"O SCRISOARE PIERDUTĂ" de Ion Luca Caragiale - comedie –

Ion Luca Caragiale (1852 -1912), dramaturg şi prozator, a fost un observator lucid şi ironic al societăţii româneşti din vremea lui, un scriitor realist şi moralizator, un excepţional creator de oameni şi de viaţă. Comediile sale - "O scrisoare pierdută", "D-ale carnavalului", "O noapte furtunoasă" şi "Conu Leonida faţă cu reacţiunea" - ilustrează un spirit de observaţie necruţător pentru cunoaşterea firii umane, de aceea personajele lui trăiesc în orice epocă prin vicii, impostură, ridicol şi prostie. El foloseşte cu măiestrie satira şi sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societăţii româneşti şi a contura personaje dominate de o tară (defect) morală reprezentativă pentru tipul şi caracterul uman. întrucât Caragiale a dat viaţă unor tipuri umane memorabile, unor tipologii unice în literatura română, Garabet Ibrăileanu afirma că dramaturgul face "concurenţă stării civile", iar Tudor Vianu considera că formula artistică a lui Caragiale este "realismul tipic". Caragiale a avut intenţia de a contribui la îndreptarea moravurilor sociale, fiind adeptul cugetării clasice, "ridendo câştigat mores" ("râsul îndreaptă moravurile"), idee pe care o afirmă el însuşi, convins fiind că "nimic nu arde mai rău pe ticăloşi decât râsul". In comediile sale I.L.Caragiale rămâne fidel propriei concepţii, conform căreia cuvântul este cea mai sinceră exprimare a gândirii, riscul cel mai mare prin care se poate demasca prostia, incultura, demagogia Sl fariseismul: "Niciodată gândirea n-are alt vrăjmaş mai cumplit decât vorba, când aceasta nu-i vorbă supusă şi credincioasă, nimic nu arde pe ticăloşi mai mult ca râsul". Comedia "O scrisoare pierdută" de I.L.Caragiale s-a jucat cu un succes răsunător pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, la data de 13 noiembrie 1884.

Tema: "O scrisoare pierdută" este o comedie realistă de moravuri politice, ilustrând dorinţa de parvenire a burgheziei în timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputaţi. Pe fondul agitaţiei oamenilor politici aflaţi în campanie electorală, se nasc conflicte între reprezentanţii opoziţiei - Caţavencu şi grupul de "intelectuali independenţi" - şi membrii partidului de guvernământ- Ştefan Tipătescu, Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi şi Brânzovenescu, personaje ridicole puse în situaţii comice, cu scopul de a satiriza moravurile politice ale vremii.

în cinstea apropiatelor alegeri. Cu acest prilej. fiind silit să recunoască în final. după buget".la rândul Iui .". totodată. poliţaiul oraşului. iar timpul în care se petrec întâmplările este plasat Ia sfârşitul secolului al XIX-lea: "în capitala unui judeţ de munte. intriga subiectului. că "a tras frumuşel condeiul". în ambele situaţii. afacerea pe care Pristanda o făcuse cu steagurile cumpărate pentru pavoazarea oraşului. scrisoarea de amor este totodată şi o armă politică. sintetizând.Semnificaţia titlului: "O scrisoare pierdută" ilustrează simetria clasică a piesei. Ghiţă îşi însuşise o sumă importantă. închizând astfel cercul.şi o găseşte din nou Cetăţeanul turmentat care o înapoiază "andrisantei". trimisă de Tipătescu Zoei. prin flash-back. pentru că "mai trebuie s-aldată". Personajele piesei. pe care-1 alătura comentariilor acestuia: "curat caraghioz". ai?.. tocmai pentru că este pierdută de persoane influente în viaţa politică şi găsită de oameni politici dornici de a parveni. Niculae. trăgând cu urechea la ferestrele casei lui Nae Caţavencu. Servil. "curat mişel". decorul indicând o anticameră în care se află gazda şi Ghiţă Pristanda. Ca să se dezvinovăţească. numite de către autor "persoane".". Prefectul judeţului citeşte indignat un articol din ziarul Iui Nae Caţavencu. Prima scrisoare de amor. Poliţaiul îi relatează apoi prefectului misiunea pe care o avusese în noaptea precedentă. deoarece. patru la şcoli. optspce. cu simpatie şi amuzament. Acţiunea actului I se desfăşoară în casa prefectului Ştefan Tipătescu. care o "pierde" pentru că i-o fură Caţavencu.. aceea de a-i spiona pe inamicii politici. De data aceasta "scrisorică" este pierdută definitiv de becherul bucureştean. iar acesta o pierde ."famelie mare. îi povesteşte prefectului despre dificila profesie de poliţai şi despre familia lui numeroasă "nouă copii" .. sunt menţionate cu numele şi statutul social pe care îl are fiecare în cadrul comediei. Tipătescu îi reproşează. Cealaltă "scrisorică de amor" este a unei doamne din înalta societate bucureşteană către o "persoană însemnată. Construcţia şi momentele subiectului: Expoziţia nea. "curat". din 44 de steaguri el achiziţionase numai 14-15 bucăţi. devine obiectul de şantaj cel mai eficient şi singura cale pentru a-şi asigura victoria în alegeri.şi un nenit mic . în care se remarcă alternanţa temporală a întâmplărilor. în care este numit "vampir". renumeraţie mică. încântat. Relaţiile temporale sunt în cea mai mare parte cronologice. fiecare dintre ele fiind alcătuit din mai multe scene. treizeci. "Răcnetul Carpaţilor". "curat murdar". în zilele noastre". prin intruziune narativă. Structura comediei: Piesa este structurată în patru acte. fiind precizată de către autor. care nu o mai primeşte înapoi.. poliţaiul adună greşit şi numără de mai multe ori aceleaşi steaguri: "Două la primărie. culminând cu o contradicţie în termeni. adică prezentate în ordinea derulării evenimentelor. este pierdută de aceasta. două la catrindală la Sf. deoarece. Ghiţă aprobă atitudinea de revoltă a prefectului -"Eu vampir. Ghiţă se plânge de precara situaţie financiara in care se zbate şi. da becher" şi găsită de Dandanache în buzunarul paltonului acestuia. douăzeci şi patru. care-i fusese musafir. găsită de Cetăţeanul turmentat. . iar în câteva situaţii perspectiva temporală este discontinuă..printr-un tic verbal. Perspectiva spaţială este reală şi deschisă..

