You are on page 1of 185

http://bestbigdeal.

com/rss
Cel mai tare blog cu cele mai bune articole din mai multe domenii: afaceri, alimentatie sanatoasa, auto, dragoste, istorie, medicina, religie, retete culinare, sanatate, sex, stiinta, turism, cum sunt furati romanii... si multe altele

apasa aici

Doina FUSARU

Zenovic GHERASIM

INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

© Editura FundaŃiei România de Mâine, 2008
Editură acreditată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului prin Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României DOINA FUSARU Informatică generală / Doina Fusaru, Zenovic Gherasim – Bucureşti – Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-163-028-1 004 :65.012.4(075.8) Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii. Răspunderea pentru conŃinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

Doina FUSARU

Zenovic GHERASIM

INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

Editura FundaŃiei România de Mâine Bucureşti, 2008

CUPRINS

Cuvânt înainte ………………………………………………………………………... 1. OrganizaŃia economică . Conceptele de societate informaŃională – societate a cunoaşterii. Fundamentele organizaŃionale ale sistemelor informaŃionale/informatice ………………………………………………………. 1.1. OrganizaŃia economică. Perspective actuale din punct de vedere managerial … 1.2. Conceptele de societate informaŃională – societate a cunoaşterii. Sistem informaŃional, sistem informatic, sistem bazat pe cunoştinŃe. Dată, informaŃie şi cunoştinŃă ………………………………………….………………………. 1.3. Rolul Internetului în societatea informaŃională – societatea cunoaşterii ……... 1.4. Baza progresului resurselor informaŃionale ale organizaŃiei economice ……... 1.5. Sisteme de management informaŃional ………………………………………. 1.6. TendinŃe globale care redefinesc rolul sistemelor informaŃionale/informatice în management şi afaceri …………………………………………………….. 1.7. Compunerea formală a sistemului informatic al organizaŃiei economice ……. 2. ImportanŃa informaticii manageriale în fundamentarea procesului managerial şi de luare a deciziilor. Managerul şi realizarea şi utilizarea sistemelor informatice dedicate ……………………………………………………………….. 2.1. ImportanŃa informaticii manageriale în fundamentarea procesului managerial şi de luare a deciziilor în organizaŃia economică ……………………………... 3. Realizarea sistemelor informatice ………………………………………………. 3.1. Abordări contemporane ale sistemelor informatice organizaŃionale …………. 4. Teoria bazelor de date şi a sistemelor de gestiune a bazelor de date …………. 4.1. Organizarea datelor în baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date …. 4.1.1 Concepte folosite în organizarea datelor ……………………………….. 4.1.2. Clasificarea structurilor de date ………………………………………... 4.1.3. Tipuri de structuri de date ……………………………………………… 4.2. Modele de date ……………………………………………………………….. 4.2.1. Modelul ierarhic ……………………………………………………….. 4.2.2. Modelul reŃea …………………………………………………………... 4.2.3. Modelul relaŃional ……………………………………………………… 4.3. Conceptul de bază de date ……………………………………………………. 4.4. GeneraŃii de baze de date şi de sisteme de gestiune a bazelor de date asociate … 4.5. Baze de date relaŃionale ………………………………………………………. 4.6. Baze de date orientate obiect …………………………………………………. 4.6.1. Proiectarea bazei de date orientată pe obiecte …………………………. 4.6.2. Definirea şi modificarea schemei pentru bazele de date orientate pe obiecte ……………………………………………………………….

7

9 9 11 16 17 18 25 27

29 29 33 39 41 41 42 44 45 48 49 50 50 50 57 58 62 66 68 5

5.3.. 4.4.4. 6. Deschiderea şi închiderea unei baze de date în Microsoft Access ……. Definirea componentelor principale ale SGBD Microsoft Access …….5. Managementul cunoştinŃelor în organizaŃie …………………………… 6.2. Locul..4. Cunoaşterea mediului de lucru Microsoft Access …………………………….9.5.6.. Sisteme informatice pentru management.10. Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie ………………. Problematica generală …………………………………………. 4.9..2. 6..9.6. Tehnica blocării ………………………………………………………. Alte tehnici de inteligenŃă artificială ………………………….1. Sistemul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access ……………………… 5.3. 4.2.1.1. 6..6...7. 5. 6 69 71 71 72 72 73 73 75 75 77 77 82 82 84 87 87 94 97 110 120 123 126 132 132 133 134 136 139 139 141 143 144 145 147 148 148 150 157 157 158 164 173 179 . 5.. Utilizarea evenimentelor într-o bază de date ………………………………. 4.6. Interblocarea resurselor ……………………………………………….2. 6.1.2. Restaurarea automată a bazei de date …………………………………..3. Avantajele şi dezavantajele folosirii sistemelor informatice pentru management ………………………………………………………………….6. Raportul ……………………………………………………………………….3 Crearea unui modul standard şi a unei proceduri Sub ………………….6.. Prezentarea sistemului Microsoft Access …………………………………….2 Realizarea relaŃiilor între tabele ………………………………………… 5. Restaurarea manuală a bazei de date …………………………………. 6.3.8. 5. 5. Salvarea şi restaurarea bazei de date …………………………………. 6.. Tehnici de bază folosite în procesul de restaurare …………………….2. 5.7. 4. 5.5..2 Caracteristicile limbajului VBA ……………………………………….9. 5. rolul şi obiectivele sistemelor informatice pentru management în cadrul sistemelor informatice pentru management informaŃional ………… 6. 6. Paginile (Pages) ……………………………………………………………….9. 5.6.. Interogarea ……………………………………………………………………. Sistemele expert ………………………………………………. Bibliografie ………………………………………………………………………….2. 5.1.1. Formularul …………………………………………………………………….6. 5..5..5.4.4. 6. Subsistemele componente ale sistemelor informatice pentru management ….3.3. Controlul accesului concurent la baza de date ………………………….. 4.11.. Clasificarea sistemelor informatice pentru management ……………………. 5.3. Modulul (Module) ……………………………………………………………..3..5... 5. Crearea unui tabel ……………………………………………………… 5.1. Index de abrevieri şi noŃiuni ………………………………………………………. 6.2. 5. Tabelul ………………………………………………………………………. Subsistemul informatic contabil ………………………………………. 5.... ProtecŃia bazelor de date ……………………………………………….4..10..6.5. 4.8.. 6. 6.6... InteligenŃa artificială …………………………………………………… 6.3.5.. MIS (Management Information Systems) ……………………………………………………………………………. Sisteme informatice inteligente pentru management …………………………..1 Problematica generală …………………………………………………..6. InformaŃia şi sistemul de lucru cu cunoştinŃe (KWS) …………………. MacroinstrucŃiunea (Macro-ul) ………………………………………………. Securitatea bazei de date ……………………………………………… 5.3. 4..

CUVÂNT-ÎNAINTE Lucrarea Informatică managerială este destinată studenŃilor FacultăŃii de Management Financiar-Contabil. Autorii 7 . iniŃierea în cunoaşterea diagramelor organizaŃionale care evidenŃiază abordarea integrată a suportului informaŃional în management. cu ajutorul unor instrumente informatice generale sau dedicate. tuturor acelora care doresc să se iniŃieze şi să-şi dezvolte abilităŃile practice în rezolvarea unor probleme specifice procesului managerial. prezentarea noŃiunilor de bază din teoria bazelor de date şi iniŃierea în folosirea sistemului de gestiune a bazelor de date relaŃionale Microsoft Access. autorii au urmărit atingerea următoarelor obiective: fixarea noŃiunilor de bază din management. cuprinderea unui număr cât mai diversificat de aplicaŃii de management general şi aplicat în domeniul economic. în general. MIS (Management Information Systems). precum şi celor de la alte specializări economice. în special. Pentru întocmirea lucrării s-a folosit o bogată bibliografie de specialitate românească şi străină. În realizarea lucrării. iniŃierea în cunoaşterea şi înŃelegerea caracteristicilor generale ale sistemelor informatice pentru management. şi din informatica managerială.

8 .

DefiniŃia tehnică este focalizată asupra influenŃelor pe care modificările tehnologice (deci şi progresele tehnologiilor informaŃiei şi ale comunicaŃiilor. OrganizaŃiile. FUNDAMENTELE ORGANIZA ł IONALE ALE SISTEMELOR INFORMA ł IONALE/INFORMATICE 1. OrganizaŃia transformă aceste intrări în produse şi servicii printr-un proces de producŃie. tip maşină birocratică profesională şi de tip adocraŃie. toate conduse de un cartier general central. Produsele şi serviciile sunt consumate de mediu în schimbul furnizării altor intrări. cu promovarea angajaŃilor pe baza calificărilor tehnice şi a profesionalismului. 9 . CONCEPTELE DE SOCIETATE INFORMA ł IONAL Ă – SOCIETATE A CUNOA Ş TERII. În cazul definiŃiei comportamentale. IT&C) le au asupra mediului în care intrările sunt transformate în ieşiri. obligaŃii şi responsabilităŃi bine echilibrate pe parcursul unei perioade de timp. OrganizaŃia economică.1.1. de dimensiuni medii. în general. deoarece reprezintă o colecŃie de elemente sociale. cu o diviziune clară asupra muncii. fiecare realizând produse sau servicii distincte. OrganizaŃiile sunt entităŃi formale legale cu reguli şi proceduri care trebuie respectate. ORGANIZA ł IA ECONOMIC Ă. Din punct de vedere comportamental. Acest tip de organizaŃie are ca principale caracteristici ale managementului: o echipă centralizată de management. OrganizaŃiile cu structură antreprenorială sunt de mică amploare. tip birocratic. Un exemplu de astfel de tip de organizaŃie este firma Softwin SA. Un exemplu de astfel de organizaŃie este o croitorie. Perspective actuale din punct de vedere managerial. un proces de management centralizat şi un proces de luare a deciziei centralizat. O organizaŃie este o structură socială formală. cu proceduri şi reguli de lucru prestabilite şi un proces de luare a deciziei imparŃial. OrganizaŃiile de tip birocratic (bureaucracy) sunt organizaŃii formale. Se pot da aici ca exemplu firmele Microsoft. pot fi de tip structură antreprenorială. Ele pot fi privite şi ca structuri sociale. o organizaŃie reprezintă o colecŃie de drepturi. OrganizaŃiile de tip maşină birocratică cu diviziuni prezintă combinaŃii de maşini birocratice multiple. de regulă firme mici cu structuri simple şi conduse de un antreprenor. tip maşină birocratică cu diviziuni. stabilă care primeşte resurse de la mediul socio-economic şi le prelucrează pentru a produce anumite ieşiri (produse sau servicii). construirea sau reconstruirea sistemului informatic al organizaŃiei presupune mai mult decât o nouă configuraŃie a staŃiilor de lucru (workstations) sau o nouă aplicaŃie informatică . Această definiŃie tehnică presupune capitalul şi munca drept factori fundamentali de producŃie. privilegii.

în condiŃii de eficienŃă a folosirii tuturor categoriilor de resurse. o societate comercială care realizează produse sau asigură servicii) care desfăşoară activităŃi. iar produsele şi serviciile depind de cunoştinŃele specialiştilor. în procedurile de lucru. Sub denumirea de organizaŃie economică. o parte din aceste principii. Ca exemplu se menŃionează firmele de consultanŃă. sunt supuse astăzi mai multor provocări legate de: reorganizările interne frecvente în pas cu evoluŃia mediului socio-economic. preocupări şi perspective. despre modul de recompensare a rezultatelor muncii şi despre modul de sancŃionare. au diferite specialităŃi. AdocraŃiile (adhocracy) sunt organizaŃii de forŃă majoră create pentru a rezolva situaŃii de moment şi care trebuie să răspundă unor schimbări rapide ale mediului socio-economic. Cultura organizaŃională reprezintă un ansamblu de principii fundamentale despre ceea ce reprezintă organizaŃia ca particularităŃi. ca atitudine de coeziune din partea angajaŃilor săi. În mod virtual. Politicile organizaŃionale iau în considerare faptul că oamenii în organizaŃii ocupă diferite poziŃii. pe o durată prestabilită. potrivit obiectivelor sale. 10 . iar persoanele de reprezentare a organizaŃiei în exterior prezintă calităŃile specialiştilor proprii etc. Aceste puncte de vedere diferite afectează atât pe manageri. Toate organizaŃiile dezvoltă proceduri de lucru standard. în productivitate şi personal vor ridica o serioasă opoziŃie unei astfel de politici organizaŃionale. OrganizaŃiile economice. asigurarea eficienŃei activităŃilor organizaŃionale şi corelarea acestora cu evoluŃia mediului de afaceri şi cu tendinŃele omului modern de a utiliza produse şi servicii potrivite stilului său de viaŃă. cât şi pe angajaŃi şi se materializează în existenŃa unor dispute şi a unei competiŃii în cadrul organizaŃiei. creşterea riscurilor operaŃionale şi a cerinŃelor directe şi conexe mediului procedural. se referă la faptul că managerii cunosc mai multe decât lucrătorii din secŃiile productive. câştigarea de noi clienŃi cu ajutorul analizei economico – financiare şi de marketing. în accepŃiunea prezentei lucrări. în cazul unei organizaŃii economice. Acest tip de organizaŃie este dominat de şefi de departamente cu o slabă autoritate centrală. aceştia prezintă diferite puncte de vedere despre distribuirea resurselor. funcŃionează pe o durată scurtă de timp şi au un management central slab. Procedurile de lucru standard sunt reguli precise. proceduri şi practici dezvoltate de organizaŃie pentru a face faŃă cvasitotalităŃii situaŃiilor posibile viitoare. în concordanŃă cu evoluŃia mediului socio-economic. La acest tip de organizaŃie se poate ca exemplu firma de impresariat artistic. Ca urmare. integrarea tuturor activităŃilor de management al relaŃiilor interumane. pentru obŃinerea unui profit. De exemplu. inclusiv cu clienŃii.OrganizaŃiile de tip maşină birocratică profesională se bazează pe cunoştinŃe. ca produse sau servicii oferite. politici şi culturi organizaŃionale. toate sistemele informaŃionale/sistemele informatice care aduc modificări semnificative în scopurile organizaŃiei. se înŃelege organizaŃia (de exemplu. Acest tip de organizaŃie are în compunere un mare număr de specialişti organizaŃi în echipe multidisciplinare.

Considerând un nivel superior (pe modelul 11 . Conceptele de societate informaŃională – societate a cunoaşterii. Imaginea acestui manager aflat. industria. Societatea bazată pe cunoştinŃe (Knowledge-Based Society) este o parte a societăŃii informatice care utilizează IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor şi informaŃiilor sub formă de cunoştinŃe. Managementul unei organizaŃii economice. În ultimii ani. la o întâlnire internaŃională. despre legislaŃia la zi a domeniilor abordate sub formă de baze de date exploatabile prin instrumente specifice. care. presupune cu necesitate cunoaşterea şi utilizarea resurselor informaŃionale ale organizaŃiei. în accepŃiunea modernă. Factorii semnificativi în această dezvoltare sunt: înalta tehnologie (HighTech). transmiterea. financiare şi informaŃionale. lumea lucrului (Work World). precum şi toate formele de cultură în societate. inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicaŃie interactivă. Prin aceasta. Societatea informatică este o parte a societăŃii informaŃionale care foloseşte progresele tehnicii de calcul în toate domeniile de activitate economico-socială. implică gestionarea acestor resurse în cadrul unui sistem informatic integrat (reŃea organizaŃională) al organizaŃiei economice. dar şi a unor instrumente informatice cu ajutorul cărora se poate realiza asistarea procesului managerial şi a deciziei manageriale. de exemplu. este asociată cu un telefon mobil de ultimă generaŃie şi cu laptop-ul conectabil în orice moment la reŃeaua organizaŃională din Ńara pe care o reprezintă. stocarea. materiale. au un rol decisiv.2.Orice organizaŃie economică funcŃionează pe baza celor patru categorii de resurse: umane. Sistemul informatic integrat al organizaŃiei economice este supus unor modernizări şi consolidări continue pentru a fi capabil să realizeze continuitatea‚ coerenŃa‚ oportunitatea‚ confidenŃialitatea şi securitatea datelor‚ informaŃiilor şi cunoştinŃelor‚ a tuturor proceselor şi tranzacŃiilor. Pentru folosirea acestor resurse informaŃionale. prelucrarea. Dată. Information Technology and Communications). NoŃiunea de societate informaŃională (Information Society) descrie o economie şi o societate în care colectarea. ponderea resurselor informaŃionale în organizaŃie a crescut considerabil odată cu progresele tehnologiilor informaŃiei şi ale comunicaŃiilor (IT&C. concomitent cu alinierea la practicile existente pe plan mondial. Sistem informaŃional. 1. diseminarea şi utilizarea informaŃiilor şi cunoştinŃelor. sistem conceput şi folosit din perspectiva afacerilor. eficienŃa activităŃilor organizaŃionale creşte în mod semnificativ. în prezent. Managerul dispune pe calculatorul de tip laptop de toate informaŃiile despre concurenŃă. se poate afirma că această categorie de resurse din organizaŃie a devenit un factor de succes şi un vector important în ansamblul direcŃiilor de evoluŃie specifice societăŃii informaŃionalesocietăŃii cunoaşterii. managerul are datoria însuşirii conceptelor şi principiilor generale de realizare a sistemelor informatice dedicate. astfel că. oriunde în lumea societăŃii informaŃionale. sistem bazat pe cunoştinŃe. sistem informatic. informaŃie şi cunoştinŃă.

În DicŃionarul explicativ al limbii române.) care formează un întreg organizat. Mihai Drăgănescu. Ierarhia informaŃională a societăŃii informaŃionale-societăŃii cunoaşterii 12 . Societatea informaŃională are la bază sistemele informaŃionale. pe baza unui plan prestabilit. societatea informatică – sistemele informatice. această KBE reprezintă cea mai rafinată parte a noii economii (New Economy). sistemul este definit ca fiind un ansamblu de elemente dependente (componente. relaŃii etc. KBE). reguli. După acad. 1. Societatea cunoaşterii este fundamentată pe acumularea şi utilizarea de date sub formă de informaŃii şi cunoştinŃe la nivel social. societatea cunoaşterii reprezintă mai mult decât societatea informaŃională şi decât societatea informatică. cum sunt resursele umane. Societatea cunoaşterii foloseşte elemente (pieces) ale cunoaşterii. cel mai cuprinzător concept este cel de societate a cunoaşterii (Knowledge Society). Sintagma folosită de Romano Prodi. Sistemul informaŃional reprezintă acel sistem de prelucrare a informaŃiilor. principii.1. 1. SOCIETATEA CUNOAŞTERII Fig. înglobându-le de fapt pe acestea. iar societatea bazată pe cunoştinŃe se fundamentează pe sistemele bazate pe cunoştinŃe (Knowledge-Based Systems).de dezvoltare în spirală al societăŃii umane).1. prin noua economie înŃelegând economia specifică societăŃii informaŃionale– societăŃii cunoaşterii (SI – SC). este de economie bazată pe cunoştinŃe (Knowledge-Based Economy. împreună cu resursele organizaŃionale asociate. tehnice şi financiare ce furnizează şi distribuie informaŃia. cu scopul realizării unui anumit obiectiv. Ierarhia informaŃională a SI-SC este prezentată în fig.

cunoştinŃe şi date – este fundamentală pentru clarificările conceptuale ale SI-SC. Ma. generate de experienŃele obŃinute pe baza informaŃiilor oferite de societate. şi sunt folosite la rezolvarea problemelor sau sunt obŃinute printr-o activitate de cercetare. Academia Română. 1998. G. Delimitarea între cele trei concepte înrudite – informaŃii. 13 1 .. Th. În anul 1995 lucrarea The Knowledge-Creating Company. Ca Sabău. La acest lucru au contribuit. www.ro.Sistemul informatic reprezintă partea automatizată a sistemului informaŃional ce realizează prelucrarea datelor şi informaŃiilor folosind un sistem de calcul. este un ansamblu de echipamente şi programe pe calculator (software) care asigură prelucrarea datelor. Studiu tematic. trecându-se astfel direct de la conceptul de informaŃie la conceptul de dată şi reciproc. InformaŃia reprezintă elementele de noutate despre un fenomen. apreciază că informaŃia reprezintă o “substanŃă cu o anumită structură care poate fi produsă. Caracterul de dată. date care. prin obŃinerea de noi informaŃii prin interpretarea datelor înregistrate şi prelucrate prin utilizarea sistemelor de calcul. datele sunt informaŃii sau cunoştinŃe reprezentate simbolic şi înregistrate în vederea gestionării (evidenŃei) şi/sau prelucrării. prin interpretare. alteori sub formă de cunoştinŃe. relaŃii etc. concepută de Ikujoro Nonaka şi Hirotaka Takeuchi. încă de la apariŃia lor. folosind sistemele de calcul. Prusak. mărimi.academiaromana. proces etc. Working Knowledge. Mihai Drăgănescu. fie a unui grup de persoane şi transmisă de la persoană la persoană sau de la grup la grup”. Noutatea caracteristică noŃiunii de informaŃie este percepută de utilizator numai în momentul intrării în contact cu această informaŃie. Ca urmare.. După acad. au determinat generalizarea utilizării conceptului de informaŃie. informaŃie şi cunoştinŃă). L. Cambridge. cunoaşterea semnifică credinŃă şi implicare (beliefs and commitment). a dus la fundamentarea delimitării celor trei noŃiuni (dată. se transformă iniŃial în informaŃie şi apoi (nu întotdeauna) în cunoştinŃă. în principal. informaŃie sau cunoştinŃă este relativ (adică se schimbă în funcŃie de contextul ce defineşte însuşirea de noutate pentru informaŃie şi de înŃeles şi utilitate prin acŃiune pentru cunoştinŃă). stocată. aflată în proprietatea fie a unei persoane. În concepŃia celor doi autori. Sistemele de calcul electronic (calculatoarele electronice) au prelucrat. CunoştinŃa semnifică ceea ce este cunoscut. Premise ale procesului tranziŃiei de la societatea industrială la societatea cunoaşterii. uneori s-au prezentat sub formă de informaŃii. Centrul de studierea limbii şi informaŃiei de la Stanford University2. care. evoluŃiile tehnologice care au făcut posibilă înregistrarea masivă a informaŃiilor în baze de date.. 2 Davenport. L. Se apreciază1 că în ultimii 20 de ani preocupările privind îmbunătăŃirea fluxului de informaŃii în derularea afacerilor. cunoştinŃa este informaŃie cu înŃeles şi informaŃie care acŃionează. La modul general.. datele sunt reprezentate convenŃional prin numere. Sistemul bazat pe cunoştinŃe este o parte a sistemului informatic care procesează cunoştinŃe într-o cantitate determinantă şi semnificativă. din punct de vedere informatic. Harvard University Press. Rezultatul prelucrării este tot o dată.

ro. procesele. Societatea informaŃională şi a cunoaşterii.1). Cunoaşterea îşi are începuturile şi se foloseşte în mintea cunoscătorilor. acad. De aceea societatea cunoaşterii nu este posibilă decât inclusă în societatea informaŃională şi nu poate fi separată de aceasta (fig. Ceea ce are mai valoros experienŃa umană este depozitat. Vectorii societăŃii cunoaşterii. de fapt. la nivel social. ci este procesul de descoperire treptată a complexităŃii universului real reprezentat de realitatea înconjurătoare. aceştia vor depăşi numărul angajaŃilor în toate cele trei sectoare luate împreună: agricultură. Aşa cum s-a arătat. sub formă de date pe diferitele mijloace de stocare care. Valoarea informaŃiei constă în potenŃialul acesteia de a fi transformată în cunoaştere3. Cunoaşterea nu reprezintă o creaŃie originală. M... practicile şi normele organizaŃionale. re-relaŃionare continuă a componentelor acesteia descoperite anterior cu informaŃii nou primite. cunoaşterea este materializată adesea nu numai prin datele din documente sau arhive. generează noi informaŃii care îmbogăŃesc cunoaşterea ca proces social. G. Cunoaşterea reprezintă un amestec dinamic de experienŃe sociale. „Oceanul” informaŃional actual necesită nu numai eforturi de stocare a datelor. Sabău. Acumularea de informaŃii şi cunoştinŃe conduce.. Cel mai bun înŃeles al societăŃii cunoaşterii este probabil acela de societate informaŃională şi a cunoaşterii4. Aceasta este. Studiu tematic. naturală şi socială. înglobându-le de fapt pe acestea. la momentul oportun a celor mai relevante şi utile dintre acestea. L. informaŃia se transformă în cunoaştere. Academia Română. Statele Unite au trecut de la societatea industrială la societatea informaŃională în anii ΄50 când numărul angajaŃilor în prelucrarea informaŃiei a depăşit numărul celor din sectorul industrial. industrie şi servicii. la cunoaştere (în vederea gestionării. Drăgănescu. Cunoaşterea reprezintă informaŃie tezaurizată în experienŃa unui individ sau a unei colectivităŃi. prelucrării şi utilizării). precum şi experienŃă personală profesionalizată ce formează cadrul de evaluare şi încorporare de noi experienŃe şi informaŃii. 14 4 3 . în încercarea de a se ajunge la cunoaşterea întregului pe care îl reprezintă realitatea aceasta atât de complexă. op. sarcina prioritară a sistemelor şi tehnologiilor moderne aferente SI-SC. Produsele anterioare ale cunoaşterii devin elemente componente ale unei cunoaşteri din ce în ce mai vaste. dar mai cu seamă de selecŃie. În acelaşi timp. valori spirituale şi informaŃii contextuale. Cunoaşterea este informaŃie cu înŃeles şi informaŃie care acŃionează. În viitor. interpretate.academiaromana. rutina. informaŃia prezintă o anumită stabilitate şi există în conştiinŃa colectivă a unei societăŃi. În organizaŃii. www. societatea cunoaşterii reprezintă mai mult decât societatea informaŃională şi decât societatea informatică. în acelaşi timp.cit. ci şi în cutumele. Atunci când o persoană interpretează informaŃia în aşa fel încât să o poată utiliza. 1. şi de reconfigurare.substanŃă.. informaŃiilor şi cunoştinŃelor. ea este mai mult decât societatea informaŃională prin rolul major care revine informaŃiei–cunoaştere în societate. prin interpretarea la nivel de individ sau grup de indivizi.

nevoile societăŃii. Societatea cunoaşterii este fundamental necesară pentru a se asigura o societate durabilă din punct de vedere ecologic. Richard Boulton caracterizează diferenŃa dintre vechea şi noua economie astfel: în prima contează bunurile tangibile. Intangibilul este nematerial. utilizarea metodelor de învăŃare prin procedee electronice (e-learning). (New Economy sau e-conomy) care cuprinde şi economia Internet sub forma afacerilor electronice (e-business). Inovarea. organizări şi transformări tehnologice (poate chiar biologice) şi economice necesare pentru a salva omenirea de la dezastru în secolul XXI. deoarece fără cunoaştere ştiinŃifică. 15 . În acelaşi timp. greu de descris şi mai ales de cuantificat şi măsurat. iar altul modului de inovare. Societatea cunoaşterii. economia nouă este economia societăŃii informaŃionale şi a cunoaşterii. în a doua. Societatea cunoaşterii are în vedere: extinderea şi aprofundarea cunoaşterii ştiinŃifice şi a adevărului despre existenŃă. Societatea cunoaşterii reprezintă o nouă economie în care procesul de inovare (capacitatea de a asimila şi converti cunoaşterea nouă pentru a crea noi servicii şi produse) devine determinant. are caracter global şi este un factor al globalizării. cercetând modul în care aceste funcŃiuni pot fi realizate. urmăreşte îmbunătăŃirea productivităŃii concomitent cu prezervarea mediului natural. În societatea cunoaşterii se formează o nouă economie. informatice şi cibernetice asupra psihologiei omului şi de aici asupra societăŃii. De aceea ea se adresează şi oamenilor de ştiinŃă şi creatorilor de tehnologie şi sisteme tehnice. Tehnologia politică poate formula cerinŃe faŃă de tehnologie şi chiar faŃă de ştiinŃă. unul care se adresează modului de conducere a societăŃii. diseminarea fără precedent a cunoaşterii către întreaga societate prin mijloace noi. pentru a ajuta societatea actuală să evolueze spre o fază superioară. cunoaştere tehnologică şi gestionarea atentă a mediului nu se vor putea produce acele bunuri. în perspectivă. informaŃională şi durabilitate. tehnologia politică cuprinde două mari aspecte. folosind cu prioritate Internetul şi cartea electronică. De aceea. activele intangibile care creează valoare. în utilizarea timpului oamenilor în producŃie şi în viaŃa lor particulară. mutaŃiile care se produc şi se vor produce în structura forŃei de muncă. producerea de cunoaştere tehnologică nouă prin inovare. Tehnologia politică poate recomanda adaptarea din timp a societăŃii la noile procese informaŃionale. Activul (bunul) intangibil are valoare şi creează valoare. utilizarea şi managementul cunoaşterii existente sub forma cunoaşterii tehnologice şi organizaŃionale. prin ambele componente. tehnologia politică are menirea să cerceteze consecinŃele noilor tehnologii microelectronice. ConferinŃa de la Rio a consacrat conceptul de dezvoltare durabilă care include şi dezvoltarea SI-SC. stabilind o serie de funcŃiuni sociale pe care sistemele tehnice urmează să le îndeplinească. în societatea cunoaşterii. Aşadar. pentru a satisface.Este interesant de precizat că odată cu apariŃia tehnologiei politice se conturează un domeniu nou care studiază consecinŃele sociale ale noilor tehnologii informaŃionale (informatice şi de comunicaŃii) şi examinează tehnologiile posibile sau de dorit a se realiza.

generarea de cunoaştere nouă tehnologică. nanoelectronica. Odată inserat în societate.Acad. agenŃi inteligenŃi. cel mai mare eveniment tehnologic şi social în acelaşi timp a fost apariŃia Internetului. moralităŃii şi spiritului. inclusiv cunoaşterea artistică. implementarea unui sistem de învăŃământ bazat pe metodele societăŃii informaŃionale şi a cunoaşterii (e-learning). Rolul Internetului în societatea informaŃională – societatea cunoaşterii EvoluŃia societăŃilor moderne. Din categoria vectorilor funcŃionali ai societăŃii cunoaşterii. Internetul nu reprezintă numai un fenomen tehnologic. Drăgănescu apreciază. că societatea cunoaşterii va reprezenta şi o etapă nouă în cultură. se menŃionează: Internet dezvoltat. la structurarea şi evoluŃia lui actuală. prin participarea utilizatorilor. se amintesc: managementul utilizării morale a cunoaşterii la nivel global. mari evenimente tehnologice cu importante consecinŃe sociale au fost descoperirea tranzistorului. Au fost definite două clase mari de vectori ai societăŃii cunoaşterii: vectori tehnologici şi vectori funcŃionali. sistemul de sănătate. Se apreciază5 că în secolul XX. Un vector al societăŃii cunoaşterii reprezintă un instrument care transformă societatea informaŃională într-o societate a cunoaşterii. În domeniul tehnologiilor informaŃiei şi comunicaŃiilor. a adevărului. ci şi unul social. Cel mai 5 M. 1. IT&C (Information Technology and Communication). 16 . care implică toate formele de cunoaştere.3. protejarea mediului înconjurător şi asigurarea societăŃii durabile. din ce în ce mai numeroşi. pe primul plan va trece cultura cunoaşterii. tehnologia cărŃii electronice (e-book). literară etc. aprofundarea cunoaşterii despre existenŃă. ce reprezintă sisteme expert (din domeniul inteligenŃei artificiale). a circuitului integrat şi a calculatorului electronic. Drăgănescu. Pentru a intra în societatea cunoaşterii este necesară declanşarea unui număr minim de vectori de tipul precizat. de educaŃie fizică şi sport. precum şi ritmul schimbărilor sunt determinate de tehnologie. dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii şi inovării etc. Astfel se va pregăti terenul pentru ceea ce poate fi denumit societatea conştiinŃei. de exemplu. Internetul are un impact deosebit. la nivel social şi individual. M. mediu înconjurător inteligent pentru activitatea şi viaŃa omului.cit. managementul cunoaşterii organizaŃionale. pentru ‘mineritul’ datelor (data mining) şi chiar pentru descoperiri formale de natura cunoaşterii (knowledge discovery). de asemenea. Din categoria vectorilor tehnologici ai societăŃii cunoaşterii. utilizaŃi. op.

Drăgănescu apreciază că. începute în anii 1967-1968. având ca principali realizatori pe Robert Kahn şi Vinton Cerf. în particular. constituirea Internetului ca sistem de reŃele interconectate (reŃea de reŃele). proiectul original ARPANET avea deja 15 noduri. în sistemul ARPANET. 17 . începând cu anul 1990. a fost introdusă. ActivităŃile ARPANET.4. ca precursoare a Internetului. poşta electronică (e-mail). în anii 1964-1965. cu prioritate a Internetului. Acad. globalizarea este o consecinŃă.important dintre acestea este procesul de globalizare.» În ceea ce priveşte progresul de ansamblu al tehnologiilor de reŃele de calculatoare şi de comunicaŃii pentru prelucrarea şi transmiterea datelor pe canalele de comunicaŃii. dezvoltarea telecomunicaŃiilor prin fibre optice. Internetul reprezintă astfel o resursă universală şi o piaŃă internaŃională. 1. apariŃia ARPANET-ului. managerul şi angajatul dispun de calculatoare personale la birou şi acasă. de Paul Baran (Rand Corporation) în SUA şi Donald Davies (National Physical Laboratory-NPL) în Anglia. independent şi simultan. Atunci se poate spune că globalizarea este un fenomen specific societăŃii informaŃionale. dar cu rol determinant în dezvoltarea actuală a acestei reŃele globale. dezvoltarea şi proliferarea calculatoarelor personale (PC-urilor). nici chiar sectorul privat. fiecare pachet purtând la începutul lui datele de serviciu necesare pentru a ajunge la destinaŃie şi a fi încadrat în ordinea necesară mesajului întreg. reŃele de calculatoare şi de comunicaŃii globale şi baze de date. În anul 1972. De asemenea. în ansamblul lor şi progresul resurselor informaŃionale ale organizaŃiei economice. Donald Davies a introdus termenul de ‘packet switching’ pentru tehnologia divizării unui mesaj în pachete de date de lungime standard transmise printr-o reŃea de calculatoare electronice. se detaşează câteva repere importante ale evoluŃiei istorice: comutarea pachetelor de date (data switching) ce a fost inventată. la o bază de date sau la alte calculatoare personale. au dus în 1969 la instalarea a patru noduri iar în anii imediat următori au fost dezvoltate serviciile telnet (telecommunications network) şi sistemul ftp pentru transferul de fişiere. societatea informaŃională este societatea care se bazează pe Internet. în anul 1972. sunt: sporirea cunoştinŃelor în domeniul informaticii ale managerilor şi ale unui număr din ce în ce mai mare al angajaŃilor. dezvoltarea tehnologiei World Wide Web. Baza progresului resurselor informaŃionale ale organizaŃiei economice Se poate afirma că elementele din sectorul informaŃional a căror evoluŃie afectează astăzi societatea şi afacerile. conectate la un calculator central. ca aplicaŃie a Internetului. ca prima reŃea importantă bazată pe comutarea de pachete ce a fost realizată de ARPA (Advanced Research Projects Agency) din cadrul Departamentul Apărării al SUA. « în esenŃă. sateliŃi. Astăzi s-a ajuns în situaŃia ca nimeni să nu poată pretinde că deŃine o autoritate totală asupra Internetului.

Aşa cum s-a arătat mai sus. reparaŃii etc. cât şi informaŃii şi cunoştinŃe generate intern în organizaŃie. condus. financiar-contabil etc. întreprindere.5. Producerea de sute de mii de avioane anual de către o economie care mai înainte realiza numai câteva sute a fost o adevărată revoluŃie în management. en detail. pentru realizarea produselor sau serviciilor specifice domeniului său de activitate: producŃie: bunuri de larg consum. trei subsisteme interconectate (fig. servicii: telecomunicaŃii. transporturi. Era sistemelor a început în timpul celui de-al doilea război mondial. folosirea dispozitivelor cu laseri pentru scrierea şi citirea informaŃiei de pe disc. comerŃ: en gros. Aplicând teoria sistemelor. Sistemele informatice moderne furnizează managerilor atât informaŃii despre mediul socio-economic în care lucrează organizaŃia. ambulant etc. subsistemul informaŃional care asigură: comunicarea între celelalte două subsisteme ale organizaŃiei economice. orice organizaŃie economică (firmă. sistemul reprezintă un grup de elemente care funcŃionează împreună pentru a realiza anumite obiective comune. orice organizaŃie economică cuprinde. comunicarea om-calculator prin voce. În ultimele decade ale secolului XX au apărut sistemele globale ca Banca Mondială şi corporaŃiile multinaŃionale.3. 1. 1. care realizează funcŃia organismului economic (producŃie sau prestări servicii) – este factorul de execuŃie. subsistemul productiv. 2.2): 1. asistenŃă medicală. bancă etc) este un sistem format din mai multe subsisteme care acŃionează. Aceste sisteme necesită imense fluxuri informaŃionale care trebuie susŃinute de o infrastructură adecvată. fluxul informaŃional trebuie să devină mult mai selectiv. Aceste elemente de progres sunt în concordanŃă cu vectorii societăŃii cunoaşterii care au fost prezentaŃi în paragraful 1.calculatoarele sunt percepute şi utilizate ca „gânditori analitici” (analog funcŃiei îndeplinite de emisfera stângă a creierului uman). generic. 18 . operaŃional sau operativ. evoluŃia tehnologiilor în domeniul fabricării microcipurilor electronice care a dus la micşorarea consumului energetic. împreună. crearea unui front comun împotriva infracŃiunilor în domeniul calculatoarelor (împotriva criminalităŃii informatice). maşini şi utilaje etc. Sisteme de management informaŃional Pe măsură ce cantitatea de informaŃie pusă la dispoziŃia managerilor organizaŃionali creşte. Definită ca sistem economic. Dezvoltarea sistemelor tehnice mari şi complexe a fost posibilă prin efortul conjugat al oamenilor de ştiinŃă şi laboratoarelor din întreaga lume.

subsistemul de conducere sau decizional care controlează şi conduce sistemul operativ prin intermediul sistemului informaŃional.2. ordine. FLUX INFORMAłIONAL OBLIC SUBSISTEMUL DECIZIONAL SUBSISTEMUL INFORMAłIONAL FLUX INFORMAłIONAL DESCENDENT (hotărâri. 3. − ascendente (totalitatea informaŃiilor transmise de la nivelul ierarhic inferior la nivelul ierarhic superior. financiar-bancar). hotărâri. dispoziŃii). unei anumite acŃiuni sau activităŃi. Fluxul informaŃional reprezintă totalitatea informaŃiilor necesare desfăşurării unui anumit proces. pot fi: − descendente (totalitatea informaŃiilor transmise de la nivelul ierarhic superior la nivelul ierarhic inferior. la rândul lor. situaŃii de sinteză. Pot exista: fluxuri informaŃionale externe (totalitatea informaŃiilor provenite din exteriorul organizaŃiei economice. − orizontale (totalitatea informaŃiilor transmise între unităŃi organizaŃionale situate pe acelaşi nivel ierarhic. Subsistemele componente ale organizaŃiei economice 19 .legătura organizaŃiei economice cu mediul exterior acestuia (economic. 1. rapoarte. exemple: decizii. dări de seamă) FLUX INFORMAłIONAL ORIZONTAL SUBSISTEMUL OPERAłIONAL (de EXECUłIE) Fig. exemple: dări de seamă. fluxuri informaŃionale interne (totalitatea informaŃiilor vehiculate în interiorul organizaŃiei economice). exemple: fluxuri informaŃionale de cooperare). dispoziŃii) CIRCUIT INFORMAłIONAL FLUX INFORMAłIONAL ASCENDENT (rapoarte. la orice nivel ierarhic). Aceste fluxuri informaŃionale interne. reclamaŃii de la clienŃi). − oblice (totalitatea informaŃiilor transmise între unităŃi organizaŃionale situate pe nivele ierarhice diferite).

filtrează. pentru că la nivelul acestuia se vehiculează atât informaŃii gestionate. întocmite la faŃa locului. Fenomenul de globalizare a determinat creşterea competiŃiei în toate sferele activităŃii economic-sociale. ConcurenŃa deschisă între companii determină noi raporturi informaŃionale între competitori. Sistemul informatic este deci inclus în sistemul informaŃional al organizaŃiei economice. InformaŃiile de tip dată. cât şi alte tipuri de informaŃii care sunt procesate manual sau mental (de exemplu. se definesc fluxurile materiale. cele extrase din documentele de arhivă neelectronică). astfel: fluxul material: totalitatea materiilor prime şi materialelor consumabile necesare desfăşurării unui anumit proces. InformaŃiile rezultate în urma acestor prelucrări fundamentează deciziile sistemului decizional. angajaŃi. organizează şi selectează datele şi le prezintă ca informaŃii managerilor şi furnizează mijloacele necesare managerilor pentru a genera informaŃia în forma dorită se numeşte sistem informatic de management. este partea automatizată a sistemului informaŃional. Aceste decizii sunt transmise sistemului informaŃional. flux uman: totalitatea resurselor umane (acŃionari. Toffler). „Information is power” – informaŃia reprezintă putere consacră rolul determinant al acesteia în obŃinerea succesului în afaceri („al treilea val” al lui A. fluxul financiar: totalitatea resurselor financiare (băneşti) necesare desfăşurării unui anumit proces. aşa cum s-a arătat deja. colaboratori) necesare desfăşurării unui anumit proces. prelucrate şi distribuite folosind sistemul de calcul.Între mai multe tipuri de fluxuri informaŃionale pot exista circuite informaŃionale. financiare şi umane. în detrimentul celui de sistem informaŃional. Sistemul informatic care monitorizează şi recuperează datele din mediul socio-economic. MIS (Management Information System) şi face parte din categoria sistemelor informatice de management informaŃional. acŃiuni obligatorii care au loc la nivelul sistemului operativ şi care generează datele ce se consemnează în documente primare. unei anumite acŃiuni sau activităŃi. Creşterea exponenŃială a volumului de informaŃii înregistrate în baze de date pentru a fi gestionate. primite de la celelalte componente ale organizaŃiei economice şi din exteriorul acesteia. a determinat generalizarea utilizării conceptului de sistem informatic. Acestea se transmit către sistemul informaŃional care le prelucrează împreună cu altele şi le transmite la nivelul superior etc. se prelucrează la nivelul sistemului informaŃional. unei anumite acŃiuni sau activităŃi. Dacă se consideră şi celelalte resurse ale organizaŃiei economice (materiale. Sistemul informatic are funcŃia de prelucrare automată a datelor pentru obŃinerea informaŃiilor necesare procesului de conducere sau de informare. IMS (Information Management Systems). Sistemul informaŃional are rolul de a sintetiza datele din documentele primare de evidenŃă şi control în informaŃii şi de a descompune deciziile în ordine. care le descompune în ordine. prelucrate şi distribuite folosind sistemul de calcul. 20 . financiare şi umane). culege datele din tranzacŃiile şi operaŃiile organizaŃiei. Sistemul informatic. unei anumite acŃiuni sau activităŃi.

comercial-marketing. cercetare-dezvoltare. management de nivel mediu. acordare şi obŃinere credite. Aceste sisteme sub forma staŃiilor de lucru şi a sistemelor de birotică (OAS) conŃin aplicaŃiile informatice cu cel mai mare ritm de dezvoltare. este prezentată o modalitate de descriere a tipurilor de sisteme informatice care se întâlnesc într-o organizaŃie economică. al lucrătorilor cu date. control. În figura 1. OrganizaŃia economică este împărŃită pe mai multe nivele: strategic. M anager general M anagem ent strategic M anagem ent de nivel m ediu L ucr ă tori cu date. se porneşte de la schema organizaŃională structurată pe niveluri de management şi pe domenii de gestiune (funcŃiuni) ale organizaŃiei (fig. Sistemele la nivel de management mediu sunt destinate pentru a sprijini cu rapoarte periodice managerii de nivel mediu şi activităŃile de monitorizare.Pentru a vedea locul şi rolul sistemelor informatice de management informaŃional ale unei organizaŃii economice informatizate. 1. Sistemele destinate lucrătorilor cu date. Sistemele de nivel operaŃional (de exploatare) sprijină managementul operaŃional prin gestionarea activităŃilor elementare şi a tranzacŃiilor în organizaŃia economică cum ar fi: vânzări. Rolul acestor sisteme este de a răspunde la întrebări de rutină şi de a Ńine evidenŃa fluxurilor tranzacŃionale prin organizaŃie. informaŃii şi cunoştinŃe şi operaŃional care apoi sunt divizate în domenii funcŃionale sau de gestiune ca servicii-produse bancare. Exemple de astfel de sistem pot fi cel care Ńine evidenŃa numărului de ore lucrate zilnic de către angajaŃii unei firme de producŃie. Tipuri de sisteme informaŃionale/informatice 21 .F inanciarD ezvoltare C ontabil R esurse um ane Fig. M IS O A S. financiar-contabil şi resurse umane. K W S TPS C om ercial Produc Ń ie M arketing Servicii C ercetare.3. toate acestea specifice unei organizaŃii economice.3). 1. depozite cash. inform a Ń ii ş i cuno ş tin Ń e M anagem ent opera Ń ional (de exploatare) E SS D SS. informaŃii şi cunoştinŃe sunt realizate pentru a sprijini organizaŃia cu instrumente profesioniste de procesare a datelor ca atare sau sub formă de informaŃii sau cunoştinŃe. achiziŃii. materii prime şi materiale. luarea deciziei şi administrative ale organizaŃiei.3.

MIS – deservesc nivelul de management mediu al organizaŃiei economice. financiarcontabil şi resurse umane). − la nivelul managementului operaŃional (de exploatare) – sisteme informatice de prelucrare a tranzacŃiilor. MIS sunt la dispoziŃia managerilor care sunt interesaŃi de rezultatele săptămânale. Sistemul informatic destinat nivelului de management strategic asigură previziunea evoluŃiei organizaŃiei şi evaluează tendinŃele pe nivel mediu şi lung ale mediului specific în care se integrează organizaŃia respectivă. comercial-marketing. − pentru managementul de nivel mediu: sisteme informatice de management. TPS (Transaction Proccessing Systems). constituind obiectul subsistemelor dedicate din compunerea sistemului informatic integrat (global) şi care corespund cu principalele domenii de gestiune ale organizaŃiei (producŃie-servicii. De regulă. Sistemele informatice de management. iar un sistem informatic pentru managementul de nivel mediu monitorizează caracteristicile lunare ale serviciilor asigurate de organizaŃia economică în diferite zone şi prezintă rapoarte despre entităŃile unde aceste servicii au depăşit nivelul prestabilit sau au scăzut sub acest nivel. cercetare-dezvoltare. Aceste sisteme asigură adaptarea capacităŃilor reale prezente ale organizaŃiei cu schimbările din mediul exterior. 1. Un sistem la nivel de cunoştinŃe realizează site-ul Web de prezentare a serviciilor furnizate de organizaŃie. informaŃii şi cunoştinŃe – sistemul informatic de lucru cu cunoştinŃe. MIS deservesc şi nivelul managementului strategic susŃinând funcŃiile de planificare. DSS (Decision Support Systems). teoria managementului şi dezvoltarea teoriei contabilităŃii. − la nivelul lucrătorilor cu date. KWS (Knowledge Work System) şi sistemul informatic de automatizare a lucrărilor de birou.3 se prezintă categoriile specifice de sisteme informaŃionale/informatice corespunzătoare fiecărui nivel de management organizaŃional: − la nivelul managementului strategic – sisteme informatice de sprijin a executivului. În dezvoltarea MIS. În fig. Sistemele informaŃionale/informatice pot fi diferenŃiate după funcŃiuni. OAS (Office Automation System). lunare sau anuale obŃinute în organizaŃia economică. Spre exemplu. de management de nivel mediu. într-o organizaŃie economică de servicii. 22 . numit şi sistem informatic de birotică. ESS (Executive Support Systems). furnizarea de servicii are corespondentă la nivel operaŃional o componentă pentru a înregistra serviciile şi a prelua comenzile. trei elemente au fost determinante: introducerea sistemelor de calcul electronic. acces online la rezultate şi înregistrări mai vechi. furnizând managerilor rapoarte.Sistemele de nivel strategic sprijină managerii generali în rezolvarea problemelor strategice şi prefigurarea tendinŃelor pe termen lung atât în cadrul organizaŃiei cât şi al mediului socio-economic exterior. O organizaŃie economică eficientă dispune de sisteme de nivel strategic. al lucrătorilor cu date. control şi luare a deciziilor prin rezumate de rutină şi rapoarte în situaŃii deosebite. informaŃii şi cunoştinŃe şi operaŃional pentru fiecare domeniu de gestiune (funcŃional). MIS (Management Information Systems) şi sisteme informatice de asistare a deciziei.

Organization and Technology in the Networked Enterprise. Se observă menŃinerea ierarhiei organizaŃionale şi poziŃionarea relevantă pentru fiecare rol îndeplinit în ansamblul sistemului informatic integrat. după Laudon. DSS. în tabelul 1. creează mediul general de lucru şi de comunicare. Fourth Edition. O sinteză a caracteristicilor acestor sisteme informatice este prezentată. la nivelul managementului de nivel mediu. K&J. de exemplu. date despre evenimente externe ca. ESS filtrează. 1. necesare organizaŃiei economice.46. de detaliu. în principal. prezentări grafice şi comunicaŃii avansate. dar primesc şi date interne de la MIS şi DSS. ESS sunt folosite de managerii generali. Deşi DSS utilizează. de multe ori recepŃionează date şi informaŃii de la surse externe ca. JWS. SISTEME DE SPRIJIN AL EXECUTIVULUI (ESS) SISTEME INFORMATICE PENTRU MANAGEMENT (MIS) SISTEME INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI (DSS) SISTEME DE LUCRU CU CUNOŞTINłE (KWS) SISTEME DE BIROTICĂ (OAS) SISTEME PENTRU PROCESAREA TRANZACłIILOR (TPS) Fig. Sistemele informatice de sprijin al executivului. 1. punând accentul pe micşorarea timpului de execuŃie a activităŃilor şi pe reducerea efortului necesar pentru obŃinerea informaŃiei utile şi relevante pentru întregul management organizaŃional. îmbină datele şi modele analitice sofisticate pentru a asigura luarea deciziilor semistructurate şi nestructurate. se adresează deciziilor nestructurate şi. ESS. deservesc nivelul de management strategic şi sunt destinate pentru asistarea luării deciziilor nestructurate prin elemente de mare sinteză. în cea mai mare parte. comprimă şi urmăresc datele critice. 23 6 .4.Sistemele informatice de asistare a deciziei. adresându-se mai puŃin aplicaŃiilor specifice. valorile de piaŃă ale anumitor produse sau servicii. 2001. Essentials of Management Information Systems. date şi informaŃii provenite de la TPS şi MIS. Laudon. Modul de interconectare a sistemelor informatice organizaŃionale Aceste sisteme informatice sunt proiectate pentru a încorpora. noi elemente despre competitorii de pe piaŃă. de exemplu. Interconectarea sistemelor informatice organizaŃionale este prezentată în fig. New York.1. mai mult.

Tabelul 1. Implementarea acestuia se realizează sub formă de sisteme informatice integrate (globale. sinteze Utilizatori Managerii de nivel strategic Managerii de nivel mediu Factorii de decizie Profesionişti. OLAP. liste. 2000 şi Andone. Spring.. situaŃii de sinteză Rapoarte. informaŃia este planificată şi pusă la dispoziŃia managerilor după nevoi.. 2002. Kampas. prelucrări repetitive Modele de analiză Modelare şi simulare Documente. Road map to the E-Revolution. specificaŃii pentru proiectare Documente. 24 7 . Un sistem informaŃional asigură legătura dintre planificarea şi controlul efectuate de manageri cu sistemul operaŃional de implementare.J. interogări Modele de toate tipurile. în Information System Management. corespondenŃă electronică Rapoarte. Caracteristicile sistemelor informatice organizaŃionale Sistemul informatic ESS MIS Intrări Date agregate (interne. implementarea sistemelor informatice integrate se realizează sub forma sistemelor informatice totale (abordarea Kampas) ce au ca specific cinci niveluri ale legăturii funcŃionale ce le asigură o primă caracteristică de sisteme inteligente (fig. comunicaŃii Sortări. fuziuni Ieşiri Analize. modele simple Modele analitice. interogări.1. analize parŃiale. 1. P. date de la MIS. Sisteme inteligente hibride. tehnicieni FuncŃionari DSS KWS OAS TPS Personal de operare În ultima perioadă în organizaŃiile mai avansate au loc următoarele schimbări: 1. planuri. 2. rezumate.5)7. totale) ce reunesc tehnologiile de procesare online a tranzacŃiilor. Bucureşti. I. externe) Date despre tranzacŃii. actualizări. managementul devine orientat spre sistem şi foloseşte tehnici din ce în ce mai complicate. OLTP cu tehnologiile de prelucrare analitică online. simulări Modele simplificate. listări. proiecŃii Rapoarte. proiecte Documente. prelucrări interactive. KWS şi TPS Baze de cunoştinŃe. În organizaŃiile mari. date primare sub toate formatele electronice Date primare referitoare la tranzacŃii Procesare Grafică. Editura Economică. planificări. analize decizionale.

în timp real. Nivelurile legăturii funcŃionale specifice sistemelor informatice totale 1. organizaŃii globale care să includă întreprinderi. Globalizarea pieŃii pune într-o altă lumină proiectarea organizaŃiei economice şi managementul.6. utilităŃi) ŞI STOCARE (memorii) FUNCłII DE ORDIN INFERIOR Fig. simbolică) NIVEL 1: FIZIC (echipamente. interfeŃe externe cu alte sisteme) NIVEL 2: PROCESARE (numerică. interfeŃe cu utilizatorul. raŃionament artificial . medii de prezentare) NIVEL 3: INFRASTRUCTURĂ (structură internă. 3. informaŃii şi cunoştinŃe. TendinŃe globale care redefinesc rolul sistemelor informaŃionale/ informatice în management şi afaceri Abordarea sistemelor informaŃionale/sistemelor informatice ale organizaŃiilor economice trebuie să Ńină seama de cele trei tendinŃe importante care redefinesc rolul acestora în management şi afaceri: 1. birouri. 2. creativitate. Transformarea SUA şi a altor Ńări industrializate în societăŃi informaŃionale (economii informaŃionale) accentuează importanŃa productivităŃii angaja25 . inferenŃiere) NIVEL 4: APLICAłIE ŞI CONłINUT (date. alte materiale.FUNCłII DE ORDIN SUPERIOR NIVEL 5: INTELIGENłĂ (învăŃare. Sunt realizate. producători. 1. Internetul şi alte reŃele de comunicaŃii globale leagă participanŃii cheie: vânzători. logică. distribuitori şi clienŃi. distribuitori şi clienŃi.5.

