You are on page 1of 32

TEORIA GENERALĂ A PROPRIETĂŢII

II. 1. Definiţia şi conţinutul dreptului de proprietate: proprietatea este „ acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie şi în interes propriu, cu respectarea legislaţiei în vigoare”1. Plecând de la această definiţie, arătăm că proprietatea este dreptul cel mai deplin, fiind singurul drept subiectiv care conferă titularul său trei atribute: posesia, folosinţa şi dispoziţia. Posesia constă în posibilitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce îi aparţine în materialitatea sa, comportând-se faţă de ceilalţi ca fiind titularul dreptului de proprietate2. Folosinţa conferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunul său,culegând sau percepând în proprietate toate fructele naturale, industriale sau civile pe care acesta le produce3. Dispoziţia, ca atribut al proprietăţii, comportă două elemente: dreptul de dispoziţie materială şi dreptul de dispoziţie juridică. 2 .2 Caracterele dreptului de proprietate. 1.Caracterul absolut şi inviolabil. Dreptul de proprietate este absolut deoarece este recunoscut titularului său în raporturile cu toţi ceilalţi, care sunt obligaţi sa se abţină de a face ceva de natură a împiedica exercitarea sa. Proprietarul are la îndemână acţiunea în revendicare pentru a-şi recupera bunul din mâna oricui, dreptul de proprietate fiind opozabil erga omnes, adică tuturor. Inviolabilitatea dreptului susţine caracterul său absolut. Potrivit art. 136 pct.5 din Constituţie4, „Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice”, singurele excepţii fiind: 1) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică ( art. 44 pct.(3) Constituţie Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire” şi art. 481 C. Civ.) reglementată de Legea nr.33/19945 ce se aplică bunurilor imobile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, precum şi a celor aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. 2) Rechiziţiile de bunuri, reglementate prin Legea 132/1997 6 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. 3) Subsolul oricărei proprietăţi mobiliare poate fi folosit şi exploatat pentru lucrări de interes general, potrivit art. 44 pct. 5 Constituţie „Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi

1 2

L.Pop, op.cit., p.43. L.Pop, Idem, Fr.Terré, Ph.Simler, op.cit., p.80 3 Ibidem. Fr.Terré, Ph.Simler, op.cit., p. 81 4 Modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003. 5 Publicată în M.Of., partea I, nr. 139 din 2 iunie 1994. 6 Publicată în M.Of., partea I, nr. 161 din 18 iulie 1997.

proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii”. 2. Caracterul deplin şi exclusiv. Dreptul de proprietate este deplin deoarece conferă titularului său „plena in re potestas”, adică toate cele trei atribute: posesia, folosinţa şi dispoziţia. Dreptul de proprietate este în acelaşi timp un drept exclusiv, în înţelesul că atributele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline, ci şi independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv, în afară de cazurile în care proprietatea este dezmembrată. 3.Caracterul perpetuu şi transmisibil Dreptul de proprietate este nelimitat în timp, fiind perpetuu şi durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. De asemenea, el nu se pierde prin neexercitare, adică prin neuz, acţiunea în revendicare fiind imprescriptibilă. Dreptul de proprietate poate fi transmis prin acte între vii, în condiţiile legii. Ba mai mult, transmisiunea lui este inevitabilă şi obligatorie pentru cauză de moarte7. La baza transmisiunilor dreptului de proprietate prin acte între vii stă principiul consensualismului consacrat în art. 971 C. Civ8 şi, cu aplicare în materia vânzării, în art. 1295 alin.1 C. civ.9, conform căruia transferul dreptului de proprietate are loc în momentul realizării acordului de voinţă. Excepţii: De la acest principiu există excepţii, când transferul dreptului de proprietate are loc într-un alt moment decât cel al întâlnirii voinţelor părţilor. Astfel: a) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor viitoare are loc când acestea sunt realizate. b) asupra bunurilor de gen proprietatea se transmite doar în momentul individualizării lor prin numărare, cântărire sau măsurare. c) dreptul de proprietate asupra terenurilor se transmite numai în momentul încheierii contractului în forma înscrisului autentic. d) potrivit dispoziţiilor D.L.115/1938 privind cărţile funciare, proprietatea se transmitea de la vânzător la cumpărător doar în momentul înscrierii (întăbulării) dreptului în cartea funciară. II. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică Prin expropriere se înţelege trecerea forţată în proprietatea publică, prin hotărâre judecătorească, a unor imobile aflate în proprietate privată, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, pentru cauză de utilitate publică10. Exproprierea este, după cum am arătat, o excepţie de la caracterul absolut şi inviolabil al dreptului de proprietate. Exproprierea are următoarele efecte:

7 8

A se vedea L.Pop, op.cit., p. 46. In contractele ce au de obiect translatia proprietatii, sau unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimtamantului partilor, si lucrul ramane in rizico-pericolul dobanditorului, chiar cand nu i s-a facut traditiunea lucrului. 9 Vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.
10

A se vedea L.Pop., op.cit, p. 49.

1. Imobilul expropriat trece în proprietate publică şi intră în patrimoniul expropriatorului liber de orice sarcini, în temeiul hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă. 2. se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate –uzufruct, uz, abitaţie şi superficie precum şi servituţile stabilite prin fapta omului în măsura în care devin incompatibile cu situaţia naturală şi juridică a obiectivului urmărit prin expropriere. 3. dreptul de ipotecă şi privilegiul imobiliar special care grevează bunul imobil expropriat se mută de drept asupra despăgubirii stabilite de către instanţă sau prin acordul părţilor. 4. se sting orice drepturi personale dobândite de alte persoane asupra imobilului expropriat, cu ar fi cele născute din contractul de locaţiune sau din contractul de comodat. 5. ca urmare a pronunţării hotărârii judecătoreşti de expropriere se naşte un drept de creanţă în favoarea persoanelor expropriate asupra despăgubirilor acordate drept urmare a exproprierii imobilului.

CAPITOLUL III DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

III. 1 . Definiţie. Reglementare Dreptul de proprietate publică este acel drept de proprietate care poartă asupra bunurilor din domeniul public de interes naţional şi din domeniul public de interes local aparţinând statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, fiind inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil. Potrivit prevederilor art. 136 din Constituţie „ (1)Proprietatea este publica sau privata. (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului conţinental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In condiţiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosinţă gratuita instituţiilor de utilitate publica. III.3. Subiecţii dreptului de proprietate publică Potrivit reglementărilor în vigoare, titularii dreptului de proprietate publică sunt: 1. Statul Român asupra bunurilor din domeniul public de interes naţional. 2. Unităţile administrative-teritoriale (comuna, oraşul, municipiul, judeţul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local.. În acelaşi timp, statul şi unităţile administrative-teritoriale sunt de asemenea şi titulari ai dreptului de proprietate privată care are ca obiect bunurile din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale. Deoarece exercitarea dreptului de proprietate publică are loc numai în regim de drept public, caracterele acestui drept sunt următoarele: Dreptul de proprietate publică este inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil.

neputând fi înstrăinate pe cale voluntară. prin hotărâre de Guvern. 5. pentru retrocedarea lor către fostul proprietar sau pentru vânzare. după caz. cât şi achizitiv. accesiunea.213/1998 dreptul de proprietate publică încetează: a) prin trecerea bunului în domeniul privat. Dreptul de proprietate publică este inalienabil. 4. concesionarea. dreptul de proprietate publică se dobândeşte prin următoarele mijloace: a) pe cale naturală – se referă la bogăţiile solului şi subsolului ce se vor forma natural pe teritoriul sau în subsolul ţării. Potrivit Legii nr. în condiţiile legii de Guvern. Conform art. Este interzisă de asemenea dezmembrarea dreptului de proprietate prin constituirea de drepturi reale derivate cum sunt: uzufructul. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică. Acest caracter presupune că bunurile care fac obiectul său sunt scoase din circuitul civil general. sau după caz. 4. nu pot fi urmărite silit de creditorii titularului dreptului de proprietate. 2. dacă bunul va intra în domeniul public.4. precum şi ipotecarea sau gajarea lui. de Consiliu Judeţean sau Consiliu Local. tezaurul. b) Prin trecerea prin efectul însăşi al legii a unor bunuri din domeniul public în cel privat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate particulară. uzul. Dreptul de proprietate publică este imprescriptibil atât extinctiv. de consiliul judeţean sau consiliul local.3. cu sunt: vânzarea sau schimbul făcute pentru cauză de utilitate publică. abitaţia sau superficial. închirierea precum şi dreptul real de folosinţă asupra unor bunuri imobile. pentru cauză de utilitate publică. 213/1998. prin expropriere. servitutea. Modalităţile despre care vom face referire sunt: dreptul de administrare al regiilor autonome şi instituţiilor publice asupra bunurilor proprietate publică. 7 din Legea nr. f) Alte moduri prevăzute de lege. Imprescriptibilitatea achizitivă se manifestă prin imposibilitatea dobândirii de către o altă persoană a bunurilor publice prin uzucapiune (în cazul imobilelor) sau prin posesie de bună credinţă ( în cazul bunurilor mobile). b) Achiziţii publice efectuate în condiţiile legii c) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică d) Donaţii sau legate acceptate. Dreptul de proprietate este insesizabil: aceasta înseamnă că bunurile obiect ale proprietăţi publice. fiind şi inalienabile. .2. prin acte juridice civile şi nici pe cale forţată.Modurile de dobândire şi de stingere a dreptului de proprietate publică 1. Imprescriptibilitatea sub aspect extinctiv se exprimă prin aceea că acţiunea în revendicarea dreptului de proprietate publică poate fi introdusă oricând iar dreptul la acţiune în sens material nu se stinge indiferent de intervalul de timp cât nu a fost exercitat de către autoritatea care are calitate procesuală activă. e) Trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ -teritoriale în domeniul public al acestora. confiscarea specială etc.1.. Acceptarea donaţiilor de către organismele arătate mai sus se poate face doar în formă autentică. Modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică: Acestea sunt de competenţa organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autorităţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local. Moduri de încetare a dreptului de proprietate publică. 6.

Bucuresti. 11 L. El este pur si simplu atunci când are ca titular o singura persoana. constituind astfel principala modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publică şi fiind un drept real principal constituit pe temeiul proprietăţii publice.p.213/1998: a) regiile autonome b) prefecturile şi autorităţile publice centrale şi locale cu personalitate juridică civilă (ministere. Administrarea generală a domeniului public:se face doar de autorităţile publice titulare ( statul sau unităţile administrativ-teritoriale) sau de către alte subiecte de drept public. dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun.) c) instituţiile publice de interes naţional. Dreptul de proprietate poate fi afectat de modalităţi fie atunci când el poarta asupra unui bun sau asupra unei universalităţi de bunuri care aparţin simultan la doua sau mai multe persoane. 3. exercitarea dreptului de proprietate publică se face prin altul. modalităţile dreptului de proprietate sunt: drept de proprietate rezolubilă ( sau revocabila ). C. Dreptul real de administrare nu este opozabil faţă de proprietar (stat sau unităţi administrativteritoriale). 2. Dreptul de administrare al regiilor autonome şi instituţiilor publice asupra bunurilor proprietate publică. consilii judeţene şi consilii locale etc. aceasta înseamnă că bunurile proprietate publică sunt încredinţate unor persoane juridice înfiinţate special în acest scop sau unor persoane juridice de drept privat sau chiar persoane fizice. Ionascu. în schimbul unei redevenţe. Totuşi actul administrativ de revocare poate fi atacat în contencios administrativ.155. edit. agenţii naţionale. bucuresti. Sub acest din urma aspect. acţiune posesorie). 1978. proprietarul putând retrage sau revoca acest drept pe cale unui act administrativ fără ca titularul său să se poată apăra prin mijloace de drept civil (acţiune în revendicare. TEORIA GENERALA A . 127 12 Tr. potrivit Legii nr. În activitatea de administrare generală a bunurilor proprietate publică. dar poate fi atribuit şi altor subiecte de drept public precum regiile autonome şi instituţiile centrale. a unei activităţi sau a unui serviciu public. care acţionează pe riscul şi răspunderea sa. fie ca existenta sa viitoare in patrimoniul titularului depinde de un eveniment sau de o împrejurare prevăzută de lege sau stabilita prin voinţa părţilor11. acest drept poate sa poarte asupra unui bun mobil sau imobil sau asupra mai multor bunuri. 2001. judeţean sau local. Acest drept se referă la patrimoniul autorităţilor centrale şi locale. DREPTURILE REALE PRINCIPALE IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA. Birsan. aceste organe acţionează exclusiv în calitatea lor de autorităţi publice. DREPTUL DE PROPRIETATE SI DEZMEMBRAMINTELE SALE. DREPT CIVIL. de cel mult 49 de ani. Academiei. Contractul de concesiunea este contractul prin care o persoană denumită concedent transmite pentru o perioadă determinată. unei alte persoane denumite concesionar . drept de proprietate anulabila si drept de proprietate comuna12. Pop.Concesionarea. Regula este că . Lumina-Lex. C. titularii dreptului real de administrare sunt. Bradeanu. p.1. şi anume: a) concesiunea de bunuri b) concesiunea de servicii publice c) concesiunea de servicii economice MODALITĂŢILE DREPTULUI DE PROPRIETATE Dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalităţi. Edit. S. Concesiunea poate îmbrăca trei modalităţi. Statescu. iar existenta sa nu depinde de un eveniment sau de o împrejurare viitoare. Astfel. adică subiecte de drept administrativ. în majoritatea cazurilor.

