute in art. in probleme legate de incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor (art. 4 TFUE). 56 .313 Obiectivul principal al SEBC este mentinerea stabilitatii preturilor (art 127 alin. 5 TFUE). 282 alin. Curtea are competenta de a intocmi un raport anual dupa inchiderea fiecarui exercitiu financiar. in numele si sub controlul Curtii.

in absenta acestuia. ratele dobanzilor de referinta si constituirea rezervelor in cadrul SEBC.99. sa autorizeze emisiunea de bancnote € in Uniune. 16 din Statutul SEBC si al BCE). In aceasta calitate se bucura in fiecare dintre statele membre de capacitatea juridica cea mai larga. dintre persoanele a caror autoritate si experienta profesionala in domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute (art. 283 par. Presedintele sau. Comitetului executiv ii pot fi delegate anumite competente prin decizia Consiliului guvernatorilor. in cadrul punerii in aplicare a politicii monetare. prezideaza Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv al BCE. 2 TFUE). sunt: Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv. .adopta un regulament inter prin care stabileste organizarea interna a BCE si a organelor sale de decizie. Presedintele.pregatirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor. practicile existente in ceea ce priveste emisiunea si grafica bancnotelor. care conduc si SEBC. 100. recunoscuta persoanelor juridice prin legislatia interna. 128 par. vicepresedintele si cei patru membri ai Comitetului executiv sunt numiti de Consiliul European. . De asemenea. . Consiliul guvernatorilor BCE. la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului guvernatorilor BCE. .Competentele BCE . Presedintele Consiliului poate propune o motiune spre deliberare Consiliului guvernatorilor BCE.administrarea curenta a BCE.stabileste orientarile necesare aplicarii deciziilor mentionare anterior. Comitetul executiv are urmatoarele responsabilitati: . acesta avand urmatoarele atributii: . . 3 TFUE).defineste politica monetara a Uniunii. Pesedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot sa participe fara drept de vot la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE. BCE respecta. prin Consiliul guvernatorilor. Organele de decizie ale BCE.pune in aplicare politica monetara in conformitate cu orientarile si deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor.315-316 Banca Centrala Europeana are urmatoarele atributii: i) Este singura abilitata. de catre Parlamentul 57 . un vicepresedinte si alti patru membri (art. BCE poate in special sa dobandeasca bunuri mobile si imobile si sa stea in justitie. Mandatul acestora este pe termen de 8 ani su nu poate fi reinnoit. Masurile necesare pentru utilizarea monederi € ca moneda unica sunt stabilite. deciziile privind obiectivele monetare intermediare. fara a aduce atingere atributiilor BCE. este constituit din membrii Comitetului executiv al BCE si din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este €. vicepresedintele. hotarand cu majoritate calificata. 1 TFUE si art.adopta orientarile si ia deciziile necesare pentru indeplinirea misiunilor incredintate SEBC prin tratate si prin Statutul SEBC si al BCE. iar daca este cazul.da instructiunile necesare bancilor centrale nationale. BCE se asigura ca misiunile conferite SEBC sa fie indeplinite prin propriile sale activitati sau prin intermediul bancilor centrale nationale. 1 TFUE. Bancnotele emise de BCE si de bancile centrale nationale sunt singurele care au statutul de mijloc legal de plata in cadrul Uniunii (art.314-315 BCE are personalitate juridica. pe cat posibil.Componenta si organizarea BCE . BCE si bancile centrale nationale pot emite astfel de bancnote. Pot fi membri ai Comitetului executiv doar cetatenii statelor membre. Comitetul executiv este constituit din presedinte. 283 par. . potrivit art. 283 par. Consiliul guvernatorilor se intruneste de cel putin 10 ori pe ani.