− competiŃia bazată pe timp. − grupuri de lucru globale – răspândite pe întregul glob. flexibilă şi condusă de manageri care se bazează pe informaŃia de moment pentru a furniza produse şi a asigura servicii realizate după dorinŃele beneficiarului. o diviziune rigidă a muncii. − micşorarea ciclului de viaŃă al produselor şi serviciilor asigurate. OrganizaŃia tradiŃională a fost şi încă există ca o structură ierarhică centralizată pe specialişti care se bazează pe un set de proceduri standard pentru a desface produse sau de a asigura servicii. Sistemele informatice sunt necesare pentru a optimiza fluxurile de informaŃii şi cunoştinŃe din organizaŃie şi pentru a ajuta managementul să maximizeze resursele de cunoştinŃe ale firmei. este apreciată prin aria de întindere.Ńilor educaŃi. în general. coordonarea angajaŃilor orientată spre client şi apelul la profesionalism şi cunoştinŃe pentru a asigura funcŃionarea corespunzătoare a organizaŃiei economice. frecventa delegare de autoritate. o componentă flexibilă a echipelor şi indivizilor care lucrează. gradul de descentralizare şi de flexibilitate. 2. în statele dezvoltate ale lumii aproximativ 75% din produsul naŃional brut provine din activităŃi de informaŃii şi cunoştinŃe care ocupă 70% din forŃa de muncă. independenŃa faŃă de locaŃie. 26 . − competiŃia pe o piaŃă mondială. − sisteme de livrare globale. − productivitate mărită. Managerul de tip nou se bazează pe întâlniri sau angajamente informale şi echipe pentru a stabili obiective (faŃă de planificarea formală). − considerarea cunoştinŃelor drept cel mai important bun strategic şi productiv. − baza de cunoştinŃe a angajaŃilor limitată. − noi produse şi servicii. Sistemele informaŃionale/informatice asigură comunicarea partenerilor în diferite medii naŃionale şi internaŃionale. este de neconceput fără IT&C. Se apreciază că. în special. Globalizarea – adică apariŃia economiei globale. şi a organizaŃiilor economice. 3. Noul tip de organizaŃie economică este o structură întinsă descentralizată. munca de colaborare şi de echipă. în evoluŃie acum. Transformările în economiile industriale sunt puse în evidenŃă de: − economii bazate pe cunoştinŃe. Transformarea organizaŃiilor. în prezent. reguli formale şi apelul la loialitate pentru a asigura funcŃionarea corectă a organizaŃiei economice. Grupul de management tradiŃional se baza şi încă se bazează pe planuri formale. caracterizate de: − managementul şi controlul într-o competiŃie şi o piaŃă globală. micşorarea ciclului de viaŃă şi a cunoştinŃelor şi informaŃiei ca surse de avantaj competiŃional. costuri de coordonare şi tranzacŃionare mici. Schimbările produse de cele trei tendinŃe în mediul de afaceri sunt: 1. Această nouă direcŃie.

aceştia stabilesc algoritmii de calcul pentru rezolvarea problemelor stabilite. PM) reprezintă specialistul responsabil cu planificarea. administrator de reŃea – reprezintă persoana responsabilă cu gestionarea reŃelei de calculatoare din compunerea sistemului informatic integrat al organizaŃiei economice. 27 .IT&C creează schimbări majore în organizaŃia economică care o fac chiar mai dependentă decât în trecut de cunoştinŃe. managerul de proiect (Project Manager. programatori. InteracŃiunile dintre sistemul informatic şi membrii organizaŃiei economice sunt extrem de complexe şi aflate într-o continuă dinamică (fig. inginer de calculatoare – răspunde de buna funcŃionare şi exploatare a părŃii hardware a sistemului informatic integrat. 1.6). în mod formal următoarele: un director IT&C al organizaŃiei economice. învăŃare şi luarea deciziilor de către angajaŃii individuali. asistenŃi de analişti-programatori – persoane cu studii medii care cunosc bine utilizarea calculatorului şi sprijină pe analiştii programatori în rezolvarea problemelor prin introducerea de la tastatură a instrucŃiunilor şi în efectuarea unor activităŃi de rutină cu calculatorul. analişti de sistem – prin analiza problemelor de rezolvat prin aplicaŃiile informatice transformă cerinŃele organizaŃiei economice în cerinŃe informaŃionale şi de sistem informatic. analiştii-programatori – reprezintă specialiştii care rezolvă atât analiza de sistem. un departament de informatică – unitatea organizatorică formală care este responsabilă pentru funcŃionarea sistemului informatic integrat în organizaŃia economică. inginerul de sistem – de regulă. adică specialişti care scriu instrucŃiunile programelor de calcul pe baza algoritmilor rezultaŃi din activităŃile de analiză de sistem (asigură activitatea de programare). din punct de vedere al resurselor umane. administrator al bazei de date – este persoana care răspunde de gestionarea sistemelor de baze de date din compunerea sistemului informatic integrat. organizarea.7. Utilizatorii finali (End Users) reprezintă beneficiarii tuturor facilităŃilor informaŃionale oferite de sistemul informatic integrat al organizaŃiei economice. cât şi programarea. Compunerea formală a sistemului informatic al organizaŃiei economice OrganizaŃia economică care dispune de un sistem informatic are în compunere. coordonarea şi controlul unei aplicaŃii informatice realizate sub formă de proiect în cadrul departamentului de informatică. numit şi CIO (Chief Information Officer). 1. sunt persoane cu studii superioare de specialitate sau cu studii postuniversitare de specializare.

Se cunoaşte faptul că informatica este ştiinŃa prelucrării automate a datelor. cercetare-dezvoltare. RelaŃia dintre organizaŃia economică şi sistemul informatic (IT&C) ÎnŃelegerea sistemelor informatice integrate ale organizaŃiei economice se realizează uşor dacă se realizează abordarea lor sistemică.OrganizaŃia economică Factori de influenŃă Mediul Cultura organizaŃională Structura organizaŃională Procedurile standard Politica organizaŃională Managementul deciziilor etc IT&C Fig. gestiunea serviciilor asigurate. financiar-contabil. Astfel. Sistemul informatic dedicat comercialului conŃine subsisteme informatice (aplicaŃii informatice) care deservesc activităŃi ca: marketingul activităŃilor specifice ale organizaŃiei economice. întregul reprezentat de sistemele informatice integrate are ca părŃi sisteme informatice dedicate domeniilor de gestiune ale organizaŃiei economice: producŃie/servicii. Sistemul informatic destinat managementului resurselor umane conŃine subsisteme informatice (aplicaŃii informatice) care deservesc activităŃi ca: gestiunea resurselor umane. Sistemul informatic dedicat producŃiei/serviciilor conŃine subsisteme informatice (aplicaŃii informatice) care deservesc activităŃi ca: amplasarea optimă a utilajelor şi instaşaŃiilor de producŃie. costuri specifice. resurse umane. esenŃa tuturor sistemelor informatice prezentate mai sus este gestionarea datelor care. comercial. interpretate de factorul uman. facturi încasate.6. devin uneori. 1. calculul necesarului de utilităŃi pentru organizaŃia economică etc. 28 . derularea contractelor. gestiunea plăŃilor la furnizori etc. preŃuri. Sistemul informatic dedicat cercetării-dezvoltării conŃine subsisteme informatice (aplicaŃii informatice) care deservesc activităŃi precum sunt: comunicaŃiile mobile. Ca urmare. Internet-ul. informaŃii sau cunoştinŃe. plăŃi. tehnologii moderne care îmbunătăŃesc calităŃile materialelor folosite în producŃie etc. gestiunea utilităŃilor sub aspect comercial. salarii. graficul optim de întreŃinere şi de reparaŃii pentru utilaje. asigurări etc. Informatica managerială este acea parte a informaticii care prelucrează automat datele de evidenŃă şi control vehiculate în cadrul unei organizaŃii economice. Sistemul informatic financiar-contabil are în compunere subsisteme informatice (aplicaŃii informatice) pentru activităŃi: contabilitate informatizată. intercorelarea activităŃilor financiarcontabile cu activităŃile celorlalte domenii de gestiune ale organizaŃiei economice.

trebuie mai întâi să se examineze ce fac managerii şi de ce fel de date şi informaŃii au nevoie pentru luarea deciziilor şi pentru îndeplinirea celorlalte funcŃiuni. În capitolul 1 s-a insistat pe partea de organizaŃie. S-a constatat că activitatea managerială. participarea la şedinŃe. luarea hotărârilor şi controlul. începând din anii 1920. inclusiv pe unele abordări contemporane asupra sistemelor informatice de management. în special. mai puŃin organizată şi chiar mai neimportantă decât s-ar crede la prima vedere. pentru prima dată. IMPORTANłA INFORMATICII MANAGERIALE ÎN FUNDAMENTAREA PROCESULUI MANAGERIAL ŞI DE LUARE A DECIZIILOR. De asemenea. şi pe organizaŃie economică. Henri Fayol şi alŃi specialişti au prezentat. deoarece nu corespunde cu ceea ce managerii execută în activitatea de zi cu zi. organizarea. Managerii de pe toate nivelurile de management joacă un rol cheie în cadrul organizaŃiei economice. Pentru a stabili modalităŃile prin care sistemele informatice pot ajuta managerii. ResponsabilităŃile lor se întind de la luarea deciziilor. Modelul managementului clasic care descrie ce trebuie să facă un manager a fost indiscutabil aproape 70 de ani. mai informală. adică managerii trebuie să desfăşoare foarte multe activităŃi zilnice. în realitate.2. cele cinci funcŃiuni clasice ale managerilor: planificarea. Astfel: a) activitatea managerială este foarte intensă. ImportanŃa informaticii manageriale în fundamentarea procesului managerial şi de luare a deciziilor în organizaŃia economică Se defineşte informatică managerială acea parte a informaticii care deserveşte managerii în activităŃile specifice. coordonarea. MANAGERUL ŞI REALIZAREA ŞI UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE DEDICATE 2. în general. trebuie să se înŃeleagă cum sunt luate deciziile şi ce fel de decizii pot fi asistate de sistemele informatice formale. la scrierea rapoartelor. într-un ritm destul de ridicat (unele studii indică 600 de activităŃi pe zi). În acest capitol 2 se insistă pe rolul sistemelor informatice în fundamentarea procesului managerial şi de luare a deciziilor în organizaŃia economică. şi s-au arătat care sunt corespondenŃele dintre nivelurile de management ale organizaŃiei economice şi tipurile de sisteme informatice care le deservesc. s-a observat că descrierea funcŃiunilor manageriale în aceşti termeni este neconcludentă.1. 29 . are cinci caracteristici care diferă de modelul managementului clasic. precum şi pe locul şi rolul managerului în realizarea şi apoi utilizarea eficientă a sistemelor informatice dedicate. Prin modele comportamentale s-a definit comportarea managerilor care pare să fie mai puŃin sistematizată. La o analiză mai atentă.

Kotter susŃine că managerii de fapt sunt implicaŃi în trei activităŃi critice: − petrec mult timp pentru stabilirea agendei personale şi a obiectivelor atât pe termen scurt cât şi lung. realizează legătura dintre diferitele nivele ale organizaŃiei. Luarea deciziilor rămâne una dintre activităŃile de bază ale managerilor – o persoană sau un grup de persoane ce prezintă autoritatea necesară şi care au responsabilitatea folosirii resurselor la dispoziŃie în situaŃii date. iar în interiorul fiecărui nivel asigură legătura dintre membrii echipei de management. d) managerii preferă informaŃiile ad-hoc şi speculaŃiile (informaŃiile scrise uneori sunt vechi sau aceasta este percepŃia managerilor despre documentele scrise). informaŃionale şi decizionale. necesită mai puŃin efort şi aduce un răspuns mai rapid.b) activitatea managerială este fragmentată. e) managerii lucrează pe baza unei reŃele de contacte care funcŃionează ca un sistem informaŃional informal. managerii iau decizii. Mintzberg a constatat că acest comportament ar putea fi clasificat în funcŃie de zece roluri manageriale ce pot fi împărŃite în trei categorii: interpersonale. c) este preferată comunicarea orală în detrimentul comunicării scrise deoarece oferă mai multă flexibilitate. Analizând comportamentul de zi cu zi al managerilor. numai 10% dintre activităŃi depăşesc o oră. Aşa cum s-a arătat mai sus. primind informaŃiile actualizate şi redistribuindu-le celor care au nevoie de ele. de la personalul care deserveşte depozitele de mărfuri şi funcŃionarii organizaŃiei până la manageri şi managerii generali. Prin rol managerial se înŃeleg activităŃile şi rezultatele acestora pe care managerii ar trebui să le realizeze într-o organizaŃie. ceea ce înseamnă că majoritatea activităŃilor durează mai puŃin de 9 minute. În cazul rolurilor interpersonale. Cât priveşte rolurile informaŃionale. În situaŃia rolurilor decizionale. rolurile managerilor se clasifică în interpersonale. Pe baza observaŃiilor din lumea reală. managerii acŃionează în calitate de „servere” de informaŃii pentru organizaŃie. consilierea şi sprijinul angajaŃilor. informaŃionale şi de decizie (sau decizionale). alocă resursele personalului care are nevoie de ele. − consumă foarte mult timp pentru construirea unei reŃele interpersonale formată din angajaŃii de la cât mai multe nivele. Managerii acŃionează ca lideri prin motivarea. Ei funcŃionează ca antreprenori prin iniŃierea diferitelor tipuri de activităŃi. Tuturor acestor roluri manageriale li se asociază sisteme informatice dedicate care întregesc sistemul informatic integrat al organizaŃiei. negociază conflictele şi mediază neînŃelegerile dintre diferite grupuri. managerii funcŃionează ca reprezentanŃi ai organizaŃiei în relaŃiile cu lumea exterioară şi îndeplinesc sarcini simbolice. − folosesc întreaga lor pricepere şi desfăşoară activităŃi de bază pentru a realiza ceea ce au stabilit în agenda personală şi pentru a-şi atinge propriile scopuri. 30 . Managerii acordă timp şi favoruri pe care se aşteaptă să le primească înapoi. ei descoperă nefuncŃionalităŃile care apar în organizaŃie.

problema de rezolvat. în timp ce la nivelul managementului strategic se iau decizii nestructurate. să evalueze şi să înŃeleagă. Multe dintre problemele întâlnite de lucrătorii cu date. În cadrul fiecărui nivel de management organizaŃional. Deciziile managementului de nivel mediu (tactic) asigură controlul managementului şi se referă. informaŃii şi cunoştinŃe necesită. a resurselor şi politicilor acestei organizaŃii pe termen lung. Procesul de luare a deciziilor cuprinde mai multe etape (Simon. Asocierea tipurilor de sisteme informatice cu tipurile de decizii dintr-o organizaŃie economică este prezentată. decizii ale managementului de nivel mediu. prin prelucrare după Laudon.1. Decizia este o hotărâre care se ia ca o consecinŃă a analizării unei probleme de rezolvat. În consecinŃă. decizii ale lucrătorilor cu date. precum şi cele privind modalităŃile de comunicare a cunoştinŃelor noi şi de distribuire a informaŃiilor în organizaŃie. Deciziile nestructurate sunt decizii aleatoare în care factorul de decizie trebuie să judece. direct şi imediat. Pentru luarea acestor decizii nu există proceduri specifice. Deciziile structurate sunt repetitive. precum şi criteriile de alocare a resurselor şi de finalizare a obiectivelor organizaŃiei economice. deciziile se clasifică în nestructurate şi structurate. decizii nestructurate. Decizia reprezintă selectarea unei direcŃii de acŃiune.Decizia este o soluŃie adoptată dintre mai multe variante posibile. de rutină şi se iau pe baza unor proceduri. alegerea şi implementarea. în fig. informaŃii şi cunoştinŃe şi decizii ale managementului operaŃional. Procesele de luare a deciziei pot fi clasificate în funcŃie de nivelul organizaŃional în decizii la nivel strategic. stabilirea (elaborarea) alternativelor. în principal. la cât de eficient şi eficace sunt utilizate resursele şi cât de bine lucrează unităŃile de exploatare. aceste decizii nu trebuie considerate de fiecare dată cu caracter de noutate. Procesul de decizie la nivel operaŃional stabileşte modalităŃile de realizare a activităŃilor specifice planificate de managementul mediu şi strategic. de asemenea. informaŃii şi cunoştinŃe se referă la evaluarea ideilor noi privind produsele şi serviciile. 1960): culegerea datelor. Se apreciază că la fiecare nivel de management organizaŃional se iau atât decizii structurate cât şi decizii nestructurate. Luarea deciziilor la nivel strategic presupune stabilirea obiectivelor organizaŃiei sportive. Se constată că la nivelul de exploatare se iau decizii puternic structurate. ceea ce semnifică faptul că numai o parte a problemei poate fi rezolvată pe baza unei proceduri aprobate. Culegerea datelor constă în identificarea şi înŃelegerea problemelor care trebuie soluŃionate în cadrul organizaŃiei economice. 31 . 2. Unele decizii sunt semistructurate. Decizia este o activitate conştientă de selecŃie a unei acŃiuni de urmat care odată executată are ca rezultat îndeplinirea unui obiectiv prestabilit. Deciziile de la nivelul lucrătorilor cu date. în raport cu mediul socio-economic.

este avut în vedere un ansamblu de caracteristici. La realizarea sistemelor informatice asociate proceselor de luare a deciziilor (şi nu numai). − să reflecte şi să conştientizeze limitele sistemelor informatice. 2. Dintre aceste caracteristici. fundamentat pe modele mai complexe. procesul de luare a deciziei poate să reprezinte un proces iterativ. În această fază factorul de decizie foloseşte un DSS mai mare care să poată prelucra o cantitate mai mare de date. − să fie sensibile la birocraŃia şi cerinŃele politicilor organizaŃionale. cele mai importante sunt: − să fie flexibile şi să furnizeze mai multe opŃiuni pentru gestionarea datelor şi evaluarea lor intermediară şi finală. În această etapă sunt foarte utile sistemele de asistare a deciziei (DSS) de mici dimensiuni care funcŃionează pe baza unor modele simple şi pot fi rapid dezvoltate. 32 . managerii pot folosi un sistem de raportare care să furnizeze rapoarte de rutină cu privire la evoluŃia soluŃiei problemei de rezolvat. − să se bazeze pe mai multe modele analitice şi intuitive pentru evaluarea datelor şi să dispună de capacitatea de a urmări mai multe alternative şi consecinŃe. Asocierea tipurilor de sisteme informatice cu tipurile de decizii Apoi sunt analizate diferitele alternative de rezolvare a problemei. − să fie capabile să suporte o mare varietate de stiluri. − să reflecte înŃelegerea grupurilor şi proceselor organizaŃionale de luare a deciziilor. Selectarea soluŃiei problemei de rezolvat reprezintă stabilirea variantei de lucru. informa Ń ii ş i cuno ş tin Ń e M anagement de nivel mediu M anagement strategic TPS Programarea activit ăŃ ilor OAS Dep ăş irea costurilor planificate M IS Preg ă tirea bugetului DSS Stabilirea activit ăŃ ilor Semi-structurate Programarea proiectelor Nestructurate KW S Proiectarea serviciului ESS Servicii noi Fig.1. Din acest punct de vedere. Pe timpul implementării soluŃiei desemnate.Nivelul organiza Ń ional M anagement opera Ń ional Tipuri de decizie Structurate Lucr ă tori cu date. calificări şi clasificări.

Fiecare organizaŃie economică are o cultură unică sau un set de valori. Sistemele informatice integrate ale organizaŃiei economice folosesc tehnologii hardware. în primul rând. modalităŃi de a rezolva problemele care au fost acceptate de majoritatea membrilor săi. programele importante şi resursele umane. poate fi reutilizat şi în viitor) din compunerea sistemului informatic dorit. în prezent. software. în concordanŃă cu specificaŃiile clientului (în cazul de faŃă. firmele de software oferă soluŃii informatice în funcŃie de ceea ce se doreşte din partea organizaŃiei economice pentru sistemul informatic integrat. − principalul grup de interese afectat de sistemul informatic . Hardware-ul este echipamentul fizic folosit pentru intrări. în diferite etape de realizare a proiectului de sistem informatic. din punctul de vedere al organizaŃiei economice. ceea ce s-a realizat valoros (şi. − tipul de activitate şi decizii pe care sistemul informatic trebuie să le asiste. presupune utilizarea unor metode eficiente de management ca proiecte. Realizarea sistemelor informatice performante. trebuie să cunoască că. Managementul organizaŃiei economice. prin reprezentanŃii săi. procedurile de operare standard. − cultura şi politica organizaŃiei economice. − structura organizaŃiei economice: ierarhia. − sentimentele şi atitudinile lucrătorilor din organizaŃia economice care vor utiliza sistemul informatic. care trebuie avute în vedere la proiectarea unui sistem informatic sunt: − mediul în care organizaŃia economică trebuie să funcŃioneze. calificarea existentă. − nivelul organizaŃiei economice la care se află sistemul informatic. PărŃi din cultura unei organizaŃii economice pot fi întotdeauna găsite în sistemul informaŃional/informatic al organizaŃiei.3. organizaŃia economică). prelucrare şi ieşiri într-un sistem informatic. − dimensiunea activităŃilor de asigurare şi înŃelegerea managementului la vârf. − istoria organizaŃiei economice: investiŃiile realizate în trecut în tehnica de calcul şi de comunicaŃii. deci. specializările. 33 . a reprezentanŃilor organizaŃiei economice care-şi impun punctul de vedere şi confirmă că proiectul de sistem informatic este pe drumul cel bun. − natura şi stilul de management. REALIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE Principalele elemente organizaŃionale. Majoritatea acestor metode au în vedere participarea. − tipul organizaŃiei economice. Această ofertă de soluŃii informatice are în vedere. de memorare şi pentru telecomunicaŃii.

Tehnologia pentru telecomunicaŃii cuprinde dispozitivele fizice şi software-ul legate de diferite componente hardware şi de transfer a datelor dintr-o locaŃie geografică în alta. pe baza soluŃiilor oferite de proiectarea în detaliu. se utilizează un model abstract de reprezentare care lasă libertatea de proiectare şi implementare. 34 . nu cum va face (cum va realiza rezultatele pe care trebuie să le ofere utilizatorului). 3) întocmirea specificaŃiilor software: prezintă ce trebuie să facă produsul software de aplicaŃie şi restricŃiile pe care trebuie să le asigure. ce model abstract va sta la baza realizării lui. ale sistemului informatic. în detaliu. − verificarea îndeplinirii cerinŃelor utilizatorului. a parametrilor generali de calitate şi de performanŃă etc. adică elaborarea arhitecturii sistemului informatic. la rândul lor. mai performant. care. proiectarea în detaliu: definirea soluŃiilor finale ale sistemului informatic. cuprinde analiza sistemului informatic existent. şi următoarele faze: 1) întocmirea specificaŃiilor de utilizator: definirea cerinŃelor utilizatorului (adică definirea obiectivelor. sub forma reŃelei Intranet) pentru a avea acces la resursa comună de date. proiectarea generală: definirea soluŃiilor cadru. cuprind faze şi activităŃi specifice. D. B. această etapă acoperă 40% din timpul alocat realizării proiectului.Software-ul reprezintă programele folosite în sistemul informatic. iar tehnologia de memorare cuprinde atât mediul fizic folosit (de tip magnetic sau optic). dacă există. 2. a rezultatelor pe care trebuie să le ofere sistemul informatic. conceptuale.). realizarea componentelor sistemului informatic: din arhitectura sistemului informatic. Există mai multe modele de realizare a sistemelor informatice bazate pe ciclul de viaŃă al acestora. Calculatoarele şi echipamentele de comunicaŃii sunt conectate în reŃeaua organizaŃională (în varianta cea mai eficientă. cât şi softul utilizat. realizarea sistemului informatic care cuprinde următoarele faze: 1. Ciclul de viaŃă sau durata de viaŃă a unui sistem informatic se defineşte ca fiind perioada de timp cuprinsă între momentul deciziei de realizare a unui sistem informatic şi momentul deciziei de înlocuire a acestuia cu unul nou. ce limitări va prezenta. toate având comune următoarele etape: A. a criteriilor de eficienŃă şi de asigurare a securităŃii datelor. În sfârşit. − verificarea fiabilităŃii în utilizare. 2) întocmirea specificaŃiilor sistemului informatic: prezentarea. reŃeaua de calculatoare şi de comunicaŃii este conectată prin intermediul unor echipamente de comunicaŃii prevăzute cu sisteme de protecŃie şi securitate la reŃeaua globală Internet. Ciclul de viaŃă al unui sistem informatic se compune din mai multe etape. C. analiza sistemului economic. se stabileşte ce trebuie să facă sistemul informatic. testarea componentelor: − verificarea modului de funcŃionare.

3.3. instalarea sistemului informatic la beneficiar: instalarea. modelul X. Iaşi. ca exemplu. care să îmbunătăŃească funcŃionalitatea sistemului informatic şi performanŃele acestuia. se prezintă. dezvoltarea şi modernizarea sistemului informatic: realizarea şi integrarea de noi componente. iar activităŃile în subactivităŃi. În realizarea sistemelor informatice ale organizaŃiei sportive. sunt aplicate unul sau mai multe modele bazate pe ciclul de viaŃă al sistemelor informatice8: modelul în cascadă. Analiza şi proiectarea sistemelor informaŃionale economice. exploatarea şi întreŃinerea curentă a sistemului informatic: utilizarea curentă şi întreŃinerea acestuia. Definire cerinŃe Analiză de sistem Proiectare sistem Implementare sistem Testare sistem Exploatare şi întreŃinere Fig. Acesta este un model de referinŃă (Royce) ce constă în descompunerea ciclului de viaŃă al sistemului informatic în faze secvenŃiale. integrarea componentelor în sistemul informatic şi testarea finală: reunirea componentelor în produsul final şi verificarea funcŃionării. E. modelul tridimensional. D. F. 35 8 . Modelul cascadă este prezentat în fig. modelul în V. testarea şi acceptarea sistemului informatic de către utilizatori. în ansamblul său. Dintre acestea. Editura Polirom. 1999. G. modelul incremental. 3.1. acestea în activităŃi.. modelul „fântână arteziană” etc.1. modelul spirală. Modelul cascadă al ciclului de viaŃă al unui sistem informatic Oprea. modelul evolutiv. modelul în cascadă.

Capacitatea unui astfel de proces nu este predictibilă deoarece procesul software este modificat. Aspectele cheie ale procesului software identifică un set de activităŃi care realizează anumite obiective ce apar ca importante pentru stabilirea capacităŃii procesului software. InstituŃionalizarea unui management efectiv al procesului pentru proiecte software în cadrul firmei permite acesteia să repete practicile verificate ca fiind viabile în realizarea proiectelor de sisteme informatice. urmărirea proiectului. Capacitatea procesului se referă la limitele în care ar trebui să se încadreze rezultatele. Aceasta înseamnă un proces standard şi documentat pentru dezvoltarea şi întreŃinerea software într-o firmă. repetabile şi durabile. Planurile de lucru. 3. Nivelele de maturitate reprezintă praguri evolutive bine definite ce urmăresc realizarea unui proces matur de creare a sistemelor informatice. Planificarea şi gestionarea unor proiecte software noi se fundamentează pe experienŃa acumulată în realizarea unor proiecte similare. De exemplu.Firmele de software performante folosesc în prezent mai multe modele de realizare a sistemelor informatice care se bazează pe experienŃa acumulată în mai multe decenii de activitate în acest domeniu. modelul de maturizare a capacităŃii de a produce software performant. Prin obiective sunt sintetizate practicile cheie ale firmei de software. („regulile jocului” sunt schimbate după începerea jocului). CMM (Capability Maturity Model) a fost dezvoltat de Institutul de Inginerie Software. măsurare şi disponibilitate pentru îmbunătăŃiri ulterioare.2). SEI (Software Engineering Institute) din SUA şi prezintă o structură pe cinci nivele: iniŃial. repetabil. de regulă. imprevizibile. instruire asigurată a personalului. Caracteristicile comune ale procesului software arată dacă implementarea şi instituŃionalizarea au devenit efective. planificarea proiectului. managementul configuraŃiei software. asigurarea calităŃii software. definit. Nivelul 2 – repetabil este caracterizat de controlul evoluŃiei proiectului şi cuprinde managementul cerinŃelor. precum şi procedurile necesare pentru implementarea acestor politici organizaŃionale. bugetele necesare. Practicile-cheie descriu infrastructura şi activităŃile care realizează implementarea efectivă a aspectelor-cheie ale procesului software. 36 . gestionat şi optimizat (fig. Un proces software gestionat efectiv înseamnă executare. Nivelul 1 – iniŃial se referă la procesele ad-hoc de realizare a sistemelor informatice de către persoane care le abordează individual sub toate aspectele (aceste persoane sunt considerate „eroi”). Nivelul 3 – definit presupune ca procesul software definit şi instituŃionalizat să asigure controlul calităŃii produsului. pe măsură ce lucrul la proiect înaintează. Nivelul de performanŃă depinde de capacitatea persoanei de a realiza astfel de sisteme şi variază de la o persoană la alta în funcŃie de gradul de competenŃă atins şi de interesul manifestat. funcŃionalitatea şi calitatea produsului software sunt. atât pe partea de inginerie software cât şi pe partea de management. managementul subcontractelor. La nivelul 2 – repetabil sunt stabilite politicile pentru gestionarea unui proiect software. documentare. în mod constant.

În toate activităŃile importante ale proceselor software se realizează măsurarea productivităŃii şi a calităŃii software. firma de software îşi poate permite să evalueze tendinŃele în calitatea produselor şi proceselor sale. Nivelul 3 este referit ca o focalizare pe procesele organizaŃiei. Nivelul 4 – gestionat presupune planificarea calităŃii produsului şi controlul evoluŃiei procesului software măsurat.2. ca procese separate. Nivelul 5 – optimizat înseamnă că întreaga firmă este focalizată pe îmbunătăŃirea continuă a capacităŃii procesului software. se întreprind imediat acŃiuni corective. atât pentru produsele. 3. doar câteva firme de software au atins nivelurile superioare ale CMM. astfel încât să se prevină apariŃia defectelor. cu definirea acestor procese. prin existenŃa unui program de instruire continuă a personalului firmei. 37 . prin managementul software integrat. în lume. Este creată o bază de date organizaŃională ce este folosită pentru colectarea şi analiza datelor produselor şi proceselor software. Ca urmare. Se apreciază că. sunt integrate într-un întreg coerent. prin coordonarea între echipele de lucru etc. Firma dispune de mijloacele de identificare a punctelor tari şi a celor slabe ale proceselor.Nivel 5 OPTIMIZAT Nivel 4 GESTIONAT Nivel 3 DEFINIT Nivel 2 REPETABIL Nivel 1 INIłIAL Fig. în prezent. este stabilit un set de scopuri cantitativ-calitative. prin ingineria produselor software. cât şi pentru procesele software. Când limitele stabilite nu sunt respectate. Analiza cost-beneficiu la introducerea noilor tehnologii IT&C se face pe baza datelor disponibile privind eficacitatea proceselor software. ca parte a unui program de măsurători organizaŃionale. La acest nivel. Structura CMM Aceste două părŃi. La acest nivel întregul proces software este predictibil deoarece procesul este măsurat şi funcŃionează în cadrul unor limite măsurabile.

În afara modalităŃii de abordare pe întregul ciclu de viaŃă (entire life cycle) al sistemelor informatice (modalitate specifică modelelor prezentate mai sus). transformarea costurilor fixe ale sistemelor informatice proprii.a. de cele mai multe ori. inclusiv asupra prelucrării datelor confidenŃiale. pentru a oferi. flexibilitate şi adaptabilitate mare la schimbările mediului socioeconomic şi sportiv. realizarea de către utilizatorul final. cât şi dezavantaje (dependenŃa de o firmă din exterior.). Această firmă de outsourcing va contracta. 38 . managementul proiectelor. care nu au o încărcare maximă în costuri variabile date de plata serviciilor asigurate. forŃarea introducerii în organizaŃia economică a unor instrumente informatice neadecvate acesteia dar specifice orientărilor tehnologice ale firmei de outsourcing etc. „la cheie”.). Ca urmare a faptului că apelarea de către organizaŃia economică la outsourcing poate oferi atât avantaje (economii de resurse. Această modalitate de abordare prin prototip este adecvată sistemelor informatice de dimensiuni mici. Prin această externalizare informatică (outsourcing) se contractează societatea specializată din afara organizaŃiei economice care va executa sistemul informatic dorit. contabilitate. la rândul ei.). Prototipul reprezintă construcŃia unui sistem informatic rapid (demonstrator tehnologic) şi cu eforturi minime de cheltuieli de resurse ce este destinat evaluării şi testării soluŃiilor adoptate pentru satisfacerea cerinŃelor utilizatorilor. soluŃia informatică pe care organizaŃia economică o doreşte. întocmirii rapoartelor etc. calitate ridicată a serviciilor. se dovedeşte mai economic şi cu calitate ridicată a serviciilor obŃinute ca organizaŃia să angajeze o societate specializată din exteriorul ei. alŃi furnizori de produse şi servicii informatice. salarii. Outsourcing-ul se utilizează când organizaŃia economică nu poate aloca resurse interne importante pentru a realiza un sistem informatic cu personalul său (mai mult sau mai puŃin specializat în informatică). outsourcing-ul. poştă electronică etc. Realizarea sistemului informatic de către utilizatorul final este o modalitate practică ce presupune folosirea unor instrumente informatice destinate accesării datelor. este de datoria managerilor să evalueze cu mare rigurozitate locul şi rolul sistemelor informatice în cadrul organizaŃiei economice şi apoi să decidă asupra variantei de apelare la serviciile de outsourcing. reducerea cheltuielilor de capital pentru achiziŃionarea unei infrastructuri informatice proprii ş. managerii trebuie să cunoască şi celelalte modalităŃi de abordare a realizării şi implementării sistemelor informatice organizaŃionale şi dedicate activităŃilor specifice: prototipul. Suitele (pachetele) comerciale de aplicaŃii informatice constau din mai multe programe de calculator cu utilizări general valabile ce se găsesc pe piaŃă (birotică. suite (pachete) comerciale de aplicaŃii informatice. pierderea controlului asupra sistemului informatic. va dezvolta aplicaŃii informatice specifice managementului organizaŃional şi va executa inclusiv consultanŃă adresată la cerere managerilor. Pentru acest scop. realizării graficelor.

3. accentuează modelele matematice şi normative ca şi tehnologiile fizice în realizarea sistemelor informatice organizaŃionale. prin discipline ca informatica. soluŃiile obŃinute nu pot fi numai tehnice sau numai comportamentale. deoarece o mare parte din problemele referitoare la sistemele informatice de management.4 sunt arătate principalele discipline care contribuie la realizarea şi funcŃionarea sistemelor informatice de management. abordările sistemelor informatice de management se pot diviza în abordări tehnice şi abordări comportamentale Sistemele informatice de management sunt sisteme socio-tehnice deoarece deşi sunt compuse din maşini. nu pot fi exprimate cu modelele normative din abordarea tehnică. cum sunt: utilizarea sistemului. Abordările comportamentale sunt necesare. Este de menŃionat faptul că abordările comportamentală nu ignoră tehnologia. În figura 2. implementarea sau proiectarea creativă. dispozitive şi tehnologie hard necesită investiŃii sociale. organizaŃionale şi intelectuale pentru a funcŃiona. tehnologia. dar în general nu se caută o soluŃie tehnică.1. În raporturile sale cu organizaŃia. Abordări ale disciplinelor În general. managementul general sau cercetările operaŃionale. se menŃionează sociologia. Abordările tehnice. 3. psihologia şi ştiinŃele politice.3. De regulă. ABORDĂRI TEHNICE MANAGEMENT INFORMATICĂ TEHNOLOGIE PSIHOLOGIE SOCIOLOGIE ŞTIINłE POLITICE ABORDĂRI COMPORTAMENTALE Fig. în 39 . Dintre disciplinele care joacă un rol în abordările comportamentale. Abordări contemporane ale sistemelor informatice organizaŃionale Diferitele perspective asupra sistemelor informatice de management pun în evidenŃă faptul că acestea reprezintă un domeniu multidisciplinar. Din experienŃă s-a constatat că o singură perspectivă (tehnică sau comportamentală) nu este suficientă pentru a înŃelege sistemele informatice organizaŃionale. Abordarea socio-tehnică contribuie la evitarea abordării pur tehnologice a sistemelor informatice organizaŃionale.

pe de altă parte. şi cu organizaŃia economică. reŃele de calculatoare şi de comunicaŃii. cea mai răspândită şi folosită reŃea din lume este Internetul (reŃeaua de reŃele). organizaŃiile şi angajaŃii lor trebuie schimbaŃi prin pregătire. pe de o parte. şi softul. tehnologia se apreciază doar în condiŃiile în care ea satisface cerinŃele salariaŃilor organizaŃiei. Puterea de calcul se dublează la fiecare 18 luni (legea lui Moore). 40 .4 se prezintă acest proces de adaptare reciprocă întrun sistem socio-tehnic unitar.000 ori de la inventarea lor în urmă cu peste 30 de ani. Această relaŃie devine critică în cazul planificării pe durate mai mari. hardul. bazele de date şi telecomunicaŃiile. RevoluŃia din tehnologiile informaŃiei şi ale comunicaŃiilor (IT&C) a permis dezvoltarea unor puternice reŃele distribuite de calculatoare şi de comunicaŃii pe care organizaŃia le poate folosi pentru a accesa depozitele de date din întreaga lume şi pentru a-şi coordona interesele în timp şi oriunde în lume. deoarece ceea ce se doreşte să se realizeze peste cinci ani depinde adesea de ceea ce poate să execute sistemul acum. regulile şi procedurile organizaŃionale. ale beneficiarilor sau clienŃilor săi şi ale organizaŃiei în ansamblul său.4 Abordarea socio-tehnică a sistemelor informatice Există o interdependenŃă crescândă între strategia. care să asigure implementarea noilor tehnologii.general. în particular. TEHNOLOGIA ORGANIZAłIA VARIANTE VARIANTE VARIANTA FINALĂ A PROIECTĂRII TEHNICE VARIANTA FINALĂ A PROIECTĂRII ORGANIZAłIONALE Fig. Unele din motivele pentru care sistemele informatice joacă un rol din ce în ce mai mare în cadrul organizaŃiilor şi afectează din ce în ce mai mulŃi oameni sunt creşterea puterii de calcul şi micşorarea costurilor tehnologiilor de realizare a sistemelor de calcul – calculatoare independente. Aşa cum s-a mai arătat. La rândul lor. În figura 3. învăŃare şi modificări organizaŃionale planificate. iar performanŃele microprocesoarelor s-au îmbunătăŃit de 15. 3.

înregistrări. baze de date şi depozite de date. Organizarea datelor în baze de date. Există situaŃii când viteza de luare a deciziei devine vitală pentru organizaŃia economică. percepute de sistem prin semantica lor (semnificaŃia lor reală) şi prin legăturile dintre aceste caracteristici (fig. fişiere. Definirea conceptului de bază de date 41 . Managementul datelor este o parte foarte importantă a sistemului informatic organizaŃional economic deoarece influenŃează viteza cu care pot fi obŃinute datele şi deci poate fi luată decizia.1). Reprezentare Fig. care trebuie să fie aranjate (organizate) şi întreŃinute astfel încât utilizatorii să obŃină cu uşurinŃă informaŃiile de care au nevoie. TEORIA BAZELOR DE DATE ŞI A SISTEMELOR DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE 4. 4. care reprezintă. corect şi coerent. DOMENIUL CONCEPTUAL PercepŃie. 4. universul real al organizaŃiei economice (compartimentului specializat al acesteia) prin caracteristicile relevante (reprezentative) ale elementelor sale. Sisteme de gestiune a bazelor de date.4. Sistemul bază de date se defineşte ca fiind ansamblul de colecŃii organizate de date.1. Reprezentare DOMENIUL SEMANTIC ********** CARACTERISTICI COLECłII DE DATE UNIVERS REAL BAZA DE DATE SGB D PercepŃie. Aceste informaŃii sunt memorate sub formă de date în fişiere. corecte (exacte) şi la timp. împreună cu descrierea datelor şi a relaŃiilor dintre ele.1. complet. Un sistem de calcul din compunerea sistemului informatic are organizate datele într-o ierarhie care începe cu biŃi şi octeŃi (bytes) şi continuă cu câmpuri. Un sistem informatic eficace oferă utilizatorilor informaŃii relevante.

Atributul care identifică în mod unic o entitate se numeşte atribut cheie. ECONOMIST). Datele elementare se mai numesc şi scalari.000. ele fiind interdependente. Entitatea reprezintă un obiect concret sau abstract dat prin proprietăŃile sale. şiruri de caractere etc. ci pot caracteriza o clasă de entităŃi care poartă numele de entitate de grup. MARIA). spunem că entităŃile din cadrul unei entităŃi grup sunt de acelaşi tip sau pe scurt avem „tip de entitate”. VÂRSTĂ. atribut. SEX. FEMININ). o acŃiune din realitatea organizaŃiei economice. iar „albastră” este valoarea. alfanumerice. descrierea datelor constă în descrierea structurii de date a sistemului bază de date şi în descrierea regulilor care asigură coerenŃa datelor. SALARIU pot fi asociate mai multor PERSOANE. 42 . iar atributelor li se asociază o mulŃime de valori. De aici rezultă faptul că atributele nu caracterizează doar o entitate. (VÂRSTĂ. Exemplul 1 – „maşina X are culoare albastră” unde „culoare” este atributul. dacă la fiecare moment de timp se aplică asupra lor un predicat.1. PROFESIE. VALOARE). (PROFESIE. Un alt concept utilizat este acela de dată. De obicei un atribut are valori elementare. Proprietatea unui obiect este exprimată printr-o pereche (ATRIBUT.000). Datele se pot clasifica în: • elementare. în raport cu universul real al organizaŃiei economice reprezentat.ColecŃia de date. (SALARIU. adică data este indivizibilă în raport cu informaŃia pe care o reprezintă. Concepte folosite în organizarea datelor Conceptele uzuale sunt: entitate. el fiind caracterizat de natura valorilor pe care le poate lua. De fapt atributele NUME. se defineşte ca fiind mulŃimea de valori (date) pe care le iau caracteristicile reprezentative ale unui element din universul real al organizaŃiei economice. Data reprezintă un model de reprezentare a informaŃiei accesibil unui anumit procesor. dar există şi cazuri în care avem de-a face cu atribute compuse care se formează prin concatenarea mai multor atribute elementare. ca de exemplu: numerice. (SEX. ALBASTRĂ). Într-un sistem bază de date. Deoarece toate elementele unei entităŃi grup au drept caracteristică aceeaşi mulŃime de atribute. Exemplul 2 – o persoană A poate fi reprezentată prin mulŃimea de perechi: (NUME. (CULOARE. Atributul se mai numeşte câmp sau caracteristică. Caracteristicile care nu produc o determinare (identificare) unică se numesc atribute non-cheie. O entitate poate avea mai multe atribute.1. 4. 2. 20). împreună cu domeniile de definiŃii reale ale acestor caracteristici. valoare. Principalele probleme pe care le ridică teoria bazelor de date vor fi lămurite în subcapitolele ce urmează.

Dacă o relaŃie binară R. RelaŃia R definită pe mulŃimea A este reflexivă dacă pentru oricare x ∈A. atunci relaŃia R este o relaŃie de ordine. tranzitivă. Dacă pentru (∀) x. Se numeşte relaŃie binară pe A o submulŃime R a produsului cartezian A x A care îndeplineşte o proprietate (legătură). • a doua legătură se defineşte pentru entităŃile de acelaşi tip sau de tipuri diferite. R = {(x. avem xRx. y. unei date îi corespunde o zonă de memorie de o anumită mărime care este situată la o adresă absolută. Exemplu: ECONOMIST – identificator PROFESIA – atribut PROFESOR – valoare Din punct de vedere fizic. 4. asimetrică. simetrică şi tranzitivă. 3. Fie A o colecŃie de date. y. RelaŃii între date Între datele care aparŃin unor tupluri de entităŃi pot exista două categorii de legături: • primă legătură se defineşte prin apartenenŃa datelor la entitate. 1. z ∈A cu proprietatea că x R y şi y R z atunci rezultă că x R z. Exemplu: x = x pentru ∀ x∈A. RelaŃia binară. Fie A o colecŃie oarecare de date nevidă. y) ∈A xA/x.• compuse. Fie A mulŃimea salariaŃilor unei societăŃi comerciale. O relaŃie binară R definită pe A se numeşte relaŃie de echivalenŃă şi este reflexivă. DefiniŃie.y ∈A şi „x are aceeaşi profesie cu y”}. Fie A o colecŃie de date. RelaŃia R definită pe mulŃimea A este simetrică dacă (∀) x. y) cu proprietatea că elementelor x li se asociază elementele y prin relaŃia „are aceeaşi profesie cu”.3. Exemplu: Dacă A este mulŃimea judeŃelor din România. DefiniŃie. atunci relaŃia R este o relaŃie de preordine. 43 . Spunem că relaŃia „are aceeaşi profesie cu” asociază fiecărui salariat din mulŃimea A pe toŃi cei care au aceeaşi profesie. Fie A o mulŃime de date. y ∈A şi x R y implică y R x. atribut şi valoare. RelaŃia R definită pe A este tranzitivă dacă (∀) x. DefiniŃie. cu proprietatea că x R y sau y R x spunem că relaŃia dintre elementele colecŃiei este de ordine totală. 2. Se pune în evidenŃă o mulŃime de perechi ordonate (x. cu condiŃia să facă parte tot din A. dacă judeŃul x este vecin cu judeŃul y. Dacă o relaŃie binară R. definită pe A este reflexivă şi tranzitivă. implică şi reciproca că judeŃul y este vecin cu judeŃul x. Din punct de vedere logic. ∈A. DefiniŃie. formate din mai multe date elementare. definită pe A este reflexivă. o dată se defineşte prin identificator.

identificăm: • structuri statice. care aranjează elementele unei structuri după anumite criterii. Structura poate avea acces: • secvenŃial. în care componentele sunt de acelaşi tip. atunci este numită recursivă. • direct. Alte operaŃii mai pot fi: copierea. Clasificarea structurilor de date După tipul componentelor. • ventilarea. dacă o componentă poate fi selectată fără a Ńine seama de celelalte. Structuri de date Structura de date este definită ca o colecŃie de date între care s-au stabilit o sumă de relaŃii care duc la un mecanism de selecŃie şi identificare a componentelor. prin care se are acces la componentele structurii. • consultarea. în care componentele aparŃin unor tipuri diferite. MulŃimea de date care este asociată structurii poate fi alcătuită din datele unui tip sau ale mai multor tipuri de entităŃi. interclasarea etc. Definim un tip de structură de date ca fiind o mulŃime ordonată de date între care s-au stabilit anumite relaŃii şi pentru care realizarea operaŃiilor se face cu un grup de operatori de bază care au o anumită semantică. structurile de date se clasifică în: • omogene. Componentele structurii se pot identifica prin nume sau prin poziŃia pe care o ocupă în structură în raport cu ordinea specificată. • actualizarea. care pe tot parcursul existenŃei lor au acelaşi număr de componente şi în aceeaşi ordine (adică au cardinalitate finită). • sortarea. Dacă structura se poate descompune în structuri de acelaşi tip. care înseamnă memorarea datelor în formă iniŃială pe suportul de memorare. care oferă posibilitatea divizării unei structuri în două sau mai multe componente care sunt tot structuri.4. 4. • fuzionarea este formarea unei structuri noi din două sau mai multe structuri. Asupra unei structuri de date se pot efectua anumite operaŃii: • crearea. 44 . la rândul lor. dacă pentru localizarea unei componente se parcurg toate celelalte dinaintea ei. care presupune schimbarea stării structurii prin adăugare. • structuri dinamice. care permit modificarea valorilor şi/sau structurii prin aplicarea operaŃiilor şi au cardinalitate infinită. modificare sau ştergere de elemente.1. • eterogene.2. structuri de date. După modul în care se modifică valorile.4. Structurile de date care au aceeaşi organizare şi sunt supuse aceloraşi operaŃii formează un anumit tip de structuri de date. Componentele unei structuri de date pot fi date elementare sau pot fi. întrucât au un număr nelimitat de componente.

atunci spunem că avem structură liniară cu elemente structurate reŃea. respectiv simplă şi inelară. de reprezentare ordonată a datelor. sunt prezentate grafic două tipuri de structuri lineare. de reprezentare efectivă pe suporŃi informaŃionali. spunem că structura definită este liniară. În figura 4. c. structura liniară este inelară sau circulară. Tipuri de structuri de date Principalele tipuri de structuri de date sunt: a. structură reŃea. structură liniară. • ultimul element nu are succesori. cât şi pentru structură. PERSOANA. structură orientată obiect. • structura logică se referă la modul de implementare. p) format din ultimul element notat cu u şi primul element notat cu p. 4. Clasificarea în structuri fizice şi dinamice se referă în principal la structurile fizice de date. • relaŃiile stabilite între date sunt de tipul unu la unu. Există însă şi structuri logice care nu pot fi implementate static. b. • dacă componentele unei structuri liniare sunt la rândul lor structuri arborescente spunem că avem structură liniară cu elemente structurate arborescent. f.2. b. În organizarea datelor trebuie definită atât structura logică. întrucât cele două nivele se condiŃionează reciproc.După nivelul de structurare al datelor. structură punctuală. O structură logică poate fi implementată atât ca structură statică.1. la operatorii de tratare a datelor. • dacă componentele unei structuri liniare sunt structuri reŃea. structură relaŃională. Structura punctuală este reprezentată de o entitate de grup izolată. alocarea memoriei pentru structura statică este o alocare statică atât pentru componente. Din acest punct de vedere. Structura liniară. cât şi cea fizică. cât şi ca structură dinamică. deosebim: • structura fizică este acea structură care se referă la modul de implementare. • primul element nu are predecesori. d. e. a. Dacă între elementele unui colecŃii de date există o relaŃie de ordine totală. 45 . structură arborescentă. • dacă există un cuplu în relaŃie (u. de exemplu.3.

Un arbore ordonat de gradul doi se numeşte arbore binar. • orice nod neterminal are un număr finit de succesori imediaŃi. Dacă între elementele unei colecŃii de date există o relaŃie de ordine. k ≠ n.2. se numeşte drum de lungime n-1 de la nodul ai1 la ain. Ea are următoarele proprietăŃi: • există un element unic. aik+1 este un succesor imediat al lui aik.Figura 4. Figura 4.. O succesiune de noduri (ai1. Un exemplu de arbore binar este prezentat în figura 4. spunem că structura acestei colecŃii de date este o structură arborescentă. Structura arborescentă (ierarhică sau descendentă).. în care pentru (∀) aik. ain). Arbore binar Un arbore care are ordinul superior lui doi se numeşte arbore multicăi acesta fiind prezentat grafic în figura 4. • orice nod diferit de rădăcină are un predecesor imediat unic. Figura 4.4.3. Drumul de lungime maximă constituie înălŃimea arborelui.3. Exemple de structuri c. numit rădăcina arborelui. Arbore multicăi 46 . • relaŃiile stabilite între noduri sunt de tipul unu la mulŃi. ai2 ..4.

Structura reŃea. • între elementele reŃelei se stabilesc relaŃii de tipul m la n. f. • cardinalul mulŃimii elementelor (nodurilor) iniŃiale Card (M(D))≥1. ReŃea simplă cu o intrare şi o ieşire Figura 4.Un arbore este echilibrat dacă diferenŃa dintre drumurile de la rădăcină la orice nod terminal este cel mult unu. În caz contrar reŃeaua este complexă. apare reŃeaua în cicluri. Structură orientată obiect are ca element principal obiectul. ReŃea complexă e. • cardinalul mulŃimii nodurilor finale Card (m(d))≥1. O reŃea este simplă.5. fără o legătură aparentă între ele. Într-un ciclu nodul iniŃial = nodul final. b) ∈ R⇒ (b. în acest fel.5 dacă pentru orice cuplu (a. d.6. componentele unei tabele fiind adesea în una din cele cinci forme normale. Această structură este formată din mai multe tabele (relaŃii sau tablouri) de date elementare. COD-STUD NUME-PREN FACULTATEA AN GRUPA O formă normală este starea în care se află structura tabelului în funcŃie de diferite cerinŃe impuse. 47 . OperaŃiile pe aceste structuri sunt realizate cu operatori relaŃionali ai algebrei relaŃionale sau ai calculului relaŃional. Figura 4. Dacă între elementele unei colecŃii de date există o relaŃie de preordine. a)∉R. atunci spunem că structura este de tip reŃea şi are ca proprietăŃi: • reŃeaua este un graf în care între două noduri există legături bidirecŃionale.6. Într-o reŃea simplă nu există cicluri. iar tipurile de forme normale vor fi detaliate într-un subcapitol ulterior elucidat. vezi figura 4. prezentată în figura 4. • un nod are mai mulŃi predecesori şi el însuşi poate fi predecesor pentru propriul său predecesor şi. Structura relaŃională.

De exemplu.2. RelaŃia între înregistrări pune în evidenŃă două tipuri de legături: − legături orizontale.4.7. Legăturile dintre obiecte sau entităŃi se numesc asociere şi pot fi: − unu la unu (1 → 1). în figura 4. a. • Stabilirea relaŃiilor între obiecte.7. b. 48 . RelaŃiile între înregistrările aparŃinând unui singur obiect independent sau la două sau mai multe obiecte independente se concretizează într-o legătură dintr-o realizare a înregistrării părinte şi una sau mai multe realizări ale înregistrării copil. care poartă numele de reguli de integritate. Descrierea structurii modelului presupune: • Definirea obiectelor (entităŃilor) şi a caracteristicilor asociate. care permit localizarea înregistrării părinte. Se evidenŃiază ca elemente: câmpul – ca fiind cel mai mic element al structurii. Modele de date Definirea unui model de date presupune identificarea următoarelor elemente: • structura modelului. Legături între obiecte − mulŃi la mulŃi (m → n). iar un client poate achiziŃiona mai multe produse. un produs este achiziŃionat de mai mulŃi clienŃi..7. − legături verticale. grupul simplu sau compus – care este un set format din mai multe câmpuri şi/sau grupuri şi înregistrarea – care este un ansamblu de câmpuri sau grupuri. • restricŃiile pentru menŃinerea corectitudinii datelor. care permit localizarea claselor de echivalenŃă (liste înlănŃuite).8. Figura 4. • operatorii care acŃionează asupra structurilor de date. care constituie şi elementul generic al structurii. − unu la mulŃi (1 → n) figura 4. figura 4.

