You are on page 1of 6

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Resuscitarea rapida si corecta salveaza vieti! Orice manevra de resuscitare este mai buna decat nicio manevra de resuscitare Cumul de manopere si tehnici aplicate in scopul reanimarii bolnavului aflat in moarte clinica (momentul in care s-a produs oprirea cordului si a respiratiei) Timpul de resuscitare – timpul de la oprirea CR pana la instalarea lez. ireversibile ~ 4 minute

! 4 minute !
Timpul de resuscitare variaza de la un tesut la altul (fct. de rezistenta celulei la hipoxie, rezervele tisulare de oxigen – dep. de gradul de vascularizatie, c% de Hb si temperatura)  Ex. celula hepatica – 20-30 min., celula renala – 180 minute  Cea mai sensibila la hipoxie - neuronul – 3-5 minute  Daca nu se incep manevrele de RCP, dupa 3-5 minute survin leziuni ireversibile la nivelul celulelor  Intervalul optim pentru o resuscitare reversibila este de 4 minute Exceptii: - pacient in hipotermie (temp. rectala 19 – 240C) - pacient aflat sub influenta unor medicamente care scad nevoile metabolice - copilul sub un an  In conditiile opririi cardiace secundare unui stop respirator intervalul optim pt. resuscitare scade < 4 minute (2 – 3 minute) Cauzele opririi cordului : A. Oprirea cardiaca primara - tulb. de ritm, bloc AV, IMA intins - tamponada cardiaca - oprire cardiaca reflexa vago-vagala - electrocutare B. Oprirea cardiaca secundara - oprirea respiratiei (depresia c. resp. , obstructia CAS - ! copii) - TEP masiv - hemoragie masiva, hipovolemie - soc anafilactic - leziuni SNC - inec - temperaturi extreme - tulb. electrolitice / acidobazice 50 % dintre decese sunt datorate bolilor cardiovasculare 60 – 70% dintre decese survin inainte ca victima sa ajunga la spital Femeile mor datorita bolilor CV de 11 X mai frecvent decat de cancer de san ! Bolile CV sunt principala cauza de deces ! Resuscitarea rapida si corecta salveaza vieti! ! 4 minute !

vitale VENTILATIA PACIENTULUI  Insuflarea aerului expirat al salvatorului prin gura sau nasul victimei (ventilatie gura la gura/gura la nas)  Fiecare insuflare trebuie sa aiba o durata de 1-2 sec si un volum de ~ 1000ml  Se va urmari expansionarea toracelui sincron cu insuflarea  Aerul insuflat contine 16-18% oxigen  Ventilatia se mai poate efectua cu ajutorul balonului Ruben pe masca faciala de anestezie (permite administrarea unei concentratii crescute de oxigen) ASIGURAREA CIRCULATIEI Masajul cardiac extern (MCE) . Suportul vital prelungit – resuscitarea cerebrala si sustinere fct.cianoza extremitatilor . a. Basic life support – restabilirea artificiala a circulatiei si ventilatiei . Advanced life support – reluarea activitatii spontane a cordului si respiratiei 3. .plafonarea privirii Semne si simptome caracteristice : . complexe QRS deformate Manopere precum ascultarea cordului sau masurarea TA reprezinta gesturi inutile care intarzie foarte mult inceperea resuscitarii Resuscitarea rapida si corecta salveaza vieti! ! 4 minute ! TEHNICA RCP Etapele RCP : à Recunoasterea stopului cardiac àAlarmarea celor din jur.absenta pulsului a.se realizeaza prin aplicarea de compresiuni la nivelul 1/3 inferioare a sternului.midriaza – dupa 60-90 sec – semn tardiv La pacientul monitorizat EKG – FiV.stop respirator (apnee) – la 30 sec. solicitare ajutor calificat àInstituirea BLS Obiective RCP : 1.DIAGNOSTICUL STOPULUI CARDIORESPIRATOR Semne clinice premonitorii : .poate fi asigurata de orice persoana instruita in RCP A à airway – asigurarea libertatii CAS B à breath – ventilatia pacientului C à circulation – asigurarea circulatiei 2. .dispnee cu polipnee apoi bradipnee . pacientul fiind in decubit dorsal pe un plan dur. linie izoelectrica.scaderea progresiva a TA .pierderea starii de constienta – dupa 10-20 sec.instantaneu . cu podul palmelor asezate una peste alta. (nu este un semn precoce) . carotida. femurala .