1988. Daca acţiunea este admisa. 175 .se prin faptul ca un bun aparţine simultan si concurent la doi sau mai mulţi proprietari . in aceasta situaţie interesează rezultatul acţiunii in anularea actului translativ de proprietate. dreptul de proprietate al dobânditorului va fi desfiinţat retroactiv. Dreptul de proprietate pe cote părţi este de doua feluri: dreptul de proprietate pe cote părţi obişnuită sau temporara si dreptul de proprietate DREPTURILOR REALE. Aceasta înseamnă ca. civ. consolidarea dreptului de proprietate va avea loc si in ipoteza in care a expirat termenul de prescripţie al acţiunii in nulitate relativa ( fără ca titularul acestei acţiuni sa o fi introdus )13. simultan si concurent. Proprietatea anulabila reprezintă acea modalitate juridica a dreptului de proprietate care apare in situaţia in care transferul proprietăţii se face in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa ( anulabil).Dreptul de proprietate comuna. op. Iasi. d) ipoteza rezultata din art. când dreptul de proprietate este retroactiv desfiinţat. op.părţi Caracterizare generala. Pop. 129. 102-103 13 14 L. dimpotrivă.părţi si dreptul de proprietate in devălmăşie. dreptul de proprietate se va revoca si. . Constituie cazuri legale de proprietate rezolubilă: a) donaţiile dintre soţi sunt revocabile ( art. in cazul in care vânzătorul nu răscumpără bunul. p. 937 C. 1993. Felurile dreptului de proprietate pe cote părţi. b) situaţia donatarului a cărui donaţie este revocata pentru naşterea unui copil ( art. fără ca bunul respectiv sa fie fracţionat in materialitatea sa. Graphics. daca donatorului i se va naşte un copil. p. el putând fi desfiinţat pentru a se reîntoarce. DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA SI PUBLICA IN ROMANIA. in patrimoniul înstrăinătorului. Aceasta condiţie rezolutorie face ca existenta dreptului in patrimoniul dobânditorului sa fie nesigura. când o persoana construieşte pe terenul alteia si când proprietarul bunului terenului. cit. matematica din dreptul de proprietate care se exprima sub forma de fracţie nominala. civ. abstracta. Dreptul de proprietate pe cote . civ. 3. toate prerogativele recunoscute de lege oricărui proprietar14. Universitatea din Bucuresti. cumpărătorul î-si consolidează dreptul de proprietate si viceversa. cit. . Statescu. ). C. 494 C. p. caracterizându. 836 C. Edit. ). de regula..Proprietatea rezolubilă ( revocabila sau condiţională ).. proprietatea comuna are doua forme: dreptul de proprietate pe cote . constructorul exercita un drept de proprietate care poate fi desfiinţat cu efect retroactiv. c) situaţia vânzării cu pact de răscumpărare ( art. Proprietatea anulabila. Dreptul de proprietate comuna se caracterizează prin aceea ca un bun sau mai multe bunuri aparţin in proprietatea a doua sau mai multe persoane care î-şi pot exercita împreună. Ungureanu. Aşa cum s-a arătat. Barsan. dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat. 90 A se vedea C. fie dintr-o dispoziţie a legii. dreptul de proprietate se va consolida. Ceea ce este fracţionat este numai dreptul de proprietate cu privire la acel bun . In cazul in care actul translativ anulabil a fost confirmat. O. op. E. Aceasta înseamnă ca soţul donator poate revoca oricând unilateral donaţia făcută celuilalt soţ. Rezulta ca pana in momentul manifestării de voinţa a proprietarului terenului de a deveni proprietar al construcţiei. ). civ. A. 2. 174. Tot astfel. 1371 C. p. Safta Romano. Aceasta presupune situaţia in care dreptul de proprietate este afectat de o condiţie rezolutorie. . invocând accesiunea. cit. daca nu va avea loc aceasta naştere.1. poate deveni si proprietar al construcţiei. p. fie rezultata din convenţia părţilor. fracţie zecimala sau in procente. Dreptul de proprietate pe cote părţi se mai numeşte si coproprietate.fiecare coproprietar are determinata o cota-parte ideala.

De aceea. cit. Aşadar. ar trebui sa ajungem la concluzia ca nici un fel de act nu poate fi făcut cu privire la un bun privit in materialitatea lui. Statescu. coproprietatea . Totuşi. cit. L. un contract de dobândire a unui bun de către doua sau mai multe persoane. Dispoziţia materiala asupra bunului comun poate fi exercitata numai daca exista consimţământului tuturor coproprietarilor.( 1988). sa hotărască asupra unui partaj de folosinţă la cererea unui copărtaş. Izvoarele coproprietăţii obişnuite sau temporare pot fi : o moştenire. 132.pe cote-părţi forţată sau perpetua. op.Coproprietatea obişnuită sau temporara. s-ar impune aplicarea si respectarea principiului unanimităţii. op. construirea sau realizarea in comun a unui bun mobil sau imobil. Având in vedere specificul coproprietăţii. C. Pop.părţi ca urmare a încetării sau desfacerii căsătoriei. Ibidem. Barsan. exclusiv. fără acordul celorlalţi. actele juridice care se încheie asupra bunului comun in materialitatea sa ori asupra unei părţi materiale determinate din bun sunt guvernate de regula unanimităţii. 178 . transformarea proprietăţii devălmaşe a foştilor soţi in proprietate pe cote . p. 178. C. in cota – parte ideala. Când copărtaşii nu se înţeleg cu privire la folosirea materiala a bunului comun. in lipsa unui acord al coproprietarilor. abstracte.( 1988 ) p. p. cit. a căror eficacitate depinde de rezultatul împărţelii. Drepturile copărtaşilor cu privire la cota-parte ideala din dreptul de proprietate. De aici. nu poate fi sistata prin împărţeală15.Specificul coproprietăţii obişnuite sau temporare consta in faptul ca are caracter vremelnic. Copărtaşul care este tulburat sau exclus de la posesie de către ceilalţi copărtaşi are dreptul sa introducă împotriva lor o acţiune posesorie. deoarece durează in timp pana la sistarea ei prin împărţeală. op. literatura de specialitate si practica judiciara au admis ca exercitare atributelor de posesia si folosinţă poate fi făcută de fiecare coproprietar. Aşadar. 15 16 A se vedea C. atunci când la succesiune vin doi sau mai mulţi moştenitori. privit in materialitatea sa16.. un coproprietar nu poate. 134. In cel de-al doilea caz. si anume: a) nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei părţi materiale determinate din bunul aflat in coproprietate. C. fără acordul unanim al copărtaşilor. renovare sau orice alta lucrare de natura a schimba destinaţia bunului. Actele juridice . Fiecare coproprietar are un drept de coproprietate propriu. coproprietarii nu au drepturi sau prerogative asupra unei părţi determinate din bun. Statescu. Principala deosebire dintre ele consta in faptul ca primul fel de coproprietate poate înceta prin partaj sau împărţeală. Barsan. pot fi încheiate chiar si acte de dispoziţie juridica. sa execute lucrări de transformare. oricare coproprietar poate înstrăina si greva cota – parte din dreptul de proprietate asupra bunului in favoarea unui alt copărtaş sau a unei terţe persoane. Productele bunului revin fiecărui coproprietar proporţional cu cota-aparte pe care o are din dreptul de proprietate. b) fiecare copărtaş are un drept exclusiv numai asupra unei cote – părţi ideale. matematice din dreptul de proprietate asupra acelui bun Drepturile copărtaşilor asupra bunului in materialitatea sa.. După cum am arătat. fiind perpetua. instanţele de judecata nu sunt competente. in principiu. Regimul juridic al exercitării coproprietăţii obişnuite sau temporare La baza regimului juridic al coproprietăţii sunt doua idei sau principii. uzucapiunea rezultata dintr-o coposesie. p. fără consimţământul celorlalţi. matematica. 1. Ba mai mult.

in cazul in care un copărtaş. cit. astfel încât fiecare dintre foştii coproprietari este considerat proprietar exclusiv al bunului ce I-a revenit in urma acestei operaţiuni. REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR DESTINATE LOCALITATILOR. Partajul este adică operaţia juridica prin care încetează starea de coproprietate ori de indiviziune. Aceasta modalitate de partajare se realizează atunci când bunul comun. poate înceta prin mai multe moduri. fiecare devenind proprietar exclusiv asupra unei părţi determinate sau asupra unui anume bun dintre cele care formau obiectul coproprietăţii. Ele pot fi datorate unuia dintre coproprietari sau unei alte persoane. Ori de cate ori partajul in natura este posibil.in cazul in care unul dintre copărtaşi nu consimte la împărţeală prin buna învoiala. 17 18 L. L. . De asemenea. op. In aceasta situaţia bunul va fi atribuit unuia dintre copărtaşi cu obligarea acestuia de a plăti celorlalţi contravaloarea cotelor lor ( echivalent bănesc. ea este sistata in cazul in care toate cotele –părţi din dreptul de proprietate sunt dobândite prin acte juridice sau uzucapiune de unul sau mai mulţi copărtaşi sau de către o terţă persoana. ea este cea mai echitabila deoarece asigura egalitatea in drepturi a copărtaşilor. nici prin reprezentant. fiind minor sau interzis. Dacia. Efectele partajului18. împărţeală sau partajul este un act juridic declarativ de drepturi. Astfel. civ. p. dreptul de a cere ieşirea din indiviziune este imprescriptibil.prin partajarea in natura a bunului sau a bunurilor. Intr-o atare situaţie instanţa de judecata va dispune vânzarea lui prin licitaţie publica. . . încă din momentul când s-a născut coproprietatea. Edit. op.Obligaţiile copărtaşilor. 143.in cazul in care unul dintre copărtaşi nu este prezent la împărţeală nici personal. de pilda. Cluj-Napoca. instanţa de judecata este obligata a recurge la aceasta modalitate. iar preţul obţinut se va distribui copărtaşilor.învoiala. civ.. Coproprietatea obişnuită. p. in sensul ca bunul sau bunurile stăpânite pe cote-părţi sunt împărţite materiamente intre copărtaşi. ) dar si pe cale judecătoreasca ( partajul judiciar ). 213-214 . L. Pop. Partajul poate fi făcut cu acordul coproprietarilor ( împărţeală convenţională sau voluntara prevăzută de art.prin vânzarea bunului si împărţirea echivalentului bănesc. Toţi copărtaşii sunt obligaţi sa contribuie proporţional cu cotaparte a fiecăruia. 786 C. Pop. Dreptul de proprietate comun se transforma astfel in drept exclusiv. fiind vremelnica. coproprietarii mai au si o suma de obligaţii propter rem prevăzute expres de legea funciara. cit.prin atribuirea bunului comun in proprietatea exclusiva a unuia dintre copărtaşi. la acoperirea cheltuielilor si datoriilor ocazionate de întreţinerea. 1980. conservarea si administrarea bunului comun. p. Daca obiectul coproprietăţii este un teren agricol. . partajul judiciar se realizează prin următoarele modalităţi: . Aceasta modalitate derivata se face întotdeauna când bunul comun nu poate fi comod partajabil in natura (când. Potrivit art.. 138. In concret. Aceasta din urma modalitate este obligatorie in următoarele situaţii: . nepartajabil in natura nu este dorit de nici unul dintre copărtaşi. in mod retroactive. mai poate înceta si prin pieirea totala a bunului sau prin expropriere17. autoritatea tutelara nu a încuviinţat împărţeală prin buna . Pop. Încetarea coproprietăţii obişnuite sau temporare. este indivizibil ). sulta ). Modalitatea cea mai frecventa de sistare a coproprietăţii obişnuite este partajul sau împărţeală. 730 C.