Ea are un tip de înregistrare definit ca rădăcină. Legătura de la un nod superior la unul inferior este de tipul 1→m.9. Modelul ierarhic Modelul ierarhic are ca structură de bază tipuri de înregistrări care grupează toate atributele unei entităŃi. ca tip de structură. memorare. modificare. 49 . legate sub formă de arbore. Acest model introduce. iar legătura de la un nod inferior la unul superior este de tipul 1→1. joncŃiune etc. sunt asociate tipuri de modele pentru fiecare tip de bază de date. • operatori de citire pentru tipul ierarhie.8. vezi figura 4. ierarhia. Corespunzător.Figura 4.1. modelul oferă operatori separaŃi şi anume: • operatori de citire pentru tipul de înregistrare. şi mai multe tipuri de înregistrări subordonate. Pentru a asigura menŃinerea corectitudinii datelor se folosesc reguli de integritate. Legătură „mulŃi la mulŃi” Operatorii utilizaŃi sunt: citire. Model ierarhic (structura) Nodul din arbore care nu este rădăcină sau nod final. Figura 4.2. • operatori de memorare pentru ierarhie. • operatori de memorare pentru tipuri de înregistrări. Datorită existenŃei celor două structuri. Astfel există următoarele tipuri de modele: 4.9. are un singur nod superior şi unul sau mai multe noduri inferioare.

împreună cu descrierea datelor şi a relaŃiilor dintre ele. Structurile în acest model pot fi: • tipul de înregistrări.3. Modelul reŃea Datele au aceeaşi reprezentare ca la modelul ierarhic. în funcŃie de clasa de utilizatori şi anume: 50 . la prezentarea primului raport CODASYL..2.)). apoi relaŃionale şi orientate obiect. caracterizându-se printr-o singură structură de date şi anume relaŃia sau tabelul. Un astfel de model poate fi privit ca o mulŃime de tabele obŃinute prin metoda normalizării. Normalizarea porneşte de la o mulŃime de atribute sau câmpuri de date şi de la o mulŃime de dependenŃe funcŃionale dintre atribute. Aceasta conduce la obŃinerea unei scheme conceptuale a modelului relaŃional într-o formă normalizată în care se vor elimina anomaliile de actualizare.2... Actualizările. Ideea de bază în organizarea datelor se baza pe existenŃa unui fişier de descriere globală a datelor prin care se realiza independenŃa programelor faŃă de date şi a datelor faŃă de programe. care asigură legăturile între tipurile de înregistrare. apar ca anomalii următoarele: − la înserare nu se pot introduce noi realizări pentru o înregistrare subordonată. 4. Prin intermediul acestui fişier se realiza accesul utilizatorilor.3. (B = (K1. în cazul actualizării.2. Conceptul de bază de date Conceptul de bază de date a apărut în anul 1969. 4. se pot opera în tipurile de înregistrări logice şi în legături. modificarea. − la ştergere. Modelul relaŃional Acest model are la bază teoria matematică a relaŃiilor. • tipul de set. care asigură atributele unei entităŃi. dacă se şterge o realizare rădăcină a unei înregistrări. Componentele bazei de date pot fi structurate pe trei nivele. atunci se şterg automat toate înregistrările subordonate. K2. Ulterior acest concept a fost preluat şi dezvoltat pentru bazele de date reŃea. 4. Modelul distribuit are la bază modelele prezentate anterior. Acest fişier de date conŃinea colecŃiile de date şi legăturile dintre ele.La acest model. cu deosebirea că fiecare inferior poate avea mai mulŃi superiori. dacă nu sunt cunoscuŃi superiorii. respectiv: adăugarea. ştergerea. O bază de date poate fi definită ca una sau mai multe colecŃii de date (K1) aflate în interdependenŃă. dar apar unele particularităŃi legate de distribuirea geografică a datelor.

care este folosit atât pentru denumirea structurii de date a unui sistem bază de date. O bază de date poate să fie exploatată. interfeŃe specializate cu limbajele de programare clasice etc. conceptul de bază de date denumeşte atât colecŃia organizată. Dacă conceptul de bază de date denumeşte atât colecŃiile de date cât şi structura de date folosită pentru reprezentarea acesteia. nivelul fizic care este dat de viziunea inginerului de sistem care realizează structura fizică corespunzătoare descrierii datelor pe suportul fizic. s-au realizat mai multe modele abstracte de reprezentare a datelor. • să se realizeze o redundanŃă (cardinalitatea informaŃiilor colecŃiilor de date) minimă şi controlată a datelor memorate. 51 . BD sau DB (DataBase). limbaje de manipulare autonome (procedurale şi neprocedurale). prelucrării. care realizează aplicaŃiile pentru manipularea datelor şi structura logică sau subschema corespunzătoare descrierii datelor aplicaŃiei. listată.. cît şi structura de date folosită pentru reprezentarea acesteia în sistemul bază de date. Accesarea bazei de date se realizează prin aplicaŃii generale. relaŃional. SGBD. Din cele prezentate anterior se poate sintetiza că: structura de date a unui sistem bază de date este determinată de modelul abstract de reprezentare a datelor folosit. local sau la distanŃă. nivelul conceptual sau global care este dat de viziunea administratorului bazei de date. Sistemul bază de date are rolul de organizare şi stocare a unor volume mari de date. • accesul la datele stocate în baza de date să fie rapid şi eficace.1. 3. ca structură generală. reŃea. cât şi pentru denumirea modelului abstract de reprezentare a datelor care o determină. În funcŃie de tipul stabilit pentru legăturile dintre datele din colecŃiile de date (ierarhic. Mai mult chiar. orientat pe obiecte). dar fiecăruia îi corespunde o singură structură de date a sistemului bază de date. programe de aplicaŃie şi utilitare. O bază de date trebuie să satisfacă următoarele condiŃii: • structura bazei de date trebuie să asigure informaŃiile necesare şi suficiente pentru îndeplinirea cerinŃelor de informare şi decizie. Rezultatele interogărilor utilizatorilor se prezintă sub formă vizuală. local sau de la distanŃă. numit bază de date. în regim de prelucrare pe loturi (batch) şi în regim conversaŃional. Sistemul de gestiune a bazei de date. folosind sistemele de calcul. din: colecŃii de date. SGBD sau DBMS (Data-Base Management System) reprezintă un ansamblu complex de programe care asigură interfaŃa dintre baza de date şi utilizator. Pornind de la funcŃia sa. distribuirii şi utilizării multiple. de regulă. programele utilitare şi programele de aplicaŃie. un sistem bază de date este format. Administratorul bazei de date realizează structura conceptuală sau schema corespunzătoare descrierii bazei de date şi administrează componentele bazei de date pentru manipularea colecŃiilor de date. programe de aplicaŃie. baza de date. Din acest motiv s-a generalizat utilizarea conceptului de bază de date. precum şi utilizatori. nivelul logic care este dat de viziunea programatorului de aplicaŃie. 2. prin utilizarea calculatoarelor singulare sau a reŃelelor de calculatoare. în vederea gestionării. • să asigure o independenŃă sporită a datelor faŃă de programe şi invers. prin memorare pe diverşi suporŃi tehnic de date.

• definirea câmpurilor ce vor fi folosite drept chei de căutare. c) limbajul de descriere a stocării datelor (DSDL. • specificarea ordinii logice a câmpurilor de date. • asigurarea coerenŃei şi integrităŃii datelor împotriva ştergerilor accidentale sau intenŃionate. în principal. SGBD. descrierea datelor (definirea structurii bazei de date prin intermediul limbajului de definire a datelor). 3. • definirea legăturilor între tipurile de înregistrări. FuncŃiile generale ale unui SGBD sunt: 1. Data Manipulation Language). în principal) a propus o arhitectură proprie a unui SGBD. 4. utilizatori.atunci structura generală a sistemului bază de date este baza de date. utilizarea bazei de date (de către toate categoriile de utilizatori). programe de utilizare. • asigurarea nivelului de performanŃă globală (volum mare de date complexe gestionate cu un timp de răspuns acceptabil la adresarea cererilor de interogare din partea utilizatorilor multipli). prelucrarea şi regăsirea datelor cu ajutorul limbajului de manipulare a datelor). • asigurarea securităŃii şi protecŃiei datelor împotriva accesului neautorizat (inclusiv prin criptarea datelor). b) limbajul de manipulare a datelor (DML. 52 . • asigurarea partajării datelor (accesul concurent al utilizatorilor la baza de date). actualizarea. 4. Aşa cum s-a precizat deja. Arhitectura unui sistem bază de date este prezentată în fig. În conformitate cu specificaŃiile utilizatorilor finali (end-users). SGBD. programatorii de aplicaŃie. Obiectivele unui SGBD sunt. având la dispoziŃie utilitare (programe specializate de proiectare) şi prin colaborarea cu administratorul bazei de date (acesta lucrează nemijlocit cu schema bazei de date). • asigurarea tuturor facilităŃilor posibile de exploatare a datelor. în principal: • definirea tuturor tipurilor de înregistrări şi de câmpuri de date. Data Definition Language). precum şi asocierea corespondenŃei acestora cu nivelul conceptual. manipularea datelor (încărcarea.10. administrarea bazei de date. utilitare şi programele de aplicaŃie este sistemul de gestiune a bazei de date. interfaŃa dintre baza de date şi schema BD. • asigurarea redundanŃei minime şi controlate a datelor. următoarele: • asigurarea independenŃei datelor faŃă de aplicaŃie. 2. Fiecare grup de lucru pentru standardizarea bazelor de date (CODASYL şi ANSI. Limbajul de definire a datelor asigură. Data Storage Description Language). pun la punct programele de aplicaŃie. • definirea drepturilor de acces. Comenzile SGBD (DBMS) pot fi grupate în trei categorii de limbaje: a) limbajul de definire a datelor (DDL.

• reordonări ale câmpurilor de date. înregistrări. proprietatea (cine este responsabil pentru întreŃinerea lor). Prin faptul că reprezintă un inventar a datelor conŃinute într-o bază de date. Metadatele reprezintă date despre date (nume. • specificarea zonelor de lucru permanente şi tranzitorii. a dispozitivelor fizice. coloane) şi are asociată o mulŃime de date (linii. • consultare: căutare (selecŃie). • definirea şi izolarea datelor confidenŃiale. indexare). • crearea indecşilor asociaŃi cheilor de căutare. semnificaŃie. 4. Limbajul de descriere a stocării datelor oferă posibilităŃi de: • asociere a fişierelor la programele de aplicaŃie. articole). • actualizări ale înregistrărilor. • actualizare: modificare.). autorizarea şi securitatea. proprietar etc. OperaŃiile ce se execută asupra unei baze de date sunt: • creare. prelucrare etc. a mecanismelor de adresare. ştergerea unor articole. • accesul la înregistrări prin adresă sau prin conŃinutul acestora. a modului de translatare a înregistrării logice în înregistrare fizică. • definirea tranzacŃiilor şi a condiŃiilor de eroare.10 Arhitectura unui sistem bază de date DicŃionarul de date (Data Dictionary) este un fişier care memorează definiŃiile datelor şi caracteristicile lor ca: folosirea. reprezentarea fizică. • încărcare (populare). O bază de date este compusă dintr-o mulŃime de atribute (câmpuri. ordonare (sortare.Limbajul de manipulare a datelor permite: • parcurgerea structurilor şi a legăturilor existente. dicŃionarul de date este un important instrument de management organizaŃional. PROGRAM DE APLICAłIE Baza de date SGBD SCHEMA BD UTILIZATORI ADMINISTRATOR PROGRAMATOR DE APLICAłIE UTILITARE Fig. O 53 . În realizarea acestor dicŃionare de date se folosesc metadatele. rânduri. alocare de spaŃii de memorie. adăugare articole noi. • specificarea structurilor de memorare. conŃinut.

Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveşte modul de stocare şi de structurare a datelor pe suportul fizic de memorare a datelor (volum magnetic. octet şi bit).11. califică forma în care fiecare utilizator vede structurarea datelor. în funcŃie de aplicaŃia pe care o foloseşte sau în funcŃie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la dispoziŃie. iar structura logică este denumită subschema bazei de date (concepŃia CODASYL). datele sunt definite o singură dată şi folosite ori de câte ori este necesar. În funcŃie de locul în care sunt memorate colecŃiile de date ce formează baza de date. 4. Astfel. dar nu şi în implementarea fizică. virtual şi fizic (fig. se poate concluziona că SGBD (DBMS) asigură legătura dintre nivelul conceptual (virtual) şi nivelul fizic. sector. bloc.11). Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se referă la definirea structurii datelor din baza de date astfel încât aceasta să îndeplinească cerinŃele tuturor utilizatorilor. se deosebesc: 54 . O înregistrare virtuală se poate prezenta sub forma a una sau mai multe înregistrări fizice şi poate participa la construirea unei sau mai multor înregistrări logice. Cele trei nivele de organizare a datelor într-o bază de date sunt logic. Într-o bază de date ideală. pistă. Niveluri de organizare a datelor într-o bază de date Nivelul logic sau extern (nivelul programatorului de aplicaŃie) califică o structură de date ce are o realitate în planul semnificaŃiei sau utilizării.înregistrare (record) reprezintă o asociere a valorilor pentru fiecare câmp (field) al bazei de date. cilindru. 4. Structura virtuală reprezintă schema bazei de date. în condiŃii de redundanŃă minimă şi controlată a acesteia. NIVEL LOGIC SCHEMA EXTERNĂ 1 NIVEL VIRTUAL NIVEL FIZIC SCHEMA EXTERNĂ 2 SCHEMA CONCEPTUALĂ SCHEMA FIZICĂ SCHEMA EXTERNĂ n Fig.

dar nu pot elimina introducerile incorecte de date. După orientare. c. DDB se realizează. de la apăsarea greşită a unor taste. Cele mai multe SGBD-uri pot preveni. În urma acestei analize rezultă modelul dinamic sau temporal. analiza componentelor sistemului şi a legăturilor dintre acestea sau analiza structurală în urma căreia se defineşte modelul structural sau static al sistemului economic. prin intermediul limbajului structurat de interogare. În cadrul DDBMS. d. Datele incorecte pot proveni.12.• baze de date centralizate. de regulă. SQL (Structured Querry Language) şi al arhitecturii Client/Server . Transformările de date se vor prezenta sub forma unei diagrame de flux a prelucrărilor (modelul funcŃional).Realizarea unei baze de date se obŃine prin parcurgerea etapelor prezentate în fig. Scopul normalizării este de a minimiza redundanŃa datelor. în situaŃia în care colecŃiile care formează baza de date sunt răspândite în nodurile unei reŃele de calculatoare şi de comunicaŃii. Activitatea de analiză a sistemului economic presupune: a. în situaŃia în care toate colecŃiile care formează baza de date sunt stocate pe un singur calculator. în primul rând. b. procesul de normalizare ajută proiectantul bazei de date să creeze o structură a bazei de date care poate economisi spaŃiul de memorare a datelor şi poate conduce la creşterea eficienŃei prelucrării datelor. ConŃinutul acestor etape este dependent. Erorile de introducere a datelor pot să compromită precizia şi validitatea bazei de date. în principal. • baze de date distribuite. analiza cerinŃelor informaŃionale. de tipul bazei de date şi de domeniul în care este ea folosită. dinamic şi funcŃional) în scopul corelării şi completării lor. accesarea bazelor de date distribuite. 4. La proiectarea unei baze de date. bazele de date pot fi generalizate şi specializate. 55 . Utilizatorul poate să fie uneori în situaŃia de a nu conştientiza faptul că el introduce date incorecte. în urma căreia se defineşte modelul funcŃional al sistemului economic. InformaŃia furnizată de rutinele de prelucrare şi de rapoarte este la fel de precisă şi corectă în măsura în care aceste caracteristici sunt prezente şi la datele stocate în bazele de date. DDB (Distributed DataBases). Se face menŃiunea că analiza funcŃională a sistemului are ca scop determinarea transformărilor de date care se produc în cadrul sistemului în scopul satisfacerii cerinŃelor informaŃionale specifice acestui sistem. analiza stărilor sistemului şi a tranzacŃiilor posibile între aceste stări în raport cu anumite evenimente. CDB (Centralized DataBases). în care nodurile reflectă procesele de prelucrare informaŃională şi arcele fluxurile informaŃionale ale datelor în baza de date. integrarea modelelor sistemului economic (structural.

aşa cum se arată în fig.12. Formatul de câmp pentru CONT LA BANCA Proiectantul bazei de date poate să preîntâmpine introducerea datelor incorecte prin: − specificarea unui anumit format de câmp destinat pentru introducerea datelor (formatul de câmp este de fapt o imagine a cum trebuie să arate data atunci când această dată este introdusă în baza de date). A – literă ROXXAAAAXXXXXXXXXXXXXXXX Exemplu RO96RXBR0000000431267982 Fig. 4.13. 56 . Format câmp CONT LA BANCĂ X – cifră. 4. 4.13.ANALIZĂ SISTEM (DOMENIU ECONOMIC ŞI CERINłE INFORMAłIONALE ASOCIATE) PROIECTAREA STRUCTURII BAZEI DE DATE (SCHEME CONCEPTUALE) POPULAREA (ÎNCĂRCAREA) BAZEI DE DATE CU DATE EXPLOATAREA ŞI ÎNTREłINEREA BAZEI DE DATE Fig. Etapele de realizare a bazelor de date Formatul de câmp menŃine consistenŃa datelor prin asigurarea unei structuri de introducere a datelor.

moştenire). având la bază teoria matematică a relaŃiilor. proces. online etc. se realizează controlul asupra creerii şi ştergerii unui anumit obiect. ce realizează reprezentarea legăturilor dintre date. Elementele de definire a modelului relaŃional corespund celor trei componente ale ingineriei software: informaŃie. Sistemele relaŃionale tratează entităŃile ca nişte relaŃii. Problematica de detaliu a sistemelor de gestiune a bazelor de date relaŃionale este tratată în paragraful următor. Deoarece datele prezintă o slabă independenŃă fizică. o colecŃie de operatori relaŃionali. Drumurile de acces la date sunt specificate prin intermediul limbajului de manipulare a datelor.F. Modelul relaŃional (ce aparŃine lui E. • sistemele relaŃionale.− utilizarea regulilor de validare a câmpurilor (acele specificaŃii prin care se filtrează datele introduse într-un anumit câmp).Codd) reprezintă un model formal de organizare conceptuală a datelor. • sistemele în tehnologie avansată (orientate obiect. Sistemele de gestiune a bazelor de date în tehnologii avansate elimină cea mai mare parte a acestor dezavantaje. Un sistem relaŃional este compus formal dintr-o bază de date relaŃională. la nivel logic. active. distribuite. Prin reunirea tehnicilor bazelor de date cu acelea ale limbajelor orientate obiect s-au obŃinut bazele de date orientate obiect şi sistemele de gestiune aferente acestora. GeneraŃii de baze de date şi de sisteme de gestiune a bazelor de date asociate În evoluŃia istorică. • posibilităŃi superioare de deducŃie (ierarhie de clase.4. şi metodele de acces la aceste date. OOP (Object-Oriented Programming). deductive. bazele de date şi sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au cunoscut trei generaŃii: • sistemele ierarhice şi reŃea. Prin moştenire. OODBMS (Object-Oriented DBMS). prin legături ierarhice (arbore) sau de tip graf reŃea. 4. alături de date. SGBD (DBMS) este mai complicat şi mai greoi în comparaŃie cu celelalte sisteme. regulile de integritate care guvernează utilizarea cheilor în model şi un set de asocieri. 57 . se obŃin clase derivate ce moştenesc proprietăŃile (date şi funcŃii) claselor-părinte. efortul esenŃial este direcŃionat pentru definirea obiectelor. a casetelor cu liste sau a formatelor predefinite. relaŃionale orientate obiect. OODBMS prezintă următoarele avantaje: • integrarea descrierii structurale şi comportamentale. multimedia. multibaze. Sistemele ierarhice şi reŃea reprezintă datele la nivel de articol.). Obiectele de acelaşi tip formează o clasă ce cuprinde. a structurilor de date specifice sistemelor ierarhice şi reŃea. Datele sunt transparente numai pentru metodele asociate clasei respective (încapsularea datelor). integritate. Diagrama structurii de date (graf orientat ce reprezintă tipuri de entităŃi şi legături funcŃionale dintre ele) serveşte pentru descrierea. Se realizează astfel o organizare coerentă a obiectelor partajate între utilizatori concurenŃi. Prin funcŃiile denumite constructori şi destructori. În programarea orientată pe obiecte.

Codd de la firma IBM în anul 1969. de control la un moment dat al unei singure tranzacŃii. Modelul relaŃional este fundamentat pe reguli. ierarhii. Sistemele multibaze de date sunt compuse din mai multe sisteme de baze de date ce sunt integrate pe baza schemelor globale. structurile sunt obiecte definite ce conŃin date şi care sunt accesibile utilizatorului.1. RDB. OLTP (On-Line Transactional Processing). dar şi bază de date multidimensională. • îmbunătăŃirea interfeŃei cu utilizatorii. RelaŃiile sunt mulŃimi de înregistrări ce reprezintă fapte. Realizarea sistemelor de sprijin al deciziilor. specific bazelor de date relaŃionale.5. O bază de date OLAP poate să fie bază de date relaŃională. Sistemele tranzacŃionale (ce se folosesc pentru prelucrarea datelor operaŃionale ale organizaŃiei economice) au la bază principiul procesării tranzacŃionale online. iar operaŃiile reprezintă acŃiuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date. dimensiuni. că administrarea obiectelor complexe este mai dificilă decât accesul la relaŃii prin cereri SQL. o bază de date optimizată în acest scop defineşte o Data Warehouse (depozit de date).Codd a formulat în anul 1985 cele 13 reguli de bază care definesc o bază de date relaŃională şi care sunt prezentate în tabelul 4. Procesul este denumit Data Mining (« mineritul datelor ») sau de descoperire a cunoştinŃelor în baza de date.F. rezultând bazele de date relaŃionale orientate obiect. Avantajele incontestabile ale tehnologiei orientate obiect au fost combinate cu acelea ale modelului relaŃional. KDD (Knowledge Discovery in Databases). Pe baza faptelor cunoscute tezaurizate în cunoştinŃe. structuri şi operaŃii. CunoştinŃele se definesc ca aserŃiuni generale şi abstracte asupra faptelor. DSS (Decision Support Systems) implică un proces laborios de descoperire a informaŃiilor utile din cadrul bazelor mari de date. după principiul procesării analitice. atribute. Regulile stabilesc modul de manipulare a datelor. OLAP (On-Line Analytical Processing). de regulă. Bazele de date deductive ce folosesc programarea logică (specifică inteligenŃei artificiale) administrează cunoştinŃe relativ la baze de date ce sunt. Se realizează astfel accesul uniform şi integrat la fiecare dintre bazele de date componente. Structura unei baze de date multidimensionale conŃine obiecte de următoarele tipuri: variabile. pentru toată organizaŃia.F. Data Warehouse se subdivide în baze de date departamentale (domenii de gestiune ale organizaŃiei) denumite rafturi de date (Data Marts). E. 58 . 4. niveluri. se pot deduce noi fapte printr-un proces de raŃionamente. Se apreciază. Data Warehouse admite interogări ce nu sunt predefinite şi oferă răspunsuri ad-hoc pe baza analizelor datelor ce se referă la întreaga organizaŃie. Baze de date relaŃionale Termenul de bază de date relaŃională (BDR) a fost introdus de E. totuşi.• considerarea aspectelor dinamice în cadrul aplicaŃiilor. Dacă se consideră scopul esenŃial de analiză a datelor. inclusiv istorice.

restricŃii de integritate etc. În operaŃiile de schimbare a conŃinutului bazelor de date. domenii. Modelul relaŃional abordează relaŃiile de bază şi pe cele derivate ca pe un singur operand destinat operaŃiilor de actualizare (update). Structura logică a bazei de date se prezintă complet separată de structura fizică a bazei de date (regula referitoare la independenŃa fizică a datelor). Modelul relaŃional permite implementarea mai multor limbaje (regula de permisiune a limbajelor multiple). regulii R0 R1 ConŃinutul regulii SGBD gestionează datele la nivel de relaŃie (exclusiv pe baza caracteristicilor relaŃionale). coloane. Toate tabelele virtuale ce teoretic sunt posibil de actualizat. Regula nu face diferenŃieri între tratarea datelor şi a metadatelor. Metadatele sunt date despre date. Nu trebuie folosit un limbaj de nivel scăzut orientat pe prelucrarea pe tupluri. Programele de aplicaŃie nu trebuie să fie influenŃate de schimbările survenite în modul de reprezentare a datelor sau în metodele de acces. toate vederile (view-urile) sunt actualizabile (regula actualizării vederilor). trebuie să fie în mod practic actualizate. Comentarii Conceptul de bază este relaŃia. Datele sunt accesibile prin numele tabelului. SQL este limbajul de bază pentru realizarea interogărilor asupra bazei de date. Programele de aplicaŃie nu trebuie să fie influenŃate de schimbările efectuate asupra relaŃiilor bazelor de date. 59 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 R12 . se lucrează la un moment dat pe toată relaŃia (regula referitoare la actualizări. Este presupusă producerea unui proces de copiere a datelor dintr-o bază de date localizată la distanŃă.1 Nr. inserări şi ştergeri în baza de date). Baza de date relaŃională reprezintă descrierea bazei de date în format logic simplificat sub formă de tabele (regula metadatelor). RestricŃiile de integritate sunt create în limbajul SQL şi se stochează în dicŃionarul bazei de date şi nu în aplicaŃiile individuale. a liniei şi a coloanei. Catalogul conŃine denumiri de tabele. Accesarea datelor pe server de către client se produce în mod continuu (regula referitoare la distribuirea geografică a datelor). Dacă vederea curentă reprezintă un tabel. Regulile şi restricŃiile de integritate nu pot fi evitate de nici un limbaj de acces la date (regula referitoare la prelucrarea datelor la nivel de bază). A nu se confunda cu zero (0). inserare (insert) şi ştergere (delete) efectuate asupra datelor.Tabelul 4. Toate datele din baza de date relaŃională se reprezintă explicit sub forma unor valori într-un tabel (regula reprezentării logice a datelor). RestricŃiile de integritate sunt definite în limbajul folosit de sistem (regula referitoare la restricŃiile de integritate). Valoarea NULL semnifică „nimic”. Datele individuale dintr-un tabel sunt accesate prin specificarea numelui tabelului. a valorii cheii primare şi a coloanei (regula garantării accesului la date) Valorile NULL (inexistenŃa datelor) sunt tipuri de date acceptate (regula referitoare la valorile NULL). datele se conservă (regula referitoare la independenŃa logică a datelor). Atunci când bazei de date i se aduc modificări neconforme.

”CORNIER”. diferenŃa. Coloanele tabelului se numesc atribute.”04301”}.”TABLA”.”1200”.420000]}. operaŃii derivate 60 .”03214”. Cantitate. Numărul valorilor unui tuplu este gradul relaŃiei. RelaŃia L se defineşte prin tupluri corespunzătoare din tabel: L: {<”01212”. se observă că relaŃia este reprezentată prin tabelul bidimensional în care coloanele sunt domenii iar liniile sunt tupluri. în acest caz. Asocierea se realizează pe bază de atribute (din capul de tabel). proiecŃia. <”03214”. Domeniul este definit ca mulŃimea obiectelor de acelaşi tip.”400”.”TABLA”. este tabelul (relaŃia) referitor la MATERIALE: Cod_material 01212 03214 04301 Denumire_material Tablă Cornier Cherestea Cantitate 1200 400 850 Pret_unitar 180000 420000 210000 Fiecare linie descrie un anumit material. iar liniile se numesc tupluri. O relaŃie în accepŃiunea bazelor de date pe domeniile Di constă dintr-un cap de tabel şi un corp de tabel. Numărul tuplurilor unei relaŃii este cardinalul relaŃiei.”850”}.”CHERESTEA”}.”1200”. Ca urmare. o bază de date relaŃională reprezintă o colecŃie de relaŃii (tabele în accepŃiunea uzuală.”180000”>. Modelul relaŃional este format din două mulŃimi de operatori pe relaŃii: algebra relaŃională şi calculul relaŃional. Domeniul pentru cantitate este: D3: {“1200”.Codd a definit algebra relaŃională ca o colecŃie de operaŃii pe relaŃii. Coloanele conŃin etichete ce reprezintă nume ale atributelor (Cod_material.” 420000”>}. E. RelaŃia este o mulŃime rezultată ca urmare a agregării (corespondenŃei) a două sau mai multe mulŃimi. Un astfel de exemplu. Pret_unitar). Denumire_material.a. Aşa cum s-a arătat.”400”.Trebuie precizat faptul că nici un SGBD actual nu respectă în totalitate cele 13 reguli ale lui Codd. Domeniul preŃurilor unitare.”180000”>. Domeniul ce reprezintă codurile materialelor este: D1: {“01212”. este: D4: {pret_unitar pret_unitar∈[180000. Tipurile de operaŃii acceptate de algebra relaŃională sunt operaŃii de bază (reuniunea. este necesar ca tuplurile să fie distincte (nu se permit valori duplicate). produsul cartezian ş. Într-o relaŃie. Exemplu de tuplu: <”01212”. memorate fizic în fişiere). MulŃimea tuplurilor este definită prin produsul cartezian al domeniilor D1 X D2 X …X Dn.”CORNIER”. astfel încât o anumită operaŃie dispune de operanzi de tipul relaŃie şi are ca rezultat tot o relaŃie. iar domeniul pentru tipurile de materiale (delimitate prin denumire_material) este: D2: {“TABLA”.F.). Baza de date relaŃională (RDB) este compusă dintr-o mulŃime de domenii şi o mulŃime de relaŃii peste care se aplică o mulŃime de asocieri. Schema unei relaŃii este formată din numele relaŃiei şi lista atributelor (pentru fiecare atribut este necesară specificarea domeniului asociat).

ce generează o nouă relaŃie Rel3 (cu schema identică cu a relaŃiilor Rel1 şi Rel2) care este formată din reuniunea tuplurilor relaŃiilor Rel1 şi Rel2 (fig. integritatea entităŃii (atributele cheii primare trebuie să fie diferite de null) şi integritatea referirii (o cheie externă trebuie să fie null în întregime sau să corespundă unei valori a cheii primare asociate). în BDR. Se prezintă ca exemplu reuniunea. Algebra relaŃională permite derivarea procedurală a relaŃiilor. obŃinându-se calculul relaŃional orientat pe tuplu.14). ∪.). închiderea tranzitivă. Cheia candidat aleasă pentru a identifica efectiv tupluri se numeşte cheie primară. RelaŃiile sunt precizate prin proprietăŃile tuplurilor. variabilele definite asupra relaŃiilor aveau valori care reprezentau tupluri de relaŃie (variabile tuplu). 4. splitarea unei relaŃii. de referinŃă şi de entitate.2. Conceptele folosite pentru descrierea formală. APPEND sau UNION) este o operaŃie definită pe relaŃiile Rel1 şi Rel2 (cu aceeaşi schemă). Rel1 OR Rel3 Rel2 Fig. declarativă a relaŃiilor.(intersecŃia şi diviziunea) şi operaŃii suplimentare (selecŃia. Diagrama operaŃiei reuniune Cheia unei relaŃii reprezintă o mulŃime minimală de atribute ale căror valori identifică în mod unic un tuplu într-o relaŃie. Regulile de integritate sunt aserŃiuni pe care datele ce formează baza de date trebuie să le satisfacă şi sunt în număr de trei: unicitatea cheii (cheia primară trebuie să fie unică şi minimală). 4. Tabelul 4. IniŃial. Calculul relaŃional conŃine mulŃimea operatorilor din modelul relaŃional şi este o adaptare a calculului cu predicate (o relaŃie este identificată cu un predicat) pentru domeniul BDR. Reuniunea (notată cu OR. joncŃiunea etc. complementarea unei relaŃii. uzuală şi fizică a elementelor de bază ale organizării datelor în baze de date relaŃionale sunt prezentate în tabelul 4. Diferitele chei posibile se numesc chei-candidat. Constrângerile structurale sunt de trei tipuri: de cheie.2 Formal RelaŃie Tuplu Atribut Domeniu Uzual tablou linie coloană tip de dată Fizic Fişier Inregistrare Câmp tip de dată 61 . Când variabilele operează asupra domeniilor – aşa cum se petrec lucrurile în prezent – ele sunt variabile domeniu şi determină calculul relaŃional orientat pe domeniu.14. Calculul relaŃional asigură definirea neprocedurală.

O relaŃie se găseşte în 1NF dacă domeniile pe care sunt definite atributele relaŃiei sunt formate numai din valori elementare. • 5NF (forma normală 5). O relaŃie L se găseşte în 5NF dacă fiecare dependenŃă joncŃiune este implicată printr-o cheie-candidat a lui L. Prin aceste tipuri de baze de date se ridică nivelul de abstractizare. ca determinant. până la realizarea formei dorite. O relaŃie se găseşte în 3NF dacă este în 2NF şi atributele non-cheie nu sunt dependente tranzitiv de cheia primară a relaŃiei. • 4NF (forma normală 4). dacă îndeplineşte un număr specificat de restricŃii. se menŃionează imposibilitatea utilizării obiectelor complexe şi dinamice. O relaŃie se află în 2NF dacă este în 1NF şi oricare dintre atributele non-cheie este dependent funcŃional complet de cheia primară a relaŃiei. 62 . Se folosesc următoarele forme normale: • 1NF (forma normală 1). • 2NF (forma normală 2). o cheie-candidat. restricŃiile cu privire la dependenŃa atributelor principale de toate atributele. restricŃiile referitoare la dependenŃa atributelor secundare de chei. OODB (Object-Oriented DataBase) şi SGBD asociate asigură crearea de obiecte complexe formate din componente simple. Forma normală a unei relaŃii este necesară deoarece formele normale nu produc anomalii în actualizarea datelor unei baze de date relaŃionale. în partea stângă. Aceste sisteme se mai numesc şi sisteme de obiecte. Tipurile de restricŃii folosite la formele normale ale relaŃiilor sunt restricŃiile asupra valorilor atributelor. a administrării datelor distribuite şi a cunoştinŃelor. • BCNF (forma normală Boyce-Codd). de existenŃa unor limbaje speciale de definire şi de manipulare a datelor. precum şi de independenŃa completă în descrierea logică a datelor (în termeni de relaŃii) şi în descrierea fizică a datelor (în termen de fişiere). 4. Baze de date orientate obiect Bazele de date orientate pe obiecte. • 3NF (forma normală 3). cu originea în limbajele de programare orientate pe obiecte.6. Normalizarea se obŃine printrun număr de paşi succesivi. Ele prezintă avantaje legate de existenŃa unui ansamblu integrat de utilitare bazat pe un limbaj evoluat de programare (generatoare de meniuri.Definirea proprietăŃilor structurale ale relaŃiilor se realizează prin tehnica normalizării. generatoare de aplicaŃii. fiecare prezentând atribute şi comportament propriu. OOP. Se afirmă că o relaŃie se găseşte într-o formă normală particulară. Un tuplu nu trebuie să conŃină atribute sau grupuri de atribute repetitive (nu se admit duplicate). Dintre dezavantajele bazelor de date relaŃionale. O relaŃie se găseşte în 4NF dacă în cadrul acesteia nu se manifestă mai mult decât o dependenŃă multivaloare. O relaŃie este în BCNF dacă dependenŃele funcŃionale netriviale ce pot apare în cadrul relaŃiei conŃin. generatoare de forme. Bazele de date relaŃionale conŃin structuri de date simple şi intuitive. generatoare de etichete). în cadrul unui proces reversibil.

O comparaŃie între noŃiunile clasice şi cele asociate bazelor de date orientate pe obiecte este prezentată. texte). Ca urmare. 1.Se face menŃiunea că între partea de limbaje de programare şi partea de baze de date există multe elemente comune. Un model de date orientat pe obiecte are la bază noŃiunea de entitate conceptuală şi defineşte un obiect ca o colecŃie de proprietăŃi care descriu entitatea. Capacitatea de deducŃie superioară (ierarhie de clase. denumit ID al obiectului. evoluŃia către multimedia şi hipermedia (sunet. Astfel. Fiecare obiect posedă un tip care semnifică o clasă de obiecte. InstanŃa unui obiect reprezintă un obiect individual. moştenire). ceea ce semnifică dezvoltarea de noi aplicaŃii. Modelarea superioară a datelor. care se deosebeşte de ceea ce o înconjoară. 3. în timp ce în situaŃia bazelor de date orientate pe obiecte. extinderea posibilităŃilor de generalizare şi agregare a relaŃiilor. aceste părŃi sunt diferite: • un program pe calculator este gândit să rezolve o anumită problemă. prin încapsulare. inclusiv cu elemente de pornire nedeterministe. 2. Modelul de dată-obiect asigură reprezentarea unor structuri de date complexe şi a unor ierarhii model. 4. Această caracteristică ascunsă a obiectului se numeşte încapsulare. NoŃiunea specifică obiectelor Obiect nemutabil (care nu se poate muta) Obiect mutabil (care se poate muta) Clasa de obiecte Metoda Mesaj NoŃiunea clasică de comparaŃie Valoare Variabilă Tip Operator Invocarea de operator Obiectul reprezintă conceptual o unitate identificabilă cu conŃinut propriu. Încapsularea presupune independenŃa fizică de date. Fiecare obiect dispune de un identificator unic. dar pot fi modificate indirect prin intermediul mesajelor. chiar dacă sunt identice sub toate aspectele transparente utilizatorului. Structura obiectului şi modul de acŃiune al metodelor sale nu pot fi accesate şi actualizate direct de un agent extern. Capacitatea de tratare dinamică. concomitent cu integrarea descrierii structurale şi comportamentale. Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiect (SGBD-OO sau OODBMS) are ca principale obiective : 1. în tabelul 4. Pentru un program.3 Nr. Două obiecte cu OID diferiŃi sunt diferite. de regulă. se cuvine să se judece în mod nuanŃat atunci când se încearcă reliefarea avantajelor utilizării OOP şi OODB. obiectele complexe simplifică problema. ÎmbunătăŃirea interfeŃei cu utilizatorul. 2. după Date. • o bază de date este realizată pentru a rezolva o multitudine de probleme. creând posibilitatea de definire a unor tipuri de date care combină atât structura de date cât şi definirea procedurii. 63 .crt. Deşi tentaŃia iniŃială este de a considera obiecte doar unităŃile ce se pot muta.3. Obiectele sunt încapsulate. Tabelul 4. cât şi cele mutabile. OID (Object ID). reprezentarea internă a unui obiect poate să fie modificată fără a fi nevoie ca aplicaŃiile care utilizează obiectul să fie rescrise. cu toate acestea. imagine. 3. 5. 4. problemele se complică. prin obiecte se desemnează atât unităŃile fixe.

64 . angajat. implementarea operaŃiilor. adică să cuprindă atribute pe care utilizatorul trebuie să le cunoască. Un obiect este divizat în interfaŃă publică şi în memorie privată. Deoarece sistemele baze de date orientate pe obiecte reale nu sunt „pure” (cu variabile instanŃă care sunt netransparente utilizatorului). variabilele de instanŃă apar ca transparente utilizatorului. Tipuri şi clase Obiectele care prezintă acelaşi fel de atribute şi acelaşi comportament fac parte din acelaşi tip sau clasă. Structura unui obiect şi operaŃiile (metodele) permise pentru acel obiect sunt definite împreună.Starea unui obiect este exprimată prin valorile atributelor sale. InterfaŃa publică nu face parte din obiectul corespunzător. Un obiect înglobează următoarele elemente: a. • obiecte complexe ca: autoturism. Metoda reprezintă un program care manipulează obiectul sau indică starea sa. Se deosebesc variabile de instanŃă publice (transparente utilizatorului) şi variabile de instanŃă private (cele netransparente utilizatorului). specificarea operaŃiilor. În raport cu această caracteristică există două categorii de sisteme orientate pe obiecte : a) sisteme care admit ca noŃiune de bază clasa. cum ar fi: VISION. PersistenŃa este o proprietate a datelor sau a obiectelor care presupune existenŃa lor pe o durată mai mare în comparaŃie cu aceea a procesului care le-a generat. CDO este obiectul ce defineşte clasa pentru care obiectul considerat reprezintă o instanŃă (este similar unui descriptor). InterfaŃa publică este compusă din definiŃiile interfeŃelor (corespunzătoare semnăturilor specificaŃiei). Această interfaŃă publică este inclusă în obiectul de definire a clasei. ColecŃia de atribute trebuie aleasă astfel încât să descrie entitatea. structura de date. CDO (Class-Defining Object). adresă. ORION. • obiecte compuse ca: nume. c. Un obiect răspunde la mesaje care reprezintă cereri adresate obiectului pentru a returna o valoare sau pentru a-şi schimba starea. Comportamentul unui obiect reprezintă un set de metode sau operaŃii care acŃionează asupra atributelor sale. PersistenŃa reprezintă proprietatea prin care starea bazei de date asigură execuŃia unui proces pentru a fi refolosit ulterior în alt proces. Memoria privată este compusă din variabile de instanŃă (atribute sau membri) ale căror valori reprezintă starea internă a obiectului. iar specificarea metodei se numeşte „semnătură”. Obiectele se clasifică în: • obiecte elementare ca: întreg. codul aferent metodelor este stocat în baza de date (ca şi starea obiectului). G-BASSE. Metodele şi atributele nu sunt vizibile din „exteriorul” obiectului. Deoarece face parte integrantă din obiect. boolean. b. şir de caractere. Ea este asociată unei clase.

Moştenirea conduce la reutilizarea codului. Ea presupune generarea de obiecte prin operaŃia „new” aplicată unei clase şi stocarea setului de obiecte care reprezintă instanŃele clasei. Constructorii de tipuri sunt: tuplul. • definirea unei clase este mecanismul de specificare a schemei bazei de date. întreg. comparaŃia (= =). având tipuri de date definite de sistem sau de utilizator. setul şi clasa. • clasele descriu tipuri generice de obiecte. • fiecare obiect are asociat un identificator care este unic şi asigurat de sistem. cum sunt: C++. sublista ([i . este asociată cu faza de execuŃie. numărarea (count ( ) ). Un tip este construit recursiv. 65 . tipul sintetizează elementele comune ale unui set de obiecte cu aceleaşi caracteristici. Când o clasă moşteneşte. real. Într-un sistem orientat pe obiecte. Moştenirea Într-o bază de date orientată pe obiecte. O clasă este un tip abstract de date care defineşte atât structura obiectelor din clasa respectivă. clasele sunt aranjate într-o ierarhie în care fiecare clasă moşteneşte toate atributele şi metodele superclasei din care face parte. toate obiectele sunt membrii unei clase. concatenarea (+). j]). accesul direct ([i]). Descrierea clasei serveşte ca şablon pentru crearea obiectele noi. interfaŃa şi implementarea. NoŃiunea de clasă. apartenenŃa (in). OperaŃiile modelului de date orientat pe obiecte OperaŃiile se pot grupa în modul următor: a) obiectele comunică între ele prin mesaje. Astfel. boolean.b) sisteme care admit ca noŃiune de bază tipul. Implementarea presupune descrierea structurii interne a datelor obiectului şi realizarea procedurilor de implementare a operaŃiilor interfeŃei. • schema bazei de date poate fi extinsă dinamic prin definirea de noi clase. O2. Acest sistem are ca şi componente. ştergerea (list ( ) ). • definirea unei clase poate include variabile de instanŃă. Moştenirea reprezintă mecanismul de realizare a definirii unei clase în care derivă variabilele de instanŃă şi metodele din altă definire de clasă. clasele şi moştenirea formează baza modelului de date orientat pe obiecte şi presupune următoarele aspecte: • obiectele sunt entităŃi de bază care înglobează structuri de date şi operaŃii. ea este considerată ca subclasă. • clasele sunt înrudite prin moştenire. obiectele din aceeaşi clasă prezintă aceleaşi atribute şi aceleaşi metode şi răspund la acelaşi mesaj. inserarea ([:i]+=). Elementele unei liste sunt accesibile direct prin rangul lor. începând cu tipurile de bază: caracter. iteraŃia ( { }). înlocuirea. O listă este o colecŃie ordonată de obiecte ale aceleiaşi clase sau de valori ale aceluiaşi tip. lista. Obiectele. cât şi mulŃimea metodelor existente pentru aceste obiecte. şir de caractere. Simula. deşi are aceeaşi specificaŃie cu cea de tip. Conceptele de subclasă şi superclasă sunt analoge conceptelor de generalizare şi specializare. InterfaŃa este partea vizibilă pentru utilizator şi constă într-o listă de operaŃii. OperaŃiile permise asupra listelor sunt: afectarea (=).

Modificarea schemei presupune: 1.b) un mesaj poate fi trimis instanŃelor mai multor clase. modificare şi ştergere ale definirilor de clasă pot fi şi implementate ca mesaje. care pot fi reutilizate pentru noul proiect. Aceste schimbări pot fi: a) schimbări referitoare la modul de definire al unei clase. acest lucru presupunând accesul limitat la obiecte prin folosirea protocolului de mesaje definit pentru clasa obiectului.1. 4. regulile de integritate reprezintă o consecinŃă a structurii modelului şi a următoarelor operaŃii: • toate obiectele trebuie să respecte protocolul specificat de definirile lor de clasă. d) clasele pot fi definite şi actualizate prin operaŃii de creare. obiectele. Se poate utiliza şi metoda bottom-up prin care mai întâi se identifică componentele funcŃionale pe baza cărora se vor identifica. ştergere şi modificare. numite obiecte de clasă. definirile de clasă sunt ele însele obiecte. iar modelul furnizează o bază pentru specificarea semanticilor schimbărilor schemei. e) instanŃa unei clase poate fi actualizată prin metode care modifică valorile variabilelor propriei instanŃe. Implementarea schimbărilor schemei. • obiectele sunt încapsulate. O schemă completă a unei baze de date orientată pe obiecte poate consta din una sau mai multe ierarhii de clasă. în colecŃiile existente. Acestea includ schimbările atributelor şi metodelor definite pentru o clasă. Taxonomia defineşte un set de schimbări semnificative ale schemei. Definirea unei taxonomii şi a unui model al schimbărilor. 2. Obiectele clasă sunt instanŃe ale unei clase generice sau ale unei metaclase. c) metodele pot fi definite. Componentele care nu există vor fi create ca subclase ale unor clase existente. b) schimbări referitoare la structura ierarhiei de clase care includ adăugarea sau ştergerea unei clase şi schimbarea relaŃiilor superclasă/subclasă dintre o pereche de clase. Ca atare. OperaŃiile de creare. ştergerea unui atribut sau a unei metode. un obiect nu există fără să aibă asignat un identificator. identificatorul său trebuie şi el şters sau mutat. cum ar fi: schimbarea numelui sau domeniul unui atribut. O dată creată o ierarhie potrivită. adăugarea.6. se testează componentele specifice. şterse sau modificate. 66 . Proiectarea bazei de date orientată pe obiecte Pentru proiectarea unei baze de date orientată pe obiecte se foloseşte tehnica top-down care constă în identificarea componentelor după care se stabilesc corelaŃiile între ele şi se rafinează succesiv în „cascadă” componentele sale. Dacă un obiect este şters sau mutat. În modelul de date orientat pe obiecte. împreună cu relaŃiile structurale. aceasta modificând starea internă a obiectului. Într-o serie de implementări. • identificatorul obiectului asigură integritatea referirii la un obiect.

– egalitatea a două obiecte. Limbajul pentru cereri ad-hoc se bazează pe transmitere de mesaj pentru selectarea şi regăsirea obiectelor. Principiul 2. În plus. de modificare a definirilor de clase deja existente. SGBD-OO utilizează funcŃii care conŃin metode şi proceduri ale bazei de date. SGBD-OO trebuie să poată conecta şi limbaje din generaŃia a patra. • un constructor de tip secvenŃă. Server-ul de obiecte asigură refacerea. Încapsularea funcŃiilor îl ajută pe programatorul de aplicaŃie să asocieze funcŃiile pe care şi le creează cu colecŃiile utilizate. • funcŃii. ermetizate. incluzând: • un sistem de date abstracte pentru construirea de noi tipuri de date. 2. Un SGBD-OO lucrează cu obiecte complexe. Un singur server poate manipula tranzacŃii transmise de la mai mulŃi gestionari de obiecte. adică sunt unul şi acelaşi obiect. ceea ce conduce la două relaŃii posibile: – identitatea a două obiecte. În proiectarea SGBD-OO se au în vedere următoarele: Principiul 1. • o compunere recursivă a elementelor anterioare. • un constructor de tip reuniune. • un constructor de tip şir. de manipulare a mesajelor generate de un program de aplicaŃie în execuŃie. 67 . Acest lucru include posibilitatea de a defini structurile şi de a executa operaŃiile specificate prin model. Gestionarul de obiecte (Object Manager) furnizează interfaŃa dintre procesele externe şi SGBD-OO. Limbajul de definire a datelor este realizat prin mecanismul de transmitere a mesajelor. adică au aceeaşi valoare. • un constructor de tip set. Principiul 3. Arhitectura SGBD-OO cuprinde trei componente: 1. cu restricŃia ca acestea să fie cât mai compacte. obiecte care se obŃin prin aplicarea de constructori asupra obiectelor simple. Stocul rezident de obiecte. ştergerea şi actualizarea obiectelor în stocul rezident de obiecte. Server-ul de obiecte (asigură gestiunea tranzacŃiei şi gestiunea stocului de obiecte).Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiecte (SGBD-OO sau OODBMS) conŃine structuri şi reguli orientate către lucrul cu obiecte. Identitatea obiectelor. încapsulate. Orice obiect există independent de valorile atributelor sale. se caută o modalitate de acces la o înregistrare existentă într-o colecŃie oarecare şi aceasta se poate realiza prin utilizarea unui sistem de pointeri către identificatorii de obiecte. 3. SGBD-OO şi în general SGBD-urile din generaŃia a treia vor prelua avantajele SGBD-urilor din generaŃia a doua. Gestionarul de obiecte asigură implementarea completă a modelului de dateobiecte pentru utilizatorul extern. • un constructor de tip înregistrare. El primeşte cereri de creare de definiri de clase. inserŃia.

