You are on page 1of 84

Ministerul Învăţământului din Republica Moldova

Academia de Studii Economice
Facultatea Management Catedra “Economia şi managementul firmei”

cu tema:

„Planul de afaceri – baza activităţii unei întreprinderi mici”
Executat: Conducător ştiinţific:
doctor în ştiinţe economice, lector superior

Solcan Angela

1

Chişinău 2002

2

Cuprins:
Introducere 4 Capitolul I. Importanţa şi rolul planului de afaceri în activitatea întreprinderii..................................................................7 § 1.1. Importanţa şi avantajele planului de afaceri.............................7 § 1.2. Structura planului de afaceri...................................................21 Capitolul II. Analiza economico-financiară a gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î.I..........................................39 § 2.1. Caracteristica generală a întreprinderii individuale „Moara lui Ion Guzun”.............................................................................39 § 2.2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii......................49 § 2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii....................58 Capitolul III. Planul de afaceri a întreprinderii individuale „Moara lui Ion Guzun”..............................................................66 Încheiere 80

Bibliografie 83

3

Introducere
Actualitatea temei de cercetare. Formalizarea evoluţiei unei afaceri prin curba ciclului de viaţă, nu constituie o lege economică universală, implacabilă, ci doar o ipoteză susceptibilă de realizare, în condiţiile în care firma ajunge la un grad de “autosatisfacere” şi neglijează prospectarea pieţei viitorului. Altfel spus, teoria ciclului de viaţă a unei firme adresează întreprinzătorului, următorul avertisment: “fiţi atenţi, abilităţile voastre nu sunt unice, iar avantajele dobândite de întreprinderea voastră nu sunt perene”. Este de egală importanţă, atât pentru iniţiatorul unei afaceri, cât şi pentru promotorul expansiunii unei afaceri, să sondeze cu mare atenţie oportunităţile existente pe piaţă. Sensul curent al noţiunii de oportunitate este acela de ocazie favorabilă. Deci, lansarea unei afaceri trebuie să vizeze în primul rând, dobândirea unui avantaj comparativ faţă de competitori: noutatea produsului sau serviciului propus, calitatea de excepţie, preţul rezonabil pentru cumpărători, completarea unei vechi insuficienţe pe piaţa respectivă, condiţiile avantajoase de vânzare (credit comercial, primă pentru desfacerea “en gros” remiză pentru plata imediată, servicii la domiciliu etc.) precum şi perpetuarea unor tradiţii comerciale locale. „Un obiectiv fără un plan este un vis”, afirma un specialist american în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. Planul de afaceri complet elaborat constituie un ghid care ilustrează unde se situează firma, unde merge aceasta şi cum va ajunge acolo. De cele mai multe ori, iniţierea unei afaceri necesită, pe lângă ideea inovatoare a întreprinzătorului şi capitalul acestuia, participarea financiară a altor factori, precum creditori, investitori etc. Întreprinzătorul trebuie să convingă potenţialii creditori şi investitori că ideea sa este promiţătoare, piaţa este accesibilă, managementul firmei este capabil şi randamentul capitalului investit este atractiv. Pentru a satisface aceste exigenţe, întreprinzătorul ar trebui să elaboreze mai întâi un plan de afaceri.

4

o misiune. calificările şi aptitudinile manageriale ale întreprinzătorului.  analiza economico-financiară a întreprinderii individuale „Moara lui Ion Guzun”.Deseori. . oferind un set de instrumente. Mulţi specialişti consideră că există o relaţie directă între lipsa unui plan de afaceri şi falimentul firmei.  analiza structurii business planului. În plus. programe financiare. oportunităţile de marketing şi strategia. Prea adesea proprietarii micilor afaceri nu obţin capitalul necesar.în primul rând. pieţele „ţintă”. exigenţa sau lipsa unui asemenea plan constituie factorul critic pentru finanţarea iniţială a afacerii. Obiectul de studiu al tezei de licenţă îl constituie gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î.I. Un asemenea plan îndeplineşte două funcţii esenţiale: . 5 . bugete. Scopul cercetării constă în demonstrarea faptului. că planul de afaceri este baza activităţii unei întreprinderi mici.  elaborarea planului de afaceri pentru gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î. obiective speciale. deoarece nu sunt pregătiţi să ofere o evaluare completă a afacerii lor potenţialilor investitori. în vederea extinderii activităţii. strategii şi altele . Planul de afaceri este un document care descrie activitatea propusă. Reieşind din acest obiectiv. ghidează activitatea firmei. planul de afaceri este un instrument managerial deosebit de util.I. detaliile financiare şi tehnice ale acesteia. oferind un cadru de acţiune pentru firmă în viitor şi de control asupra activităţii curente. am ţinut de cuviinţă să trasăm următoarele sarcini ale tezei:  studierea importanţei şi avantajelor planului de afaceri. obiective generale.pe care managerii le pot folosi pentru a conduce cu succes firma.în al doilea rând. Este dovada scrisă că întreprinzătorul a efectuat o analiză riguroasă asupra mediului extern şi intern al afacerii. trebuie să atragă investitorii şi creditorii.

Cotelnic A... Drucker P. Solcan A.. Capitolul I „Importanţa şi rolul planului de afaceri în activitatea întreprinderii” cuprinde avantajele elaborării planului de afaceri şi descrierea structurii acestuia. analiza veniturilor... fapt care a uşurat armonizarea argumentelor teoretice cu aplicaţia practică a abordării propuse. Kotler Ph. În capitolul III „Planul de afaceri a întreprinderii individuale „Moara lui Ion Guzun” este prezentată o descriere amănunţită a proiectului de lansare a unei linii de producere a pastelor făinoase în scopul extinderii activităţii firmei.I. cheltuielilor. încheiere şi bibliografie. Sasu c.Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii. În lucrare s-a aplicat o abordare metodologică complexă şi sistemică. etc.. Capitolul doi a conţine caracteristica generală a gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î.. Structura lucrării. cum sunt: Hrişcev E. Russu C. Drept suport teoretic al tezei au servit lucrările savanţilor autohtoni şi străini.. introducere. Teza este compusă din trei capitole. 6 .

De exemplu. parţial fondurile vor fi procurate prin aportul de capital al asociaţilor şi preponderent pe seama unor credite bancare avantajoase. În special. În acelaşi timp. ci şi situaţia financiară a întreprinderii. Să admitem că. atunci când firmele îşi propun să reacţioneze la oportunităţile existente. în scopul de a evita falsele oportunităţile . Aceasta însă. pe deasupra 7 . însă. cum ar fi: inovarea tehnologică efectuată de o firmă competitoare care. Oportunitatea poate fi luată în considerare pentru strategia generală actuală a întreprinderii? 3. aceea a limitării capitalului disponibil. Pe de altă parte. Importanţa şi rolul planului de afaceri în activitatea întreprinderii. Oportunitatea afectează obiectivul întreprinderii. ceea ce ar implica fonduri substanţiale. mult mai costisitoare decât cele existente şi stocuri de valori relativ ridicate.şi anume : 1.Capitolul I. de a se angaja în domeniul confecţiilor din piele şi a încălţămintei de lux. în sine. Economistul american Michaiel Robert sugerează că. prin insuficienţa resurselor financiare alocate în producţie şi promovarea vânării acestora. pentru o firmă producătoare de încălţăminte obişnuită s-ar putea să apară pe piaţă o ocazie foarte profitabilă. Dobândirea oportunităţii necesită. afacerile mici şi mijlocii se confruntă cu o restricţie destul de puternică.1. concentrarea asupra lansării noilor produse va defavoriza produsele existente. ar necesita utilaje suplimentare. Importanţa şi avantajele planului de afaceri. intervine acţiunea unor factori externi. Oportunitatea este compatibilă cu necesităţile financiare? Pe bună dreptate. abordarea unui nou domeniu de activitate în întregime? 4. § 1. misiunea sa? 2. ar trebui în prealabil să răspundă la 4 întrebări. ajunse într-o fază de maturitate. în condiţiile în care ele constituie deja o sursă foarte sigură de profit.

se poate uşor imagina un scenariu financiar pentru firma noastră: . constituie un program major. Un cadru elocvent al misiunii trebuie să descrie ariile majore de interes al firmei. deficitul trezoreriei creşte. pe termen lung. dar.vânzarea vechiului produs este blocată datorită insuficienţei fluxurilor financiare de susţinere. Putem considera că. în general. pentru realizarea obiectivelor firmei şi a misiunii sale. motivaţia existenţei acesteia.lansarea noului produs este dificil şi practic nu mai constituie o ofertă care să cucerească clienţii. Strategia. iar durata de viaţă a produsului este redusă prin grăbirea fazei de declin. multe din firmele americane îşi formulează misiunea astfel: ”afacerea este specializată pe… (recunoaştem că existenţa afacerii noastre şi succesul sunt dependente de cât de bine vom îndeplini responsabilităţile noastre faţă de câteva grupuri importante de oameni. trebuie să refuze tentaţia unei extinderi care nu promite fluxuri financiare substanţiale. Pentru a înţelege raţiunea unei strategii de orice formă. iar responsabilitatea finală este faţă de acţionari)”. ca să nu mai vorbim de profituri. de regulă. scopul acţiunilor intenţionate. acelaşi ritm urmând şi cheltuielile financiare. 8 . evaluarea şi prelucrarea unei oportunităţi existente pe piaţă trebuie să fie prudentă. Misiunea este ceea ce îşi propune o afacere. De pildă. trebuie stabilită foarte clar misiunea şi obiectivele strategice. una de dimensiuni mici sau medii. nevoile de bază ale pieţei pe care intenţionează să le satisfacă şi valorile primordiale. Formularea strategiei este deseori denumită programare strategică. exhaustiv. competitorul şi-a consolidat poziţia pe piaţă. informaţia joacă rolul primordial în dobândirea unor oportunităţi. în special.beneficiază şi de avantajele ”economiilor de scară”. Astfel. din moment ce. prima noastră responsabilitate este faţă de clienţi. ceea ce va determina un decalaj evident între plăţi şi încasări. ceea ce creează probleme financiare suplimentare. Iată de ce. iar întreprinderile care sunt supuse unui proces de raţionalizare a capitalurilor proprii disponibile. .

satisfacţie şi realizarea personalităţii. Managementul – stimularea creativităţii şi iniţiativei. Renumitul economist Peter Drucker concepe un set. prin oferirea unor mari libertăţi individuale de acţiune în luarea deciziilor şi promovarea obiectivelor bine definite. Domeniile de interes – intrarea în noi domenii de activitate doar în momentul în care ideile. etc. Clienţii – oferirea unor produse şi servicii de o calitate cât mai ridicată. Astfel.Misiunea se concretizează printr-un obiectiv general şi obiective derivate sau strategice. sportive. colaborate cu tehnica. orice afacere mică sau medie poate să-şi formuleze următoarele obiective: 1. 4. Personalul firmei – implicarea personalului în succesul afacerii. astfel încât să fie câştigat respectul clientelei şi loialitatea acesteia. furnizarea de siguranţă a muncii acestuia. 7. În mare parte. procesul de producţie şi marketingul asigură posibilitatea unei contribuţii necesare şi profitabile în domeniu. Profitul – realizarea unui profit suficient pentru a finanţa creşterea firmei şi a stimula participarea angajaţilor la activitatea acesteia. prin creşterea continuă a profitului şi cu o gestiune a activului prudentă şi eficace”. Care ar fi obiectivul general al unei mici afaceri? Formularea lui ar putea să fie următoarea: “obiectivul nostru este acela de a câştiga un randament optim pe capitalul investit. el consideră că. oarecum similar de obiective. Obiectivele strategice constituie repere aprofundate şi delimitative ale factorilor care vor influenţa ariile de activitate ale firmei. 6. 5. bazată doar pe performanţă şi sprijinirea angajaţilor pentru a dobândi un sens al muncii lor. crearea unor prilejuri de satisfacţie pentru publicul larg prin susţinerea financiară a unor acţiuni culturale. 2. dar mult mai expresiv definite. Prestigiul social – onorarea obligaţiilor faţă de societate. orice 9 . 3. Extinderea firmei – limitarea procesului de creştere a activităţii în funcţie de profituri şi calitatea managerilor în a dezvolta şi produce bunuri care să satisfacă nevoi reale ale clienţilor.

având un rol multifuncţional. cât şi sub aspectul cel strategic. Obiectivele şi ariile de interes după Peter Drucker Domeniul 1. pag. rata rentabilităţii economice.1. 6. 36]. Tabelul 1. rata rentabilităţii pe vânzări. pot apărea particularităţi.1. comparativ cu performanţa actuală 8. funcţie de sectorul economic în care se încadrează o afacere. El realizează o prezentare a domeniului de activitate vizat de 10 . etc. atât sub aspectul managementului general. Orice strategie trebuie să vizeze piaţa şi consumatorii. Prin urmare. adică mărimea segmentului de piaţă 2. scopul geografic al afacerii (local. toate aceste particularităţi pot fi considerate ca factori de influenţă asupra strategiei. Planul de afaceri este un instrument de importanţă crucială pentru procesul de creare şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Performanţa angajaţilor Nivelele de performanţă care ar trebui atinse. Profitabilitatea Stabilirea unei rate de randament care să permită consolidarea afacerii. evaluarea cantitativă şi financiară 5. marketingul este acela care conferă coerenţă acesteia. Responsabilitatea publică Impactul setului de obiective ale firmei asupra societăţii Evident. Acesta constituie una din cele mai bune modalităţi prin care întreprinzătorul se poate asigura de sprijin bănesc din partea unei surse de finanţare (Rusu. evaluarea performanţei managerilor 7. rata rentabilităţii financiare. Resurse fizice şi financiare Aprovizionarea şi gestiunea eficientă a acestora. [10. cum ar fi: mărimea afacerii. Productivitatea Utilizarea eficientă a resurselor. prezentate în tabelul 1. Succint. Performanţa managerială Ameliorarea managementului afacerii. Situarea pe piaţă Formularea obiectivului Ponderea firmei pe o piaţă dată. de dimensiunea acesteia etc. numărul şi diversitatea activităţilor pe care le cuprinde activitate simplă sau multiplă. naţional sau internaţional). Inovarea Realizarea de noi produse şi servicii 3. stabilirea unor criterii de cuantificare 4. 1993).întreprindere ar trebui să-şi stabilească obiective în fiecare din următoarele arii de interes.

Realizarea planului întreprinderii permite: . planul de afaceri trebuie să crească interesul celor ce pot şi sunt interesaţi în a acoperi investiţiile.întreprindere. de marketing. dar va permite economisirea acestuia într-o etapă ulterioară. .uşurarea procesului de finanţare a întreprinderii. În afara acestor informaţii de specialitate şi de marketing. căutând ca obiectul de activitate al întreprinderii şi piaţa căreia i se va dresa să fie cât mai bine cunoscute. Într-o etapă ulterioară. fluxul de numerar etc. financiar. trebuie obţinute informaţii financiare referitoare la nevoia de capital. cuprinzător şi concis (Allen. că are accesibilitate pe piaţă.aprofundarea conceptului afacerii într-o viziune de ansamblu şi structurarea acestuia într-o multitudine de aspecte financiare. Procesul de creare a întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie început cu crearea planului de afaceri. El necesită mai întâi culegerea informaţiilor referitoare la cât mai multe elemente despre domeniul care va fi abordat. Un plan fe afaceri bine întocmit devine o propunere de finanţare completă de care vor fi interesaţi cei mai mulţi investitori.ca surse externe de capital. producţie. informaţiile vor fi organizate în cadrul planului. De exemplu.evaluarea afacerii şi a şanselor de succes ale acesteia. de producţie etc. . . ca şi cheltuielile 11 . Întreprinzătorul trebuie să convingă potenţialii creditori şi investitori că idea afacerii sale este promiţătoare. cei mai mulţi întreprinzători apelează la creditori şi investitori . 1994). a elementelor de fundamentare a acestui domeniu precum şi perspectivele de creştere şi obţinere a profitului în viitor. căutând ca acesta să fie redactat simplu. lipsa de planificare fiind tot atât de gravă ca şi lipsa de capital. Realizarea unui plan de afaceri valoros este o activitate care cere o bună investiţie de timp. acesta fiind biletul de intrare pe piaţa de capital. cât şi a celui strategic. dispune de un management adecvat şi prezintă o eficienţă a investiţiilor atractivă. Necesitatea elaborării planului de afaceri Pentru a-şi crea o bază financiară solidă necesară lansării unei afaceri.îmbunătăţirea managementului general al întreprinderii.

Necesitatea elaborării planului de afaceri se impune şi în situaţia în care o firmă mică sau mijlocie doreşte fie să facă o achiziţie importantă. vinderea firmei sau răscumpărarea managerială. Elaborarea planului de afaceri este impusă şi de faptul că organizaţiile. Deosebit de importantă pentru întreprinderile mici şi mijlocii este colaborarea cu o corporaţie mare. De asemenea.între 25% şi 60% . De asemenea. în mod similar. Dacă partenerii sunt interesaţi în special de recuperarea capitalului şi dobânzii. distribuitori şi candidaţi executivi . Planul de afaceri îl poate ajuta pe întreprinzător să evite intrarea într-o afacere sortită eşecului. Şi. În plus. ei vor să ştie cum li se vor restitui fondurile de investiţii şi anume prin licitaţie publică. ca şi persoanele individuale. clienţi furnizori. luând în considerare relaţiile pe termen lung cu companiile de mărime medie . Este mult mai ieftin să nu se înceapă o afacere neprofitabilă decât să se înveţe din experienţa ceea ce s-ar fi putut afla dintr-un plan de afaceri elaborat cu efortul câtorva ore de muncă asiduă.pentru o perioadă de trei până la şapte ani. precum şi de modul de supraveghere a firmei unor eventuale crize şi garanţiile achitării împrumuturilor. planul de faceri va arăta cauza acestei situaţii.partenerii în cadrul societăţilor mixte. În general. datorită faptului că ele sunt o 12 . marile companii sunt foarte rezervate în privinţa angajamentelor cu întreprinderile mici şi mijlocii. planul trebuie gândit în aşa fel încât să garanteze creditorului restituirea împrumutului ce l-a acordat pentru dotarea companiei cu tehnologii noi şi modernizate. investitorii sunt interesaţi de obţinerea unor profituri . vor dori să cunoască planurile companiei cu care au fuzionat. includerea într-un lanţ de desfacere a mărfii de către un distribuitor de renume este o realizare deosebită a micului întreprinzător. dacă vor să rămână în continuare în conducere. Dacă afacerea propusă este nerentabilă.impuse de dezvoltarea şi introducerea pe piaţă a unui nou produs. cumpărătorii vor fi influenţaţi pozitiv de existenţa unui plan de afaceri al firmei care doreşte fuzionarea. fie să fuzioneze cu altă companie.sunt tot mai tentaţi să se informeze dintr-un astfel de plan. Managerii firmei care este achiziţionată.