Aceste masuri sunt adoptate dupa consultarea BCE. fie direct de la agentii economici (art. 6 TFUE). . hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara (art. Birou. in conformitate cu tratatele si in conditiile stabilite de Statutul SEBC si al BCE. . transport. 3 presedinti de grup. energie. in conformitate cu o procedura legislativa speciala. BCE are urmatoarele competente decizionale: . sub rezerva acordului acesteia. relatii externe. dar in limitele si in conditiile stabilite de Consiliu. oficiile si agentiile Uniunii. productie si consumatori. in masura necesara indeplinirii misiunilor definite in Statutul SEBC si al BCE. precum si cu organizatiile internationale. 132 TFUE. coeziune economica si sociala. In acest sens:  BCE este consultata: .de autoritatile nationale cu privire la orice proiect de reglementare in domeniile care sunt de competenta sa. bancile centrale nationale pot participa la institutiile monetare internationale. in limitele stabilite de Consiliu (in conformitate cu art. 133 TFUE). 6 din Statutul SEBC si al BCE). iii) Pe aceeasi linie a preocuparilor de realizare a misiunilor SEBC. ii) Pentru stabilirea misiunilor incredintate SEBC. potrivit art. ocuparea fortei de munca. 299 par. care sunt exercitate prin intermediul Consiliului guvernatorilor. 132 par. BCE decide. 58 .cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care sunt de competenta sa.Comitetul este format din Adunare. 4 TFUE).  BCE poate prezenta avize. culege informatiile statistice necesare.componenta si organizare – 318-320 Organizare. BCE si. Biroul este format din presedinte si 2 vicepresedinti.adopta decizii necesare misiunilor incredintate SEBC. infrastructura si societatea informationala. vi) BCE are misiuni specifice privind politicile in domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si al altor instituii financiare. cu autoritatile competente ale statelor membre sau ale tarilor terte. 127 par. organelor. presedinte si sectiunile specializate.adopta recomandari si avize . privind misiunile incredintate SEBC. Aceste misiuni pot fi incredintate BCE. Sectiunile specializate au sarcina de a adopta avize si rapoarte in domeniile piata unica. prin Consiliul guvernatorilor. hotarand in unanimitate prin regulamente. v) In domeniul cooperarii internationale. cu privire la modul de reprezentare a SEBC (art. de catre Consiliu. fie de la autoritatile nationale competente. 5 din Statutul SEBC si al BCE). recomandarilor si avizelor.BCE poate decide publicarea deciziilor.adopta regulamente. afaceri sociale si cetatenie. In acest scop. la care face trimitere art. dezvoltare rurala si protectie mediului. agricultura. oficiile si agentiilor Uniunii sau autoritatilor nationale. institutiile. BCE sprijinita de bancile centrale nationale. in domeniile care sunt de competenta sa. 127 par.European si de Consiliu. BCE coopereaza cu institutiile. presedintii specializati. vii) Este abilitata sa impuna amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu in cazul neindeplinirii obligatiilor care rezulta din regulamentele si deciziile sale. in conformitate cu tratatele si cu Statutul SEBC si al BCE. Adunarea este compusa din toti membrii CES. 4 TFUE. iv) Indeplineste functii consultative. 1 TFUE. cu exceptia intreprinderilor de asigurari. 101. dupa consultarea Parlamentului European si al BCE (art. . organele. uniunea economica si monetara. potrivit art. Comitetul economic si social .