şeful partidului independent. care-i arătase o scrisoare de amor a prefectului către Joiţica. Popescu. Desfăşurarea acţiunii: Zaharia Trahanache.că fusese chemat de Nae Caţavencu la redacţia ziarului. se adunaseră intelectualii. (priveşte lung pe Tipătescu.prin flash-back .. Tipătescu se înfierbântează. El "scoate o scrisorică din portofel" şi susţine entuziasmat. între care Ionescu. acolo e corupţie. deoarece Trahanache este cel care îl consolează pe Tipătescu. Ghiţă Pristanda meditează . dar să juri. . scrisul seamănă atât de bine. pentru că aştept depeşi de la Bucureşti. aluziv. şi vino tu (adică nevastă-mea.Eu (adică tu) trebuie să stau acasă. nu altceva. spaima prefectului. încât "să zici şi tu că e a ta. fiind speriat în sine că relaţia amoroasă cu Zoe va fi făcută publică şi ameninţă că o să-I distrugă pe aţavencu. pupă-1 în bot şi-i papă tot. Tipătescu nu se îngrijorează prea tare şi se pregăteşte pentru a merge Ia Zaharia Trahanache. venerabilul (adică eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). "dăscălimea" oraşului.". textul scrisorii. El citează admirativ dintr-o scrisoare a fiului său. precise.Intriga: Este relevată de episodul realizat prin flash-back şi intruziune narativă. Poliţaiul nu putuse afla despre ce fel de document era vorba pentru că închiseseră geamurile. popa Pripici. cu subînţeles. în care domină "enteresul şi iar enteresul. filiala judeţului X.. aflat în opoziţie. "toată gaşca-n păr". identificând exact momentul întâlnirii amoroase dintre cei doi: "Scumpa mea Zoe. Pristanda ascultă la fereastra acestuia şi află un fapt ce va deveni hotărâtor pentru subiectul piesei: Caţavencu se afla în posesia unui document foarte important. la cocoşelul tău (adică tu) care te adoră. vine acasă la Tipătescu agitat şi indignat de societatea coruptă şi meschină. poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. la care trebuie să răspunz pe dată. care . şi te sărută de o mie de ori.. că vor vota pentru el în apropiatele alegeri toţi cei aflaţi acum la putere.printr-un monolog • la statutul de poliţai aflat în slujba personală a celor de la putere şi o citează pe nevasta sa. student la Bucureşti: "unde nu e moral. preşedintele partidului de guvernământ. soţia lui. adăugând."... deşi. că sătulul nu crede la ăl flămând. şi explicaţiile împrejurârilot concrete. din memorie. în care Ghiţă Pristanda îi relatează prefectului Tipătescu întâmplarea petrecută în seara precedendă. Trahanache îi relatează lui Tipătescu .. va să zică că nu le are!". ca totdeauna. în casa lui Nae Caţavencu. Comicul de situaţie: Al acestei scene este monumental. Trahanache redă. amplifică el. Rămas singur. Nu mă aştepta. Enervat la culme. susţinând că scrisoarea este o plastografie (un fals) ordinară. Joiţica). să juri!". care-1 învăţa cum să se comporte cu şefii: "Ghiţă. Ghiţă. şi o soţietate fără prinţipuri. Fănică. prin urmare.

Ticul verbal al lui Trahanache. ştiind toate detaliile privitoare la situaţia actuală a averii fiecăruia.el poate aranja câştigarea sau pierderea procesului. Farfuridi şi Brânzovenescu cercetează listele electorale şi calculează voturile pe care le vor obţine în apropiatele alegeri.. dăi cu vin. prin care se anunţa ca sigură alegerea lui Caţavencu în funcţia de deputat. Cei doi îi bănuiesc pe fruntaşii partidului de trădare. punând condiţia ca aceştia să voteze cu partidul lor. unde Trahanache. Tipătescu este "turbat" de mânie. mi-a făcut şi-mi face servicii. la rândul ei.şi mie. loial partidului. mai mult. dar constată amuzat că i-o furase Caţavencu. iar cu albastru pe ceilalţi. doi membri marcanţi ai partidului de guvernământ. Cetăţeanul turmentat soseşte şi el acasă la Tipătescu pentru a-i înapoia scrisoarea pe care o găsise pe stradă şi care era adresată de el coanei Joiţica. că "a făcut servicii partidului. al cărui proprietar era şi va afişa originalul "în cercevea. exprimă reacţia acestuia în orice situaţie.". Trahanache le reaminteşte că numele candidatului pentru postul de deputat nu a fost comunicat încă de la centru. dă-i cu vin. Statutul de alegător era dat de proprietăţile sau de posesiunile pe care le avea cetăţeanul. care crede că acesta "n-are cumpăt". fusese surprins de "d. fiind şi singurul criteriu care îi dădea sau nu drept de vot. Ei însemnează cu roşu numele alegătorilor care votează cu partidul lor. pe care-1 consideră om de nădejde. apoi "dă-i cu bere. Nae" care recunoscuse scrisul prefectului şi care îl invitase "la o ţuică". prin "telegraf. da!.. dă-i cu bere".". Farfuridi recurge chiar la şantaj pentru electorii care au procese pe rol. Acuzându-i că nu se pricep la politică. Pe când el citea scrisoarea din curiozitate. Nae Caţavencu şi-i arată prefectului un fluturaş tipărit. dar s-o ştim şi noi!. dacă o cer interesele partidului. Farfuridi şi Brânzovenescu rămân impresionaţi de personalitatea puternică a lui neică Zaharia. Nae Caţavencu îl ameninţase că va publica scrisoarea în ziarul "Răcnetul Carpaţilor". judeţului. până se îmbătase Ş adormise. mai ales când e vorba de adversarii politici: "nu face pentru un prefect". consideră că este ceva necurat în vizitele pe care Trahanache. Pristanda comunică lui Tipătescu şi Zoei că Nae Caţavencu ceru în schimbul scrisorii ori "o mie de poli" ori mandatul de deputat. prin care acesta isi însuşise ilegal banii fundaţiei şi cu care intenţionează să-1 şantajeze la rândul său..în calitate de avocat . Trahahanache descoperise o poliţă falsificată de Caţavencu. El apără integritatea morală a lui Tipătescu. inclusiv atunci când Farfuridi îl acuză că trădează "interesele partidului". De aceea femeia îl trimisese pe Pristanda să cumpere cu orice preţ scrisoarea de la Nae Caţavencu. Zoe este. Acţiunea actului al II-lea se petrece în aceeaşi anticameră a lui Tipâtescu. dar ar dori să participe şi ei: "trădare să fie. ba. Brânzovenescu şi Farfuridi. ţării. sub un felinar. "ai puţintică răbdare".. deoarece . fiind de altfel de acord cu această atitudine.e în culmea agitaţiei)". Zoe şi Ghiţă le fac de azi dimineaţă inamicului lor politic. deoarece un om politic ar trebui sa ştie să se stăpânească şi să nu-şi dezvăluie sentimentele. ca amic. ca s-o vază oricine-o pofti". chiar dacă bărbatul ei nu credea că e adevărată.. . Fusese şi ea chemată la redacţia ziarului şi Caţavencu îi promisese că îi va înapoia scrisoarea dacă îi va asigura alegerea în funcţia de deputat.. spre dezamăgirea lui Trahanache. disperată şi foarte înspăimântată de consecinţele publicării scrisorii de către Caţavencu. dar trebuie să vină din moment în moment "pe sârmă".