sangele va umple cavitatile cordului  Teoria pompei toracice – prin compresiunile toracice ar rezulta o crestere a presiunii in toate structurile intratoracice si in special vasele intratoracice .  Reanimatorul nu trebuie sa se hiperventileze prin inspiratii profunde si frecvente – pericol de vertij/apnee la reanimator prin hipocapnie.compresiunile trebuie sa fie verticale utilizand o parte a greutatii corporale (mb. cord. hemotorax. masurand TA. Nu se transporta victima decat cu continuarea manevrelor de resuscitare.asigura limitarea ischemiei miocardului. • Daca MCE este aplicat corect se poate realiza o TA sistolica de 100 mmHg. recolorarea extremitatilor. – agraveaza suferinta cerebrala • Fluxul sangvin coronarian este doar de 20 – 30% . dar TA diastolica doar de 10 mmHg (care asigura aport de sange oxigenat la limita viabilitatii celulei nervoase. sup.  Nu se intoarce in decubit anterior.  Nu se pun in pozitie sezanda/semisezanda bolnavii inconstienti sau cu hTA  Nu se vor pierde minute pretioase asultand cordul.in cursul fazei de relaxare a MCE.este inclusa ca o manevra standard cu care trebuie sa inceapa RCP. carotide . coaste.presiunea intratoracica generata de MCE este transmisa la a.se va evita apasarea coastelor . contuzie pulmonara.raport ventilatie/compresie cord: 2/15 – un reanimator 1/5 – doi reanimatori Fiziologia circulatiei sangelui in cursul MCE  2 teorii  Teoria pompei cardiace – sangele este pompat din ventriculul stang ca urmare a compresiunii cordului intre stern si coloana vertebrala . indiferent de timpul scurs de la momentul oprii cordului – pentru ca dureaza cateva secunde .bolnavul nu-si poate recapata cunostiinta) • Intreruperea MCE pt >5 sec.in momentul relaxarii compresiei toracice. palpare puls sincron cu compresiile. dilacerare ficat. dar nu permite reluarea activitatii spontane a cordului • Complicatiile MCE: fracturi stern. Lovitura precordiala . ADVANCE LIFE SUPPORT - . presiunea intratoracica scade si permite intoarcerea sangelui venos la cord ASIGURAREA CIRCULATIEI • Controlul eficientei MCE: reducerea midriazei. .consta in aplicarea unei lovituri cu pumnul pe mijlocul sternului de la o inaltime de ~30 cm care poate transforma energia mecanica intr-un impuls electric urmat de o contractie miocardica CE NU TREBUIE FACUT ?  Nu se pune perna sub capul unui bolnav inconstient pentru ca flexia gatului accentueaza obstructia glotica.frecventa optima ~ 80-100/min. intinse) .venele ce conduc sangele la cordul drept se colabeaza .

in cazul bradicardiilor severe care preced stopul cardiac . 200J.5 mg/kg pana la 3mg/kg  Ser fiziologic. Continuarea BLS:  IOT – sau insertia unei masti laringiene  Realizare cale aeriana chirurgicala – cricotirostomia. . Defibrilarea cordului:  La adult – 3 socuri consecutive – 200J.v. traheostomie  VM – pe sonda IOT cu balon Ruben  MCE 2. glucoza 5% .faciliteaza defibrilarea cordului .  Xilina . (in dreptul apexului cardiac) 4. repetata la 3 – 5 minute  Atropina .v.pt. xilina.in tratamentul TV .defibrilare cord 1.efect α stimulant cu cresterea presiunii in Ao in cursul MCE ameliorand fluxul sangvin miocardic .electrodul negativ sub clavicula dr. Defibrilarea cordului:  FiV este cauza opririi cordului in 80% din cazuri  Defibrilarea precoce conditioneaza supravietuirea acestor bolnavi  Aplicarea unui soc electric nesincronizat pe torace suprima activitatea multiplilor centrii ventriculari  Eficacitatea defibrilarii depinde de pozitia electrozilor . atropina) dar se impune cresterea dozei de 2-3X si diluarea cu 20 ml ser fiziologic  Adrenalina . (de electie).v.i.medicamentul de electie in tratamentul tuturor formelor de oprire cardiaca . 360J apoi 360J  Indicatii: .endobronsica (pt. adrenalina.2% . traheostomia percutana. mentinerea accesului venos 3.mentinerea BLS – dar cu echipament specializat .1 – 3 mg i.doza 1 mg i. Are ca obiectiv restabilirea activitatii cardiace de pompa prin mijloace medicamentoase si fizice  Trebuie initiata cat mai rapid – in primele 8 minute de la oprirea cordului  ALS presupune .FiV .administrarea medicamentelor (+ cale de acces pt administrare) .electrodul pozitiv pe linia axilara anterioara stg. parasternal .bolus 1mg/kgc apoi 0. Administrarea medicamentelor:  Cai de administrare .

supradozari medicamentoase a.v. embolia pulmonara masiva. Reluarea ciclului b-c PROGNOSTICUL RCP  Este infuentat de perioada scursa pana la initierea BLS si ALS. TV a. Defibrilare 360J i. acces venos b.in caz de asistolie socul electric nu are efect ALGORITMUL RCP . Adrenalina 5mg i. Reluarea ciclului c–d de 3X g.v. 10 secvente RCP (5:1) h. Atropina 3 mg i. Defibrilare 360J j. Adrenalina 1mg i. Cardiostimulare electrica (pace-maker) – in cazul aparitiei activitatii cardiace h.v. acces i. Defibrilare 360J k. 10-15 sec) f.Asistola a. Defibrilare 200J c. hipotermia.FiV. Defibrilare 200J d.cand nu se cunoaste substratul opririi cardiace . IOT. Adrenalina 1mg/kg c. f. acces venos c. Defibrilare 360J e. IOT. dezechilibre electrolitice. IOT.TV fara puls periferic detectabil .v. 10 secvente RCP (5:1) d. Etapele f-j se reiau in aceasta ordine de cate ori este necesar pana la pornirea cordului Uzual RCP nu se abandoneaza atata timp cat EKG arata FiV . Lovitura precordiala b. 10 secvente RCP (5:1) e. Adrenalina 1mg g. pneumotorax compresiv. Lovitura precordiala b.. d. Reluarea ciclului c-d . i. si de tipul de oprire cardiaca ! 4 MINUTE !  Rezultatele RCP la distanta – continua sa fie modeste – bolnavi externati din spital 5 – 17% Resuscitarea rapida si corecta salveaza vieti! Orice manevra de resuscitare este mai buna decat nicio manevra de resuscitare .Disociatia electromecanica • Activitate electrica fara puls • ! Cautarea cauzelor corectabile – hipovolemie. (concomitent – in max.