102. repartizandu-le pe categorii. Biroul stabileste ordinea de prioritate pt examinarea avizelor.CES este format din reprezentanti ai organizatiilor patronale. Aderarea la Conventie nu modifica competentele Uniunii asa cum sunt definite prin tratate. -categoria B: sesizari obligatorii sau facultative pt teme de interes secundar sau urgent. libertatea expresiei si informarii. dreptul de acces la serviciile de plasament. dreptul la viata. Solidaritatea (drepturile lucratorilor la informare si consultare. interzicerea sclaviei si a muncii fortate). religiei. religioasa. 104. profesional si cultural.Comitetul este constituit din trei grupuri de lucru pe domenii de activitate: angajati. nediscriminare.82 Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. drepturile copilului). interzicerea muncii copiilor. este cunoscuta sub denumirea de Conventia europeana a drepturilor omului. Conventia este un catalog al drepturilor fudamentale elaborat de Consiliul Europei. interzicerea tratamentelor inumane. Comitetul isi desemneaza dintre membrii sai. protectia impotriva concedierii nejustificate. libertatea exprimarii. sunt de competenta Curtii europene a drepturilor omului. libertatile si principiile prevazute in Carta si acestea are aceeasi valoare juridica cu tratatele. Cetatenia europeana pv conventiei europene pt apararea dr omului si a liberatatilor fundamentale . iar componenta Comitetului se adopta de catre Consiliu prin unanimitate. presedintele di biroul. producatori. angajati si grupuri socioprofesionale. economice. Aceste drepturi sunt grupte in 6 capitole: Demnitatea (demnitatea umana. provenite din statele membre ale Consiliului Europei. respectul vietii private. pentru un mandat d 2 ani si jumatate. dreptul la educatie. in special din domeniul socio-economic. comercianti si mestesugari. Drepturile cetatenesti (drept de vot si de a candida la alegerile PE. cu posibilitatea de reinnoire. principiile legalitatii si proportionalitatii faptelor penale si a sanctiunilor). cu excluderea oricarui alt drept. Solutionarea incalcarilor drepturilor garantate prin Conventie si protocoalele anexate acesteia. dreptul de proprietate). civile si politice de care pot beneficia toti cetatenii europeni. In Carta au fost introduse si “drepturi noi”. agricultori. la integritate personala. protectia consumatorului). Egalitatea (eg in fata legii. Libertatile (dreptul la libertate si securitate. Componenta. egalitatea intre femei si barbati. Cetatenia UE potrivit tr lisabona in conditiile TFUE (se repeta subiectul 90) 103. 59 . este compus din diferite categorii ale vietii economice si sociale. transportatori. prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare. Numarul de membri ai CES nu poate depasi 350. securitate sociala. lucratori. protectia datelor personale.CEDO. Uniunea adera la Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. care tin de evolutia de evolutia societatilor europene in diverse domenii. Cetatenia europeana pv Carta drepturilor fundamentale 81-82 Uniunea recunoaste drepturile. protectie diplomatica si consulara) Justitia (dreptul la o judecata corecta. dreptul la casatorie. Membrii CES au titlul de consilier si sunt numiti pe un mandat de 5 ani. -categoria C: sesizari obligatorii sau facultative cu carcter tehnic. Carta cuprinde ansamblul drepturilor sociale. civic. Regulamentul de procedura prevede 3 categorii de avize cu urmatoarele criterii: -categoria A: sesizari pe teme recunoscute drept prioritare. avocatul poporului. salariale si ai altor reprezentanti ai societatii civile.