Caţavencu îşi susţine şantajul cu hotărâre. Cetăţeanul turmentat revine în casa prefectului. la minister.. înfricoşaţi de eventuala trădare.. prin care să informeze despre prefectul trădător dar pe care se tem să o semneze: "Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s-o iscăleşti: o dăm anonimă!". la gazete". deoarece avocatul nu vrea să înapoieze scrisoarea decât în schimbul postului de deputat. propune ca soluţie alegerea lui Caţavencu pentru funcţia de deputat. în entuziasmul promisiunilor.". Pentru aşa alegător. pe când Caţavencu. printr-un monolog care ilustrează parvenitismul personajului. în care prefectul este anunţat că trebuie să aleagă pentru postul de deputat pe "d. iar acesta începe să răcnească: "Ajutor! Săriţi! Mă omoară vampirul! prefectul asasin! ajutor!". Farfuridi şi Brânzovenescu.. deşi scrisoarea nu era de găsit. îi promite lui Caţavencu mandatul de deputat în schimbul scrisorii -"eu te aleg."..."-. Prefectul îl îndeamnă. apoi devine energică."vampir" şi "prefectul asasin • Ghiţă Pristanda aduce o depeşă "fe-fe urgentă" sosită prin telegraf. fiind singura cale prin care pot căpăta înapoi preţioasa scrisoare. uitând cu desăvârşire că-i spusese . deşi femeile nu aveau atunci drept de vot Ea se baza însă pe influenţa hotărâtoare pe care o avea asupra soţului său care era preşedintele partidului în judeţul respectiv. incult fiind. mie să-mi dai scrisoarea.] nimic altceva! nimic! nimic!". întrucât oamenii lui îi guiţau ordinele şi le duceau la îndeplinire. eu şi cu bărbatul meu.. Se face din aceasta pentru d-voastră o înaltă şi ultimă chestie de încredere". "prefectul cel mai onest! [. Pentru a-l convinge pe Fănică să-i dea voturile lui Caţavencu. mergând până la decizia: "îl sprijin eu.] Cel mai credincios!. Tipătescu este îngrijorat odata in plus. "scopul scuză mijloacele".Caţavencu. Tipătescu se repede "turbat" la el cu un baston. prin care cititorii erau anunţaţi că în numărul a doua zi se va reproduce "o interesantă scrisoare sentimentală"... pe care. i-o atribuie "nemuritorului Gambetta". la Bucureşti. Toţi cei prezenţi . Caţavencu este adus din arest în casa prefectului pentru a negocia înapoierea scrisorii şi. ceea ce iseamnă că degeaba îl arestaseră pe Caţavencu... la Comitetul electoral central.. pe când sloganul respectiv aparţine lui Niccolo Machiavelli. ea recurge la toate tertipurile feminine: plânge. insistând să i se răspundă la întrebarea: "eu cu cine votez?".. Printr-un monolog.. se hotărăsc să trimită o telegramă la Bucureşti. Agamemnon Dandanache. îi aduce un elogiu ridicol lui Tipătescu. ameninţătoare Este hotărâtă să facă orice pentru a recupera scrisoarea. cu un calm aparent. Tipătescu cedează şi el şi-i promite că "poimâine eşti deputat!. ameninţă că vor demasca trădarea la ziar. mai ales că citise o ştire publicată în gazeta "Răcnetul Carpaţilor". îl aleg eu".] Cel mai integru! [. Caţavencu îşi exprimă deviza după care se conduce în viaţă..". exprimat în cartea "Principele". "la Comitetul Central. conflictul politic devine violent.. deşi prefectul îi oferise diferite funcţii: "Vreau. sâ-i dea votul "Iui onorabilul d. Zoe temperează situaţia conflictuală şi..dar. deoarece găsise la telegraf anonima pe care o trimiseseră Farfuridi şi Brânzovenescu şi o oprise.. Pristanda relatează publicului (cititorului) -Prin Jlash-back cum îi percheziţionase casa lui Caţavencu "prin toate colţişoarele". mai bun ales nici că se putea. om politic francez din acea vreme. găsindu-1 pe Caţavencu în casa prefectului. Discuţia dintre Caţavencu şi Tipătescu degenerează în scandal. cum acesta protestase în numele constituţiei că i se violează domiciliul şi cum Ghiţă răspunsese prompt: "curat violare de domiciliu! da`umflaţi-1!".. mandatul de deputat [. dar dacă mai erau şi altele?! Zoe. leşină. Zoe Trahanache este enervată la culme pentru arestarea lui Caţavencu. după care îl arestase având "ordin verbal de la conul Fanică".până nu demult . sarcastic.