Un plan eficient nu se poate face decât cu implicarea directă a celor care-l vor şi realiza. preîntâmpină surprizele neplăcute de mai târziu. Întreprinzătorul trebuie să se concentreze asupra elementelor esenţiale ale supravieţuirii şi succesului afacerii. Şi acesta poate fi o adevărată motivaţie în obţinerea unor rezultate deosebite. Punerea pe hârtie a planului reliefează caracterul vag sau insuficient al anumitor părţi ale acestuia. Prin elaborarea unui plan de afaceri bine gândit se pot împrăştia aceste îndoieli. Contribuţia personalului la elaborarea planului îi conferă acestuia realismul necesar. Revizuirea planului va elibera întreprinzătorul de perceperea rigidă a trecutului. 13 . Ei cred că viitorul este prea nesigur pentru a-l direcţiona şi controla. Planificarea afacerii reduce. El presupune ca întreprinzătorul să se detaşeze de problemele zilnice. Cerinţele elaborării unui plan de afaceri eficient Pentru a realiza un plan cât mai eficient.necunoscută pentru piaţă. Planul îndeamnă întreprinzătorul să se gândească la nevoile esenţiale ale afacerii sale în perspectiva lunilor următoare nu doar a câtorva zile. Planul trebuie să fie scris. întreprinzătorul trebuie să aibă în vedere unele cerinţe de elaborare a acestuia. Avantajele elaborării planului de afaceri Printre avantajele planificării unei mici afaceri. El presupune unirea activităţilor şi obiectivelor specifice şi provocarea întreprinzătorului pentru a le satisface cât mai deplin. înainte ca acestea să devină ameninţătoare. Mulţi întreprinzători nu realizează însă importanţa planificării. Acesta nu este însă un motiv plauzibil de a evita planificarea. Planul reprezintă o provocare pentru întreprinzător. Perspectivele succesului se măresc substanţial prin cunoaşterea a ceea ce trebuie făcut astăzi pentru îmbunătăţirea performanţelor mâine. Planul solicită implicarea personalului. să evalueze situaţia trecută şi să aibă perspectivă globală a afacerii. mai relevante sunt următoarele: Procesul de planificare impune o disciplină puternică .

Pentru o mică afacere. însă antrenarea salariaţilor în acest proces conferă planului un grad de aplicabilitatea mai mare. eventual. Fiecare afacere trebuie proiectată (are nevoie de un plan). 14 . Planul trebuie să cât mai concis. Locul şi rolul planului afacerii Planul afacerii este una din cele mai bune modalităţi prin care întreprinzătorul se poate asigura de sprijin bănesc (creditare. întreţinută şi dezvoltată. Planul trebuie să pună accent pe ceea ce trebuie concret realizat pentru îmbunătăţirea performanţei şi pe modul cum vor fi realizate obiectivele stabilite. Desigur. existând şi posibilitatea opririi lui pe parcurs. salariaţii cunosc cel mai bine nevoile reale ale firmei şi ce trebuie de făcut pentru a le realiza. Dacă se fac revizuiri. investiţiile de capital) din partea unei surse de finanţare. realizată. şi alte alternative de folosire a acestor bani. dacă anumite condiţii nu sunt satisfăcute. Ajustarea trebuie realizată la termene rezonabile. pregătită în vederea constituirii. prin detaliile operaţionale se înscrie riscul propus prin luarea deciziei de a iniţia sau dezvolta o afacere. Acordul deschis al personalului cu planul este şi el un factor de succes consensul va pune bazele cooperării pentru realizarea planului. De aceea procesul de întocmire a planului de afaceri presupune parcurgerea ordonată a mai multor etape şi realizări. în jur de 10 pagini sunt suficiente. Fără participarea personalului. În multe cazuri. Se pot căuta. În conţinut. Un plan scris va reliefa mult mai bine interdependenţele posibile. întreprinzătorul are competenţa elaborării planului. Implicarea personalului în elaborarea planului.Este necesară elaborarea mai multor alternative de plan. trebuie cercetat dacă modificările se datorează ipotezelor greşite sau unor factori în afara controlului. Orizontul de timp al planului nu trebuie să depăşească un an. planul s-ar putea să nu fie realizat. dar nici să nu fie mai mic de şase luni .

Cumpărarea unei afaceri existente nu neagă necesitatea unui plan iniţial de afaceri. Acestora li se oferă de obicei planul de afaceri într-o formă scrisă pentru a-i putea ajuta în conducere. pentru ca micile afaceri să răspundă eficient la schimbările inevitabile din jur. Un plan detaliat care testează sensibilitatea la schimbări a variabilelor cheie din afacere (vânzări. Luarea deciziilor majore. Mulţi întreprinzători. Cu toate acestea poate fi întocmit de întreprinzător în momente diferite. iniţierea noii afaceri planificarea detaliată a acesteia din care elementul de ieşire îl constituie planul de afaceri. Când este utilizat planul de afaceri? Iniţierea unei noi afaceri. costuri) face să crească în mare măsură înţelegerea nivelului de risc la care se expun cumpărătorii afacerii. cât şi ca beneficiari. De aceea există tendinţa de a nu se scrie un plan de afaceri. Cine foloseşte planul de afaceri? Managerii sunt implicaţi în planificarea afacerii mici atât ca realizatori. deoarece condiţiile de mediu se schimbă. implicaţi deja în afaceri mici. util anumitor persoane şi cu motivaţii precise. Un plan iniţial al afacerii nu este un instrument flexibil de planificare a tacticilor şi strategiilor. percep planul afacerii ca un document scris către managerul băncii sau oricare altă sursă de capital. Fiecare manager trebuie să revadă periodic progresul realizat în sfera obiectivelor. Necesitatea investirii în noi utilaje sau cerinţe de fonduri pentru a deschide un nou canal de distribuţie.Fără un plan nici o afacere nu poate fi realizată. Reconsiderarea planului de afaceri este absolut necesară. Revizuirea mersului afacerii. 15 . După apariţia ideii de "afacere" şi a unui studiu de fezabilitate. Cumpărarea unei afaceri. iar pregătirea cu grijă şi în mod înţelept a acestuia asigură succesul întreprinzătorului pe piaţa de capital şi apoi în afacerea sa. pot constitui la un moment dat decizii majore în activitatea firmei.

5. Creditorii. evaluează fezabilitatea şi viabilitatea afacerii create sau iniţiate şi oferă răspuns la întrebările: va deveni afacerea viabilă din punct de vedere comercial şi financiar? Este cineva interesat să facă greşeli în sistemul de evidenţă? 2. Deţinătorul tradiţional al planului afacerii este managerul băncii sau proprietarul sursei de capital.Proprietarii afacerii. prin profesionalismul lor. şi trebuie considerat ca atare pentru utilitatea lui. Managerii unei firme mici pot fi în acelaşi timp şi proprietarii acesteia şi deci. interesaţi în planificarea produsului. 3. este un autor în instruirea şi practica de conducere pentru că se bazează pe cercetare. Managerii folosesc planul de afaceri pentru următoarele motive: 1. 2. în baza garanţiilor şi ideilor viabile oferite de întreprinzător într-o formă scrisă. Creditorii folosesc planul de afaceri din următoarele motive: 1. Proprietarii pot fi de asemenea şi unii creditori. De ce se elaborează planul de afaceri? Proprietarii cu ajutorul planului de afaceri: 1. evaluează siguranţa fondurilor oferite în raport cu riscul implicat. acţionari. clarifică idea afacerii. îi implică pe manageri. planul afacerii menţine în atenţie toate aspectele manageriale. formează spiritul de echipă. întru cât cunoaşterea conţinutului încurajează şi creează sentimentul participării tuturor angajaţilor la succesul afacerii. Evidenţiază obiectivele şi scopurile şi viziunea financiară cu privire la realizarea lor. 4. 16 . 3. Presiunea zilnică poate face obscur mediul afacerii şi astfel un nou competitor să apară. analiză şi prognoză. descoperă aspecte necunoscute pe care informaţia obţinută din procesul condus nu le relevă. deopotrivă interesaţi în restituirea împrumuturilor conform planului de afaceri. Fundamentează nivelul şi tipul de finanţe necesare pentru ca afacerea să se deruleze. în susţinerea cererii de împrumut.

 Informare corespunzătoare. 3.  Suficientă stabilitate emoţională.  Capacitate de prevedere şi control. În această situaţie estre recomandabil să vă întocmiţi un plan al afacerii. nu pentru risc. a dobândi mai mult succes. înseamnă că vă puteţi lansa într-o afacere.2. calitate superioară de concepţie. Informaţii necesare elaborării planului afacerii 17 . a evalua şi promova o nouă idee de afacere. Principalele trăsături care vi se cer sunt:  Sănătate.  Încredere în sine. motivat pentru: 1. poate ar fi bine să renunţaţi la crearea unei firme.  Relaţii interpersonale obiective.  Atracţie pentru competiţie.  Interes redus pentru aparenţe sociale. Dacă cele mai multe răspunsuri vă sunt favorabile. a avea o imagine de asamblare a întregii afaceri. răspunzându-vă la următoarele întrebări: Sunteţi sănătos? Vă planificaţi activitatea? Vă asumaţi riscuri? Sunteţi un bun conducător? Aveţi pregătire pentru afaceri? Aveţi spirit de competiţie? Sunteţi eficient? Ştiţi să luaţi decizii? Aveţi spirit de iniţiativă? Sunteţi bun organizator? Aveţi din ce trăi? Puteţi să munciţi mult? Sunteţi flexibil? Sunteţi perseverent? Aveţi experienţă? Dacă răspunsurile la unele întrebări nu vă sunt favorabile. 2.  Percepţie realistă. 4. a conduce mai bine afacerea. a obţine finanţarea creării afacerii. Necesitatea autocunoaşterii înainte de implicarea într-o afacere Înainte de a trece la întocmirea unui plan de afaceri este bine să vă faceţi un sincer şi serios autocontrol. apreciază calitatea managementului financiar contabil. 2.

în mod curent? Ce caracteristici ale produsului sau serviciului îi interesează pe clienţii. constituire şi funcţionare a unei afaceri.Informaţiile privind noul produs sau serviciu se pot obţine prin investigarea mediului socio-economic cu privire la: 1. Ce părere are familia. servicii lipsesc pe piaţă? 2. 6. 4. pe baza răspunsului la următoarele întrebări: 1.? Câţi bani cheltuiesc clienţii dvs. Informaţiile privind piaţa. conform legislaţiei în vigoare. Prin ce se manifestă originalitatea noului produs? 8. Care sunt punctele slabe ale concurenţei? 6.Aveţi cumpărător pentru idee. prietenii despre idea afacerii cu produsul sau serviciului propus? 10. Ce produse. Aceste informaţii sunt utile în stabilirea formei juridice a firmei.. prototip.? Ce preţuri sunt dispuşi să plătească? De ce ar putea să cumpere de la dvs. autorizaţiile şi avizele necesare precum şi reglementarea probabile ce vor afecta firma în viitor. 3. 5. Este produsul brevetat? 9.? 18 . Cine cumpără produsul sau serviciul dvs. serviciu? Informaţiile juridice necesare privind modul de asociere. Acestea sunt necesare pentru a realiza în planul afacerii o secţiune distinctă. produs? 11.De ce doriţi să iniţiaţi afacerea cu acest produs? 12. cumpărătorii dvs. Care sunt caracteristicile tehnico-economice ale produsului sau serviciului? 4.Ce părere au specialiştii în domeniul cu privire la idee. le puteţi găsi în capitolele respective. 2. Ce observaţii s-au făcut asupra prototipului? 5.? Ce îi determină să cumpere? Cât de des cumpără produsul sau serviciul dvs. Care sunt punctele slabe ale produsului sau serviciului oferit? 7. 7. Ce afacere se poate porni? 3.

11.? Cât de mare este piaţa şi segmentul dvs. 12. management.? Care sunt tendinţele pe acesta? Există caracteristici unice ale pieţei dvs. 13. 16. Care sunt potenţialii furnizori de materii prime. Cât estimaţi că va fi venitul în fiecare lună a primului an? 19 . Se vor căuta răspunsuri pentru întrebările următoare: 1.8.? Cum îşi distribuie concurenţa produsele sau serviciile? Cât de mare este segmentul de piaţă al concurenţei? Ce avantaje are concurenţa ( bani. La ce distanţă se află furnizorii? 5. 14. Aceste informaţii vor constitui baza elaborării secţiunii financiar-contabile din planul afacerii. 10. Cum află clientul de produsul sau serviciul dvs. Ce calitate au resursele acestor potenţiali furnizori? 4. Cât veţi cheltui în primul an? 2. Care sunt capacităţile lor de producţie? 3. Care sunt sursele de finanţare? 10. resursele sunt o condiţie obligatorie pentru derularea ei cu succes. Care este disponibilul de forţă de muncă în regiune? 7. brevete)? Informaţiile privind resursele.Pentru ce veţi folosi banii? Informaţii financiare. Ce nivel al salariilor se estimează a fi acceptat? 8. 17. 9.? Cine sunt principalii concurenţi? Care este calitatea produsului sau serviciului oferit de concurenţă? Care este reputaţia acestuia? Cât de fideli sunt clienţii concurenţei în raport cu ai dvs. echipamente? 2. Ce preţuri practică? 6. Ce sistem informaţional ar putea funcţiona pentru utilizarea optimă a resurselor? 9. Trebuie să vă informaţi cu privire la: 1. materiale. Aceste informaţii trebuie culese cu atât mai mult cu cât suportul material al afacerii. 15.

Alegerea variantei de "afacere optimă" pentru Dumneavoastră În urma acumulării unei multitudini de informaţii. Situaţia afacerilor partenerului. condiţiilor juridice şi restricţiilor legate de piaţă şi resurse. aşa cum au fost prezentate anterior. Veţi putea deci definitiva în această etapă produsul sau serviciul pe care îl veţi realiza. obligaţiile şi capitalul propriu. Care va fi pragul de rentabilitate? Informaţii despre parteneri. Conturarea variantei de afacere aleasă este sprijinită de o serie de decizii parţiale. ce îi place sau displace sau indispune. modul de obţinere a fondurilor. Acestea sunt necesare pentru a se încheia afaceri profitabile. este necesar să vă informaţi despre : 1. Care vor fi activele. după cum se reflectă în bilanţ? 7. De unde veţi lua aceşti bani? 6. echipamentelor şi materialelor pe care le veţi folosi precum şi deciziile privind intrarea în concurenţă pe piaţă. personalităţii. să decideţi asupra celei care vă satisface cel mai bine din punct de vedere al obiectivelor. care îi sunt pasiunile. urmând ca dvs. ceea ce asigură schiţarea mai multor variante de afaceri. a se evita începerea unei afaceri cu un escroc sau un falit. forma juridică de asociere. ce defecte sau vicii are. Cât estimaţi că va fi profitul pentru următorii 3 ani? 4. 3. Pentru a stabili tactica de tratative.? Ce tip de garanţii veţi acorda? Ce servicii veţi practica pentru produsele oferite? 20 . Cât va costa la început afacerea? 5. 3. 2.3. de răspunsul la următoarele întrebări: 1. are tendinţa de a fi pripit? care îi sunt reacţiile la ocazii favorabile sau nevavorabile? 2. Cum veţi ambala produsele dvs. puteţi trece la o prelucrare a lor. Personalitatea partenerului. dominare a partenerului şi a cunoaşte foloasele din colaborarea cu aceste. Afacerea supusă tratativelor.

rezumatul asupra caracteristicilor afacerii.4.analiza financiară. Veţi angaja vânzători? 11. . aşa cum acestea sunt prezentate în literatura de specialitate din toate ţările occidentale şi în practica organismelor care acordă finanţare şi consulting întreprinzătorilor mici şi mijlocii.definirea pieţei. .structura managementului. Cum veţi stabili preţul? Veţi oferi reduceri de preţ? Cum veţi face reclama şi cum veţi promova produsele? Veţi folosi cataloage. 21 . de exemplu: . . Structura planului de afaceri.coperta. .definirea afacerii. 8. Totuşi unele modele sunt mai restrânse. iar altele mai extinse.2. sau veţi merge dvs. la ei? 10. Veţi folosi reprezentanţi comerciali independenţi? § 1. 7. broşuri? Veţi participa la târguri.tabelul sau cuprinsul planului de afaceri. 6. .obiective generale şi specifice. . .istoria afacerii. . 9.descrierea produsului (serviciului). expoziţii? Vor veni clienţi la dvs. se constată o anumită similitudine între părţile componente ale planului de faceri. 5. Părţile componente ale planului de afaceri În general. .

ci cât de multă informaţie relevantă oferă. mulţi întreprinzători nu pot să definească scopul 22 . planul de afaceri constituie o carte de vizită a acesteia şi trebuie să îndeplinească trei principii formale importante: principiul conciziei. Obiectivele generale se referă la dezideratele de viitor ale firmei. determină o primă impresie favorabilă despre proprietari şi afacere şi facilitează obţinerea finanţării. Cu alte cuvinte. Împreună.şi să cuprindă toate aspectele importante. ele răspund întrebării De ce sunt în afaceri? Cu toate că răspunsul la o asemenea întrebare esenţială este evident. diferind doar modalităţile de aranjare a acestora. altminteri şansele planului de afaceri sunt minimale. Profilul firmei. această dare de seamă rezumativă trebuie să capete atenţia cititorului.. Pentru a-i familiariza pe creditori şi investitori cu natura afacerii. sunt aceleaşi. cum. principiul preciziei (includerea a cât mai multe elemente de interes) şi principiul persistenţei (să aibă un conţinut realist. suma solicitată. strategiile etc. nu cât de multe părţi componente are un plan de afaceri. performanţele produselor şi/sau serviciilor. modul de utilizare şi de rambursare a fondurilor împrumutate. când şi cine o va face. chiar dacă este necesară o anumită flexibilitate). analiza mediului concurenţial. Altfel spus. la cât mai mulţi agenţi economici interesaţi. Acesta trebuie să fie concis . Pentru a oferi o prezentare laconică şi operaţională potenţialilor investitori şi bancheri. analiza resurselor umane. starea financiară. Dacă se adresează. acestea definesc ce-şi propune firma să realizeze. Se vor prezenta obiectivele generale ale afacerii şi obiectivele imediate. care ghidează direcţia globală şi exprimă raţiunea de a fi a acesteia. Rezumatul planului de afaceri.maxim 2 pagini . Important este până la urmă. O introducere coerentă şi bine elaborată asupra obiectivului financiar. elementele importante privind: descrierea afacerii. întreprinzătorul ar trebui să elaboreze un rezumat al planului de afaceri. în special băncilor. într-un cadru riguros logic. întreprinzătorul înscrie în planul de afaceri o descriere generală a activităţii.Indiferent de structura formală a planului de afaceri. relativ stabil. Ca orice document elaborat de către o firmă. rezumatul e recomandabil să explice scopul cererii de finanţare.

care sunt măsurabile şi controlabile. ar trebui inclusă evaluarea tendinţei de creştere generală pe termen lung pentru întreaga ramură economică. proprietarul trebuie să descrie situaţia actuală a tehnologiei în ramura respectivă şi să identifice factorii cheie pentru succesul firmei pe segmentul de piaţă pe care şi-a propus să intre în competiţie. care protejează produsul sau serviciul de competitori. în raport de competiţie şi reglementările guvernamentale. Rezumativ. Dacă produsul prezintă un grad ridicat de tehnicitate. În plus. Fiecare obiectiv ar trebui să reflecte ceva din misiunea afacerii şi să includă o tehnică pentru evaluarea progresului către îndeplinirea ei. a stabilităţii cererii produselor firmei şi a condiţiilor care vor efectua cererea de durată. operaţiuni de vânzare clasice etc. este de dorit. se impune efectuarea unei comparaţii oneste 23 . punând în evidenţă modul în care acestea sunt utilizate. Un rezumat asupra potenţelor. De asemenea. De exemplu. Întreprinzătorul descrie linia de produse a firmei. mărcilor de fabrică şi comerţ sau drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală. Strategia afacerii. E necesară. întreprinzătorul trebuie să explice cum îşi propune să realizeze obiectivele stabilite. descrierea cererii curente pe piaţa pentru produsele şi/sau serviciile oferite şi efectuarea proiecţiilor pentru cererea de perspectivă. Obiectivele imediate sau specifice constituie scopuri pe termen scurt. trebuie să descrie imaginea pe care doreşte să o proiecteze asupra firmei. De asemenea. O parte foarte interesantă a planului de afaceri este strategia firmei privind concurenţa. produse la modă. Ar fi necesară o evaluare a poziţiei produselor în cadrul ciclului de viaţă. În această secţiune. Pentru a fi semnificativ. un obiectiv trebuie să aibă un termen de realizare. acordare de bonificaţii şi reduceri. Finalmente. pot fi necesare diagrame sau desene.fundamental al firmei lor. E remarcabil ca explicaţiile să fie simple pentru a putea fi înţelese de persoanele care nu au pregătire tehnologică. Descrierea produsului şi/sau serviciului firmei . un magazin de confecţii ar putea să proiecteze câteva imagini: calitate superioară.