acordul nu poate intra in vigoare decat in conditiile articolului 48 TUE. in conditiile art. in cazul incheierii de catre Consiliu de acorduri formale privind un sistem al cursului de schimb al monedei € in raport cu monedel statelor terte (art. asa cum sunt garantate prin Conventie si cum rezulta din traditiile constitutionale comune statelor membre. pe de o parte. Comisia prezinta recomandari Consiliului. astfel. In exercitarea acestei competente.249-250 & 257 Asigura aplicarea tratatelor si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora. 220 TFUE). Capacitatea de reprezentare a Comisiei rezulta din art. al Parlamentului European. in special. -negociaza incheierea unor acorduri internationale. Comisia se prezinta ca una intermediar neutru intre statele membre. in relatiile ei cu statele membre. Comisia trebuie sa fie imputernicita de Consiliu printr-o decizie de negociere. Daca avizul Curtii este negativ. Pentru a-si indeplini aceasta atributie. legaturile oportune cu alte organizatii internationale. dispozitiile art. in aceasta calitate. Comisia are competenta de reprezentare. respectiv. care adopta o decizie de autorizare a inceperii negocierilor si desemneaza. care se consulta cu un comitet special desemnat de Consiliu pentru a o asista in aceasta sarcina si in cadrul trasat de directivele pe care Consiliul poate sa i le adreseze. sa dobandeasca si sa instraineze bunuri mobile si imobile si sa stea in justitie. Consiliul. Ca principiu. 1 si par. ea poate. 218 TFUE.256-257 Asigura reprezentarea externa a Uniunii. In acelasi sens. in urma autorizarii data de Consiliu. pe de alta parte. Negocierile desfasurate de Comisie presupun consultarea cu un comitet special desemnat de Consiliu. Decizia de negociere este supusa avizului conform. 335 TFUE. 3 ultima teza TFUE). Comisia reprezinta interesul UE nu numai in cadrul acesteia. Comisia raporteaza periodic comitetului special si Parlamentului European stadiul negocierilor (art. sa angajeze negocieri in acest scop. Competente Comisiei de reprezentant in interesul Uniunii in cadrul acesteia rezulta din ansamblul de atributii analizate anterior.Competenta comisiei in asig reprezentării externe ale UE . Uniunea este reprezentata de Comisie. potrivit caruia in fiecare dintre statele membre. Aceste negocieri sunt conduse de Comisie. statele membre iau masurile de drept intern pentru a pune in aplicare actele obligatorii din punct de 60 . in functie de domentiul acordului in cauza. 105. cu Consiliul Europei. Comisia sau un stat membru pot solicita avizul Curtii de Justitie cu privire la compatibilitatea acordului respectiv cu dispozitiile tratatelor. de asemenea. asistata daca este cazul de Comisie. Comisia deschide negocierile necesare. atunci cand este necesara incheierea unui acord cu unul sau mai multe state sau organizatii internationale. Reprezentarea Uniunii este realizata de Comisie dupa cum urmeaza: -in cadrul politicii comerciale comune. 106. 207 TFUE). cu state terte sau organizatii internationale. cu exceptia PESC. -Comisia este asociata pe deplin in negocieri. Punerea in aplicare a dispozitiile prezentului articol este responsabilitate Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si Comisiei. respectiv. 219 par. negociatorul sau seful echipei de negociatori ai Uniunii. Uniunea poseda capacitatea juridica cea mai larga recunoscuta persoanelor juridice din legislatiile nationale. pentru incheierea unor acorduri intre Uniune si unul sau mai multe state sau organizatii internationale. ci si in cadrul extern. -Uniunea stabileste orice forma de cooperare utila cu organele ONU si cu institutiile sale specializate. In acest scop. cu institutii sau alte organe comunitare. Consiliul poate autoriza presidintia. 37 TUE prevad ca. Uniunea asigura. avizului CJCE. cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si cu Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (art.Competenta comisiei in adoptarea inițiativelor de programare anuala si multianuala in vederea încheierii acordurilor interinstituționale si competenta in asigurarea aplicării tratatelor . constituie principii generale ale dreptului Uniunii. cu persoane particulare (persoane fizice sau juridice). prealabil.Drepturile fundamentale. si intre acestea si Uniune.