respectiv.. a cărei abreviere. primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo.. ilustrând un comic de limbaj monumental. pe care o conducea.E. găsind ca unică soluţie să pornească lupta contra guvernului. Din această dilemă nu puteţi ieşi. fapt ce reiese din nonsensul şi ridicolul/razei.. daţi-mi voie: ori să se revizuiască. dar este mereu întrerupt de către opoziţie cu fluierături şi cu tot felul de comentarii ironice. Farfuridi rosteşte de la tribună discursul electoral. dar acesta descoperise poliţa falsificată. confuz şi agramat. de Farfuridi. peste care Caţavencu raccneşte din toate puterile. frazele pline de emfază sunt sforăitoare. unde Zaharia Trahanache prezidează ultima adunare lectorală de dinaintea alegerilor şi la care sunt prezenţi alegători.rămân încremeniţi Zoe şi Caţavencu se revoltă. travaliul.R. huiduieli şi fluierături intre reprezentanţii celor două grupuri politice. Zoe şi Tipătescu încearcă să-1 convingă pe Trahanache să anunţe candidatura Iui Caţavencu. ei răspund şantajului cu şantaj şi hotărăsc ca Trahanache să anunţe candidatura lui Agarniţă Dandanache. dar lipseşte cu desăvârşire. Zoe şi Tipătescu sunt foarte agitaţi şj îngrijoraţi pentru că Nae Caţavencu dispăruse de două zile şi ei se temeau că punea la cale un plan diabolic pentru a face publică scrisoarea de amor şi a-i distruge. putem zice. primesc! dar atunci să nu se schimbe nimica. în loc de "honeste vivere". incapacitatea lui intelectuală. este sugestivă pentru statutul de societate fantomă.. confundând din nou maximele unor personalităţi celebre. Platitudinea ideilor prezentate determină auditoriul să vocifereze. încercând să facă publică relaţia amoroasă dintre prefect şi Zoe Trahanache şi aducând ca dovadă scrisorica de amor în învălmăşeala creată. discursul lui Farfuridi fiind penibil şi incoerent.. ori să nu se revizuiască.. Caţavencu îşi pierde pălăria şi o dată cu ea scrisorica de amor. Am zis!". esenţiale. Candidatul anunţă înfiinţarea societăţii enciclopedice-cooperative "Aurora Economică Română". e sublimă.] Noi aclamăm munca. [. care nu se face deloc în ţara noastră!". în acest fel.. patetice. expresie care s-ar traduce "să bei cinstit" şi nu "să trăieşti cinstit" aşa cum este aforismul latin. este fals emoţionant. Trahanache anunţă drept candidat pe domnul Agarniţă Dandanache. public. A.. cetăţeni. incultura sa reieşind din comicul de limbaj. care fusese pusă în căptuşeală. Prefectul este preocupat şi de primirea pe care trebuia să i-o facă lui Agamiţă . prin care Caţavencu îşi însuşise cinci mii de lei de la Societatea "Aurora Economică Română". şi anume în punctele. culminând cu memorabila contradicţie în termeni: "Din două una. lacrimogen şi demagogic. Caţavencu rosteşte cu emfază fraze aberante şi demagogice. care ilustrează imbecilitatea personajului. în calitate de candidat din partea opoziţiei. Discursul lui Nae Caţavencu. Conflictul dintre opoziţie şi membrii partidului de guvernământ se amplifică prin dialogul agitat dintre cele două grupuri reprezentate de Caţavencu şi. Acţiunea actului a) IV-lea se petrece în grădina casei lui Trahanache. în sală se iscă o încăierare cu strigăte. Punctul culminan: Acţiunea actului al III-lea se petrece în sala cea mare a primăriei.. ipocrite şi fără sens (nonsens): "Industria română e admirabilă. în ziua alegerilor. de aceea nu reuşise nimeni s-o găsească. El spune "oneste bibere".

. fiind incapabil să ţină minte cine este fiecare dintre ei. Trahanache îl asigură pe Agamiţă de câştigarea alegerilor. deoarece Agamiţă este un şantajist mult mai perfid. îi confundă tot timpul. persoană însemnată".. eu. Trahanache"... pentru a-i mărturisi Zoei că pierduse scrisoarea în încăierarea de la întrunirea electorală. Zoe îl roagă pe Caţavencu să scrie pe buletinul de vot al cetăţeanului numele lui Agamiţă Dandanache. pentru că "mai trebuie s-aldată. Tipătescu monologhează. .. care au durat aproape treizeci de ani. participând la festivitatea organizată în cinstea alegerilor. Caţavencu rosteşte un discurs politic. si eu ca rumânul imparţial. consolându-1 că "asta nu-i cea din urmă Cameră". în final. după ce mai întâi fusese respins de comitetul central pentru că nu era "marcant". Agamiţă le relatează lui Tipătescu şi Zoei împrejurarea prin care ajunsese candidat în judeţul lor. câştigător pentru postul de deputat fiind Agamiţă Dandanache.. referindu-se mereu la Zoe ca la nevasta prefectului. Ameţit de drum. "persoană însemnată.. dar. Ironia şi sarcasmul lui Caragiale privind corectitudinea alegerilor sunt desăvârşite... încălcându-se constituţia . zi-i pe nume de!. demagogic. deşi face cunoştinţă cu toţi trei. considerând că are merite politice deosebite. când cineva i-a smuls pălăria. Tocmai atunci vine Cetăţeanul turmentat. deoarece în desfăşurarea acestora se recursese la fals. La un caz iar. ameninţându-l că dacă nu-i asigură alegerea în Camera Deputaţilor.. care are pe cap pălăria lui Caţavencu şi-i aduce Zoei scrisoarea mult aşteptată. jucase cărţi acasă la el şi îşi uitase paltonul. în sfârşit să trăiască! (Urale şi ciocniri. prost şi imbecil. iar lui Dandanache i se pare firesc să ocupe postul de deputat.. Zoe şi Tipătescu sunt înmărmuriţi de asemănarea situaţiilor şi de faptul că Dandanache nu înapoiază scrisoarea. în concluzie. care au probat patriotism şi mi-au acordat.)". cineva. Caţavencu închină paharul în cinstea "venerabilului şi imparţialului nostru prezident. despre ticăloşia lui Dandanache şi se gândeşte că ar trebui să-i ceară iertare Iui Caţavencu. cum am ziţe... Deznodământul: Toate personajele piesei se află în scenă.. iar Caţavencu acceptă totul cu umilinţă. Căutându-1 în buzunare. apoi îi cere să conducă banchetul popular în cinstea alegerii acestuia. în care elogiază.celibatar.. el uită până şi motivul pentru care se afla acolo. siderat şi cu ironie amară. umil şi spăşit.nu spui ţine.Dandanache. o s-o publice în ziarul de scandal "Războiul". care familia mea de la patuzsopt în Cameră. care vine însoţit protocolar de Zaharia Trahanache. în sănătatea "iubitului nostru prefect".. iată visul nostru realizat!".. Dandanache vorbeşte "peltic şi sâsâit" şi. argumentând ridicol: "eu... el accentuează "avantajele progresului" şi "binefacerile unui sistem constituţional". necăsătorit).. pentru cine votez?".. Apare Caţavencu. Dandanache îl şantajase pe "becher" cu scrisoarea găsită. Acesta încearcă să rostească un discurs. păstrând scrisoarea de amor. care familia mea de la patuzsopt în Cameră. victoria democraţiei în recentele alegeri. cum să zic de!. (nu nimereşte) asta. fiind totodată şi foarte mândru pentru ideea pe care o avusese ca să fie ales. de la nevasta unui prietin. în faţa alegătorilor: "în sănătatea alegătorilor. dorind în schimb răspunsul la întrebarea: "Eu . pac! la «Răsboiul»". iar scrisoarea se afla în căptuşeala acesteia. iar neică Zaharia pentru "fericirea prietenilor lui". la şantaj şi la corupţie. Dandanache povesteşte cum.". într-o seară. apoi se sărută unii cu alţii.. care va să zică.. da becher" (becher . a! sufradzele lor. căruia îi urează să trăiască pentru "fericirea judeţului nostru".. deşi acestea nu se finalizaseră. ci o păstrează... găsise o scrisorica de amor "către becherul meu. cu aceleaşi fraze pompoase şi idei contradictorii: "După lupte seculare...

Ridicolul moravurilor politice este evidenţiat şi prin replica finală a lui Ghiţă Pristanda. privesc petrecerea. dar să juri. este prefectul judeţului pe care îl administrează ca pe propria sa moşie. totul revine la normal. simetria. babachii" (Pristanda). care confirmă "Curat constituţional". aparenta lentoare a lui Ţrahanache . luând-o de soţie pe Zoe. singura cale de a parveni fiind amorul. Numai că. pentru că mişelia oamenilor merge până acolo încât "să vezi imitaţie de scrisoare! Să zici şi tu că e a ta. Comicul de situaţie. coana Joiţica. adică finalul recompune momentul de la începutul piesei. Tipătescu reacţionează cu superioritate şi este dispreţuitor cu Farfuridi care îl acuză de trădare. coana Joiţica."ai puţintică răbdare" . Comediile lui Caragiale sunt unice în literatura română prin arta desăvârşită a dialogului şi a construcţiei scenice. "toată lumea se sărută". deştept. la o jumătate de an după ce Zaharia se însurase a doua oară. trai neneacă pe banii lui Ţrahanache. fără să se petreacă nici o modificare a stărilor de fapt sau vreo rezolvare a problemelor care au constituit subiectul comediei. având o mentalitate de stăpân absolut: "moşia. nestăpânit. foncţia. Zoe şi Tipătescu. de care ştie să profite cu fler şi diplomaţie. dar iute. Caţavencu se îmbrăţişează cu Dandanache. O particularitate aparte a comediilor lui Caragiale este. nu altceva. în timp ce "cortina cade repede asupra tabloului"". ilustrat şi de refuzul lui Ţrahanache de a considera scrisoarea altceva decât "plastografie". moşie. este relevant atunci când îl consolează pe Tipătescu să nu-şi mai facă sânge râu. în fond. încalcă legea. Tipătescu este lipsit de abilităţi politice. să juri! "(actul I.este. pe care personajul o foloseşte cu pricepere. ca poate fi modelat uşor (trahana = cocă moale) de către superiorii "de la centru" sau de "enteres" şi de Zoe. după zbuciumul personajelor şi conflictele ce par de nerezolvat. ci şi conjugal. care a devenit chiar de atunci amanta lui Fănică: "De opt ani trăim împreună ca fraţii şi nici un minut n-am găsit la omul ăsta atâtica rău" (Trahanache). matrapazlâcurile poliţaiului: "ai tras frumuşel condeiul". foncţie. "venerabilul" Ţrahanache: "E iute! n-are cumpăt. prin măiestria autorului de a crea caractere şi tipologii. obţinând postul de prefect şi protecţia venerabilului Ţrahanache. Prefectul este orgolios." Infatuat şi orgolios. abuziv. Tipătescu venise în judeţ cu opt ani în urmă. retraşi într-o parte. Caragiale descrie în paranteza regizorală atmosfera de veselie generală. Aminteri bun băiat. flerul său de amorez . nu face pentru un prefect. După agitaţia care atinge adesea apogeul. Caracterizarea personajelor: Ştefan Tipătescu: tipul junelui amorez. prin profunda observare a realităţilor sociale şi politice din epocă.în mod flagrant. o abilă armă politică. fără să se schimbe absolut nimic din starea de lucruri iniţială. aşadar. după care dă semnalul să cânte "Muzica!". dacă "o cer interesele partidului" şi admite. aşa cum de altfel îl caracterizează unul dintre personaje. fapt ceea ce a făcut ca Tudor Vianu să afirme: Realismul tipic este formula lui artistică". Fănică este component al triunghiului conjugal. amuzat. Tipătescu este impulsiv. deoarece el îi este recunoscător amicului Fănică pentru serviciile pe care i le face nu numai în plan politic. scena IV). Toate acestea îl includ pe Zaharia Ţrahanache în galeria tipologică (comicul de caracter) a încornoratului simpatic. cu carte.