Obiectul coproprietăţii forţate si perpetue poarta asupra unor bunuri care prin natura lor nu pot fi impărţite119. fântânile si izvoarele. p. drumurile. sunt accesorii si pot fi folosite in mod permanent de doi sau mai mulţi proprietari. civ. Coproprietatea lucrurilor comune.D. cavouri si alte lucrări funciare).. dec. Daca proprietatea comuna pe cote-părţi temporara constituie regula in materie de proprietate comuna. civ . gardul). De aceea. ).R. A se vedea Trib. in R. 73-74 . 606 – 609 C. . civ. . dar cu respectarea următoarelor limite: . . tablouri de familie. purtând asupra unor bunuri accesorii. nr. . civ. Supr. şanţul comun ( art. De aici rezulta ca coproprietatea forţată nu poate fi înstrăinata decât odată cu bunul principal.folosinţă trebuie exercitata numai pentru utilizarea bunului principal pentru care a fost afectat bunul accesoriu. ) si gardul comun ( art. sect.Coproprietatea forţată sau perpetua Noţiune si definiţie.coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie ( hârtii de familie. Prin despărţitura comuna se înţelege zidul comun ( art. “ Toate 19 Multa vreme. Fiecare coproprietar poate utiliza bunul aflat in coproprietate forţată fără consimţământul celorlalţi.. 4/1989. şanţul.prin invocarea uzucapiunii asupra despărţiturii comune. instantele de judecata au considerat ca aceasta nu poate fi inceta nici prin partaj judiciar. In ultimii ani insa. nr. aceasta coproprietate urmează soarta juridica a bunului principal: accesorium sequitur principale. 602-605 C. civ. .prin folosinţă sa nu aducă atingere dreptului egal si reciproc al celorlalţi coproprietari. . 590 – 601 C.coproprietatea asupra părţilor comune din clădirile cu doua sau mai multe apartamente având proprietar diferiţi . După cum s-a subliniat in literatura juridica. nici prin partaj conventional. Coproprietatea despărţiturilor dintre doua fonduri. cum sunt : potecile.prin prezumţii legale care sunt: a) Zidul comun – Potrivit art. Acest gen de coproprietate conferă titularilor drepturi mai largi decât coproprietatea obişnuită temporara. Acest caz se refera la coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine. coproprietatea forţată si perpetua este destinata utilizării bunului principal. Ea este o coproprietate forţată deoarece exista si se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor si este perpetua deoarece scopul bunurilor care îl alcătuiesc obiectul este permanent. dovada coproprietăţii privind despărţiturile comune se poate face in trei modalităţi: . In ceea ce priveşte aceste despărţituri comune. 994/1988 si situatiile aratatae in nota redactiei. 602 C.prin înscris sau titlu in care se constata dobândirea coproprietăţii forţate prin act juridic. ). Cazuri de proprietate forţată. Drepturile si obligaţiile coproprietarilor. 590 C. Doctrina a reţinut următoarele cazuri de coproprietate forţată: .coproprietatea asupra despărţiturilor dintre doua imobile ( zidul. Civ.coproprietatea bunurilor necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile învecinate. practica fostei instante supreme s-a orientat spre solutia admiterii partajului coproprietatii prin acordul copartasilor. excepţia o constituie coproprietatea forţată si perpetua. “ Orice zid care serveşte la despărţire intre doua clădiri sau intre curte si grădini sau între ogra b) Şanţul comun – conform art. principiul este ca proprietatea lor aparţine proprietarilor celor doua fonduri pe cote – părţi egale.

Lupulescu. 68 22 Trib. in REPERTORIU DE PRACTICA JUDICIARA IN MATERIE CIVILA PE ANII 1980 – 1985. In legislaţia noastra este reglementat un singur caz de devălmăşie (devălmăşie legala) 23. nefiindu-i aplicabile prevederile art.. podul unei case poate fi partajat de instanţa de judecată fără a fi lezate interesele vreunuia dintre ei22 . civ. 1993. Dar in lipsa unei prevederi prohibitive. 1095/1982. deşi coproprietarii nu au ajuns la o înţelegere pentru un partaj. Lumina Lex. dec. nr. sect. Edit. Totuşi excepţional.şanţurile intre doua proprietăţi se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu “.. cu alte cuvinte. p. Prin “pământ aruncat” se înţelege numai pământul rezultat din săparea. . Art. nr. 20 . Coproprietatea forţată asupra părţilor comune din clădirile cu mai multe apartamente ori spatii cu alta destinaţie. p. Dar daca bunul a pierit din cupla. p. matematica din dreptul lor de proprietate.L. 63-67 . Spre deosebire de proprietatea comuna pe cotepărţi care poate înceta oricând. coproprietarii au dreptul la despăgubire împotriva persoanei aflate in culpa. adâncirea sau curăţarea şanţului. Bucuresti.încetarea coproprietăţii forţate atunci când un coproprietar dobândeşte proprietatea exclusiva a întregului imobil de la ceilalţi coproprietari. Sansa S. curtea unei case cu mai multe apartamente.. p. afară numai daca din doua proprietăţi va fi îngrădită sau de nu va fi titlu sau posesiune îndestulătoare care sa constate din contra “de la tata se socoteşte comun daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul”. De exemplu. DREPTURILE REALE PRINCIPALE. 606 C. obiectul acestei coproprietăţi aparţine nefracţionat titularilor. civ ). Coproprietarii sunt obligaţi sa suporte cheltuielile necesare întreţinerii şanţului. 728 C. civ. Acest unic caz se refera la dreptul de proprietate in devălmăşie al soţilor asupra bunurilor dobândite in timpul căsătoriei.1980. Civ. 603 C. dispare si coproprietatea. Supr. Civ. permanenta. in acest caz disperând obiectul coproprietăţii. etc)21 . civ. in REPERTORIU DE PRACTICA JUDICIARA IN MATERIE CIVILA PE ANII 1975 . DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNA AL SOTILOR. Practica judiciara a statuat in acest sens numai in situaţia in care toţi proprietarii si-ar da consimţământul si când partajul ar fi posibil in raport cu natura bunului comun ( de pilda.R. aceasta coproprietate forţată se refera numai la acele clădiri in care exista mai multe apartamente ( respective alte spatii ) care aparţin unor proprietari diferiţi .încetarea coproprietăţii forţate când menţinerea acesteia nu se mai impune. Evident..încetarea prin acordul coproprietarilor. DREPT CIVIL. ea poate înceta in următoarele cazuri: . c) Gardul comun – Acesta constituie un alt caz de coproprietate forţată si perpetua asupra unei despărţituri comune. Bucuresti. 1997.. Încetarea coproprietăţii forţate. stabileşte ca “ Orice gard ce desparte doua proprietăţi se socoteşte comun. podul. coproprietatea forţată este. Lupulescu. dec.Edit. 31/1977. de principiu. 65 23 D. Aceasta prezumţie de comunitate prevăzută de textul reprodus poate fi răsturnată prin proba contrara ( titlu. nimic nu împiedica 20 21 D. Proprietatea comuna in devălmăşie Dreptul de proprietate in devălmăşie reprezintă acea proprietate comuna potrivit căreia titularii sa-i nu au determinata o cota-parte ideala. uzucapiune sau semen de necomunitate ).pieirea integrala a bunului aflat in coproprietate. sec. Prin semn de necomunitate se înţelege situaţia când pământul este înălţat sau aruncat numai de o parte a şanţului ( art. In astfel de situaţii se presupune ca şanţul aparţine exclusiv proprietarului imobilului unde a fost aruncat sau înălţat pământul . 84 Trib. Supr.

proprietatea in devălmăşie poate înceta si in timpul căsătoriei. La împărţirea de bunuri.ca devălmăşia sa ia fiinţa printr-o convenţie. p. cotele ideale aparţinând soţilor se stabilesc in raport de contribuţia foştilor soţi la dobândirea bunurilor comune25In continuare. All. 1993. Definiţie. care se constituie sau dobândesc prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul juridic al dreptului de proprietate. esenţialmente temporar. 2 C. Pana la proba contrara. bunuri comune ale soţilor. Enumerare. inclusiv proprietarului. I. Dar. Definiţie. Dreptul de servitute E. opozabile tuturor. VI. Bucuresti.1. Orice convenţie contrara este nula “. pentru a ajunge la dreptul de proprietate exclusiva. Caracter. Edit.1. este o noţiune mai larga deoarece cuprinde nu numai dreptul de proprietate. C. DREPTUL FAMILIEI. p. Desmembrămintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi reale principale derivate asupra bunurilor altuia. 2001. b) folosinţa.1. TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI. moment in care aceasta se transforma în proprietate comuna pe cote-părţi. asupra bunului sau bunurilor ce aparţin in proprietatea altei 24 25 I. Consideraţii generale VI. Dreptul de uz C.P. Dreptul de uzufruct VI. excepţional. Dreptul de uzufruct B. Desmembrămintele dreptului de proprietate sunt: A. Bucuresti. p. fam.2. 205-214 . Dreptul de uzufruct este acel drept real principal derivat. Filipescu. Albu. Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin.3. 139. precum si obligaţiile patrimoniale. 2. Dacia. Didactica si Pedagogica. numai având in vedere aceste doua cote-părţi. V. CAPITOLUL VI DESMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE VI. Cluj-Napoca. 122-123 I. pentru motive temeinice ( art. Conţinut. 1988. 152 si urm. “ Bunurile dobândite in timpul căsătoriei de către oricare dintre soţi sunt. se va proceda la împărţeală materiala a bunurilor comune. ). Bucuresti. Dumitrache. p. cele doua cote părţi se prezuma a fi egale. Bacaci. Preliminarii. C. Proprietatea devălmaşe a soţilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei in timpul căsătoriei. Dreptul de superficie VI. All-Beck. Al. c) dispoziţia. Edit.1. Proprietatea comuna devălmaşe a soţilor încetează pin desfacerea sau încetarea căsătoriei. 1975. Edit. Încetarea dreptului de proprietate in devălmăşie. CASATORIA IN DREPTUL ROMAN. deoarece conferă titularului său trei atribute: a) posesia. DREPTUL FAMILIEI. 36 alin. fam. Hageanu. 1. de la data dobândirii lor. Edit.1. ci si celelalte drepturi ( reale si de creanţa ). Trebuie insa sa nu confundam devălmăşia comunităţii de bunuri cu comunitatea matrimoniala de bunuri24. Albu. Aceasta din urma. Dreptul abitaţie D. VI..2.

VI. p. prin acţiunile posesorii. Modul de dobândire al uzufructului. uzufructuarul mai are obligaţia prealabilă de a aduce o cauţiune. 518 C. La aceasta se mai adaugă şi uzucapiunea. Dreptul de uzufruct mai poate fi apărat şi indirect. Uzufructul se constituie indirect. atributele de posesie şi folosinţă. Potrivit art. fiind opozabil tuturor. Obiectul dreptului de uzufruct.159. 95-96 . uzufructul poate avea ca obiect orice fel de bunuri mobile sau imobile. VI.cit.3. Uzufructul se constituie direct atunci când proprietarul înstrăinează unei persoane atributele de posesie şi folosinţă.: “Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri.2. adică un garant. de regulă. VI. care conferă titularului său.Raynaud. poate fi cel mult viager. de a suporta o parte din sarcinile lucrului care 26 L. 520 C. există. pe cale de retenţiune. Dreptul de uzufruct prezintă următoarele trăsături sau caractere juridice: a) este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate in proprietatea altuia. civ. Aşadar. Având in vedere că textele din Codul civil care reglementau 3 cazuri de uzufruct legal au fost abrogate. op.. fungibile sau nefungibile. civ. In cazul uzufructului constituit direct. civ.2. d) este un drept incesibil prin acte şi fapte juridice. atât intre vii cât şi pentru cauză de moarte. Având in vedere că uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului respectiv.2. Uzufructuarul are insă şi anumite obligaţii: a) înainte de a intra in exerciţiul dreptului său: are obligaţia de a proceda la inventarierea bunurilor mobile şi la constatarea stării materiale in care se află imobilele.Marty.4. p.2. in limitele şi cu respectarea destinaţiei bunului. b) dreptul de a folosi bunul şi de a-i culege fructele. de a aduce la cunoştinţa proprietarului o rice tulburare şi uzurpare a dreptului de proprietate. corporale ori incorporale. numai bunuri neconsumptibile. prin care poate cere proprietarului predarea posesiei şi folosinţei bunului. op. aşa cum a fost stabilită de proprietar.persoane. păstrând pentru sine doar atributul de dispoziţie (se mai numeşte şi constituirea per translationem). 517-564 C. b) este un drept real. care se obligă să răspundă cu întregul patrimoniu in cazul insolvabilităţii uzufructuarului. c) este un drept esenţialmente temporar: dacă titularul este o persoană fizică. acesta are ca mijloace de apărare acţiunea confesorie (ca acţiune reală şi petitorie) şi o acţiune personală. dreptul de uzufruct se poate constitui doar prin voinţa omului. in prezent. dreptul de folosinţă îi dă uzufructuarului dreptul de a săvârşi acte de conservare şi de administrare asupra bunului. Constituirea dreptului de uzufruct prin voinţa omului se poate realiza prin acte juridice (convenţie sau testament). cu obligaţia de a le conserva substanţa şi de a le restitui proprietarului la încetarea uzufructului26. posibilitatea ca uzufructuarul să cedeze altei persoane beneficiul. Potrivit art. in acest scop.Pop. mobile şi imobile”. totuşi.: “Uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului”. numit uzufructuar. de a face acte de conservare şi întreţinere a lucrului.cit. Uzufructuarul (cel ce deţine atributele de posesie şi folosinţă a bunului) are următoarele drepturi: a) dreptul de a obţine posesia bunului şi de a o exercita paşnic şi nestingherit. uzufructul are ca obiect. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului. Constituirea dreptului de uzufruct prin convenţie poate fi directă şi indirectă. G. Reglementarea legală a acestui dezmembrământ se regăseşte in art. când uzufructuarul este o persoană juridică durata acestuia nu poate depăşi 30 de ani. P. Convenţia poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. b) in timpul exercitării dreptului de uzufruct: de a se folosi de lucru ca un bun proprietar.