potrivit caruia. cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. . directivele si deciziile corespunzatoare (dispozitiile cu privire la intreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general). in cazul in care este necesar. In privinta exercitarii competentelor de executare ale Comisiei.2 TFUE). in cazul in care tratatele prevad acest lucru. fiind tinuta. 291 par. 1 TFUE.Art. In urma adoptarii sale de catre Comisie. 107. Comisia asigura aplicarea principiilor stabilite la art. Adopta initiativele de programare anuala si multianuala a Uniunii. 3 TUE. In acest scop. Comisia poate sa propuna proiecte de acte normative numai in cazurile in care tratatele ii confera astfel de competenta.258-259 Propune spre adoptare actele legislative ale Uniunii. Comisia prezinta propuneri referitoare la elaborarea si punerea in aplicare a politicii agricole comune. respectivele acte confera Comisiei competente de executare (art. care stabilesc. ca reglementare generala). precum si la punerea in aplicare a Titlului III cu privire la Agricultura si pescuit. care privestesi programul de lucru pe anul in curs (art. in cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a acestora. pregatirea si conturarea masurilor luate de Consiliu si de Parlament.Art. dispozitii detaliate. 101 si art. 106 TFUE si adreseaza statelor membre. In acest scop. Comisia contribuie la conceperea. inclusiv inlocuirea organizarilor nationale cu una din formele de organizare prevazute de tratat (TFUE. cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. inclusiv un calendar. in acelasi timp. Uniunea. care reprezinta contribuita sa la programarea anuala si multianuala a Uniunii. 5 alin. 102 din TFUE.vedere juridic al Uniunii. Propune spre adoptare si celelalte acte. Consiliu si Comisie in vederea ajungerii la un acord cu privire la programarea Uniunii. prezinta un raport Parlamentului European si Consiliului. Prin initiativa legislativa. 290 par. dar. Celelalte acte se adopta la propunerea Comisiei. Parlamentul adopta o rezolutie referitoare la programarea anuala. cu atributia de a propune proiecte legislative. Ori de cate ori Consiliul actioneaza pe baza propunerilor Comisiei. Exemplificam in acest sens: . intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre nici la nivel central. Comisia a fost conceputa ca institutie motrice a integrarii europene. prin initiativa Comisiei. iar Comisia tine seama de prioritatile exprimate de Parlament in acest stadiu. Comisia isi pregateste programul de lucru. acesteia i se solicita sa notifice celelalte institutii cu privire la motivele intarzierii si sa propuna un nou calendar.Funcția comisiei de promotor al inițiativelor legislative . prezentandu-le ca propuneri. Anexa XIV la Regulamentul de procedura (Acordul-cadru privind relatiile dintre Parlamentul European si Comisia Europeana) prevede. referitoare la principiile ce guverneaza politica privind concurenta. la inceputul fiecarui an. 3 TFUE. in vederea incheierii unor acorduri institutionale. in cazul in care tratatele prevad acest lucru . Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei. normele si principiile generale ale mecanismelor de control (art. in prealabil. 190 TFUE). in conformitate cu procedura legislativa ordinara. Garantand interesul Uniunii. Exemplificam in acest sens politica privind Cercetarea si dezvoltare tehnologica si spatiul cu privire la care Comisia. Presedintele solicita Consiliului sa isi dea avizul cu privire la programul de lucru al Comisiei si rezolutia Parlamentului. in acest sens. 1. ea a fost insarcinata cu misiunea generala… de initiativa¸si in special. art. nici la nivel regional si local. prin care se formuleaza politicile Uniunii. este prevazut un trilog intre Parlament. 40).Art. 106 TFUE. . In cazul in care o institutie nu este in masura sa respecte calendarul stabilit. se considera ca aceasta are un drept de initiativa legislativa (in cadrul TFUE si TEuratom). Parlamentul European coopereaza deja cu Comisia in procesul de elaborare a programului de lucru al acesteia. 43 par. aceasta este controlata de catre statele membre prin regulamente ale Parlamentului European si Consiliului. Comisia asigura aplicarea dispozitiilor art. dar datorita dimensiunilor si efectelor actiunii 61 . sa respecte principiul subsidiaritatii prevazut in art. 105 TFUE.