Rezultatele studiilor pe piaţă.documentarea asupra potenţialului pieţei. cu cele ale competitorilor. dar poate fi dificilă pentru firmă în baza iniţială. Această etapă este destul de clară pentru o firmă cu produse sau servicii deja comercializate. precum : "Această piaţă este aşa de amplă încât vom obţine chiar 5 % din ea şi o vom penetra în mai puţin de 6 luni".a produselor şi serviciilor firmei. Întreprinzătorul inserează în planul de afaceri o descriere a pieţei "ţintă" a firmei şi a caracteristicilor acesteia. chestionarele clienţilor şi studiile demografice conferă credibilitate proiecţiilor cifrei de afaceri.identificarea interesului pieţei. se indică planul de dezvoltare a noilor produse şi a serviciilor pentru produsele existente. Strategia de marketing. se referă la existenţa pieţei reale pentru produsele sau serviciile propuse. A dovedi că există o piaţă profitabilă. Întreprinzătorul trebuie să fie capabil să demonstreze că clientela are nevoie de produsul respectiv şi e disponibilă săl plătească. Definirea pieţei "ţintă" şi a potenţialului ei este una dintre cele mai importante şi dificile părţi ale unui plan de afaceri. produsului poate fi vândut la câţiva clienţi cu un "discount" semnificativ . În acest caz. Firmele industriale e bine să includă o scurtă descriere a procesului de producţie. de interes ale potenţialilor creditori şi investitori. Unul din punctele cruciale. pe care clienţii vor dori să-l cumpere. De asemenea. elaborate de 24 . Prea multe firme planifică pe baza unor generalităţi nerelevante. De asemenea. Pretenţiile privind mărimea şi rata de creştere ar trebui fundamentate pe date reale. firma poate trimite prototipul la câţiva clienţi potenţiali şi să obţină de la aceştia estimări asupra interesului de a cumpăra produsul. a materiilor prime şi materialelor strategice necesare şi a surselor de ofertă. . Ea trebuie să arate modul în care întreprinzătorul planifică transpunerea ideii într-un produs sau serviciu. bazată pe reliefarea avantajelor şi ameliorărilor care determină unicitatea lor (dacă este cazul). Asemenea exprimări nu sunt probate faptic şi deci nu pot fi realiste. implică parcurgerea a două etape: .

deoarece ele constituie baza tuturor proiecţiilor financiare necesare în planul de afaceri. politicile de stabilire a preţurilor. de asemenea.reclama: Care mijloace sunt cele mai eficiente pentru activitatea promoţională pe piaţa "ţintă"? Cum vor fi ele folosite? . Insuficienţa evaluare a competitorilor creează o imagine negativă asupra potenţialului firmei. canalele de distribuţie folosite sau propuse a fi folosite de firmă. Datele cantitative privind piaţa sunt importante.mărimea pieţei şi tendinţele ei: cât de mare este potenţialul pieţei? Este în creştere sau scădere? De ce? Nevoile clienţilor sunt în schimbare? Vânzările sunt sezoniere? Cererea este legată de un alt produs sau serviciu? . ar trebui să identifice următoarele: . Analiza competiţiei. Întreprinzătorul ar trebui să descrie competiţia cu care se confruntă. asociaţiile profesionale. precum şi cele promoţionale. jurnalele de afaceri. nu este chiar dificilă. 25 .un întreprinzător de regulă optimist. mijloacele de reclamă folosite şi eforturile publicitare.distribuţia: Cum va fi produsul sau serviciul distribuit? Care este vânzarea medie? Ce stimulente există pentru personalul vânzător? Această secţiune a planului de afaceri trebuie să descrie.stabilirea preţurilor: Care sunt preţurile pieţei? Cât de senzitivi sunt clienţii la modificările preţurilor? Preţul planificat poate să genereze profit? . deoarece Camerele de comerţ. bugetul destinat activităţii promoţionale. Garanţiile oferite de firmă pentru produsele sau serviciile sale trebuie avute în vedere. produselor şi strategiilor lor. clienţii şi reprezentanţii comerciali sunt tot atâtea surse valabile şi disponibile.piaţa "ţintă": Cine sunt clienţii importanţi? Care sunt caracteristicile lor? Ce cumpără aceştia de obicei? De ce cumpără? Ce aşteaptă clienţii în legătură cu produsul sau serviciul pe care-l va oferi firma? . Obiectivul esenţial al acestei secţiuni a planului este identificarea premiselor pentru prognozele financiare care urmează. Culegerea informaţiei asupra cotelor de piaţă ale competitorilor. O analiză efectivă a pieţei.

Talentul. dar menţinerea lor împreună până ce firma devine stabilă. firmele mici cele mai de succes. oamenii da”. constituie un punct forte în aprecierea băncilor şi a investitorilor individuali. Investitorii şi bancherii acordă o pondere deosebită capacităţii şi experienţei managerilor firmei în luarea deciziilor de finanţare. aceste scurte caracterizări include: educaţia individuală. Arată punctul "tare" a echipei tale manageriale. Prin ce se disting produsele sau serviciile sale de cele similare. sunt acelea care încep cu o metodă de marketing care determină ce vrea piaţa şi apoi inventează acel lucru. Deci întreprinzătorul trebuie să descrie pe 26 . cuprinzând experţi în afacerile respective. Un consiliu de administrare sau grup de consiliere. Obiectul acestei secţiuni este cel de a reliefa corespondenţa corectă între persoanele angajate şi posturile lor. proprietarul trebuie să elaboreze o diagramă funcţională a organizării. poate fi şi mai dificilă. Planul de operare. Planul de afaceri trebuie să includă referiri succinte la managerii firmei şi la orice persoană ce deţine cel puţin 20% din ponderea firmei. în special a managerilor. Iată de ce ar trebui să-şi amintească permanent oamenii de afaceri: „Ideile şi produsele nu reuşesc. existente deja pe piaţă şi cum vor genera aceste diferenţe o marjă competitivă? Potrivit opiniei larg răspândite pentru cercetători. Cel mai important factor în succesul unei afaceri este managementul său. O echipă de "top management" cu o varietate de calităţi demonstrate este crucială… Arată punctul "tare" al angajaţilor "cheie" şi cum vei reuşi să-i reţii în firmă. integritatea şi experienţa angajaţilor firmei. Managerii /Proprietarii. Pentru a completa descrierea afacerii. conferă credibilitate şi poate să consolideze valoarea echipei de management". Asamblarea unei echipe manageriale cu un consiliu de experţi este dificilă.Obiectivul acestei secţiuni a planului de afaceri e acela de a demonstra avantajul pe care-l are firma faţă de competitori. De reţinut este faptul că creditorii şi investitorii preferă managerii experimentaţi. În fapt. care să identifice poziţiile cheie şi personalul care le ocupă. experienţa în profesiune (accentuând asupra responsabilităţilor şi atribuţiilor manageriale) şi experienţa de afaceri semnificativă.

stocuri etc. dar într-o proporţie de 50%. S-au conturat zece modalităţi de verificare a corectitudinii şi fundamentării prognozelor financiare: 27 . În final. pentru a identifica ceea ce nu are suport real. creanţe. se poate efectua o analiză financiară ( în special prin metoda raţiilor). Deseori. În mod normal. costul mărfurilor vândute (cheltuielile aferente veniturilor din activitatea de baza). cheltuielile exploatate. creditorii firmei folosesc dările de seamă financiare anterioare pentru a evalua sănătatea financiară a firmei şi capacitatea sa de a rambursa împrumuturile sau de a genera randamente acceptabile.scurt. ce acţiuni şi-a propus pentru a încuraja managerii cu rol cheie să rămână în firmă. prognozele financiare sunt însoţite de ipotezele în baza cărora s-au elaborat: vânzările. pesimiste şi cele mai probabile. Acestea ar trebui să includă programe în condiţii optime. contractele de angajare pe durată nederminată şi acordarea de stimulente din profit. o descriere a formei afacerii. încasări. certificate de organismele specializate. folosind datele anterioare de producţie. Întreprinzătorul trebuie să ofere dările de seamă financiare pe ultimii 3 ani. sunt un mod obişnuit folosite pentru a păstra şi motiva angajaţii cu rol cheie. Dări de seamă financiare lunare se proiectează pentru 2-3 ani viitori. bilanţul. bugetul fluxurilor de lichidităţi nete şi programul cheltuielilor de capital. Este esenţial că aceste trei seturi de prognoze să fie realiste. experţii financiari iau în considerare cifrele prognozate de proprietarii micilor afaceri. a contractelor şi altor acorduri semnificative care condiţionează operaţiunile firmei este de asemenea utila. aceste proiecţii se compară cu standardele publicate ale ramurii economice în care se încadrează afacerea. Participarea la proprietatea firmei. statisticile publicate şi judecăţile de valoare emise de experţi sau instituţii abilitate: situaţia veniturilor şi a cheltuielilor. pentru a reflecta incertitudinile viitorului (este ceea ce în literatura de specialitate se numeşte metoda scenariilor). De regulă. Date financiare. Întreprinzătorii trebuie să evite tendinţa de a "înfrumuseţa" cifrele pentru a arăta mai impresionante. Frecvent. Odată elaborate prognozele.

active circulante sau extindere activitate. rotaţia stocurilor etc. Întreprinzătorul trebuie să specifice. 5) Izolarea tuturor costurilor nerecurente şi a investiţiilor care vor genera venituri în viitor. cu atât mai puţine întrebări vor avea creditorii firmei. e puţin probabil să se accepte. 2) Comparaţia dărilor de seamă anterioare cu programele efectuate în trecut. valoarea creditului solicitat şi să includă datele 28 . Cererile de fonduri formulate la modul general. marketing etc. Obiectul creditului. 6) Detalierea vânzărilor pe unităţi. 8) Analiza costurilor pe categorii majore variabile.. Aceasta ajută la determinarea acurateţei metodelor de prognoză. la modul: pentru modernizarea facilităţilor de producţie prin cumpărarea a cinci maşini noi. fixe şi programate. Această secţiune a planului de afaceri trebuie să statueze scopul creditului. formulările mai precise. mai eficiente. folosind termeni. au şanse de reuşită. 9) Separarea cheltuielilor operaţionale pe funcţii (aprovizionare. Creditorii vor să ştie unde s-au cheltuit banii în trecut. O interpretare vizuală a informaţiei face mai uşoară înţelegerea traiectului afacerii. pe linii de produs şi canale de distribuţie. sau pentru reconstituirea stocului de mărfuri în perioadele cu vârf de vânzări.).1) Utilizarea unei piramide de rapoarte (rezumate susţinute de nivele progresive de detaliere). 7) Separarea bonificaţiilor folosind preţurile de vânzare standard şi variatele tipuri de bonificaţii. de asemenea. 3) Includerea datelor nefinanciare unităţi fizic-expediate. Cu cât se oferă mai multe detalii. În schimb. precum: pentru modernizare. suma necesară şi planurile de rambursare. proprietarul trebuie să-şi amintească că utilizările fondurilor se specifică. 4) Prezentarea grafică a tendinţelor. 10) Identificarea costurilor totale ale personalului prin gruparea salariilor. Când descrie obiectul creditului. care vor avea randamentul orar cu 12%. compensaţiilor monetare şi a beneficiilor acordate salariaţilor.

cu o creştere de 14% faţă de anul trecut. Se prezintă. iar al investitorului financiar este acela că va câştiga o rată satisfăcătoare de randament. Bugetul necesar este estimat la 2. distribuţia şi macromediul firmei. precum estimările costurilor sau nivelele de producţie realizate anterior.ceea ce reprezintă o creştere a vânzărilor cu 9% faţă de anul anterior. Se recomandă că expunerea introductivă să fie urmată de cuprins. întreprinzătorul trebuie să includă o programare temporală a executării proiectului propus. date referitoare la nevoile consumatorilor. produsul. Iată în continuare un mic exemplu: Pentru 1994. de asemenea. Proiecţiile financiare trebuie să reflecte capacitatea firmei de a rambursa creditele şi de a genera randamente sigure pe capitalurile investite. 29 . Această secţiune prezintă datele referitoare la piaţa.. Datele se vor culege din registrul de produs pe care îl va ţine la zi directorul de produs. pe total. Un alt element cheie al cererii de credit sau investiţii financiare. În final. Această expunere permite conducerii să-şi formeze rapid o idee asupra planului propus.000 $. îl constituie programul de rambursare sau strategia de "iesiri". (urmează alte detalii).bancare necesare. Conjunctura actuală a pieţei. Creşterea este posibilă prin îmbunătăţirea politicii de preţ. Se vor indica dimensiunile şi gradul de dezvoltare a pieţei (în unităţi sau valoric) pentru anii anteriori. modul lor de aprecieri şi tendinţele existente în comportamentul de cumpărare. În acest capitol se prezintă datele referitoare la piaţa-ţintă. Expunerea introductivă.290. planul de afaceri pentru linia de produse Allegro are ca scop creşterea semnificativă a vânzărilor şi profiturilor faţă de anul precedent.. Primul considerent al bancherului în acordarea unui credit îl constituie asigurarea că solicitantul va rambursa la termen. a publicităţii şi distribuţiei. Profitul urmărit este de 1.8 milioane $. pe segmente de piaţă şi pe arii geografice. Planul trebuie să debuteze cu un rezumat al obiectivelor şi măsurilor ce urmează a fi aplicate. concurenţa. Situaţia pieţei.

800.000. Profit net din exploatare($) Rânduri 1998 2.000. Situaţia produsului.000 1.000 120.000 1.000 1999 2.000 1.320.000 1. care doresc să asculte muzică bună.000 2000 2. Ei doresc să achiziţioneze o combină stereo completă de la un producător al cărui nume le inspiră încredere.000.000 6.000 3.000.000 100.4) 80 (1 x 2) 60.care au crescut de la an la an. Rândul 4 arată costurile variabile – cu materialele.000 0.000 (3 x 6) 12. preţurile.000 3.000.000. când creşterea a fost de numai 4%. Informaţii despre produs Variabile Vânzările în domeniu (bucăţi) Cota de piaţă a firmei (%) Preţ unitar ($) Cost variabil unitar($) Beneficiu brut unitar($ Volumul vânzărilor(bucăţi) Venituri din vânzări($) Beneficiu brut($) Cheltuieli de regie($) Beneficiu net($) Publicitate şi promavare($) Forţe de vânzare şi distribuţie($) Studiul pieţei($) 14. care a crescut cu circa 10% anual.600.820.000 3.2.000 1. adică diferenţa dintre preţ (rândul 3) şi costurile variabile Rândurile 6 şi 7 indică 30 .100. care oscilează în jurul a 3%. dar nu sunt dispuşi să investească în echipamente scumpe şi sofisticate.500.000 3.000 16.070.000 8.000 0. care a crescut cu 5% anual până în 2001.000 5. având vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani.500. moment în care cererea a început să scadă. Rândul trei indică preţul mediu al unei combine Allegro.000 (5 x 6) 4.03 220 125 95 63.500.000 150.000 100.04 240 140 100 88.860. Rândul 2 arată cota de piaţă deţinută de Zenith. Ei doresc un produs cu caracteristice tehnice corespunzătoare care să se armonizeze cu decorul locuinţei. pe durata ultimilor ani: Tabelul 1.000 1.000 900.000 2.800.000 13.03 200 120 (3 .000 2001 2.985. În acest capitol se prezintă date referitoare la vânzările.000 2.000 800.000 3.000 700.000 (8 . energia .9) 2.200 21.Piaţa combinelor stereo modulare este de circa 400 de milioane de $.000 5. forţa de muncă.100. exceptând ultimul an.865.000 0.200.168.205. Nu se prevăd modificări majore în privinţa volumului vânzărilor pentru următorii ani.03 250 150 100 66. reprezentând 20% din piaţa echipamentelor stereo.000 0.100. deşi în 2000 ea a fost de 4%.985.200.000 Rândul 1din tabel şi indică volumul total al vânzărilor în domeniu. beneficiile şi profiturile nete pentru fiecare produs component al liniei. Principalii cumpărători fac parte din categoria celor cu venituri medii.000.000 (10-11-12-13) 1.000 1.100. Rândul 5 indică beneficiul brut unitar.000.

oferă 33 de modele care acoperă întreaga gamă de preţuri. forţa de vânzare şi distribuţia. Rândul 10 indică beneficiul net. când s-a înregistrat o scădere. moment în care acestea au scăzut la aproximativ o treime din nivelul înregistrat în 2000. 12 şi 13 ne arată cheltuielile efectuate cu publicitatea şi promovarea. cu alte cuvinte beneficiul brut din care s-au scăzut cheltuielile de regie. Magnavox. Situaţia distribuţiei. dar au crescut în 2000 şi 2001. precum şi cu studiile de piaţă. ca urmare a creşterii capacităţii de producţie. Principalii concurenţi ai firmei Zenith în domeniul combinelor muzicale modulare sunt Panasonic. În acest capitol se identifică principalii concurenţi şi se analizează din punct de vedere al forţei lor. al magazinelor specializate în desfacerea produselor radio-TV şi a articolelor electrocasnice. al obiectelor. Pe ansamblu. Sony. cotei de piaţă. Combinele muzicale se vând prin sistemul magazinelor universale. calităţii produselor. iar rândul 8 arată beneficiul total brut. Este evident faptul că directoriul de produs a firmei Zenith trebuie să găsească pentru 2002 o strategie care să contribuie la o nouă creştere a vânzărilor şi profiturilor pentru linia de produse în discuţie. Rândul 9 ne arată că cheltuielile de regie au rămas constante în 1998 şi 1999. în principal. respectiv. Ea îşi desface produsele. care a crescut până în anul trecut. Fiecare din aceştia aplică o strategie proprie şi acoperă bine piaţa. de exemplu. Panasonic. strategiilor de marketing şi a altor caracteristici care au importanţă pentru înţelegerea intenţiilor şi comportamentului lor. Intenţia sa este de a obţine poziţia pe piaţă prin creşterea numărului produselor sale şi practicarea unor reduceri de preţ (urmează descrieri similare pentru fiecare firmă concurentă).volumul şi. În acest capitol se prezintă date referitoare la dimensiunile şi importanţa fiecărui canal de distribuţie utilizate. se evidenţiază o creştere a profiturilor până în anul 2001. prin sistemul magazinelor universale şi al magazinelor cu preţuri reduse. General Electric şi Electrophonic. valoarea vânzărilor. rândul 14 indică profitul net după scăderea cheltuielilor de marketing. prin magazinele cu preţuri reduse. magazinele de desfacere a 31 . În sfârşit. Rândurile 11. cheltuind sume însemnate pentru reclamă. Situaţia concurenţei.