că să nu vă uitaţi la mine.adică pentru misie. că sătulul nu crede la ăl flămând. prin care Caragiale satirizează tarele morale ale societăţii burgheze.. ambiţioasă şi îşi impune voinţa în faţa oricui. om rafinat. Este arogant sau umil. cu o energie impresionantă la o femeie ce părea sensibilă şi neajutorată. renumeraţie mică. consolându-1 că aceasta "nu-i cea din urmă Cameră ". trimite la cuvântul "tip".. după ce. Comicul de nume.". aventurier.-altele am eu în sufletul meu. Umil Ş linguşitor. mică.". ca celelalte eroine.] Domnule Caţavencu. din lumea mahalalelor. se pune bine şi cu Nae Caţavencu în eventualitatea că acestuia i-ar izbuti şantajul şi-l linguşeşte fără jenă. generoasă. este tipul slugarnicului. Zoe săvârşeşte cu delicateţe gestul de iertare a lui Caţavencu atunci când îşi recapătă "scrisorica". Cetăţeanul turmentat închină şi el: "în cinstea coanii Joiţichii că e damă bună!". îl arestase abuziv. ghidându-se după o deviză a nevestei lui: "Ghiţă. renumeraţie după buget. prin Urmare şi al meu! Poimâine eşti deputat!. nu din conştiinţa "misiei". se gudură pe lângă Caţavencu. care o face înţelegătoare.. în prealabil. ea impune alegerea lui Nae Caţavencu. pupă-1 în bot şi-i papă tot. Ghiţă.. Comicul de situaţie este . Tipătescu. viaţa tihnită şi lipsită de griji de care beneficia din plin. în funcţie de împrejurări.".. conduce din umbră manevrele politicii. fie! [..... Este o luptătoare hotărâtă şi foloseşte tot arsenalul de arme feminine ca să-şi salveze onoarea. dar de! n-ai ce-i face: famelie mare. Se pretează la mici furtişaguri. dacă vrei tu. prezent în piesă de la început până la sfârşit în toate momentele cheie ale acţiunii. pregătindu-şi terenul dacă acesta ar câştiga in lupta cu actualul prefect: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna. ci mai ales dintr-o etică susţinută de interesul personal: "famelie mare.. Pentru a-1 convinge pe Tipătescu să accepte candidatura lui Caţavencu. Ghiţă Pristanda: poliţaiul oraşului. pendulează cu o şiretenie primitivă având ca centru de greutate propriul interes. toţi fiind conştienţi de puterea şi influenţa ei. apoi. amorez abil. care sernnifică june prim. da umflaţi-1!". eşti candidatul Zoii. după buget". autoritară. Ea este inteligentă. trece la ameninţarea cu sinuciderea. asigurându-se cu abilitate de devotamentul acestuia în a conduce festivitatea alegerilor. având asupra bărbaţilor o seducţie aparte.. altfel şi-ar fi distrus prestigiul şi poziţia socială.. mânată de interesul personal de a recăpăta scrisoarea de amor. Pendulând între soţ şi amant cu inteligenţă şi abilitate. încalcă legea din ordinul superiorilor şi-I arestează abuziv pe Caţavencu. Zoe Trahanache: tipul cochetei adulterine este soţia lui Zaharja Trahanache şi amanta lui Tipătescu şi singurul personaj feminin al luj Caragiale care reprezintă doamna distinsă din societatea burghezi nefăcând parte. "Scrofulos la datorie". este conştient că trebuie să-şi servească şeful. eşti candidatul lui nenea Zaharia. deoarece primise ordin "verbal" de la conu Fănică: "curat violare de domiciliu.reieşind şi din scena în care Zoe foloseşte toate tertipurile feminine pentru a-1 convinge pe Tipătescu sa-1 aleagă pe Caţavencu: "în sfârşit. Marchează în comedie triunghiul conjugal. devine ameninţătoare şi o luptătoare aprigă: "Am să lupt cu tine. slugarnic. Deşi în epocă femeile nu aveau drept de vot.. ea recurge la rugăminţi şi lamentaţii.. om ingrat şi fără inimă".. Lipsit de demnitate şi de coloană vertebrală. Funcţionar servil.

asemănător cu brâul. recurgând la şantaj: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme. Şeful opoziţiei politice din judeţ. pe seama "nemuritorului Gambetta". Trahanache.". slugarnic şi linguşitor atunci când pierde scrisoarea şi-i urează. Nae Caţavencu: avocat.. într-o parte şi alta. Niculae. De exemplu. confundându-1 cu Niccolo Machiavelic celebru. vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi . Pristanda numără steagurile arborate pe clădiri de câte două ori şi adună greşit. Dandanache. optspce.. treizeci". ce se dansează după reguli prestabilite. pentru acest principiu de conduită morală. a cărei prescurtare "A. Comicul de nume al personajului Ghiţă Pristanda sugerează principalele sale trăsături de caracter -servil şi umil faţă de şefi. Pristanda primise bani pentru patruzeci şi patru de steaguri. stimabile. "scrofulos". El este reprezentantul unei adevărate "şcoli" de frazeologie Patriotardă (fals patriotism). în cap. Prin comicul de situaţie reies şi alte trăsături ale lui Caţavencu. lipsit de personalitate-. intuind că şansa de a câştiga în viitor este legată de Zoe. se conduce după deviza "scopul scuză mijloacele". scena 1). să ştiu de Europa dtale. însă el cumpărase numai "vreo paispce.": "Două la primărie. fără efort. "curat murdar". de altfel. Caţavencu este fondator şi preşedinte al Societăţii Enciclopedice "Aurora Economică Română". care ilustrează personajul semidoct.ilustrativ în scena numărării steagurilor pe care ar fi trebuit să le cumpere pentru a pavoaza oraşul în cinstea apropiatelor alegeri (actul I. "curat violare de domiciliu". numai ca să-i iasă la socoteală "patruzeci şi patru.. fără nici un scrupul. "curat ca un câine". lipsa de instrucţie sunt evidenţiate pregnant prin comicul de limbaj: deformează neologismele -"bampir". aceluiaşi prefect. plin de . alăturarea cuvântului "curat" altor cuvinte. Dovada ilegalităţilor financiare este poliţa falsificată pe care o găseşte. spunându-i prefectului "asasin". "renumeraţie"-. din pricina inculturii. are ticuri verbale care frizează prostia. "curat constituţional".E. deoarece pristanda este un joc popular. Parvenit. Comicul de limbaj îi ilustrează prostia deoarece ef se autoinclude între "gogomanii" politici din fruntea judeţului. de a ajunge în Parlament.R. "curat condei". ilustrează tipul demagogului şi al Parvenitului. cinspce". şantajist. Comicul de limba/ este relevat mai ales de discursurile sale.este sugestivă pentru statutul de societate fantomă. evidenţiază un nestăpânit servilism. "famelie". el conduce manifestaţia festivă în cinstea rivalului său politic. patru la şcoli.. directorul ziarului "Răcnetul Carpaţilor". douăzeci şi patru. să trăiască "pentru fericirea judeţului". In ambiţia sa nemărginită de a parveni. prin care Caţavencu îşi însuşise fraudulos 5000 de lei din fondurile societăţii. între fruntaşii politici". două la catrindală la Sf. personajul este de un ridicol desăvârşit: "Nu voi. dar devine umil. conform strigăturilor şi comenzilor unui conducător de joc. făcându-1 penibil şi ridicol: "curat mişel". Ca să se disculpe de aluzia lui Tipătescu despre cum "a tras frumuşel condeiul". eu voi să ştiu de România mea şi numai de România. pusă însă.. Demagogia este principala sa trăsătură de caracter iar atunci când ea îmbracă forme patriotarde. dar infatuat.. grosolan şi impostor. Caţavencu este înfumurat şi impertinent atunci când stăpâneşte arma şantajului.. Caţavencu nu se sfieşte să cerşească postul de deputat în schimbul scrisorii. prin care îşi isuşeşte ilegal sume importante de bani. manifestare ce are la bază lipsa de conţinut a ideilor exprimate cu emfază. Lipsit de demnitate şi de coloană vertebrală. "catrindală". Incultura...