in conditiile art. Comisia actioneaza din proprie initiativa. Competenta CES si Comitetul stiintific si tehnic EURATOM. exista situatii in care Comisia isi poate modifica propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui act al Uniunii. 135 TFUE. 239 alin. in altele.320-323 Comitetul Economic si de Securitate are caracter consultativ. 109 TFUE. in conformitate cu articolul 225 din TFUE. de Consiliu sau de Comisie in cazurile prevazute de tratate. CES este un intermediar privilegiat intre societatea civila organizata si institutiile UE. 1 TFUE). elaboreaza in acest sens un proiect pentru a stabili dispozitiile necesare care sa permita alegerea membrilor sau prin vot universal direct in conformitate cu o procedura uniforma in toate statele membre sau in conformitate cu principii comune tuturor statelor membre. fiind denumite documente COM. In unele situatii insa: Consiliul este cel care solicita Comisiei sa formuleze o recomandare sau o propunere. poate cere Comisiei sa ii prezinte orice propunere legislativa corespunzatoare . hotarand cu majoritatea membrilor care il compun. tratatele prevad ca acest drept sa fie exercitate si de catre: . Comitetul are un drept de initiativa in a emite avize. De asemenea. art. 265 TFUE). Desi dreptul de initiativa legislativa. atat timp cat Consiliul nu a luat o hotarare (cu privire la acesta). 2 TFUE. . respectiv in cazurile adoptarii actelor juridice prin procedura legislativa ordinara. pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii. potrivit art. cu referire la un act al Consiliului care este adoptat la propunerea Comisiei. care au dreptul sa invite Comisia sa prezinte. pe baza dreptului de initiativa conferit Parlamentului in temeiul art. care o transmite comisiei competente spre examinare. o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii. Comisia poate fi de acord sau poate refuza sa pregateasca o propunere legislativa solicitata de Parlamentul European.cel putin un milion de cetateni ai Uniunii. poate cere Comisiei ca aceasta sa explice si sa justifice temeinicia propunerilor sale. poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere corespunzatoare privind chestiunile despre care considera ca necesita elaborarea unui act al Uniunii pentru punerea in aplicare a tratatelor (art. 62 . sau poate fi consultat de aceste institutii in toate cazurile in care acestea considera oportun. Sunt situatii in care Comisia este obligata sa-si prezinte propunerile intro perioada determinata. Consiliul este obligat sa consulte Comisia (art. dupa caz. dupa caz. 225 TFUE). poate fi facuta si de un membru al Parlamentului European. Parlamentul. Consiliu si Comisia. seria C. apartine Comisiei. pe baza unui raport intocmit de comisia competenta. Parlamentul poate. de exemplu. iar aceste avize se publica in JOU. Misiunea sa este de a asista PE.Parlamentul European. in limitele atributiilor sale. in acest sens. O propunere de act al Uniunii. in vederea aplicarii tratatelor. 258). Comisia nu este obligata sa respecte vreun termen. 225 TFUE. (pag.preconizate. sau Parlamentul European. 223 TFUE. In altele. nerespectarea acestei date dand dreptul celorlalte institutii ale Uniunii si statelor membre sa poata sesiza CJUE sa constate incalcarea tratatelor (art. 108. Aceasta propunere este prezentata Presedintelui Parlamentului. resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre. mentionam cu titlu de exemplu urmatoarele articole: …. de regula. Prin urmare. In cele mai multe cazuri. Propunerile Comisiei sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia parlamentara competenta trebuie sa ceara mai intai aprobarea Conferintei presedintilor. in conditiile art. hotarand cu majoritatea membrilor care il compun. 49 TUE). sa stabileasca un termen pentru prezentarea unei astfel de propuneri. In toate cazurile insa Parlamentul sau Consiliul. Aceasta procedura se declanseaza numai la propunerea Comisiei (art. Comitetul este consultat de PE. in acelasi timp. 289 alin. CES poate discuta rapoarte de informare pt examinarea unei probleme ce tine de politicile UE si de evolutiile posibile ale acesteia. Aceasta poate decide sa prezinte in plen. Astfel. Cazurile in care propunerea Comisiei este retinuta de TFUE sunt numeroase.