Zenith îşi distribuie în mare măsură produsele prin canale a căror importanţă este în scădere. ceea ce reprezintă o ameninţare pentru combinatele stereo clasice. 10% prin magazinelor de desfacerea a mobilei. este de aşteptat ca oamenii să amâne achiziţionarea bunurilor de folosinţă îndelungată… Firmele japoneze au creat produse audio noi.. 3% prin magazinelor universale. Situaţia macromediului. precum şi problemele posibile care pot să apară în cazul liniei de produs. tehnologic. În acest capitol sunt prezentate principalele tendinţe care se manifestă la nivelul macromediului (de ordin demografic. directorul de produs trebuie să identifice principalele ocazii şi ameninţări. sunt necesare eforturi pentru ai convinge pe utilizatori să-şi înnoiască echipamentul pe care îl deţin la ora actuală. 37% din producţia firmei Zenith se vinde prin reţeaua de magazine specializate în desfacerea articolelor electrocasnice. juridic. comparabil cu cel al concurenţilor.. cum ar fi magazinele cu preţuri reduse. economic. iar restul prin intermediul altor canale de distribuţie. magazinele muzicale sau specializate în comercializarea a echipamentului audio precum şi prin comenzi poştale. În această secţiune. mai compacte. Circa 50% din gospodăriile americane posedă în prezent echipamente stereo. Firma Zenith ar trebui să analizeze posibilitatea de a produce unul sau două modele compacte. Principalele ocazii care pot fi identificate în cadrul liniei de produse Allegro sunt: utilizatorii încep să manifeste un interes sporit pentru combinele stere compacte. punctele tari şi slabe. Firma practică un rabat de 30% în relaţiile cu distribuitorii săi. 23%prin magazinele specializate în desfacerea produselor radio-TV. Cum previziunile indică un declin al economiei în viitorul apropiat. Analiza ocaziilor şi a problemelor cărora să le facă faţă firma. 32 .mobilei. socio-cultural) şi care influenţează viitorul acestei linii de produse. politic. fiind un concurent slab în privinţa sistemelor de distribuţie aflate în plină expansiune. Întrucât piaţa este aproape saturată. Analiza ocaziilor şi ameninţărilor.

Analiza punctelor tari şi slabe. O mare reţea de magazine cu preţuri reduse este dispusă să desfacă produsele Allegro dacă i se acordă un rabat special pentru un volum mai mare de achiziţii. cu condiţia să fie sprijinite de firmă în activitatea de publicitate. ceea ce ar duce la efectuarea unor modificări asupra produselor Allegro. Un număr din ce în ce mai mare de cumpărători preferă aceste produse. Desfacerea produselor este asigurată de un personal calificat.Două mari reţele naţionale de magazine sunt dispuse să comercializeze produsele Allegro. În cazul combinelor Allegro. 33 . principalele puncte tari ar fi: Numele firmei Zenith se bucură de o bună recunoaştere şi de prestigiul unor produse de calitate superioară. Este posibilă apariţia unor reglementări legale mai drastice referitoare la siguranţă în funcţionare a produselor de acest gen. Principalele puncte slabe sunt: Calitatea sunetelor nu este superioară celei a produselor similare ale concurenţei şi aceasta este unul din factorii decisivi care-i influenţează pe cumpărători în alegerea unei mărci. Un număr tot mai mare de utilizatori cu venituri peste medie preferă combinele cu componente detaşabile. Firma Zenith beneficiază de o excelentă reţea de service. Unii concurenţi au lansat pe piaţă produse cu difuzoare de dimensiuni reduse. astfel încât clienţii au garanţia unor reparaţii rapide în cazul defectării produselor. iar firma noastră nu produce aşa ceva. Directorul trebuie să identifice aceste puncte pentru produsul în discuţie. care cunoaşte bine tehnicile de vânzare. dar care au caracteristici tehnice excelente. în care linia de produse Allegro este slab reprezentată. Principalele ameninţări cu care se confruntă linia de produse Allegro sunt: Un număr din ce în ce mai mare de utilizatori cumpără produse de acest gen din magazinele generale şi magazinele cu preţuri reduse.

Zenith alocă numai 5% din venituri pentru reclamă şi promovare. canalele de distribuţie şi politicile de preţ şi promovarea actuale? • Trebuie reorientată distribuţia către acele canale în plină dezvoltare (cum ar fi: magazinele cu preţuri reduse)? Dacă da. În ceea ce priveşte linia de produse Allegro. în timp ce principalii concurenţi cheltuiesc o sumă dublă. are Zenith capacitatea de a păstra în continuare fidelitatea partenerilor săi din canalele de distribuţie actuale? • Trebuie mărite cheltuielile de reclamă şi promovare până la nivelul celor ale concurenţei? • Trebuie să se investească în cercetare – dezvoltare pentru a obţine caracteristici. În acest capitol. Zenith are nevoie de un slogan publicitar propriu. ar trebui să continue cu produsele. Trebuie stabilite două categorii de obiective: financiare şi de marketing. Produsele Zenih au preţuri mai mari decât produsele similare de pe piaţă. fără a oferi consumatorului imaginea unei calităţi superioare. Obiective financiare. Analiza problemelor. pe baza concluziilor desprinse până în prezent. Campania de publicitate actuală nu este nici creativă. nici atractivă. Conducerea firmei doreşte ca fiecare unitate a sa să obţină rezultate financiare bune. directorul de specialitate stabileşte următoarele obiective: 34 . directorul de produs trebuie să decidă asupra obiectivelor planului. Conducerea trebuie deci să găsească răspunsuri la următoarele întrebări: • Se impune ca Zenith să mai rămână în domeniul echipamentelor stereo? Poate să concureze într-un mod eficient? Ar trebui să fructifice sau să elimine linia de produse Allegro? • În cazul în care Zenith se decide să rămână. Se impune revizuirea strategiei de preţ. Linia de produse Allegro nu este clar poziţionată în comparaţie cu liniile similare ale firmelor Magnavox („calitate”) şi Sony („inovaţie”). sunet şi stil moderne? Obiectivele La acest punct. se defineşte orientarea viitoare a firmei.

Dacă previziunile pe ansamblu acestui domeniu de activitate indică vânzarea a 2. strategia în cazul produselor Allegro vizează atragerea segmentului de familii cu venituri peste medie. extinderea distribuţiei etc.  Creşterea de la 15% la 30% a gradului de informare a publicului despre produsele Allegro pe durata planificată. De exemplu.   de marketing. Obiectivele de marketing pot îmbrăca. În principal. Se va desfăşura o companie publicitară intensă.230 de bucăţi.  Obţinerea a unui preţ mediu de 260 $ pe unitatea de produs Strategia de marketing.000$ în 1994. Obţinerea unei eficienţe nete a investiţiilor de 15% pe parcursul Obţinerea unui profit net de 1. înseamnă că firma trebuie să vândă 69. Linia de produs va fi extinsă prin adăugarea unor modele cu preţ redus şi a unora cu preţ ridicat. ceea ce reprezintă o creştere de 9% faţă de anul anterior. Un flux în numerar de 2. următoarea formă:  Atingerea unei cifre de afaceri de 18. ceea ce reprezintă o cotă de piaţă de 3%.3 milioane de bucăţi.800. în acest caz. În cazul în care se stabileşte un preţ mediu de 260$ pe unitatea de produs. iar marja sa de profit este de 10%. în special a cumpărătorilor de sex feminin.800.000.00$.  Creşterea cu 10 % a numărului unităţilor de desfacere.000$.230 bucăţi.800. Obiective de marketing. Obiectivele financiare trebuie transpuse în obiective următorilor 5 ani. Pentru menţinerea ei. firma trebuie să aibă în vedere atragerea unor noi utilizatori.000 $ în 2002. atunci vânzările firmei trebuie să se ridice la valoarea de 1. Preţul mediu va creşte cu patru 4%. Directorul de produs subliniază acum principalele elemente ale strategiei de marketing. cu scopul de a spori încrederea utilizatorilor în produsele purtând marca firmei noastre.000. dacă firma urmăreşte realizarea unui profit de 1.  Realizarea unui volum de vânzări de 69. Se va lansa un puternic 35 . înseamnă că firma va avea o cotă pe piaţă de 3%.000 $ în 2002.

Forţa de vânzare Creşterea ei cu 10%. Puţin peste cel al mărcilor concurente. . Cercetarea-dezvoltarea Creşterea cheltuielilor cu 25% pentru îmbunătăţirea aspectului produselor Allegro. sporirea bugetului pentru publicitate cu 20% . Aceeaşi strategie poate fi prezentată şi sub forma unei liste: Piaţa-ţintă Poziţionarea Preţul Distribuţia Familii cu venituri peste medie. reparaţie Publicitatea Elaborarea unei noi campanii de publicitate care să vină în sprijinul strategiei de poziţionare. Se va extinde distribuţia prin magazinele universale. cu accent pe cumpărătorii de sex feminin. Serviciile de Rapide şi disponibile pe scară largă. pentru realizarea unor puncte de prezentare şi desfacere şi pentru participarea la expoziţii specializate. Masivă prin magazinele specializate în desfacerea de produse radio-TV şi de articole electrocasnice.program de promovare a vânzărilor pentru a atrage atenţia utilizatorilor ţi intermediarilor asupra liniei noastre. 36 Linia de produs Crearea unui model ieftin şi a două modele mai scumpe. eforturi de pătrundere în reţeaua magazinelor universale. astfel încât aceasta să inspire calitatea superioară a sunetului. introducerea unui sistem contabil la nivel naţional. Se va investi mai mult în schimbarea aspectului liniei Allegro. evitând-o însă pe cea în magazinele cu preţuri reduse. Combina stereo cea mai durabilă şi cu cel mai bun sunet. reclame pentru produsele cu preţuri ridicate. Promovarea vânzărilor Sporirea bugetului alocat cu 15%. Studiul pieţei Creşterea cheltuielilor cu 10% pentru culegerea mai multor informaţii despre modul de alegere al cumpărătorilor şi pentru supravegherea concurenţei .

director de promovare. directorul de produs trebuie să discute cu departamentele de aprovizionare şi producţie. Firma Zenith va participa la Expoziţia de produse electronice de la Chicago.000$. Responsabilul pentru această acţiune este Robert Jones. 37 . Se va organiza un concurs având ca premii trei vacanţe în Hawaii. Un anunţ în presă va informa publicul că toate persoanele care vor lua parte la o demonstraţie cu produsele Allegro în a doua săptămână a lunii. asigurându-se că acestea au capacitatea de a achiziţiona suficiente materii prime şi materiale şi de a produce suficient de mult pentru a realiza volumul planificat al vânzărilor. Comercial pentru a obţine sprijinul necesar din partea forţei de vânzare.000$ Programul de promovare destinat utilizatorilor se prezintă astfel: Februarie. Fiecare element al strategiei de marketing trebuie detaliat acum. director de promovare.000$. costurile proiectului se ridică la valoarea de 5. în aşa fel încât să se dea un răspuns la întrebările: Ce se va face? Când se va face? Cine va face? Cât va costa? Să vedem în ce constă programul de acţiunea pentru promovarea vânzărilor: Acest program va fi alcătuit din două părţi . Cheltuielile de participare sunt estimate la 14. Proiectul va fi coordonat de Ann Morris. August.În vederea elaborării strategiei. precum şi cu contabilul-şef pentru a se asigura de disponibilitatea fondurilor necesare pentru publicitate şi promovare. prima adresată comercianţilor. cea de a doua utilizatorilor. De asemenea. el trebuie să discute cu directorul. Programele de acţiune Prin expunerea strategiei se evidenţiază numai acele elemente ale activităţii de marketing care vor contribui la atingerea obiectelor propuse. Septembrie. iar costurile planificate sunt de 13. Organizator este Mary Tyler. Zenith va anunţa prin intermediul presei că în această lună fiecare cumpărător al unui produs Allegro va beneficia gratuit şi de un disc al Barbra Sreisand. Programul destinat comercianţilor va consta în: Aprilie. acordate primilor trei comercianţi care au obţinut cele mai mari creşteri relative în desfacerea produselor din gama Allegro.

În mod obişnuit. aprobându-l sau aducându-i modificări. În situaţia în care bugetul solicitat este prea mare. defalcate pe sub categorii. costurile planificate sunt de 6. O dată aprobat. recrutare a angajaţilor şi marketing. Conducerea firmei va analiza bugetul. bugetul va sta la baza elaborării planurilor şi graficelor activităţilor de aprovizionare. distribuţie fizică şi marketing. La capitolul “venituri” se vor indica volumul prognozat al vânzărilor şi preţul mediul realizat. Proiectul va fi controlat de Ann Morris. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli reprezintă profitul. Responsabilii acestor unităţi trebuie să dea explicaţii în legătură cu motivele nerealizării obiectivelor şi să prezinte măsurile pe care le vor lua pentru redresarea situaţiei 38 . La capitolul “cheltuieli” se trec costurile de producţie. obiectivele şi bugetul sunt defalcate pe fiecare lună sau trimestru.vor participa la o loterie cu premii constând din zece produse Allegro. conducerea firmei are posibilitatea de a analiza periodic rezultatele şi a identifica rapid acele unităţi care nu-şi ating obiectivele propuse. producţie. Modalităţi de control Ultima secţiune a planului cuprinde elemente de urmărire a aplicării acestuia.000$. În acest fel. directorul de produs va trebui să reducă unele sume. Profiturile şi cheltuielile prevăzute Planurile de acţiune îi permit directorului de produs să stabilească şi bugetul necesar.

a fost fondată în anul 1996. • tehnician.Capitolul II.03. 165013645 la Camera Înregistrării de Stat pe lângă Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova Sediul: judeţul Chişinău. § 2. Cod fiscal: 2303199800185 Domeniul de activitate: producerea şi comercializarea făinii din grâu şi a tărâţei. • contabil. s. Analiza economico-financiară a gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î.1996 cu Nr. din care: • director general. • 4 hamali. • 6 operatori. • 2 paznici. • expeditor.I. • vice-director producţie. Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î. • cantaragiu. Numărul de angajaţi: 20 persoane. tel.1. Forma organizatorico-juridică: Întreprindere individuală. Măgdăceşti. • şofer. • vice-director vânzări.I. Caracteristica generală a întreprinderii individuale „Moara lui Ion Guzun”. Înregistrată la data de 15. 39 . /373/24863391.

Figura 2.  făină de grâu de calitatea întâi cu preţul de comercializare 2.două depozite pentru păstrarea producţiei finite.1.I.I. unde pot fi depozitate 500 tone de grâu. .Structura organizatorică a întreprinderii individuale „Moara lui Ion Guzun” este prezentată în figura 2.1.30 lei/kg. din care: . Structura organizatorică a gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î. Sortimentul de producţie al întreprinderii „Moara lui Ion Guzun” este compus din:  făină de grâu de calitate superioară cu preţul de comercializare 2.45 lei/kg. 40 . cu o suprafaţă totală de 150m2 şi o capacitate de 80 tone. dispune de trei depozite. Salariul mediu lunar pentru anul 2001 a constituit 1650 lei. Director general Vice-director producţie Contabil Cantaragiu Expeditor Şofer Vice-director vânzări Tehnician Operatori Hamali Paznici Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î.un depozit pentru materii prime (grâu) cu o suprafaţă de 800 m 2.

Conducerea oricărei întreprinderi. Vorbind de starea unei întreprinderi ne referim nemijlocit în primul rând la analiza mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii respective în baza bilanţului ei contabil. Întreprinderea poate încheia din numele său contracte. asigurarea performanţelor concurenţiali. Trebuie de menţionat că gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” are încheiate contracte de furnizare a grâului cu mai multe gospodării ţărăneşti din comuna Măgdăceşti şi alte localităţi din împrejurime.   operaţiuni de barter. tărâţă de grâu cu preţul de comercializare 0. să practice activitatea de broker. inculpat la arbitraj. licitaţii.  antreprenor averea sau dreptul la averea /inclusiv la proprietatea intelectuală a altor persoane juridice sau fizice. să practice comerţul cu ridicata. Acest indicator apreciază activele din bilanţul întreprinderii. 41 . să participe la organizarea şi să atragă pe început binevol sau să procure pentru a efectua activitatea de comerciale. diler. după lichidarea tuturor datoriilor sale. consiliul arbitrilor. indiferent de formele de proprietate ce-i stau la baza implică drept componentă esenţială analiza economică cu ajutorul căreia se supraveghează şi evaluează funcţiunea ei ca sistem.70 lei/kg. judecată. Pentru a-şi efectua activitatea întreprinderea are dreptul în ordinea stabilită de către legislaţie:  să participe în calitate de membru al altei societăţi pe acţiuni sau societăţi să creeze pe teritoriul Republicii Moldova şi dincolo de hotarele ei filiale. îşi poate asuma anumite obligaţii. expoziţii cu vânzare. poate fi reclamant. Patrimoniul este ansamblul bunurilor pe care le deţine o unitate economica la un moment dat. mişcarea pe coordonatele eficienţei economice. să efectueze schimb de mărfuri şi să organizeze iarmaroace. obţine drepturi patrimoniale şi drepturi personale nepatrimoniale.   activitatea burselor şi caselor de comerţ.

2. adică ponderea fiecărui component în costul total al patrimoniului. În procesul funcţionării întreprinderii mărimea activelor şi structura lor se schimbă permanent. În baza celor expuse mai sus. În procesul privatizării patrimoniului net. creanţe pe termen scurt si mijloace băneşti.Conform naturii de funcţionare activele sunt nişte indicatori dinamici. valoarea căruia poate fi determinată conform datelor din bilanţ. care se analizează după stocuri de mărfuri şi materiale. Analiza patrimoniului întreprinderii se efectuează prin două grupuri: 1. Din aceste considerente analiza patrimoniului întreprinderii se efectuează în felul următor: 1. Deseori nu este suficient de a determina numai valoarea patrimoniului net. Se efectuată evaluarea generală conform datelor despre schimbarea surselor întreprinderii.I. din care se-reduc sursele împrumutate de formare a unui anumit grup de active. luând în consideraţie importanţa şi semnificaţia studiului activului bilanţier în analiza situaţiei întreprinderii vom evalua patrimoniul întreprinderii „Moara lui Ion Guzun” Î. Un calcul corect permite ca valoarea patrimoniului net să coincidă. Tabelul 2.I: Pornind de la datele bilanţiere pentru perioadele: curentă anul 2001 şi precedentă anul 2000. În realitate valoarea ei poate fi mai mare. nu poate fi realizată privatizarea ei. active pe termin lung: active curente. (lei) 42 . De aceea se recurge la calculul detaliat al elementelor activului. 2. Se apreciază structura activelor întreprinderii.1. va indica valoarea minimă a întreprinderii. deoarece aceasta nu permite de a analiza structura lui. Dacă întreprinderea nu dispune de un patrimoniu net destul de mare şi îşi formează activele din contul creditelor şi a altor surse împrumutate. alcătuim tabelul 2. Structura şi dinamica patrimoniului întreprinderii „Moara lui Ion Guzun” Î.l.

87 -21. se calculează după formula: Ponderea% = Exemplu : Activepet.Active (r. scurt 1079.Patrimoniul întreprinderii (r.1.82 Indicatorii 1.57 Abateri in suma -15060.lung ( saucurent ) * 100 Patrimoniultotal 10983688 * 100 = 40.54 în % 100 40.4.13 în % 100 39.29 4.69 1001. Active pe termen lung (r.1.93 37.41 1.23 2.25 98.6 35.00 -3337. Analog se calculează şi ponderea componentelor activelor curente sau pe termen lung în totalul acestora.73 financiare 1741.470Fl) 272854.2.75 59.250) 1.07 materiale(r.84 -11722.66 1.1.56 60.54 113174.16 -7891.2. Active curente (r. 460) 1. alte active pe t.440) 1.scurt (r.65 78.44 1.t.160) şi 108095.3.43 2. băneşti şi 7259.88 180) 1.31 98. În tabel se includ abaterile în valoare absolută şi relativă.23 65413.1.Active materiale nemateriale(r.2. Ponderea calculată în compartimentele 1.Perioada 2001 în sumă 1.59 111411.2.34 invest. Mijl.24 -6.25 în % -5.95 -2.350) 57522.390+r.2. 109836.66 2000 în suma 287914.2.1.59 59.45 0.25%.06 0.87 1.1 -7. Stocuri de mărfuri şi 97156.38 (r.90 3595.60 1762.15 16301.71 -3315.03 0+r090) 1.99 174739. 43 . şi 1.69 59. Creanţe (r.25 27285454 Deci ponderea activelor pe termen lung în totalul patrimoniului este 40.3.2.23 -2.03 3663.450) În tabelul de mai sus sau inclus şi ratele procentuale atât a structurii fiecărei componente a patrimoniului cât şi ratele de creştere şi descreştere a acestora.89 7.98 -1.29 -7573.95 104729.1.06 101.

45%. ce e consecinţă directă atât scăderii ponderii creanţelor şi a altor active pe termen scurt (de la 39.25 poate fi condiţionată de descreşterea procentuală a activelor curente. De asemenea poate fi o cauză a creşterii cotei procentuale a creanţelor. Creşterea mijloacelor băneşti şi disponibilităţilor. Paralel cu aceasta se observă şi mici scăderi ale ponderilor procentuale pentru activele materiale şi nemateriale. bancare. fie scăderea cererii pentru produse. 44 . Astfel se observă că ponderea structurală a mijloacelor băneşti în totalul activelor curente a crescut considerabil. ce poate fi considerată ca consecinţă la ridicarea preţurilor la producţia realizată. cât şi a altor datorii pe termen scurt.29%). Condiţionat de micşorarea vânzărilor pentru perioada dată . Creşterea ponderii activelor pe termen lung de la 39. Aceasta se poate explica de exemplu. în sens că apreciem schimbările relative structurale a componentelor patrimoniului întreprinderii.6%).75%. cât şi a creşterii ponderii activelor pe termen lung (de la 57. Scăderii ponderii creanţelor (în mărime de la 37. Scăderii ponderii stocurilor de materii şi materiale (de la 59.31% la 40. O scădere considerabilă este şi a ponderii activelor curente în totalul patrimoniului.25%). poate fi condiţionată cu apariţia deficitului mijloacelor de plată necesare pentru achitări.93 % la 59.43 % la 35. prin micşorarea datoriilor comerciale. Astfel activele curente în valoare procentuală au scăzut din considerentele: 1.06% la 4. de la 60. cauzele căreia au fost enumerate mai sus. Evident partea considerabilă a activelor pe termen lung o constituie activele materiale şi nemateriale. 2. Micşorarea unor clienţi nesolvabili precum şi dispariţia unor debitori ai întreprinderii.31% la 40. 3. de la 2.03%).07% la 60.69% în perioada precedentă la 59. fie de creşterea preţurilor la acestea sau chiar de mărirea vitezei de rotaţie a creanţelor.Analizăm datele pe verticală.

pentru prezentarea împreună cu documentele contabile anuale.si _ imobilizari = 45 . capacităţii de plată a clienţilor etc. Drept exemplu.) Corelatie _ d int re = Active _ circul 460 = Total _ activ 470 Active _ circ 460 = F1 Active _ pe _ t.5 mln lei.123 − cont. Deci indicatorii respectivi sunt: 1) Rataimobilizăzărilor = Coeficientul Activepetermenlung 180  F1 * 100 =  Totalactive  470   F1 2) compozitieitehnicea = int reprinderii Mijl. fixe cont.Dar acum sa analizăm datele "pe orizontala".124 = Active _ curente 460 F1 3) Coieficientul _ deuzura = calculata Uzure _ acumulate 080F1 = Valoarea _ de _ inventar _ a _ m.23% faţă de perioada precedentă. cerinţe înaintate de elaboratorii. = M . Totuşi aceste scăderi pot avea diverse cauze. De exemplu. adică cu 5. activele curente.lung 180 6) A. Doar activele financiare nu au suferit schimbări. volumul de producţie la rândul lor cauzate de infrastructura peţii existente (mărirea preţurilor la resurse la producţia realizată .C. fixe + Stocuri _ marfuri.C. fixe 060F1 4) Rata patrimoniului cu destinaţie de produc.scăderea cererii. pentru care folosim ultima coloană a tabelului (devierile).). calculul cărora este obligatoriu pentru orice întreprindere. Deci se observă că atât întreg patrimoniu întreprinderii cât şi toate componentele acestuia au scăzut comparativ cu perioada precedentă. Analiza patrimoniului întreprinderii poate fi efectuată şi în baza unor relaţii. întreg patrimoniu a scăzut cu 1. Standardelor naţionale de contabilitate şi a Noului Sistem Contabil. materiale 060 − 080 + 250  460  = = F1  Total _ activ 470 F1  470  5) Rata activelor circulante (A. diminuarea absolută şi procentuală poate n cauzată de micşorarea stocurilor.

2.2. lung (690) 1.2. Analiza surselor de mijloace se bazează pe două probleme: 1.54 215705. De a efectua o apreciere generală referitor la schimbările în sursele de mijloace a întreprinderii.27 0 100 0 100 în sumă 287914.7) Active curente nete =Active curente – Datorii t. pe t. Capital 55298.2.32 72209.1.42 46 .00 1850.32 -16910.54 mijloace (470F1) 1.86 -23.32 0 -16910.1.64 propriu (650) 1.92 25. scurt (970) 1. credite 0 banc.90 t.08 0 100 0 100 Devieri în sumă 15060. De a aprecia structura surselor de mijloace. Datorii pe 0 t.90 creditare (860+960) % 100 79.2.22 0 72209. datorii pe 55298. scurt (780) 1.22 2000 % 100 74.2. Scurt = (460)-(970)F1 8) Activul net contabil = Total activ – Total datorii = (470)-(970)F1 Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î.I. Caracteristica surselor de mijloace financiare (lei) Indicatorii 2001 în sumă 1.42 0 -23.90 împrumutat (690970) 1.32 0 -16910.-3 20.2. Tabelul 2.32 % -5.23 0.2.2. Surse de 272854. Capital 217555.42 0 -23.22 0 72209.2. De la început efectuăm o caracteristică a surselor de mijloace financiare conform tabelului 2. datorii 55298. 2.1. se efectuează în scopul aprecierii stabilităţii financiare a gradului de dependenţă a întreprinderii de sursele atrase şi împrumutate.

Evident că structura tabelului este similară celui precedent, în sens că putem analiza sursele de formare atât pe verticală cât şi pe orizontală. Astfel se observă o majorare a ponderii capitalului propriu în totalul surselor de mijloace, adică în totalul activului bilanţier şi anume acesta s-a mărit de la ponderea de 74.92% la 79.73%). Aceasta poate fi determinat de aceea că la sfârşitul perioadei de gestiune precedente (sfârşitul anului 2000) s-au alocat mijloace în mărimea capitalului din contul profitului obţinut în perioada precedentă. Pe de altă parte ponderea capitalului împrumutat în totalul surselor s-a micşorat de la 25.08% la 20.27%, ceea ce din punct de vedere financiar e un moment pozitiv. Analizând informaţia dată dinamic pe orizontală se observă că capitalul împrumutat a scăzut cel mai mult (cu 23.42% sau 16910,32 lei) şi anume din contul descreşterii datoriei pe termen scurt, creditelor bancare şi altor datorii creditare. Deci întreprinderea şi-a onorat obligaţiunile sale pe termen scurt şi/sau nu a recurs de la luarea unor credite sau apariţia altor creditori. Cu alte cuvinte anume această descreştere structurală şi condiţionează schimbarea pozitivă a unor indicatori financiari de rezultate cum ar fi aradul de solvabilitate, rentabilitate, etc. ce vor fi analizaţi anterior. Pentru aprecierea stabilităţii financiare a întreprinderii şi structurii surselor de mijloace se calculează următorii coeficienţi: 1. Coeficientul autonomiei, care reflectă ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în suma totală a întreprinderii.
CA( per.curenta) = r.(650 f 1) 217555,64 = = 79.73% r.470 272854,54
215705,32 = 74.92% 287914,54

C. A.( per. preced .) =

Observăm că în perioada curentă acest indicator a crescut cu 5 % faţă de perioada precedentă. Deoarece acest indicator depăşeşte punctul critic de 60%, putem aprecia pozitiv activitatea întreprinderii, adică îşi poate acoperi singură obligaţiunile din contul mijloacelor proprii. Acest coeficient diferă de la ţara la
47

tară, de exemplu pentru SUA semnificaţia coeficientului de autonomie la nivelul de 50 % se consideră destul de înalt. în aşa caz riscul creditorilor este minimizat. deoarece realizând jumătate din patrimoniu. care este format din contul mijloacelor proprii, agentul economic poate achita obligaţiunile sale chiar dacă în a doua jumătate de patrimoniu sunt incluse mijloacele împrumutate. 2. Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii, reflectă suma mijloacelor atrase cu venitul la un leu capital propriu, sau altfel spus acesta este rata brută generală de îndatorare:
KCSi = Datorii _ pe _ TL _ si _ TS (r ,770 + 970) Kpropriu (r.650)

KCSÎ(curent) = 0,25=25,42% KCSî(precedent) = 0,33=33,48% Deci se observă că în perioada curentă s-au utilizat cu 0,12 lei mai puţine mijloace atrase la 1 leu capital propriu. Deşi acest fapt denotă activitatea Î.I. „Moara lui Ion Guzun”, totuşi acest indicator este pozitiv pentru activitate, adică se utilizează 25 bani de mijloace atrase la un leu capital propriu. 3. Coeficientul riscului financiar reprezintă raportul datoriilor pe termen lung şi a surselor proprii. Deoarece întreprinderea analizată n-are datorii pe termen lung, noi nu putem efectua aceste calcule. însă în realitate acest coeficient trebuie să atingă o valoare mai mică de 30%. deoarece în caz contrar ar trebui stopată atragerea suplimentară a capitalului financiar. 4. Rata generală de acoperire a capitalului propriu, reprezintă raportul dintre totalul valutei bilanţului şi capitalului propriu, acest raport calculat în % arată că la primele 100% activele se finanţează pe seama surselor proprii, iar celelalte - prin atragerea mijloacelor împrumutate. Sporirea acestui coeficient peste 200% reflectă situaţia deficilă a întreprinderii privind independenţa financiară. Gradul de acoperire a capitalului propriu deseori este utilizat în cadrul analizei factoriale a rentabilităţii întreprinderii.
Rga _ Kpr.(curent ) = r.980 = 125.42% r.650

Rga _ Kpr.( precedent ) = 133.47%

48

În perioada curentă acest coeficient s-a micşorat cu 8,05 %, adică s-au micşorat sursele împrumutate pentru activitatea întreprinderii. Din datele bilanţului contabil denotăm faptul că mărimea capitalului propriu al gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î.I. în anul 2001 s-a majorat cu 1850,32 lei faţă de începutul perioadei.

§ 2.2 Analiza veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii.
În condiţiile organizării întreprinderii pe baza metodei gestiunii economice şi autonomiei financiare, rezultatele financiare se determină pe fiecare întreprindere sau componentă a acesteia. prin compararea cheltuielilor cu încasările, din activitatea de bază, precum şi din alte activităţi. Veniturile şi cheltuielile unei întreprinderi constituie punctul de plecare în stabilirea rezultatelor financiare şi de aici rezultă importanţa strategiei şi tacticii financiare, necesitatea acţiunilor şi măsurilor care urmăresc, pe de o parte, reducerea cheltuielilor de producţie sau comercializare a produselor, iar pe de altă parte, creşterea încasărilor întreprinderii. Cheltuieli - resurse consemnate pentru confecţionarea producţiei şi prestarea serviciilor cu scopul obţinerii unor venituri. Cheltuielile pot fi: • cheltuieli directe - cheltuieli ce pot fi aplicate direct asupra producţiei concrete: • cheltuieli indirecte - ce nu pot fi aplicate direct la producţia concretă; • cheltuieli variabile - cheltuieli ce se schimbă proporţional cu volumul producţiei. lucrărilor îndeplinite şi serviciilor prestate; • cheltuieli constante - ce rămân constante indiferent de modificarea volumului de producţie, a serviciilor prestate şi lucrărilor îndeplinite. Cheltuielile întreprinderii ocazionate de producerea. comercializarea produselor. pentru lucrări şi servicii prestate poartă denumirea de costuri, şi în mod normal se recuperează prin preţurile de vânzare, precum şi prin tarife. în
49

funcţie de regimul de preţ aplicat. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor are rolul de a evidenţia evoluţia acestora, factorii care influenţează nivelul lor, precum şi identificarea rezervelor care pot fi puse în valoare pentru reducerea lor sau menţinerea în limitele de eficienţa care concură la performanţa economicofinanciară a întreprinderii. Pentru urmărirea evoluţiei cheltuielilor aferente veniturilor se utilizează indicatorul "rata de eficienţă a cheltuielilor totale.
Rct = Ct * 1000 Vt

Rct - rata eficientei cheltuielilor Ct - cheltuieli totale Vt - venituri totale. Pentru Î.I. „Moara lui Ion Guzun” acest coeficient va fi egal: pe anul 2000:
Rct = 40309,49 * 1000 = 685.6 58789,76

-

pe anul 2001:
Rct = 42526,51 * 1000 = 708.5 60023,19

Concluzionăm: pentru perioada de bază rata de eficienţă a cheltuielilor totale este mai mică decât pentru perioada precedentă ceea ce înseamnă că în perioada curentă cheltuielile efectuate pentru obţinerea l000lei venituri sunt mai mici ca în perioada precedentă, deci, activitatea întreprinderii în comparaţie cu anul precedent este mai avantajoasă şi producerea se organizează mai eficient. Venitul este afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, rezultat din procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activului sau diminuare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama contribuţiilor proprietarilor întreprinderii. Deci, venitul prezintă câştigul economic pe parcursul activităţii de gestiune ce se formează în procesul activităţii financiare de gospodărire a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a angajamentelor care duc la creşterea capitalului propriu. în componenţa veniturilor nu intră sumele încasate
50

Veniturile de la realizarea producţiei şi serviciilor e sursa principală de venituri băneşti ale întreprinderii şi alcătuieşte ponderea de bază între intrările 51 . încasările globale căpătate de întreprindere prin încasările organizaţiilor terţe de la realizarea producţiei). deoarece aceste sume nu prezintă câştigul economic şi nu influenţează asupra capitalului propriu al întreprinderii. Veniturile de la realizarea producţiei finite şi mărfurilor se apreciază la realizarea lor şi la transmiterea dreptului de proprietate a cumpărătorului în caz când vânzătorul prestează drepturi în obligaţii de proprietar. atunci putem liber recunoaşte venitul sub diferite forme şi sub formă de procente. rabaturilor comerciale şi scăderilor de preţ admise de întreprindere. după livrarea producţiei atunci tranzacţia nu se consideră realizată şi venitul nu se recunoaşte. sunt obţinute prin metoda calculărilor în conformitate cu conţinutul acordării încheiate între întreprindere şi persoanele care folosesc activele. accizele. Venitul de la prestarea serviciilor se apreciază pe măsura efectuării lor. Venitul se măsoară prin valoarea echitabilă de piaţă primită sau posibilă de primit în afară de valoarea mărfurilor reîntoarse. Veniturile se apreciază pentru acea perioadă de raportare în care a fost obţinut indiferent de momentul real de încasare a mijloacelor băneşti. de royalty. de dividende. Veniturile nu se apreciază având la bază plăţi intermediare primite de la comanditări până la terminarea afacerii sau a stadiilor ei atrase.de h persoanelor terţe (TVA. Venit sub formă de dividende avem atunci când sunt determinate drepturile întreprinderea sau a acţionarilor de primire a întreprinderii sau a acţionarilor de primire a lor fiind efectuată hotărârea de plată a lor de către adunarea generală a acţionarilor. Valoarea echitabilă pe piaţă este suma care poate fi schimbat activul sau achitat angajamentul între părţile independente care sunt cointeresate şi pregătite pentru afaceri. Dacă există încrederi întemeiate în faptul că câştigul economic legat de afacere va fi primit de întreprinderea şi dacă există posibilitatea de a determina suma venitului. Veniturile sub formă de royalty.

Cheltuieli = Profit (Pierderi) Deci. Acest document pune accentul pe o singură porţiune componentă a bilanţului: modificările ce au loc datorită exploatării şi efectelor lor asupra profiturilor reţinute sau a profiturilor acumulate. rezultatul exprimă câştigul sau pierderile produse de activitatea întreprinderii. Sursa de bază de existenţă a majorităţii întreprinderilor sunt vânzările.posibile de mijloace băneşti cum şi procesul de rotaţie ale mijloacelor întreprinderii. 52 . în sinteză. financiară şi excepţională. investiţională. Contul de profit şi pierderi stabileşte veniturile şi cheltuielile pe activităţile: operaţională. veniturile şi cheltuielile pentru o perioadă. Scopul contului de profit şi pierderi este de a prezenta rezultatele unei afaceri. Contul de profit şi pierderi este un document contabil care evidenţiază în mod recapitulativ. Mărimea încasărilor de la realizarea producţiei acţionează asupra stabilităţii situaţiei financiare a întreprinderii. cu fondurile nebugetare cu băncile. terminându-se cu realizarea producţie: intrarea încasării. furnizorii şi cu alţi parteneri. Anume vânzările determină toate aspectele activităţii întreprinderii şi obţinerea profiturilor. Pentru a caracteriza mai detaliat contul de profit şi pierderi este necesar de a cunoaşte analiza structurală a profitului. care presupune descompunerea în elemente componente. punându-se în evidenţă modificările intervenite în structura lor. contul de profit şi pierderi ne arată motivele pentru care întreprinderea este profitabilă sau nu. dând posibilitatea comportamentului financiar-contabil din cadrul întreprinderii să urmărească evoluţia profitului pe categorii de activităţi. Contul de profit şi pierderi este structurat în baza identităţii: Venituri . asupra stării activităţii cu bugetul. În continuare vom prezenta componentele principale ale profitului brut şi ale celui net. Deci. comparând veniturile obţinute în decursul unei perioade cu cheltuieli pentru obţinerea venitului.

rezultatul curent al exercit. Este indicatorul cel mai sintetic ce reflectă eficienţa activităţii desfăşurate fiind formate din rezultatul curent şi rezultatul excepţional al exerciţiului. Rex . Rezultatul curent al exerciţiului (profir si pierderi) . donaţii. R = Rc ± Rex Rc .rezultatul exploatării Rf . În acesta categorie se include veniturile şi cheltuielile legate de capital (cedare de active) şi aferente operaţiunilor de gestiune (amenzi.Rezultatul exerciţiului înaintea impozitării . veniturile din producţia stocată.reflectă rezultatul activităţii de exploatare luând în consideraţie amortizarea şi provizioanele. alte venituri şi cheltuieli de exploatare.cheltieli din exploat.venituri excepţionale. şi nu cuprinde rezultatele operaţiunilor excepţionale. Ce . 53 . Re = Ve . El prezintă o însumare a rezultatelor exploatării şi a rezultatelor din operaţiuni financiare. etc. veniturile aferente producţiei de imobilizări şi alte venituri din exploatare. Rex = Vex ± Cex Vex .rezultate financiare Rezultatul excepţional al exerciţiului este un indicator întîmplător. Veniturile din exploatare sunt compuse din cifra de afaceri.Ce Ve .venituri din exploat.reflectă efectul activităţii de exploatare şi al operaţiunilor financiare efectuate de întreprindere.profitul şi respectiv pierderea rezultată din activitatea desfăşurată într-un interval de timp.cheltuieli excepţionale. Rezultatul exploatării . neavînd caracter de regularitate.). penalităţi.rezultatul excepţional exercit. Rc = Rc ± Rf Re . Cex .

Rn(P) = Ri . este rezultatul calculat ca diferenţă dintre veniturile financiare şi cheltuielile financiare.Df Ri .rezultat exercitat înaintea impozitării. deoarece se impun unele corecţii şi se prezintă rezultatul ce se impune impozitării. iar alţii se calculează în situaţia soldurilor intermediare ale gestiunii).deduceri fiscale Concluzionând.rezultat impozabil. Ri = R ± Cnf . Prin scăderi succesive se obţin indicatori de caracterizare a rentabilităţii şi gestiunii întreprinderii (unii se găsesc în Contul de Profit şi Pierdere.Cheltuielile de exploatare includ toate cheltuielile aferente ciclului de exploatare (activităţi de producţie şi de comercializare a mărfurilor). 54 .impozit pe profit Rezultatul impozabil. Cf .cheltuieli financiare. este rezultatul ce diferă de cel al exerciţiului înaintea impozitării. Rf = Vf .Ip Rn(P) . Soldul intermediar al gestiunii este diferenţa dintre 2 valori. Rezultatul exerciţiului dupâ impozitare (profit net sau pierderi). este rezultatul obţinut în urma supunerii exerciţiului procesului de impozitare. Df . R .rezultatul impozabil Ip . atât la nivel de întreprindere cât şi la nivelul terţilor cu care firma are legături pe plan economic şi financiar. Rezultatul financiar. Cnf . menţionăm că Contul de Profit şi Pierderi în cadrul sistemului economic permite stabilirea contului de rezultate intermediare sau a situaţiei soldurilor intermediare ale gestiunii.venituri financiare.profit net sau pierderi Ri .Cf Vf .cheltuieli neadmise de a se deduce din rezultatul financiar. Indicatorii cuprinşi în situaţia soldurilor intermediare ale gestiunii sunt necesari în adoptarea deciziilor.

3. pot fi structurate conform tabelului 2. 55 .I.Informaţiile furnizate de contul de profit şi pierderi ale gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î.

43 3.21 1496. Acest moment se explică implicit prin faptul că s-au micşorat cheltuielile de producţie ca urmare a retehnologizării procesului de producere sau a raţionalizări. deoarece ca consecinţă s-a diminuat volumul vânzărilor.(3+4-5-6-7) 9.12 8762.23 mii lei.27 (102. Rezultatul exepţional 1+12) 14.97 657.76 40309. acesta înregistrând chiar o mărire cu circa 0.79) 2749. de gestiune până la impozitare (l 1496.43 -1252.00 103.49 18480.18 4597.64 -1256.92 -1233. Cheltuieli generale şi administrative 7.32 mii lei.19 42526.45 115. Cheltuieli comerciale 6.64 -1252.07 13. Rezultatele din activit.15 5255. de investiţii 10.43 2730.21 5748. Acte venituri operaţionale 5.61 (96.02 349.34 -5.43) 1496. financiare 11. în analiza celorlalte rezultate ale activităţii întreprinderii se remarcă doar o diminuare a rezultatului 56 .Profit net (13-14) 58789.43 -2217. Contul de profit şi pierderi pentru Î.26 7673.operaţ.35 2273. Micşorarea volumului de producţie a dus paralel şi la micşorarea cheltuielilor comerciale cu circa 0. Alte cheltuieli operaţionale 8. Dar micşorarea volumului de producţie nu a influenţat cuantumul profitului brut.15 2934. ceea ce se caracterizează negativ.27 475.99 1017. combinării factorilor de producţie la întreprindere. Rezult.78 -1234.84 - 60023.35 mii lei.17 6064. respectiv scăzând şi costul vânzărilor.85 Studiind datele tabelului de mai sus se observă o diminuare în primul rând a venitului din vânzări cu circa 1.84 478.27 2781. Rezult. Costul vânzărilor 3.51 18131. din activit. Astfel paralel cu aceasta. din activit. modificarea acestor indicatori ca urmare duce la micşorarea cuantumului valoric al rezultatului din activitatea operaţională.Profitbrut 4. Cheltuieli privind impozitul pe venit 15. „Moara lui Ion Guzun” Indicatorii 2001 2000 Devieri 1.Tabelul 2.96 -316. Profitul per.I.12 -152. Rezult Din activ. Vânzări nete 2. economico-financiare 12.27 2749.45 -12.3.14 1088.

15 -0. 1.130 F 2 1496. r. De aceea credem că această diminuare poartă probabil un caracter temporar. Rolul statului în acest caz este de a găsi acel punct de echilibru pentru care s-ar asigura o creştere a afluxurilor bugetare.25 mii lei.130 F 2 1496.85 = = = 0. 2. până la impozit = = Pr ofit _ net ( pierdere _ neta) r150 F 2 1017. Indicatorii CIV în PPI PN/PPI 2001 0. Acesta este sigur un moment negativ pentru întreprindere şi se explică prin scăderea posibilităţilor de reinvestire a profitului deţinut cu scopul schimbării pozitive a rezultatelor chiar şi în acest moment conjunctura-economic.32 _ sau32% profit ( pierderi) per.activităţii de investiţii.net şi prof.32 0.140 F 2 478. paralel stimulând producătorul şi mărind baza impozabilă. Astfel ca urmare. În baza "Raportului privind rezultatele financiare" Cota impozitelor pe venit în suma profit până la impozit= = Cheltieli _ privind _ impozit _ pe _ profit r.83 Abateri +0. adică profitul până la impozitare.84 Indicatorii sus calculaţi îi includem în următorul tabel: Nr.84 Raportul dintre prof. Aceasta se poate explica prin aceea că Cheltuielile de investiţii eventual efectuate pentru modernizarea liniei tehnologice de producţie. r.15 Se observă deci că cota impozitului pe venit în profitul până la impozitare creşte comparativ cu perioada precedentă cu 15 %. pina _ la _ impoz.17 0.68 2000 0.68% profin( pierdere) perioada _ pina _ la _ impoz. De aici se poate evidenţia funcţia stimulatoare a micşorării impozitului pe venit pentru producător. 57 . comparând indicatorii tabelului analizat pentru ambele perioade se remarcă o scădere a profitului net cu circa 1. însă nu au fost fructificate prin veniturile scontate din această activitate.99 = = = 0.

recurgând la studiul indicatorilor pentru care enumerăm: • lichiditatea întreprinderii. • stabilitatea firmei: • rentabilitatea capitalului investit etc. Din aceste considerente firma recurge la diferite credite.§ 2. dar chiar pentru marile întreprinderi dar utilizarea capitalului propriu este nici pe departe suficient. şi impune lui în mod obligatoriu o analiză financiară a debitorului. În general. Precum această acţiune reprezintă un risc pentru antreprenor şi cu atât mai mult pentru creditor. Lichiditatea întreprinderii este o stare financiară care se caracterizează printr-o situaţie în care activele sale realizabile pe timp scurt (activele circulante) permit să se facă faţă cheltuielilor pe termen scurt (plata furnizorilor rambursarea către bănci şi achitarea impozitului. .3. capacitate şi de ramura în care activează tinde să-şi extindă activitatea sa de antreprenoriat sau în cazul nostru de producere prin lansarea unor noi linii de producere etc. • solvabilitatea. Astfel băncile şi la general instituţiile financiare creditare analizează starea financiară a întreprinderii. ce ar caracteriza de fapt posibilitatea sau imposibilitatea rambursării creditului (gradul de risc al operaţiunii de creditare). indiferent de dimensiuni. lichiditatea întreprindem presupune lichiditatea bilanţului său care se reflectă în gradul acoperirii obligaţiilor întreprinderii cu activele ei. Pentru aceasta sigur e nevoie de mobilizatori de capital. Cu alte cuvinte o condiţie vitală pentru buna organizare a ciclului productiv în condiţiile economiei de piaţă este activitatea de investiţii.adică ca măsuri de atragere a capitalului împrumutat. Dările de seamă financiare sunt analizate cu scopul aprecierii lichidităţii agentului economic şi posibilităţii menţinerii acestei sin-aţii pentru perioada nefavorabilă. împrumuturi . Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii Orice întreprindere.

Raportul subunitar reprezintă un risc. mărfuri titluri de plasament.2-0. Aprecierea nivelului de lichiditate la întreprindere se efectuează în felul următor: mijloacele băneşti şi obligaţiunile de piaţă se raportează prin intermediul bilanţului contabil deducându-se coeficientul de lichiditate. Prin lichiditate subînţelegem: a) capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiunilor sale la timpul stabilit. creanţe. parte din împrumut anterioare şi a obţinut efectele dorite. deoarece întreprinderea a imobilizat . Din aceasta reiese că lichiditatea este capacitatea întreprinderii de aşi achita obligaţiunile.băăneşt+ investiţnv financiarepetermenscurt Obligaţblieplată Acest indicator permite să determinăm care procent din obligaţiunile sale întreprinderea este gata să se achite la data corespunzătoare din contul mijloacelor băneşti şi a hârtiilor ie valoare. În aşa mărime a acestui indicator sunt cointeresaţi furnizorii care determină nivelul de lichiditate a consumatorilor şi care indică capacitatea întreprinderii de aşi achita datoriile dispunând numai de mijloace băneşti şi titluri de valoare. materiale în stoc.Analiza lichidităţii bilanţului contabil se stabileşte ca raportul dintre elementele de activ (disponibilităţile băneşti. produse finite. Raportul lor câtre obligaţiile de plată pe termen scurt constituie coeficientul lichidităţii (pe termen) absolute care este egal.25. fapt ce arată un grad corespunzător de siguranţă pentru acordarea de noi credite. b) capacitatea întreprinderii de a efectua plăţile urgente faţă de încălcări ci reprezintă dificultăţi în activitatea întreprinderilor. alte active) şi elementele de pasiv (credite pe termen scurt. creditori şi obligaţii). Lichiditat ea = absolută Mijloace. cea mai mobilă parte a mijloacelor circulante sunt mijloacele băneşti şi investiţiile financiare pe termen scurt. rate de rambursat în anul curent pentru creditele pe termen mediu şi lung. Dacă la acoperirea obligaţiilor creditare vor fi întrebuinţate mijloacele băneşti investiţiile 59 . Mărimea acestui indicator nu trebuie să fie mai mic de 0. Raportul trebuie să fie supraunitar. Dacă la acoperirea obligaţiilor băneşti şi de titluri de valoare.

Mărimea acestui indicator trebuie să varieze de la 0. Nivelul acestui indicator depinde de mai mulţi factori şi în calculul lui sunt cointeresaţi creditorii. Generalmente în literatura de specialitate problema solvabilităţii şi lichidităţii se distinge anume printr-un suficient grad de complexitate la care e abordată. dar folosind şi mijloace din decontări cu debitorii. Mărimea acestui indicator trebuie să varieze de la 1-2. De aceea considerăm esenţial de a include unele precizări de ordin principal.scurt + Decontari _ cuDebitorii Obligatiuni _ de _ plata El ne arată ce parte din obligaţiunile pe termen scurt întreprinderea este în stare sâ le achite nu numai cu mijloace băneşti şi titluri de valoare. În calculul acestui coeficient sunt cointeresaţi potenţialii acţionari. Hotarul de jos (unitatea) e condiţionată de faptul că mijloacele circulante trebuie să fie cu puţin suficiente pentru achitarea obligaţiilor de plată. Astfel.5. pe _ t.8.financiare pe termen scurt şi mijloacele din decontări cu debitorii. Vorbind despre solvabilitatea întreprinderii se poate de menţionat că acest indicator reflectă gradul de capacitate a întreprinderii de a achita datoriile pe termen mediu şi lung. atunci vom primi un alt indicator de lichiditate şi anume coeficientul intermediar de achitare care se calculează astfel: Cieficientul _ int ermediar = delichiditate Mijloace _ banesti + Investitii _ fin. Dacă vorbim despre lichiditate atunci subînţelegem raportul activelor ce sunt în formă 60 .7-0. Cel mai generat coeficient al lichidităţii e coeficientul total de achitare sau coeficientul lichidităţii totale la calculul cărora se include toate mijloacele circulante ale întreprinderii calculându-se astfel: Coieficientul _ lichiditatii _ totale = Mijloace _ circulante Obligatiuni _ de _ plata Acest indicator ne arată dacă întreprinderea are mijloace suficiente pentru achitarea lichidităţii sale în perioada raportată. dacă lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniului întreprinderii de a se transforma în bani (fiind de fapt criterii clasării posturilor bilanţiere) atunci solvabilitatea este capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor sale băneşti prin onorarea la termenele scadentate a plăţilor respective.

se disting 3 tipuri de coeficienţi de lichiditate: absolută. După cum s-a menţionat anterior. Drept exemplu poate servi momentul derulării stării de faliment a firmei.90 Conform prevederilor mărimea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 20%. Cauzele principale a acestui fapt o constituie în primul rând ponderea mică a celor mai lichide active (disponibilităţilor băneşti) în activul bilanţier.4 = = 13. intermediară şi totală (patrimonială). respectiv dintre disponibilităţi şi obligaţii. etapă la care poate fi calculat raportul dintre activele lichide şi cele ce pot deveni lichide şi datoriile totale.440 + r. _ banesti + investitii _ pe _ t. Remarcând o dată în plus importanţa studiul lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii in sensul informării potenţialilor creditori ai întreprinderii despre starea financiară să estimăm valoarea indicatorilor respectivi pentru întreprinderea supusă analizei. _ scurt r.390 F1 7259. adică perioada de gestiune. Când vorba e despre solvabilitate. s-au constituit diferiţi indicatori care include noţiuni folosite în scopuri diferite. Lichiditatea Mijl. Evident că solvabilitatea firmei e considerată când ea dispune de un patrimoniu net de disponibilităţi de mijloace de plată. Pornind de la acest fapt.lichidă şi a celor ce pot deveni lichide imediat.13% Obligatiuni_ de _ plata r. Calculăm valoarea acestora luând ca bază de calcul perioada de bază.970 F1 55298.34 absoluta = = col. atunci aici intervine o altă comparaţie cea dintre elementele de activ şi cele din pasiv. Diferenţa absolută mare dintre totalul obligaţiunilor de plată şi disponibilităţi lichide practic generează o atare situaţie .stare ce nu este favorabilă pentru furnizori aceea că creditarea unei asemenea întreprinderi este destul de riscantă şi practic capacitatea rambursării împrumutului sau altor datorii fiind inferioară calea principală de redresare a unei asemenea situaţii ar fi o mai bună gestiune a disponibilităţii întreprinderii şi anume prin mărirea acestora»_pe 61 . Cu alte cuvinte întreprinderea e caracterizată printr-un grad de lichiditate absolută puţin scăzut. O altă cauză o reprezintă lipsa investiţiilor financiare pe termen scurt din activul întreprinderii.

descreşterea cuantumului obligaţiunilor de plată.66 = = = 2. Urgentarea lichidării creanţelor existente.5. Cauze şi căi de redresare a situaţiei sunt numeroase. Sporirea gradului de lichiditate intermediară folosind aceste şi alte căi posibile ar duce la sporirea încrederii creditorilor faţă de întreprindere. Aceasta ca urmare duce la mărirea capitalului social al întreprinderii care la rândul său stimulează funcţionarea şi exercitarea activităţii de bază. 62 . Lichiditatea = Liciditatea _ absoluta + int ermediara Decontari _ cu _ debitorii (r. dintre care se poate de remarcat: sporirea gradului de lichiditate absolută. deci întreprinderea e capabilă de a-şi asigura lichiditatea în perioada curentă prin încorporarea mijloacelor circulante în stingerea obligaţiunilor de plată. plasarea lor în activităţi de producere. Sporirea acestui coeficient patrimonial ar interesa acţionarii în a investi în întreprindere. Lichiditatea _ totala = ( patrimoniala ) Mijloace _ circulante r. Deci. deoarece lichiditatea totală > 1. investiţii etc. efectuate pe căile enunţate mai sus. pe de alta . aceasta explicându-se prin faptul că ea e capabilă de a-şi onora obligaţiunile faţă de potenţialii creditori chiar prin recurgerea la utilizarea mijloacelor neonorate de debitorii firmei (pe larg la utilizarea surselor perfect lichide). preţul de piaţă a acestora ar creşte.stingerea unor obligaţiuni de plată faţă de alţi c-editori.970 F1 55298. Astfel se observă că întreprinderea dispune de un grad adecvat de lichiditate intermediară.460 F1 16301. Valoarea acestui indicator este mai mare prin utilizarea căilor de sporire a coeficienţilor intermediari şi absoluţi ai lichidităţii. ceea ce ca consecinţă ar face posibilă atragerea de noi capitale împrumutate.15% obligatiuni _ de _ plata 55298.95 Obligatiuni _ de _ plata r.87 = + 13.de o parte. şi nu-i evident obţinerea unor rezultate mai bune ale antreprenoriat.90 de Cuantumul acestui indicator se poate afla în limitele 1-2.13% = 117.350) 57522.90 Evident că cuantumul minim pentru acest tip de lichiditate este în mărime mai mare (întrucât ca surse mai puţin lichide se include şi decontările cu debitorii) fiind minimum 70-80%.

60 = = 4.15% 95.2-1.460 F1 163017.9 > 1 r.90 Aflarea acestui coeficient în limitele admisibile de 1.42 -0.15% 2.90 63 .95 2.Lichiditatea totală (patrimonială) 2. Lichiditatea absolută 13. aceasta având la bază în primul rând creşterea considerabilă a mijloacelor băneşti.53 Analizând datele tabelului de mai sus. însă. Scăderea ponderii creanţelor în structura activelor curente (aceeaşi sursă) a dus practic şi la o majorare a lichidităţii intermediare.57% -21.770 55298.8 .13% 4. adică a activelor lichide.95 Datorii _ curente r.98% -8. Lichiditatea intermediară 117. Tabelul 2. Apreciind principalii coeficienţi ai solvabilităţii întreprinderii trebuie de menţionat adăugător că în acest caz se vor confrunta datele cu privire la disponibilităţi imediate şi de perspective cu obligaţii şi plăţi pe aceeaşi perioadă. Paralel.58 3.090 271094. se remarcă şi o creştere a lichidităţii patrimoniale. atestă o situaţie normală a întreprinderii în privinţa capacităţii de piaţa. se poate spune că lichiditatea absolută şi intermediară a crescut. Se poate calcula 3 coeficienţi şi solvabilităţii (pentru perioada următoare): 1) Solvabilitatea = generala Active _ circulante r.18% faţă de perioada precedentă (aprecierea surselor de mijloace) comparativ cu modesta diminuare a stocului de mărfuri şi materiale.970 + r.Pentru a efectua o analiză mai amplă a coeficienţilor de lichiditate din punct de vedere dinamicii a calcula analogic valoarea lor pentru perioada precedentă. Această schimbare se explică în primul rând diminuarea obligaţiilor de timp scurt cu 19.460 + r. Indicatorii lichidităţii întreprinderii „Moara lui Ion Guzun” Indicatorul Perioada Devieri 2001 2000 1.4. 2) = Solvabilitatea _ globala = Active _ circulante + Active _ fixe = Datorii _ curente r.970 F1 55298.66 = = = 2.

95 2.04 = 4% r. putem include datele în tabelul următor.460 174739.69 = 0. 64 .440) 3585.41 -0. Coeficientul general 2. mărimea şi evoluţia indicatorilor arată că întreprinderea din punct de vedere ai solvabilităţii se află la limita inferioară a acceptabilităţii fără a fi alarmată.650 + r. Coeficientul global 4.34 = = 0. Tabelul 2.5 r.460 16301.94 3.76 Din activitatea practică reieşit că esenţa unor disponibilităţi băneşti în proporţia de 3% şi 5% din activele circulante asigură necesarul zilnic curent pentru a satisface plăţile normale imediate ale firmei.64 = = 1 > 0. Coeficientul patrimonial 1 1 0 Conform datelor prezentate.02 = 2% r.9 3. în perioada următoare trebuie să se facă eforturi pentru asigurarea disponibilităţilor necesare acordării obligaţiilor pecuniare. Gradul _ de _ asigurare _ cu = disponibilitati (curent ) Gradul _ de _ asigurare _ cu = disponibilitati ( precedent ) col.54 2.4(r. în analiza solvabilităţii poate fi pusă şi problema gradului de asigurare a întreprinderii cu disponibilităţi băneşti calmată ca efort între disponibilităţi băneşti şi activele circulante totale.780 217555.64 Calculând acelaşi coeficient pentru o analiză dinamică pentru perioada precedentă.96 -0.5 Indicatorii solvabilităţii întreprinderii „Moara lui Ion Guzun” Perioada Indicatorii solvabilităţii Devieri 2001 2000 1. 3) = Solvabilitatea _ patrimoniala = Capital _ propriu = Capital _ propriu + Credite _ bancare r.(r.95 col.650 217555.440) 7259.Raportul supraunitar face ca gradul de solvabilitate globală să fie asigurat prin încorporarea activelor fixe şi circulante pentru a onora obligaţiile pe termen lung şi scurt.

actualmente nivelul redus de asigurarea cu disponibilităţi băneşti implică accelerarea ritmului încasărilor. Însă judecând despre valoarea indicatorului la moment (1% < 3%).Existenţa unui nivel mai ridicat de 5% în perioada precedentă nu impuneau măsuri pentru impunerea masurilor de redresare. 65 .

Scopul şi misiunea firmei Misiunea: asigurarea consumatorilor cu produse la cea mai înaltă calitate 66 .ocuparea pieţei pastelor făinoase din raza municipiului Chişinău.ridicarea nivelului de competitivitate a firmei prin oferirea consumatorului unor produse la calitate înaltă şi la preţ jos. Activitatea de bază a firmei este producerea făinii de grâu. Necesarul de resurse financiare pentru realizarea proiectului constituie 150000$ pentru procurarea. Calculele efectuate s-au bazat pe varianta pesimistă şi influenţa negativă a factorilor mediului a fost considerată maximă. . Durata de recuperare a proiectului constituie 3 ani. Şi de aceea. se ocupă de producerea făinii de grâu şi tărâţei. Trebuie de menţionat că Î. Planul de afaceri a întreprinderii individuale „Moara lui Ion Guzun”. având la moment un capital de aproximativ 40000$.I. sau 40. Varianta realistă ne va asigura performanţe şi venituri mai mari. instalarea şi deservirea utilajului pentru producerea pastelor făinoase. „Moara lui Ion Guzun” dispune de mijloace fixe în valoare de aproximativ 10000$. transportarea. preconizându-se şi producerea unui sortiment variat de paste făinoase.I. ceea ce va permite plasarea şi gestiunea mai raţională a surselor financiare necesare. Beneficiul anual preconizat constituie 60450 $.asigurarea procesului de producţie ecologic pur prin respectarea cerinţelor standardelor naţionale. .Capitolul III. Întreprinderea a fost fondată de către Ion Guzun. Sumarul planului Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î.3 % din suma investiţiei solicitate. care vor servi bază materială a proiectului (încăperea unde se va desfăşura procesul de producţie). putem confirma că firma are o anumită experienţă (6 ani) în domeniul dat. Obiectivele proiectului sunt: .

: fabricarea produselor calitative va duce la ridicarea satisfacerii necesităţilor de autoexprimare şi de dezvoltare profesională a personalului.I.I.  Formarea imaginii gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î. deoarece cheltuielile pentru remunerare sunt mai mici pe întreg arealul propus pentru activitate.  În perioada de 3 ani de activitate considerăm necesar şi real de a pătrunde esenţial pe piaţa municipiului Chişinău a pastelor făinoase.  Pentru realizarea scopurilor prestabilite este necesar de a utiliza tehnologii performante în domeniul producerii pastelor făinoase.  Scopurile întreprinderii coincid cu scopurile personale ale lucrătorilor din cadrul gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î. inclusiv de a deveni unul din lideri în acest areal.Scopurile gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î. începând cu prima lună din următorul trimestru pornirea procesul de producţie şi realizarea unui sortiment variat de paste făinoase.  Utilizarea forţei de muncă din localitatea Măgdăceşti va permite de a creşte competitivitatea pastelor făinoase.  Pe parcursul primului an este stabilit de a aduce şi de a instala tehnologia necesară – pe parcursul primului trimestru. precum şi în ţările vecine.I.  Preconizăm peste 5 ani de activitate de a întări poziţiile pe piaţa municipiului Chişinău şi lărgirea pieţei de desfacere spre alte regiuni ale ţării. creşterea imaginii întreprinderii presupune şi ridicarea satisfacerii în munca depusă.  Asigurarea procesului de producţie ecologic pur prin respectarea cerinţelor stabilite de standardul naţional. 67 . pe piaţa Republicii Moldova. constau în:  Propunerea consumatorului unui produs la calitate superioară şi la preţ accesibil prin utilizarea tehnologiilor avansate. pieţele ţărilor învecinate.

Influenţa situaţiei economice a salariaţilor asupra produsului Specific pentru Republica Moldova este nivelul jos al salariilor. sunt în proprietate privată a întreprinderii. satul Măgdăceşti. Chişinău are acces la căile de transport necesare. amplasarea Amplasarea propriu-zisă a companiei La momentul actual gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î.Bălţi.Considerăm scopurile enumerate mai sus avantajoase atât pentru proprietar. Amplasarea gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” este mai reuşită şi din considerentele că. reieşind din considerentele că întreprinderea se află la o distanţă de 13 km de oraşul Chişinău. care nu necesită investiţii suplimentare. ca de exemplu traseul Chişinău . municipiul Chişinău. că firma dispune de spaţii necesare pentru desfăşurarea procesului de producţie. este amplasată în Republica Moldova. unde se situează cel mai mare număr de consumatori a acestor produse. în cadrul cărora Î. cât şi pentru angajaţii întreprinderii. Acestea nu necesită o reconstrucţie capitală. Accesul la căile de transport Considerăm amplasarea dată ca amplasare reuşită pentru producerea pastelor făinoase. Clădirile. cât şi pentru realizarea producţiei fabricate. asigurând un avantaj concurenţial faţă de posibilii concurenţi din arealul apropiat. aflându-se în m. atât pentru asigurarea cu materie primă. Disponibilitatea ariei şi localurilor pentru amplasare Un alt aspect important este faptul. Compania are acces la căi de transport cu o capacitate sporită de transportare. Descrierea afacerii. „Moara lui Ion Guzun” îşi desfăşoară activitatea. 68 .I. fapt care pozitiv influenţează minimizarea costurilor la marfa dată.I.

există multe centre de consultanţă ştiinţifică. Calitatea performantă va duce indirect la redresarea calităţii produselor autohtone şi din ţările învecinate. Determinarea posibilităţilor de a influenta preferinţele consumatorului Având capacităţi de producţie necesare satisfacerii cerinţelor consumatorului după principiul preţ-calitate. Determinarea modificării preferinţelor consumatorului Suntem convinşi de faptul că consumatorul va procura produsul nostru. după tehnologiile moderne. fiind conştienţi de faptul că pe o perioadă scurtă vom avea unele micşorări ale profitului. ecologice. socio-culturale şi în ceea ce priveşte producerea pastelor făinoase.Bariere. ţinând cont de responsabilitatea socială a companiei. Accesul la forţe de muncă calificate Este apreciabil faptul că în or. Dimpotrivă este apreciabilă şi solicitată producţia dată de o calitate sporită. deoarece dispunem de cadre calificate. vom putea face faţă concurenţei. la preţ competitiv. 69 . de diversificare. la fel. Strategiile de bază ale firmei vor fi: de expansiune. refuzând produsele din străinătate. Chişinău se pot efectua diferite cercetări ştiinţifice în domeniul dat. De asemenea există o ofertă sporită de persoane înalt calificate. bariere legislative. deoarece există o tendinţă naţională de procurare a produselor autohtone. în corespundere cu standardele internaţionale. În ţările învecinate pentru comercializarea acestor produse. Descrierea produsului spre realizarea căruia este îndreptat proiectul Se preconizează de a produce paste făinoase. restricţii Pe teritoriul Republicii Moldova nu avem restricţii. nu există restricţii comerciale în domeniul dat. instituţii de învăţământ superior etc. chiar prin micşorarea preţului la produsul realizat.

în campania publicitară se va face accent pe corespunderea calităţilor produsului standardelor internaţionale. Proiectul propus prezintă o secţie de producere a pastelor făinoase cu aplicarea unei tehnologii modeme în conformitate cu standardele europene. cât şi celor din ţările învecinate. asortimentului produselor.Parametrii după care se va produce fabricarea pastelor făinoase sunt indicate în standardele naţionale. ce va fi produsă şi preţul unui kilogram. adică producţia considerată de import. variază de la 3. Ca urmare. Analiza factorilor mediului extern al activităţii întreprinderii A. având următoarea structură calendaristică de realizări: • • Martie – octombrie – 600 tone. Proiectul propus a fost estimat de a produce şi a realiza real 1000 tone paste făinoase anual. putem miza atragerea consumatorilor care preferă produsul la calitate mai înaltă. Noiembrie – februarie – 400 tone. Creşterea preconizată va constitui până la 200 tone anual. 70 . Diferenţa dintre preţul unui kilogram de paste făinoase. Beneficiile pentru consumatori. Legile şi organele de stat. Deci. întăririi poziţiilor produsului pe piaţa autohtonă. ce este produs de concurenţi sau importat de peste hotarele republicii. dezvoltării sistemului de marketing. Factorii mediul extern ce au influenţă directă: I. se estimează de a mări vânzările reieşind din: ridicarea calităţii produsului finit. Pentru a asigura satisfacţia psihologică a consumatorului.5lei la 4lei. Ţinem să menţionăm şi faptul că în perspectivă vor avea de profitat şi cumpărătorii din statele din vecinătate: România şi Ucraina. reclamei.

6. Activitatea partidelor politice: nu are nici o influenţă reală asupra domeniului dat de activitate. 7. „Moara lui Ion Guzun” – este o formă de activitate organizatorico-juridică destul de eficientă. cât şi în ţările din Vestul acesteia.I. Legislaţia muncii: salariul minim pe ţară este stabilit la moment la 18 lei (1. Legislaţia privind protecţia mediului. proprietarul este posesorul profitului şi impozitele sunt mai mici decât în cazul altor întreprinderi. 3. 8.I. Tehnologiile solicitate pentru activitatea de producere a pastelor făinoase presupun respectarea standardelor naţionale.Analizând acest factor de influenţă directă asupra gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î. Menţinerea cursului valutar şi inflaţia existentă ne va permite să exportăm produsele naţionale. Legislaţia comercială. Sindicatele nu au nici o influenţă asupra activităţii întreprinderii noastre. Menţionăm faptul că pe parcursul activităţii Î. deoarece este uşor de format. Regimul taxelor şi impozitelor. în comparaţie cu alte ţări din Europa (28% din beneficiu). „Moara lui Ion Guzun” n-a întâlnit dificultăţi în domeniu producerii făinii de grâu şi tărâţei. Presiunea fiscală nu este prea mare. Legea cu privire la întreprinderi şi activitatea de antreprenoriat: Î. având unele câştiguri importante. Relaţia sindicate – patronat – guvern.3 USD) (existând un proiect de fixare a salariului minim de 150 lei – 11 USD). dar acesta nu ne afectează activitatea gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun”. deoarece chiar la moment plătim muncitorilor un salariu mediu de 70 USD. dimpotrivă acordule comerciale permit de a activa atât în ţările din Estul Republicii Moldova. 5. restricţii legale limitate. Cum am mai menţionat. 2. 4. am determinat următoarele priorităţi: 1. Republica Moldova facilitează exportul produselor fabricate în ţară.I. ceea ce presupunem să efectuăm. Muncitorii de la întreprindere nu sunt 71 . Politica monetară şi valutară: facilitează mai ales investirea în economia reală. nu avem bariere comerciale cu alte ţări.

există posibilitatea de monopol la materia primă Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î. Resursele fizice financiare.I.I. Pozitiv a Negativ a Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv si Negativ Pozitiv Calităţile şi preţul produsului nou vor orienta preferinţele spre acestea Cerinţele sporite faţă de calitatea produsului şi a procesului tehnologic Pe arealul propus există tendinţe de mărirea a veniturilor persoanelor fizice – consumatorilor Un şomaj relativ înalt permite de a micşora cheltuielile pentru salarizare. Factorul Cursurile de schimb valut ar Influenţa Neutru Descrierea influenţei Preţul şi comercializarea produsului are loc în lei. lucrul necalitativ.I. are practic puţini concurenţi puternici pe arealul examinat Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î. din cauza costurilor de producţie Nu dispunem de resurse financiare pentru procurarea utilajului necesar Pe o perioadă de 3 (trei) ani vor fi rambursate toate sursele investite în activitatea de producere.. factori ce până la moment nu au influenţat activitatea firmei. la cursul de schimb al USD Preferinţele de consum ale Pozitiv populaţiei Politica economică a Pozitiv organismelor internaţionale de interes Venitul disponibil al familiei Pozitiv Şomajul Puterea de negociere furnizorilor Puterea de negociere consumatorilor Nivelul rivalităţii Poziţia pe piaţă Productivitatea. Factorii mediul extern ce au influenţă indirectă: Tabelul 3. încălcarea disciplinei de muncă etc. este unul din lideri pe arealul examinat şi amplasarea geoeconomică este eficientă Capacităţile de producţie ale producătorilor de paste făinoase nu sunt competitive. Factorii economici care ar putea influenţa activitatea firmei. Deoarece politica firmei este de extindere. adică costul producţiei poate fi micşorat În caz de stabilire a unui singur furnizor. 72 .membrii ai sindicatelor. nu avem intenţii de a concedia muncitorii de la întreprindere fără necesităţii stringente: scăderea cifrei de afaceri.1. Profitabilitatea. B. este unul din lideri în producţie şi realizare pe arealul examinat Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î.

dar presiunea fiscală este relativ mare Instabilitatea politică. poate aduce mari surprize pentru agenţii economici Personalul firmei nu este parte a unui sindicat.2.Tabelul 3. de asemenea nu sunt bariere la comercializarea lor în ţările din vecinătate 73 . politice în domeniul producerii pastelor făinoase pe teritoriul Republicii Moldova. Firma nu are colorit politic. rase. Factorii socio-culturali Factorul Atitudinea populaţiei faţă afaceri Atitudinea faţă de muncă Influenţa de Pozitiv Pozitiv Descrierea influenţei Populaţia are încredere tot mai mare în produsele autohtone Politica faţă de salariaţi este favorabilă imaginii firmei Activitatea se efectuează conform normelor juridice. produsul propus de noi fiind calitativ Persoanele ce au un serviciu temporar măresc capacitatea de cumpărarea a populaţiei prin transferul de bani în interiorul ţării Nu se va reflecta asupra activităţii firmei date Nu se va reflecta asupra activităţii firmei date Relaţiile cu guvernul şi alte forme Neutru de administraţie Speranţa de viaţă Pozitiv Problemele etnice Atitudinea produselor faţă de Neutru calitatea Pozitiv Pozitiv Emigraţia temporară Atitudinea faţă de religie Neutru Atitudinea faţă de minorităţi. Politica de atragere a investitorilor străini în economia reală facilitează domeniul de activitate ales Nu sunt bariere legislative. Factorii politici Factorul Reglementările şi dereglementările guvernamentale Reglementările de import-export Activitatea partidelor politice Politica monetară şi valutară Politica fiscală Influenţa relaţiilor între marile puteri economice şi/sau politice Relaţia sindicatepatronat-guvern Politicile guvernamentale Protecţionismul. Stabilitatea monetară şi valutară impusă de organismele internaţionale facilitează stabilitatea afacerilor pe arealul presupus pentru activitate Domeniul dat de producere ales nu presupune nici facilităţi şi nici bariere în politica fiscală. interzicerea intrării pe piaţă Influenţa Negativ Neutru Neutru Pozitiv Neutru Negativ Neutru Pozitiv Pozitiv Descrierea influenţei Există instabilitate în domeniul gestiunii pieţei locale Nu există bariere speciale în vederea produsului dat Volumul consumului nu depinde de puterea politică în stat. la moment.3. ecologice şi sociale Există tendinţe sociale de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi utilizării produselor mai calitative Nu există bariere în vederea consumului produsului dat Se simte procesul de înlăturare a produselor de o calitate joasă. limitarea. Neutru naţionalităţi şi altele Tabelul 3. salariile (până la moment) sunt mai mari ca în mediu pe ţară.

Tabelul 3. vechimea în muncă. Estimarea concurenţilor 74 . este prezentată în figura 2.a. 3 şoferi şi un cantaragiu. cât şi a produsului finit asigură necesităţile precăutate Existenţa operatorilor de telefonie mobilă presupune operativitatea şi gestiunea activităţilor de producere şi realizare Proiectul investiţional pune accent pe procurarea tehnologiilor moderne Nu necesită caracteristici deosebite Proiectul investiţional pune accent pe procurarea tehnologiilor moderne Numărul de patente şi natura Neutru acestora Rata de înnoire a produselor Pozitiv Rata de înlocuire a capacităţilor Neutru de producţie Calitatea infrastructurii Calitatea sistemului telecomunicaţii Dotarea tehnică a producţiei Ambalajele Tehnologiile performante cu Pozitiv de Pozitiv Pozitiv Pozitiv calităţi Pozitiv Managementul şi personalul executiv Caracteristic pentru domeniul dat de activitate este numărul mic de persoane participante atât la procesul de producţie.4. cât şi la procesul de administrare (până la moment: 17 . ce pot prezenta pe piaţă produse conceptual noi Capacitatea de producţie planificată va asigura beneficii necesare. Din cauza nivelului jos al salariului existent actualmente în ţară. un tehnolog. Progresul tehnico-ştiinţific Factorul Ritmul de apariţie a invenţiilor Influenţa Pozitiv Descrierea influenţei Nu se aşteaptă invenţii noi. La selectarea personalului necesar se vor lua în consideraţie anumite principii: calificarea. Însă pentru introducerea liniei tehnologice de producere a pastelor făinoase se preconizează de a mai angaja următorul personal: un şef producere. considerăm că motivarea materială va fi uşor de realizat. iar cifra de afaceri este foarte mare (până la moment – circa 400 000 USD). 3– personal administrativ) . nivelul de pregătire. fără a fi înlocuită pe o perioadă îndelungată de timp Reţelele de transport a materiei prime. 12 muncitori (4 persoane câte 3 schimburi).1.I. Firma dispune de patentele necesare Compania nu va avea concurenţi. ş. Structura actuală a managementului gospodăriei ţărăneşti “Moara lui Ion Guzun” Î. care fiind utilizate de concurenţi să le asigure avantajul competitiv Pentru activitatea dată nu se prevăd numeroase patente.personal productiv.

de a porni produsele de paste făinoase spre consumator. 2. 2. Experienţa firmei va da posibilitatea de a trece la producerea pastelor făinoase. Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î. 3. Paste Production.I. cu atât mai mult că în arealul dat există puţine firme producătoare. pe când pastele făinoase în ţară se produs în cantităţi mai mici şi la un preţ mai ridicat. Firme mici care importă paste făinoase 5. o parte din consumatori va trece la procurarea anume a acestor produse.1. Firme mici producătoare de paste făinoase. Influenţa concurenţilor pe piaţă internă. dar este evident. Cota de piaţă la pastele făinoase a principalilor concurenţi este prezentată în diagrama 3. activează pe piaţa internă în decurs de 6 ani. La momentul actual pe piaţa Republicii Moldova se comercializează produse similare de către următorii concurenţi: 1. Viziunea în retrospectivă: În Republica Moldova există o mare experienţă doar în domeniul de producere a pastelor făinoase. Pe lângă toate. fără a efectua cheltuieli suplimentare. 75 . Franzeluţa.1. producând făină de grâu şi tărâţă. reţeaua de comercializare prin care se realiza producţia precedentă a firmei permite. Un alt fenomen care nu a fost luat în considerare. constă în faptul că odată cu apariţia pastelor la preţ mai jos. Alţii (concurenţi neînsemnaţi). 4.

care îşi avea punctele sale de amplasare. adică se încheiau contracte cu vânzătorii engrosişti. Pe lângă modalitatea aceasta se mai practica producerea la comandă.Diagrama 3.1. 35% Firme mici care importatoare 12% Firme mici producătoare 18% Paste Production 15% Strategiile concurenţilor. „Moara lui Ion Guzun” până la lansarea liniei de producere a pastelor făinoase se orienta spre fabricarea făinii de grâu şi a tărâţei în decurs de 6 ani. care satisfăcea necesităţile firmei noastre. 76 . Structura actuală a situaţiei concurenţiale pe piaţa internă Alţii (concurenţi neînsemnaţi). până la momentul actual puţini concurenţi.I. pentru care se produceau cantităţi esenţiale de marfă. Vânzările se efectuau şi cu amănuntul. lângă pieţele cele mai importante ale oraşului Chişinău. Politicile de bază duse de principalii concurenţi sunt cele de viabilitate. De asemenea se evidenţiază politicile de urmărire: schimbările se produc foarte rar şi de obicei nu sunt esenţiale şi de scurtă durată (se micşorează preţul la marfă pe o perioadă scurtă de timp. Reieşind din aceste considerente menţionăm că deja există o reţea comercială de distribuţie. nu se vinde marfa pe unele perioade de timp etc. 20% Franzeluţa. şi „en gros”. de existenţă pe piaţa internă. Vânzarea cu amănuntul se petrecea prin intermediul unei maşini de mic tonaj.) Precizăm că în domeniul producerii pastelor făinoase avem. Planul de marketing Activitatea Î.

în sumă aceşti consumatori au o pondere de 78%.I. ambalaj. „Moara lui Ion Guzun” se împarte în clientelă cu care se încheie contracte mai importante. Strategia de marketing a întreprinderii trebuie sa reflecte viziunea managerilor si contribuie la atingerea obiectivelor strategice generale. Consumatorii finali ai pastelor făinoase vor fi grupaţi după diferite criterii. Metodele cele mai eficiente pentru promovarea pastelor făinoase vor fi: vânzări teste în cele mai prestigioase magazine din or. Pastele făinoase propuse spre comercializare vor reprezenta un sortiment cât mai diversificat după design. Chişinău. Vor fi evidenţiate şi promovate avantajele competitive ale produselor întreprinderii. expoziţiile regionale şi internaţionale. condiţii de plata. publicaţii specializate. Mai menţionăm aici compania „Union Fenosa” şi „Moldova-Gaz” în calitate de furnizori principali de energia electrică şi gaz. Competitorii. Produsul. care vor fi stabilite in dependenta de volum. creată în aceste scopuri. Consumatorii. Inclusiv. etc. Preţul. 77 . vânzările directe fiind prea costisitoare pentru pieţele de export. sala de expoziţii pe teritoriul companiei şi în ZAL “Expo-Business-Chisinau”. articole si reportaje cu caracter informativ-publicitar în mas-media. Fiecare segment va fi abordat în mod individual. Întreprinderea va folosi o politica flexibila de preţuri. Furnizorii.intermediari. componente necesare pentru asigurarea procesului de producţie. clientela Î.. permanenţa relaţiilor. Promovarea. compoziţie si dimensiuni. ca modalitate eficientă de publicitate va fi utilizată o pagină Web. Distribuţia. În calitate de furnizori principali a materiilor prime (grâu) sunt gospodăriile ţărăneşti şi persoane fizice din localitatea Măgdăceşti. Imaginea bună a firmei trebuie menţinută. şi clientele care procură în cantităţi mici cu ponderea de doar 22%.În aşa fel. Distribuţia produselor spre export se va face cu precădere cu ajutorul partenerilor .

. Cheltuieli pentru aparatul administrativ (anual) 6. Transportare. Structura investiţiei solicitate Elementul 1. Structura cheltuielilor pe articole de calculaţie Denumirea articolului 78 Suma. Alte cheltuieli Total Suma $ US 112500 7500 6000 2250 2250 3000 6000 10500 150000 % 75 5 4 1. Pentru a vedea cum influenţează costul unitar (calculat pentru 1000 kg de paste făinoase) asupra cheltuielilor de producţie vom arăta structura cheltuielilor pe articole de calculaţie.I.6.5. care va fi utilizată pentru procurarea. cât şi pentru procesul de realizare. Utilaj 2. care sunt reprezentate în tabelul ce urmează: Tabelul 3. Anual se înregistrează vânzări de aproximativ 60000$. în lei / 1000 kg de produs Ponderea. Cheltuieli pentru remunerarea muncitorilor (anual) 5. Tehnologii 3. instalarea şi deservirea utilajului. Tabelul 3. Recalificare (pentru primul an) 7. reglare 4. Solicităm o investiţie în mărime de 150000$. Marketing (anual) 8. instalare.5 1.5 2 4 7 100 Din câte vedem investiţiile principale sunt efectuate preponderent în domeniul producerii – activitatea de bază a întreprinderii.Presupunem ca în perioada de activitate să avem stocuri de materie primă cât mai mici pentru a nu supraîncărca depozitele. în % . Dezvoltarea infrastructurii de realizare 9. Aspecte financiare Gospodăria ţărănească „Moara lui Ion Guzun” Î. dispune la moment de un capital de aproximativ 40000$. Unele surse suplimentare financiare vor fi căpătate pe seama vânzării făinii şi tărâţei. transportarea. Sunt prognozate cheltuielile necesare atât pentru procesul de producţie.

În aşa fel cifra de afaceri pentru primii trei ani de activitate în cadrul proiectului dat va constitui 14510000 lei. Tabelul 3. Combustibil şi energie pentru scopuri tehnologice 3. Toate aceste cifre ne permit să constatăm că creditul primit şi dobânda asupra lui vor fi întoarse la timp. Iar pentru anii următori cifra de afaceri va constitui câte 6000000lei. Cheltuieli comerciale Total cheltuieli (6+7+8+9) 1470 183 42 13 63 1771 126 17 186 2100 70 8. Materie primă şi materiale de bază (fără deşeuri recuperabile) 2. Cheltuieli de producţie (1+2+3+4+5) 7. Prognoza volumului de realizări Anii Indicatori Volumul producţiei 2003 I trimestru 220000 realizată (kg) Preţul unitar (lei/ kg) 3 Total venituri 440000 Total venit pentru 3 ani. Remunerarea muncii muncitorilor direct productivi 4. pentru anul 2002 se presupun doar cheltuieli fără a realiza venituri.3 6 0.1. Cheltuieli pentru asimilarea producţiei 6. Contribuţii la buget de la salarii 5.7 2 0. (lei) II trimestru 250000 3 750000 III trimestru 280000 3 570000 IV trimestru 250000 3 750000 2000000 3 6000000 2000000 3 6000000 2004 2005 14510000 Reieşind din considerentele că pentru a instala utilajul firma va avea nevoie de timp. 79 .7. iar începând cu anul 2003 se presupune de a realiza producţie în valoare de 2510000lei.8 8. Pierderi din rebut 9.9 100 Aspectele de bază referitor la analiza financiară a costurilor şi beneficiilor este prezentată în tabelele ce vor urma.6 3 84. Cheltuieli gospodăreşti 8.

Mulţi specialişti consideră că există o relaţie directă între lipsa unui plan de afaceri şi falimentul firmei. Această afirmaţie este răspândită printre businessmanii occidentali. planul de afaceri este reprezentarea scrisă a ceea ce întreprinzătorul a gândit cu mult înainte de lansarea afacerii.Încheiere În condiţiile economiei de piaţă planul de afaceri constituie unul din factorii critici pentru supravieţuirea firmei. planul de afaceri este un instrument managerial deosebit de util. oferind un cadru de acţiune pentru întreprindere în viitor şi de control asupra activităţii curente. Altfel spus. În primul rând. Planul de afaceri este necesar tuturor. cât şi în conţinut. se impune angajarea unor specialişti. Ei demult au ajuns la concluzia că fără un plan bine elaborat nu are rost să înfiinţezi o afacere. De aceea. în care se formulează ideea viitoarei afaceri. De altminteri. Pentru acei parteneri care nu sunt familiarizaţi cu practica planificării afacerilor. Cu cât este mai dezvoltată piaţa. chiar în economiile tradiţionale de piaţă procentul întreprinzătorilor care elaborează un plan de afaceri este extrem de redus. În plus. inexistenţa documentului poate să semnifice faptul că constituirea firmei reprezintă un caz întâmplător. Calitatea planului de faceri determină prima impresie pe care creditorii o capătă despre firmă şi managerii săi. este necesar ca acest plan să fie profesional şi riguros. bancherului. Elaborarea unui plan de afaceri se face riguros şi realist. şi însăşi 80 . E binevenit şi celora. De regulă. ceea ce este mai mult decât eronat. investitorului. cu toate că în ultima vreme au proliferat modelele standardizate de planuri de afaceri. atât în formă. care doresc să cunoască perspectivele şi sarcinile lor. care va împrumuta banii businessmanilor începători numai dacă se va consulta planul. cu atât este mai important planul de afaceri. Succesul ei depinde în mare măsură de procedura elaborării minuţioasă a planului.

precum şi controlul eficacităţii lor. despre condiţiile. Dacă sperăm să obţinem investiţii străine pentru reînvierea economiei. mai ales în condiţiile economiei de piaţă. fiind gata de un fenomen neobişnuit pentru noi . e nevoie ca planul să fie scris întrun limbaj simplu.antreprenorului în scopul analizei minuţioase a ideilor sale. Ca să fim înţeleşi de partenerii de afaceri. Culegerea informaţiilor despre activitatea pe care vă gătiţi să o A doua etapă este organizarea informaţiilor. este limitată. După ce se adună începeţi.lupta concurenţială. 2. printre care pot fi menţionate principalele: 1. 3. Necesitatea elaborării unui plan de afaceri poate fi argumentată prin mai multe momente. clar. Mediul gospodăresc flexibil îi impune şi pe unii conducători cu multă experienţă să-şi revadă perspectiva. textul să fie cuprinzător şi concis. trebuie să putem fundamenta cererile şi să demonstrăm investitorilor că suntem capabili de a calcula toate aspectele utilizării mijloacelor primite nu mai rău ca businessmanii din alte ţări. mulţi dintre care niciodată nu au condus vreo afacere şi de aceea viziunea tuturor problemelor posibile. 2. puţin probabil ca el să vrea să aibă afaceri cu noi. 81 . Formal toate activităţile de elaborate pot fi grupate în două etape mari 1. în care această activitate se va desfăşura. informaţia necesară e nevoie de a diviza această informaţie în capitole distincte. Dacă vom prezenta eventualului partener bancar un volum de 100 de pagini. În economia republicii s-a încadrat o nouă generaţie de antreprenori. care să se refere la aspecte specifice.

cu scopul extinderii activităţii firmei.I. Apoi să alegem (de asemenea pe bază de analiză) tehnologia de fabricaţie. prin acesta. să determinăm necesitatea apariţiei lui pe piaţă şi posibilităţile realizării. În această lucrare a fost prezentat un plan de afaceri în vederea introducerii unei linii de producere a pastelor făinoase în cadrul gospodăriei ţărăneşti „Moara lui Ion Guzun” Î. cine e gata deja să plătească pentru el. Şi anume. putem încă o dată afirma faptul că un plan de afaceri este strict necesar pentru orice întreprindere. Executând aceşti paşi întreprinzătorul are deja o viziune clară cine are nevoie de produsul (serviciul) său. 82 . Pentru Republica Moldova o cerinţă primordială privind tehnologiile este purificarea lor ecologică.Elaborând planul de afaceri. e absolut necesar să definim limpede şi cuprinzător produsul (serviciile).

Regulamentul înregistrării de stat a întreprinderilor în Republica Moldova. Cotelnic A. modificat şi completat prin Hotărîrea Guvernului nr. 83 . „Business-planul firmei”. „Managementul unităţilor economice”. 629 – XII din 3 noiembrie 1995. 6. 50 din 29 ianuarie 1992. Femeia Moldovei. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. ASEM. 500 din 10 septembrie 1991. 1993 11. 1998. „Managementul firmei”. Regulamentul cu privire la societăţile economice din Republica Moldova. Bucureşti. 1995. 5. Cojocaru V. Chişinău. 13. „Managementul întreprinderii (prelegeri)”. 2. Evoluţia reformelor economice în Republica Moldova: realizări şi probleme. Chişinău. 12.. Editura Enciclopedică. Chişinău.112 – XII din 20 mai 1994. 1994. modificată şi completată prin Legea nr. Nicolăescu M. modificată şi completată prin Legea nr. Chişinău. Borza A. 4. 10. Legea Republicii Moldova cu privire la susţinerea şi protecţia micului bussiness. scheme şi formule)”. Hrişcev E. nr. 1996. ASEM. 234 din 12 martie 1997. Revista “Economie si finanţe”. 3. 1997. Cotelnic A. ASEM.. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Chişinău. – coordonator „Ghidul întreprinzătorului particular”. Simpozion ştiinţific.Cantemir. ASEM. ASEM. 9. „Inovaţia şi sistemul antreprenorial”. Allen J. Hrişcev E. Cotelnic A. Chişinău.3 -1997. 1998. nr.Bibliografie 1. nr. 8. „Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii”. Universitatea D. 86 din 22 februarie 1993 ţi nr. 7. „Management (în definiţii. 320 – XII din 3 noiembrie 1995. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. 845 – XII din 3 ianuarie 1992. 1998. Cluj Napoca. Drucker P.

Хейзелгрен Б. Кишинэу. „Managementul micului business”. Bernier R. «Бизнес-план инвестиционного проекта». «Руководство по составлению бизнес-плана». Москва. Москва. Iaşi. Попов В.. Texas. Bucureşti. . 15. БИНОМ. Solcan A. Sasu C. Russu C – coordonator. Chişinău. 1997. 1994. 28. Осипов Ю. 23.14. 84 . Business Publication. Сирополис Н. Sasu C. Bucureşti. «Основы предпринимательского дела».C. Kotler Ph. 1991. БЕК. 1998. 2000. Bucureşti. 1999. Columbus. 1997. LOGOS. 1997. “Effective Small Bussines Management”. „Managementul micilor afaceri”. 1999.N.W. Trueblood L. «Бизнес планы». Москва. 2001. 16. 27. Бэнз Д. Москва. 1993. Дело. Chişinău. Editura Economică. Plano. Merrill Publishing Company. „Managementul marketingului”. Ковелло Д. 20. 22.. – coordonator „Sisteme. Финпресс. „Successful Small Business Management”. metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei”. 1998. 17. Финансы и Статистика. 21. 26. Bucureşti..В. П. Трибой Г. „Managementul întreprinderilor mici si mijlocii”. Москва. 19. SANVIALY. Editura Teora. R. Inc. „Enciclopedia întreprinzătorului”. „Managementul afacerilor mici si mijlocii”. Nicolescu O. Editura Expert. Scarborough M. «Управление малым бизнесом». Russu C. 1997. 18. 25. 24.. 1991. Meggison L. «Бизнес-план»... 1996. Meggison W. Editura Economică. Валейко В. Scott C. Zimmerer T.