Prelucrarea mesajelor. Gestionarul de obiecte asigură interfaŃa dintre procesele externe şi SGBD-OO. El primeşte mesaje pentru obiecte individuale, realizează legături dinamice şi operaŃii de verificare a tipului şi expediază cerinŃa externă pentru obiecte, către server-ul de obiecte. Transmiterea de mesaje şi prelucrarea cererii poate fi reprezentată astfel: – controlul sesiunii (menŃinerea spaŃiului local de lucru al utilizatorului extern pentru operaŃii efectuate asupra bazei de date); – legătura dinamică (selectarea unei metode pentru un mesaj trimis unui obiect în momentul execuŃiei); – crearea de noi obiecte sau instanŃe de clasă trebuie iniŃiată de gestionarul de obiecte; – transmiterea cerinŃelor obiectului şi actualizare acestuia; – transmiterea cererii. Cererile pot fi translatate în planuri de execuŃie în care selecŃia şi regăsirea obiectelor sunt realizate prin transmiterea de mesaje. Aceasta presupune că protocolul de mesaje al clasei obiectului este definit pentru a permite accesul la variabilele de instanŃă necesare pentru a selecta obiectul. Obiectele, definirile de clasă şi metodele cerute de gestionarul de obiecte sunt regăsite de server-ul de obiecte din stocul rezident de obiecte. 4.6.2. Definirea şi modificarea schemei pentru bazele de date orientate pe obiecte. Această activitate constă din următoarele etape: 1. Asigurarea accesului la definirile de clasă existente. Definirile tuturor claselor asigurate de SGBD-OO, ca şi a claselor create de utilizatorii umani, pot fi stocate permanent în SRO, într-o bibliotecă de clasă sau într-un dicŃionar de date. 2. Extensibilitatea schemei bazei de date. Aceasta include prelucrarea declaraŃiilor limbajului de baza de date, specificând crearea, mutarea sau identificarea definirilor de clasă. Adăugările şi modificările definirilor de clasă trebuie verificate în vederea corectitudinii sintactice. 3. Redefinirea dinamică a clasei (evoluŃiei schemei). Prototipul aplicaŃiilor complexe necesită modificări frecvente ale schemei bazei de date, chiar şi după ce baza de date a fost încărcată cu obiecte. SGBD-OO trebuie să asigure consistenŃa structurală dintre definirile modificate şi obiectele acelei clase existente anterior. Mai mult, trebuie să asigure consistenŃa între referinŃele dintre programele existente şi obiectele claselor modificate. Modificările structurii instanŃelor de clasă existente, se pot realiza de server-ul de obiecte. Gestionarul de obiecte trimite cerinŃe pentru regăsirea şi actualizarea definirilor de clasă, server-ului de obiecte. Gestiunea tranzacŃiilor este asigurată de server-ul de obiecte. Gestiunea stocului de obiecte se referă la menŃinerea nivelului fizic de organizare a bazei de date obiect (ODB) şi la asigurarea căilor de acces necesare realizării accesului eficient la stocul de obiecte.
68

FuncŃiile de bază ale stocului de date-obiect se caracterizează ca fiind: 1. Suport pentru rezidenŃă, adică obiectele create şi adăugate trebuie reŃinute şi după ce se încheie sesiunea. 2. Suport pentru obiecte mari. SGBD-OO trebuie să poată suporta stocarea şi manipularea obiectelor de lungime variabilă şi de orice dimensiune, inclusiv a acelora care ocupă mai mult de un bloc fizic de stoc. 3. FacilităŃi de arhivare şi asigurare de rezerve (dubluri). Trebuie să fie posibilă reîncărcarea stocului de obiecte rezidente într-un mediu extern. Caracteristicile care asigură regăsirea şi actualizarea obiectelor stocate pot fi: a) suport pentru căi de acces care este necesar pentru a asigura regăsirea şi actualizarea eficientă a datelor stocate în baze de date mari. Aceasta include indexarea obiectelor pentru a permite regăsirea eficientă a obiectelor individuale, dar şi indexarea obiectelor prin valorile variabilelor de instanŃă, pentru regăsirea subseturilor de obiecte pentru satisfacerea cererilor; b) tipuri de indecşi specializaŃi pentru obiecte. Indecşii compuşi pot să combine câteva variabile de instanŃă care aparŃin obiectelor din clase diferite; c) gruparea obiectelor în acelaşi sector de stoc secundar permite regăsirea eficientă a grupurilor de obiecte şi în special a obiectelor compuse; d) segmentarea obiectelor stocate. Obiectele mari pot fi împărŃite şi stocate în structuri fizice separate pentru uşurarea prelucrării. CerinŃele aplicaŃiilor de proiectare pot face ca SGBD-OO să existe pe câteva platforme hard care pot comunica printr-o reŃea de calculatoare. Server-ul de obiecte cu care comunică gestionarul de obiecte poate exista pe aceeaşi platformă ca şi gestionarul de obiecte sau pe platforme diferite. În unele implementări funcŃiile server-ului de obiecte pot fi parŃial implementate de un SGBD relaŃional. În acest caz server-ul constă din: modulul „front-end”, care menŃine o reprezentare internă a unei porŃiuni limitate a modelului de date şi lucrează cu cererile de obiecte, şi un SGBD relaŃional „back-end”, care asigură gestiunea tranzacŃiilor şi stocarea datelor obiect în tabelele relaŃionale. Componenta back-end poate exista pe platforme diferite. 4.6.3. ProtecŃia bazelor de date ProtecŃia bazelor de date constă într-un set de măsuri umane şi facilităŃi oferite de SGBD prin care se asigură integritatea datelor (corectitudinea datelor introduse) şi a securităŃii datelor care se referă la accesul autorizat la date. ProtecŃia datelor se face prin salvarea lor în cazul unor defecte sau erori accidentale. Se cunosc trei aspecte ale asigurării integrităŃii datelor. 1. Asigurarea integrităŃii semantice a datelor care presu-pune prevenirea introducerii unor date incorecte şi a efectuării unor prelucrări greşite. 2. Controlul accesului concurent la date presupune prevenirea apariŃiei unor rezultate incorecte din execuŃia concurentă a unor prelucrări în regim multiutilizator.
69

3. Salvarea şi restaurarea bazei de date presupune refacerea acesteia, deoarece a fost afectată de funcŃionarea anormală sau de cădere a SGBD-ului, a sistemului de operare sau ca urmare a unor defecte hardware. Integritatea semantică a datelor. Introducerea unor date eronate în baza de date sau prelucrări care furnizează rezultate greşite trebuie prevenite prin includerea în programele de aplicaŃie a unor secvenŃe pentru testarea datelor şi a unor facilităŃi de asigurare a integrităŃii semantice a datelor oferite de SGBD. Concret, orice operaŃie asupra datelor trebuie constrânsă să respecte regulile care reprezintă restricŃii de integritate. După modul în care sunt exprimate restricŃiile de integritate se pot clasifica în : implicite şi explicite. RestricŃiile de integritate implicite presupun existenŃa verificărilor la introducerea datelor (nu se acceptă valori care nu aparŃin tipului de date specificat), precum şi dacă există conceptul de cheie unică, la inserare se va verifica unicitatea cheiei. În modelul relaŃional există două restricŃii de integritate asociate cheilor primare şi cheilor externe şi anume: 1. Integritatea entităŃii care presupune că nici un atribut care participă la formarea cheie primare a unei relaŃii nu poate primi o valoare NULL, aceasta din motivul că o cheie primară trebuie să identifice în mod unic tuplurile unei relaŃii. 2. Integritatea referenŃială presupune că orice valoare a unei chei externe din relaŃia care referă trebuie să aibă corespondentă o cheie primară cu aceeaşi valoare în relaŃia referită sau să fie NULL. RestricŃiile de integritate explicite pot fi incluse în programele de aplicaŃie şi verificate în momentul execuŃiei sau pot fi memorate în dicŃionarul datelor şi verificate automat de SGBD la fiecare operaŃie care se execută asupra anumitor date. Un model de reprezentare a unei reguli de integritate, indiferent de complexitatea acesteia este propus de Fernandez, Wood. O regulă de integritate este reprezentată printr-un tuplu de forma: (o, t, c, p, ap) unde: o – este obiectul asupra căruia se aplică restricŃia de integritate; t – este tipul operaŃiei, ca de exemplu: INSERT, UPDATE, DELETE; c – este o condiŃie care trebuie să fie adevărată pentru ca restricŃia de integritate să se aplice obiectului o; p – restricŃia de integritate care trebuie să fie adevărată pentru o realizare a obiectului o, astfel încât operaŃia să poată fi executată; ap – este o procedură auxiliară care specifică ce trebuie să facă sistemul dacă p nu este adevărată. De exemplu, regula pentru o restricŃie de integritate care prevede inserarea unui tuplu într-o relaŃie cu date despre persoanele angajate la o societate comercială este: o – relaŃia SALARIAłI t – INSERT c – true p – false ap – NR-SAL=NR-SAL+1

70

4. Această tehnică serială stă la baza criteriului formal de apreciere a efectelor execuŃiei concurente a tranzacŃiilor. care ar asigura consistenŃă bazei de date. Din acest punct de vedere tranzacŃiile se clasifică în: a) tranzacŃii implicite pentru care punctul de început şi cel de sfârşit sunt automat definite.4. sistemul de operare asigură accesul concurent al programelor în execuŃie la resurse. În SQL-Server. grup de înregistrări. fie în situaŃii care nu permit acest lucru. la nivelul unui fişier. În tehnica blocării trebuie urmărite două aspecte: a) în procesul de actualizare să fie interzis accesul celorlalŃi utilizatori până la completarea acestei operaŃii. b) tranzacŃii explicite care presupun folosirea unor comenzi speciale pentru stabilirea punctelor de început şi sfârşit ale tranzacŃiei. care utilizează aceeaşi bază de date. În cea mai simplă formă. întreruperea executării unui proces pentru începerea sau continuarea altora poate conduce la alterarea datelor. adică dacă produce acelaşi rezultat ca şi execuŃia serială a acestor tranzacŃii. În cazul aplicaŃiilor. Controlul accesului concurent la baza de date În sistemul multiutilizator. sau să deruleze înapoi tranzacŃia până la punctul de început sau până la un punct de salvare anterior. TranzacŃia este o secvenŃă de operaŃii care din punct de vedere al SGBD-ului constituie o unitate de prelucrare. pentru precizarea punctelor de început şi sfârşit. în acest context.5. Blocarea se poate aplica la nivelul întregii baze de date. Tehnica utilizată de SGBD pentru a asigura execuŃia serializabilă a tranzacŃiilor este tehnica blocării. interzice celorlalte tranzacŃii accesul la aceste date. după o anumită disciplină internă. folosind comanda SAVE TRANSACTION. Utilizatorul poate el însuşi defini punctele de salvare în cazul tranzacŃiilor complexe. folosind comanda ROLLBACK TRANSACTION.6. nu se va reŃine nici o modificare făcută asupra bazei de date. O tranzacŃie este caracterizată de punctul de început şi de punctul de sfârşit. Tehnica blocării ExecuŃia în serie a tranzacŃiilor. tranzacŃiile explicite permit utilizatorului să grupeze un set de comenzi SQL într-o tranzacŃie folosind comenzile BEGIN TRANSACTION şi COMMIT TRANSACTION. O execuŃie neserială a unor tranzacŃii concurente va fi considerată corectă dacă este serializabilă. presupune existenŃa unor facilităŃi speciale pentru controlul accesului concurent la date la nivelul SGBD-ului şi acestea sunt tranzacŃiile. Aceasta înseamnă că se va accepta fie executarea ei completă. înregistrare sau chiar la nivelul unui singur câmp dar cu implicaŃii diferite. blocarea unor date de către o tranzacŃie. nu este posibilă în regim multiutilizator. SGBD-ul efectuând automat sau la comandă derularea înapoi a tranzacŃiei. Asigurarea integrităŃii datelor. 71 . 4.6.

tranzacŃia va continua. dar să fie permis pentru operaŃia de citire. astfel cererea va fi înscrisă într-o listă de aşteptare până când resursa cerută de tranzacŃie va fi eliberată. care arată că execuŃia procesului Q este condiŃionată de cea a procesului P. – printr-o comandă de început a unei tranzacŃii. Prevenirea blocării. Blocările exclusive nu pot fi acordate până când toate blocările partajabile nu sunt eliberate. – pentru scriere sau exclusivă. Efectiv blocarea se realizează prin enunŃarea unei cereri de blocare de către o tranzacŃie (explicită sau implicită) către SGBD. 72 . 2 – o defecŃiune a suportului fizic pe care este memorată baza de date. Presupune ca programele să blocheze toate resursele de care au nevoie încă de la începutul fiecărei tranzacŃii.7. Arcele se trasează conform următoarelor reguli: dacă procesul P deŃine resursa A şi procesul Q o solicită. Cererea explicită poate fi exprimată: – în cadrul unei comenzi de manipulare a datelor. atunci în graf va fi trasat arcul Q→P. De aceea la nivelul SGBD trebuie să existe facilităŃi de prevenire sau rezolvare a acestor situaŃii. SoluŃionarea interblocării.6. Interblocarea resurselor Interblocarea intervine atunci când două tranzacŃii blochează anumite resurse. cum ar fi: 1 – funcŃionarea anormală sau o cădere a SGBD-ului sau a sistemului de operare.6. ExistenŃa unui interblocaj va fi semnalat prin prezenŃa unui ciclu în graf. 2. deoarece în cele mai multe cazuri este imposibil de precizat înainte ce resursele vor fi necesare pentru o tranzacŃie. 4. Salvarea şi restaurarea bazei de date Această operaŃie are ca scop readucerea datelor la o formă consistentă în urma unor evenimente care au alterat corectitudinea lor. Această strategie este dificil de implementat. putându-se implementa una din următoarele strategii: 1.b) accesul la datele pe care un utilizator le citeşte fără a le actualiza să fie interzis utilizatorilor pentru operaŃia de actualizare.6. adică datele vor putea fi folosite şi de alŃi utilizatori dar numai pentru operaŃii de citire. adică datele nu vor putea fi accesate de nici un alt utilizator. Dacă cererea este admisă. – printr-o comandă de deschidere a unui fişier. Blocarea poate fi: – pentru citire sau partajabilă. Se poate realiza prin utilizarea de către sistem a unui graf al precedenŃelor care să reflecte dependenŃele dintre procese şi anume ordinea în care acestea trebuie executate. apoi fiecare solicită resursele blocate de cealaltă. 4.

Aceste copii pot fi utilizate doar în situaŃia în care prelucrările efectuate între momentul realizării copiilor şi cel al apariŃiei unei defecŃiuni pot fi reluate. Volumul datelor care vor fi copiate în acest caz va fi mai mic. – jurnale ale imaginii înregistrărilor din baza de date. O stare consistentă este definită ca aceea stare în care sunt reflectate rezultatele finale ale execuŃiei unor tranzacŃii. − momentul începerii execuŃiei tranzacŃiei. De aceea este necesar să existe informaŃii despre derularea tranzacŃiilor până în momentul întreruperii lucrului şi aplicarea uneia din următoarele strategii de restaurare: – derularea înapoi a tranzacŃiilor necompletate (cu ROLL-BACK) şi care presupune anularea modificărilor făcute de acestea asupra bazei de date. iar procesul de restaurare va implica într-o măsură mai mică intervenŃia umană. Dacă există o copie anterioară a acesteia. Jurnalul tranzacŃiilor este un fişier special întreŃinut de SGBD. 73 . natura lor şi intervalul de timp dintre două operaŃii succesive de salvare. ori de câte ori este nevoie şi de obicei pe un alt suport magnetic decât cele pe care rezidă baza de date. Volumul informaŃiilor care se salvează. În astfel de situaŃii. suportul pe care rezidă baza de date va fi inutilizabil. – derularea înapoi a tranzacŃiilor completate dar neefectuate în baza de date (cu ROLLFORWARD) şi care presupune efectuarea acelor transformări prin care baza de date restaurată să conŃină rezultatele acestora (8). baza de date va rămâne într-o stare de inconsistenŃă. va trebui să existe posibilitatea de a o aduce la o stare consistentă cât mai apropiată de momentul apariŃiei defecŃiunii. – jurnale ale tranzacŃiilor.8. Durata mare de execuŃie pentru astfel de copii face ca anumite SGBD-uri să recurgă la copii ale jurnalelor bazei de date. 4. nici o tranzacŃie nu este în curs de execuŃie şi sunt satisfăcute restricŃiile de integritate semantică (explicite şi implicite). baza de date va deveni inconsistentă. Acest lucru este posibil doar dacă prelucrările sunt efectuate într-o secvenŃă cunoscută iar timpul necesar pentru reprocesarea lor nu este foarte mare.6.În cazul 1. deci toate informaŃiile se vor pierde. Copiile bazei de date pot fi realizate automat de sistem la anumite intervale de timp sau la comanda administratorului bazei de date. în care sunt memorate informaŃiile despre tranzacŃiile efectuate asupra bazei de date cum sunt: − identificatorul sau codul tranzacŃiei. trebuie să fie posibilă refacerea unei stări anterioare consistente a bazei de date. În cazul 2. determină strategia de salvare. Datele salvate pot fi diferite combinaŃii între: – copii ale bazei de date şi copii ale jurnalelor acestora. prin întreruperea tranzacŃiilor active. Salvarea bazei de date este operaŃia prin care se stochează date în vederea folosirii lor pentru o eventuală restaurare. Tehnici de bază folosite în procesul de restaurare În momentul căderii sistemului.

primită de SGBD. De obicei sunt menŃinute în memorie paginile frecvent utilizate. Sincronizarea memoriei cu baza de date şi fişierul jurnal se realizează prin executarea unui punct de verificare (ceckpoint). c) scrierea unei înregistrări speciale în jurnalul tranzacŃiilor. va determina transferul unei pagini de disc în memoria principală. − datele introduse. 4. − jurnalul cu imaginea înregistrării înainte de modificare. SGBD-ul poate executa punctul de verificare la o comandă explicită CHECKPOINT. O cerere de acces la date. restaurarea bazei de date se realizează automat de SGBD sau manual. − înregistrările modificate şi tipul modificării. Jurnalul imaginilor se deosebeşte de jurnalul tranzacŃiilor prin aceea că el nu conŃine descrierea operaŃiilor efectuate asupra bazei de date. se aplică şi informaŃiilor de jurnalizare a tranzacŃiilor. Un punct de verificare presupune executarea următoarelor operaŃii: a) oprirea proceselor active la momentul respectiv. ci efectul acestora. ceea ce duce la reducerea numărului de operaŃii de transfer între memoria principală şi memoria externă. 74 . până la un transfer ulterior pe disc.9. − jurnalul care conŃine ambele tipuri de mai sus. nu vor fi urmate imediat de rescrierea paginii respective pe disc. d) continuarea proceselor anterior oprite. Pagina care se va înlocui va fi aceea care nu a fost utilizată într-un interval mare de timp. Acelaşi regim de păstrare în memorie.− numărul terminalului sau identificatorul utilizatorului care a iniŃiat tranzacŃia. În funcŃie de defecŃiunea care a determinat întreruperea lucrului. b) forŃarea scrierea paginilor de memorie în jurnale şi apoi în baza de date. dar care nu sunt încă reflectate în baza de date. aflate acum în memoria principală. scriere necesară la restaurarea şi reluarea prelucrărilor care indică starea fiecărui proces activ la momentul executării punctului de verificare. Această operaŃie poate fi făcută periodic sau la o cerere explicită a sistemului sau în cazul în care este nevoie de spaŃiu fizic pentru o altă pagină de disc solicitată. Restaurarea automată a bazei de date Este executată de SGBD după oprirea şi restaurarea şi restaurarea sistemului în urma unei căderi. pointerii la cozile de mesaje. Eventualele modificări ale datelor. Acest tip de jurnal poate avea una din formele: − jurnalul cu imaginea înregistrărilor după modificare şi în acest caz conŃine copia fiecărei înregistrări care este modificată. adică necesită intervenŃie umană.6. starea fişierelor temporare de lucru. Prin acest proces baza de date este adusă într-o formă consistentă prin derularea înapoi a tranzacŃiilor active în momentul defecŃiunii şi continuarea tranzacŃiilor înregistrate ca finalizate în fişierul jurnal.

inclusiv efectele tranzacŃiilor în curs de execuŃie. 75 . Securitatea bazei de date Asigurarea securităŃii bazei de date presupune interzicerea accesului neautorizat la date şi se realizează cu un set de măsuri de protecŃie umană.6. software şi hardware. TranzacŃiile inactive din jurnal vor fi şterse din fişier. urmată de încărcarea copiilor jurnalului în ordinea în care au fost efectuate. SGBD-ul poate activa şi un jurnal pentru urmărirea accesului la baza de date. pe baza lui fiind posibilă detectarea încercărilor de acces neautorizat. Hardware-ul poate oferi şi el o protecŃie suplimentară prin transferarea datelor numai în zone de memorie care sunt controlate de SGBD. Este necesară în situaŃia distrugerii suportului de memorie externă pe care rezidă baza de date. Astfel.10.11. efectuarea copierii şi apoi conectarea utilizatorilor la baza de date. Deconectarea tuturor utilizatorilor de la baza de date. Restaurarea va consta din încărcarea celei mai recente copii a bazei de date şi reluarea prelucrărilor efectuate din momentul copierii şi până la producerea defecŃiunii. Efectuarea copiilor în mod dinamic. În cazul anumitor SGBD-uri.6. în felul acesta asigurându-se sincronizarea memoriei cu fişierul jurnal şi cu baza de date. Copiile se pot realiza în una din următoarele maniere: 1. Procesul de restaurare presupune încărcarea celei mai recente copii a bazei de date. Copierea bazei de date va reflecta starea bazei de date la momentul respectiv. Timpul consumat de operaŃia de copiere este dependent de mărimea bazei de date ca şi de metoda de copiere utilizată. obŃinându-se astfel o stare consistentă a bazei de date. Restaurarea manuală a bazei de date Este astfel denumită deoarece implică intervenŃie umană şi nu pentru că ar fi un proces manual. 4. SGBD-ul va realiza automat derularea înapoi a tranzacŃiilor în curs de execuŃie. Pentru cererile de I/O transmisie sistemului de operare de SGBD sunt posibile verificări suplimentare referitoare la utilizarea corectă a fişierelor sau a funcŃiilor sistemului de operare. 2. Acest parametru va fi luat în considerare la stabilirea frecvenŃei de realizare a copiilor. În intervalul dintre două copieri ale bazei de date se vor realiza mai multe copii ale fişierului jurnal. se vor stabili punctele de verificare. Restaurarea manuală este cu atât mai eficientă cu cât SGBD-ul va permite şi copierea fişierelor jurnal. adică în timp ce utilizatorii accesează baza de date. se pot stabili parole pe baza cărora să fie permis accesul la resursele sistemului de calcul. acest proces se bazează doar pe efectuarea de copii de siguranŃă ale bazei de date. Această facilitate este utilă în regim de lucru on-line.4.

User-ii pot fi asociaŃii unor grupuri. care presupune identificarea utilizatorilor. Criptarea datelor este operaŃia de codificare a datelor pe timpul stocării sau al transportului lor.ModalităŃile de asigurare a securităŃii bazei de date sunt: 1. Utilizatorul nu va avea acces la efectuarea unor operaŃii asupra vizunii care să afecteze obiectele iniŃiale. Viziunile sunt partiŃii logice ale bazei de date. În aceste proceduri se vor specifica explicit operaŃiile care se vor efectua asupra datelor. 3. Utilizatorii obişnuiŃi sunt cei care nu au în proprietate obiecte şi nu au alte privilegii decât cele moştenite ca membri ai unui grup sau menŃionate explicit de administratorul bazei de date sau proprietarii de obiecte. 76 . într-o formă precompilată. fiecare parolă fiind asociată cu anumite drepturi de acces la date. b) existenŃa unor instrumente care permit utilizatorului să-şi realizeze rutine proprii de criptare. Realizarea de proceduri speciale. la drepturile fiecăruia adăugându-se drepturile stabilite pentru grupul respectiv. astfel încât descifrarea lor să poată fi făcută numai de posesorii autorizaŃi de cod. 2. Administratorul bazei de date este userul care implicit are toate drepturile asupra bazei de date precum şi dreptul de a stabili sau revoca privilegii pentru ceilalŃi utilizatori. restricŃionarea accesului acestora la date precum şi stabilirea de restricŃii pentru datele accesate. SGBD-urile actuale folosesc pentru identificarea utiliza-torului. 4. Ele sunt definite pentru diferiŃi utilizatori în raport cu necesităŃile acestora de a avea acces la date. Securitatea datelor va fi asigurată prin definirea tuturor drepturilor necesare unui utilizator pentru o viziune şi revocarea drepturilor pentru obiecte iniŃiale. Definirea şi utilizarea viziunilor (a schemei externe a bazei de date). SGBD-ul va menŃine pentru fiecare parolă o listă de privilegii pentru user-ul care foloseşte acea parolă. Sunt SGBD-uri care au facilitatea definirii unor proceduri care să fie păstrate la nivelul sistemului. parole. La nivelul SGBD-ului această facilitate are două forme: a) existenŃa unor rutine speciale care realizează criptarea datelor la cerere sau automat. Autorizarea şi controlul accesului la date.

La baza SGBDR Microsoft Access se află modelul relaŃional al datelor. Baza acestor interogări o constituie limbajul standard SQL (Structured Query Language). Firma Microsoft a realizat în decursul timpului mai multe versiuni ale produsului Access. Sistemul de gestiune a bazelor de date relaŃionale Microsoft Access conservă avantajele sistemelor de gestiune. Sistemul Access se bazează pe un sistem relaŃional definit ca un ansamblu format din structura relaŃională a datelor şi mulŃimea operatorilor relaŃionali. Ca urmare.1. De asemenea. formulare. Schema bazei de date este constituită din colecŃiile de tabele şi poate fi utilizată prin manipularea interogărilor. SISTEMUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE MICROSOFT ACCESS 5. în plus. partajarea acestor date între mai mulŃi utilizatori. Sistemul de gestiune a bazelor de date al Access-ului menŃine avantajele sistemelor de gestiune. rapoarte şi module. Access are toate componentele unei baze de date stocate într-un fişier cu extensia. În capitolul de faŃă referirile sunt efectuate la versiunile Microsoft Access 2000. consultarea şi actualizarea datelor şi. Din acest motiv redondanŃa tabelelor este minimă şi controlată. Astfel. partajarea datelor între mai mulŃi utilizatori. Access permite definirea. Prezentarea sistemului Microsoft Access Produsul-program Microsoft Access reprezintă un sistem de gestiune a bazelor de date relaŃionale (SGBDR) care este inclus în compunerea pachetului de birotică Microsoft Office si care lucrează sub sistemul de operare Microsoft Windows. MDB. Prin folosirea limbajului de programare Visual Basic pentru aplicaŃii (VBA) şi prin adăugarea bibliotecilor legate dinamic (DLL). asigurând astfel o interfaŃă între baza de date şi utilizator. definiŃii de interogări.5. poate să scrie direct în 77 . Sistemul Access permite facilitatea de a exporta structuri de tabele. 2002 (XP) şi 2003. este posibilă scrierea unor aplicaŃii care comunică cu sistemul de gestiune a bazelor de date. în acelaşi. asigurându-se. FaŃă de celelalte modele relaŃionale. în plus. Microsoft Access foloseşte toate facilităŃile oferite de sistemul de operare Microsoft Windows. consultarea şi actualizarea bazelor de date şi. trimiŃând comenzi scrise în limbajul de manipulare a datelor. SGBD Microsoft Access permite definirea. Se apreciază că mai mult de 20 de utilizatori pot lucra simultan la o bază de date Access. timp integritatea şi accesibilitatea datelor. asigurând astfel interfaŃa între baza de date şi utilizator. modelul orientat pe obiecte (unui obiect îi sunt asociate evenimente şi proprietăŃi).

de tip vizual. dBase etc. Pentru a răspunde acestor cerinŃe. interfaŃa SQL. acest sistem poate manipula şi date externe fie prin importul lor direct. De asemenea. Ca urmare. lansarea în execuŃie a sistemului presupune precizarea unui formular cu deschidere automată şi opŃiuni de afişare a barelor de instrumente şi a ferestrei Database. combinaŃii de taste. în primul rând. datele rămânând în fişierele lor originale. fie prin crearea unei legături la baza de date externă. interfeŃele Access cu alte aplicaŃii Windows. utilizatorii Access au posibilitatea de a defini obiecte. SQL. AplicaŃiile în sine sunt obiecte ale utilizatorilor destinate pentru o anumită bază de date. Construirea sistemelor informatice care modelează situaŃii reale face ca cerinŃa componentelor standard care pot fi reutilizate. în esenŃă. acest sistem lucrează cu colecŃii de obiecte. Dacă sunt programe care nu pot citi direct din unul din aceste formate. SGBD Microsoft Access 2000 reprezintă o variantă îmbunătăŃită a versiunii anterioare (Access 97) destinată bazelor de date relaŃionale. Importarea poate fi făcută şi pentru date de tip text cu condiŃia însă ca acestea să fie formate corespunzător. cu ajutorul VBA. interfeŃele Access pentru comunicarea cu alte SGBD-uri (Paradox. FoxPro. caracterele trebuind să fie delimitate cu un caracter tip virgulă sau marcaje tabulare. 78 . casete etc). Aceste interogări sunt obŃinute prin intermediul limbajului de interogare structurată. Produsul Microsoft Access este compatibil cu tehnologia ActiveX care este specifică aplicaŃiilor de tipul client/server. dBASE. există mai multe modalităŃi de realizare a aplicaŃiilor pentru baze de date sub SGBD Microsoft Access: interfaŃa standard Access. Fiecare rând din fişierul text este considerat ca fiind o înregistrare. de superioritatea sistemului de operare pe 32 de biŃi (dar cu posibilitatea de a avea o memorie RAM de cel puŃin 32 MB).). Schema bazei de date este formată din ansamblul tabelelor şi poate fi utilizată prin manipularea interogărilor asupra bazei de date. Astfel. Paradox sau în foile de calcul de tip Lotus 1-2-3 sau Excel. sub sistemul de operare pe 32 biŃi Windows 2000 sau Windows NT. care respectă tehnicile orientării pe obiecte. SQL (Structured Query Language) şi VBA (Visual Basic for Applications). să crească. Aceste obiecte sunt. casete de dialog. de regulă. transferul este totuşi posibil prin exploatarea datelor în regim text. următoarele: Caracteristici fundamentale: performanŃa care este legată. Pentru execuŃia comenzilor prin intermediul interfeŃei grafice a SGBD Microsoft Access se asigură următoarele posibilităŃi: meniuri.baza de date FoxPro. integrarea este dată de facilitatea SGBD Access de a lucra transparent cu produsele Word şi Excel. instrumente specifice (unelte ca butoane. ÎmbunătăŃirile aduse faŃă de versiunea anterioară sunt. entităŃi cu identitate proprie. Produsul Microsoft Access permite lucrul cu trei limbaje: QBE (Query By Examples).

transformarea unei comenzi macro în cod se realizează cu ajutorul unui utilitar care transformă toate comenzile macro dintr-un formular în cod Visual Basic (VB). filtrarea cu ajutorul formularului presupune folosirea formularului curent cu care se lucrează ca o interfaŃă obişnuită.a. formulare şi rapoarte pentru mai multe baze de date obişnuite.duplicarea. Formulare: imaginile (Images) asigură fundaluri pentru formulare şi rapoarte create pe baza unor imagini redimensionate la scară. necesare bazelor de date copie. DatabaseWizard (programul „vrăjitor” pentru baze de date) are posibilitatea de a asigura crearea de tabele. instanŃele oferă posibilitatea creării şi deschiderii simultane a mai multor variante ale aceluiaşi formular. PosibilităŃi de filtrare şi sortare: proprietăŃile Filter şi OrderBy asigură salvarea şi refolosirea filtrului şi a ordinei de sortare utilizate cel mai recent. LookupWizard (programul „vrăjitor” de căutare) este utilizat în special pentru a introduce proprietăŃile corespunzătoare câmpurilor utilizate în calitate de chei externe (străine). Controale: apariŃia unui nou tip de eveniment. data creării. precum şi cu evenimentul ApplyFilter. casetă de validare ş. casetă combinată. controlul modular de afişare permite definirea pentru fiecare câmp a tipului controlului prestabilit (casetă de text. interogări. asigură lucrul cu evenimente de tip filtru (Filter) care apar la crearea unui filtru. data ultimei modificări). care apare la aplicarea acestuia. şi anume Change (schimbă). care permite operaŃii de căutare între apăsările tastelor. ce permite unei baze de date să poată fi utilizată în mod multiuser (multiutilizator. proprietăŃile datelor AllowAdditions (permit adăugările) şi AllowDeletions (permit ştergerile). asigură posibilităŃile de control asupra modului de utilizare a unui formular. înregistrările fiind sincronizate şi după încetarea lucrului. filtrarea prin selecŃie presupune că setul curent de înregistrări poate fi limitat la înregistrările care corespund datelor selectate la momentul respectiv prin executarea unui singur clic de mouse.). Tabele: AutoNumber (Număr cu incrementare automată) înlocuieşte tipul Counter (Numărător). facilitând astfel utilizarea valorilor aleatoare şi tipul ReplicationID (Identificator multiplicare). 79 . fereastra Database (baza de date) asigură afişarea detaliilor fiecărui obiect (descrierea. adică simultan de către mai mulŃi utilizatori) şi la staŃiile din reŃea neconectate.

VBA este mult mai puternic decât AccessBasic. prin utilizarea proprietăŃilor Filter şi FilterOn. Visual Basic pentru aplicaŃii (VBA): interfaŃa presupune fereastra Watch (supraveghere). operaŃiilor OLE (Object Linking and Embedding) extinse şi utilizării noilor tipuri de date (ca De exemplu. care presupune definirea unui text cu explicaŃii (ToolTip) pentru toate controalele. versiunea Microsoft Access 2002 (XP) prezintă următoarele îmbunătăŃiri: • un nou format de fişiere.apariŃia unui text cu explicaŃii de utilizare a instrumentelor. precum şi comentarii. Office Clipboard. prin folosirea opŃiunii ParamArray (tablou de parametri). datorită faptului că evenimentele sunt declanşate o singură dată. argumentele opŃionale permit crearea de funcŃii care utilizează un număr variabil de argumente. funcŃia Nz() transformă o valoare nulă în orice valoare specificată de utilizator. Clip Gallery). prin acceptarea valorilor nule. 80 . utilizarea funcŃiilor în aşa fel încât funcŃiile pot fi folosite fără a fi desemnate. ca De exemplu. sistemul permite ca tipurile de date definite de utilizator să cuprindă la rândul lor alte tipuri (standard sau definite de utilizator) şi. dată calendaristică). Afişările anticipate sunt mult mai rapide. Memos (câmpurile memo) presupun asocierea automată a barei de derulare verticală şi cu diverse opŃiuni de tipul EnterKeyBehavior (introducere a modului de comportare a tastei). ca datele returnate prin funcŃii să fie de aceste tipuri. afişările anticipate asigură afişarea simultană a mai multor pagini şi. posibilitatea metamorfozării. NoData reprezintă un eveniment nou folosit pentru detectarea rapoartelor fără date. datorită posibilităŃilor de compilare condiŃionată. modificări ale opŃiunilor Zoom. octet. Rapoarte: apariŃia posibilităŃii asocierii unui raport filtrului curent dintr-un formular. cu menŃinerea formatului Microsoft Access 2000. de asemenea. alegerea culorilor pentru cuvintele cheie. de asemenea. posibilităŃi de anulare a comenzilor anterioare pe mai multe niveluri. schimbarea unei casete de text într-o casetă combinată. boolean. casetele combinate sunt mult mai rapide decât în versiunile anterioare. care presupune schimbarea controalelor dintrun tip într-altul. • panouri pentru sarcini (task-uri) în format nou care apar în partea dreaptă a aplicaŃiei (New File. FaŃă de versiunea Microsoft Access 2000. astfel încât se elimină necesitatea apariŃiei variabilelor false. îndeosebi în manipularea unui volum foarte mare de date. din motive de compatibilitate la lucrul în reŃeaua în care se găsesc versiuni diferite ale Microsoft Office.

în modul de vizualizare a ferestrei de proiectare.• posibilitatea de a anula şi reface mai multe acŃiuni atunci când se lucrează cu obiecte ale unei baze de date Microsoft Access (tabele. astfel încât se cere o confirmare ori de câte ori se deschide o bază de date ce este posibil să conŃină macroinstrucŃiuni în cod VBA. XML (Extensible Markup Language). adică acele etichete asociate oricărui câmp din tabele. care este rulată direct pe un sistemclient (cu salvarea locală a datelor). formulare. 2003]. • vizualizarea datelor cu privire la dependenŃa obiectelor.. ca versiune compatibilă cu Microsoft SQL Server. • sortare îmbunătăŃită în controale. interogări. se stabileşte un nivel de securitate. este afişată o opŃiune de actualizare a proprietăŃii pentru controale asociate câmpului. Butonul AutoCorrectOptions prezentat mai sus reprezintă o etichetă inteligentă. • posibilitatea de creare a unui table local dintr-un tabel legat. SGBD Access dispune de facilitatea de import şi export a 81 . rapoarte sau paginilor de acces la datele din baza de date. în acest scop. • introducerea opŃiunilor de corectare automată. în alte programe de aplicaŃie. în prealabil. ce permit integrarea directă în SGBD Access a acŃiunilor executate. modurilor de vizualizare etc. casetelor de dialog. • protecŃia împortiva macroinstrucŃiunilor realizate în Visual Basic pentru aplicaŃii. • opŃiune de actualizare a proprietăŃilor pentru toate controalele ce sunt asociate unui câmp. Table Design. VBA (Visual Basic for Applications). • suport pentru limbajul extins de marcare a hipertextelor. versiunea Microsoft Access 2003 prezintă următoarele caracteristici noi [Steve Johnson. de regulă. butonul AutoCorrectOptions (opŃiuni de corectare automată) apare afişat lângă textul ce a fost supus corecturii automate. • introducerea unei noi componente SQL Server 2000 Desktop Engine. • faŃă de versiunile Microsoft Access 2000 şi XP. • adăugarea dictării vocale şi a comenzilor vocale pentru introducerea de date în tabele şi pentru a activa sistemul de meniuri şi barele cu instrumente din Microsoft Access (caracteristica Speech care trebuie. în acest scop. • blocarea funcŃiilor ce se pot prezenta ca potenŃial nesigure. pagina de sortare asociată programului Lookup Wizard din orice bază de date este similară cu pagina de sortare din programul Report Wizard. este eliminată astfel posibilitatea de folosire a acestora în expresii ce utilizează modul îmbunătăŃit Microsoft Jet Expression Service. • etichete inteligente (Smart Tags). când se selectează o altă temă decât cea prestabilită. • suport pentru temele Microsoft Windows XP. există şi posibilitatea de dezactivare a butonului AutoCorrectOptions prin intermediul unui click pe buton urmat de selecŃia corespunzătoare. produsul Microsoft Access 2003 aplică tema selectată controalelor. prin vizualizarea unei liste de obiecte ce sunt dependente unele de altele se creează posibilitatea de a menŃine suplimentar o bază de date şi de a elimina astfel o posibilă sursă de erori. prin intermediul butoanului SmartTagActions care apare afişat pe ecran pot fi executate acŃiunile dorite. formulare). configurată şi instruită).

respectiv serverul Microsoft SharePoint Portal fac parte din noua arhitectură NET. • asigurarea copiilor de siguranŃă pentru proiecte sau baze de date. Înregistrările unui tabel respectă aceeaşi structură de câmpuri. În acest caz. rapoarte. interogarea anumitor categorii de date şi obŃinerea facilă a rezultatelor tipărite. pagini. • realizarea importului. 2000) asigură posibilitatea manipulării datelor în conformitate cu cerinŃele utilizatorilor. Fiecare coloană a tabelului este denumită câmp (field). În momentul în care obiectul a fost creat. Crearea unei baze de date începe cu definirea tabelelor. Datele sunt stocate în mod organizat în baze de date. formulare. el poate fi utilizat şi în alte aplicaŃii. Programul Microsoft Windows SharePoint Services. iar fiecare rând al tabelului constituie o înregistrare (record). Definirea componentelor principale ale SGBD Microsoft Access SGBD Microsoft Access 2003. Tabelele (Tables) sunt obiecte utilizate de Access pentru stocarea datelor.1. 5. interogări.datelor XML şi de conversie între alte formate de date prin utilizarea fişierelor XML similare. Obiectele Microsoft Access sunt percepute prin „ceea ce fac”. (XP. există o funcŃie de detectare automată a erorilor. O bază de date Microsoft Access reprezintă o colecŃie de obiecte de tipul: tabele. Baza de date permite localizarea rapidă a unui anumit element. • asigurarea unor funcŃii îmbunătăŃite pentru fonturi în modurile de vizualizare SQL. La crearea unui tabel nou se solicită definirea 82 . ci obiecte care îşi transmit reciproc date. macroinstrucŃiuni şi module. comportamentul lor mascând elemente de structură internă.2. Evenimentele care apar şi schimbările de stare pe care acestea le declanşează determină o schimbare a metodologiei de concepere a sistemului. • posibilităŃi extinse de detectare a erorilor din formulare şi din rapoarte. nu mai există un program care manipulează datele. exportului şi legării unei liste Microsoft Windows SharePoint Services din şi în Access. Cunoaşterea mediului de lucru Microsoft Access 5. compararea statisticilor pe diverse perioade de timp.2. • includerea unui sistem de asistenŃă funcŃie de context în modul de vizualizare SQL al unei interogări dintr-o bază de date Access. • suport asigurat pentru dispozitive de scriere de tipul Tablet PC (se realizează introducerea rapidă a datelor în Access şi în celelalte tipuri de fişieredocument Office prin scriere de mână pe dispozitive Tablet PC). compuse din obiecte care interacŃionează prin specificul comportamentului lor.

modificare sau de ştergere a unor date din baza de date. parcurgerea înregistrărilor realizându-se în mod secvenŃial. Macro-urile pot fi ataşate unui formular. rapoartele permit prezentarea unor informaŃii de sinteză rezultate ca urmare a prelucrărilor executate în baza de date. Succesul limbajului QBE a fost atât de mare încât acesta este prezent într-o formă sau alta în aproape toate sistemele SGBD. verificarea sau validarea unor date etc. Limbajul QBE a fost lansat pe piaŃă în anii 1970 de firma IBM. raport sau control în scopul automatizării unor operaŃii de rutină (deschidere sau închidere de formulare. rapoartele nu modifică niciodată datele din baza de date. SGBD Microsoft Access utilizează pentru obŃinerea unui raport o copie a datelor protejată la scriere. acesta trebuie să aibă deja o viziune de ansamblu asupra datelor pe care doreşte să le regăsească. din care tabele se vor extrage datele. Prin intermediul rapoartelor utilizatorul are un control complet asupra dimensiunilor şi modului de prezentare a datelor de ieşire. Rapoartele se diferenŃiază de formulare prin faptul că în timp ce formularul este proiectat pentru a avea un acces aleator la date. inclusiv pentru funcŃia de partajare a datelor. Astfel cu ajutorul formularelor se pot efectua câteva operaŃii tipice în baza de date. el bazându-se pe un set dinamic al datelor. imprimarea unor rapoarte. Rapoartele (Reports) reprezintă un alt obiect al unei baze de date Microsoft Access. ce criterii trebuie să îndeplinească aceste date. filtrarea. inclusiv în format pentru tipărire. precum şi vizualizării datelor din baza de date (când formularul este asociat unei interogări). De asemenea. inclusiv în Microsoft Access. Paginile (Pages) sunt obiecte Access ce asigură accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul navigatoarelor (browser-elor) Web. prin intermediul căruia utilizatorul are posibilitatea de a prezenta date selectate în rezumat. Formularele (Forms) reprezintă obiecte Access destinate introducerii datelor într-o bază de date (când formularul este asociat unui tabel). cu condiŃia reproiectării eventualelor formulare şi rapoarte care folosesc datele tabelului în structura anterioară acestei operaŃii.câmpurilor. în ce ordine vor fi ele sortate. şi anume: ce câmpuri se vor utiliza. MacroinstrucŃiunile sau macro-urile (Macros) reprezintă obiecte Access care definesc ansamble de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le execută automat la apariŃia unor evenimente. Aceste obiecte sunt necesare ca urmare a prelucrării integrate a datelor care circulă în Internet sub forma unei aplicaŃii globale a datelor. 83 . atribuindu-se fiecăruia o denumire unică şi indicându-i SGBD Access tipul de date corespunzător.). Interogarile (Queries) sunt obiecte Access ce reprezintă întrebări pe care utilizatorul le formulează în legătură cu anumite informaŃii din baza de date. Ulterior se pot adăuga şi alte câmpuri. În momentul în care utilizatorul porneşte la construcŃia unei interogări. Construirea unei interogări în SGBD Access reprezintă un proces simplu şi rapid de aşezare a tabelelor şi a câmpurilor necesare pe o grilă de tipul QBE (Query by Example). şi anume operaŃii de adăugare. care a dorit să pună la dispoziŃia utilizatorilor un produs performant de regăsire a datelor într-o bază de date.

2. Comutarea între panourile de lucru se efectuează cu clic pe butoanele Înapoi (Back) şi Înainte (Forward). Search for… poate fi utilă pentru căutarea unei proprietăŃi întro bază de date sau a unui anumit şir de caractere. de unde se alege panoul de lucru dorit cu clic pe săgeata de listă de pe bara de titlu a panoului respectiv.1). 5. La pornirea SGBD Access 2003. Fig. VBA (Visual Basic for Applications) destinate extinderii posibilităŃilor funcŃionale ale unei baze de date.1 Panoul de lucru al SGBD Microsoft Access 2003 Caseta Search for… serveşte pentru căutarea unui nume sau a unei locaŃii de fişier. Deschiderea şi închiderea unei baze de date în Microsoft Access SGBD Microsoft Access poate fi pornit din meniul Start sau din zona de lucru.2.Modulele (Modules) sunt obiecte Access ce sunt create în limbajul Visual Basic pentru aplicaŃii. 5. 84 . Închiderea unui panou de lucru se efectuează prin intermediul butonului Închidere (Close). 5. Din meniul Vizualizare (View) se execută clic pe opŃiunea Task Pane. De asemenea. panoul de lucru Getting Started este disponibil în partea din dreapta ecranului (Fig.

1). Pagini Web (Pages).Deschiderea unei baze de date existente se execută din panoul de lucru Getting Started. Cele trei butoane (butonul Open. 5. 5. Interogarea (Query). Modulul (Module).2 Alegerea opŃiunii de creare a unei baze de date noi Deschiderea unei baze de date existente sau noi presupune lucrul cu fereastra Database (bază de date) care afişează obiectele care formează baza de date (fig. cu opŃiunea Open din meniul File sau cu butonul Open de pe bara cu instrumente.3). Formularul (Form). 5. Fereastra Database pune la dispoziŃie utilizatorului o metodă simplă de gestionare a obiectelor care compun baza de date. urmată de numele bazei de date. conŃin proprietăŃi şi declanşează apariŃia unor tipuri de evenimente. Obiectele create vor fi afişate în lista cu obiecte situată în mijlocul ferestrei Database. Obiectele gestionate cu SGBD Microsoft Access. În interiorul acestei liste se mai află trei opŃiuni rapide de creare a obiectelor. în partea stângă a ferestrei. Macro-ul (Macro). cele şapte tipuri de obiecte care formează baza de date. Pentru o bază de date nouă se alege opŃiunea Blank database… din meniul New (Fig. În fereastra Database sunt afişate. butonul New) afişate în partea de sus a ferestrei Database. sunt utilizate pentru crearea.2). împreună cu elementele de control care le sunt asociate. modificarea şi respectiv afişarea obiectului curent. 5. Fig. Crearea unui nou fişier se face cu opŃiunea Task Pane (fig. Raportul (Report). butonul Design. 85 . şi anume: Tabelul (Table).

Această operaŃie are ca efect afişarea în ordine alfabetică (în lista cu obiecte) a tuturor obiectelor de acelaşi tip. • salvarea obiectului respectiv sub un alt nume. SGBD Access cere confirmarea copierii tabelului cu toate datele pe care le conŃine. • ştergerea din baza de date a obiectului. • vizualizarea conŃinutului obiectului înainte de a-l trimite pentru tipărire. 5. 86 . sau redenumirea acestui obiect. iar din meniul rapid care apare se pot efectua următoarele: • deschiderea obiectului respectiv pentru a consulta datele conŃinute în el. se selectează din partea stângă a ferestrei Database eticheta corespunzătoare tipului de obiect.3 Fereastra Database Pentru modificarea proprietăŃilor unui obiect. sau numai a structurii acestui tabel. • realizarea unei copii a conŃinutului obiectului la imprimantă. Această comandă este necesară atunci când este nevoie de un tabel similar cu unul deja creat. Se execută un clic cu butonul din partea dreaptă a mouse-ului pe obiectul a cărui proprietate se doreşte a se modifica. • deschiderea obiectului în modul Design pentru a efectua modificări de structură. • realizarea unui duplicat al obiectului curent prin copierea în clipboard (memorie tampon sau temporară) şi apoi recopierea din această memorie tampon.Fig.

pregătit pentru completare. Crearea unui tabel Tabelul (Table) este un obiect specific SGBD Microsoft Access pentru stocarea datelor. de tipul selectat anterior. O altă modalitate de a crea un tabel o constituie executarea unui clic de mouse pe butonul New şi alegerea din fereastra de dialog New Table. Această definire înseamnă. 87 . se poate utiliza una dintre următoarele trei metode: • Create table in Design View (crearea tabelului cu ajutorul ferestrei de proiectare) • Create table by using wizard (crearea tabelului prin folosirea ghidului) • Create table by entering data.3. În timpul lucrului cu SGBD Microsoft Access se pot obŃine informaŃii de ajutor prin intermediul meniului Help de pe bara cu instrumente. se determină astfel copierea datelor Access în programele respective. sau alegerea opŃiunii Design din meniul rapid. Înregistrările unui tabel respectă structura de câmpuri a tabelului. Crearea tabelelor prin alegerea opŃiunii Create table by using wizard (program “vrăjitor” dedicat tabelelor) asigură asistarea pe întregul parcurs de construcŃie a unui tabel. având 10 câmpuri (coloane) şi 21 de înregistrări (rânduri) libere. a uneia dintre cele cinci opŃiuni disponibile (fig. 5.3. Fiecare coloană a tabelului este denumită câmp (field). sau alegerea opŃiunii Open din meniul rapid. atribuindu-se fiecăruia o denumire unică şi indicându-i SGBD Microsoft Access tipul de date corespunzător. Pentru crearea unui tabel. Butonul Design (proiectare). cu condiŃia reproiectării eventualelor formulare şi rapoarte care folosesc datele tabelului în structura anterioară acestei operaŃii. de fapt.• copierea unui tabel sau a unui obiect de tip interogare în clipboard şi apoi recopierea acestuia în programe ca Excel şi Word. are ca efect o afişare a obiectului selectat pentru o utilizare normală. Prin introducerea unui sau mai multor cuvinte-cheie în caseta Search for… se obŃin explicaŃii detaliate referitoare la subiectul dorit. Tabelul 5. asigură ca obiectul selectat să fie deschis în modul de afişare Design în vederea efectuării modificărilor necesare tipului de aplicaŃie dorit de utilizator.4): Datasheet View – permite crearea unui tabel în modul Datasheet (foaie de date). (crearea tabelului prin introducerea datelor). stabilirea structurii tabelului.1. La crearea unui tabel nou se solicită definirea câmpurilor. iar fiecare rând al tabelului constituie o înregistrare (record). Ulterior se pot adăuga şi alte câmpuri. definind prin intermediul unui dialog cu utilizatorul numele şi tipul de câmpuri care definesc tabelul. Crearea unei baze de date (structurile de date specifice acesteia) începe cu definirea tabelelor. Butonul New (nou) asigură crearea unui obiect nou. Butonul Open (deschide). 5.

Când se alege această modalitate de construcŃie a unui tabel. pe ecranul monitorului este afişată fereastra de dialog Table (fig. 5. 5. Crearea tabelelor cu ajutorul opŃiunii Design View presupune parcurgerea a trei paşi pentru definirea unui câmp în structura unui tabel: stabilirea numelui câmpului.4 Fereastra New Table Design View – permite crearea unui tabel în modul Design (proiectare).5).5 Fereastra de dialog Table 88 . Fig.Fig. 5. Import Table – această facilitate importă tabele şi obiecte aflate în alte baze de date. Table Wizard – permite crearea de tabele cu ajutorul magicienilor bazei de date. Link Table – creează tabele în baza de date curentă care sunt legate cu alte tabele din baze de date externe. stabilirea tipului de dată asociată acelui câmp şi stabilirea proprietăŃilor acestuia.

3. Coloana Description (Descriere) – în această coloană se poate scrie de către utilizator un text explicativ cu scopul de a detalia destinaŃia câmpului. 4. alcătuită dintr-un tabel format din trei coloane şi o a doua zonă aflată în partea de jos a ferestrei. Zona de declarare a câmpurilor este formată dintr-un tabel compus din trei coloane: Coloana Field Name – în această coloană se declară numele câmpurilor. − subtipul Single (numere reale reprezentate în virgulă mobilă simplă precizie) acoperă domeniul numerelor fracŃionare cu maxim şapte cifre semnificative. Text Un câmp text are implicit 50 de caractere. Dată calendaristică/oră (Date/Time) SGBD Microsoft Access stochează intern datele calendaristice sub forma unor numere în virgulă mobilă pe 8 octeŃi. 2. această valoare este reprezentată pe 16 octeŃi şi a fost creată cu scopul de a asigura un identificator unic global pentru bazele de date în care trebuie realizate sincronizările unui mare volum de date suplimentare. Tipurile de date asociate câmpurilor definesc tipurile de câmpuri şi sunt următoarele: 1. În construcŃia numelui unui câmp se pot folosi litere mari şi mici.000.Fereastra de dialog Table este formată din două zone: zona aflată în partea de sus a ferestrei (zonă folosită pentru declararea câmpurilor). inclusiv spaŃiile. − subtipul Double (numere reale reprezentate în virgulă mobilă dublă precizie) acoperă domeniul numerelor fracŃionare cu maxim 14 cifre semnificative. în acestea putând fi incluse şi secvenŃele de salt la început de rând/salt la rând nou. Număr (Number) Tipul Number include mai multe subtipuri de date care diferă prin modul de stocare şi viteza de răspuns. zonă în care se stabilesc proprietăŃile câmpului. − subtipul ReplicationID (identificator duplicare sau identificator multiplicare). 89 . Memo Câmpurile memo constau numai din text şi au maxim 255 de caractere. Aceste câmpuri sunt utilizate pentru a scrie comentarii. şi anume: − subtipul Byte (octet) care acceptă numai valori întregi pozitive (fără semn) cuprinse între 0 şi 255. avându-se în vedere ca aceste nume să nu prezinte aceeaşi denumire cu numele utilizate ca proprietăŃi de SGBD Microsoft Access. dar se poate opta pentru orice lungime cuprinsă între 1 şi 255. ora fiind reprezentată ca o fracŃiune dintr-o zi. − subtipul Integer (întreg) acoperă domeniul numerelor întregi de la –32768 la +32768. − subtipul Long Integer (întreg lung) acoperă domeniul numerelor întregi dincolo de limitele ± 2.000. Coloana Data Type – indică ce tip de date vor fi memorate în acel câmp şi câtă memorie se va aloca pentru acel câmp.000. SGBD Microsoft Access permite folosirea unor nume de câmpuri de maxim 64 de caractere.

şirul poate conŃine informaŃii despre modul de afişare a valorilor pozitive. Această proprietate stabileşte dimensiunea maximă a datelor care pot fi stocate în tipul de câmp respectiv. Din punct de vedere al reprezentării interne. Număr cu incrementare automată (AutoNumber) Datele de acest tip au proprietatea că sunt incrementate automat (AutoNumber) şi pot primi valori întregi lungi secvenŃiale. Tipul este numit Counter (numărător). tipul valută este un număr în virgulă fixă. Proprietatea Input Mask (masca de intrare) Prin intermediul acestei proprietăŃi este controlată introducerea datelor în cadrul câmpului. Tipul Da/Nu (Yes/No) Datele de acest tip sunt booleene. Se poate folosi opŃiunea = Now() pentru a stoca ora şi data.##0. cum ar fi: Currency. masca de intrare #990. Proprietatea Format trebuie să fie stabilită pentru toate câmpurile dată calendaristică/oră (date/time). Proprietatea Field Size (dimensiunea câmpului) depinde de tipul câmpului (Text. Aceasta permite bazei de date să stocheze documente create de programe de prelucrare a textelor. respectiv On/Off.Sistemul introduce automat data curentă prin proprietatea Default Value (valoare implicită) a câmpului = Date(). pentru fiecare caracter al câmpului. “ “ – valorile nule sunt suprimate. Tipul valută (Currency) Tipul Currency acoperă valorile în USD. 8. 5. Ca urmare primesc valorile True/False (adevărat/fals) şi sunt afişate într-una din formele True/False.000. Percent (procent) sau Short Data (dată calendaristică în format scurt). 6.a. Number şi Autonumber). 2. În cazul datelor numerice. seturi de foi de calcul. „Unknown”[Green] – cuvântul „unknown” scris în verde indică o valoare nulă. Exemple: $#. iar la partea zecimală până la sutimi de cent. Proprietatea Format OpŃiunea stabilită pentru această proprietate afectează modul în care SGBD Microsoft Access afişează datele. cu 15 cifre la partea întreagă. Masca de intrare determină. dacă este opŃional sau necesar.000. De exemplu. precum şi tipul de caracter acceptat (numeric. ConŃinutul şirului de formatare poate fi un format predefinit. 3. sunete.000.0999 impune introducerea unui număr cu valoarea absolută mai mare decât 1000 şi mai mic decât 1. alfabetic. alfanumeric sau orice tip de caracter).#00)[Red] – afişează numerele negative cu roşu. Obiect OLE Tipul de câmp OLE (Object Linking and Embedding) este destinat păstrării datelor provenite de la alte programe care s-au înregistrat ca servere OLE în Windows. Zona în care se stabilesc proprietăŃile câmpurilor este formată din următoarele opŃiuni: 1. 7. ($#. negative sau nule.00 – afişează numere pozitive în format valută. videoclipuri ş. Este 90 .