rostind cu greu cuvintele din cauza emoţiei care-I îneacă: "Iertaţi-mă. dacă emoţiunea mă apucă aşa de tare.. ori să nu se revizuiască primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo. Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne" (Ştefan Cazimir). Discursul lui Farfuridi din actul III este un model al comicului de limbaj... fricos. (plânsul îl îneacă mai tare. ca orice fiu al ţării sale.. (plânge) . Din această dilemă nu puteţi ieşi. Am zis!". infatuat. iar Brânzovenescu este. de altfel.... de palavragiu -cată = mahalagioaică.şi ipocrizia.] Din două una. Ei formează un cuplu de imbecilitate. aşadar şi în cel rostit de Farfuridi: "Dacă Europa.. Cei doi se atrag prin firile complet diferite: Farfuridi este coleric. la progresul ei!. trăsături ce definesc acest personaj şi prin comicul onomastic... Numele Caţavencu sugerează firea de mahalagiu. la zece fix mă duc în târg"... Anacolutul este specific tuturor discursurilor politice în această piesă. să fie cu ochii aţintiţi asupra noastră.. fiind încântaţi că nu li se "cunoaşte slova" la telegraf şi o semnează cu mult curaj. Tache. întruchipare a ramolismentului politic. e sublimă putem zice. moale.. (plânsul l-a biruit de tot) la România. Ca orice român. Aplauze .. sunt de acord "dacă o cer interesele partidului. prin formule aberante. la care ţineau cu tot dinadinsul să participe şi să se implice. "mai mulţi membri ai partidului". prost. (de abia se mai stăpâneşte) mă gândesc.. Inculţi peste măsură şi abjecţi.. adică o dau anonimă. neamestecul statului în treburile.).: "Daţi-mi voie! Daţi-mi voie! [. dimpotrivă. ci se temeau ca nu cumva să fie ei înlăturaţi de la matrapazlâcurile politice.. pentru a vă spune şi eu. adică flexibil în concepţii. Ia viitorul ei! (plâns cu hohot. Caţavencu numindu-i "capitalişti" pe locuitorii capitalei.". placid. care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva. primesc! dar să nu se schimbe nimica. iar el considerându-se "liber-schimbist" (cel care promovează libertatea comerţului. "am n-am înfăţişare. Ia fericirea ei!. precum şi din confuzii semantice.. suindu-mă la această tribună. ei se feresc de trădare.. Ei trimit la "centru" o depeşă prin care semnalează faptul că "Prefectul şi oamenii lui trădează partidul". fii cuminte"..importanţă. zguduitoare)".. cu care.. dacă sunt mişcat. întreprinzătorului capitalişti). făcând parte din "stâlpii puterii". demagogia -caţaveică = haină cu două feţe-... fudul. cât şi prin contradicţiile în termeni. Farfuridi şi Brânzovenescu erau îngrijoraţi nu pentru că este trădat partidul... dacă mă pot pronunţa astfel.. o umbră a celuilalt: "Tache.. confuzia lingvistică a personajului. Atunci când ia cuvântul la adunarea electorală care precede alegerile.. în aceste momente solemne.. . şi anume în punctele esenţiale. iar stilul bombastic şi infatuat devine caricatural atât prin ticurile verbale. care scoate în evidenţă platitudinea gândirii. la douăsprezece trecute fix mă duc la tribunal. dar s-o ştim şi noi".. fraţilor. la ţărişoara mea. Caţavencu îşi construieşte cu ipocrizie "o poză" de patriot îngrijorat de soarta ţării. Farfuridi şi Brânzovenescu: sunt doi membri marcanţi ai partidului de guvernământ. Incultura lui Caţavencu reiese atât din nonsensul afirmaţiilor "Industria română e admirabilă. dar lipseşte cu desăvârşire". daţi-mi voie: ori să se revizuiască.