Idem. 167.face obiectul uzufructului. Atunci când uzufructuarul refuză restituirea bunului. g) prin decăderea din dreptul de uzufruct pronunţată de instanţa de judecată la cererea nudului proprietar. dobânditorul fiind obligat să respecte dreptul de uzufruct până la stingerea lui. Stingerea uzufructului. de a-l despăgubi pe uzufructuar in cazul in care. b) prin expirarea termenului pe durata căruia a fost constituit. 29 Idem. prin introducerea de către proprietar a acţiunii in revendicare. p. el poate fi constrâns la aceasta. prin fapta sa. dreptul de uzufruct se stinge29: a) prin moartea uzufructuarului. b) Nudul proprietar are următoarele obligaţii: de a se abţine de la orice act juridic şi fapt material prin care ar împiedica sau tulbura pe uzufructuar in exerciţiul liber şi deplin al dreptului său. de a-l garanta pe uzufructuar contra evicţiunii. i) prin prescripţie achizitivă (uzucapiune).2. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar. deoarece uzufructul este un drept temporar sau cel mult viager. legea prevede obligaţia acestuia de a plăti despăgubiri proprietarului. VI. pentru a-i repara prejudiciul. dreptul de a percepe in proprietate productele bunului. op. atunci când uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului. In conformitate cu art. dreptul de a exercita toate acţiunile prin care se apără dreptul de proprietate. Aceste obligaţii nu există dacă uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totală a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului. a micşorat valoarea uzufructului. In momentul stingerii dreptului său. p. Când bunul a pierit sau a fost deteriorat din culpa uzufructuarului. de a efectua reparaţiile mari ale bunului. 28 .169-170. f) prin renunţarea uzufructuarului la dreptul său (renunţare expresă sau tacită). 557-558 C. uzufructuarul trebuie să înceteze actele de folosinţă şi să restituie proprietarului posesia bunului respectiv. dreptul de a greva bunul cu o ipotecă sau alte sarcini reale. Bunul trebuie restituit de bună voie in starea in care uzufructuarul l-a primit. p. h) prin rezoluţiunea sau nulitatea titlului prin care cel ce a constituit uzufructul a dobândit dreptul de proprietate. cheltuielile de judecată ocazionate de litigiile născute in legătură cu folosinţa bunului aflat in uzufruct27. atunci când un terţ dobândeşte pe această cale dreptul de proprietate asupra bunului. producându-i stricăciuni sau lăsându-l să se degradeze din lipsă de întreţinere. fără a împiedica sau limita exerciţiul dreptului de uzufruct de către uzufructuar. c) prin consolidare sau întrunirea in aceeaşi persoană a calităţilor de proprietar şi de uzufructuar. d) prin neexercitarea uzufructului timp de 30 de ani sau prescripţia extinctivă. 27 Idem.cit. a) Drepturile nudului proprietar sunt: dreptul de a înstrăina bunul. Lichidarea uzufructului30. civ. 30 Pentru dezvoltări a se vedea: L. E important de subliniat că toate aceste drepturi pot fi exercitate numai in limitele şi cazurile in care nu se aduce atingere atributelor uzufructuarului. 166. e) prin pieirea totală a bunului (distrugerea materială sau pieirea juridică – exproprierea pentru utilitate publică). 168-169.5.Pop. p. cum sunt impozitele. in ipoteza uzufructului cu titlu oneros şi atunci când şi-a asumat această obligaţie prin actul de constituire a uzufructului28.

dreptul de abitaţie încetează automat. 31 32 Idem. 576-643 C. fiind prea mare. insă ţine cel puţin un an de la decesul celuilalt soţ. 170-173 Pentru dezvoltări asupra acestui drept. numit fond aservit sau dominat.Pop. 2 C. Dreptul de servitute32 VI. I. depăşeşte nevoilor de locuit ale lui şi ale familiei sale. Dreptul de abitaţie. ed. Dreptul de abitaţie este un drept de uz care are ca obiect o locuinţă. esenţialmente temporar. 572 al. 3. p.3. . civ. Astfel. Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie sunt varietăţi ale dreptului de uzufruct.titularul său poate fi numai o persoană fizică.173-184 33 A se vedea Gh. b) soţul supravieţuitor să nu aibă o altă locuinţă proprie. Prin acest drept se conferă titularului dreptul de a poseda şi folosi acea locuinţă. . dar numai in limitele satisfacerii trebuinţelor lui sau ale familiei sale. 4. el include şi dreptul de abitaţie. Caracteristici comune. “Drept civil.1. durând până la ieşirea din indiviziune a moştenitorilor. Dreptul de uz este acel drept real principal.3. dezmembrământ al dreptului de proprietate. dacă sunt întrunite următoarele condiţii: a) casa să facă parte din succesiunea soţului decedat. Acesta are următoarele caractere: a) este un drept imobiliar. putând fi exercitat numai pentru satisfacerea nevoilor de locuit ale titularului şi ale membrilor familiei sale. Culegerea fructelor bunului poate fi făcută numai in natură şi sunt destinate exclusiv pentru consumul uzuarului şi al membrilor familiei sale. Acest drept de abitaţie are un caracter temporar. constituit asupra unui imobil. care precizează că titularul unui astfel de drept are posibilitatea de a închiria o parte din locuinţă dacă. care conferă titularului său atributele de posesie şi folosinţă asupra unui bun aflat in proprietatea altuia. Dreptul de uz. pentru uzul şi utilitatea altui imobil. pentru satisfacerea trebuinţelor de locuit ale sale şi ale familiei lui. VI. 1969. Dreptul de servitute este un drept real principal derivat. perpetuu şi indivizibil. Zinveliu.VI.cit. p. Drepturi reale”. Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie31 VI. numit fond dominant. imobile care aparţin unor proprietari diferiţi33. a se vedea: L. Dacă soţul supravieţuitor se recăsătoreşte. p.4. dacă dreptul de uzufruct are ca obiect o casă de locuit. civ.1. Excepţia de la această regulă este prevăzută de art. Fekete. soţul supravieţuitor are un drept de abitaţie asupra casei de locuit care a aparţinut soţului predecedat. in raport cu dreptul de uzufruct se caracterizează prin două particularităţi: . VI. Dreptul de abitaţie poate fi constituit prin contract sau testament. Dreptului de abitaţie i se aplică regulile de la uzufruct. Dreptul de abitaţie poate fi apărat prin acţiunea confesorie (acţiune reală şi petitorie) şi printr-o acţiune personală. Didactică şi Pedagogică. deoarece se constituie numai in folosul şi sarcina unor bunuri imobile prin natura lor. chiar dacă nu s-a procedat la ieşirea din indiviziune. op. Bucureşti. Totuşi. Definiţie şi caractere. De altfel. privit in individualitatea sa. care este proprietatea altei persoane. Dreptul de servitute este reglementat de art.are caracter personal. dreptul de abitaţie. 235-236. faţă de proprietarul locuinţei (dacă abitaţia s-a constituit prin act juridic).3.

servitutea picăturilor din streaşină__________. a se vedea: L.rurale – cele stabilite in folosul unui teren.cit. VI.3.2. acte de folosinţă asupra fondului aservit (ex: servitutea de trecere. in raport de celălalt.continue – acele servituţi pentru a căror exercitare şi existenţă nu este nevoie de fapta actuală a omului (ex: servitutea de scurgere a apelor de ploaie sau servitutea de vedere).urbane – cele stabilite in folosul unei clădiri. Codul civil clasifică servituţile in funcţie de mai multe criterii. .negative – acelea care impun proprietarului fondului aservit anumite restricţii sau limitări in exercitarea dreptului său de proprietate (ex: servitutea de a nu clădi sau de a nu face plantaţii la o anumită distanţă faţă de fondul dominant). a) Servituţile reciproce sunt acele îngrădiri sau limitări legale ale dreptului de proprietate prevăzute de lege in folosul şi. uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului. fiind de asemenea prevăzute de lege. Clasificarea servituţilor. pe baza unor dispoziţii normative exprese.Pop. fondul aservit. in cazul locului înfundat.). c) servitutea este indivizibilă.neaparente – acele servituţi a căror existenţă nu poate fi cunoscută printr-un semn exterior sau lucrare exterioară vizibilă (ex: servitutea de a nu zidi decât până la o anumită înălţime). de îngrădire a proprietăţii). . profitând întregului fond dominant şi grevând. de grăniţuire. .aparente – acelea care se cunosc datorită unor semne exterioare (ex: o uşă. .b) este un drept perpetuu. op. . Servituţile reciproce (bilaterale): 34 Pentru o dezvoltare doctrinară asupra acestui subiect. b) Servituţile nereciproce sunt acelea care se stabilesc exclusiv in folosul unuia dintre imobile şi in sarcina celuilalt imobil. o plantaţie. servitutea de a lua apă).). tot servituţi legale34. in mod direct. c) După obiectul lor: . respectiv. atât fond dominant.naturale – acelea care îşi au originea sau izvorul in situaţia naturală a fondurilor (ex: servitutea de scurgere a apei. Astfel cele două tipuri de servituţi. VI.4. A.legale – acelea care se stabilesc ex lege.necontinue – acelea pentru a căror existenţă şi exercitare este absolut necesară fapta actuală a omului (servitutea de trecere. o fereastră un canal. fiind deopotrivă legale. in aşa fel încât unul este numai fond dominant iar altul numai fond aservit. in realitate. şi anume: a) După modul de exercitare: .). . fiecare fiind.4. Ele se mai numesc şi servituţi veritabile (propriuzise). p. in acelaşi timp. d) După originea sau modul lor de constituire: . pot fi împărţite in două categorii: servituţi reciproce (bilaterale) şi servituţi nereciproce (unilaterale). . b) După felul in care se manifestă: . in considerarea utilităţii publice ori in interesul comun al proprietarilor unor imobile înveci nate (ex: servitutea de trecere. cât şi fond aservit (dominat).pozitive – acelea care îndreptăţesc pe proprietarul fondului dominant să facă. fiindcă se menţine atâta timp cât există cele două imobile şi situaţia care a determinat constituirea ei. Servituţile naturale sunt.stabilite prin fapta omului – acelea care se constituie prin titlu (convenţie sau testament). sarcina a două imobile.176-177 . cea negativă de vedere etc. Servituţile naturale şi servituţile legale. in întregime. o cărare etc. de a lua apă din fântână etc.

la o distanţă mai mică decât cea prevăzută de lege (art. 584 C. Servituţile stabilite prin fapta omului sunt singurele servituţi veritabile. civ. civ. Servituţile stabilite prin fapta omului. balcoane etc. 620 C.. poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru a-şi putea folosi propriul fond.). având îndatorirea de a-l despăgubi pentru pagubele ce i lear cauza. faţă de fondul învecinat (art. proprietarii au libertatea să stabilească pe proprietăţile lor sau in folosul acestora orice servituţi. b) servitutea distanţei plantaţiilor – potrivit căreia nu se pot planta arbori înalţi la o distanţă mai mică de doi metri şi garduri vii la o distanţă mai mică de jumătate de metru faţă de linia despărţitoare a două fonduri.). nicidecum pe fondul vecinului (art. Ele sunt reglementate de art. 620-643 C. e) servitutea negativă de vedere – constă in obligaţia proprietarilor a două imobile vecine de a nu deschide ferestre de vedere. 578 C. B. civ.). pentru a da naştere la un drept de trecere.. civ. op.). civ. Potrivit art. Trecerea trebuie să se facă pe calea cea mai scurtă de ieşire şi prin locul ce ar pricinui cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit. d) servitutea privind distanţa şi lucrările intermediare pentru anumite construcţii – constă in obligaţia proprietarilor a două fonduri vecine de a face astfel de lucrări numai respectând distanţa stabilită prin reglementări speciale ori prin obiceiuri locale.90 m şi de 0. de pe terenurile superioare (art. cu condiţia de a nu impune proprietarului fondului aservit obligaţia unui fapt personal şi să nu contravină ordinii publice şi bunelor moravuri.183 . Distanţa legală minimă este de 1. Servituţile propriu-zise pot fi stabilite in trei moduri: a) prin titlu. 616 C. perpendiculară sau piezişă (oblică) asupra fondului învecinat. Proprietarul fondului inferior este obligat să nu ridice stăvilare pentru a opri această scurgere. a se vedea: L. civ. VI. proprietarul al cărui loc este înfundat. dacă nu există alte reguli stabilite prin dispoziţii normative speciale sau prin obiceiuri locale (art. adică nu are ieşire la calea publică. 607 C. c) servitutea picăturilor din streaşină – orice proprietar este obligat să-şi facă streaşină casei sale in aşa fel încât apa de ploaie să se scurgă pe terenul său sau in stradă. 35 Pentru dezvoltări.). Deschiderile de aerisire şi lumină pot fi făcute la orice înălţime şi distanţă. Servituţile nereciproce (unilaterale): a) servitutea de scurgere a apelor naturale – constă in aceea că terenurile inferioare sunt supuse să primească apele ce curg natural. 575-583 C. C.4. cheltuielile fiind suportate in proporţie egală (art.4. b) prin uzucapiune.Pop.). civ. lipsa ieşirii la calea publică trebuie să fie străină de conduita proprietarului locului înfundat35. Mai trebuie reţinut că. p. 611 şi urm. c) prin destinaţia proprietarului.). se interzice proprietarului fondului pe care se află acel izvor ce dă apă necesară unei comune sau altei aşezări să facă orice lucrare de natură a-i schimba cursul.60 m.a) servitutea sau dreptul de grăniţuire – orice proprietar poate obliga pe vecinul său să procedeze la grăniţuirea proprietăţii lipită de a sa. civ. De asemenea. civ. după cum vederea este directă. civ. b) servitutea izvoarelor – constă in obligaţia celui care are un izvor pe terenul său să-l întrebuinţeze in aşa fel încât să nu aducă atingere dreptului dobândit de către proprietarul fondului vecin de a folosi acel izvor (art. 615 C. 610 C. c) Servitutea de trecere (a locului înfundat) – Potrivit art. fără intervenţia omului.cit.