Sarcinile Comitetul Stiintific si Tehnic Euratom: -sa promoveze cercetarea si sa asigure propagarea informatiei tehnice. Membrii Comitetului Regiunilor sunt fie titularii unui mandat electoral in cadrul unei autoritati. Consiliul are rol hotarator pt numirea membrilor in Comitetul Regiunilor. BEI este organism financiar care se autofinanteaza. Comitetul regiunilor isi desemneaza dintre membrii sai presedinte si Biroul. fiecarui stat membru fiindu-i alocat un numar de locuri. -sa faciliteze investitii si sa asigure infiintarea instalatiilor de baza necesare dezvoltarii energiei nucleare in UE. rezolutii. presedintele. Este alcatuit din 20 de membrii.Organele Comitetului sunt Adunarea Plenara. BEI a fost constituita la 1 ianuarie 1959 la Luxembrug. care la randul lui. Consiliul adopta lista membrilor si a supleantilor stabilita in conformitate cu propunerile fiecarui stat membru. -adopta proiectul de estimare a veniturilor si cheltuielilor Comitetului. rapoarte. Organizare. numiti de Consiliu pe 5 ani. militare) 109. Biroul si comisiile. Sarcinile biroului: -elaboreaza si prezinta in fata Adunarii Plenare proiectul sau de program politic la inceput fiecarui mandat. -din proprie initiativa. -sa se asigure ca toti utilizatorii din UE sunt aprovizionati constant si echitabil cu minereuri si combustibili naturali. Sediul Comitetului este la Bruxelles. cu posibilitate de reinnoire. La nivelul Comitetului functioneaza trei structuri de lucru: delegatiile nationale. -rezolutiile se inscriu pe ordinea. -sa stabileasca standarde de siguranta universale pt a proteja sanatatea populatiei. Comitetul Stiintific si Tehnic Euratom isi desfasoara activitatea in domeniul specific al energiei atomice si are caracter consultativ.Banca europeana de investiții .CES poate adopta. -adopta programul politic al comitetului la inceputul fiecarui mandat. fie raspund dpdv politic in fata unei adunari alese. precum si a comisiilor. Comitetul isi stabileste Regulamentul intern. 27 de vicpresedinti. Competenta Comitetului Regiunilor. rezolutii cu privire la teme de actualitate pt Uniune. Sarcinile Adunarii Plenare: -adopta avize. este reglementata de art. Biroul Comitetului este compus din presedinte. fiind 63 . grupurile interregionale. -controleaza punerea in aplicare a programului de lucru.327-328 1) Reglementarea Bancii Europene de Investitii. -dispune de competenta generale in materie financiara. Comitetul regiunilor – 323-327 Comitetul regiunilor a aparut ca o necesiate de a tine legatura cu persoanele fizice ale statelor membre prin intermediul reprezentantilor. -organizeaza si coordoneaza lucrarile Adunarii Plenare. Consiliu sau Comisie. care adopta avize cand: -este consultat de catre PE. Adunarea Plenara este compusa din toti membrii Comitetului si se intruneste in sedinte trimestriale. ca la sf sa dea raportul despre punerea in aplicare a acestuia. -atunci cand Comitetul primeste solicitari de avize. stabileste modul de compunere si regulile de competenta ale sectiilor specializate. de organizarea si adminstrativa. pentru o durata de doi ani si jumatate. 308-309 TFUE. Componenta Comitetul Regiunilor are maxim 350 de membri. 110. la propunerea unei sectiuni specializate. -sa se asigure ca materialele nucleare civile nu sunt redirectionate catre alte scopuri (ex. grupurile politice. 27 de membri si presedinti ai grupurilor politice din cadrul Comitetului.

numit de Consiliul guvernatorilor. Apeland la pietele de capital si la resursele proprii. 5) anexa la taratate (art.  proiecte care vizeaza modernizarea sau conversiunea intreprinderilor sau crearea de noi activitati ca urmare a instituirii progresive a pietei comune. 309 TFUE). decide in legatura cu acordarea creditelor. Caraibe. mai mult de jumatate din capitalul social fiind insa constituit cu participarea UE. De asemenea. fara scop lucrativ.asigura conducerea BEI. iar Presedintele BEI participa la reuniunile Consiliului. In acest scop.. le reorienteaza apoi. credite si tarilor mediteraneene. 2) Componenta si competenta BEI.independenta de bugetul Uniunii Europene. in directia investitiilor prioritare ale Uniunii. servicii. sanatate. prin amploarea sau prin natura lor. BEI nu trebuie confundata cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). conjugata cu asistenta acordata de fondurile structurale si de alte instrumente financiare ale Comunitatii. aproba bilantul si raportul anual. stabileste orientarile generale in politica de credit.  Consiliul de administratie .  proiectele de interes comun pentru mai multe state membre care. in scopul acordarii de imprumuturi statelor din Europa Centrala si de Est. BEI are misiunea sa contribuie la dezvoltare echilibrata si neintrerupta a pietei comune in interesul Comunitatii (art. Membrii BEI sunt statele membre. iar presedintele sau este presedintele Consiliului de administratie. are sarcina conducerii afacerilor curente. finantarea. mediu si infrastuctura. iar contributia fiecarei tari reflecta puterea economica a acesteia in Uniune. BEI este finantata prin imprumuturi de pe pietele de capital. cu majoritate voturilor. actioneaza in limitele ce-i sunt conferite prin TFUE si prin statutul prevazut in Protocolul (nr.8 miliarde €. reprezentantii sai participa in comitetele Parlamentului European. Pacific si Statelor din Est. 64 .subscriu colectiv la capitalul bancii. mai ales in industrie. in anul 2004 suma totala a imprumuturilor acordate de BEI s-a ridicat la peste 45. care. de asemenea. din Africa. destinate mai ales investitiilor prioritare in regiunile defavorizate ale Uniunii.3%. educatie. prin amploarea sau prin natura lor. este compus din minstri de finante ai statelor membre. prin acordarea de imprumuturi si garantii si fara a urmari un scop lucrativ. Astfel.statele membre ale UE . BEI acordand. ai Comitetul de directie si ai Comitetului de verificare.numara 24 membri propusi de statele membre si unul propus de Comisia Europeana. BEI faciliteaza finantarea programelor de investitii. membrii sunt numiti pe 5 ani. BEI faciliteaza. atunci cand se intalnesc minstrii economiei si finantelor din statele membre. decide marirea capitalului si numeste membrii Consiliului de administratie. este insarcinat cu controlul regularitatii operatiunilor bancare. nu pot fi finantate in intregime prin diferitele mijloace existente in fiecare dintre statele membre (art. pe baza propunerilor Consiliului de administratie si de catre Consiliul guvernatorilor. in vederea realizarii tranzitiei spre o economie de piata functionala. 309 TFUE). BEI coopereaza cu institutiile UE. FInantarile sale sunt in majoritate orientate in regiunile cele mai sarace (ale Uniunii). in toate sectoarele de activitate a urmatoarelor proiecte:  proiecte care vizeaza dezvoltarea regiunilor mai putin dezvoltate.este compus din presedintele si vicepresedintele BEI numiti pe o perioada 6 ani. La infiintarea BERD au participat peste 40 tari. 308 TFUE).  Comitetul de verificare . BEI are personalitate juridica. BEI este organizata dupa cum urmeaza:  Consiliul guvernatorilor . nu pot fi finantate in intregime prin diferitele mijloace existente in fiecare dintre statele membre. cu privire la garantii etc. BERD a fost creata in anul 1991 si cu contributia BEI . Investitiile sunt plasate in tarile respective. Actionarii bancii .  Comitetul de directie .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->