Celelalte câmpuri pot fi indexate cu opŃiunea No Duplicates (fără duplicate). 7. Indexul cheie primară (Primary Key) prevede câte un pointer (indicator) unic spre fiecare înregistrare şi reprezintă ordinea de afişare prestabilită pentru tabele. Setarea proprietăŃii Validation Rule are scopul de a reduce numărul de erori care pot apare în momentul introducerii datelor de către utilizator. Proprietatea Indexed Indecşii asigură mecanismul de regăsire rapidă a datelor.nevoie de cel puŃin o zecimală. iar caracterul # permite introducerea caracterelor negative. Această fereastră. Există şi posibilitatea creării de indecşi pe baza mai multor câmpuri. • câmpul va fi folosit în mod semnificativ în criteriile de selecŃie sau sortare. ProprietăŃile Validation Rule/Validation Text Proprietatea Validation Rule (regula de validare) se utilizează pentru defini anumite cerinŃe pe care trebuie să le îndeplinească datele introduse într-un câmp din baza de date. • o listă Sample Tables care conŃine exemple de tabele corespunzătoare opŃiunii alese. 5. 4. SGBD Access afişează fereastra de dialog Save în interiorul căreia utilizatorul denumeşte tabelul creat. Alegerea opŃiunii Table Wizard din fereastra New Table are ca rezultat afişarea pe ecranul monitorului a ferestrei de dialog Table Wizard. Masca de intrare Password determină afişarea tuturor caracterelor dintrun câmp cu asteriscuri. Dacă proprietatea Caption este necompletată. În cazul în care datele introduse nu respectă setarea Validation Rule se utilizează proprietatea Validation Text (text de validare) pentru a specifica un mesaj de avertizare. se închide fereastra de dialog Table. utilizând fereastra Indexes (din meniul View). tipul de dată ce poate fi acceptat în acel câmp precum şi proprietăŃile aferente câmpurilor respective. 6. Proprietatea Required Proprietatea Required (necesară) se utilizează în momentul în care se doreşte introducerea în câmpul respectiv a unei valori în mod expres.6. prezentată în figura 5. deci valoarea câmpului respectiv nu poate fi NULL (vidă). Proprietatea Caption Valoarea proprietăŃii Caption (titlu) este utilizată pentru a afişa titlurile numelor de câmp în modul de afişare Datasheet. respectiv Duplicates OK (sunt permise duplicatele). 91 . Atunci când utilizatorul a stabilit denumirea câmpurilor. Un câmp se indexează în următoarele condiŃii: • câmpul cuprinde valori cu gamă largă de variaŃie. titlul este stabilit de numele câmpului. Un index desemnat cu opŃiunea Duplicates OK nu va prezenta aceleaşi performanŃe ca un index unic. Metoda de creare a tabelelor cu ajutorul opŃiunii Table Wizard reprezintă cea mai rapidă metodă de creare a unui tabel. este compusă din: • un grup de două opŃiuni Business şi Personal care oferă posibilitatea de a alege categoria de tabele dorite. După aceasta.

Pentru a selecta toată coloana se execută clic pe numele unui câmp.• o listă Sample Fields care conŃine exemple de câmpuri corespunzătoare tipului de tabel ales. Acest rând este necesar în cazul în care se adaugă în tabel o înregistrare nouă. 92 . • patru butoane pentru activarea câmpurilor (este posibil ca în tabelul final să se transfere toate câmpurile disponibile din lista Sample Fields sau să se transfere numai câmpurile necesare. • Un buton Rename Field cu ajutorul căruia utilizatorul poate modifica denumirea câmpului.6 Fereastra Table Wizard pentru crearea tabelelor cu ajutorul ghidului După ce utilizatorul a ales tipul de tabel şi câmpurile care vor face parte din tabelul respectiv. care se vizualizează numele câmpurilor selectate de utilizator. • o casetă Fields in my new table. acesta poate să treacă mai departe executând un clic cu pointerul de la mouse pe butonul Next pentru a stabili numele tabelului şi cheia primară. el fiind marcat cu un asterisc în butonul Record Selector. Denumirea câmpurilor apare deasupra fiecărei coloane. Fiecare înregistrare are un buton denumit Record Selector (selectorul înregistrării). dispus în stânga sa. Modul de lucru cu înregistrările La deschiderea unui tabel. Ultimul rând al unei foi de gardă este un rând liber. Înregistrarea selectată în mod curent este marcată cu un triunghi în acest buton. pe ecran apar informaŃii similare cu cele prezente întro foaie de calcul. sau poate să execute un clic pe butonul Finish pentru a lăsa SGBD Microsoft Access să stabilească singur numele tabelului şi cheia primară. 5. unu câte unu). Acest mod de prezentare în SGBD Microsoft Access este denumit Datasheet (foaie de calcul). Fig.

5. • Next Record (înregistrarea următoare). şterse. • Last Record (ultima înregistrare).7 Vizualizarea datelor din tabelul Materiale Când se închide foaia de date sau se trece la o altă înregistrare. filtrate sau sortate.7). Între aceste butoane. pentru a evidenŃia faptul că modificările realizate în cursul editării nu au fost salvate. SGBD Microsoft Access afişează numărul înregistrării curente. întrucât se schimbă atunci când înregistrările sunt adăugate. În cazul în care se doreşte salvarea unei înregistrări imediat după ce a fost modificată (fără a trece automat la o alta). modificările făcute asupra unei înregistrări sunt automat salvate. neputând fi utilizat pentru identificarea unei anumite înregistrări. Dacă un tabel are mai multe înregistrări. după care se pot introduce date de la tastatură. butoanele de navigare printre acestea (Record Navigation) aflate la capătul din stânga al barei de derulare orizontale sunt foarte utile şi ele sunt următoarele: • First Record (prima înregistrare).Pentru a edita datele dintr-o celulă este suficient un clic pe celula respectivă. 93 . • New Record (înregistrare nouă). nepermiŃând editarea ei (fig. Când apare simbolul 0. înseamnă că în regimul de lucru multiutilizator o procedură sau un utilizator a blocat înregistrarea. Fig. Aspectul butonului de selectare se va schimba de la marcajul triunghi la marcajul stilou. 5. se tastează concomitent SHIFT+ENTER sau se selectează opŃiunea Save Record din meniul Records (înregistrări). care reflectă doar ordinea curentă de afişare. • Previous Record (înregistrarea anterioară).

Pentru a defini o relaŃie.5. den_mat. Pentru exemplificare (fig.8). cod_f. 5. telefon_f. Cheia externă este un atribut sau o mulŃime de atribute care are aceleaşi valori cu un atribut sau un grup de atribute aparŃinând tabelului-părinte. Materiale (cod_mat. banca_f. pagina Web). Depozite (cod_dep. Depozite şi Gestionari. den_dep. nr_fact). cant. acestea prezintă o existenŃă de sine stătătoare. 5. nume_gest. den_f. Pentru a lega tabelele între ele.3.2. se ia în considerare baza de date CONSTRUCT pentru evidenŃa materialelor de construcŃii care conŃine tabelele Furnizori. cod_dep. Realizarea relaŃiilor între tabele Atunci când se creează tabele într-o bază de date relaŃională. se adaugă în fereastra Relatioships tabelele între care se doreşte să existe legături şi se trage dintr-un tabel câmpul care trebuie legat spre câmpul corespunzător din celălalt tabel. Materiale. acest atribut sau grup de atribute jucând rolul de cheie primară în tabelul-părinte. 94 . pentru a crea o relaŃie. cod_gest) şi Gestionari (cod_gest. cu un câmp care reprezintă cheie externă (străină) în tabelul-fiu. adresa_f. fie din meniul Tools. cont_f. data_fact. pret_unitar). se utilizează fereastra Relationships. fereastră pe care se poate activa fie din bara de meniuri standard. Facturi.8 Tabelele bazei de date CONSTRUCT Tabelele bazei de date CONSTRUCT au următoarele structuri: Furnizori(cod_f. cheia externă trebuie să fie de acelaşi tip şi să aibă aceeaşi dimensiune cu a cheii primare. Ca regulă generală se va lega un câmp care reprezintă o cheie primară din tabelul-părinte. pren_gest). Facturi (nr_fact. Fig. Pentru validarea relaŃiei între cele două tabele.

9. se afişează fereastra de editare a relaŃiei (Edit Relationship). aşa cum se prezintă în fig. care câmp (atribut) va reprezenta cheia primară. Fig. 5. După stabilirea structurii fiecărui tabel şi a proprietăŃilor aferente fiecărui câmp în parte (a tipului de date pe care să îl accepte câmpul respectiv. Design View. Cheia primară se recunoaşte după caracterele bolduite. 5. executând un clic pe butonul New şi alegând. denumirile de atribute (câmpuri) subliniate reprezintă cheile primare pentru tabelele respective. se stabileşte pentru fiecare tabel în parte. a regulilor de validare pentru anumite câmpuri etc. Ca mod de realizare a relaŃiilor.). Imediat după această operaŃie. pentru definirea tabelelor. În exemplul considerat. modul de lucru cu fereastra de proiectare. selectând obiectul Tables din fereastra Database.Aceste cinci tabele au fost create pornind de la şablonul Blank Database. În continuare. se adaugă în fereastra Relationships cele cinci tabele şi se creează relaŃiile dintre acestea prin intermediul câmpurilor chei primare (în tabelele-părinte) – chei externe (în tabelele-fiu).9 Fereastra de editare a relaŃiei (EditRelationship) dintre tabelele Furnizori şi Materiale În fereastra de editare a relaŃiei dintre tabelele Furnizori şi Materiale în tabelul din stânga sus sunt prezentate cele două tabele prin intermediul cheilor de 95 . a dimensiunii câmpului. în tabelul Furnizori se execută un clic pe cheia primară Cod_f şi se trage către tabelul Materiale unde în dreptul câmpului Cod_f (cheia externă) se eliberează butonul mouse-ului.

conform figurii 5. Legătura stabilită între tabele este marcată printr-o linie. Deci în procesul de modelare a bazei de date. în care x reprezintă cardinalitatea minimală (numărul minim de entităŃi care participă la realizarea asocierii).legătură cod_f. Tipul relaŃiei stabilite este de unu-la-mulŃi (One-To-Many). 5.11 Editarea relaŃiilor (Relationship) dintre tabelele bazei de date CONSTRUCT 96 . În final. ∞ (pentru Many). În exemplul considerat. cardinalitatea se evidenŃiază printr-un cuplu de numere întregi de forma (x. Cod_f Den_f Adresa_f Telefon_f Banca_f Cont_f Pagina Web 1:1 Livrează 1:m Cod_Mat Den_mat Cod_f Cod_dep Nr_fact Fig. Se forŃează integritatea referenŃială prin introducerea bifei în caseta din faŃa Enforce Referential Integrity şi se apasă apoi butonul Create.10.10 RelaŃiile dintre tabelele Furnizori şi Materiale Fig. se obŃine schema relaŃională din fig.11.y). cu un anumit cod) nu poate fi livrat decât de un singur furnizor. un furnizor livrează mai multe tipuri de materiale. Aceste numere şi simboluri indică cardinalitatea relaŃiei. linie care se numeşte linie de corelare. în procesul de modelare a bazei de date. În acelaşi mod se procedează şi cu relaŃiile dintre celelalte tabele componente ale bazei de date CONSTRUCT. 5. aspect reflectat prin scrierea pe linia de corelare ce defineşte relaŃia cifrei 1 (pentru One) şi a simbolului infinit. iar un material (de un anumit tip. În practică. 5. iar y reprezintă cardinalitatea maximală (numărul maxim de entităŃi care participă la realizarea asocierii). relaŃia care se stabileşte între două tabele trebuie evidenŃiată în dublu sens.

Revenind la fereastra de editare a relaŃiei din fig. 5.9, în partea de jos a ferestrei Edit Relationship există trei casete de validare: Enforce Referential Integrity (Întărirea integrităŃii referenŃiale), Cascade Update Related Fields (Reactualizarea în cascadă a câmpurilor legate) şi Cascade Delete Related Records (Ştergerea în cascadă a îregistrărilor legate). Validarea acestor casete vor avea următoarele semnificaŃii: • validarea casetei Enforce Referential Integrity – atunci când se va întări integritatea referenŃială într-o relaŃie care leagă două tabele va exista siguranŃa că înregistrările aflate în tabelele vor fi valabile (vor respecta regulile de integritate referenŃială). Dacă se încalcă vreuna dintre regulile asociate tabelelor, aflate în relaŃie, SGBD Microsoft Access va afişa un mesaj şi nu va permite modificarea datelor. RestricŃiile de integritate referitoare la actualizarea, modificarea sau ştergerea unor date din baza de date, pot fi anulate prin validarea casetelor Cascade Update Related Fields şi Cascade Delete Related Records, păstrându-se în acelaşi timp integritatea referenŃială. • validarea casetei Cascade Update Related Fields – atunci când se selectează această casetă, modificarea unei valori a unei chei primare va duce automat la modificarea valorilorilor din câmpurile asociate. • validarea casetei Cascade Delete Related Records – atunci când se va selecta această casetă, ştergerea unei valori a cheii primare din tabelul-părinte va avea ca efect ştergerea tuturor valorilor din câmpurile asociate aparŃinând tabelului-fiu. 5.4. Interogarea Interogarea (Query) este un obiect Access ce reprezintă o întrebare pe care utilizatorul o formulează cu privire la anumite informaŃii din baza de date. În momentul în care utilizatorul porneşte la construcŃia unei interogări, acesta trebuie să aibă deja o viziune de ansamblu asupra datelor pe care doreşte să le regăsească, şi anume: ce câmpuri se vor utiliza, din care tabele se vor extrage datele, ce criterii trebuie să îndeplinească aceste date, în ce ordine vor fi ele sortate. Construirea unei interogări în Microsoft Access reprezintă un proces simplu şi rapid de aşezare a tabelelor şi a câmpurilor necesare pe o grilă QBE (Query by Example). Clasificarea interogărilor Cele mai utilizate interogări sunt interogările denumite interogări de selecŃie. O interogare permite: vizualizarea sau modificarea datelor; selectarea acelor înregistrări care satisfac criteriile impuse de utilizator; limitarea unei proceduri la câmpurile care sunt relevante; sortarea înregistrărilor într-o ordine specificată. Atunci când este executată o interogare de selecŃie, rezultatul va fi o mulŃime de înregistrări aparŃinând unui tabel sau mai multor tabele. Această mulŃime poartă numele de dynaset (setul dinamic rezultat al interogării). Un dynaset reprezintă o vedere dinamică asupra datelor care sunt
97

subiectul interogări respective. Asta înseamnă că atunci când datele din tabelele sursă ale interogării suferă modificări, atunci automat rezultatul interogării va fi şi el modificat [18]. O a doua mare categorie de interogări este reprezentată de interogările de acŃiune. Aceste interogări au rolul de a modifica anumite date, în cadrul unei singure operaŃii. Aceste modificări cuprind capacitatea de a şterge, de a adăuga, a modifica anumite valori dintr-un tabel, ca şi de a crea un tabel nou. Aceste interogări de acŃiune sunt: interogările pentru ştergere (Delete Query), interogările pentru adăugare (Append Query), interogările pentru reactualizare (Update Query) şi interogările a căror rezultat este crearea unui tabel nou în baza de date (Make-Table Query). Crearea interogărilor Atunci când se doreşte să se creeze o interogare, se alege din fereastra Database grupul de obiecte Query, apoi se execută un clic pe butonul New, SGBD Microsoft Access afişând caseta de dialog New Query. Aşa cum se observă din figura 5.12, fereastra New Query permite cinci moduri de realizare a unei interogări şi anume: Design View – alegând această opŃiune de creare a unei interogări, utilizatorul va porni de la zero, cu un obiect blanc în definirea interogării; Simple Query Wizard – alegând această opŃiune, utilizatorul va fi ajutat, pe tot parcursul creării unei interogări de selecŃie, de ghidul de lucru al SGBD de tip Wizard, care adresează întrebări referitoare la tabelele şi câmpurile care se doresc a fi selectate, iar pe baza răspunsurilor obŃinute, se va construi interogarea; Crosstab Query Wizard – această opŃiune funcŃionează similar cu opŃiunea Simple Query Wizard, doar că de această dată wizard-ul va construi o interogare prin încrucişarea tabelelor; Find Duplicates Query Wizard – wizard va construi o interogare care va regăsi înregistrări duble; Find Unmatched Query Wizard – funcŃionează identic ca şi opŃiunea Find Duplicates Query Wizard, dar de această dată rezultatul va fi construirea unei interogări care va găsi înregistrările fără corespondent în cadrul tabelelor.

Fig. 5.12. Fereastra de dialog New Query 98

Construirea interogărilor de selecŃie. Interogările de selecŃie reprezintă cel mai des întâlnit tip de interogare. Cu ajutorul acestui tip de interogare se pot regăsi date din unul sau mai multe tabele, se pot grupa datele după anumite criterii sau se pot efectua anumite calcule. OpŃiunea Design View deschide o fereastră Select Query (Interogare de selecŃie), precum şi fereastra Show Tables (Prezintă tabelele). Fereastra Select Query este un instrument grafic de interogare prin exemple, QBE (Query-By-Examples), care datorită caracteristicilor sale grafice utilizatorul poate defini un exemplu al înregistrărilor, pe care le doreşte să le vizualizeze, prin folosirea mouse-ului pentru a selecta, trage sau manipula obiectele din cadrul ferestrei. Fereastra Select Query este alcătuită din două secŃiuni: secŃiunea pentru tabele şi o secŃiune sub formă de grilă pentru specificarea câmpurilor de vizualizat şi a unor condiŃii de selectare a înregistrărilor (fig. 5.13). Pentru construcŃia interogării se execută dublu-clic pe denumirile tabelelor care vor furniza datele necesare pentru construirea interogării. Fereastra Show Tables are o etichetă pentru selectarea interogărilor şi a tabelelor. De asemenea, se poate crea o interogare stivă, aducând înregistrări dintr-o altă interogare (trăgându-le cu mouse-ul). După ce tabelele au fost selectate, fereastra Show Tables este închisă. Pentru a adăuga un alt tabel ulterior, acesta se poate selecta cu mouse-ul în cadrul interogării din fereastra Database, sau se alege opŃiunea Show Tables din meniul Query, după care se va selecta tabelul suplimentar. Astfel, câmpurile implicate în interogare sunt adăugate grilei de ieşire. Pentru a adăuga un câmp dintr-un tabel se execută un dublu-clic pe el şi se trage pe grilă. Acelaşi efect îl are şi selectarea lui din lista derulantă a rândului Field. Pentru a selecta mai multe câmpuri în stilul Windows se procedează în modul următor: Shift+Clic pentru a selecta o secvenŃă continuă de câmpuri sau Ctrl+Clic pentru a selecta câmpuri individuale. Pentru a selecta toate câmpurile dintr-un tabel, se execută dublu-clic pe numele tabelului. Selectarea unui câmp în grila interogării se face executând clic pe bara mică de culoare gri aflată în imediata apropiere, deasupra numelui câmpului. Câmpul poate fi şters, acŃionând tasta Del sau câmpul se poate deplasa cu ajutorul mouse-ului către o nouă poziŃie. Dacă se lucrează cu mai multe tabele, fereastra Select Query afişează liniile de legătură între câmpurile în care au fost definite relaŃiile. Asocierile (Joins) corespunzătoare definesc modul în care interogarea selectează înregistrările. Deoarece câmpurile cheie primară şi cheie secundară au în mod frecvent acelaşi nume, SGBD Microsoft Access prezintă în cadrul grilei numele tabelului imediat sub numele câmpului. Specificarea criteriilor. Criteriile reprezintă restricŃiile care se stabilesc într-o interogare, pentru a identifica anumite înregistrări din baza de date. Aceasta înseamnă că din întregul set dinamic care rezultă în urma unei interogări se vor selecta pentru afişare doar acele înregistrări care corespund intereselor utilizatorului.
99

iar delimitatorul ghilimele se adaugă de o parte şi alta a textului. iar modul de vizualizare a acestora să fie în ordinea alfabetică a numelor. not SemnificaŃia Mai mare decât Mai mic decât Mai mare sau egal cu Mai mic sau egal cu Exemplu > 50 < “P” >=[Maxim] <=Date() – 10 = “Unix1” Like **Ciment** Between 1 And 8 Not Null Rezultat Valori peste 50 Toate valorile de la A la P Cel puŃin la fel de mare cu valoarea din câmpul Maxim Cel puŃin cu 10 de zile în urmă Exact cinci caractere Dacă Ciment apare în cadrul câmpului De la 1 la 8 inclusiv Eliminare înregistrare CorespondenŃă (egalitate) Comparare cu un nume generic În cadrul gamei Diferit de Dacă se include un caracter de înlocuire într-un criteriu. grila de interogare conŃine un rând Sort. OpŃiunea Descending (Descendent) execută sortarea elementelor în mod descrescător. Referirile la numele de câmpuri se fac prin includerea acestora în paranteze drepte. o înregistrare va fi inclusă când va îndeplini oricare dintre criteriile menŃionate. executând un clic de mouse pe butonul New şi alegând din fereastra de dialog New Query modul Design View de creare a interogării cu ajutorul ferestrei de proiectare.1. SGBD Microsoft Access selectează numai înregistrările care îndeplinesc toate condiŃiile menŃionate. În acest scop se construieşte o interogare în modul Design View prin selectarea grupului de obiecte Query din fereastra Database. În cazul unor criterii de selecŃie. acestea se vor introduce în rândul Criteria. 100 . Dacă este necesară sortarea cu mai multe câmpuri. Dacă se introduc mai multe valori în acelaşi rând de criterii sub câmpuri diferite. Operatorul Is este adăugat automat la referirile care implică valoarea Null.Pentru a obŃine acest lucru trebuie să se furnizeze SGBD Microsoft Access condiŃiile de selectare. Sub rândul Field. se cere ca din baza de date CONSTRUCT pentru a urmări primirea facturilor de la furnizori. Tabelul 5. să se vizualizeze înregistrările care se referă la facturile primite de la furnizorii care au adresa_f în municipiul Timişoara. Delimitatorul diez este adăugat automat datelor calendaristice. Selectarea opŃiunii Ascending (Ascendent) sub numele unui câmp determină sortarea interogării în ordine crescătoare. De exemplu. Dacă aceste criterii sunt introduse pe rânduri diferite. Operatorii de comparare admişi de SGBD Microsoft Access sunt evidenŃiaŃi în tabelul 5. SGBD Microsoft Access sortează secvenŃial de la stânga la dreapta.1 Operatorii de comparare în SGBD Microsoft Access Operator > < >= <= = Like Between <>. SGBD Microsoft Access adaugă automat operatorul Like.

Fig. returnând ca rezultat înregistrările care îndeplinesc oricare dintre criterii. Pentru a satisface cea de-a doua cerinŃă (furnizorii să fie vizualizaŃi în ordine alfabetică a numelor). cu rândul Criteria. SGBD Microsoft Access va utiliza operatorul And. 5. în funcŃie de locul în care se află stabilite aceste criterii. să se introducă valoarea Timisoara. Dacă criteriile se află în celule diferite ale aceluiaşi rând. Pentru a vizualiza doar furnizorii din municipiul Timişoara. SGBD Microsoft Access va utiliza operatorul Or. Această specificare va limita rezultatul interogării doar la afişarea înregistrărilor din baza de date care se referă la furnizorii din Timişoara. Utilizatorul are posibilitatea de a introduce criterii suplimentare care se pot referi la acelaşi câmp sau se pot referi la câmpuri diferite.13 Fereastra Select Query cu exemplul de creare a interogării de selecŃie FF1 Dacă criteriile se află stabilite pe rânduri diferite. este necesar ca la intersecŃia coloanei în care se află definit câmpul Adresa_f. la intersecŃia coloanei în care se află definit câmpul Den_f 101 .Din fereastra Show Table se execută dublu clic pe tabelele bazei de date CONSTRUCT pentru a le selecta. returnând ca rezultat acele înregistrări care îndeplinesc toate condiŃiile. în mod automat SGBD Microsoft Access le va combina utilizând operatorii logici And sau Or.13). Atunci când se stabilesc mai multe criterii în mai multe celule Criteria. Din tabelele bazei de date se aduc în grila QBE toate câmpurile care interesează (fig. 5.

introducând în celula Criteria a câmpului Den_f expresia Like „Ergo”. În figura 5. 5.14 este prezentat rezultatul acestei interogări. În cazul în care utilizatorul nu cunoaşte întreaga valoare a unui câmp. În acest caz. Atunci când este executată o interogare. Folosind exemplul de mai sus. la un anumit moment. sau în cazul în care el doreşte să găsească doar valorile care încep cu o anumită literă. creată pentru a răspunde cerinŃelor enunŃate mai sus. utilizatorul este nevoit să definească interogări care se referă la grupuri de date. se poate folosi de caracterele de înlocuire sau de operatorul Like. Acest caracter specificând un număr necunoscut de caractere. introducând drept criteriu Like „Er??”.14 Afişarea rezultatelor interogării de selecŃie FF1 Calcularea totalurilor În procesul de prelucrare al datelor. Acest caracter specifică doar un singur caracter necunoscut. introducând drept criteriu Like „Er*”.13 este prezentată întreaga fereastră Select Query. Dacă se cunoaşte numărul de caractere din componenŃa valorii căutate. se presupune că se doreşte să se găsească din baza de date înregistrările care se referă la furnizorul Ergo. se poate face apel la operatorul Like. datele găsite sunt afişate sub forma unei foi de date care va conŃine câmpurile selectate din tabele şi afişate în rândul Field a grilei QBE. dar nu există siguranŃa asupra numelui întreg al furnizorului. Acest tip de interogări care efectuează calcule asupra unor grupuri de înregistrări poartă numele de interogări de grup. introducându-se în expresie un număr de caractere de înlocuire egal cu numărul de caractere necunoscut.(denumire furnizor) cu rândul Sort se stabileşte ca ordinea de sortare a înregistrărilor să fie Ascending. Fig. 102 . iar în figura 5. sau corespund unui anumit şablon. se poate folosi caracterul de înlocuire (?). precum şi datele care întrunesc criteriile stabilite în rândul Criteria. De asemenea dacă nu se cunoaşte numărul de caractere din valoarea câmpului respectiv se pot utiliza caractere de înlocuire (*).

urmată de rezultatul obŃinut. denumit Total. Pentru rezolvarea cerinŃei. după care aceasta va efectua calculul totalurilor pentru fiecare grup în parte. Această schimbare se realizează executând un clic de mouse pe butonul Totals din bara Query Design sau alegând opŃiunea Totals din meniul View. Din tabelul Furnizori se aduce în grila QBE câmpul Den_f şi câmpul Adresa_f. Avg – calculează valoarea medie a unui câmp. se consideră aceeaşi bază de date CONSTRUCT şi atunci când se urmăreşte evidenŃa facturilor primite de la furnizori. Fiecare celulă (intersecŃia unui rând cu o coloană).15 este prezentată interogarea totalizatoare care răspunde cerinŃelor enunŃate mai sus.SGBD Microsoft Access pune la dispoziŃia utilizatorului diverse tipuri de calcule (funcŃii de grup). din dreptul rândului Total conŃine o listă derulantă cu toate funcŃiile totalizatoare. Min – returnează cea mai mică valoare a unui câmp. Pentru exemplificare. Pentru a putea avea acces la aceste funcŃii este necesar să se schimbe tipul interogării în Totals.15 Interogarea totalizatoare pentru calcularea numărului de furnizori din Timişoara 103 . se presupune că se doreşte să se cunoască numărul total de furnizori care au adresa în municipiul Timişoara. În figura 5. Count – returnează numărul de înregistrări care respectă condiŃia din clauza Where. 5. Rezultatul acestei schimbări va avea ca rezultat introducerea unui rând suplimentar în grila QBE. adică un set de înregistrări care nu va putea fi modificat. este necesar ca interogarea să grupeze mai întâi furnizorii conform Adresa_f utilizând o clauză Group By şi un criteriu a cărui valoare este Timisoara. Atunci când se va executa această interogare totalizatoare. Max – returnează cea mai mare valoare a unui câmp. utilizând funcŃia Count. foaia de date care reprezintă rezultatul interogării va fi un instantaneu. cum sunt: Sum – returnează suma tuturor valorilor din câmpul în care este asociată. Fig.

18. 5. se pot stabili anumiŃi parametri în cadrul interogărilor. iar rezultatul acestei interogări este prezentat în figura 5. Această valoare este egală cu cantitatea de produse facturate (notată în baza de date CONSTRUCT cu Cant) ori preŃul pe unitatea de produs (notat în baza de date Pret_unitar). se realizează prin introducerea unei propoziŃii cuprinse între paranteze drepte.16 este prezentată interogarea de selecŃie care corespunde calculului valorii materialelor de construcŃii facturate. În figura 5. este necesar ca utilizatorul să-şi creeze propriile lui expresii. Fig. Pentru a avea un control mai amănunŃit asupra înregistrărilor care vor fi afişate. este necesar să se utilizeze expresii de calcul mai complexe. Pentru rezolvarea acestor calcule. înainte ca interogarea să se execute se va afişa una sau mai multe casete de dialog predefinite care vor cere utilizatorului să introducă valorile parametrilor.17 este prezentat rezultatul interogării de selecŃie în care este prezentată valoarea calculată a materialelor de pe facturi. Se selectează câmpurile care prezintă interes pentru problema enunŃată şi se aduc în grila QBE. Prin stabilire acestor parametri.19. Stabilirea câmpurilor ce vor fi utilizate ca parametri.16 Calculul valorii materialelor facturate cu ajutorul interogării de selecŃie 104 . La sfârşit într-o ultimă coloană a grilei QBE se defineşte un nou câmp cu numele Valoare şi se introduce expresia de calcul pentru acest câmp astfel: Valoare:[Pret_unitar]*[Cant]. Modul de introducere a parametrului Den_f (denumire furnizor) este prezentat în fig. se presupune că se doreşte construirea unei interogări de selecŃie care să afişeze numerele facturilor. dar înainte de a se executa interogarea se doreşte ca pe ecranul monitorului să apară o fereastră de dialog prin care să se ceară denumirea furnizorului. în celula Criteria a câmpului respectiv. 5. În figura 5. în cadrul operaŃiilor de prelucrare ale bazei de date. se presupune că se doreşte să se calculeze o valoare pe produs a unei facturi. De exemplu. FuncŃiile totalizatoare puse la dispoziŃie de SGBD Microsoft Access nu sunt de folos în acest caz.De multe ori. Pentru exemplificare.

5. 105 .18) Modificarea conŃinutului tabelelor prin utilizarea interogărilor de acŃiune. 5. interogări pentru actualizare(Update Query) şi interogări de adăugare a unor date (Append Query).17 Rezultatul interogării de selecŃie pentru calculul valorii materialelor facturat Fig.18 Fereastra de introducere a valorii parametrului Den_f Fig. O interogare de acŃiune este capabilă de a efectua modificări ale unor înregistrări care se pot afle în tabele diferite.Fig.19 Rezultatul interogării de selecŃie la introducerea parametrului Den_f (fig. interogări pentru ştergerea unor înregistrări (Delete Query). 5. SGBD Microsoft Access pune la dispoziŃia utilizatorilor patru tipuri de interogări de acŃiune: interogări de tipul Make Table. 5.

5. Odată modificat tipul de interogare.Interogarea de acŃiune Make Table (construire Tabel) Interogarea Make Table are ca scop crearea unui nou tabel. se presupune că se doreşte să se construiască în baza de date care urmăreşte evidenŃa facturilor primite de la furnizori. SGBD Microsoft Access va afişa o fereastră de dialog Make Table în care utilizatorul trebuie să stabilească numele pentru noul tabel precum şi localizarea acestuia (baza de date curentă sau în altă bază de date). un nou tabel care să conŃină informaŃii care există deja în baza de date. Ca o observaŃie trebuie precizat că datele cuprinse în noul tabel nu moştenesc proprietăŃile câmpurilor din tabelul din care provin. În fig. De exemplu. 5.21. Fig. În acest scop se va proiecta o interogare în care se vor aduce pe grila QBE toate câmpurile care prezintă interes pentru problemă. Schimbarea tipului de interogare se realizează fie acŃionând butonul Query Type din bara Query Design. În figura 5. 5. Rezultatul interogării de acŃiune 106 . format din date parŃiale sau aparŃinând în totalitate unui tabel. Apoi se va modifica tipul interogării din Select Query în Make Table Query.21 sunt afişate tabelul şi câmpurile care alcătuiesc rezultatul interogării de acŃiune Make Table.20 este afişată fereastra de dialog Make Table.20 Fereastra de dialog Make Table la crearea interogării de acŃiune Fig. fie alegând opŃiunea Make Table Query din meniul Query. sau date aparŃinând mai multor tabele.

şi verificarea rezultatelor acesteia în modul de afişare Datasheet. chiar dacă tabelele respective nu apar în fereastra Query Design.22 Fereastra de construire a interogării de ştergere Delete Query 107 . vor fi şterse toate înregistrările asociate care se referă la furnizorul Electron SA. aceste opŃiuni indică ştergerea de înregistrări din toate tabelele folosind From sau indică ştergerea selectivă. cu opŃiunea Where. se presupune că se doreşte ştergerea din baza de date în situaŃia în care se urmăreşte evidenŃa facturilor primite de la furnizori. Dacă tabelul în care se operează ştergerile este implicat în diverse relaŃii cu alte tabele.22. Dacă interogarea conŃine mai multe tabele. se închide baza de date şi se alege opŃiunea Compact and Repair Database (Compactează şi repară baza de date) din meniul Database Utilities (Utilitare pentru baze de date) din meniul Tools. iar integritatea referenŃială este configurată astfel încât să permită ştergerea în cascadă. după care se selectează opŃiunea Delete Query din lista derulantă Query Type de pe bara Query Design sau din meniul Query. Apoi se va schimba tipul de interogare din Select Query în interogare de tipul Delete Query prin alegerea opŃiunii Delete Query din meniul Query. Fig. Tabelele şi grila QBE pentru acest tip de interogare sunt prezentate în figura 5. se poate transforma interogarea de selecŃie în interogare de ştergere. cu integritatea referenŃială stabilită la opŃiunea Cascade Delete Related Records. atunci înregistrările asociate se vor putea şterge. Ca exemplu. după criterii de selecŃie stabilite anterior. Metoda cea mai indicată pentru generarea unei interogări de tipul Delete Query constă în crearea într-o etapă anterioară a unei interogări Select Query. Deoarece cele două tabele Furnizori şi Facturi implicate în construcŃia acestei interogări au stabilite între ele o relaŃie de tipul unu la mulŃi. Pentru a recupera spaŃiul eliberat prin ştergerea unor înregistrări. 5. Pentru a crea o astfel de interogare se porneşte de la o interogare Select Query. Un câmp care se doreşte a fi şters este adăugat grilei QBE. Pentru aceasta se creează o interogare de selecŃie ca în exemplele precedente. asupra lui putând să acŃioneze două opŃiuni: From (de la) şi Where (Unde). înregistrările care se referă la furnizorul Electron SA.Interogări pentru ştergerea unor înregistrări (Delete Query) Pentru eliminarea unui grup de înregistrări din unul sau mai multe tabele se utilizează o interogare specifică denumită Delete Query. După ce s-a verificat care date se vor şterge.

Modul de afişare Datasheet oferă posibilitatea verificării înregistrărilor selectate pentru actualizare înainte de actualizarea tabelului. urmând ca valorile de actualizare să fie introduse în acest rând. Update determină apariŃia modificărilor corespunzătoare în tabelele asociate. Un rând nou. Fig. în celula Criteria din dreptul câmpului Cod_mat se va stabili un parametru. în interogarea care se construieşte. De exemplu. Pentru a efectua această reactualizare de preŃuri în baza de date. se schimbă tipul de interogare în Update Query.23.23 Fereastra de creare a interogării de actualizare Update Query Atunci când se execută interogarea de actualizare. 5. se presupune că intervin modificări de preŃuri la materialele din baza de date CONSTRUCT. În situaŃia în care sunt permise actualizările în cascadă (Cascade Updates). Update Query. Interogarea de acŃiune Append (pentru adăugare) Acest tip de interogare se foloseşte pentru a insera înregistrări din unul sau mai multe tabele-sursă într-un tabel-Ńintă. etichetat UpdateTo (actualizează la) este adăugat grilei QBE. iar în celula UpdateTo a câmpului Pret_unitar se va introduce noua valoare a preŃului. În grila QBE se aduce câmpul Pret_unitar şi câmpul Cod_mat. apare o fereastră de dialog în care trebuie introdus codul materialului (Cod_mat) al cărui preŃ unitar se va actualiza. Acest exemplu este prezentat în figura 5. Interogarea este selectată prin opŃiunea Update din pictograma Query Type. se face referire la tabelul Facturi.Interogarea de acŃiune Update (pentru actualizare) Cu ajutorul acestui tip de interogări se pot efectua modificări globale într-un grup de înregistrări. Aceste interogări sunt utile în cazul în 108 .

care se doreşte adăugarea unor câmpuri pe baza unor anumite criterii. tabelul-Ńintă este Furnizori iar tabelul Furnizori recenŃi este tabelul-sursă. iar în figura 5.24. acesta conŃinând date despre noii furnizori de materiale de construcŃii.25 Interogare de acŃiune de tip adăugare Append Query 109 . În momentul în care se va schimba tipul de interogare. 5. Fig. 5. apoi se va schimba tipul de interogare în Append Query. Astfel. restul de înregistrări fiind ignorate. Realizarea unei interogări de acest tip presupune mai întâi proiectarea unei interogări care să conŃină câmpurile care definesc tabela Furnizori recenŃi. În acest caz SGBD Microsoft Access. În figura 5. Fereastra de dialog Append Pentru exemplificare. Adăugarea de date este posibilă chiar dacă tabelul sursă conŃine câmpuri care nu se regăsesc în tabelul destinaŃie.24 este prezentată fereastra de dialog Append. SGBD Microsoft Access va afişa o fereastră de dialog în care va trebui să fie stabilit numele tabelului Ńintă şi localizarea acestuia.25 este prezentată interogarea de acŃiune Append care răspunde cerinŃelor de mai sus. Utilizatorul va dori să adauge în tabelul Furnizori datele conŃinute de tabelul Furnizori recenŃi. se presupune ca în baza de date există definit un tabel care se numeşte Furnizori recenŃi. adaugă numai datele comune. Fig.

precum şi vizualizării datelor din baza de date (când formularul este asociat unei interogări). datele care fac subiectul bazei de date – sunt acele date pe care utilizatorul le introduce în baza de date. Formularul Formularul (Form) reprezintă un obiect Access destinat introducerii datelor într-o bază de date (când formularul este asociat unui tabel). 5. rolul acestor obiecte este de a prelua datele introduse de utilizator şi de a le stoca în tabele sau de a afişa anumite date conŃinute de tabele). şi obiecte care prin apariŃia unor evenimente pot declanşa anumite acŃiuni.26. Pentru a crea un formular se va executa un clic pe obiectul Forms din fereastra Database urmat de un clic pe butonul New. Astfel cu ajutorul formularelor se pot efectua câteva operaŃii tipice în baza de date. Un formular conŃine două categorii de informaŃii: 1.5. aşezarea în formular a atributelor şi controalelor. Fig. Crearea unui formular SGBD Microsoft Access 2003 pune la dispoziŃia utilizatorului mai multe metode de a crea un formular.). Obiectele pe care le poate conŃine un formular pot fi obiecte asociate unor câmpuri din tabele (în acest caz.5. informaŃii de structură – reprezintă informaŃiile referitoare la alcătuirea şi vizualizarea formularului (mărimea formularului.26 Fereastra de dialog New Form pentru crearea formularului în SGBD Microsoft Access 2003 110 . Aceste acŃiuni vor avea ca rezultat afişarea pe ecranul monitorului a ferestrei de dialog New Form prezentată în figura 5. proprietăŃile controalelor etc. 2. modificare sau de ştergere a unor date din baza de date. şi anume operaŃii de adăugare.

• AutoForm: Datasheet – permite crearea unui formular având un mod de vizualizare identic cu a tabelului căruia îi este asociat. • AutoForm: Columnar – alegerea acestei metode. introducerea datelor prin intermediul acestui formular realizându-se ca şi cum s-ar introduce date într-un tabel. În acest sens se va selecta din lista derulantă tabelul sau interogarea care va servi drept sursă de date pentru formular. • PivotTable Wizard – creează un formular în interiorul căruia datele sunt reprezentate în format Excel. se creează automat un formular ca o vedere (view) a tabelului sau interogării selectate. Crearea formularelor în modul Design View În partea de jos a casetei de dialog New Form se află o casetă cu o listă derulantă care conŃine denumirea tuturor tabelelor şi interogărilor definite în baza de date. se pun întrebări în legătură cu modul în care se doreşte construirea acelui formular. fără ca SGBD Microsoft Access să solicite vreo informaŃie suplimentară. în partea dreaptă a formularului apare o bară derulantă. Ca şi în cazul opŃiunii Table Wizard. AutoForm: PivotTable – prin această metodă. se execută un clic pe butonul OK. se asigură un control absolut asupra procesului de creare a formularului. • Form Wizard – reprezintă cea mai simplă metodă de creare a unui formular. SGBD Microsoft Access 2003 permite nouă moduri de a crea un formular: • Design View – prin această metodă – cu fereastra de proiectare a formularului. După ce utilizatorul a ales tabelul sau interogarea asociată formularului. SGBD Microsoft Access asigurând asistenŃa pe toată durata procesului de creare a formularului. AutoForm: PivotChart – este un wizard ce asigură crearea automată a unui formular ca o vedere a unei diagrame (Chart) cu datele provenite dintr-un tabel sau interogare. în final. are ca rezultat crearea în mod automat a unui formular simplu. culegând informaŃiile asupra opŃiunilor utilizatorului şi pe baza acestor opŃiuni.După cum se observă din figura 5. • AutoForm: Tabular – asigură crearea unui formular având câmpurile unei înregistrări aliniate pe un rând. iar în cazul în care tabelul asociat conŃine multe înregistrări. SGBD Microsoft Access 2003 afişând pe ecranul 111 . trebuie ca pentru început să se asocieze formularului respectiv un tabel sau o interogare. creând. făcând anumite sugestii. Ca şi în cazul unui formular creat în modul Design View sau Form Wizard. Acest tip de formular conŃine în partea superioară numele asociat fiecărui câmp. se poate vizualiza la un moment dat numai o singură înregistrare. Pentru a crea un formular pentru introducerea de date. • Chart Wizard – alegerea acestei metode are ca rezultat crearea unui formular în interiorul căruia se afişează un grafic. Formularul este afişat în mod automat având câmpurile dispuse şi aliniate unul sub celălalt.26. formularul dorit.

Acest tip de controale poartă denumirea de controale nelegate. Obiectele care fac parte din formular poartă denumirea de controale. şi o riglă orizontală situată în partea de sus a ferestrei Form).27. aceste controale având rolul de a introduce. Atunci când se optează pentru crearea unui formular în modul Design View. o reprezintă acele controale a căror sursă a datelor nu face referire la nici un tabel sau interogare. Fig. prelua sau modifica anumite valori ale datelor (se mai numesc şi controale legate). caseta cu instrumente şi lista cu câmpuri 112 . 5. Această fereastră este prevăzută pe margini cu două rigle (o riglă verticală situată în partea stângă a ferestrei. astfel încât să poată creea un formular identic cu un document utilizat de companie. Acestea au ca sursă de date o expresie matematică care conŃine ca operanzi date utilizate în formularul respectiv. O ultimă categorie de obiecte care pot face parte dintr-un formular o reprezintă controalele calculate. SGBD Microsoft Access 2003 oferă posibilitatea utilizatorului de a stabili el însuşi amplasarea controalelor în interiorul cadrului de proiecare. O parte dintre aceste controale pot fi ataşate unor câmpuri din tabelul sau interogarea asociată formularului respectiv. Fereastra Form. O altă categorie de obiecte care pot apare într-un formular. Pentru exemplificare.monitorului fereastra Form. 5. şi un cadru pentru proiectare în interiorul căruia vor fi plasate obiectele dorite de utilizator. ajutând utilizatorul pentru alinierea obiectelor care vor face parte din acest formular.27 este prezentată fereastra Form asociată tabelului Furnizori în care se evidenŃiază şi caseta cu instrumente (Toolbox) şi lista de câmpuri a tabelului asociat. În fig. se reia baza de date CONSTRUCT din care se selectează tabelul Furnizori.

informaŃii care pot fi împărŃite în mai multe categorii omogene. Subform/Subreport – creează un subformular în cadrul unui alt formular.emf.wmf. Pentru a realiza acest lucru.bmp.gif. De obicei se folosesc mai multe butoane de opŃiuni grupate în interiorul unei casete de grup pentru a putea permite efectuarea unor alegeri între mai multe variante (variantele alese excluzându-se reciproc). 113 . utilizatorul având posibilitate de a alege anumite valori din lista derulantă. Page Break – creează o întrerupere de pagină. putând fi folosită ca titlu în formularul respectiv. Tab Control – creează un formular alcătuit din mai multe fişe. Option Group – creează o casetă de grup care grupează în interiorul său mai multe controale înrudite (buoane de validare sau de opŃiuni). sau On/Off. . Principalele tipuri de controale puse la dispoziŃie de caseta cu instrumente sunt următoarele: Label – creează o etichetă care afişează un text. Unbound Object Frame – creează în interiorul cadrului de proiectare a formularului. fiind necesar atunci când se doreşte afişarea simultană a datelor aflate în două sau mai multe tabele legate de o relaŃie. variantele neexcluzându-se reciproc. Bound Object Frame – funcŃionează la fel ca Unbound Object Frame. Combo Box – creează o casetă combinată.jpeg. . sau se selectează Toolbox din meniul View. Pentru a adăuga un control nou unui formular. Image – introduce în formular o imagine existentă într-un fişier având extensia . List Box – creează o casetă de tip listă. Acest tip de control arată aproape la fel ca o casetă de tip text. cu ajutorul căreia se pot afişa anumite date din baza de date. Acest tip de control este foarte util în momentul în care utilizatorul lucrează cu foarte multe informaŃii. cu ajutorul căruia utilizatorul poate executa anumite operaŃii (acŃiuni). diferenŃa constă în existenŃa unui buton cu săgeată în partea dreaptă a casetei. Acest tip de control funcŃionează la fel ca şi Combo Box. buton caracterizat de două stări Yes/No. în câmpul asociat obiectului se doreşte introducerea unor date care se află deja stocate în alt tabel. True/False. funcŃionând la fel ca un buton de opŃiune singura diferenŃă constând în faptul că se pot alege simultan mai multe opŃiuni. dar spaŃiul va fi folosit de un obiect legat. Toggle Button – creează un buton de comutare. . Text Box – creează o casetă tip text. Option Button – creează un buton de opŃiune. sau . un spaŃiu folosit de un obiect nelegat. diferenŃa constând în faptul că List Box va afişa tot timpul valorile existente în câmpul asociat. Command Button – creează un buton de comandă. fiecare categorie de informaŃii fiind grupată pe câte o fişă. trebuie să existe afişată pe ecranul monitorului caseta cu instrumente.Adăugarea controalelor În interiorul cadrului de proiectare se pot plasa diferite obiecte de tipul controalelor. Check Box – creează o casetă de validare. se execută un clic pe pictograma Toolbox din bara de meniuri standard. Controlul de acest tip se foloseşte în cazul în care.

precedată de semnul egal. Totuşi se impune la un moment dat evidenŃierea unor atribute ale căror valori se determină prin intermediul unor expresii matematice. au nevoie de activarea butonului Control Wizards. Adăugarea controalelor calculate În general. acestea mărind în mod artificial dimensiunea bazei de date. se acŃionează butonul corespunzător casetei pentru text (Text Box). Dacă se doreşte ştergerea controlului din cadrul de proiectare a formularului. Aceste tipuri de controale se numesc controale calculate. După afişarea listei cu câmpuri. Adăugarea controalelor nelegate Acest tip de controale definesc obiectele din interiorul unui formular. Trebuie specificat că o parte dintre controale. More Controls – introduce în caseta cu instrumente. pentru a fi create. se selectează controlul nou introdus. Rectangle – creează un dreptunghi. şi Ńinând butonul de la mouse apăsat se vor trag câmpurile din fereastra Field List peste cadrul de proiectare. se va afişa în prealabil fereastra Field List executând un clic pe pictograma Field List din bara de instrumente standard. după care se execută un clic în zona din interiorul cadrului de proiectare în care se doreşte plasarea controlului. 114 . în prelabil acesta se selectează executând un clic pe controlul dorit. şi în momentul în care apare cursorul se introduce expresia de calcul a valorii controlului.Line – creează o linie. În fig. Pentru a şterge sau modifica un control. Adăugarea controalelor legate Pentru a adăuga un control care este legat de un câmp din tabelul asociat formularului. sau alegând Field List din meniul View. 5.28 este prezentată caseta cu instrumente precum şi denumirea fiecărui control. după selecŃia controlului dorit se apasă tasta DEL. apoi se execută un clic de mouse în interiorul cadrului de proiectare. organiza sau analiza date. Pentru a adăuga un control în formular. controale pentru grafice sau pentru text animat etc. se acŃionează butonul corespunzător controlului dorit din casete cu instrumente. se selectează câmpurile care prezintă interes. cărora nu le sunt asociate atribute sau câmpuri calculate definite în baza de date. În mod implicit SGBD Microsoft Access 2003 creează o casetă de text legată de câmp. folosită pentru a personaliza formularul. controale care pot afişa. SGBD Microsoft Access 2003 înconjoară controlul selectat cu un chenar prevăzut pe margini cu mici pătrate negre folosite pentru redimensionarea controlului sau pentru mutarea acestuia în altă zonă. În continuare. Pentru a introduce un control calculat în formular. şi o etichetă indicând numele câmpului respectiv. într-o bază de date nu este recomandat să se definească în tabele atribute care reprezintă câmpuri calculate. filtra.

tabelul căruia îi este asociat subformularul trebuie să se afle în relaŃie directă cu tabelul cărui îi este asociat formularul principal. Atunci când utilizatorul trece la o altă înregistrare din formularul principal. formularul principal afişează o înregistrare din tabelul primar în modul Single Form. SGBD Access actualizează automat subformularul cu înregistrările asociate corespunzător. În acest scop SGBD Microsoft Access 2003 asigură subformularele (Subforms).Controalele nelegate sunt reprezentate de obicei de butoane de comenzi care îndeplinesc în baza de date anumite acŃiuni (de exemplu. Pentru ca un formular care conŃine subformulare să funcŃioneze corect. Fig. Subformularul este o metodă prin care se evidenŃiază relaŃiile între tabele. Dacă între două tabele există o relaŃie de “unu la mulŃi”. închiderea formularelor etc. Caseta cu instrumente (Toolbox) pentru formulare Adăugarea subformularelor Utilizatorul este nevoit deseori să-şi construiască formulare care să conŃină controale (atribute) care nu se află în tabelul asociat formularului respectiv.). 5. iar subformularul arată înregistrările din partea mulŃi a relaŃiei). deschiderea altor formulare. Există mai multe metode pentru a crea un subformular şi anume: 115 .28. iar subformularul afişează mai multe înregistrări din tabelul asociat în modul Continous sau Datasheet (formularul arată înregistrările din partea unu a relaŃiei.

Fig. Se creează un formular principal şi un subformular care sunt salvate. 3. Formularul Furniz1 în modul de lucru Open 116 . el fiind un control al subformularului. se selectează butonul Control Wizard din caseta cu instrumente. 5. se apasă butonul Finish. Se foloseşte modul de creare a formularului cu ajutorul ghidului (Create Form by Unng Wizard). stilul de afişare Standard. deoarece el este afişat deja în formularul principal.29). Se alege opŃiunea Columnar (coloană). În cazul în care se creează un subformular. apoi după stabilirea numelui de fişier (FURNIZ1). după care se deschide formularul principal în modul de afişare Design şi se trage cu mouse-ul numele subformularului din fereastra Database în cadrul formularului principal. Pentru ca aceste date să poată fi reprezentate Form Wizard creează un formular şi un subformular. Ca un program Wizard să fie activat. Programul Wizard poate să creeze un subformular nou sau să folosească un formular existent ca subformular. Formularul astfel obŃinut. Se creează un formular principal şi se execută clic pe pictograma Subform/Subreport din caseta de instrumente. Pentru exemplificarea construirii unui formular. DiferenŃa dintre un formular şi un subformular constă în aceea că acel câmp care este considerat ca fiind câmpul de legătură.29. Un subformular poate fi selectat sau şters dacă nu mai este necesar în aplicaŃie. se reia baza de date CONSTRUCT. nu trebuie să fie inclus. Se construieşte formularul pe o interogare care implică două sau mai multe tabele. el apare sub forma unui dreptunghi de culoare albă în formularul principal (în modul Design). se alege opŃiunea Form Wizard şi se selectează tabelul sursă de date Furnizori. se selectează câmpurile cu săgeata spre dreapta şi se apasă butonul OK. 5.1. se poate folosi în modul de lucru Open pentru vizualizarea înregistrărilor existente sau pentru realizarea de actualizări în baza de date (fig. 2. Când apare fereastra New Form. La apariŃia ferestrei Form Wizard.

se selectează în prealabil obiectul respectiv. acestea putând varia în funcŃie de controlul selectat.30 Fereastra de dialog ce reprezintă proprietăŃile unei casete de text 117 . mod de vizualizare etc.) Event – grupează o listă de acŃiuni la care este posibil a răspunde obiectul cărora le sunt asociate. All – această fişă listează toate proprietăŃile obiectului selectat. cele cinci grupe de proprietăŃi sunt: Format – grupează proprietăŃile referitoare la înfăŃişarea unui obiect (culoare. proprietăŃi regăsite de altfel şi în grupele de proprietăŃi enumerate mai sus. 5. Pentru afişarea proprietăŃilor unui obiect.ProprietăŃile unui formular Fiecare obiect definit în cadrul de proiectare a formularului este caracterizat de anumite proprietăŃi. 5. Aceasta are ca rezultat afişarea unei ferestre de dialog prezentată în fig. Fig. Aceste proprietăŃi determină modul de vizualizare şi de comportament al obiectului respectiv. Data – grupează proprietăŃile legate de datele asociate controlului respectiv (sursa datelor. Afişarea proprietăŃilor unui obiect se face pe grupe de proprietăŃi. reguli de validare a datelor etc. se execută un clic pe selecŃie cu butonul din partea dreaptă a mouse-ului iar din meniul rapid care apare se va alege opŃiunea Properties. dimensiune.).30. fereastră care se referă la proprietăŃile obiectului selectat. fiecare grupă de proprietăŃi aflându-se pe câte o fişă. Other – grupează alte proprietăŃi suplimentare asociate obiectului selectat.30. ca urmare a apariŃiei unor evenimente. Aşa cum se observă din fig. 5. Se prezintă în continuare câteva dintre cele mai importante proprietăŃi care pot caracteriza un obiect dintr-un formular.