pot fi dobândite prin uzucapiune numai servituţile propriu-zise continue şi aparente (ex: servitutea de vedere). in cazul neexercitării acesteia timp de 30 de ani. rezolvirii sau anulării dreptului celui care a consimţit la stabilirea servituţii. civ. Acesta poate fi cu titlu gratuit sau oneros.in cazul revocării. civ. Dreptul de servitute se poate stinge in următoarele situaţii: . Definiţie şi caractere juridice. Mai mult. Dreptul de superficie poate fi constituit: a) prin titlu. Stabilirea servituţilor prin uzucapiune (prescripţie achizitivă) In conformitate cu art. 167/1958. b) dreptul de proprietate asupra terenului al cărui titular este o altă persoană. orice servitute se poate stabili prin titlu. Dreptul de superficie nu este reglementat direct şi expres in Codul civil. . . 22 din Decretul nr. Posesia trebuie să se exercite timp de 30 de ani. VI. plantaţia sau lucrarea ce se află in proprietatea altei persoane. In cazul dreptului de superficie se suprapun două drepturi de proprietate: a) dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcţiilor. plantaţiilor sau altor lucrări.prin renunţare la servitute.A.4. acţiunea in revendicare putându-se stinge oricând până la stingerea însuşi a dreptului de superficie. . este menţionat şi in art.1. Stabilirea servituţilor prin destinaţia proprietarului Constituirea in acest mod a servituţilor propriu-zise are loc atunci când unul şi acelaşi proprietar a două imobile vecine stabileşte intre ele o stare de fapt care ar fi o servitute dacă ar aparţine la proprietari diferiţi. In principiu. c) este un drept imprescriptibil extinctiv. având întotdeauna ca obiect un bun imobil (teren). c) prin uzucapiune. Dreptul de superficie prezintă următoarele caractere juridice: a) este un drept real imobiliar. . Stingerea servituţilor. 5. Dreptul de superficie este acel drept real principal. b) este un drept perpetuu.2. 623 C. dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren. acesta neputându-se stinge prin neexecutare. adică există atâta timp cât durează construcţia. C. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare (art. potrivit art. Dreptul de superficie VI. b) direct din lege. Constituirea sau dobândirea dreptului de superficie. servituţile continue şi neaparente.in cazul pieirii imobilului aservit.prin prescripţie extinctivă. plantaţiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia. A fost consacrat de către legiuitorul român prin Legea nr. nu poate fi vorba de o servitute. Stabilirea servituţilor prin titlu Prin titlu se înţelege orice act juridic. 624 C. De asemenea. decât proprietarul terenului.in caz de imposibilitate materială de a mai exercita servitutea.6.5. B.la împlinirea termenului pentru care a fost constituită prin titlu. precum şi cele necontinue şi neaparente se pot stabili numai prin act juridic. .5. .prin confuziune. care constă in dreptul de proprietate al unei persoane. privitor la construcţiile. dreptul de superficie este un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren. Prin urmare. Atâta timp cât cele două imobile aparţin unui proprietar.. convenţie ori testament. numită superficiar. VI. 11). teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosinţă1. . VI.

5.Pop. Astfel. de noi înşine sau de altul . 1 . iar nu pe cale convenţională. Convenţia şi testamentul constituie titluri pe baza cărora se dobândeşte dreptul de superficie asupra terenurilor proprietate particulară. Dreptul de dispoziţie asupra terenului se referă la o dispoziţie materială. de abitaţie. plantaţiei sau a lucrării. exercitată.2 Cod civil defineşte posesia astfel: ”posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept. 1 .fam.Pop.3. plantaţia sau lucrarea respectivă. 30 C. in baza prevederilor art. 1 . VI.in numele nostru”. In schimb.189 şi practica judiciară citată acolo la nota de subsol 1 . Având in vedere că acest drept are caracter perpetuu. care se circumscrie doar la posibilitatea de a dispune de substanţa terenului numai in vederea realizării construcţiei. Constituirea dreptului de superficie prin titlu Prin titlu înţelegem un act juridic care poate fi: convenţie. testament sau act de concesiune. De aceea vom pune in discuţie doar primele două moduri de constituire. dreptul de superficie se dobândeşte direct.cit. op. a se vedea: L. CAPITOLUL VII . Dreptul de superficie conferă titularului său atributele de posesie. Cât priveşte atributul de dispoziţie juridică este fără discuţie că superficiarul are dreptul să înstrăineze construcţia. 36 37 Pentru o dezvoltare a subiectului. alin. Constituirea sau dobândirea ex lege a dreptului de superficie Legislaţia noastă consacră un singur de drept de superficie care se naşte ex lege (direct din lege). plantaţiei sau al lucrării.).4. NOŢIUNEA ŞI ELEMENTELE POSESIEI VII . plantaţiei sau lucrării ce urmează a fi amplasată sau făcută pe acel teren (săpături. Articolul 1846 .. Exercitarea dreptului de superficie. Soţul neproprietar al terenului devine astfel titularul unui drept de superficie37. in interpretarea şi aplicarea prevederilor art. in acest caz. B. Dreptul de superficie se constituie prin act de concesiune in cazul terenurilor aflate in domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ teritoriale36. b) dacă proprietarul terenului devine (indiferent pe ce cale legală) şi proprietarul construcţiei.5. Aşadar. el nu se stinge prin neexercitare. Dreptul de superficie poate fi grevat de sarcini reale. VI.fam. de servitute şi de ipotecă. aflată pe terenul altei persoane. practica judiciară a statuat că toate construcţiile ridicate in timpul căsătoriei pe terenul bun propriu al unuia dintre soţi sunt bunuri comune. folosinţă şi dispoziţie. Noţiune. A. p. una sau alta.Dobândirea prin uzucapiune are loc in condiţiile prevăzute de reglementările existente in această materie. cum ar fi: dreptul de uzufruct.187 A se vedea: L. Stingerea dreptului de superficie.cit. se stinge in următoarele două modalităţi: a) prin pieirea sau desfiinţarea construcţiei. 30 C. excavări etc. op. POSESIA SI EFECTELE SALE VII . fără a fi necesar consimţământul proprietarului terenului. p.

op. 2 . 2 . cu titlu precar .cit.1858 Cod civil ). 2 . la altul care este de bună – credinţă d ) când deţinătorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal . adică cu intermitenţe anormale . 1 . VII .pag.. Prin opoziţie faţă de posesie . iar elementul psihologic sau intenţional se pierde atunci când posesorul înstrăinează lucrul respectiv iar dobânditorul închiriază înstrăinătorului (constitut posesor ) .VII . 1 . Stătescu. 1 . Elementele constitutive ale posesiei. Este situaţia moştenitorului care a dobândit o succesiune şi crede că un bun deţinut de către decuius .Viciile posesiei . netulburată .Este suficient ca 38 39 C. Pierderea posesiei . Elementul material poate fi dobândit şi exercitat fie personal . VII . 1 . pag.Dobândirea posesiei . se află in proprietatea sa . ce rezultă întotdeauna dintr-un titlu – convenţional (legal sau judiciar ). cu o singură excepţie :persoanele lipsite de capacitatea d exerciţiu dobândesc şi exercită elementul intenţional al posesiei prin reprezentanţii lor legali 39. adică sa prezinte următoarele calităţi :continuă .Posesia se pierde prin dispariţia celor două elemente ale sale .transformare şi folosinţă exercitate direct asupra lucrului ) şi elementul psihologic ( voinţa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. ). care este o stare de fapt. D. etc. civ. VII . Detenţia precară poate fi intervertită in posesie utilă in patru cazuri ( art. posesiunea este discontinuă când posesorul o exercită in mod neregulat . 1854 C.CALITĂŢILE ŞI VICIILE POSESIEI VII . Conform articolului 1848 Cod civil. a ) când deţinătorul unui bun dobândeşte cu bună credinţă de la o terţă persoană . . Bârsan.op. 1 .ceea ce o diferenţiază de posesie . 1 . 1 . 2 . urmare a dobândirii unei succesiuni . 2 . 1 . 3 . Elementul material este uşor de dovedit prin orice mijloc de probă . in temeiul căreia era obligat a stăpâni bunul pentru altul si nu pentru sine c ) când deţinătorul strămută posesia bunului printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate . fie printr-un reprezentant (locatar . de către posesor . alta decât adevăratul proprietar .un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun b ) când deţinătorul bunului neagă prin acte de rezistenţă existenţa raportului obligaţional . 3 . depozitar .Pentru a produce efectele sale juridice . a permite transformarea detenţiei in posesie .Posesia se dobândeşte prin întrunirea cumulativă a celor două elemente elementul material şi elementul intenţional. adică sub nume de proprietar . înseamnă a recunoaşte succesorului universal sau cu titlu universal o calitate nouă de posesor pe care defunctul nu a avut-o şi . 2 . Posesiunea se pierde şi prin pierderea unuia dintre cele două elemente : elementul material se poate pierde când bunul a intrat in stăpânirea altei persoane (furt ) . publică şi neechivocă.243. Gherasim . prin urmare .cit.39. 1 .DOBÂNDIREA ŞI PIERDEREA POSESIEI VII . 1 . VII . ceea ce are loc in caz de înstrăinare a posesiei sau in caz de abandon. 3 .Calităţile posesiei .posesia trebuie să fie utilă . nu putea să i-o transmită38. VII . iar elementul animus trebuie sa fie prezent direct şi nemijlocit in persoana posesorului . .) . fiecare dintre ele având insă elementul material corpus. Posesia presupune existenţa a două elemente :elementul material ( totalitatea faptelor materiale de stăpânire.Această soluţie este criticată pentru că . elementul psihologic este pezumat de lege ( art. detenţia este o stare de drept .dimpotrivă. dacă succesorul universal este de bună – credinţă. C. a ) discontinuitatea posesiei . ori in calitate de titular al unui al drept real ). . Posesia şi detenţia precară .Detenţiei precare îi lipseşte elementul „animus domini”( elementul psihologic ) . 3 .

nu constituie viciu al posesiei. cit. civ. odată cu bunul. EFECTELE POSESIEI .deoarece niciuna nu pretinde o posesie proprie. . 4 .Art. instituie prezumţia absolută că posesia de bună – credinţă asupra unui bun mobil valorează titlu de proprietate. Proprietarul este obligat să restituie in virtutea principiului îmbogăţirii fără justă cauză toate cheltuielile utile şi necesare posesorului de rea-credinţă. când este tulburat in posesia sa de către un terţ . Bârsan.Art.de cele mai multe ori. 4 . VII . prezumţia este relativă . 1847 C. această stare de fapt poate fi dovedită prin orice mijloc de probă. In cazul bunurilor imobile. C. C Bârsan. Prin acţiunile posesorii se apără o stare de fapt. 1854 C. Violenţa pasivă din partea posesorului .de asemenea.239 C. 4 . civ. 1909 C.): 40 41 C. Violenţa este un viciu temporar şi relativ . civ. 42 Ibidem. 674-676 C. Ele se justifică prin aceea că . VII . Discontinuitatea este temporară şi este un viciu absolut .cit. b ) violenţa posesiei . prevede că posesia trebuie să fie printre altele publică .op.. 487 C. . consumate sau neconsumate. este presupus că a posedat in tot acest timp. 486 C.. 2 . civ. Este un viciu temporar şi relativ. 250-251. este posesor de bună – credinţă cel care posedă ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale cărui vicii nu – i sunt cunoscute. pr. d ) echivocul posesiei . . p. civ. Posesorul de rea-credinţă este obligat să restituie proprietarului . . Stătescu. 4 .Posesia este echivocă in cazul in care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu elementul intenţional . Acţiunile posesorii sunt de două feluri(art.Acţiunile posesorii sunt acele acţiuni in justiţie prin care se apără posesia împotriva oricăror tulburări sau se redobândeşte posesia atunci când aceasta a fost pierdută.Echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun.acţiuni imobiliare putând fi exercitate numai in privinţa bunurilor imobile.Art. in văzul tuturor. . Reversul acestei calităţi este clandestinitatea. prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine. Posesia creează o prezumţie de proprietate in favoarea posesorului . instituie prezumţie legală relativă de continuitate . Stătescu. după natura bunului40. distinctă. Este un viciu temporar şi relativ. posesia corespunde unei stări de drept41 (dreptul de proprietate).Apărarea posesiei prin acţiuni posesorii . 1 . dacă nu este probă că a început a poseda pentru altul. putând fi invocată numai de către persoana împotriva căreia a fost exercitată.actele de stăpânire să se exercite cu o regularitate normală.Posesorul de bună – credinţă dobândeşte in proprietate fructele bunului pe care-l posedă conform art. civ. toate fructele percepute sau nepercepute.Art. VII . Posesia trebuie sa fie începută şi menţinută sau conservată in mod paşnic . Această prezumţie poate fi absolută sau relativă . putând fi invocată de orice persoană interesată. 1850 C. in sensul că posesorul actual care probează că a posedat la un moment dat anterior . posesorul încetează să mai fie de bună-credinţă in momentul în care viciile titlului îi devin cunoscute. Acţiunile posesorii sunt acţiuni reale deoarece pot fi introduse împotriva oricărei persoane care tulbură exercitarea paşnică a posesiei sau l-a deposedat pe posesor de bunul său42. VII . civ. Buna-credinţă nu trebuie dovedită.. Sunt. c ) clandestinitatea posesiei .ea este prezumată iar conform art. sub numele de proprietar . 3. op.pag..