Caragiale creează un personaj grotesc. amnezic şi senil. Comicul de nume . pac! la «Războiul»". demagog..tranc! depeşa aiţi. "persoană însemnată . cu toate partidele. cea mai convingătoare şi sugestivă ilustrare a incompetenţei şi demagogiei oamenilor politici.] si clopoţei.. este incapabil să rostească ceva inteligibil. ori lângă consoarta d-tale. găsită în pardesiul uitat la el acasă de un musafir. El apare în piesă abia în ultimul act şi se conturează prin acumularea tuturor defectelor personajelor de până atunci: parvenitismul. Trăsăturile caricaturale şi comice. Dandanache nu înapoiază scrisoarea... de!.fi ales deputat în judeţul de munte.. Pentru a fi ales. repetă mereu întâmplarea: "Când i-am pus piţorul în prag . Comicul de limbaj este ilustrat prin anacolut: "în sănătatea alegătorilor.care lovesc soţietatea. peltic. Dacă Nae Caţavencu exercitase şantajul cu discreţie. care izbucneşte: "A! Idiot!". şi eu ca rumânul imparţial. care au probat patriotism şi mi-au acordat (nu nemereşte). sunt evidente încă de la sosirea "cu birza ţinti postii hodoronc-tronc.". perfidia. Prost.. zdronca-zdronca [.. autorul scriind în paranteză "aparte".Farfuridi şi Brânzovenescu . fiindu-şi numai unul altuia de folos.. din toate comediile lui Caragiale. ramolismentul. Dandanache este mândru de ideea care-i venise: "Asa e. spre disperarea Zoei. Singurul argument pe care-1 aduce în sprijinul meritelor sale politice este ridicol: "familia mea de la patuzsopt .... zi-i pe nume. de!.. cum să zic.... şi.. familia mea. prostia. încurcă mereu pe prefect cu Trahanache.. discursul Iui Dandanache este. îi spui de două ori o istorie şi tot nu priţepe".a! sufradzele lor. mă-nţelegi . Dandanache. la Trahanache. Dandanache ameninţă că va publica scrisoarea dacă nu capătă imediat un mandat de deputat şi nu "s-aledze". Mai ticălos decât Caţavencu. referindu-se. adică fiindcă din cauza zguduirilor. precum şi în aluzia culinară -brânză şi farfurie. si luptă si dă— i".cu atâta râvnă. este candidatul trimis de la centru pentru a.. Magistral construit. care va să zică. Dandanache... ori «Războiul».constă în sufixele onomastice greceşti "-idi" şi româneşti "-eseu". pentru că "la un caz. îmi ţiuie urechile". Agamiţă foloseşte ca instrument de şantaj.care ilustrează semnificativ relaţia de dependenţă reciprocă dintre ei. Printr-un comic de situaţie magistral construit.. puicusorule. incultura. (asudă şi se rătăceşte din ce în ce)". ca rumânul imparţial.. mişelia sunt relevate printr-o replică ce conturează perfect personajul."..�� �� asta. iar . cum am ziţe. demagogia. eu care.şi eu în toate Camerele.. celibatar)". fluent sau logic.. uitând chiar motivul pentru care se afla acolo şi pentru care luptase -"si dă-i si luptă.. şantajul exercitat de Caţavencu pare nevinovat în comparaţie cu gestul abject al lui Dandanache. de a nu înapoia scrisoarea. "o scrisorică de amor"... bineînţeles. idei subversive.. în sfârşit să trăiască!". inconştient de josnicia gestului său. Agamemnon Dandanache:.. spunândui lui Tipătescu: "Eu la masă o să stau ori lângă d-ta. "Agamiţă Dandanache e mai mult un bâlbâit şi un mărginit mintal. şi să rămân fără coledzi!".ori coledzi.. poate. sugerând astfel imbecilitatea lui: "E slab de tot prefectul. da becher" (necăsătorit. c-am întors-o cu politica?". îndemnat de Zoe şi Tipătescu să rostească discursul politic prin care să se adreseze alegătorilor. simbol trist al necesităţilor . de la patuzsopt în Cameră. Spiritul său machiavelic. "mai prost decât Farfuridi şi mai canalie decât Caţavencu"....

Este o fire leneşă. Ajuns "apropitar". bulversat de campania electorală confuză pentru omul de rând. el este alegătorul anonim. Abureala lui este sugestivă nu pentru că este băutor. găsindu-şi scuze superficiale. aşteaptă să fie dirijat. "nu mă-mpinge. apoi bea "în sănătatea coanii Joiţichii că e damă bună!". ele sunt exponente tipice ale clasei umane în orice timp şi societate. El apare în momentele cele mai nepotrivite. pierderea şi înapoierea scrisorii de amor. cu Dandanache. Replica cea mai sugestivă pentru caracterul său labil şi pentru lipsa de opinie a devenit memorabilă: "Eu cu cine votez?". se pricepe la politică. dar şi cel care aplanează conflictul în finalul piesei. eu nu poftesc pe nimeni". diferenţiindu-se prin statut social. ducând scrisoarea "andrisantului". pentru că el nu are nici o opinie. "apoi dacă-i pe poftă. deşi este reprezentantul electoratului care urma să se prezinte la vot pentru a-şi desemna alesul în Camera Deputaţilor. "nu mă zgudui!". deoarece "natura nu lucreată după tipare. comodă. al alegătorului care nu are ambiţii. Cetăţeanul turmentat este cel care creează un comic de situaţie remarcabil. dă-i cu vin. deci cu drept de vot. temperament. mai întâi o citeşte sub felinar. dă-i cu vin. Cetăţeanul turmentat nu are nume. Personajele lui Caragiale sunt luate din viaţă. dar nu este nici el tocmai cinstit. de aceea întrebarea "Eu pentru cine votez?" devine obsedantă. aşa că. "dă—i cu bere." (G. care simte nevoia să fie îndrumat de către cineva care. din care cauză îi este furată de Caţavencu. prin alăturarea ridicolă a numelui viteazului războinic grec. Eroii lui Caragiale sunt actuali şi astăzi. enervează pe toată lumea cu prezenţa lui. intelect sau limbaj. este vicios pentru că e mereu beat. crede el. care se şi simte agresat de aceasta. votează disciplinat cu cine i s-a indicat.Caragiale) . altul într-alt fel.L.electorale şi lamentabil exponent de clasă." (I. ci pentru că toată viaţa politică a vremii ameţeşte pe omul de rând. care sugerează încurcătura. conducător de oşti şi bun strateg .Agamemnon . pentru că. încât nu te mai saturi să-i vezi şi să-ţi faci haz de ei. flecare în felul lui. iar pentru că Zoe îl lămureşte. Cetăţeanul turmentat: reprezentantul omului simplu. ci-l toarnă pe flecare după calapod deosebit: unul e sucit într-un fel. în afară de o trăsătură dominantă. dă-i cu bere". c-ameţesc".Călinescu). Comicul de nume este relevant. dandanaua. prin găsirea. cel care provoacă intriga acţiunii. pentru a se disculpa de pierderea scrisorii. este dispreţuit tocmai de clasa politică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful