You are on page 1of 6

DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor. modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit. Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă.  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile. aptitudinile şi preferinţele participanţilor.scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale.  învăţătorul este cel care proiectează. este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup).  înainte de derularea jocului de rol. ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri. distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine. respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat. să se discute cazuri asemănătoare. prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret.  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate. ♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei. conflictele care pot apărea între interpreţi etc. Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol. ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii. participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit. măsura în care se identifică cu el. cunoscând înclinaţiile copiilor. învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile. 2 .

În elaborarea strategiilor de lucru proprii. observatorii) etc.Popescu (Lisimach. observatorii). În cadrul acestui tip de joc. În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă. le-am comunicat scopul competiţiei. “Stejarul din Borzeşti” de E. Comes şi Brazdă. iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile. care au constat în simularea obţinerii unor performanţe. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. Mircea cel Bătrân. solii regelui geto-dacilor – Dromichete. Exemple: 3 . Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc. regele macedonean şi Murceneu. moldovenii. să adopte strategii diverse. Exemple: “Darurile”. la grădiniţa din apropierea şcolii. prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. observatorii).Almaş (Mircea cel Bătrân.Eminescu (solul. Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă. să identifice soluţii optime. participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric. în sala festivă în prezenţa părinţilor. “Scrisoarea III” de M.D. jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. tătarii. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri. desigur respectând regulile jocului.Camilar (Ştefăniţă. Mitruţ. Stroe. 2. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor). de P. “Condeiele lui Vodă”. conduitelor şi comportamentelor. Baiazid. de D. flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. le-am distribuit status-urile şi rolurile. de învingere a unui adversar real sau imaginar.

care se află în apropierea şcolii. iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. la vizitarea “Grupului statuar Horia. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure. texte literare despre aceste personalităţi. din timp rolul de “ghid”. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”. scene din luptele dintre daci şi romani. “Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş.E. realizând astfel un mic muzeu. cât şi pe cei din grădiniţă. proporţiile (15 m înălţime). şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. Apollodor. Astfel. ei fiind “constructorii”.a. “Vizitatorii” au venit cu întrebări. În dreptul monumentului “ghidul” M. Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni). 4 . 3. autorul (sculptorul Ion Vlasiu). Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. Pentru aceasta. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian. b. termele. Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a.simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii. temple pentru zei. Cloşca şi Crişan”. le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. ajutaţi şi de cei mici. construcţii din marele For al lui Traian. Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974). jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). De exemplu. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi. Decebal. Apollodor din Damasc”. i-am distribuit elevei M. În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. hărţi şi imagini de pe Columnă.E. un altul a fost Apollodor. au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce. i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”.

. a învăţătorilor.. 5 . Copilul şi jocul. “actor”. “comportament de rol”. “obligaţii de rol” etc.  interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor. C. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor. afectiv şi motric-acţional.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”. corectă şi rapidă formare a convingerilor. Bucureşti. atitudinilor şi comportamentelor.  am întâlnit elevi timizi. Arta şi ştiinţa educaţiei. 3. Metode de învăţământ.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. Bârzea. “status”. 1995. I. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv.  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol. unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective. f.. 2.a. În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat. pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi).  această metodă ne-a permis o mai eficientă. 1998. întrucât solicită din partea noastră. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei. Bucureşti. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră).  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. Editura Didactică şi Pedagogică. “parteneri de rol”. Bucureşti. dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora. comportamentelor şi achiziţiilor. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Chateau. Cerghit. I.

Mărgineanţu. Timişoara.4. Editura Politică. Bucureşti. Cluj. G. (coord. Drăgan.... M. 5. I. D. Văideanu. P. 2001 6. 1998. Radu.)... Educaţia la frontiera dintre milenii. 6 . Editura Eurolit. Editura Dacia. Petroman. I. Didactica modernă. Educaţia noastră cea de toate zilele.. 1992. Ionescu.