de distrugere ). prevede că „tot ce se uneşte şi se incorporează cu lucrul se cuvine proprietarului acelui lucru”. Acţiunile posesorii pot fi exercitate de către proprietarul unui bun. pentru exercitarea sa se prevede o singură condiţie :să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. Prin violenţă se înţelege orice faptă contrară ordinii de drept ce implică rezistenţă din partea adversarului . Acţiunea posesorie generală(in complângere). tinde la deposedarea posesorului( acte de ocupare . şi care. 3 . 2 .această bucată de pământ va aparţine proprietarului fondului la care s-a produs alipirea. VII . astfel încât despărţirea lor nu este posibilă decât cu deteriorarea sau distrugerea totală sau parţială a unuia dintre ele. 3 . Tulburările pot fi de fapt(acte materiale prin care se încalcă posesia bunului) sau de drept ( act judiciar sau extrajudiciar prin care o persoană are o pretenţie contrară posesiei unei alte persoane). Noţiune şi feluri. Accesiunea este de două feluri:imobiliară şi mobiliară.Poate fi folosită pentru a face să înceteze orice tulburare a posesie.posesorul şi detentorii precari. a ) aluviunea se referă la creşterile de teren care se fac pe nesimţite ca urmare a depunerilor succesive de pământ la malul apelor curgătoare. Ea va putea fi revendicată in termen de un an de către vechiul proprietar. Accesiunea imobiliară naturală. cu excepţia cazului in care posesorul este deposedat prin violenţă. 1 .fiecare având proprietari diferiţi. Accesiunea imobiliară poate fi naturală sau artificială. 488 C. 3 . CAPITOLUL VII MODURILE GENERALE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETAE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE VII . Nu se pot dobândi prin accesiune bunurile proprietate publică. Datorită caracterului său de urgenţă. şi alipirea sa la un alt teren. împotriva altui coposesor.A. Art. c ) insulele şi prundişurile care se formează in râurile nenavigabile şi neplutitoare sunt ale proprietarului ţărmului pe care ele s-au format.(unirea celor două lucruri sau bunuri are loc fără intervenţia omului). .Poate fi utilizată numai atunci când tulburarea sau deposedarea are loc prin violenţă.aparţin proprietarului terenului riveran la care s au făcut acele depuneri de pământ. dar sunt admisibile in schimb cele introduse intre coproprietari.ACCESIUNEA SAU INCORPORAŢIUNEA VII . civ. Nu pot fi exercitate de către coposesor. Accesiunea este incorporarea unui lucru in alt lucru . Acţiunea posesorie specială ( in reintegrare). E necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: a ) să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare b ) posesia reclamantului să fie utilă c ) reclamantul să probeze că a posedat bunul cel puţin un an de la data tulburării B. b ) avulsiunea se referă la ruperea bruscă a unei bucăţi de pământ datorită acţiunii apelor curgătoare .de obstrucţie .

100.ele nu mai aparţin proprietarului acelui teren.are loc in virtutea dreptului de accesiune. Dreptul de creanţă este prescriptibil in termenul general de trei ani din momentul realizării condiţiei suspensive(manifestarea de voinţă a proprietarului terenului). 3 . fără a putea cere demolarea ei. nu se aplică in cazul in care intre proprietarul terenului şi constructor există o convenţie in sensul realizării edificiilor.invocă accesiunea .având convingerea fermă . civ. El are posibilitatea să opteze intre două modalităţi de despăgubire a constructorului: .precum şi din alte împrejurări (promisiunea de donaţie). civ.101 . şi îi pretinde daune – interese dacă a suferit un prejudiciu. Constructorul are in tot acest timp un drept de creanţă. prin accesiune.care şi-a schimbat in mod natural cursul. fără a fi obligaţi să despăgubească pe proprietarul terenului pe care şi-a făcut râul noua albie43. dar eronată . A.vechea albie se împarte intre proprietarii mărginaşi .Accesiunea mobiliară: Se referă la unirea a două bunuri mobile aparţinând la proprietari diferiţi sau obţinerea unui bun de către o persoană .PLANTAŢIILOR.şi proprietar al construcţiilor. animalele devenind accesoriile fondului pe care se află.492 C.devenind proprietar al construcţiei.să-l indemnizeze cu o sumă de bani egală cu valoarea materialelor şi preţul muncii .). constructorul are un drept de retenţie asupra edificiilor. .Accesiunea imobiliară artificială se realizează prin intervenţia omului. 4 . Constructorul de bună – credinţă este persoana care construieşte pe un teren . a ) tratamentul juridic al constructorului de rea – credinţă. b ) tratamentul juridic al constructorului de bună – credinţă. B. prin munca sa. iar dărâmarea construcţiei nu poate fi realizată fără autorizaţia unui organ de stat competent. N. cu obligaţia de a plăti constructorului valoarea materialelor şi preţul muncii .ACCESIUNEA CONSTRUCŢIILOR .cit. 494 C.).ACCESIUNEA CONSTRUCŢIILOR FĂCUTE DE O PERSOANĂ CU MATERIALELE SALE PE UN TEREN AFLAT PE PROPRIETATEA ALTUIA( art. Proprietarul terenului are două posibilităţi: . Buna – credinţă rezultă din existenţa unui titlu asupra terenului.d ) accesiunea albiei unui râu. drept opozabil şi dobânditorului subsecvent. Art. imediat ce animalele sălbatice părăsesc terenul respectiv . cu obligaţia de a-l despăgubi pe constructor pe temeiul îmbogăţirii fără justă cauză. Până la plata integrală a despăgubirilor. de regulă . 494 C. Georgean . Hamangiu. ale cărui vicii nu-i sunt cunoscute . folosind materialele altuia. SAU ALTOR LUCRĂRI FĂCUTE DE UN PROPRIETAR PE TERENUL SĂU CU MATERIALELE AFLATE IN PROPRIETATEA ALTEI PERSOANE. e ) accesiunea animalelor sălbatice se referă la dobândirea lor prin trecerea pe pământul unui proprietar. Proprietarul terenului devine.Se produce in două cazuri. proprietar al construcţiei.Ea trebuie să existe in momentul când s-au făcut lucrările.sa-i plătească o sumă de bani reprezentând sporul de valoare a terenului Dreptul de proprietate al celui care invocă accesiunea ia naştere o dată cu incorporarea construcţiei in teren. pag.op.(art. VII . 43 C. civ. că acel teren îi aparţine.Proprietarul terenului devine . Acţiunea proprietarului nu trebuie să fie abuzivă. Este constructor de rea credinţă cel care ridică o construcţie cunoscând că terenul in cauză nu -i aparţine.obligă pe constructor să desfiinţeze edificiile pe propria lui cheltuială .

Uzucapiunea in sistemul Codului civil este de două feluri: A Uzucapiunea de 30 de ani(art. uzucapiunea se referă doar la categoria bunurilor imobile(bunurile mobile se dobândesc in proprietate prin însăşi faptul posesiei lor cu bunăcredinţă fără a fi necesară trecerea unui interval de timp-art. Domeniul de aplicare.dacă adevăratul proprietar locuieşte in raza teritorială a tribunalului unde se află nemişcătorul . deşi formează un singur tot . Bunul care va putea fi considerat principal va reveni proprietarului său.Pot fi dobândite prin uzucapiune doar bunurile imobile aflate in proprietate privată. civ. VII . 1895 – 1899 C. bunul realizat revine proprietarului acestuia .şi prin 20 de ani dacă locuieşte afară din aceea rază teritorială”. Justificare: a)deşi este o stare de fapt.1890 C. 2 . bunul astfel obţinut va aparţine in coproprietate. astfel încât . 1909 C. In situaţia inversă. 4 . iar dacă nici unul dintre bunurile amestecate nu poate fi considerat principal. Noţiune. Acest fel de uzucapiune se aplică numai bunurilor imobile individual determinate şi pentru a putea fi invocată trebuiesc îndeplinite cumulativ două condiţii: a)posesia să se întemeieze pe un just-titlu. Conform art. b) Specificaţiunea constă in confecţionarea unui bun nou de către o persoană. de cele mai multe ori. astfel încât î-si pierd individualitatea . neputând fi separate. bunul cel mai valoros sau cu volumul cel mai mare). Uzucapiunea este naşterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea lui de către o persoană in condiţiile şi termenele prevăzute de lege. cunoscut fiind că bunurile proprietate publică sunt inalienabile. bunul va reveni specificatorului.) „cel ce câştigă cu bună credinţă şi printr-o justă cauză un nemişcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani. Uzucapiunea este cel mai important efect al posesiei utile.ele pot fi despărţite şi conservate separat. având proprietari diferiţi.indiferent că posesorul este de bună sau de rea credinţă B Uzucapiunea de la 10 până la 20 de ani (art. VII . 4 .(bunul pentru uzul. prin munca sa . Se consideră că e esenţial ca el să provină de la o altă . folosind sau prelucrând un material aflat in proprietatea altuia. civ.).cu obligaţia de despăgubire. reglementare şi justificare. UZUCAPIUNEA SAU PRESCRIPŢIA ACHIZITIVĂ VII . civ. Dovada dreptului de proprietate fiind o sarcină dificilă. 3 . pe cote-părţi egale .).a) Adjoncţiunea constă in unirea a două bunuri mobile .. Pentru a fi in prezenţa acestui tip de uzucapiune trebuiesc îndeplinite 2 condiţii: a)posesie utilă(propriu-zisă şi neviciată) b)posesie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani. prin just-titlu se înţelege orice titlu translativ de proprietate. 1. Dacă valoarea materialului este mai mare decât preţul muncii. c) Amestecul sau confuziunea reprezintă unirea a două sau mai multe bunuri mobile având proprietari diferiţi.1897 C. randamentul sau completarea căruia a servit unirea celuilalt bun. VII . Noul proprietar va plăti celuilalt preţul bunului unit cu bunul său. posesia corespunde dreptului de proprietate. b)uzucapiunea transformă o aparenţă îndelungată intr-un raport juridic de proprietate cert şi indiscutabil. Acest tot revine prin accesiune proprietarului bunului care reprezintă partea principală . 4 . cu obligaţia de a-l despăgubi pe cel care a depus munca. c)uzucapiunea constituie şi o sancţiune indirectă împotriva neglijenţei fostului proprietar. civ. 4 . uzucapiunea are rolul de înlătura dificultatea probei dreptului de proprietate fiind un mod originar de dobândire a proprietăţii.

pag. Uzucapiunea produce efecte retroactive.persoană decât adevăratul proprietar. Beleiu DREPT CIVIL ROMÂN. VII . 4 . Pot apărea 3 situaţii diferite: 1. Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii se fac in aceleaşi condiţii ca şi la prescripţia extinctivă45. 7 .SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL.dacă posesia actuală este de aceeaşi natură cu posesia autorului.beneficiind de joncţiunea posesiilor să invoce uzucapiunea de 30 de ani.dacă posesorul actual este de rea-credinţă iar autorul său a fost de bună-credinţă el va putea uzucapa numai in 30 de ani.dacă posesorul actual este de bună-credinţă iar autorul său a fost de rea-credinţă el va putea fie să înceapă o uzucapiune scurtă fie . pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. 3.Casa de editură şi presă ŞANSA Bucureşti 1992. 4 . B.Uzucapiunea in sistemul cărţilor funciare.1860 C.adică de la un neproprietar44. posesorul actual va invoca întotdeauna joncţiunea. 4 .pag 180. pag. cit. Uzucapiunea extratabulară prevede că posesorul unui bun imobil care l-a posedat in condiţiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate înscris in cartea funciară. Efectul este retroactiv. Conform art. Ea trebuie invocată pe cale de acţiune sau de excepţie(nu se poate invoca din oficiu).Abia după împlinirea ei posesorul are posibilitatea de a renunţa la beneficiul uzucapiunii(expres sau tacit). Ionaşcu.. nu este titular al dreptului de proprietate sau a altui drept real.Prin efectul uzucapiunii se naşte dreptul de proprietate al uzucapantului şi se stinge concomitent. Efectele uzucapiunii . Condiţiile cerute de lege pentru a putea invoca această uzucapiune sunt: a)titularul dreptului intabulat in cartea funciară să fie decedat b)uzucapantul să posede imobilul timp de cel puţin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular c)posesia să fie utilă indiferent de buna sau reaua credinţă a posesorului VII . Gh. VII . cit. Facem doar precizarea că întreruperea poate fi civilă sau naturală.dreptul de proprietate al fostului titular.indiferent de cine este autorul deposedării. op. . op. 4 .Justul titlu trebuie să existe in realitate(titlul putativ nu este suficient căci există numai in imaginaţia posesorului). unde întreruperea naturală se face in două cazuri: a) când posesorul este şi rămâne lipsit mai mult de un an de posesia bunului. 45 . VII .Creditorii uzucapantului pot invoca uzucapiunea prin acţiunea 44 T. Joncţiunea posesiilor este unirea posesiei uzucapantului(posesor actual) cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitată de către autorul său. in temeiul uzucapiunii. la fel ca cel care invocă uzucapiunea. posesorul actual are posibilitatea să aleagă intre a invoca au nu unirea celor două posesii. poate cere intabularea dreptului in favoarea sa. 4 . Condiţii: a) posesie propriu-zisă. C Stătescu. A Uzucapiunea tabulară se referă la faptul că drepturile reale înscrise pe baza unui titlu nevalabil vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă potrivit legii timp de 10 ani.INTRODUCERE ÎN DREPTUL CIVIL. b) posesorul actual să fi dobândit posesia bunului de la autorul său pe baza unui raport juridic. 5 . Prin autor se înţelege persoana care. b) când bunul cu privire la care se exercită posesia este declarat imprescriptibil de către lege. . Joncţiunea posesiilor nu este o obligaţie ci o facultate. civ. C Bârsan. 280.posesia sa continuând calitatea şi termenul autorului 2. 6. 229 -237. S Brădeanu.

Nu este admisibilă intre coproprietarii aceluiaşi fond. ACŢIUNEA IN REVENDICARE A.cheltuielile grăniţuirii vor fi suportate pe jumătate. titularul unui alt drept real(uzufruct. APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE. Potrivit art. Bârsan în op. 1 . ea poate fi îndreptată împotriva:proprietarului fondului limitrof. 2 . civ. pag. Mijloacele juridice indirecte(nespecifice) sunt acele acţiuni in justiţie care se întemeiază direct şi nemijlocit pe drepturi de creanţă. 3 . abitaţie. 34 . Acţiunea in grăniţuire este o acţiune realăimobiliară.Hotărâre judecătorească ce se va pronunţa va avea efecte declarative de drepturi .detentorului precar dar cu introducerea proprietarului in cauză. uz. împotriva oricărei tulburări46. IX .VII C.uzufruct. De asemenea. Acţiunea in grăniţuire.asupra bunului aflat in proprietatea sa şi să-l oblige să înceteze exercitarea lui nelegitimă. CAP. Mijloacele juridice directe(specifice) sunt acele acţiuni (acţiunile rele)care se întemeiază direct şi nemijlocit pe un drept real sau pe faptul posesiei unui imobil. uzufructuar şi de către posesor. 584 C. abitaţie.(acţiunea in anulare) B. In cazul acţiunii in grăniţuire fiecare parte are rolul de reclamant şi pârât pentru a se putea face delimitarea celor 2 fonduri. deoarece judecătorul reconstituie hotarul dintre cele două fonduri.acţiunea in grăniţuire. Acestea sunt de două feluri: a)acţiunile petitorii sunt acele acţiuni prin care se solicită instanţei de judecată că reclamantul este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real(acţiunea in revendicare-cea mai importantă.. dacă beneficiarul a renunţat la ea pur şi simplu sau in frauda acestora. după caz. superficie).acţiunea confesorie) b)acţiunile posesorii sunt acele acţiuni prin care se apără posesia . in scopul realizării lor. De cele mai multe or.oblică sau pauliană. pe baza hotărârii ce o va pronunţa. petitorie şi imprescriptibilă. Acţiunea in grăniţuire este acea acţiune prin care reclamantul cere instanţei de judecată ca in cadrul procesului să determine. linia despărţitoare dintre 2 fonduri alăturate47. 46 47 Vz. că pârâtul nu este titularul unui drept real .Acţiunea negatorie este acea acţiune reală prin care reclamantul cere instanţei de judecată să stabilească. 1 . Este o acţiune reală petitorie şi imprescriptibilă. servitute sau superficie . se înlătură indirect şi atingerile aduse însuşi dreptului de proprietate al reclamantului. IX . Poate fi introdusă de către:proprietar . uz. prin semne exterioare. CAP. cit. orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii.. IX . prin promovarea acestor acţiuni . Ea nu se confundă cu acţiunea in strămutare de hotare care este o acţiune posesorie. ca simplă stare de fapt .

2 . Efectele admiterii acţiunii in revendicare50 Instanţa de judecată recunoaşte existenţa dreptului de proprietate al reclamantului şi îl obligă pe pârât să restituie bunul acestuia. 2 .pag 28 50 C.. op. 2 . 2 . Aspecte generale. acţiunea in revendicare nu poate fi promovată decât cu acordul tuturor copărtaşilor48. IX . C. Cheltuielile de plăcere nu s restituie dar pârâtul poate să ridice acele lucrări fără a deteriora bunul respectiv. c)acţiune imprescriptibilă. cit. pârâtul este obligat să-i plătească reclamantului un echivalent bănesc. pe cale de consecinţă. este. IX .2 . Atunci când a fost posesor de bună-credinţă are dreptul să păstreze fructele. Caractere. să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului IX . IX . Calitate procesuală activă. art. pag. Revendicarea bunurilor imobile. Bunacredinţă încetează pe data introducerii acţiunii de către proprietar. op. Este o acţiune petitorie şi prescriptibilă in termen de 30 de ani. deoarece acţiunea in revendicare este un act de dispoziţie juridică care implică respectarea in materie de coproprietate a regulii unanimităţii. op. 4 .pârâtul. 1 . Bunul se restituie in natură şi liber de orice sarcini constituite in favoarea terţelor persoane. Bârsan. Stătescu. putând fi paralizată atunci când posesorul actual a dobândit proprietatea prin uzucapiune. Noţiune. IX . oricât de mult n ar fi exercitată nu se stinge decât odată cu stingerea însuşi a dreptului de proprietate pe care îl însoţeşte şi-l apără. 3 . 3 . 209-210 49 . cit. Recent. 343 D. Reclamantul va fi obligat să facă dovada dreptului de proprietate pretins. In acest context. 561 Cod procedură civilă prevede că in 48 Tr. Ea se stinge numai o dată cu dispariţia dreptului de proprietate. a)acţiune reală deoarece poate fi introdusă împotriva oricărei persoane care încalcă dreptul de proprietate. 11/ 1998. 2 . Acţiunea in revendicare.. Poate fi introdusă de titularul dreptului de proprietate iar in cazul in care bunul litigios se află deţinut in proprietate pe cote-părţi. Ionaşcu. 192. 4 . IX .fiind admisibilă promovarea acesteia împotriva unui terţ de către un singur coindivizar49. in principiu. 1 . acţiune in revendicare este asimilată unui act de conservare ce nu trebuie încheiat respectând regula unanimităţii. Acţiunea in revendicare este aceea acţiune reală prin care reclamantul cere instanţei de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat şi. stabilit in momentul obligării la restituire. cit. imprescriptibilă. că el este titularul unui drept real dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra bunului altuia şi să-l oblige pe pârât(poate fi proprietarul sau altă persoană) să-i permită exercitarea lui deplină şi netulburată. Obligaţia de restituire acestor cheltuieli se întemeiază pe principiul îmbogăţirii fără justă-cauză. E. Cheltuielile necesare se restituie in întregime. Dacă bunul revendicat a produs fructe. IX . pag. Safta -Romano. Pârâtul(de bună sau de rea credinţă) are dreptul la restituirea cheltuielilor necesare şi utile pe care le -a făcut cu privire la bunul respectiv. in natură sau prin echivalent. pag. Prin excepţie.IX . iar cele utile numai in limita sporului de valoare a bunului. S Brădeanu. Chirică. dacă a fost posesor de rea credinţă va fi obligat să le restituie reclamantului. Dacă bunul nu poate fi restituit in natură.. b)acţiune petitorie deoarece prin intermediul ei se pune in discuţie însăşi existenţa dreptului de proprietate. 3 . în Dreptul nr. Acţiunea confesorie este acea acţiune in justiţie prin care reclamantul cere instanţei de judecată să stabilească prin hotărârea ce o va pronunţa in cauză. 1 . trebuie să ţinem seama de două reguli. potrivit reglementărilor Codului civil. Posibilitatea exercitării acţiuii în revendicare de către un singur coindivizar. Acţiunea in revendicare .

1957. Prin organizarea publicităţii imobiliare se tinde la realizarea următoarelor scopuri: a) de a da o cât mai mare siguranţă drepturilor reale existente.. Bucureşti. p. grevări cu sarcini.cit.. p. L. C. 370. 2001. „Drepturile reale principale în Republica Socialistă România” Edit. precum şi a istoricului acestora. op. civ.)53 II. 3 . ceea ce este adesea imposibil.339 şi urm. s-a simţit nevoia creării a diferite sisteme de publicitate imobiliară. in mod tradiţional. L. Bucuresti.) au nevoie de o certitudine juridică. 2002. CĂRŢILE FUNCIARE A.Drepturile reale principale”. etc. 51 52 M. 269 si urm.Pop. 53 A se vedea Tr. pentru definiţii mai cuprinzătoare şi pentru descrierea mai detaliată a sistemelor de publicitate imobiliară.). I. pe teritoriul ţării au existat două sisteme de publicitate imobiliară principale şi două intermediare. S.revendicantul ar fi ţinut să dovedească faptul că toţi transmiţătorii anteriori. etc. “Dreptul de proprietate si dezmembrămintele sale” Ed..Ionaşcu. dezmembrări. superficie. I. servitute. etc. op. p. p.Brădeanu. 1978. Obiectivele publicităţii imobiliare. “Curs de Drept Funciar” Litografia şi Tipografia Învăţământului. 269-270. Sistemul de publicitate al registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. G. . In sistemul Cod. CONSIDERAŢII GENERALE Prin noţiunea de publicitate imobiliară se înţelege” totalitatea mijloacelor juridice prevăzute de lege prin care se reglementează. Proba dreptului de proprietate incumbă reclamantului .ALLBeck.206 şi urm. b) de a constitui o evidenţă clară şi cuprinzătoare a tuturor bunurilor imobile in scopul utilizării şi exploatării lor cât mai eficiente. cit. se prescrie in termen de 5 ani. Bucureşti.(probatio diabolica sau proba drăcească51).Albu. Bucureşti.. 1169 C. Astfel. 2 . abitaţie. I. adăugiri.” Deoarece operaţiunile juridice având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilelor sau constituirea unor drepturi reale imobiliare (uzufruct. schimbări de destinaţie. IX .. civ. Rarincescu.cit.cazul vânzării unui imobil la licitaţie publică. din autor in autor. p. 1. reglementat de Codul Civil si de Codul de Procedură Civilă.342.Pop. acţiunea in revendicare trebuie respinsă.Albu. In cazul actelor juridice translative sau constitutive de drepturi . “Drept Civil.) şi in situaţia juridică a imobilelor (transmisiuni. singura dovadă deplină şi absolută a dreptului de proprietate o constituie dobândirea prin uzucapiune.pag. de la data punerii in executare a ordonanţei de executare. cu scopul principal de a face cunoscut terţilor interesaţi modificările survenite in regimul juridic al acestor bunuri. Sisteme de publicitate imobiliară Pe teritoriul actual al României au existat mai multe sisteme de publicitate imobiliară. in cazul procedurii de urmărire silită.Bârsan. au avut calitatea de proprietar..(art. .. Atât timp cât reclamantul nu face dovada dreptului său de proprietate. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare.. precum şi transmisiunilor imobiliare prin aducerea situaţiei juridice a acestor bunuri la cunoştinţa terţilor interesaţi.Lumina Lex. op. orice acţiune introdusă de cel ce se pretinde proprietarul acelui bun. 165 A se vedea. se evidenţiază in mod public situaţia materială şi juridică a imobilelor52. Academiei. Ed. uz. datorate condiţiilor istorice care au supus diverse regiuni unor legislaţii diferite. Aceasta pentru că in favoarea pârâtului posesor operează o prezumţie simplă de proprietate din faptul posesiei. p. c) de a permite organelor statale să exercite un control riguros şi permanent referitor la schimbările care se produc in situaţia materială (împărţeli.

op..cărţi funciare . publicată în M. nr.repertoriul alfabetic al proprietarilor . 2.7/1996).Of. urmând ca in acel moment. intabulare provizorie. să fie aplicabil odată cu finalizarea lucrărilor cadastrale şi a noilor registre de publicitate imobiliară pe teritoriul administrativ unui judeţ.292-293.115/1938 (legea cărţilor funciare) şi de L. 6.2.planul cadastral . partida cadastrală pe proprietari şi pe categorii de folosinţă.7/1996.L. numărul planşei din plan pe care se află fiecare parcelă.Pop. Sistemul intermediar al cărţilor de evidenţă funciară. Cartea funciară este axată.7/199655 se prevedea in art.258. 5. 57 M. L. pentru dezvoltări. Registrul cadastral La nivelul fiecărei comune.cuprinde numărul topografic al parcelelor. 72 alin. 4.cuprinde toate parcelele dintr-o localitate cu arătarea numărului topografic al fiecăruia.2 al acestei legi că noul sistem de cărţi funciare reglementat de acest act normativ.Nicolae.Pop. B. pe situaţia imobilelor. op.L. op. 3. a numărului de carte funciară in care sunt înscrişi. Orice schimbare in întinderea unei parcele se va evidenţia pe planul cadastral in temeiul schiţei prezentate de părţi.. 55 Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare. destinat a fi utilizat in întreaga ţară.cit.fişa centralizatoare. publicată în M.cuprinde numele şi prenumele proprietarilor. Cărţile funciare se ţin intr-un singur exemplar la judecătoria competentă teritorial. să îşi înceteze aplicabilitatea vechile reglementări amintite mai sus.p.repertoriul parcelar( al corpurilor de proprietate). Ordinea înregistrărilor cererilor constituie criteriul după care se stabileşte rangul înscrierilor in cartea funciară.se numerotează de la 1 la n pentru fiecare localitate in parte. Registrul/cadastrul general56 al unei localităţi este compus din: 1. oraş şi municipiu există câte un Registru funciar (cadastru general cf. fiind un sistem real de publicitate imobiliară58 54 Legea 163 din 14 martie 1946 pentru înlocuirea şi refacerea cărţilor funciare distruse. 278-279.163/194654. vom trata in paralel sistemele de carte funciară reglementate de D. I.cit.. 293 . fiecare având câte un registru funciar propriu. Cuprinsul cărţii funciare Cartea funciară este un înscris in care sunt evidenţiate situaţia materială şi situaţia juridică a imobilelor.p. prin înscrierea tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la aceste bunuri57. op. (sistemul publicităţii reale).. format din totalitatea cărţilor funciare privitoare la imobilele din respectiva unitate administrativ-teritorială Dacă o comună este alcătuită din două sau mai multe sate.348-350. precum şi numărul cărţii funciare in care sunt înscrise. notare). CĂRŢILE FUNCIARE Pentru comparaţie şi o mai bună înţelegere.Of. Sistemul intermediar al cărţilor de publicitate funciară. II. Prin apariţia L.152 din 14 martie 1946. reglementat prin L.cit. in dreptul fiecăruia.p. nr.cit. legea cadastrului. 4. cu indicarea. L. sustrase sau pierdute din cauza războiului. 61 din 26 martie 1996 56 A se vedea.Bârsan. C. cărţile funciare se numerotează pe sate.registrul de intrare – utilizat pentru înregistrarea cererilor de înscriere (intabulare. in mod public.p. 3. Sistemul cărţii funciare. ca şi sistem de publicitate. privitoare la publicitatea imobiliară.

Exemplul nr.115/1938) ca fiind ” unul sau mai multe imobile alipite. De exemplu: Un imobil este identificat. din punct de vedere al cărţii funciare.31 din D.2 L. conform titlului. cu privire la înscrierile făcute. modificate sau stinse numai prin înscriere in cartea funciară. un corp de proprietate (corp funciar). Principiul publicităţii integrale a drepturilor reale. III.1 din D. Un număr de ordine semnifică. aparţinând aceluiaşi proprietar. sat Cepari.Principiul priorităţii59. orice modificări. in partea I sau în partea a II-a a cărţii funciare. chiar dacă titlul său are o dată posterioară.115/1938 1. precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept. Astfel. nr. primul care solicită înscrierea este şi primul titular al dreptului înscris. drepturile personale sau alte raporturi juridice. Teren identificat in C. 17-18 din D. 1. nr. c) descrierea imobilului. vânzarea silită şi exproprierea. drepturile reale cu privire la imobile pot fi constituite. d) suprafaţa imobilului.957 comuna Dumitra. El este definit in art. notat in C. de pe teritoriul unei localităţi. conform art. 27 din L.2-4): II. Corpul de proprietate (corpul funciar conform legii cărţilor funciare 115/1938) este entitatea de referinţă a înscrierilor in cartea funciară. numai înscrierea in aceasta creează un drept real şi îl face opozabil faţă de terţi. drepturile reale imobiliare care se dobândesc fără înscriere in cartea funciară in următoarele cazuri sunt: dobândirea prin succesiune legală sau testamentară. pentru a deveni opozabile terţilor sau pentru ca titularii lor să poate dispune de ele.F. Potrivit dispoziţiilor art.7/1996.L. Principii de carte funciară proprii D.L. 20 alin. drepturile reale imobiliare trebuie să fie înscrise in cartea funciară.169 alin.115/1938.1) şi trei părţi(II.Napoca. fapte juridici.L. in C. Principiile cărţilor funciare A.115/1938 şi al art. Ca excepţie. numele proprietarului.din chiar momentul încheierii contractului.2 Partea I (Foaia A –foaia de avere) Serveşte la descrierea imobilului şi este formată din următoarele rubrici: a) nr. sub forma + . din punct de vedere al cărţii funciare.26 din lege. Principiul efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii in cartea funciară. de ordine.7/1996 ( sau art.) . Conform art. Proprietate comună). II. Astfel.1 Titlul cărţii funciare Cuprinde numărul cărţii funciare ( Numărul de C. Excepţii de la acest principiu: . Ordinea înregistrării cererilor determină sau stabileşte rangul înscrierii ( qui prior tempore potior jure). precum şi acţiunile privitoare la proprietate. II. accesiunea. Astfel.915 Cluj.F. îndreptări sau însemnări ce s-ar face in titlu.197. 2.27-28 din Legea 7/1996. servituţile constituite in favoarea imobilului.L. strămutările proprietăţii şi modalităţile acesteia (de ex. drepturile reale se transmit intre părţi.2. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. înscrierile in cartea funciară produc efecte faţă de terţi de la data înregistrării cererilor de înscriere. b) număr topografic al imobilului.F. judecătoria de care aparţine şi denumirea localităţii in care este situat imobilul. e) valoarea impozabilă. conform regulii consensualismului.F. Potrivit art.Cartea funciară propriu-zisă este alcătuită dintr-un titlu (II.3 Partea a II-a ( Foaia de proprietate) Cuprinde numărul curent. a) Numărul de ordine.

in original sau in copie legalizată . Din nefericire. intabularea este înscrierea prin care se transmite.33 şi 34 din L. vânzare silită şi uzucapiune). iar înscrierile nu s-a efectuat. înainte de a fi înscris. obligatoriu. de la data înregistrării cererii de înscriere. dacă amândouă înscrierile se fac deodată. Înscrierile in Cartea Funciară Conform dispoziţiilor conţinute de D. înscrierea provizorie şi notarea. punerea sub interdicţie. ultimul proprietar va putea cere înscrierea dobândirilor succesive odată cu aceea a dreptului său.115/1938.etc.30 din L.dacă un drept s-a radiat din cartea funciară.7/1996 nu a preluat această distincţie. Notarea. Conform acestui principiu. se prezumă că acel drept nu există. dar ea apare in Regulamentul de organizare şi funcţionare al birourilor de carte funciară.dobânditorul anterior poate cere instanţei de judecată să îi acorde rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată la cererea unui terţ. promisiunea de înstrăinare a imobilului. Principiul relativităţii înscrierilor in cartea funciară. Exemplu: minoritatea. Conform normelor cuprinse de L. legea cadastrului.115/1938. Astfel: . înscrierea unui drept in cartea funciară se poate face numai: .7/1996) 2. intabularea este înscrierea prin transmiterea. Este acea înscriere in cartea funciară care are ca obiect menţionarea existenţei unor drepturi personale. era titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută. devine opozabilă faţă de terţi de la data înregistrării cererii de înscriere60. 115/1938. intabularea are un efect constitutiv de drepturi.L. IV..L. In cazul in care mai multe persoane şi-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil. înscrisul constatator al actului sau faptului juridic a cărui întăbulare se cere.L. in folosul unei persoane. înscrierile in cartea funciară sunt de trei feluri: intabularea. asemănătoare cu art. Sub imperiul acestei legi. Intabularea stingerii unui drept se numeşte radiere.împotriva aceluia care. accesiune. cu titlu definitiv. Potrivit D. la înregistrarea cererii. care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea credinţă la data încheierii actului (art. cu titlu definitiv. . 3.7/1996. . Principiul este consacrat in art.7/1996. . Principiul forţei probante a înscrierilor de drepturi reale. 32-33 din D.împotriva aceluia care. pentru a le face opozabile terţilor sau a le aduce la cunoştinţa acestora in scop de informare. şi-a grevat dreptul. Prin urmare. având insă obligaţia să dovedească cu înscrisuri originale întreg şirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile. înscrierile in cartea funciară se pot face. se constituie sau se stinge un drept real. adăugându-i-se. in principiu. L. . sechestrul asupra bunului imobil. numai cu consimţământul titularului. Intabularea. constituirea sau stingerea unui drept real. se prezumă că dreptul există.in cazul drepturilor reale opozabile terţilor fără înscrierea in cartea funciară (dobândite prin succesiune.dacă in cartea funciară s-a înscris un drept real. fapte sau raporturi juridice strâns legate de drepturile intabulate şi de titularii lor. Cererea de întăbulare se depune la biroul de carte funciară. dacă a fost dobândit sau constituit cu bună credinţă.

la cererea persoanei îndreptăţite. Acţiunea in prestaţie tabulară poate fi introdusă şi împotriva unei terţe persoane. sub rezerva prescripţiei acţiunii de fond.37 şi 38 din Legea nr.Acţiunea in prestaţie tabulară conform. . Acţiunea in prestaţie tabulară. înscrise in cartea funciară. cel care s-a obligat la constituirea.L. efectul său se produce numai in urma înscrierii in cartea funciară61. Astfel. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: . 115/1938 Potrivit Legii cărţilor funciare. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat să predea înscrisurile necesare pentru intabularea in cartea funciară.7/1996 prevăd: . 1.cel ce cere prestaţia tabulară să fie in posesia imobilului la data la care terţul a contractat cu vânzătorul. In ceea ce priveşte termenul in care o asemenea acţiune poate fi introdusă. .actul juridic in baza căruia se cere prestaţia tabulară să fie încheiat anterior actului terţului. Prin urmare. precum şi faţă de terţii dobânditori de rea-credinţă. Ea poate fi introdusă de orice persoană interesată de următoarele cazuri(art. . . va înlocui înscrisurile necesare pentru intabularea dreptului sau radierea sa.7/1996: a) înscrierea sau actul in temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil.acţiunile in rectificarea intabulării şi a înscrierii provizorii sunt imprescriptibile. înscrierile in cartea funciară au efect constitutiv de drepturi. ACŢIUNILE DE CARTE FUNCIARĂ A.acţiunile in rectificarea intabulării şi a înscrierii provizorii se prescriu intr-un termen de 10 ani atunci când este introdusă împotriva terţelor persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real cu titlu gratuit. art. D. In cazul in care refuză acest lucru.36.terţul să fi dobândit bunul cu rea-credinţă sau cu titlu gratuit62. deşi s-a încheiat un act translativ sau constitutive de drepturi. B.instanţa va pronunţa o hotărâre judecătorească care. d) înscrierea in cartea funciară nu mai este in concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului. sub rezerva prescrierii acţiunii de fond. atunci când este introdusă faţă de dobânditorul nemijlocit. Acţiunea in rectificarea înscrierilor in cartea funciară Acţiunea in rectificarea înscrierilor in cartea funciară are ca obiect înlăturarea neconcordanţelor care pot exista intre înscrierile in cartea funciară şi situaţia juridică pretins reală a imobilului63.39 şi 53 din Legea nr. rămasă definitivă.V. b) dreptul înscris a fost greşit calificat c) nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă ale dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic in temeiul căruia s-a făcut înscrierea.

.. .acţiunile in rectificarea intabulării şi a înscrierii provizorii se prescriu intr-un termen de 3 ani faţă de terţele persoane care şi-au înscris un drept real cu bună-credinţă şi cu titlu oneros.acţiunea in rectificarea notării este imprescriptibilă.