Bound Column – va indica numărul coloanei din tabelul asociat controlului cu care este legat. Input Mask. utilizatorul neputând să intervină în modificarea valorii afişate de controlul respectiv. Tot prin această proprietate se va stabili şi numele tabelului sau a interogării care constituie sursa de date pentru controlul respectiv (în cazul unui control legat). OpŃiunile disponibile fiind Allways. fiind asociată unor controale legate. fiind asociată unor controale de tipul Combo Box sau List Box. mărimea acestuia precum şi grosimea fontului. Default Value. Grupa de proprietăŃi Data Control Source – din punct de vedere al datelor care le afişează acel control. Validation Rule. PrintOnly. Grupa de proprietăŃi Other Status Bar Text – şirul de caractere introdus în această proprietate va fi afişat în bara de stare în momentul în care controlul va fi selectat. aceasta reprezintă cea mai importantă proprietate. atunci SGBD Microsoft Access va stabili automat protecŃia la scriere. Scrool Bars – această proprietate are rolul de a afişa în partea dreaptă a controlului o bară de derulare verticală în cazul în care controlul respectiv este asociat unui câmp de tip memo. Font Size.Grupa de proprietăŃi Format Format – această proprietate afectează doar modul de afişare al datelor. Font Name. sau se va introduce formula de calcul (în cazul în care obiectul este un control calculat). ScreenOnly. Validation Text – sunt proprietăŃi care funcŃionează la fel ca proprietăŃile cu acelaşi nume din definirea câmpurilor din tabele. În această proprietate se stabileşte sursa înregistrărilor pe care le va afişa controlul respectiv. Caption – introducerea unui sir de caractere în această proprietate va avea ca efect afişarea şirului de caractere în interiorul controlului respectiv. nu afectează şi modul în care sunt stocate aceste date. DecimalPlaces – poate fi utilizată împreună cu proprietatea Format indicând câte numere vor fi afişate după virgulă în cazul unor valori numerice. Această proprietate este asociată în special controalelor nelegate. Row Source Type – această proprietate indică tipul sursei din care vor fi luate valorile din listă (proprietate care apare la tipurile de controale Combo Box sau List Box). DisplayWhen – stabileşte în ce condiŃii este afişat controlul respectiv. FuncŃionează la fel ca proprietatea Format de la definirea câmpurilor din tabele. Column Count – indică numărul de coloane. Fore Color – această proprietate stabileşte culoarea fonturilor. Visible – are ca efect vizualizarea sau ascunderea obiectului selectat. Font Weight – sunt proprietăŃi care se referă la tipul de font pe care utilizatorul doreşte să îl folosească. Se va folosi această 118 . Dacă în această proprietate este stabilită o expresie de calcul.

Dacă utilizatorul doreşte să introducă mai multe date în interiorul aceleiaşi celule va stabili valoarea acestei proprietăŃi la New Line in Field. SGBD Microsoft Access va stabili automat proprietăŃile LinkMasterFields şi LinkChildFields numai în următoarele condiŃii: în cazul în care atât formularul principal cât şi subformularul sunt definite pe tabele aflate în relaŃii directe (relaŃii ce au fost definite în fereastra Relationships). În momentul în care se creează un subformular. Odată stabilite aceste proprietăŃi se poate afirma că subformularul este sincronizat cu formularul principal. Auto Tab – dacă valoarea acestei proprietăŃi este setată pe Yes. subformularele sunt caracterizate de anumite proprietăŃi. SGBD Microsoft Access. în sensul că subformularul va afişa doar acele date care fac referire la înregistrările din formularul principal. Dacă valoarea acestei proprietăŃi este No utilizatorul nu va putea realiza selecŃia controlului respectiv. option button sau toggle button.proprietate în momentul în care se va dori afişarea de informaŃii suplimentare despre controlul selectat. Tab Index – această proprietate stabileşte ordinea de selectare a controalelor dintr-un formular. În cazul în care formularul principal este construit pe un tabel care are definită o cheie primară. 119 . Enter Key Behavior – această proprietate se foloseşte pentru controalele legate de un câmp de tip Memo pentru a introduce date în tabel pe mai multe linii. fiecare nou control creat fiind plasat ultimul în ordinea de selectare a controalelor. În mod prestabilit. Se vor folosi aceste două proprietăŃi împreună pentru a specifica legăturile care există între înregistrările unui formular şi înregistrările unui subformular. în ordinea stabilită de proprietatea Tab Index. SGBD Microsoft Access va crea o nouă linie în cadrul controlului. controlul de selecŃie se va deplasa automat de la un control la altul (prin apăsarea tastei Enter sau a tastei Tab). Dacă aceste proprietăŃi sunt stabilite. Cele mai importante proprietăŃi ale subformularelor sunt proprietăŃile LinkMasterFields şi LinkChildFields. Utilizarea unui formular După cum s-a arătat mai sus. formularele sunt folosite pentru vizualizarea datelor sau pentru a introduce date într-o bază de date. SGBD Microsoft Access va schimba automat înregistrările din subformular în momentul în care utilizatorul va trece la o altă înregistrare din formularul principal. astfel încât utilizatorul va putea introduce text adiŃional. Tab Stop – această proprietate nu se aplică controalelor de tipul check box. iar prin apăsarea tastei Enter. alocă ordinea de selectare a controalelor în ordinea în care acestea au fost create în formular. iar subformularul este construit pe un tabel sau o interogare care conŃine un câmp care are acelaşi nume şi acelaşi tip de date ca şi cheia primară din tabelul pe care este construit formularul principal. ProprietăŃi ale subformularelor Ca orice alt obiect din interiorul unui formular.

5. există multe asemănări. Ambele clase de obiecte folosesc secŃiuni şi controale pentru prezentarea datelor. Deplasarea la un alt set de înregistrări se realizează utilizându-se butoanele din partea stângă jos a formularului. rapoartele sunt alcătuite din două categorii de informaŃii [18]: 1. etc).31. Majoritatea informaŃiilor dintr-un raport sunt culese din tabele. Raportul Raportul (Report) reprezintă un obiect al unei baze de date Microsoft Access cu ajutorul căruia utilizatorul poate prezenta anumite date sub formă de rezumat. eventual în format pregătit pentru tipărire. SGBD Microsoft Access foloseşte pentru obŃinerea unui raport o copie protejată la scriere a datelor. 5. Din punct de vedere al modului de creare. SGBD Microsoft Access 2003 asigură mai multe metode de creare a unui raport. SGBD Microsoft Access salvează în mod automat datele introduse în formular atunci când utilizatorul trece la următorul set de înregistrări. Prin intermediul rapoartelor utilizatorul dispune de un control absolut asupra dimensiunilor şi modului de prezentare a datelor. informaŃii de structură – reprezentate de acele informaŃii de ordin funcŃional stabilite la crearea raportului (controale. aceasta având rolul de a primi datele introduse în formular. De asemenea. acesta va afişa datele unui singur set de înregistrări. elemente de grafică decorative. formulare sau interogări asociate raportului respectiv. funcŃionare şi utilizare. Deplasarea în cadrul formularului se face apăsând tasta Enter sau tasta Tab. SGBD Microsoft Access afişează mai multe seturi de înregistrări simultan sub forma unui tabel. informaŃii reprezentând datele propriu-zise. Pentru a schimba modul de vizualizare a formularului din Form View în modul de vizualizare Datasheet View se apelează opŃiunea Datasheet View din meniul View după ce a fost deschis în prealabil formularul respectiv. rapoartele asigură prezentarea unor informaŃii de sinteză asupra rezultatelor prelucrărilor efectuate în baza de date. Aşa cum se observă din fig. Ca şi în cazul formularelor. În modul de vizualizare Datasheet. SGBD Microsoft Access plasând pointerul pe prima înregistrare.6. între formulare şi rapoarte. În ambele moduri de afişare ale formularului se găseşte o înregistrare liberă.Utilizatorul are posibilitatea de a vizualiza un formular în două moduri: modul Form View sau modul Datasheet View. Când se deschide un formular în modul Form View. secŃiuni. şi anume: 120 . 2. Rapoartele nu modifică datele din baza de date. atunci când utilizatorul adaugă un nou set de înregistrări. parcurgerea înregistrărilor realizându-se în mod secvenŃial. deci modul de creare al unui raport va fi asemănător cu modul de creare al unui formular.

Dacă utilizatorul execută un clic de mouse pe acest buton va apare o listă derulantă care conŃine numele tuturor tabelelor şi interogărilor create în baza de date. numele câmpurilor şi formatul datelor. SGBD Microsoft Access 2003 asigură un cadru de proiectare. Report Wizard – reprezintă o metodă rapidă şi uşoară de creare a unui raport. utilizatorul fiind asistat pe tot parcursul creării raportului cu întrebări referitoare la sursele înregistrărilor. AutoReport: Columnar sau AutoReport: Tabular – SGBD Microsoft Access 2003 generează în mod automat un raport în care datele sunt afişate într-o coloană (pentru AutoReport: Columnar). SGBD Microsoft Access 2003 creează pe baza răspunsurilor utilizatorului raportul dorit. 5. etichete detaşabile etc. 2. Label Wizard – această opŃiune are rolul de a crea etichete poştale care pot fi tipărite la imprimantă pe suporturi speciale de hârtie (auotcolante. Ca şi în cazul creării formularelor.) În partea de jos a ferestrei de dialog New Report se află o casetă având în partea dreaptă un buton cu o săgeată desenată pe el.31 Fereastra de dialog New Report 1. sau sub formă de tabel (pentru AutoReport Tabular). 3. Design View – prin această metodă de creare a unui raport. utilizatorul are controlul absolut asupra modului de aranjare a obiectelor în cadrul de proiectare a raportului. rigle gradate şi caseta cu instrumente. Pentru crearea unui raport utilizatorul trebuie să aleagă din lista derulantă un tabel sau o interogare. În fiecare din aceste secŃiuni. 4. Cadrul de proiectare este format din mai multe secŃiuni: antet şi subsol de pagină (Page Header şi Page Footer). şi o secŃiune Detail. Crearea rapoartelor în modul Design View Crearea unui raport se realizează în mod asemănător creării formularelor. Chart Wizard – această opŃiune asigură generarea unui raport în interiorul căruia va fi prezentat un grafic. Modul de folosire a acestora este identic celui folosit pentru crearea formularelor. 5. utilizatorul poate să introducă trei tipuri de controale: 121 .Fig.

Pentru exemplificare. şi dimensiunea paginii care va fi folosită pentru imprimarea raportului. Pentru a putea fi afişat un raport în modul Preview trebuie instalată în prealabil o imprimantă sau măcar un driver de imprimantă. categorii grupate în trei fişe: 1.32. Columns – în cazul în care se doreşte imprimarea unor rapoarte sub formă tabelară se folosesc opŃiunile puse la dispoziŃie de această fişă. Pentru realizarea acestei configurări se deschide raportul în modul Preview şi se execută un clic pe raportul afişat cu butonul din partea dreaptă a mouse-ului.Controale legate – controale care sunt asociate unor câmpuri din tabele sau interogări. Fereastra de dialog Page Setup asigură mai multe categorii de configurări. Configurarea paginii de tipărire a unui raport.32. Pentru a numerota paginile unui raport. Pages – cu ajutorul opŃiunilor existente în această fişă. utilizatorul trebuie să aleagă opŃiunea Page Numbers din meniul Insert. Margins – în această fişă utilizatorul are posibilitatea de a stabili dimensiunea marginilor (spaŃiul care există între textul scris şi marginea efectivă a paginii). Controale nelegate – controale care nu fac referire la nici un câmp definit în baza de date. se creează raportul Furnizori după tabelul cu acelaşi nume. Configurarea paginii de tipărire a unui raport se realizează cu ajutorul opŃiunii Page Setup. utilizatorul poate să aleagă orientarea paginii (Portrait sau Landscape). Fig. Controale calculate – controale care permit obŃinerea unor valori pe baza unor expresii aritmetice sau logice. 5. Se obŃine raportul din fig. Dacă se doreşte inserarea datei pe raport se alege opŃiunea Date and Time din meniul Insert şi din caseta de dialog Date and Time se poate alege formatul în care se doreşte să apară această dată. 5. altfel SGBD Microsoft Access 2003 nu va putea vizualiza raportul. din meniul rapid care apare se alege opŃiunea Page Setup. folosind modul de lucru cu ghidul (Create Report by Uzing Wizard). iar din caseta de dialog Page Numbers se poate alege modul şi locul de inserare a numerotării paginilor. 2. Raportul Furnizori obŃinut în modul de lucru cu Wizard-ul 122 . 3.

Când se apasă butonul corespunzător obiectului Pages din fereastra Database. inclusiv pentru funcŃia de partajare a datelor. prin legături între tabelele. 123 . Prezentarea barei cu instrumente Web din SGBD Microsoft Access 2003 Integrarea SGBD Microsoft Access în lucrul pe Web-ul de pe reŃeaua Internet presupune folosirea unui browser Web care permite. crearea de pagini Web cu date din baze de date şi posibilitatea de a salva tabele. introducerea unor comenzi online în bazele de date organizaŃionale (produse. desfăşurarea de şedinŃe în timp real.33. Fig. formulare şi rapoarte ca pagini Web.5. prin Internet. şi obiecte Web. SGBD Microsoft Access realizează suportul pentru Web în patru moduri : cu ajutorul instrumentelor de navigare în Web din interiorul bazei de date. Paginile (Pages) Paginile (Pages) sunt obiecte Access ce asigură accesarea bazelor de date din reŃeaua Internet şi WWW (World Wide Web) prin intermediul navigatoarelor (browser-elor) Web. servicii. Aceste obiecte sunt necesare ca urmare a prelucrării integrate a datelor care circulă în Internet sub forma unei aplicaŃii globale a datelor. în zona de opŃiuni se afişează cele trei căi oferite de SGBD Microsoft Access: Create data access page in Design View (crearea paginii de acces la date cu ajutorul ferestrei de proiectare). cu participanŃi situaŃi la distanŃă. pe de altă parte. furnizori etc. între altele. interogări.). pe de o parte.7. clienŃi. Create data access page by using wizard ((crearea paginii de acces la date cu ajutorul ghidului) Edit Web page that already exists (editarea paginii Web care deja există). formularele şi rapoartele din baza de date. 5. interogările.

Activarea unei hiperlegături conduce la afişarea de către SGBD Microsoft Access a unei bare cu instrumente Web (fig. 5.33). Bara cu instrumente Web conŃine butoane ce permit o navigare facilă de la o pagină la alta, înainte şi înapoi, inclusiv la pagini Web favorite şi la paginile de primire. Exportul tabelelor, formularelor şi rapoartelor din bazele de date sub SGBD Microsoft Access în pagini Web statice se efectuează în formatul specific limbajului de marcare a hipertextelor, HTML (HyperText Markup Language). Controlul asupra modului de prezentare a paginii Web se execută prin intermediul şabloanelor HTML (HTML templates) ce descriu structura unei astfel de pagini Web. Atunci când se produce modificarea unor date din baza de date sursă, actualizarea paginilor Web se realizează sub forma paginilor Web dinamice. Acestea se obŃin cu ajutorul metodei paginilor active pe server, ASP (Active Server Pages) prin care browser-ul extrage în mod automat ultima actualizare a bazei de date sursă. Crearea unui fişier ASP se face pe baza numelui bazei de date, a numelui şi a parolei utilizatorului, a adresei URL a serverului Web ce constituie destinaŃia pentru fişierul ASP respectiv.

Fig. 5.34. Crearea unui câmp Hyperlink în tabelul Furnizori Paginile de acces la date (Data Access Pages) reprezintă pagini Web, scrise în limbajul HTML dinamic (DHTML), ce sunt conectate direct la baza de date ce
124

constituie sursa de date. Crearea acestor pagini de acces la date din bazele de date Access se face prin utilizarea formularelor Access sau cu un „wizard”. Câmp de tip hiperlegătură (Hyperlink) asigură un salt pe calea către destinaŃia specificată (pagină Web sau fişier din reŃea). Crearea unui astfel de câmp într-un tabel al unei baze de date se obŃine în modul de lucru cu fereastra de proiectare (Design View), unde din lista Data Type se alege opŃiunea Hyperlink (fig. 5.34), după care se salvează (Save). După crearea câmpului Hyperlink, se foloseşte butonul de inserare a hiperlegăturii (Insert Hyperlink) pentru crearea hiperlegăturii în câmpul Hiperlink sau ca hipertext în interiorul unui formular sau raport. Hiperlegătura este compusă din enunŃul de descriere a legăturii, vizibil utilizatorului din adresa URL a destinaŃiei legăturii şi din eticheta de ecran (ScreenTip) care se afişează atunci când indicatorul mouse-ului se găseşte în zona legăturii (fig. 5.35). Pe bara de „legătură la” (Link To) se execută clic pe opŃiunea fişier existent sau pagină Web existentă (Existing File or Web Page), se scrie textul hiperlegăturii, se introduce documentul legat (prin nume fişier sau adresă URL), se creează eticheta de ecran (clic pe ScreenTip) şi se apasă OK.

Fig. 5.35. Fereastra de editare a hiperlegăturilor (Edit Hyperlink)

Crearea unei pagini Web noi (Create New Page) se obŃine prin selecŃia opŃiunii corespunzătoare din fereastra Edit Hyperlink (fig. 5.35). În acest fel se realizează o hiperlegătură la un document nou. Textul care se va afişa pentru hiperlegătura creată se introduce în caseta “Text to display” (în exemplul considerat în fig. 5.35 textul este construct).
125

Numele noului document (de exemplu, const_1) se introduce în caseta Name of the new document. Se optează pentru editarea în momentul lucrului (Edit the new document now) sau pentru editarea noului document mai târziu (Edit the new document later). În final, se apasă butonul OK. Pentru exemplul considerat, se obŃine fereastra din fig. 5.36.

Fig. 5.36 Crearea unei pagini Web noi în SGBD Microsoft Access 2003

Legătura la un obiect din baza de date se obŃine în cadrul unui câmp Hyperlink sau în timpul editării unui formular sau unui raport în modul de lucru cu fereastra de vizualizare (Insert Hyperlink), cu opŃiunea Obiect din această bază de date (Object in This Database). 5.8. MacroinstrucŃiunea (Macro-ul) MacroinstrucŃiunea sau macro-ul (Macro) reprezintă un obiect Access care defineşte un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le execută automat la apariŃia unor evenimente. Macro-urile pot fi ataşate unui formular, raport sau control în scopul automatizării unor operaŃii de rutină (deschidere sau închidere de formulare, imprimarea unor rapoarte, filtrarea, verificarea sau validarea unor date etc.). Pentru realizarea unui macrou, se selectează din fereastra Database obiectul Macro şi se execută un clic pe butonul New, SGBD Microsoft Access 2003 afişând
126

se prezintă cele mai uzuale comenzi folosite într-o bază de date. de exemplu.pe ecranul monitorului fereastra Macro (fig. grupate pe categorii în funcŃie de tipul operaŃiilor şi de efectul produs asupra obiectelor cărora le sunt asociate.). sau modul în care vor fi afişate datele ca urmare a executării comenzii). În partea de jos a ferestrei Macro se află o zonă destinată specificării unor argumente. sub forma unui tabel compus din două coloane şi mai multe rânduri. OpenForm. SGBD Microsoft Access asigură o gamă variată de comenzi care pot fi asociate unor evenimente diverse şi care pot avea impact asupra obiectelor din baza de date. numele obiectului care va răspunde la acŃiunea respectivă. Comenzi asociate unor acŃiuni care au loc în formulare şi rapoarte. 5. Argumentele furnizează SGBD Microsoft Access informaŃii suplimentare asupra modului în care se vor îndeplini acŃiunile generate de comanda stabilită în coloana Action (de exemplu.37). Fig. 5. Această comandă poate accepta ca argumente următoarele valori: 127 . Această categorie de comenzi permite utilizatorului. FindRecord – această comandă se foloseşte pentru a localiza prima înregistrare din baza de date care întruneşte condiŃiile specificate de argumentele comenzii. deplasarea printre înregistrările bazei de date. OpenReport etc. de regulă. În continuare. Coloana Comment – se foloseşte pentru introducerea unor comentarii sau pentru descrierea acŃiunilor pe care le realizează comanda respectivă.37 Modul Design View al unei ferestre Macro Coloana Action – conŃine o listă derulantă formată din comenzi care au ca efect acŃiuni prestabilite (ca.

sau începând de la înregistrarea curentă către sfârşitul înregistrărilor. pornind de la înregistrarea curentă către începutul înregistrărilor (Up). Interogare. Last (ultima înregistrare). Formular.Find What – în dreptul acestui argument se specifică informaŃia care se doreşte a se regăsi în baza de date. 128 . Match – specifică unde se află informaŃia respectivă în cadrul câmpului. ea va găsi următoarea înregistrare care întruneşte condiŃiile stabilite în comanda FindRecord. GoToControl – se poate folosi această comandă pentru a realiza plasarea pe un anumit câmp al unui tabel sau pentru a obŃine plasarea pe un anumit control al unui formular sau raport. Se poate specifica o căutare a datelor în oricare parte a câmpului prin stabilirea valorii argumentului la Any Part of Field. FindNext – această comandă se foloseşte împreună cu comanda FindRecord având rolul de a relua acŃiunea de căutare în scopul de a găsi o nouă înregistrare care conŃine aceleaşi informaŃii. Caseta asociată acestui argument conŃine o listă derulantă cu toate numele obiectelor definite în baza de date. Object Name – în acest argument se stabileşte numele obiectului care conŃine informaŃia pe care se doreşte poziŃionarea. Record – valorile stabilite pentru acest argument specifică pe care înregistrare se va realiza poziŃionarea. GoToPage – această comandă realizează poziŃionarea pe primul control al unei pagini de formular. Se poate folosi această comandă dacă formularul creat conŃine întreruperi de pagină. de la prima înregistrare (Yes) sau de la înregistrarea curentă (No). Control Name. formular sau interogare. Această comandă acceptă un singur argument. sau toate înregistrările sunt căutate (All). Find First – specifică de unde se începe acŃiunea de căutare. sau se poate stabili valoarea Start of Field pentru a localiza acele informaŃii care se află la începutul câmpului. numere sau orice tip de dată din care este formată valoarea căutată. Se poate folosi această comandă şi pentru a naviga într-un formular stabilind anumite condiŃii. Match Case – specifică dacă acŃiunea de căutare este case-sensitive (literele scrise cu majuscule trebuie să se potrivească exact cu valoarea argumentului Find What). Next (înregistrarea următoare). Go To (utilizatorul va specifica pe a câta înregistrare va dori să se plaseze). Argumentele acestei comenzi sunt următoarele: Page Number – stabileşte numărul de pagini cu care se doreşte schimbarea poziŃionării. Search – specifică cum se desfăşoară procedura de căutare în baza de date. Valorile acceptate sunt: Previous (înregistrarea anterioară). Această comandă are următoarele argumente: Object Type – specifică tipul obiectului care conŃine înregistrarea pe care se doreşte poziŃionarea (Tabel. Se poate introduce text. GoToRecord – are rolul de a realiza poziŃionarea pe o anumită înregistrare dintr-un tabel. Comanda FindNext nu are argumente. se poate stabili valoarea Whole Field pentru acele informaŃii care ocupă întregul câmp. care stabileşte numele câmpului sau controlului pe care se doreşte a se realiza plasarea. Server View sau Stored Procedure).

valorile pentru acest argument fiind Design. Function Name. Această comandă are doar un singur argument. Repeat Count – indică numărul maxim de execuŃii a macroului. View – va stabili modul în care va fi executată interogarea respectivă. Comenzi pentru rularea unor aplicaŃii. Această linie de comandă trebuie să conŃină obligatoriu calea spre locaŃia unde se află aplicaŃia respectivă. OpenQuery – lansează în execuŃie o interogare. Se pot folosi argumentele Right şi Down pentru formulare care au suprafaŃa paginilor mai mare decât suprafaŃa pe care o poate afişa monitorul calculatorului. Down – stabileşte poziŃia verticală a locului de pe pagină care va apare din partea superioară a ferestrei. Power Point etc. Această expresie va fi evaluată de fiecare dată când se va executa macroul. Data Mode– stabileşte modul în care vor fi introduse datele. Repeat Expression – stabileşte o expresie care va fi evaluată cu adevărat (True) sau fals (False).). Acest grup de comenzi permite utilizatorului să execute o comandă dintr-un meniu. ce permite ca în căsuŃa asociată acestui argument să se stabilească numele procedurii care se va executa. Command Line prin care linia de comandă este folosită pentru a porni o aplicaŃie. Print Preview. RunApp – lansează în execuŃie o aplicatie MS-DOS sau o aplicaŃie Windows (Word. Această opŃiune este valabilă doar dacă interogarea este executată în modul Datasheet. RunCode – se poate utiliza această comandă pentru a executa o procedură Visual Basic. Dacă valoarea argumentului nu este stabilită. Edit – utilizatorul poate adăuga înregistrări noi şi 129 . CăsuŃa asociată acestui argument conŃine o listă derulantă cu toate macrourile definite în baza de date. Această comandă dispune doar de un singur argument. RunMacro – această comandă are ca efect executarea unui macrou sau a unui grup de macrouri. Această căsuŃă conŃine o listă derulantă cu toate interogările definite în baza de date. Argumentele asociate acestei comenzi sunt următoarele: Query Name – în căsuŃa asociată acestui argument se va stabili numele interogării care se va executa. Valorile pentru acest argument fiind Add – utilizatorul putând adăuga noi înregistrări dar nu le poate modifica pe cele vechi. atunci macroul se va executa doar o singură dată. Datasheet. Argumentele acestei comenzi sunt următoarele: Macro Name – stabileşte numele macroului care va fi executat. SGBD Microsoft Access putând afişa doar anumite părŃi ale unui formular.Right – stabileşte poziŃia orizontală a locului de pe pagină care va apare începând de la marginea din stânga a ferestrei. Excel. Cu ajutorul acestei comenzi se pot transfera date între diferite aplicaŃii şi SGBD Microsoft Access folosind facilitatea DDE (Dynamic Data Exchange) a sistemului de operare Windows. să lanseze o procedură sau o interogare sau să execute o altă macrocomandă. macroul oprindu-se din execuŃie dacă expresia este interpretată a fi falsă.

DeleteObject. deschiderea sau închiderea unui obiect al bazei de date (SelectObject. Acest argument acceptă trei valori: Prompt – afişează o casetă de dialog în care utilizatorul este întrebat dacă va salva fiecare obiect în parte. DeleteObject – această comandă are ca efect ştergerea unui obiect din baza de date. care specifică ce se întâmplă cu obiectele create şi nesalvate în momentul în care se închide aplicaŃia. Close). Source Object Type – stabileşte tipul de obiect ce va fi copiat (Tabel. În momentul în care se va copia obiectul respectiv acesta va fi redenumit. care funcŃionează la fel ca argumentele comenzii CopyObject. În cazul în care copierea obiectului se va realiza în altă bază de date acest argument va fi lăsat necomplectat. De obicei această comandă se foloseşte la ştergerea obiectelor care au un caracter temporar în baza de date. Această comandă foloseşte următoarele argumente: New Name – prin introducerea unui şir de caractere în căsuŃa asociată acestui argument. comenzi care au ca rezultat selectarea. OpenReport. Comanda Quit dispune doar de un singur argument. Rename). Minimize. Source Object Name – Numele obiectului ce va fi copiat. Save All – va salva toate obiectele fără a se mai afişa caseta de dialog. Argumente folosite de această comandă: Destination Database – În căsuŃa destinată acestui argument se va introduce calea şi numele de destinaŃie a bazei de date în care se doreşte copierea obiectului respectiv. comenzi care au ca rezultat modificarea modului de afişare pe ecranul monitorului a obiectului la care face referire comanda respectivă (Maximize.poate modifica pe cele vechi. Raport. OpenQuery. OpenModule. Exit – se va părăsi aplicaŃia fără a se salva obiectele nou create. Foloseşte ca argumente Source Object Type şi Source Object Name. OpenForm. Restore). Options. Read Only – utilizatorul poate doar vizualiza datele rezultate în urma executării interogării. etc). Comenzi pentru manipularea obiectelor. utilizatorul stabileşte un nou nume pentru un obiect. Aceste comenzi se pot grupa în trei mari categorii: comenzi care au ca rezultat modificarea structurii bazei de date (CopyObject. Interogare. CopyObject – se poate folosi această comandă pentru a copia un obiect dintro altă bază de date sau din cadrul aceleiaşi baze de date. Rename – utilizatorul poate schimba numele unui obiect definit în baza de date prin folosirea acestei comenzi. CăsuŃa de dialog asociată acestui argument conŃine o listă derulantă cu toate obiectele definite în baza de date. Quit – are ca efect terminarea sesiunii de lucru cu SGBD Microsoft Access. New Name – Se va stabili un nume nou pentru obiectul respectiv. 130 . copierea realizându-se sub acelaşi nume.

Cele trei valori pentru acest argument sunt: Add (utilizatorul poate deschide acel formular doar pentru a introduce date. Cele mai importante argumente asociate acestor comenzi sunt: Object Name – indică numele obiectului care va fi deschis. Filter Name – un filtru reprezintă un set de criterii aplicate modului de vizualizare a înregistrărilor. acestea vor fi reunite sub acelaşi nume de grup. Open Query. Acest argument se aplică doar formularelor deschise în modul Form View sau Datasheet View. View – este un argument asociat comenzilor OpenForm. Dacă există o comandă de OpenForm. Object Type – stabileşte tipul de obiect ce va fi redenumit. Comenzi diverse. sau atunci când utilizatorul doreşte afişarea pe ecranul monitorului a unor informaŃii suplimentare legate de date sau proceduri. minimizarea sau refacerea unei ferestre active. Module etc. Query. Read Only (utilizatorul poate doar să vizualizeze înregistrările din tabela asociată formularului respectiv). o interogare sau un raport. Grupurile macro reunesc mai multe comenzi similare sau înrudite. Design. Această comandă este folosită pentru a da utilizatorului o indicaŃie vizuală atunci când se execută un macrou. Edit (utilizatorul poate să introducă noi înregistrări şi să le modifice pe cele vechi).Old Name – căsuŃa asociată acestui argument conŃine o listă derulantă cu toate numele obiectelor definite în baza de date. acesta putând să aparŃină următoarelor categorii de obiecte Form. OpenForm. Pentru a uşura modul de editare. salvare şi adresare. Restore – acest grup de comenzi au ca efect maximizarea. Acest grup de comenzi nu deŃine argumente. Open Report sau Open Module şi va indica SGBD Microsoft Access în ce mod va deschide un formular. Pentru a atribui un nume de grup comenzilor se va folosi opŃiunea Macro Names din meniul View. OpenReport. Grupuri macro şi condiŃiile asociate asociate macrourilor. Print Preview. argumentul asociat acestei comenzi va fi FormName şi acesta va conŃine o listă derulantă cu toate numele formularelor definite în baza de date. Data Mode – va indica modul în care vor fi introduse datele. Hourglass – această comandă are ca efect schimbarea pointer-ului de la mouse cu o clepsidră sau în oricare altă imagine aleasă de utilizator. MsgBox – această comandă este folosită atunci când utilizatorul doreşte afişarea unor mesaje de avertizare în cazul încălcării unor reguli de validare. Minimize. Report. OpenQuery. Valorile prestabilite pentru acest argument sunt: Form. Maximize. 131 . la fiecare deschidere a formularului nu vor fi afişate datele care aparŃin tabelei asociate sau care au fost introduse într-o sesiune anterioară). Datasheet. OpenModule – acest grup de comenzi deschide un obiect al bazei de date. iar timpul pentru execuŃia acelui macrou este foarte mare.

alternative şi repetitive) pentru controlul aplicaŃiilor. nu se poate reveni asupra unei operaŃii executate. Sintaxa acestor instrucŃiuni este prezentată de un sistem de asistenŃă online extins. Comenzile macro au următoarele limite: 1. În programele principale ale pachetului Microsoft Office 2003. Problematica generală Modulul (Module) este un obiect al SGBD Microsoft Access care este creat în limbajul Visual Basic pentru aplicaŃii. InstrucŃiunile VBA sunt asemănătoare limbajului Visual Basic. 2. se introduce în coloana Condition trei puncte iar în coloana Action se introduce o comandă. Fiecare expresie introdusă în coloana Conditions va fi evaluată de SGBD Microsoft Access prin True sau False. Modulul (Module) 5. capacitatea de a folosi funcŃiile interfeŃei de programare a aplicaŃiilor. în care există o probabilitate destul de mare de apariŃie a blocării înregistrărilor sau fişierelor. 5. în mediul de lucru multiutilizator. În plus. erorile de blocare nu se pot trata în interiorul unei comenzi macro.CondiŃiile sunt expresii logice care permit executarea unor comenzi definite în cadrul macrourilor. Pentru oricare alte acŃiuni pentru care se doreşte să se verifice dacă condiŃia de validare este adevărată.9. dacă o aplicaŃie creată în SGBD Microsoft Access este executabilă independent de acest sistem. AcŃiunea StopMacro se utilizează pentru întreruperea repetării inutile a condiŃiilor. Acest obiect Module reprezintă o alternativă a obiectului Macro prezentat în paragraful anterior. Aceste expresii sunt introduse în coloana Conditions activată din meniul View. API (Application Programming Interface) specifică sistemului de operare Windows. o comandă macro fără a avea încorporată verificarea de erori poate duce la distrugerea aplicaŃiei. VBA (Visual Basic for Applications) şi este destinat extinderii funcŃiunilor specifice unei baze de date. iar dacă trebuie trecut peste un grup de acŃiuni pentru a testa o comandă macro se introduce valoarea zero în coloana Condition a fiecărei linii care trebuie sărită (zero este echivalent cu valoarea False). Limbajul VBA reprezintă limbajul specific întregului pachet de birotică Microsoft Office 2003 (pentru Word. ODBC (Open-DataBase 132 . pentru dezvoltarea de aplicaŃii în SGBD Microsoft Access. Dacă se doreşte ca o acŃiune să funcŃioneze numai când o condiŃie este adevărată (True) se va utiliza StopMacro care să testeze condiŃia False. Excel şi Access).1. implementarea structurilor de control (secvenŃială. prin limbajul VBA se obŃine o aliniere la standardul de realizare a conectivităŃii bazelor de date extinse. limbajul VBA asigură posibilitatea înregistrării automate a instrucŃiunilor (secvenŃelor de instrucŃiuni). 3. schimbul dinamic de date cu alte aplicaŃii din familia Microsoft.9.

) cât şi parte funcŃională (mod de manipulare a conŃinutului). Limbajul VBA acceptă date standard (predefinite) şi date create de utilizator. În esenŃă. Ierarhia de obiecte este parcursă de la nivelul superior către nivelul inferior prin separarea numelor obiectelor cu ajutorul punctului. SQL Server. obiecte proprii care să corespundă cerinŃelor unei anumite aplicaŃii. codul VBA se compilează odată cu fişierul specific aplicaŃiei. Ca urmare. Acest limbaj a fost integrat în Microsoft Office cu scopul de a diversifica gama aplicaŃiilor oferite de acest pachet de programe. FoxPro. dBase etc. atribute etc. 133 . Evenimentele. Application. De exemplu. ca acŃiuni ale utilizatorului (clic-ul mouse-ului.). de exemplu).9. limbaj de scripturi interpretat de browser-ul Internet Explorer.Caption=”Clienti” introduce noua denumire a tabelului bazei de date Materiale. 5.Connectivity) prin care SGBD-uri diferite pot gestiona aceeaşi bază de date (Microsoft Access. Limbajul VBA percepe fiecare componentă a unei aplicaŃii ca un obiect ce este caracterizat de o mulŃime de proprietăŃi şi metode specifice şi care include atât parte de conŃinut (formulare. în cea mai mare parte poate fi modelat şi comandat prin intermediul limbajului VBA. Metodele sunt acŃiuni posibil a fi executate de către obiect. ceea ce realizează o interfaŃă grafică într-un din componentele Microsoft Office 2003. grafice. Referirea unui obiect se obŃine prin utilizarea numelui acestuia sau a indicelui numeric al obiectului. ProprietăŃile obiectelor sunt atribute care definesc caracteristicile acestor obiecte. meniuri. În afară de varianta cu fereastra Properties. Rolul ferestrei de editare a codului este acelaşi ca şi în cazul limbajului Visual Basic. astfel: [Private/Public] Type nume_tip_dată Element1 As tip_date Element2 As tip_date End Type. Aceeaşi firmă Microsoft a realizat VBScript (Visual Basic Scripting Edition). În această acŃiune este necesară respectarea unei ierarhii prestabilite de colecŃii de obiecte. în locul vechii denumiri Beneficiari. VBE (Visual Basic Editor).2. Utilizatorul poate defini cu ajutorul VBA. EDP (Events-Driven Programming pentru pachetul de birotică Microsoft Office 2003. schimbarea proprietăŃilor unui obiect se poate face cu ajutorul VBA. Paradox. Caracteristicile limbajului VBA Limbajul VBA reprezintă un limbaj de programare orientat pe obiecte. OOP (Object-Oriented Programming) şi condus de evenimente. declanşează execuŃia codului VBA asociat. În pachetul Microsoft Office 2003 a fost inclus editorul Visual Basic.

Crearea unui modul standard şi a unei proceduri Sub Denumirile modulelor standard sunt afişate în zona Modules din fereastra bazei de date. numele proiectului coincide cu numele bazei de date. metodele şi evenimentele care pot fi folosite în realizarea procedurilor VBA. O procedură execută o acŃiune (proceduri Sub) sau calculează o valoare (procedură funcŃie).38). Se afişează editorul Visual Basic. Repetitive Do (While. obiectele.Un exemplu de astfel de structură de date definită de utilizator: Type Furnizor Cod_furnizor As Long Nume_furnizor As String Prenume_furnizor As String Adresa_furnizor As String Telefon_furnizor As Long Banca_furnizor As String Cont_banca_furnizor As Single End Type. de comparaŃie. De regulă. Operatorii limbajului VBA sunt aritmetici. În fereastra Database se alege opŃiunea Modules de pe bara cu obiecte (Objects). de concatenare şi logici. 134 . Mai multe module formează un proiect (Project). rapoarte). în lista de obiecte-modul (Modules Object). Dintre procedurile-funcŃie specifice VBA (care se accesează din modului Expresion Builder) se menŃionează Space (număr). InstrucŃiunile (comenzile) limbajului VBA asociate structurilor de control fundamentale sunt: alternative If…Then… Else… End If. Modulele standard pot fi rulate din orice loc al unei baze de date şi sunt afişate în fereastra Database.9. Modulele de clasă sunt asociate unor anumite obiecte (formulare.3. VBE (fig. În navigatorul pentru obiecte (Object Browser) se găsesc. organizate în biblioteci (Libraries). Procedurile sunt organizate în module. Select Case…case…Case…Case…Else…End Select. după care se apasă butonul New. proprietăŃile. Modulele se încadrează în două categorii: modulele standard şi modulele de clasă. 5. Until)… Exit Do…Loop While…WEnd For…To…Step [Exit For]…Next For each…In…[Exit For]…Next Componentele logice ale unui program VBA sunt procedurile (subrutinele). 5. Switch () etc.

Rularea se efectuează cu butonul Run. 135 . pot fi create cu VBE şi module de clasă. continuă cu liniile corespunzătoare instrucŃiunilor VBA specifice procedurii şi se termină cu linia End Sub. se introduce numele procedurii (de exemplu. Se apasă butonul OK. 5. dacă se doreşte deschiderea unui tabel al bazei de date. De exemplu. se utilizează obiectul DoCmd care se scrie cu punct în linia de sub numele procedurii. iar după introducerea acestei opŃiuni.38. Se introduce din nou o virgulă care permite alegerea opŃiunii de deschidere a tabelului în editare (acEdit). se salvează cu opŃiunea Save As cu nume (Modul_test).Procedura Sub începe cu linia Sub nume_procedură(argumente). se alege OpenTable. În mod analog cu modulele standard. La afişarea ferestrei de opŃiuni. proc_1) şi se selectează opŃiunea Sub (la Type) şi opŃiunea Public (la Scope). În acelaşi mod se introduc şi celelalte comenzi necesare procedurii. Se execută clic pe meniul Insert şi apoi se selectează opŃiunea Procedure. după afişarea opŃiunilor de stabilire a modului de vizualizare. Se constată deschiderea şi afişarea tabelului Materiale din baza de date Construct. Fig. În final. se alege opŃiunea ce desemnează modul de vizualizare Normal (acViewNormal). După afişarea ferestrei Add Procedure. se scrie numele tabelului între ghilimele. Crearea modulului standard Modul_test Se introduce o virgulă şi.

Evenimentele au loc în timp ce un utilizator lucrează cu controalele dintr-un formular. prevenirea introducerilor de date incorecte. cum ar fi: când utilizatorul a terminat editarea controlului sau intră şi iese dintr-un control. ascunderea controalelor nerelevante. 136 . Procedura eveniment (Event Procedure) pentru a se face referire la elementul de tratare al evenimentului memorat împreună cu formularul. acŃionarea butoanelor mouse-ului) şi decid la care program să fie aplicate aceste elemente. se şterge sau se modifică înregistrări în baza de date. verificarea intrărilor. Utilizarea evenimentelor într-o bază de date În SGBD Microsoft Access. în acest caz. Dacă un program nu dispune de evenimente cu care să lucreze. de regulă. modelul de programare bazat pe evenimente (events-driven model) presupune că acestea gestionează toate intrările (acŃionările de taste. în cadrul formularelor. atunci el nu va folosi unitatea centrală şi utilizatorul nu va cunoaşte ce eveniment ar putea urma. furnizarea unui sistem de asistenŃă suplimentar. Evenimentele care pot avea loc într-o bază de date pot fi grupate în mai multe categorii: a) Evenimente care fac referire la date – acest gen de evenimente apar în momentul în care se introduce. În comparaŃie cu modelul de programare procedural. rezolvarea problemelor de blocare în regim de lucru multiutilizator. valoarea introdusă trebuie să fie precedată de semnul “=” şi va include şi parantezele de funcŃie. Un răspuns programat pentru un eveniment se face utilizând câmpul Evenimente (Events) din caseta ProprietăŃi (Properties). Programul obŃinut prin programarea bazată pe evenimente constă dintr-o serie de programe utilitare de tratare a evenimentelor. Evenimentele oferă ca posibilităŃi. sau când se efectuează deplasarea printre înregistrările din baza de date. arhivarea înregistrărilor înainte ca acestea să fie şterse. Programul primeşte mesajul cu privire la apariŃia unui eveniment şi execută secvenŃa corespunzătoare acelui eveniment. efectuarea modificărilor în baza de date. când se acŃionează o tastă sau mouse-ul (cu simplu-clic sau dublu-clic) etc. Aceste evenimente apar. Fiecare program utilitar îşi execută secvenŃa de instrucŃiuni atunci când are loc evenimentul specific. Valoarea introdusă în acest câmp poate fi: numele unei comenzi macro care se va executa. numele unei funcŃii Visual Basic care va fi executată. răspunsul la editări.5. evenimentele constituie baza oricărei aplicaŃii realizate. păstrarea valorilor în „spatele” ecranului.10. Dintre evenimentele de bază se pot enumera: AfterDelConfirm – evenimentul apare după confirmarea operaŃiunii de ştergere.

al formularului. dar după evenimentul LostFocus.AfterInsert – evenimentul apare după ce a fost adăugată o nouă înregistrare în baza de date. OnLostFocus – mecanismul de funcŃionare al acestui eveniment este asemănător cu evenimentul OnGotFocus. în loc de cel al controlului. dar înainte ca SGBD Microsoft Access să afişeze fereastra de dialog pentru confirmarea sau anularea acŃiunii de ştergere. AfterUpdate – evenimentul are loc după modificarea sau editarea unui control. Evenimentele OnMouseDown şi OnMouseUp asigură informaŃii despre deplasamentul (offset-ul) faŃă de colŃul din stânga sus al controlului unde a avut loc 137 . iar utilizatorul va relua operaŃia. sau când devine inactiv. OnDelete – evenimentul intervine când o înregistrare este ştearsă din baza de date. c) Evenimentele asociate butoanelor de la tastatură (KeyDown. b) Evenimente de focalizare – acest grup de evenimente apare în momentul în care un control sau obiect din baza de date devine activ (este selectat de utilizator). evenimentul poate fi întrerupt. Acest eveniment intervine în momentul în care utilizatorul se plasează efectiv pe obiectul respectiv. Evenimentul este proiectat pentru operaŃia de validare a datelor de intrare. dar înainte de evenimentul GotFocus. OnNotInList – evenimentul survine în momentul în care se introduce într-o casetă combinată o valoare care nu se află în lista casetei. OnGotFocus – se aplică controalelor şi formularelor. BeforeInsert – evenimentul apare în momentul în care se tipăreşte primul caracter al unei noi înregistrări. dar după ce vechea înregistrare a fost introdusă în baza de date. cu deosebirea că acesta apare în momentul în care utilizatorul mută focalizarea pe un alt control. dar înainte ca selecŃia să părăsească controlul respectiv. dar înainte de apariŃia mesajului de confirmare. Evenimentele care aparŃin acestui grup de evenimente sunt: OnEnter – evenimentul apare în momentul în care cursorul se mută într-un control. Utilizatorul are o focalizare efectivă la un formular doar dacă acel formular nu conŃine controale sau dacă toate controalele vizibile sunt dezactivate. atunci când controlul este selectat. dar după ce selecŃia a părăsit controlul respectiv. d) Evenimente asociate mouse-ului – intervin în momentul în care utilizatorul foloseşte butoanele de la mouse. şi are loc în momentul în care datele din control îşi schimbă valoarea. Dacă se doreşte acceptarea unei valori introduse este de preferat utilizarea evenimentului BeforeUpdate. KeyUp şi KeyPress) – aceste evenimente survin la apăsarea şi/sau eliberarea unei taste sau combinaŃii de taste. astfel încât dacă datele introduse nu corespund logic. BeforeUpdate – evenimentul are loc înainte ca un control sau o înregistrare să fie modificată. OnChange – acest eveniment se aplică numai în cazul controalelor. BeforeDelConfirm – evenimentul intervine după ce una sau mai multe înregistrări sunt şterse. OnExit – acest eveniment apare chiar înainte de operaŃia de părăsire a controlului respectiv. Evenimentul BeforeUpdate al controlului nu are loc dacă utilizatorul trece de control sau nu introduce valori.

Evenimentul OnMouseUp conŃine o informaŃie de offset. 138 . această metodă foloseşte la detalierea informaŃiilor prezentate pe suprafaŃa pe care s-a executat clic. între operaŃiile de apăsare şi de eliberare a butonului mouse-ului. evenimentul OnMouseUp are loc pentru controlul care a recepŃionat evenimentul OnMouseDown.evenimentul. SGBD Microsoft Access nu conŃine evenimente pentru operaŃiile de tipul Drug-and-Drop (tragere cu mouse-ul). Chiar dacă. Evenimentele OnClick şi OnDblClick – apar în momentul în care utilizatorul apasă o dată sau de două ori consecutiv pe butonul din partea stângă de la mouse. care asigură date asupra poziŃiei de pe ecran în care a fost eliberat mouse-ul. acesta este mutat în alt control. Pentru un obiect grafic. dar acestea se pot simula prin utilizarea evenimentelor OnMouseDown şi OnMouseUp.

filtrează. MIS – deservesc nivelul de management mediu al organizaŃiei economice. Sistemul informatic pentru management face parte din categoria sistemelor informatice de management informaŃional. prezentări grafice şi comunicaŃii avansate. MIS (Management Information System) reprezintă sistemul informatic care monitorizează şi recuperează datele din mediul socio-economic. furnizând managerilor rapoarte. acces online la rezultate şi înregistrări mai vechi. MIS furnizează mijloacele necesare managerilor pentru a genera informaŃia în forma dorită la momentul oportun. se adresează deciziilor nestructurate şi. organizează şi selectează datele şi le prezintă ca informaŃii managerilor. lunare sau anuale obŃinute în organizaŃia economică. Deşi DSS utilizează. rolul şi obiectivele sistemelor informatice pentru management în cadrul sistemelor informatice pentru management informaŃional În prezent. mai mult. Sistemele informatice de asistare a deciziei. ESS. SISTEME INFORMATICE PENTRU MANAGEMENT. MIS deservesc şi nivelul managementului strategic susŃinând funcŃiile de planificare. sistemele informatice sunt utilizate la toate nivelurile ierarhice şi în toate activităŃile esenŃiale ale unei organizaŃii economice. 139 . elaborarea şi evaluarea strategiilor de piaŃă şi campaniilor de marketing etc. Locul. îmbină datele şi modele analitice sofisticate pentru a asigura luarea deciziilor semistructurate şi nestructurate. de detaliu. în cea mai mare parte. culege datele din tranzacŃiile şi operaŃiile organizaŃiei. creează mediul general de lucru şi de comunicare. Sistemul informatic pentru management. de exemplu. MIS sunt la dispoziŃia managerilor care sunt interesaŃi de rezultatele săptămânale. DSS. De regulă. de multe ori recepŃionează date şi informaŃii de la surse externe ca. clienŃi sau furnizori. necesare organizaŃiei economice. deservesc nivelul de management strategic şi sunt destinate pentru asistarea luării deciziilor nestructurate prin elemente de mare sinteză. adresându-se mai puŃin aplicaŃiilor specifice. ESS sunt folosite de managerii generali. MIS (MANAGEMENT INFORMATION SYSTEMS) 6.). Sistemele informatice pentru management. dezvoltările cele mai semnificative fiind constatate în asistarea deciziilor manageriale atât la nivel operaŃional. valorile de piaŃă ale anumitor produse sau servicii. Sistemele informatice de sprijin al executivului.6. la nivelul managementului de nivel mediu.1. control şi luare a deciziilor prin rezumate de rutină şi rapoarte în situaŃii deosebite. date şi informaŃii provenite de la TPS şi MIS. identificarea de noi produse. IMS (Information Management Systems). de asemenea. tactic sau strategic (de exemplu.

generarea Tiberiu Coroescu. 2002. informaŃii şi cunoştinŃe furnizate de MIS şi la nivelul managerilor de nivel mediu. Ioan Andone. ESS filtrează. inclusiv cu acces în timp real la bazele de date interne şi externe. Sisteme inteligente în management. Editura Lumina Lex. Andone ş. comprimă şi urmăresc datele critice. Editura Economică. noi elemente despre competitorii de pe piaŃă. − funcŃia de prelucrare – a informaŃiilor prin aplicaŃia şi/sau procedurile privind: controlul datelor. MIS (Management Information System) au apărut la începutul anilor ‘80 în companiile americane. bănci şi marketing. • asigurarea datelor. − funcŃia de interpretare. Anumite componente ale sistemului de lucru cu cunoştinŃe. acesta este pus în evidenŃă de funcŃiile principale îndeplinite de aceste sisteme informatice: − funcŃia de prevedere.. dar primesc şi date interne de la MIS şi DSS. iar în ultimii ani. datele şi informaŃiile recepŃionate din mediul socio-economic real sunt interpretate în raport cu cele cunoscute din sistem.Aceste sisteme informatice sunt proiectate pentru a încorpora. Metodologie şi studii de caz. Bucureşti. finanŃe. Ca urmare. 2001. contabilitate. KWS (Knowledge Work Systems) şi ale sistemului de automatizare a lucrărilor de birou. şi anume. punând accentul pe micşorarea timpului de execuŃie a activităŃilor şi pe reducerea efortului necesar pentru obŃinerea informaŃiei utile şi relevante pentru întregul management organizaŃional. Bucureşti. • utilizarea intensivă a afişării în mod grafic.a. presupunând elaborarea de previziuni funcŃionale (bilanŃ previzional. impactul noilor tehnologii informaŃionale şi orientarea spre descentralizare şi reorganizare au determinat creşterea cererii de dare. OAS (Office Automation Systems) intră în compunerea sistemelor informatice pentru management. cu lucru în timp real. 140 9 . Sistemele informatice pentru management. Dezvoltarea sistemelor inteligente în economice. prin deducerea informaŃiilor necesare într-o situaŃie dată. 1999. informaŃiilor şi cunoştinŃelor despre starea curentă de fapte şi tendinŃele estimate pentru factorii-cheie din procesul decizional organizaŃional. În ceea ce priveşte rolul MIS. stabilindu-se astfel starea actuală a sistemului (de exemplu. de exemplu. Editura Economică. date despre evenimente externe ca. Bucureşti. informaŃiilor şi cunoştinŃelor conformă cu preferinŃele managerului ce utilizează MIS. Dintre condiŃiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un MIS se reamintesc aici următoarele: • uşurinŃa în utilizare. în principal. • reprezentarea datelor. prin analize economico-financiare). algoritmizarea metodologiilor de lucru. Ioan I. multe lucrări de specialitate separă o categorie specială de sisteme informatice pentru management. Sisteme informatice pentru management. Alexandru ługui. sistemele informatice inteligente pentru management9 . buget de venituri şi cheltuieli) şi dinamice (programe-mix) pe baza analizei şi sintezei datelor istorice ale organizaŃiei economice.

realizarea interfeŃelor dintre proceduri şi aplicaŃii. − funcŃia de instruire – prin familiarizarea unui cerc larg de nespecialişti prin dialoguri sub formă de meniuri ierarhizate. • realizarea informării pe baza datelor interne. precum şi la interacŃiunea acesteia cu mediul extern. fără a consuma cantităŃi imense de hârtie. Actuala generaŃie de MIS are o utilizare mult mai largă. Cele mai recente sisteme exploatează avantajele arhitecturii client/server. • accesul oportun la informaŃii. 141 . 6. MIS sunt instalate pe microcalculatoare sau staŃii de lucru dintr-o reŃea şi reunesc informaŃii stocate pe o multitudine de platforme (mainframe. − funcŃia de diagnoză – prin reflectarea situaŃiilor de funcŃionare defectuoasă a unor componente ale sistemelor. inclusiv analize asupra tendinŃelor de evoluŃie. dar şi date privind aspecte şi probleme concrete. rapoarte de excepŃie şi « foraj » de date. • asigurarea instrumentelor de analiză online. iar aplicaŃiile depăşesc limitele ierarhiei organizaŃiei economice. sub formă grafică etc.procedurilor inductive şi deductive de selecŃie a unor alternative decizionale. cu minimum de rapoarte tipărite. • MIS oferă rapoarte consolidate. minicalculatoare sau PC-uri). Avantajele şi dezavantajele folosirii sistemelor informatice pentru management Prin folosirea MIS se obŃin următoarele avantaje: • asigurarea calităŃii şi oportunităŃii informaŃiei necesare managementului. − funcŃia de proiectare – a unor obiective tehnice şi tehnologii. Obiectivele MIS pot fi sistematizate după cum urmează: • informarea managerilor cu privire la activităŃile şi procesele economice din întreprindere. concomitent cu asigurarea unei informări complete şi continue a top-managementului. exploatate cu ajutorul mouse-ului şi a ecranului tactil). care asigură accesul tuturor utilizatorilor la datele centralizate la nivel de întreprindere (de exemplu pentru top-manageri sunt prezentate informaŃiile agregate privind situaŃii economice şi financiare a întreprinderii.2. • uşurinŃa în exploatare (se bazează pe interfeŃe grafice. − funcŃia de control – proprie sistemului prin subsistem propriu şi monitorizare a interfeŃelor. • urmărirea performanŃelor organizaŃiei economice şi evidenŃierea aspectelor care ascund eventualele probleme sau situaŃii de criză. dar aceste limite sunt înlăturate de MIS. • MIS sunt croite pe nevoile informaŃionale ale top-managerilor. iar uneori sunt furnizate cu întârziere. Multe din informaŃiile furnizate de MIS pot fi obŃinute şi prin metode tradiŃionale (prelucrarea manuală sau semimanuală) care necesită eforturi mari de resurse şi timp pentru a corespunde cerinŃelor utilizatorilor. dar şi a datelor externe organizaŃiei economice.). detaliate.

– lipsa unor cunoştinŃe informatice de profunzime din partea managerilor. În sinteză. rolul sistemelor informatice pentru management. • necesitatea introducerii în sistem şi exploatării unor date de calitate şi corecte. Aceste probleme se pot referi la: – lipsa unei implicări corespunzătoare a managerilor în proiectarea MIS. Capitol din teza de doctorat. Facultatea de Cibernetică. – un nivel necorespunzător de preocupare acordată aplicaŃiilor de procesare a datelor la nivelele inferioare ale managementului. • informaŃiile sunt prezentate cu precădere în formă grafică. dintre care cele mai importante sunt10: Melnic.. sistemele informatice pentru management trebuie să fie capabile să automatizeze procesul decizional (în cazul deciziilor programabile). iar în cazul deciziilor neprogramabile. Noile strategii de management bazate pe implementarea sistemelor informatice pentru management au determinat transformări profunde în modul de organizare şi funcŃionare al organizaŃiei economice. – o evaluare greşită de către informaticieni a cerinŃelor informaŃionale ale managerilor şi a problemelor specifice ale organizaŃiei. 142 10 . • necesitatea unor instruiri speciale ale personalului implicat de toate categoriile. şi statistici referitoare la vânzări în cazul preŃurilor cuprinse între anumite limite. decizia este luată de sistemul informatic. decizia trebuie să fie luată de manager. alegerea preŃului de intrare pe piaŃă pentru o marcă nouă de pantofi. ASE. constă în creşterea eficienŃei economice. M. • lipsa de încredere a unor manageri în MIS. Atunci când într-o organizaŃie este implementat un MIS. pot să apară o serie de probleme care duc la o scădere a eficienŃei activităŃilor de interes major. MIS. iar în al doilea caz sistemul informatic procesează datele şi informaŃiile referitoare la vânzările de pantofi pentru diferite niveluri de preŃ şi generează. sub diverse forme grafice. • necesitatea corelării metodelor şi tehnicilor înglobate în procedurile de prelucrare şi reprezentare a datelor din sistem. iar un exemplu de decizie neprogramabilă este. 2004. C. Un exemplu de decizie programabilă este decizia de aprovizionare cu materii prime şi materiale a producŃiei. În final. în cazul deciziilor programabile. Ca urmare. la secŃia a doua a întreprinderii. Dintre dezavantajele MIS. – lipsa unui sprijin real şi convingător din partea managementului de vârf. Statistică şi Informatică Economică. se menŃionează: • insuficienta cunoaştere a posibilităŃilor MIS de către manageri. În prima situaŃie sistemul informatic utilizează procedura prestabilită pentru operaŃiunile de aprovizionare cu materii prime şi materiale. din luna următoare. mărirea potenŃialului de creştere a afacerii şi automatizarea sau asistarea procesului decizional. de exemplu. Sisteme informatice pentru management. – o atenŃie insuficientă acordată posibilităŃilor oferite de MIS. Bucureşti.• asistenŃa de specialitate necesară este minimă. respectiv să asiste managerul în procesul decizional (în cazul deciziilor neprogramabile).

3. regăsire automată. Internet etc. organizarea. în sensul transferului de pe suportul de hârtie pe suportul electronic. Deciziile corespunzătoare acestor niveluri au fost automatizate (pe baza de sisteme. 143 . Sunt din ce în ce mai dese situaŃiile în care întreaga organizaŃie este gestionată cu ajutorul sistemelor informatice (calculatoare şi comunicaŃii) distribuite. a) MIS integrate asigură managerilor informaŃii orientate spre decizii. • apariŃia preferinŃelor pentru organizaŃiile flexibile. reguli. de regulă. coordonării şi controlării organizaŃiei. cu excepŃia nivelului local care se păstrează doar pentru nivelul operaŃional. proceduri etc. Sistemele informatice pentru management conectate în reŃea asigură realizarea de tranzacŃii online (de exemplu: vânzări. De asemenea. producŃia şi distribuŃia bunurilor şi serviciilor. sistemele informatice pentru management – MIS – sunt clasificate în trei grupe: MIS integrate. precum şi interfaŃa cu partenerii de afaceri (clienŃi sau furnizori) prin folosirea organizaŃiilor virtuale.• reducerea numărului de niveluri ierarhice ale organizaŃiei. adică piramida organizaŃională a fost aplatisată. • generarea organizaŃiilor virtuale şi eliminarea distanŃelor dintre diferitele verigi ale lanŃurilor de management organizaŃional. companiile transnaŃionale etc. transferuri) folosind reŃelele de calculatoare şi de comunicaŃii ca mediu de interconectare a unei companii cu clienŃii. organizării. respectiv MIS distribuite. furnizorii sau distribuitorii săi. achiziŃii.). plăŃi. Aceste informaŃii sunt selectate astfel încât să fie utile managerilor în planificarea. Intranet. Tehnologiile informatice şi de comunicaŃii moderne (IT&C) asigură organizaŃiilor posibilitatea de restructurare şi reorganizare la intervale scurte de timp. sau au fost transferate nivelului operaŃional (de execuŃie) sau nivelului superior de management. MIS integrat realizează pregătirea rapoartelor financiare periodice pentru asistarea planificării.) şi permit multor organizaŃii economice foarte mari (cum sunt băncile. pentru adaptarea la schimbările mediului socio-economic şi creşterea competitivităŃii lor.) să-şi coordoneze la nivel global tranzacŃiile. Sistemele informatice pentru management sunt conectate în reŃea (WAN. Extranet sau VPN. iar nivelurile de mijloc ale managementului au fost eliminate. • reconsiderarea structurii fluxurilor de documente. cu precădere a comerŃului electronic. Globalizarea organizării şi conducerii afacerilor a influenŃat toate nivelurile de management organizaŃional. • dezvoltarea afacerilor electronice. MIS în timp real. precum şi capacităŃi de lucru colaborativ şi integrare la costuri mici. societăŃile de asigurări. rapoartele care asistă managementul de pe nivelurile superioare ale piramidei organizaŃionale. transfer. Clasificarea sistemelor informatice pentru management În majoritatea lucrărilor de specialitate. coordonarea şi controlul activităŃilor majore ale organizaŃiei. Un MIS integrat furnizează. 6. Suportul electronic pentru documente asigură viteză mare de prelucrare.

marketing etc. Managerii au nevoie. de un sistem informatic în timp real în care toate informaŃiile sunt transmise online.Avantajele MIS-ului integrat se referă la depăşirea problemelor apărute în sistemele informatice orientate spre controlul activităŃilor şi la furnizarea feedbackului prin formularea rapoartelor. având drept consecinŃă imediată dispunerea sistemului de calcul. Din acest motiv. adică datele sunt transpuse direct în calculator pe măsură ce sunt recepŃionate. Datele sunt procesate şi transmise destinatarului într-un timp suficient de scurt pentru a putea schimba sau controla întregul mediu operaŃional. De exemplu. se recomandă utilizarea în măsură tot mai mare a MIS distribuite prin aplicarea următoarei reguli: calculatoare se dispun în locul unde se desfăşoară 80% din activitate şi unde rezultatele prelucrărilor sunt utilizate imediat. în locul unde este necesar într-o organizaŃie. • Subsistemul informatic contabil. În sistemele centralizate se pot produce ştrangulări de date sau situaŃii în care este necesar feedback-ul. 144 . Subsistemele componente ale sistemelor informatice pentru management Subsisteme componente ale MIS sunt clasificate în funcŃie de domeniile de gestiune ale organizaŃiei economice: • Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie (managementul fabricaŃiei). producŃie. aceste sisteme MIS integrate se mai numesc şi sisteme informatice cu „viziune către trecut” (Backward-Looking Systems). Aceste procesări distribuite de date sunt necesare datorită tendinŃei de generalizare a companiilor cu distribuŃie geografică. în mod operativ. c) MIS distribuite prezintă drept caracteristică de bază predominanŃa procesărilor distribuite de date. coordonarea şi controlul activităŃilor conform unui plan prestabilit în conformitate cu misiunea şi obiectivele organizaŃiei. ceea ce creează întârzieri considerabile. b) MIS în timp real răspund conceptului de răspuns aproape instantaneu atunci când acestor sisteme informatice li se solicită rezolvarea unei anumite probleme (li se adresează o anumită întrebare sau interogare). desfacere. pentru procesarea eficientă şi economică a datelor. datele din baza de date ClienŃi pot fi folosite în mai multe domenii de activitate ale organizaŃiei: aprovizionare. Din acest motiv. O alternativă fezabilă a acestei metode este reprezentată de centralizarea procesării datelor pentru a reduce costurile terminalelor programabile. MIS în timp real satisfac nevoile managementului de jos şi de mijloc pentru planificarea. 6. • Subsistemul informatic financiar. Datele integrate acumulate din mai multe tranzacŃii online constituie elemente ale bazelor de date tranzacŃionale (specifice nivelului de management operaŃional sau de exploatare). De aici se desprinde concluzia că sunt necesare şi sisteme informatice cu „viziune în prezent si viitor” (Forward-Looking Systems). Dezavantajul acestor sisteme MIS integrate se referă la faptul că datele se acumulează într-o perioadă de timp anterioară procesării lor. microcalculatoarelor etc. de cele mai multe ori. conectat în reŃea.4. organizarea.

determinarea lotului optim). MRP – pentru planificarea resurselor de fabricaŃie. gestionarea livrărilor restante sau în avans). Inventar. 6. • urmărirea producŃiei (monitorizarea contractelor. trebuie precizat mai întâi că managementul fabricaŃiei utilizează sistemele electronice de calcul atât ca sistem conceptual cât şi ca element al sistemului fizic de producŃie. În cazul când calculatorul electronic îndeplineşte rolul de element al sistemului fizic de producŃie. • programarea producŃiei (determinarea momentului optim. facilitând lucrul împreună al tehnologiilor informatice cu tehnologiile de producŃie.1. necesar de manoperă). Vânzări. • Subsistemul informatic de cercetare-dezvoltare etc. CBIS (Computer-Based Information System). Sistemele integrate de fabricaŃie prin calculator.cit. • Subsistemul informatic de resurse umane şi informatice. Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie Subsistemul informatic pentru activitatea de producŃie cuprinde o ierarhie de subsisteme şi aplicaŃii informatice care se referă la: • activitatea de fabricaŃie (sortimente optimale. − robotică. Atunci când calculatorul electronic joacă rolul de sistem conceptual. CAD (Computer-Aided Design). CapacităŃi de producŃie). − fabricaŃia asistată de calculator. • întreŃinerea utilajelor (reducerea duratelor de intervenŃie. subsistemul de programare a producŃiei (fişierele ClienŃi. op. MRP – pentru planificarea necesarului de materiale. atunci aplicaŃiile informatice se referă la11: − proiectarea asistată de calculator.4. amplasarea optimă a utilajelor şi a locurilor de muncă manuală. aplicaŃiile informatice sunt de natura următoare: − Material Resource Planning. • lansarea în fabricaŃie (necesar de materiale. moment optim de intervenŃie). optimizarea folosirii capacităŃilor de producŃie). Dacă se pune problema unei detalieri a subsistemului informatic pentru managementul fabricaŃiei. CAM (Computer-Aided Manufacturing). ajută la realizarea unei prognoze a necesarului de materiale pentru fabricaŃie (cantitatea şi datele calendaristice când vor fi necesare). integrând sistemul fizic de producŃie cu sistemul informatic computerizat. MRP (Material Requirement Planning). CIM (Computer-Integrated Manufacturing) combină cele două abordări de mai sus. 11 Tiberiu Coroescu. Sistemul MRP este compus din următoarele patru subsisteme: 1. Planificarea necesarului de materiale. Conceptul CIM reprezintă o viziune sistemică asupra producŃiei. − Manufacturing Resource Planning.• Subsistemul informatic de marketing. 145 .

Wight şi G. prin programarea sosirii “chiar la timp” a materialelor la staŃiile de lucru. 3. 6. în fig. subsistemul de lansare a comenzilor. MRP II (Manufacturing Resource Planning) reprezintă un concept ce aparŃine lui O. 146 . precum şi baza de date care stochează toate datele necesare managementului fabricaŃiei. JIT (Just-In-Time) asigură menŃinerea fluxurilor de materiale printr-o instalaŃie tehnologică la nivel minim. inclusiv gestionarea materialelor necesare procesului de producŃie. îmbunătăŃirea angajării şi sporirea motivaŃiei în muncă a salariaŃilor.1. Plossl şi care integrează toate procesele din cadrul fabricaŃiei (fig.2 se prezintă o schemă a modelului. 6. creşterea calităŃii serviciilor asigurate clienŃilor. ESS INTRARE COMENZI PLANIFICAREA RESURSELOR DE FABRICAłIE ALTE SISTEME INFORMATI ACHIZIłII LISTE DE MATERIALE CONTURI DE PRIMIT RECEPłIONARE REGISTRUL GENERAL (REGISTRUL MARE) CONTURI DE PLĂTIT Fig. subsistemul de planificare a capacităŃii necesare (la ieşire se obŃine programul comenzilor planificate). Planificarea resurselor de fabricaŃie. creşterea eficienŃei economice în utilizarea resurselor necesare fabricaŃiei.1). 4. subsistemul de planificare a necesarului de materiale (necesar brut şi necesar net). punându-se în evidenŃă intrările şi ieşirile din subsistem.2. Structura sistemului MRP II (Planificarea resurselor de fabricaŃie) Avantajele folosirii sistemelor informatice de tipul MRP II se referă la o planificare mai judicioasă a priorităŃilor. Pentru o mai bună înŃelegere a subsistemului informatic pentru manage/mentul fabricaŃiei. o mai bună informare a managementului de pe toate nivelurile şi o sporire a calităŃii informaŃiei necesare procesului decizional.5. Livrarea „chiar la timp”.

• lucrează cu informaŃii minime de rezolvare a problemelor. sortarea.Subsistem informatic contabil Subsistem de inginerie industrială Subsistem de fabricaŃie inteligentă intrări Subsistem de producŃie Subsistem de inventar BAZA DE DATE Subsistem de calitate Subsistem de costuri ieşiri Fig. de marketing. realizează aplicaŃiile contabile ale organizaŃiei economice (culegerea datelor. fig.3. În mod similar cu subsistemul informatic contabil. manipularea datelor. calcularea şi rezumarea datelor. • realizează sarcini necesare organizaŃiei. clasificarea. • este axat pe stări trecute (se referă la evenimente petrecute în trecut). 147 . AIS (Accounting Information System). într-un procent semnificativ şi informaŃii necesare celorlalte subsisteme informatice (de exemplu. • foloseşte proceduri standardizate (conturile). sistemului informatic pentru procesarea tranzacŃiilor).). 6. Modelul subsistemului informatic pentru managementul fabricaŃiei 6. de cercetare ştiinŃifică etc. se pun şi problemele pentru celelalte subsisteme informatice amintite la începutul paragrafului.4. cu evidenŃierea unor elemente specifice legate de particularităŃile activităŃilor ce fac parte din obiectivul fundamental al acestor subsisteme informatice (subsistemele informatice financiar. în cazul subsistemului informatic pentru managementul fabricaŃiei). 6. Subsistemul informatic contabil Subsistemul informatic contabil.2. Subsistemul informatic contabil este puternic orientat pe date (este un subsistem tipic al TPS. stocarea datelor şi pregătirea documentelor) necesare departamentului contabil. Subsistemul informatic contabil. de resurse umane şi informatice. inclusiv pentru fundamentarea asistării deciziei. prezintă următoarele caracteristici: • manipulează date detaliate.2. aşa cum s-a prezentat mai sus. AIS. dar asigură.

sistemele colaborative de grup şi tehnicile de inteligenŃă artificială. Managementul cunoştinŃelor presupune o infrastructură IT&C cu reŃele şi baze de date care facilitează colectarea şi partajarea cunoştinŃelor organizaŃionale. fluidizării.InformaŃii management PROCESARE TRANZACłII (DATE) MEDIUL SOCIOECONOMIC AIS Baza de date Intrare resurse fizice Prelucrări Ieşire resurse fizice Fig.1. după Laudon. învăŃării. 148 . protecŃiei şi partajării cunoştinŃelor şi informaŃiilor în organizaŃie devine din ce în ce mai mult o responsabilitate centrală a managementului. Dezvoltarea procedurilor şi rutinelor destinate optimizării generării. Managementul cunoştinŃelor în organizaŃie Într-o organizaŃie economică.4. Aceste elemente sunt grupate în sistemele de lucru cu cunoştinŃe. O infrastructură IT&C destinată managementului cunoştinŃelor este prezentată. AI (Artificial Intelligence). • cunoştinŃe externe (de exemplu. Baza de cunoştinŃe poate conŃine: • cunoştinŃe interne structurate (manuale de produs sau serviciu asigurat.3. Sisteme informatice inteligente pentru management 6. OAS (Office Automation Systems).6. Modelul unui AIS 6. Managementul cunoştinŃelor este condus de către o persoană cu această responsabilitate denumită manager de cunoştinŃe.5. rapoarte de cercetare etc. cercetarea competitivă). sistemele de birotică.).6. în fig. CKO (Chief Knowledge Officer). • cunoştinŃe interne informale („cunoştinŃe tacite”). managementul cunoştinŃelor (Knowledge Management) reprezintă procesul de gestionare şi moştenire sistematică şi activă a cunoştinŃelor stocate ca experienŃă a acelei organizaŃii. a instrumentelor hardware şi software ce fac informaŃiile accesibile şi utilizabile.5. KWS (Knowledge Work Systems).

Sistemele de lucru cu cunoştinŃe. publicaŃii pe Web – Web Publ. în efortul lor de a genera noi cunoştinŃe şi de a le integra în organizaŃie. calendare de activităŃi electronice – E-Calend. Sistemele de inteligenŃă artificială – AI. realitatea virtuală – VR. Infrastructura IT&C pentru managementul cunoştinŃelor Colaborarea de grup şi sistemele de sprijin asigură suportul pentru crearea şi partajarea cunoştinŃelor pentru toŃi membrii grupului (Groupware). PARTAJAREA CUNOŞTINłELOR DISTRIBUIREA CUNOŞTINłELOR SISTEME COLABORATIVE DE GRUP • GROUPWARE • INTRANET OAS • PROCESOARE CUVINTE • DTP • WEB PUBL KWS • CAD • REALITATE VIRTUALĂ • WS GENERAREA CUNOŞTINłELOR SISTEME AI • SISTEME EXPERT • ANN • ALG GEN CAPTURAREA ŞI CODIFICAREA CUNOŞTINłELOR • FUZZY REłELE BAZE DE DATE PROCESOARE SOFTWARE INSTRUMENTE (TOOLS) INTERNET Fig. 149 . sistemele fuzzy) furnizează organizaŃiei şi managerilor cunoştinŃe codificate care pot fi reutilizate de alte persoane din cadrul organizaŃiei.4. reŃelele neuronale artificiale – ANN. algoritmii genetici – Alg Gen. Desktop Publishing. Artificial Intelligence (sistemele expert – ES.În fig. 6. KWS (proiectarea asistată de calculator – CAD. Expert Systems.6. Artificial Neuronal Networks. Virtual Reality etc. baze de date distribuite – DDB. Distributed DataBase) ajută la distribuirea cunoştinŃelor şi coordonarea fluxurilor infomaŃionale din organizaŃie. OAS (procesoare de cuvinte.4 se observă că sistemele de birotică. Computer-Aided Design. tehnoredactarea computerizată – DTP.) sprijină activităŃile lucrătorilor cu cunoştinŃe şi ale profesioniştilor de înaltă calificare.

În consecinŃă. arhitecŃii. reŃele. proiectanŃii. InvestiŃiile în IT&C se pot reîntoarce sub formă de profit către organizaŃiile care au investit dacă se regândeşte întregul ansamblu de proceduri. laptop-urile şi alte aplicaŃii de înaltă tehnologie permit lucrătorilor cu date. Cercetătorii ştiinŃifici. pagini de calcul tabelar şi mesaje. secretarele.Toate sistemele prezentate mai sus necesită o infrastructură IT&C compusă din procesoare puternice. poşta electronică şi faxurile pot genera în prezent mai multe ciorne. prelungindu-l cu timpul corespunzător muncii la domiciliu. conducând la creşterea birocraŃiei şi a lucrului ce foloseşte hârtia. La nivelul anului 2001. K. în SUA. în consecinŃă. 6. companiile importante au investit masiv în tehnologie pentru a sprijini munca în domeniul informaŃional. informaŃii şi cunoştinŃe înseamnă ca oamenii să obŃină rezultate performante în munca prestată pe unitatea specifică de timp şi nu să lucreze mai mult timp. Concomitent cu reducerea costurilor. lucrătorii de cunoştinŃe emit în mod independent judecăŃi de valoare ca un aspect de rutină al muncii lor. 150 . Aceste beneficii intangibile sunt dificil de măsurat şi. Lucrătorii cu date şi informaŃii se disting de lucrătorii de cunoştinŃe pentru că ultimii posedă. de regulă. în primul rând. generarea sau prelucrarea acestora. b) lucrătorii cu cunoştinŃe (creează primar cunoştinŃe). productivitatea organizaŃională depinde de creşterea productivităŃii lucrătorilor cu date. personalul din vânzări şi bibliotecarii. baze de date. 12 Laudon. op. InformaŃia şi sistemul de lucru cu cunoştinŃe (KWS) Lucrul cu date sub formă de informaŃii şi cunoştinŃe presupune. scriitorii şi judecătorii reprezintă exemple de lucrători cu cunoştinŃe. În economiile informaŃionale. Introducerea IT&C nu garantează în mod automat creşterea productivităŃii. nu pot fi adresate prin intermediul măsurătorilor productivităŃii convenŃionale. datorită competiŃiei. În plus. faxurile.2. Dar îmbunătăŃirea productivităŃii lucrătorilor cu date. notiŃe. Acesta este realizat de către lucrătorii cu date. sunt divizaŃi în două subcategorii: a) lucrătorii cu date şi informaŃii (prelucrează şi diseminează primar datele şi informaŃiile). Se pot da ca exemple de lucrători cu date şi informaŃii. Telefoanele celulare. de regulă. informaŃii şi cunoştinŃe. Mai mult. procese şi scopuri ale organizaŃiei sportive.cit. investiŃiile în IT&C au depăşit 40% din totalul investiŃiilor în echipamente. cele mai înalte nivele de educaŃie şi sunt membri ai organizaŃiilor profesionale.5. valoarea creată de tehnica de calcul poate mai degrabă să se îndrepte către clienŃi în detrimentul companiilor care au efectuat investiŃiile (legea lui Brynjolfsson). informaŃii şi cunoştinŃe să-şi mărească timpul de lucru. calculatoarele pot conduce la creşterea calităŃii produselor şi serviciilor pentru consumatori. Calculatoarele de birou. informaŃii şi cunoştinŃe care. cu precădere pentru birotică şi sectorul servicii12. software şi instrumente Internet.

4. Activitatea de birou Gestionarea documentelor Planificarea Comunicarea Gestiunea datelor Tehnologia Procesarea cuvintelor. cu toate nivelurile şi funcŃiunile organizaŃiei. Lucrul cu date. munca cu date. Biroul joacă un rol major în coordonarea fluxurilor informaŃionale în cadrul întregii organizaŃii economice. Poştă electronică (e-mail). sistemele de birotică se refereau numai la crearea. cuprinzând iniŃierea. 1. sistemele de birotică (OAS) actuale dispun de instrumente puternice de asistare a muncii de grup. Astăzi. Cu 20 de ani în urmă. informaŃii şi cunoştinŃe. despre angajaŃi.Lucrătorii cu date. vânzători etc. pagini de calcul. ActivităŃile lor majore se referă la: gestionarea documentelor. informaŃii şi cunoştinŃe în cadrul biroului. Totuşi. Aceste activităŃi pot fi sprijinite de sistemele de birotică (tabelul 6. incluzând crearea documentului. incluzând clienŃii. groupware. clienŃi. conectarea muncii lucrătorilor locali cu date. calendarele digitale în reŃea. intranet. publicaŃii de birou (desktop publishing). antrenori. intranet Baze de date de birou. comunicarea. interfeŃe prietenoase cu bazele de date principale (mainframe) 151 . sportivi. ca de exemplu. esenŃa acestor sisteme de birotică. gestionarea datelor (de exemplu. Biroul are trei funcŃii de bază: gestionarea şi coordonarea muncii lucrătorilor cu date. prelucrarea imaginilor digitale – cuvinte şi documente – reprezintă. regăsirea şi diseminarea acestuia.). groupware. 3. agenŃi de vânzări şi pot lucra singuri sau în grupuri. prelucrarea şi gestionarea documentelor. planificarea pentru persoane individuale sau grupuri. informaŃii şi cunoştinŃe. incluzând şi cea mai mare parte a muncii desfăşurate de manageri. crt. organismele guvernamentale şi auditorii externi. informaŃii şi cunoştinŃe dispun de cerinŃe informaŃionale şi de sisteme de sprijin diferite.1). receptarea şi gestionarea comunicaŃiilor voce. sisteme cu răspuns digital. conectarea organizaŃiei la lumea exterioară ei. poştă vocală (voice mail). de asemenea. manageri. ca şi serviciile de comunicaŃii digitale de viteză ridicată. managerii fluxurilor de muncă Calendare electronice. Deoarece munca în birou implică mulŃi oameni nemijlocit angajaŃi în proiecte. furnizorii. digitale şi bazate pe documente pentru persoane individuale sau grupuri. informaŃii şi cunoştinŃe rămâne puternic centrată pe documente. publicaŃii pe Web. memorarea. Tabelul 6. Sistemele de birotică se referă la orice aplicaŃie a IT&C destinată să crească productivitatea lucrătorilor cu date. informaŃii şi cunoştinŃe se desfăşoară în majoritatea timpului în birouri. 2. Lucrătorii din birou pot fi profesionişti IT&C.1 Sisteme de birotică tipice Nr. imagini ale documentelor.

multe companii folosindu-le pentru acest scop. Discurile optice necesită până la un minut pentru a regăsi un document în mod automat. Sistemul trebuie să conŃină un scanner care converteşte imaginea documentului într-o imagine cu “hartă de biŃi” (bit-mapped) şi memorează imaginea ca grafică.Un mediu de birou ideal poate fi imaginat ca o reŃea de maşini digitale ce conectează grupuri de profesionişti. de regulă. astfel încât ele pot fi memorate şi accesate de un calculator. S-a estimat că până la 85% din datele şi informaŃiile unei corporaŃii sunt stocate pe hârtie. Localizarea şi actualizarea datelor şi informaŃiilor în acest format reprezintă o sursă importantă de ineficienŃă organizaŃională. permiŃând documentului însuşi să fie descărcat. Deşi procesarea cuvintelor şi publicaŃiile de birou (desktop publishing) se referă la crearea şi prezentarea documentelor. de asemenea. numele şi numărul clientului. el este. grafică. indexul poate conŃine data de scanare a documentului. Aceste “documente” Web pot fi obiecte multimedia ce combină text. În final. cum sunt controlul modificării documentelor. După ce un document a fost postat pe server. De exemplu. Problemele fluxurilor de muncă pornind de la manipularea hârtiei sunt enorme.5. Una dintre căile de reducere a problemelor rezultate din existenŃa fluxurilor de muncă bazate pe hârtie este reprezentată de folosirea sistemelor cu imagini ale documentelor. ca şi abilitatea de a regăsi documente pe bază de conŃinut sau de termeni index. acestea exacerbează numai problema existentă a avalanşei de hârtie folosită pentru realizarea documentelor. AngajaŃii pot publica date şi informaŃii folosind instrumente de autor pe pagină Web. sistemul trebuie să conŃină echipamentul de regăsire care constă din staŃii de lucru capabile să manipuleze grafică şi din imprimante performante. cu postarea pe un server Web de intranet unde se poate efectua partajarea şi accesarea din exteriorul companiei cu navigatoare Web standard. birocraŃi şi manageri şi care funcŃionează cu o varietate de tipuri de software. software client special şi capacităŃi sporite de stocare. Sisteme tradiŃionale de gestiune a documentelor pot fi scumpe. Un sistem cu imagini necesită. sunt disponibile sistemelor comerciale bazate pe Web. Pentru funcŃiunile de gestionare a documentelor mult mai sofisticate. Dacă documentul nu este în folosire activă. Astfel de sisteme memorează. ReŃelele de tip Intranet asigură un preŃ de cost scăzut şi o platformă disponibilă universal pentru publicarea documentelor de bază. 152 . memorat pe un sistem cu disc optic. tipul documentului şi câteva informaŃii referitoare la subiect. după Laudon). regăsesc şi manipulează o imagine digitizată a unui document. menŃinerea istoriei activităŃilor şi a schimbărilor în documentele gestionate.6. necesitând reŃele client/server proprietare. audio şi video cu hiperlegături. indecşi care permit utilizatorilor să identifice şi să regăsească documentele atunci când acestea sunt necesare. Datele index sunt introduse astfel încât un document poate fi regăsit într-o mulŃime de moduri ce depind de tipul aplicaŃiei. el poate fi indexat pentru un acces rapid şi legat cu alte documente (fig. Sistemele cu imagini ale documentelor reprezintă sistemele care convertesc documentele şi imaginile în formă digitală.

Lucrătorii cu cunoştinŃe îndeplinesc trei roluri cheie care sunt critice în cadrul organizaŃiei: actualizează permanent şi conservă cunoştinŃele în organizaŃie pe măsură ce acestea se dezvoltă în lumea exterioară prin intermediul tehnologiilor.Pentru obŃinerea câştigurilor de productivitate ridicată promise de tehnologia bazată pe imagini. O valoare semnificativă a timpului de lucru era consumată de conducere pentru regăsirea documentelor. iniŃierea şi promovarea proiectelor de modificare. servesc ca şi consultanŃi interni în ceea ce priveşte domeniile lor de cunoaştere . instrumentele analitice.6. Deoarece lucrătorii cu cunoştinŃe sunt extrem de puternic focalizaŃi pe cunoaşterea lumii exterioare. de asemenea. aceste sisteme. cele de comunicaŃii şi cele de gestionare a documentelor. KWS. KWS oferă lucrătorilor cu cunoştinŃe instrumentele specializate necesare. permiŃând utilizatorului să îndeplinească sarcinile necesare şi să obŃină informaŃia necesară fără a pierde timp cu învăŃarea modului de utilizare 153 . Aceste sisteme necesită mai multă putere de calcul cu scopul de a manipula rapid grafica sofisticată sau de a efectua calculele complexe necesare acestor lucrători cu cunoştinŃe (cercetători ştiinŃifici. Ca urmare. KWS (knowledge work systems) ce sunt specializate pentru a sprijini acel domeniu. InterfeŃele prietenoase ale utilizatorului contribuie la economisirea timpului. proiectanŃi de produse şi analişti financiari. Sistemele de lucru cu cunoştinŃe. În trecut. vieŃii sociale şi artelor. de exemplu). munca era prin excelenŃă serială: doi oameni nu puteau lucra în acelaşi timp cu acelaşi document. organizaŃiile trebuie să-şi reproiecteze în mod imperativ fluxurile lor de muncă. asigură lucrătorului cu cunoştinŃe un acces rapid şi uşor la bazele de date externe. ştiinŃei. cum sunt cele pentru grafică avansată. existenŃa unei singure copii a unui document limita drastic fluxul de muncă. gestiunea fluxului de muncă poate modifica metodele tradiŃionale de lucru cu documente. PAGINA WEB DE AUTOR EDITARE ŞI REGĂSIRE SERVER WEB Fig.5. O interfaŃă prietenoasă a utilizatorului este foarte importantă pentru un sistem al lucrătorului cu cunoştinŃe. prezintă caracteristici care reflectă cerinŃele speciale ale lucrătorilor cu cunoştinŃe. astfel încât fiecare adună o colecŃie diferită de sisteme de lucru cu cunoştinŃe. acŃionează ca agenŃi de schimbare în evaluarea. Lucrul cu cunoştinŃe este segmentat în mai multe domenii înalt specializate. După ce un document a fost memorat electronic. Publicarea pe Web şi gestionarea documentelor Lucrul cu cunoştinŃe reprezintă acea parte a lucrului în domeniul informaŃional care creează noi cunoştinŃe şi informaŃii. Mai întâi.

a calculatorului. Proiectarea asistată de calculator. Aceste sisteme VR folosesc software pentru grafică interactivă pentru a crea simulări generate de calculator care sunt extrem de apropiate de realitate astfel încât utilizatorii cred că ei participă nemijlocit la o activitate generată de lumea reală. Sistemele de realitate virtuală. este necesară numai construirea de către proiectant a unui prototip fizic la sfârşitul procesului de proiectare. renderizare şi simulare care sunt mai performante decât sistemele CAD convenŃionale. deoarece proiectul pate să fie uşor testat şi modificat pe calculator. proiectanŃii şi managerii de fabricaŃie cu un control precis asupra proiectării şi fabricaŃiei industriale Asigură proiectanŃii. (Computer-Aided Design) de tipul 3-D (sisteme tridimensionale). Majoritatea aplicaŃiilor specifice lucrului cu cunoştinŃe cuprind sisteme de proiectare asistată de calculator. Sistem de lucru cu cunoştinŃe CAD/CAM (proiectare asistată de calculator/fabricaŃie asistată de calculator) Sisteme de realitate virtuală. sisteme de realitate virtuală destinate modelării şi simulării şi staŃii de lucru financiare. Sisteme de lucru cu cunoştinŃe (KWS) Nr. Inginerii proiectanŃi au nevoie de grafică cu suficientă putere de calcul pentru a manipula sistemele de proiectare asistată de calculator. furnizând beneficii în educaŃie. CAD. Pe de altă parte. VR (Virtual Reality) dispun de capacităŃi de vizualizare. fapt ce generează consum mare de timp şi costuri ridicate. Economisirea de timp este mult mai importantă pentru lucrătorii cu cunoştinŃe în comparaŃie cu alŃi angajaŃi deoarece lucrătorii cu cunoştinŃe sunt plătiŃi cu salarii mari. automatizează crearea şi revizuirea proiectelor. Pe baza unei metodologii de proiectare fizică tradiŃională. Crt 1.2. 3. analiştii financiari sunt mult mai interesaŃi să aibă acces la bazele de date externe şi la tehnologia discurilor optice astfel încât să acceseze rapid cantităŃi mari de date financiare. StaŃiile de lucru cu cunoştinŃe sunt proiectate şi optimizate pentru realizarea unor sarcini specifice astfel încât un inginer proiectant va necesita o staŃie de lucru diferită de aceea a unui avocat. CAD. Abilitatea softului CAD de a asigura specificaŃiile de proiectare pentru instrumentarea şi procesul de fabricaŃie conduce la importante economii de bani şi timp. în consecinŃă. inginerii. în timp ce se realizează un proces de fabricaŃie cu probleme minime. 2. (Computer-Aided Design). irosirea timpului lucrătorului cu cunoştinŃe se prezintă. folosind calculatoarele şi software sofisticat destinat graficii. arhitecŃii. sport şi lumea afacerilor. Prin utilizarea unei staŃii de lucru CAD. precum şi pentru facilitarea managementului de portofoliu 154 . fiecare modificare a proiectului necesită crearea unui şablon şi a unui prototip care să fie testat fizic. ca prea scumpă. VR StaŃii de lucru de investiŃii FuncŃia în organizaŃie Asigură inginerii. CAD. Acest proces trebuie să fie repetat de mai multe ori. antrenorii şi medicii cu simulări precise şi fotorealistice PC-uri de tip high-end folosite în sectorul financiar pentru analiza situaŃiilor de comerŃ în timp real. ştiinŃă. Tabelul 6.

Tabelul 6.cit.2 sintetizează tipurile majore de sisteme de lucru cu cunoştinŃe.3 prezintă posibilităŃile produselor groupware comerciale importante pe care se bazează platforme puternice pentru căutarea şi regăsirea informaŃiilor şi cunoştinŃelor. CapabilităŃile groupware de gestiune a cunoştinŃelor Nr. să dezvolte bazele de date partajate şi să transmită poşta electronică.Industria financiară foloseşte staŃiile de lucru de investiŃii specializate cu scopul de a sprijini cunoaşterea şi timpul brokerilor. Anterior. videoconferinŃele. comercianŃilor şi managerilor de portofoliu. teleconferinŃa. planuri de întâlniri. Tehnologiile cheie care sprijină lucrul în grup al personalului sunt poşta electronică. groupware şi reŃelele de tip Intranet. colaborarea şi coordonarea. 2. 7. Deşi multe dintre aplicaŃiile de lucru cu date. aceiaşi profesionişti obŃin informaŃia mult mai rapid şi cu mai puŃine erori. 8. 4. groupware a devenit rapid un instrument de prim rang pentru crearea mediilor de lucru colaborative. Tabelul 6. crt 1. 6. coordonarea sarcinilor comune şi distribuirea lucrului în timp şi spaŃiu13. 155 . 3. 13 Laudon. Astăzi. informaŃii şi cunoştinŃe au fost proiectate pentru lucru individual. formulare electronice de drumuri. să acceseze folder-e partajate. Capabilitatea PublicaŃii Replicare Urmărirea discuŃiilor Gestionarea documentelor Managementul fluxurilor de lucru Securitatea Portabilitatea Dezvoltarea aplicaŃiilor Descriere Postarea documentelor cu asigurarea lucrului simultan pe acelaşi document a utilizatorilor multipli printr-un mecanism de urmărire a modificărilor pe aceste documente MenŃinerea şi actualizarea datelor identice pe calculatoare şi servere multiple Organizarea discuŃiilor pentru mai mulŃi utilizatori pe subiecte diferite Memorarea informaŃiei prin intermediul diferitelor tipuri de software într-o aceeaşi bază de date Mutarea şi urmărirea documentelor create de grupuri Prevenirea accesului neautorizat la date Disponibilitatea software-ului pentru utilizări mobile la accesarea reŃelei organizaŃionale din poziŃii mobile Dezvoltarea aplicaŃiilor software ale clientului Deşi introdus recent ca şi concept. profesioniştii financiari consumau timp considerabil cu accesarea datelor provenind de pe sisteme separate şi cu corelarea acestor date pentru obŃinerea informaŃiei de care aveau nevoie.3. conferinŃele de date. organizaŃiile prezintă o cerere crescândă de sprijin al lucrului în grup al personalului. 5. op. Conceptul de groupware este construit în jurul a trei principii cheie: comunicarea. Tabelul 6. El permite grupurilor să lucreze împreună cu documente. staŃiile de lucru conducând întregul proces de investiŃii de la selecŃia stocurilor până la actualizarea înregistrărilor despre clienŃi.

Mediu de cunoştinŃe cu portal al unei organizaŃii Companiile ce folosesc intensiv datele.peoplesoft. Multe dintre aceste reŃele Intranet sunt asigurate prin fundamentarea unui mediu de cunoştinŃe în care informaŃia de la o varietate de surse şi media (text.com www. Tabelul 6. Lista portalurilor Web pentru furnizorii de software ERP Nr. video.6. 2.com www. 3. slide-uri digitale) poate fi partajată. firmele de avocatură şi companiile de management financiar.Edwards Bann Portalul Web de tip e-Business My SAP Business Online People Soft Business Network One World E-Enterprise Adresa portalului Web www.6 arată conŃinutul unui portal organizaŃional (după Kilmer). Mediile de cunoştinŃe pe reŃelele Intranet sunt atât de bogate şi vaste.oracle.4 este prezentată lista portalurilor Web pentru furnizorii de software ERP (Enterprise Resource Planning).com . 6.6. iar în tabelul 6.oracle. 4. au dezvoltat groupware ca un instrument valabil pentru sprijinirea cunoaşterii în organizaŃie.oracle. incluzând poştă electronică.com www.sap. încât multe organizaŃii au construit portaluri specializate pentru a ajuta personalul să navigheze în cadrul diferitelor surse de cunoştinŃe. 5. cum sunt firmele de consultanŃă.Poştă electronică Pagini Web Furnizarea de ştiri Chat-uri şi conferinŃe Managementul documentelor Proiecte Groupware Baze de date şi depozite de date Instrumente şi directoare de căutare Fig. ReŃelele Intranet servesc. sunet.D. afişată şi accesată într-o organizaŃie prin intermediul unei simple interfeŃe. Fig. 156 Denumirea furnizorului de software ERP SAP Oracle People Soft J. alături de Internet. informaŃiile şi cunoştinŃele. Crt 1. pentru colaborarea de grup. grupuri de discuŃii şi documente Web multimedia.com www.4.

Astfel de sisteme ar putea.3. combinate cu costurile lor scăzute. reprezintă efortul de dezvoltare a sistemelor bazate pe calculator (atât hardware cât şi software) care se comportă ca şi oamenii.1. Sistemele de AI de succes sunt bazate pe expertiza umană.7 prezintă elementele familiei de sisteme de inteligenŃă artificială.3. în special în afacerile de dimensiune mică şi medie. 6. Fig.7. dar ele nu se pot manifesta la nivelul inteligenŃei umane. InteligenŃa artificială.Caracteristicile colaborative şi de partajare a cunoştinŃelor specifice reŃelelor Intranet. să aibă intuiŃie. InteligenŃa artificială 6.5. Elementele familiei de sisteme de inteligenŃă artificială Maşinile inteligente reprezintă hardware fizic şi îndeplinesc sarcinile inteligenŃei artificiale. să se manifeste logic. o reŃea Intranet este mai puŃin scumpă de construit şi de menŃinut decât aplicaŃiile bazate pe produse groupware comerciale ce necesită software proprietar şi reŃele client/server. 157 . Pentru rezolvarea sarcinilor simple cum sunt documentele partajate sau publicarea documentelor.5. AI (Artificial Intelligence). reprezintă o alternativă atractivă a groupware proprietar pentru lucrul colaborativ.6.6. folosesc aparatură de percepŃie care asigură informaŃii despre comportamentul lor fizic şi limbaj (sisteme de percepŃie vizuală şi orală) şi emulează expertiza umană şi luarea deciziei (sisteme expert). LIMBAJUL NATURAL INTELIGENłA ARTIFICIALĂ ROBOTICĂ SISTEME DE PERCEPłIE SISTEME EXPERT MAŞINI INTELIGENTE Fig. cunoaştere şi modele de raŃionamente selectate. să îndeplinească sarcini fizic coordonate (robotică). de asemenea. să raŃioneze. Problematica generală OrganizaŃiile folosesc tehnologiile inteligenŃei artificiale pentru a capta cunoştinŃele individuale şi colective şi pentru a codifica şi extinde baza de cunoştinŃe. Astfel de sisteme sunt capabile să înveŃe limbaje naturale.

Un sistem expert poate asista 158 . Deşi aplicaŃiile de AI sunt mult mai limitate decât inteligenŃa umană. crearea unui mecanism care nu este subiect al simŃurilor umane cum sunt oboseala sau frica. eliminarea rutinei şi joburilor ce produc insatisfacŃie pentru om. aplicarea vechilor reguli la noile situaŃii şi. ca şi conceptele unei ordini de nivel scăzut (ca. Folosirea metaforei şi analogiei conduce la crearea de noi reguli. InteligenŃa umană este mult mai complexă şi mult mai largă decât inteligenŃa calculatoarelor.2. acŃiunea intuitivă şi/sau instinctiv în afara regulilor. 6. codificate şi dispuse într-un calculator electronic. pe apă sau sub pământ. Metaconceptele cum sunt cauza-şiefectul şi timpul. de asemenea. Pe scurt. prânz sau cină) sunt toate impuse de fiinŃele umane asupra lumii care le înconjoară. Sistemele expert În limitele domeniilor de expertiză. de exemplu. Multe din ceea ce se denumeşte sens comun sau generalitate la fiinŃa umană rezultă din abilitatea de a crea metafore şi analogii. Un factor cheie care caracterizează fiinŃele umane şi alte animale este abilitatea acestora de a dezvolta asocieri şi de a folosi metafore şi analogii. demisiilor sau decesului unui expert uman cu cunoştinŃe deosebite într-un anumit domeniu. Sistemele expert sunt sisteme informatice care rezolvă problemele prin captarea cunoştinŃelor pentru un domeniu specific şi limitat al experienŃei umane. Aceste sisteme sunt. InteligenŃa umană cuprinde. cum este cazul unor lucrători la înălŃime. aceste aplicaŃii de AI prezintă mare interes pentru management şi afaceri din următoarele motive: conservarea experienŃei care ar putea fi pierdută în situaŃia pensionărilor. regulile concise utilizate de experŃii din lumea reală pot fi înŃelese. cărŃi sau manuale electronice) astfel încât pe aceasta alŃii să poată învăŃa reguli ce nu se găsesc în cărŃi în format pe hârtie.Sistemele existente extind puterea experŃilor dar fără a se putea substitui acestora. o abilitate unică de a impune un aparat conceptual asupra lumii înconjurătoare. mic dejun. sistemelor existente le lipseşte sensul comun şi generalitatea naturală a fiinŃei umane inteligente. îmbunătăŃirea bazei de date organizaŃionale prin propunerea de soluŃii la problemele specifice care sunt complexe şi masive ca să fie analizate de fiinŃele umane într-o perioadă scurtă de timp.3. stocarea informaŃiei într-o formă activă pentru a se crea o bază de cunoştinŃe organizaŃionale pe care angajaŃii să o poată consulta (de exemplu. cum sunt diagnosticarea unui sistem de aprindere a autoturismului sau clasificarea performanŃelor salariaŃilor la departamentul resurse umane. Aceasta poate fi utilă în special când joburile sunt fizic legate de mediu sau mental periculoase pentru om. de cele mai multe ori. Gândirea în termenii acestor concepte şi acŃiunea asupra lor reprezintă caracteristici centrale ale comportamentului uman inteligent. de asemenea.5. utile managerilor în timp de criză.

la modul general. Structura generală a unui sistem expert este prezentată în fig. realizându-se soluŃia problemei de rezolvat. În concluzie. 14 Zaharie.a.6. prin captarea expertizei umane în domenii limitate. ş. Baza de cunoştinŃe reprezintă la modul abstract cunoaşterea specifică domeniului de expertiză pentru un sistem expert dat. În rest. de regulă. Datele introduse sunt stocate în baza de fapte. Aceste raŃionamente pot modifica conŃinutul bazei de fapte. op. baza de cunoştinŃe conŃine concepte şi fapte.cit.6. utilizatorul formulează problema de rezolvat prin introducerea datelor care constituie contextual iniŃial al sistemului expert. sarcini foarte limitate ce pot fi îndeplinite de profesionişti în câteva minute sau ore..8. percepută ca entitate distinctă de baza de fapte. conŃine concepte ca piese ale cunoaşterii (prototip) care asigură descrierea obiectelor standard şi a modului de operare cu acestea14. Sistemele expert realizează.8. D. Fapta este definită ca piesă de cunoaştere specifică problemei de rezolvat. INTERFAłA CU UTILIZATORUL Date de intrare SoluŃia problemei de rezolvat BAZA DE FAPTE BAZA DE CUNOŞTINłE Cerere Fapte (date) MOTOR DE INFERENłĂ Fig. ce rămâne în baza de cunoştinŃe numai pe perioada rezolvării problemei. Totuşi. puŃin adânci şi fragile. Problemele care nu pot fi rezolvate de către experŃii umani în aceeaşi perioadă scurtă de timp sunt prea dificile pentru un sistem expert. baza de cunoştinŃe. sistemele expert pot asigura beneficii. Sistemele expert sunt înguste.luarea deciziei prin adresarea unor întrebări relevante şi explicarea raŃiunilor pentru care au fost adoptate acŃiunile. Prin intermediul unei interfeŃe. motorul de inferenŃă cere din baza de cunoştinŃe piesele de cunoaştere necesare pentru dezvoltarea raŃionamentelor (inferenŃelor). pot ajuta organizaŃiile să ia decizii de calitate deosebită doar cu câŃiva oameni. 159 . Structura de bază a unui sistem expert Piese de cunoaştere conceptuală Sistemelor expert le lipseşte profunzimea cunoaşterii şi înŃelegerea principiilor fundamentale ale expertului uman. Pe baza faptelor.

6. De aceea complexitatea regulilor într-un sistem expert bazat pe reguli este considerabilă.6. Modelul cunoaşterii umane folosit de către sistemele expert este reprezentat de baza de cunoştinŃe. aşa cum se arată în fig. Dacă condiŃia este adevărată.000 RON (condiŃie) THEN (atunci) PRINT (tipăreşte) NUME AND (şi) ADRESĂ (acŃiune). 160 .Cunoaşterea umană poate fi modelată sau reprezentată într-un mod în care calculatorul electronic o poate procesa.9. Mai mult. Exemplu de reguli într-un sistem expert pentru distribuirea salariaŃilor la angajare O serie dintre aceste reguli pot reprezenta o bază de cunoştinŃe. Programele AI pot uşor să aibă între 200 şi 10. de regulă. într-un program de AI regulile tind să fie interconectate şi concentrate în cel mai mare grad în comparaŃie cu programele tradiŃionale. R1→R2 IF PUNCTAJ>1500 angajat la CercetareDezvoltare Else EXIT R4→R5 IF R4 evaluează experienta anteruioara in domeniu (ani lucrati) R6 Angajat manager control calitate R2→R3 IF PUNCTAJ cuprins între 1200 şi 1500 angajat la Management de nivel mediu R5→R6 IF anii lucraŃi>=5 angajat în echipa de Management operaŃional R3→R4 IF IQ mai mic de 1200 angajat la ExecuŃie Else EXIT R7→R8 IF anii <5 eval. între 50 şi 100 de instrucŃiuni de tipul IF… THEN …. Expertiza cunoaşterii umane poate fi reprezentată prin reguli şi cadre de cunoştinŃe.000 de reguli. Constructorul fundamental de programare structurată standard este IF-THEN în care se evaluează o condiŃie. se execută o acŃiune. performanŃe individuale R8→R6 IF performanŃe>50% Do R6 Else Do R9 R9 Sfat pentru alte locuri de muncă sau renunŃare R4--Executant Începe lucrul Fig. DiferenŃa dintre un program tradiŃional în care se foloseşte instrucŃiunea IF… THEN …ELSE …ENDIF şi un program al unui sistem expert bazat pe reguli este aceea de grad şi amplitudine.9. De exemplu: IF (dacă) venituri > 2. mult mai multe decât programele tradiŃionale care au.

este ignorat. Cadrele de cunoştinŃe (Knowledge Frames) pot fi folosite pentru a reprezenta cunoaşterea prin organizarea informaŃiei sub formă de “bucăŃi”. cercetătorii ştiinŃifici în domeniul AI pot organiza o vastă reŃea informaŃională sub formă de cadre (frames). Această configuraŃie este bazată pe credinŃa că oamenii utilizează cadrele sau conceptele pentru a da rapid un sens percepŃiilor. de exemplu.Dacă s-ar propune reprezentarea cunoştinŃelor. Un shell AI reprezintă un mediu de programare pentru un sistem expert. un mare număr de sisteme expert folosesc shell-uri care sunt medii de dezvoltare prietenoase pentru utilizatori. Oricine care nu-şi însuşeşte acest concept despre un manager de top. spre exemplu. Astăzi. pot captura baze de cunoştinŃe şi pot gestiona strategii de căutare în baza de reguli.000 euro. Într-o manieră similară. 161 . de caracteristici intercorelate.6. În general. Dacă utilizatorul introduce informaŃia ce arată faptul că acelaşi client dispune de o stare financiară reală. 15 Laudon. nu toate cunoştinŃele din DicŃionarul enciclopedic pot fi reprezentate sub forma regulilor IF-THEN. sistemele expert pot fi eficient folosite numai în acele condiŃii în care domeniul cunoaşterii este puternic restricŃionat (cum ar fi. în plus. Strategia este de a produce o acŃiune a unei reguli când o condiŃie este adevărată. În fig. 6. De exemplu. În strategia de căutare înainte (forward chaining). Procesul continuă până când nu mai sunt reguli care să fie luate în considerare. evaluează-i imediat parametrii specifici din testele de resurse umane pentru un manager de top ”. Utilizatorul poate urmări traseul “marcat” astfel de către sistemul de calcul. Calculatorul electronic este astfel instruit să caute într-o bază de date ce conŃine cadre şi să listeze conexiunile către alte cadre de interes. Strategia folosită pentru căutarea în cadrul unei baze de reguli este denumită motor de inferenŃe (inference engine). în sistemul de creditare a unei bănci sau în sistemul de evaluare a capabilităŃilor de performanŃă a unui salariat) şi presupune nu mai mult decât câteva mii de reguli. din DicŃionarul enciclopedic. cercetătorii în ştiinŃa calculatoarelor au folosit limbaje de programare pentru inteligenŃa artificială cum sunt LISP sau Prolog ce pot procesa eficient liste de reguli. motorul de inferenŃe începe cu informaŃia introdusă de către utilizator şi caută în baza de reguli pentru a ajunge la o concluzie. atunci motorul de inferenŃe va lua în consideraŃie toate regulile în secvenŃa de la stânga la dreapta.10).1015 se începe de la stânga şi dacă utilizatorul introduce un client cu un venit mai mare decât 100. RelaŃiile sunt fundamentate pe caracteristici partajate şi mai puŃin pe o ierarhie. op. experŃii cred că oamenii invocă un concept sau cadru conform căruia un manager de top ar putea fi privit astfel. baza de reguli ar deveni prea largă.cit. când un manager a spus “Când descoperi un salariat cu aptitudini de manager. În anii de început ai sistemelor expert. Shellurile AI pot genera rapid ecrane de interfaŃă ale utilizatorului. De regulă sunt folosite două strategii: căutare înainte şi căutare înapoi (fig. un alt pas în baza de reguli se va produce şi mai multe reguli vor fi luate în considerare.

în special cele mari. sunt atât de complexe încât în câŃiva ani. fie infirmată.În strategia de căutare înapoi (backward chaining) pentru căutare în baza de reguli.10. De regulă. astfel încât sistemul expert trebuie. mediul în care funcŃionează un sistem expert este într-o continuă modificare. se adresează întrebarea “Pot să adaug această persoană la baza de date cu prospecte?”. Construirea unui sistem expert este un proces iterativ în care fiecare fază este posibil să necesite mai multe iteraŃii înainte ca întregul sistem să fie dezvoltat. se începe cu o ipoteză şi se procedează la adresarea unor întrebări utilizatorului despre faptele selectate până când ipoteza este fie confirmată.10. Câteva sisteme expert. asigurarea la termen este realizată sau dacă consilierul financiar vizitează clientul. IF Asigurare de viaŃă OR Asigurare la termen OR Consilier financiar THEN caută în baza de date IF venituri>100000 euro THEN Asigurare de viaŃă IF Asigurare de viaŃă Transmite agent de vânzări IF venituri>50000 euro THEN Asigurare la termen IF Asigurare de viaŃă Transmite broşura IF nu se găseşte în baza de date THEN adaugă fişierul prospect IF averea reală THEN Contract adiŃional IF averea reală>1000000 euro THEN Trimite consilier financiar IF Consilier financiar THEN pregăteşte kitul de vânzări Fig. de asemenea. să se modifice continuu.6. Se începe de la dreapta diagramei şi se parcurge către stânga. costurile de întreŃinere devin egale cu costurile de dezvoltare. Construirea unui sistem expert este similară cu construirea altor sisteme informatice. Se poate observa că persoana poate fi adăugată la baza de date dacă este transmis agentul de vânzări. Motoare de inferenŃă pentru sisteme expert O echipă de dezvoltare în AI este compusă din unul sau mai mulŃi experŃi ce deŃin sub comandă o bază de cunoştinŃe şi din unul sau mai mulŃi ingineri de cunoştinŃe care pot translata cunoaşterea (aşa cum a fost descrisă de către expertul 162 . În fig.6.

introducerea datelor specializate poate fi separată de soluŃie. sistemul va fi integrat în fluxurile de date. la alegerea unei metode particulare de rezolvare a problemei. Componentele unui sistem expert sunt utilizate pentru a stabili un dialog cu utilizatorul. Un inginer de cunoştinŃe este similar cu un analist de sistem tradiŃional. Sistemele expert reproduc procesele cognitive ale experŃilor umani. În general. Din acest motiv. Membrii echipei trebuie să selecteze o problemă potrivită pentru un sistem expert. rezoluŃiile sunt îmbunătăŃite. Sistemul expert este un sistem bază de date ce este caracterizat de specializarea sa într-un domeniu particular (domeniu al cunoaşterii) şi care trebuie să se coreleze cu cunoaşterea specializată a experŃilor umani. de asemenea. După testare. Complexitatea întregului sistem creşte odată cu numărul de reguli. se va căuta ca sistemul să fie redus astfel încât să se obŃină simplitate şi putere. euristici şi cunoştinŃe vagi şi pot produce soluŃii independent în funcŃie de o mulŃime de date iniŃiale. Datele universului real pot fi definite ca fapte şi experienŃă concretă şi nu ca percepŃie sau intuiŃie. sistemele expert reprezintă sisteme de programe pe calculator (cu soft fundamentat pe date) în care expertiza şi experienŃa specialiştilor sunt memorate şi implementate într-un proces de rezolvare a problemei. în principal. Datele specializate sunt memorate într-o bancă de date. pentru a achiziŃiona datele şi pentru a rezolva problemele specifice. introducere facilă a noi date în sistem. astfel încât comprehensibilitatea sistemului poate să fie afectată. pentru a explica cum funcŃionează sistemul. Componenta cheie a sistemului expert este reprezentată de motorul de inferenŃe ce procesează datele specializate (cunoştinŃele) pentru a stabili 163 . iar schimbul de date se execută uşor. ieşire de date şi prelucrări cu simboluri.uman) într-un set de reguli sau cadre. aceştia vor dezvolta sistemul în întregime. Aceste sisteme expert pot produce informaŃie în orice punct al procesului de rezolvare a problemei prin luarea în considerare a unei ipoteze momentane. informaŃii şi cunoştinŃe şi va lucra cu modelele organizaŃiei. Caracteristicile unui sistem expert destinat asistării deciziei sunt. următoarele: soluŃionează o problemă particulară. dar dispune de o expertiză specială în extragerea informaŃiei şi expertizei de la alŃi profesionişti. documentarea procedurilor folosite pentru obŃinerea soluŃiei. concentrânduse în principal pe adăugarea unui număr foarte mare de reguli. Aşa cum s-a arătat. datele specializate într-un domeniu particular trebuie să fie disponibile intern. Membrii echipei vor dezvolta un sistem prototip pentru a testa ipotezele despre modul cum se codifică cunoştinŃele experŃilor. Construite pe fapte şi reguli. aceste sisteme expert folosesc. În continuare. Sistemul este testat de o serie de experŃi din cadrul organizaŃiei în raport cu criteriile de performanŃă stabilite mai înainte. Proiectul va balansa între economiile potenŃiale ce se pot obŃine prin aplicarea sistemului propus şi costuri. rezultatele obŃinute sunt fundamentate pe experienŃă. Ele sunt caracterizate printr-o profundă specializare într-un domeniu particular.

ANN (Artificial Neural Networks). Această cunoaştere organizaŃională poate fi capturată şi memorată folosind raŃionamentele bazate pe cazuri. SoluŃiile considerate de succes sunt atribuite noului caz şi ambele sunt stocate împreună cu alte cazuri în baza de cunoştinŃe. prezintă limitări în capacitatea de rezolvare a problemelor şi sunt de natură pur tehnică. de o cunoaştere şi o expertiză colectivă pe care le-au acumulat în decursul anilor. nu învaŃă întotdeauna.5. caracteristici ale problemei similare cu problemele noi. găseşte cel mai apropiat caz şi aplică soluŃiile de la vechiul caz pentru cel nou. Aceste tehnici de inteligenŃă artificială sunt: reŃelele neuronale artificiale. factori complecşi şi posibilitatea de generalizare. 164 . Axonul emană dintr-un neuron şi reprezintă o legătură activă electrică la dendritele altor neuroni. ReŃelele neuronale artificiale Se apreciază că în prezent a crescut interesul pentru configuraŃiile bottom-up în inteligenŃa artificială prin care maşinile de calcul sunt proiectate pentru a imita fizic prin intermediul proceselor specifice creierului biologic. Există mai multe diferenŃe între expertul uman şi sistemul expert ce funcŃionează pe un calculator electronic. sunt memorate într-o bază de date pentru o regăsire ulterioară când utilizatorul întâlneşte un nou caz cu parametrii similari. Alte tehnici de inteligenŃă artificială OrganizaŃiile folosesc şi alte tehnici de inteligenŃă artificială (în afara sistemelor expert) pentru a-şi extinde baza lor de cunoştinŃe prin furnizarea soluŃiilor pentru problemele care sunt prea mari sau complexe pentru a putea fi gestionate de către oameni cu resurse limitate. percepŃia senzorială. Acest model biologic simplu reprezintă o metaforă pentru dezvoltarea unei reŃele neuronale artificiale. de asemenea. reprezentate ca şi cazuri. algoritmii genetici şi agenŃii inteligenŃi.3. sistemele în logică fuzzy. descrierile experienŃelor trecute ale specialiştilor umani. O reŃea neuronală constă din hardware sau software care îşi propun să emuleze modelele de procese ale creierului biologic.procedura pentru rezolvarea problemei. dar organizaŃiile dispun. Sistemul caută pentru cazurile memorate. Sistemele de inteligenŃă artificială nu dau întotdeauna „sfaturi” inspirate. 6. JoncŃiunea dintre axon şi dendrită este denumită sinapsă. Axonii şi dendritele reprezintă “firele” care conectează electric neuronii unii cu alŃii. Sistemele expert capturează cunoştinŃele de la experŃii individuali umani.3. Celula nervoasă acŃionează ca un comutator stimulând alŃi neuroni şi fiind stimulat la rândul lui neuronul acesteia. În raŃionamentele bazate pe cazuri. adaptabilitate. CBR (Case-Based Reasoning). Expertul uman oferă soluŃii într-o mulŃime de fapte şi se bazează pe creativitate. Folosirea sistemelor expert este semnificativă când toate datele specializate (cunoştinŃele) din sistemul expert pot fi implementate. folosesc o simbolistică comprehensivă.

Dacă acest proces de învăŃare continuă pentru mii de cicluri. Neuronii creierului operează în paralel.∫ ∫ Fig. ReŃele complexe de neuroni au fost simulate pe calculatoarele electronice. rezistenŃa poate fi mărită pe câteva circuite.6. Interconectarea unei mulŃimi de neuroni artificiali defineşte perceptronul care reprezintă primul model de reŃea neuronală artificială. astfel încât creierul uman poate realiza aproximativ 10 milioane de miliarde (1016) interconectări pe secundă. iar fiecare dintre aceştia dispune de circa 1000 de dendrite care formează 100000 miliarde de sinapse. FuncŃia de răspuns f este funcŃie de modelul de reŃea neuronală adoptat. se reduce activarea neuronului. ReŃelele neuronale artificiale sunt reŃele de modele de neuroni ce sunt conectaŃi cu ajutorul unor sinapse care se pot regla.6. Neuronii din acelaşi strat pot avea sau pot să nu aibă conexiuni între ei. FuncŃia f de răspuns este denumită şi funcŃie neuronală sau funcŃie de activare a neuronului. Se porneşte de la premiza că neuronul funcŃionează ca un circuit simplu ale cărui intrări sunt ponderate. iar ponderile negative sunt inhibatoare. de regulă. după o topologie cu neuronii organizaŃi pe mai multe straturi. Rezistorii din circuite sunt variabili şi pot fi folosiŃi pentru învăŃarea reŃelei. o reŃea neuronală artificială cu doi neuroni. Dacă această excitaŃie totală depăşeşte un prag prestabilit. Neuronii sunt puternic interconectaŃi şi lucrează în paralel. straturi ascunse şi strat de ieşire. ReŃelele neuronale sunt realizate.11.11 prezintă. Suma ponderată a intrărilor defineşte excitarea totală. denumindu-se astfel reŃele neuronale multistrat strat de intrare. o funcŃie neliniară. Fig. neuronul nu este activat şi ieşirea acestuia f(x) are valoarea 0). Când reŃeua face o greşeală (adică alege o cale nepotrivită prin reŃea şi emite o concluzie falsă). maşina învaŃă răspunsul corect. ReŃea neuronală artificială cu doi neuroni Creierul uman are aproximativ 100 de miliarde de neuroni. FuncŃia f este. iar la ieşirea f(x) a acestuia se obŃine valoarea +1 (în caz contrar. ponderile pozitive sunt excitatoare. după Laudon. uzual. 165 . forŃând alŃi neuroni să lucreze. Această valoare imensă depăşeşte capacitatea oricărei maşini de calcul cunoscute sau planificată a fi construită cu tehnologiile actuale.

În comparaŃie cu sistemele expert care. De aceea. se realizează sistemele expert neuro-fuzzy.cit.. în timp ce constructorii de reŃele neuronale artificiale revendică faptul că ei nu modelează inteligenŃa umană. În cele mai multe aplicaŃii actuale. ProiectanŃii de reŃele neuronale artificiale includ inteligenŃa în hardware sub forma unei capabilităŃi generalizate de a învăŃa. fiindcă în realitate se constată o integrare atât între ele cât şi cu alte componente ale sistemelor informatice complexe. I. având iniŃial la dispoziŃie o cantitate redusă de cunoştinŃe. ştiinŃei şi afacerilor pentru a rezolva probleme cu clasificarea modelelor. de departe. Clasificarea clasică în sisteme expert şi reŃele neuronale artificiale tinde să devină doar de domeniul didactic. sistemele expert au o specificitate ridicată pentru o problemă dată şi nu pot fi reinstruite uşor. astfel încât un tehnician va revedea şi selecta celulele anormale. aceste reŃele neuronale artificiale nu pot întotdeauna să garanteze o soluŃie completă. ReŃelele neuronale artificiale sunt folosite în finanŃe pentru a efectua diferenŃa dintre modele într-o vastă distribuŃie de date care pot sprijini firmele de investiŃii să prognozeze performanŃele acŃiunilor ce reprezintă capitalul propriu.O reŃea neuronală artificială are mai mult noduri senzitive şi de procesare care interacŃionează continuu unele cu altele. cea mai mare precizie în comparaŃie cu examinarea vizuală practicată de către tehnicieni. op. Hibridizarea tehnologiilor inteligenŃei artificiale16 reprezintă una dintre tendinŃele majore în dezvoltarea aplicaŃiilor bazate pe aceste tehnologii. Dimpotrivă. 166 . asigură explicaŃii pentru soluŃiile oferite. Baza de cunoştinŃe a sistemului expert neuronal este o reŃea neuronală multistrat. AplicaŃiile cu reŃele neuronale artificiale sunt realizate în domeniul medical. reŃelele neuronale artificiale nu pot întotdeauna să explice de ce au ajuns la o anumită soluŃie particulară. De exemplu. nu programează soluŃii şi nu sprijină rezolvarea unor probleme specifice. Modelarea neuronală dezvoltă sisteme automate inteligente autoinstruibile pentru scopuri diverse. Prin folosirea sistemului Papnet. componenta de inteligenŃă artificială. Papnet reprezintă un sistem bazat pe reŃele neuronale artificiale care face distincŃia între celulele normale şi cele anormale când sunt examinate petele Pap la cancerul cervical care are. Calculatorul nu este capabil să ia decizia finală. Sistemele expert emulează sau modelează un expert uman ca şi cale de rezolvare a unei probleme date. predicŃie şi analize financiare. ajungerea la aceeaşi soluŃie prin folosirea aceloraşi date de intrare sau să garanteze întotdeauna cea mai bună soluŃie. reŃelele 16 Andone. Există între produsele convenŃionale ale firmelor de software unele care conŃin în cadrul componentelor de bază. Prin conexiunea dintre sisteme expert şi reŃelele neuronale artificiale se obŃin sistemele expert neurale. ratingul obligaŃiunilor sau titlurilor de credit emise de corporaŃie sau falimentul corporaŃiei. iar prin includerea tehnicilor fuzzy. de regulă. precum şi probleme de control şi optimizare. ReŃelele neuronale artificiale sunt foarte sensibile şi nu pot calcula bine dacă instruirea lor acoperă un set prea mic sau prea mare de date. un tehnician are nevoie de o cincime din timpul de revedere a unei pete în timp ce obŃine o precizie de zece ori mai mare decât în situaŃia utilizării metodei manuale existente. sportului.

posibil adevărat 167 . prezintă zone comune rece şi normal. Intrările cu instruire fuzzy se reprezintă pornind de la ipoteza că o valoare de adevăr lingvistic este obŃinută în mod subiectiv de la experŃii în domeniu.+1. În combinaŃie cu sistemele expert.+1. Logica fuzzy constă dintr-o varietate de concepte şi tehnici pentru reprezentarea şi inferenŃierea cunoştinŃelor care sunt imprecise. rece semnifică temperatura cuprinsă între -15 şi 20 grade Celsius. Logica fuzzy. în timp ce vântul de afară este puternic şi temperatura de afară este scăzută. Se pune imediat întrebarea: +40 grade Celsius înseamnă tot fierbinte sau semnifică cald? Răspunsul depinde de mai mulŃi factori: existenŃa vântului. în mod similar. Regulile pot cuprinde succesiuni logice de tipul: “Dacă temperatura este rece sau frig şi umiditatea este scăzută.-1). cald şi fierbinte. Este demn de menŃionat că domeniile de friguros şi rece au zone comune.+1. tolerează imprecizia şi adesea foloseşte pentru rezolvarea problemelor care anterior erau considerate ca fiind nerezolvabile.+1. Multe dintre activităŃile umane sunt inexacte. cuplat-decuplat. Printr-o exprimare logică cu o imprecizie definită cu grijă. incerte şi nesigure. ToŃii managerii care lucrează cu variabile meteo sunt de acord că +50 grade Celsius înseamnă fierbinte.+1. se pot dezvolta definiŃii imprecise similare pentru umiditate şi alŃi factori cum sunt vântul şi temperatura de afară. iar –15 grade Celsius înseamnă frig. este necesară interpretarea datelor de intrare „zgomotoase” şi subiective. se creşte căldura şi umiditatea în hala de producŃie”. nivelul de umiditate. în fig. logica fuzzy este mai apropiată de modalitatea prin care oamenii gândesc în prezent în comparaŃie cu regulile tradiŃionale de tipul IF-THEN. Calculatorul ar putea combina citirea funcŃiilor membru de o manieră ponderată şi. Termenii (cunoscuŃi ca funcŃii membru) sunt imprecise definiŃi. cald semnifică temperatura cuprinsă între 20 şi 50 grade Celsius.neuronale artificiale sunt cel mai bine folosite pentru a sprijini factorii de decizie umană în locul altor înlocuitori pentru acestea. Pentru a controla mediul din hala de lucru a salariatului folosind această logică. normal semnifică temperatura cuprinsă între 0 şi 36 grade Celsius. De asemenea. Logica fuzzy Programele pe calculator tradiŃionale necesită precizia de tipul da-nu. precum şi aşteptările fiecăruia. cu dezvoltare bazată pe reguli în inteligenŃa artificială de dată relativ recentă. albă-neagră. Logica fuzzy poate genera reguli care folosesc valori aproximative sau subiective şi date incomplete sau ambigue.6.12 [Laudon]. normal şi cald. ReŃeaua neuronală admite date precise (deterministe. adevărat (+1. Se atribuie grade de adevăr acestor variabile lingvistice: complet adevărat (+1.+1. frig înseamnă temperatura mai mică decât 0 grade Celsius. experienŃele individuale în perceperea nivelului de temperatură. echipamentul fiecărui salariat care lucrează în mediu. de exemplu. astfel că. folosind toate regulile. cu scopul de a lucra cu diferite fuzzyficări în straturile de intrare şi de ieşire ale sistemului expert.+1. corect-greşit. să crească sau să scadă temperatura şi umiditatea. în timp ce experienŃa umană nu poate fi redusă întotdeauna la o asemenea simplitate a abordării.+1). iar fierbinte semnifică temperatura mai mari decât 36 de grade Celsius. „crisp”) şi date nuanŃate în stratul de intrare. ea lucrează cu învăŃare fuzzy şi consecinŃe fuzzy.+1.

+1. alături de alte concepte moderne cum sunt programarea evolutivă.-1.12.-1.-1. Algoritmul evolutiv reprezintă un concept prin care sunt descrise sistemele de rezolvare ale unei probleme cu ajutorul calculatorului care folosesc modele computaŃionale ale proceselor evolutive ca elemente-cheie în proiectarea şi implementarea lor. necunoscut (+1. Fig.+1. Exemplu de implementare a regulilor fuzzy Logica fuzzy este larg utilizată în Japonia şi câştigă popularitate în Satele Unite.-1). plus definiŃiile sale de termeni. au fost creaŃi de John Holland.-1.-1. Aceste sisteme partajează o bază conceptuală comună de simulare a evoluŃiei structurilor individuale prin intermediul proceselor de selecŃie. conferindu-i simplitate în raport cu codurile programelor tradiŃionale.-1.+1.-1. logica fuzzy pentru luarea deciziei şi controlul organizaŃional.-1. Rechenberg în lucrarea “Strategii evolutive”(“Evolutionsstrategie”). Ideea de calcul evolutiv a fost introdusă în 1960 de către I.-1).+1.-1.-1. strategiile evolutive.6.(+1. fals (+1.+1. de asemenea.-1.-1. Algoritmii genetici.-1) şi complet fals (-1. Algoritmi genetici Algoritmii genetici fac parte din categoria mai largă denumită algoritmi evolutivi. pot necesita sute de instrucŃiuni IF-THEN pentru a realiza implementarea în logica tradiŃională. Managementul utilizează. în 1975. SUA. odată cu publicarea lucrării “Adaption in Natural and Artificial Systems” la Universitatea din Michigan. sistemele de clasificare şi programarea genetică. GA (Genetic Algorithms). Codul logicii fuzzy necesită mai puŃine reguli IF-THEN.-1.-1.-1). Popularitatea sa s-a produs parŃial deoarece managerii caută ca să o poată folosi pentru a reduce costurile şi a scurta timpul de dezvoltare. posibil fals (+1.-1). mutaŃie şi reproducere. Aceste procese depind de performanŃa percepută a 168 .+1. Regulile cerute de exemplul de urmărire precedent.

// incrementarea contorului de timp P’:=selectparents P(t). // selectarea supravieŃuitorilor dintre actualele // conformităŃi (potriviri) End algoritm evolutiv. etc) t:=t+1. Se exploatează astfel informaŃia de conformitate/adaptabilitate disponibilă. deci şi un algoritm genetic are următoarea formă: Begin algoritm evolutiv t:=0. Recombinarea şi mutaŃia provoacă perturbarea acestor structuri individuale (indivizi) asigurând euristicile generale pentru exploatare. // iniŃializarea unei populaŃii aleatoare uzuale // de structuri individuale evaluate P(t). Fiecare individ al populaŃiei recepŃionează o măsură a conformităŃii în mediu. // evaluarea noilor potriviri (conformităŃi) ale populaŃiei // P’ P:= survive P. // selectarea subpopulaŃiei pentru producerea // urmaşului recombine P’(t). în principal. o mulŃime de şiruri de caractere) care sunt similare cu o bază de patru cromozomi ce se întâlneşte într-un DNA. În interiorul maşinii de învăŃare se creează o populaŃie de structuri individuale (indivizi) reprezentate de cromozomi (în esenŃă. Algoritmul genetic foloseşte procese stochastice. Algoritmii genetici sunt utilizaŃi. // recombinarea genelor părinŃilor selectaŃi mutate P’(t). de la o meteforă a proceselor de evoluŃie din natură. // perturbarea stocastică a populaŃiei pentru împerechere evaluate P’(t). Algoritmul genetic (GA) reprezintă un model pentru maşina de învăŃare ce derivă din comportamentul său. un algoritm evolutiv. conformitate. dar rezultatul este nealeator. Generic. // iniŃializarea timpului initpopulation P(t). Reproducerea este axată pe indivizii de înaltă conformitate. P’(t). aceşti algoritmi evolutivi sunt suficient de complecşi pentru a asigura mecanisme de căutare robuste şi puternic adaptive. Structurile individuale din populaŃie se transformă astfel prin intermediul unui proces de evoluŃie. De la abordarea simplificată şi până la cea specifică sistemelor biologice. O iteraŃie a buclei este denumită generaŃie. cum sunt recombinarea şi mutaŃia . //evaluarea conformităŃii (potrivirii) tuturor structurilor // individuale iniŃiale (indivizi) din populaŃie while not done do // testarea criteriului de ieşire din algoritm // (timp.structurilor individuale astfel definite de un mediu. Algoritmul evolutiv menŃine o populaŃie a structurilor care se dezvoltă în concordanŃă cu reguli de selecŃie şi alŃi operatori. în următoarele domenii de aplicaŃie: 169 . referiŃi ca “operatori de căutare” (sau operatori genetici). Codificarea informaŃiei genetice este denumită genom.

− funcŃiuni pentru crearea imaginilor. 6. − controlul traficului şi evitarea coliziunilor. caractere.14). − traiectoria roboŃilor. 6. Codificarea binară este cea mai utilizată şi foloseşte pentru fiecare cromozom un şir de biŃi (0 sau 1). ca obiect al programării genetice. La fiecare iteraŃie (generaŃie genetică) se caută o îmbunătăŃire a calităŃii populaŃiei. mutaŃiei şi altor operaŃii. Cele mai importante aspecte în definirea algoritmilor genetici sunt: 1. definirea funcŃiei obiectiv. obiecte etc. prin permutare.) ca în fig. − achiziŃia cunoştinŃelor în sistemele de urmărire a Ńintelor. − învăŃarea/antrenarea sistemului de cunoştinŃe. Fig.13. În practică. Exemplu de codificare prin permutare a cromozomilor Codificarea prin valoare permite atribuirea pentru un cromozom a unui şir de valori (numere reale. 6. Sunt considerate cazurile de lungime fixă sau de lungime variabilă a şirului de caractere. definirea şi implementarea reprezentării genetice.14. 2.13. − analiza datelor şi predicŃia în sisteme dinamice neliniare. implementarea modelului genetic de calcul presupune considerarea unor masive de biŃi sau caractere care reprezintă cromozomii. KBS (Knowledge– Based System). definirea şi reprezentarea operatorilor genetici.− realizarea sistemelor de control logic fuzzy cu autoorganizare.(fig. 3. − proiectarea reŃelelor neuronale. 6. Codificarea cromozomilor reprezintă una dintre problemele de bază care trebuie rezolvate la începutul utilizării algoritmilor genetici. Fig. OperaŃiile de manipulare a biŃilor permit implementarea încrucişării.6. Un astfel de exemplu este prezentat în fig. generează o altă structură de cromozom. Exemplu de codificare binară a cromozomilor Codificarea prin permutare utilizează pentru fiecare cromozom un şir de numere astfel încât. 170 .15. − planificarea strategică. − optimizarea efortului sportivilor de înaltă performanŃă.

16. Fig. 6. O mulŃime particulară de gene din genom este denumită genotip. proiectarea produselor şi monitorizarea 171 .16 Exemple de încrucişare a doi cromozomi În cazul mutaŃiei genetice.6. comenzi într-un limbaj de programare. 6.6.Fig.18. 6. în fig. Aceste schimbări sunt. prin care fiecare cromozom reprezintă un arbore cu mai multe obiecte (funcŃii. Căile de rezolvare pentru mai multe tipuri de probleme din domeniul optimizării antrenamentului sportivilor. Fig. Genele de la părinŃi formează o configuraŃie (structură) pentru un nou cromozom. biŃii selectaŃi sunt inversaŃi (fig. Exemple de încrucişare a doi cromozomi (a) şi mutaŃie (b) în cazul codificării prin permutare În mod similar se realizează încrucişarea a doi cromozomi şi mutaŃia în cazurile codificărilor prin valoare şi cu ajutorul arborilor. Fig.18 sunt prezentate încrucişarea într-un singur punct (a) şi mutaŃia (b). în LISP). Pentru cazul codificării binare.17 Exemplu de mutaŃie genetică În cazul codificării prin permutare. în două puncte (b). câte un exemplu de încrucişare a doi cromozomi este prezentat în fig. determinate de erorile apărute în procesul de copiere a genelor de la părinŃi. încrucişarea uniformă (c) şi încrucişarea aritmetică (d). Fiecare genă are propria sa poziŃie în cadrul cromozomului. anumite elemente au câte un bit schimbat). Urmaşul nou creat poate suferi o mutaŃie (în DNA. Genomul este alcătuit din toŃi cromozomii (care conŃin informaŃia genetică). în principal. de exemplu.17). 6.15 Exemplu de codificare prin valoare a cromozomilor Se mai utilizează ca metodă de codificare a cromozomilor codificarea cu arbori.6. pentru încrucişarea într-un singur punct (a).

maximizarea profitului. ascunderea complexităŃii sarcinilor dificile. Creşterea folosirii limbajului de marcare extensibil. software de calcul mobil şi instrumente de reŃea. algoritmii genetici pot urgenta soluŃionarea problemelor deoarece aceştia pot evalua cu rapiditate mai multe soluŃii diferite alternative dintre care o selectează pe cea mai bună. 172 . De exemplu.sistemelor sunt adecvate pentru algoritmii genetici. ei pot sprijini procesul de efectuare a plăŃilor şi de a reduce astfel costurile tranzacŃiilor. sisteme de poştă electronică. planificarea eficientă şi utilizarea resurselor. Mai multe probleme de afaceri necesită optimizarea deoarece acestea lucrează cu obiective ca minimizarea costurilor. wizard-urile (ghizii) fundamentaŃi ca instrumente software Microsoft Office. de exemplu. procese de afaceri sau aplicaŃii software. Dacă aceste situaŃii sunt foarte dinamice şi complexe. precum şi pentru a anticipa momentul când utilizatorii au nevoie de asistenŃă. software de aplicaŃie. AgenŃii inteligenŃi AgenŃii inteligenŃi reprezintă programe software care lucrează în fundal pentru a rezolva sarcini specifice repetitive şi predictibile pentru utilizatori individuali. Există mai multe aplicaŃii cu agenŃi inteligenŃi în sistemele de operare. El poate ajuta utilizatorul prin îndeplinirea sarcinilor în folosul utilizatorului. Agentul poate fi asignat la un asistent digital personal ce colaborează cu utilizatorul în acelaşi mediu de lucru. sprijinirea utilizatorului în colaborarea cu alŃi utilizatori sau monitorizarea evenimentelor şi procedurilor. au fost incluşi în facilităŃi pentru a arăta utilizatorilor cum se îndeplinesc diferitele sarcini. pentru căutarea şi regăsirea informaŃiilor. presupunând sute de variabile şi sute de formule. inclusiv Internetul. Un interes special pentru afaceri prezintă agenŃii inteligenŃi care asistă navigarea în reŃele. cum sunt formatarea documentelor sau crearea graficelor. instruirea sau învăŃarea utilizatorului. AgenŃii inteligenŃi pot fi programaŃi pentru a lua decizii având la bază preferinŃele individuale ale utilizatorului. B2B – Business-to-Business şi C2C – Customer-to-Consumer) bazate pe agenŃi inteligenŃi va deveni mult mai răspândite odată cu creşterea puterii şi flexibilităŃii agenŃilor şi a tehnologiei Web. evaluarea produselor competitive în concordanŃă cu criteriile prestabilite şi negocierea cu vânzătorii a preŃului şi a termenului de livrare. planificarea întâlnirilor sau navigarea în reŃele interconectate pentru a găsi cel mai ieftin zbor de la Bucureşti la Londra pentru o deplasare de afaceri. a limbajului Java şi a obiectelor distribuite va permite agenŃilor inteligenŃi şi altor procese automate să acceseze şi să interacŃioneze mult mai uşor cu informaŃia bazată pe Web. Aceşti agenŃi inteligenŃi (roboŃi) sunt utilizaŃi în aplicaŃiile de comerŃ electronic pentru a sprijini consumatorii să găsească produsele pe care aceştia le doresc şi pentru a-i asista în compararea preŃurilor şi a altor caracteristici. semiautonomi şi rulează permanent. Agentul foloseşte o bază de cunoştinŃe încorporată sau instruită pentru a îndeplini sarcini sau a lua decizii în folosul utilizatorului. XML (Extensible Markup Language). Se apreciază că în viitor afacerile electronice (B2C – Business-to-Consumer. ştergerea poştei electronice. AgenŃii pot sprijini persoanele interesate în folosirea unui filtru şi regăsirea informaŃiei despre produsele de interes. Deoarece aceşti agenŃi mobili sunt personalizaŃi.

sistem informatic contabil. 4.3 CAD.2 Asociere parŃială.4 Bază de date orientată obiect. 4. 5. 4. 5.3 Arbore echilibrat. 4.INDEX DE ABREVIERI ŞI NOłIUNI Abstractizarea datelor.4 Bază de date online.11 B2B – Business-to-Business. 4. 6.6 BD.1 Actualizare structură de date.3.2 Buton New. 4. tip de data Access. 4. 5. 5. 4. Asociere (relaŃie).2 Asociere de tip „multi-la-multi”.3 Bann.2 Asociere totală. 4.3. algoritmi genetici.4 AplicaŃie informatică dirijată prin evenimente. 1. 5. 5.11 Administrator al bazei de date.2.3 AI.3.2 Bază de date centralizată. 4. 5. Asociere complexă. Arhitectură sistem bază de date.1 Activitate managerială. tip de afacere electronică. Asociere binară.4 Bază de date multimedia. 6. Accounting Information System.9.1.1.3. 4. 4.3 BDR. 4. 5. 4.7 ADO (ActiveX Database Object). 6.4 ANN.2 173 .5 Backward-Looking System. 4. Artificial Neuronal Networks. 4. 4.2 Bază de date. 6.3.5.3 Atribut compus. Computer-Aided Design.3. Arhitectură SGBD-OO.3 Atribut non-cheie. 6. 4.1 C2C – Customer-to-Consumer.1. 6.1 ActiveX.2 Buton Design. 5.6.2 API (Application Programming Interface).5. 2.5. 6.4 Arhitectură client/server. inteligenŃă artificială. salvare de siguranŃă.3.4.5 Asociere de tip „unu-la-unu”.2 Agent inteligent. bază de date.5. 4. 4.2 Buton Open. 8. 4.3 AplicaŃie informatică. 6.3. 4.2 ASP (Active Server Pages).1.3 Acces secvenŃial.5.1 Append 5.9.4 Bază de date în tehnologii avansate.1 Access.3 Birotică. 5. 2.1 Algebră relaŃională.6 Bază de date relaŃională. 6. tip de afacere electronică.2 Byte.3. 4.5. 5. Artificial Intelligence.1 Browser Web. 4.3 Autorizarea accesului la date.7 Bunuri intangibile. 5.3 Arbore 2-3-4 (2-3-4 tree).3 Bază de fapte. 6. 6. tip de afacere electronică.2 Bază de cunoştinŃe.5. 1.2.3 Alg Gen. 1. 4.2 Asociere recursivă. 4.4 Algoritm evolutiv. 4.5. 4.6.5.2.1 AIS. sistem de proiectare asistat de calculator. interfaŃa de programare a aplicaŃiilor. 5.5.7 Atribut.2. 6.1 Atribut cheie.2 Bara de meniuri vb.1 Activitate critică. 6. 6.1.3.4 Arbore binar (Binary Tree). 4. 5. 4. 6. 4.5. 5.2 Bara cu instrumente 5. 5. 5. reŃele neuronale artificiale.5 Bază de date relaŃională orientată obiect. 5.3 Backup.4 Bază de date multidimensională.1 Acces direct.4 Bază de date distribuită.2 Asociere de tip „unu-la-multi”.5 Algoritm.1 Bază de date deductivă.5.5. 1. 4.3 B2C – Business-to-Consumer.1. 4. 6.

4.1 DML.3.1 Delete Query.1 Decizie. Case-Based Reasoning. 4. 4.5. Computer-Aided Manufacturing.4. manager de cunoştinŃe. 4. Data Warehouse.3.1 174 CMM. 5. modelul de maturizare a capacităŃii de a produce software performant. Data-Base Management System.1 Criptarea datelor.4 CDB. 6. 5. e-business. 3. 1. Data Dictionary. Chief Information Officer. 1. 2. 6. 4. fereastră Microsoft Access. 4. 4. Chief Knowledge Officer. 5.1 Control.4 Date/Time. 5.3.1 Data Type. Data Storage Description Language.4. tip de dată Access.3 Clasă obiect.2 Domeniu.2 CAD.3.4 Cardinalitate infinită. Electronic Business.5.2 CunoştinŃă (Knowledge). 4. Data Definition Language. carte electronică. Object Class.3 Cunoaştere.2 CAM.1 Data. 5.3 DSDL.1 CAM. Distributed Data-Base. Until)… Exit Do…Loop. 6. Data Manipulating Language.3 DDL. 5.3. 5. Central DataBase. director IT&C într-o organizaŃie.2 Ciclu de viaŃă al unui sistem informatic. 4.2 Design View. 4.3 Cheie primară. Knowledge Frames.5 Dată.3. “mineritul” datelor. afaceri electronice. Capability Maturity Model.5.1 ColecŃie de date. 4. Computer-Based Information System. 6. Electronic Book.1 CIO. limbaj de manipulare a datelor. 4. .5 Controlul accesului la date. 4. 4.1 Constructor. fabricaŃie asistată de calculator. 2. în AI.4. 4. proprietate.3. 6. 5. 1. Computer-Aided Design. 4. 4.3.1 Consultare structură de date. 4.1 Depozit de date.4 Calcul relaŃional.6.2 Data Warehouse.11 Criteria. Computer Integrated Manufacturing.2. 5.3 Cardinalitate. 4.5 DicŃionar de date. Câmp.5.3. bază de date centrală. 4. 5. 4.5 Controale legate. sistem informatic computerizat. 1. Class-Defining Object. limbaj de definire a datelor. 5.5.4 Crearea interogărilor. 4.2 Calcularea totalurilor. 4. Desktop Publishing. 5. 5. 4. 4.3 DDBMS. 1. bază de date distribuită. proiectare asistată de calculator.1 DSS.6.3 Cheie candidat. 6.11 Controale calculate.2 e-book.6 Client/Server. 4.1 CIM.1 DBMS. 1.4 Cromozom. Primary Key. Field.5.2 Cheie externă.1.5. fabricaŃie integrată pe calculator. 4. sistem de fabricaŃie asistat de calculator. 5.1 Do (While. Computer-Based Manufacturing. sistem de gestiune a bazei de date (SGBD). Culegerea datelor. Distributed DBMS.3 Domeniu conceptual.1 Double.2 Dată elementară. tehnoredactare computerizată. 6. dată calendaristică.2 Data Report. funcŃie.9. 1.2 Currency. Decision Support Systems. 3. 6.3 DDB. 4.3 CDO.6.3 CBR. 6. 6. 3. noŃiune. 5. 6. 5. 6.2 CBIS.2 Database.1 Data Mining.4 Creare structură de date. Decision. limbaj de descriere a stocării datelor. 6.5 Count. sisteme informatice de asistare a deciziei.5.6 Cheie. 5.1 DTP.Cadre de cunoştinŃe.4 Dezvoltare durabilă. instrucŃiune VBA asociată structurii de control repetitive. 4. 1. CKO.1 Cardinalitate finită.

limbaj de marcare a hipertextelor.2 For Each…In…[Exit For]…Next.5 Formular. 5.3 GA.3. constructor ES. Electronic Commerce. 6. Inference. identificator.1 InfoCom. 1. Electronic Learning.2 Form (formular). 6.9. 6.5. 2.2 Group By (clauză SQL).2 InterfaŃă (listă de metode).5. 6.3. 4. 1. Expert Systems.10 ExecuŃie aplicaŃie informatică.2.5.5 ES. 6.3 Interblocarea resurselor. 4.1 Fuzionare structură de date. 5. Enterprise Resource Planning.6 Interclasare date.1 FIS. 5.1 InformaŃie.1 Insert.3.2 Gestiune tranzacŃii.5 InteligenŃă artificială.4 Interogare de grup. Query.5. 6.2 EDI. 2.2. 4. User Interface. 4.1 Fişier de date.2.5. Electronic Data Interchange. 5.3 ERP. în AI.5. e-conomy. 6.4 InferenŃă. 6.3.1 Eveniment. sisteme informatice de sprijin al executivului.4 InterfaŃă cu utilizatorul.5. 5.1. 1. 5.5.3.4 Fuzzy. similar cu ESS e-learning.5 Forme normale ale relaŃiilor. 5. filtrare.2 Genom.2 Etape realizare bază de date. Event-Driven Programming. EDP. New Economy.3 InstanŃă.4 Interogare de acŃiune.2 Fereastra Database.5. 5. Genetic Algorithms. sisteme informatice şi de comunicaŃii. 2. end-user.2 EIS.3. 2. 5. 6. 5.1 Flux informaŃional.1 If…Then.5. 5.5. 5.5 Extensie clasă. Generation.3 GeneraŃie de baze de date. învăŃământ la distanŃă.6. comerŃ electronic.2 Entitate. 6. 6. e-mail.5 For…To…Step [Exit For]…Next.5.4 HTML. poştă electronică.5 Expresie. 6. instrucŃiune VBA asociată structurii de control repetitive. 5. Event. 5. 5.5 Forward-Looking System.3 Format.2 Index. Executive Support Systems. 2. 2. instrucŃiune VBA asociată structurii de control alternative cu două ramuri.e-commerce.2 Grup macro.5.4 Interogare de selecŃie. 5. 6. sistem pentru management informaŃional.3. sistem informatic financiar.2 If…Then… Else… End If. instrucŃiune VBA asociată structurii de control repetitive.2 175 . 1.2 Field Name. 5.9. Electronic Mail. 1. 5.1 InconsistenŃa datelor.1.3 Gestionare documente.7 Hyperlink. 5.2 Interogare. algoritmi genetici.5. 4.6.1 Informatică managerială. Data File. 1.1 Erori de sintaxă. 4. 4. Financiar Information System. 1. 6. Information Management System. 6. 1.3. Expression. 4.4.2 Informatică de gestiune. noua economie.3 GeneraŃie. 1. sisteme expert.5. planificarea resurselor întreprinderii. 1. HyperText Markup Language. 4. 6.3.7 ID. Executive Information System. Form. 5. 5.2 Fereastra Relationship. 5. 5. 5. 5.1î Filter. 1. 1.4 InstanŃă a clasei de obiecte.3 From.8 Having (clauză SQL).4 FuncŃii generale SGBD. sistem informatic de sprijin al executivului. 5.4 Integer.3.5. 6. 5. 6. 5. 2.4 Intranet. utilizator final.4 Groupware.9.9. învăŃare electronică.2 IMS.1.4 ESS.

8 Managementul cunoştinŃelor.2 Model de date relaŃional. 6. limbaj de programare.1 Limbaj de manipulare a datelor. 4. 4.1 J.2 Model de date ierarhic.4. 4.5. Knowledge-Based Society.5 . Object Linking and Embedding.1 MIS. 4. Just-In-Time. Microsoft Nivel fizic bază de date.1 Manager. 2.1 KDD.3 Number.2 Label.2. tip de data Access.1 OLTP.9.1 KBS.8 Jurnalul tranzacŃiilor.3.1 Management de nivel mediu. 1.1 MRP. Knowledge Discovery in Database. Local DataBase. 2.8 MacroinstrucŃiune. On Line Transactional Processing. 2. 2. economie bazată pe cunoştinŃe. 6.2 Modul.3 Nivel virtual bază de date.5.1 ODBC.2 KWS. 5.4.5. 5. Information Technology and Communications. 4. 1. Inference Engine. 6. 1. 1.1 Management operaŃional (de exploatare).2 Jurnalul imaginilor. Knowledge-Based Economy. 4. 4. 1. LDB. valoare.1 Microsoft Office 2003. 4. tip de data Access. Inheritance. Record. încapsularea şi legarea obiectelor. 1.9. 4.1 Object.D. bază de date locală. 2. 4.5 Obiect.9. reŃea locală de calculatoare şi de comunicaŃii.6.2 Metodă de comportament obiect.9.1 Memo.9. 4. 1. 1.6.7 Management strategic. 6. 5.1 KBS.5.9.1 Metodă. Integrated Services Digital Network. Local Area Network.1 Obiective SGBD. Modelarea datelor.1 IT&C. 6.4 Java. 3.4 Logica fuzzy.3 Nivel logic bază de date. 6. Material Requirement Planning.3 NULL. 5. 5. 6. 4. 5.1 Object Browser.5.2 Moştenire.ISDN.6 MRP. sistem informatic pentru automatizarea lucrărilor de birou.5 LAN.1 Model de date. Management Information Systems. Knowledge-Based Systems.1 Macro. informaŃii şi cunoştinŃe. 5.3 Long. 4.8 KBE. 4. planificarea necesarului de materiale.1 Model de date orientat obiect. Knowledge Management. 4.9. 5. 6.2. 5.5 Lucrător cu date. 1. 2. reŃea digitală de servicii integrate. 6. 4. 5. 5.5.1 Limbaj structurat de interogare (SQL). 5. Embedding. sistem informatic de lucru cu cunoştinŃe. 1. prelucrare online a tranzacŃiilor. 6.1 OAS.1 Înregistrare. 5.3.5. 1. Project Manager. On Line Analytical Processing.Edwards.2. 5. 4.3 Listă de metode (interfaŃă).3. societate bazată pe cunoştinŃe.2 OLAP.3 JIT. sisteme bazate pe cunoştinŃe.9 Module.3 Model în cascadă. planificarea resurselor materiale.5 OLE.1 Încapsulare.2 Limbaj de definire a datelor.3. 5.4. 4. 5.5.9. 4. 1. 1. Knowledge-Work System. Office Automation System. Material Resource Planning.1 Limbaj de descriere a stocării datelor.1 176 Manager de proiect. prelucrare analitică online.2 Microsoft Access.3. tehnologiile informaŃiei şi ale comunicaŃiilor. 6. 5.5 Motor de inferenŃe.5.1 MS.

1 Oracle. 5.2 Procedură.2 Scriere cod.1 RelaŃie între tabele. DSS. Event-Procedure. 4.2 Order By (clauză SQL).6 RaŃionament bazat pe cazuri.4 OODB.2. 6. 5.5 Reguli de integritate.5.3.1 RelaŃie binară.2 Select Query. 4.2 Program-obiect.10 Procedură Sub. înregistrare. Data Access Pages.6. 4.OO. 6.2 Operator de comparare.2 Precizare proprietăŃi. 1.9.3 SI. 5.1 SGBD-OO. SGBD. sistem AI.4 Query.5 OperaŃii asupra unei baze de date. 5. Object-Oriented Programming.3 Shell AI. Relational DataBase). 5. 5.9.10 Rol managerial.5 Organizarea datelor. 5.5 Sistem bazat pe cunoştinŃe.1 Sistem informatic de asistate a deciziei. sistem de gestiune a bazei de date. 4. 6.1. Object-Oriented DBMS. 6. Query by Example. KWS.5 QBE.6. grupă de proprietăŃi.9. sistem informatic. 5. 1. ANN.2 Raport.7 Pagină Web dinamică. 5.3 Prolog. 6.5. Project.1. 5. 4.9 Proiectare sistem informatic.3 Restaurare bază de date.3.5. 5.6. 4.3. 6.11 Select.5.1.2 Open.2 Sistem informatic pentru management. 5.1 Properties. 5. 5. 5.9 Programare orientată pe obiecte.2 Populare bază de date.4 Raft de date. 5. 6.5 Relationship.2 Sistem. 2.3 Prelucrare automată a datelor. 1.9. 3.7 Pagină Web. 6. 5.6.3.2 RelaŃie.9 Proiect. ES. 4.9. 1.4 Programare structurată.2 Sistem expert.5. CBR.2 Other. 5.3 Securitate baze de date. 2.5 Sistem informatic integrat.2 Reguli Codd. 1.3. tip de data Access.5. 4.1.1 Rol interpersonal. 4.6. limbajul de interogare prin exemple. 4. 5. 4. 5.2 177 . 6.9 Programare dirijată de evenimente.1 Rol informaŃional.3 Partajare date.5. Data Marts. Object-Oriented.3.1 Sistem informatic de lucru cu cunoştinŃe.5 ProtecŃie bază de date.4 OOP.1 Rulare aplicaŃie. 4.2 Sistem de gestiune a bazelor de date. Application Run.9.2. 1.2 RDB.8 SAP. Pagină de acces la date. Procedure.5. buton.5. 2.1 RelaŃie de echivalenŃă. 5. 5. 1. MIS.9.1 People Soft.1 Portal.9.4 Selectarea soluŃiei.5 Operatorul BETWEEN. 6.1. 5.2 Operator VBA. 5. 5.5 Outsourcing.2 ReplicationID. 6. 2. 5.3 Procedura eveniment.9. 5.1 RelaŃie de ordine. 1.5. programare orientată pe obiecte. 2. 5. 5.7 Papnet. 5.1 Server de baze de date. 6.3. 5.6 Select Case… Case… Case… Case… Else… End Select. 6. 5.4 OODBMS.1. 5.5. 4.5. 5.4 Operatorul IN. 2.2 Proiectare aplicaŃie. 5.2 Program-sursă. SGBD orientat pe obiecte. orientată pe obiecte.3.1. 5. instrucŃiune VBA asociată structurii de control alternative generalizate.3 Program executabil.1 ReŃea neuronală artificială.5. 5. 4. 6. 4. 4. 6. 4.1 SGBD. 5. 1. 4.1.5 Record. 4. 2. 4.3.

4.2 Structură de date fizică.4 XML.1 Tehnica blocării. 5. 1. Specificarea criteriilor. 4. 4. 4.2 Structură de date.2 Societate informaŃională.5 SUM. 1. TPS.3.1.2 UML. 6.3 Utilizator final.1. 3.2 Societate bazată pe cunoştinŃe. 4. 1. Unified Modeling Language.5 Sistem informatic total.2 Tuplu.2 Strategie de căutare înapoi. 1.7 Variabilă. 6. 4. instrucŃiune VBA pentru definirea structurilor de date de către utilizator.2 SoluŃie informatică. 4. 5. Virtual Reality. 6. 1. EIS. ESS. 5. realitate virtuală.5 Sistem decizional.5.2 Societate informatică. IT&C. Knowledge-Based Society.5. 4.2.9.5 VBA. Information Society.2 SI – SC. 1. 6.1 .3.3.2 Visual Basic.5 Sistem pentru management informaŃional.2 Tip de legătură.1 Tip de dată. 4.2.5 Sistem relaŃional. 1.4 While…Wend. forward chaining. 4.5 Sistem operativ.1. 6. 5.2 TPS.4.4 Tehnologiile informaŃiei şi ale comunicaŃiilor. 5. 6. 6.2 Tip structură de date.1. 4. 5. Structured Query Language. Transition Processing Systems. tipul logic.3 Structură de date dinamică. limbaj de marcare extensibil. reŃea extinsă (pe arie largă) de calculatoare şi de comunicaŃii.3 Structură de date recursivă.3. 4. 1. sisteme informatice de prelucrare a tranzacŃiilor. 5. pagini Web. limbajul Visual Basic pentru aplicaŃii. 1.9.9. 1.2 VBScript.1.3.5.9. 1.5 Strategie de căutare înainte.6.2 Structură de date punctuală. Extensible Markup Language.1 Ventilare structură de date. 5.1. OAS.1 Sistem informatic pentru prelucrarea tranzacŃiilor. 5.3 Yes/No.1 VR.1 TranzacŃie. 5. 5. 4.9. Visual Basic for Applications. 5.3 Structură de date relaŃională. 6. 5.1.6 Sistem bază de date. Visual Basic Editor.1.3. 4.Sistem informatic de sprijin al executivului.5.1. 2. Table. 1. 6.1. 1. 4.3 SQL. 5.1.2 VBE.5.2 Tip obiect. backward chaining. 5. World Wide Web. 4. 5.4 Where (clauză SQL). societatea informaŃională – societatea cunoaşterii. 1. 4.1 Sistem informaŃional.2 Structură de date liniară. Wide Area Network.2 Subformular.5. 5. tip de dată Access. limbaj structurat de interogare. 1.1 Structură de date arborescentă.5.6.3 Table Wizard.1 Sistem informatic pentru automatizarea lucrărilor de birou. limbaj unificat de modelare Update.5 Tehnica entitate-asociere. 4.1. tip de data Access.9. 5. 1. End User.2 www. instrucŃiune VBA asociată structurii de control repetitive. 6.5 Tabel.3 Type … End Type.3 Structură de date reŃea.1 178 Text. 1.3 Structură de date logică.4 WAN. 5. 4. 5.3 Structură de date statică.

Ch. 1999.. – Baze de date. 1999. – DicŃionar CODECS. Coates. – Informatica în management. Editura Plus. www. 1993. 1996. – Sisteme inteligente de management.Sisteme inteligente hibride. Editura Polirom. Iaşi. 1997. Mockler. Bucureşti.. Ma. Albescu. 3. 2003. J. Editura tehnică.. R. – Baze de date şi gestiunea tranzacŃiilor. 1999. D. F. Bucureşti. Editura Albastră. Andone. 14. Bucureşti. I. McGraw Hill Publishing Company. M. P. Vectorii societăŃii cunoaşterii. Boulescu.G. contabilitate. M. Editura Tribuna Economică. Brule. Bucureşti.F. 1999. 1998. Bucureşti. 2000. 2004. EdiŃia a opta. Andone.. Bucureşti. Editura Economică. Filip. Cluj-Napoca. Working Knowledge. Editura Albastră. 13. acad. 2001. Dollinger. Academia Română. Editura Lumina Lex. 22. R. D. – Depozite de date. Editura Dual Tech. Dologite. 16. Editura Economică. Dollinger. Harvard University Press.academiaromana. 11. 17. Davenport. 18. coord. Pearson Addison Wesley. – Sisteme inteligente în management. – Auditul sistemelor informatice financiarcontabile. M. – Utilizarea sistemului SQL Server (SQL 7. Editura CODECS. analiză şi asistenŃă a deciziei. – Sisteme informatice pentru management. Al. Fl. – Knowledge Acquisition. . I.. C. Prusak. C. 2001. 2001.ro. Blount. 4. R. 2002. 2. A.. Cambridge. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. T. – Decizie asistată de calculator. J. Z.. 12.Gh. 2005. . D.. J. 9. Diagnostic. 5. Editura CODECS. Airinei. 8. Date. Editura Tehnică şi Editura Expert. I. Editura Teora. ługui. decidenŃi. P. 2001. Hariton. L. 2002. BăduŃ. Editura ŞtiinŃă şi Tehnică. Constantinescu. C.M.. Levine. Al. T. Marinescu. Studiu tematic. Editura Economică. Coroescu. G. 2002. – Managerul total. Termeni de afaceri. 179 .Societatea informaŃională şi a cunoaşterii. Th. Dumitrescu. Fusaru. – Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie. – Glosarul termenilor CODECS. Editura Teora.J. 21. – ParticularităŃi ale tehnologiei informaŃiei pentru managementul strategic. Cluj-Napoca. Decizii. Bucureşti. 2002. Drăgănescu. Chera.. finanŃe. – ReŃele neuronale. – Management Information Systems& Decision Support Systems.BIBLIOGRAFIE 1. Teorie şi aplicaŃii. Choffray. Metode şi instrumente de bază. Bucureşti. – Sisteme expert în întreprindere. D. bănci şi marketing. Editura Albastră. Bucureşti. 10.0. Gherasim.. 20.. T. Benchimol. Bucureşti. Chera. I. 6. Bucureşti.Ch. ClujNapoca. 15.. 19.. Pomerol. Metodologie şi studii de caz.. Al. New York.J. SQL 2000). 2002. ługui.. 7. Editura Economică. Bojan. Andone.

Bucureşti. Popescu-Bodorin N. Laudon. Bucureşti.. Bucureşti. D. S.. Fukuyama. 2004. Andronie. 2002. – AplicaŃii economice în Visual Basic şi Access.. Mediul SQL..J. – Visual Basic şi Access. L. Hernandez. Bucureşti. Bucureşti. Kampas. Editura Teora.N. Editura Antet. C.. Bucureşti. Editura Bic All. 39. D. Fusaru.. P. 42. D.D. Harringhton. 40... Bucureşti. 25. Editura FundaŃiei România de Mâine. 2002. Cum bulversează Internet-ul regulile jocului economic.. 2007. Fotache. Editura FundaŃiei România de Mâine. Fusaru. Andronie. 2005. P. 32. Cocianu.L. The Free Press. Z. Bucureşti. Bucureşti. F..23. tehnici şi tehnologii pentru grupuri de lucru. D.. . 45. – Baze de date: organizare. – Maximizing Your ERP System: A Practical Guide for Managers. IoniŃă. D. Mehrtens. Gherasim. 41. 1999. Bucureşti. – Management total în firma secolului XXI. Editura Teora. Editura FundaŃiei România de Mâine.L. – SoluŃii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP. 2003. Fusaru. M.. Andronie. 2003. – Programare şi baze de date. Editura Polirom. Editura FundaŃiei România de Mâine. 2002. Maynard. Bâra. Bâra. M. Kilmer. A. Metode. Editura FundaŃiei România de Mâine. Editura FundaŃiei România de Mâine. K. Bucureşti. 2000. 2000. 2001. Editura ALL. 2003. Editura FundaŃiei România de Mâine. 36. Harringhton. Bucureşti. M. Gherasim. G.J. Mareş. – Informatică de gestiune – Limbaje de programare şi Sisteme de gestiune a bazelor de date. 2000. CORESI SA. Briant. C. Human Nature and the Reconstruction of Social Order. Gherasim. Lungu. – Sisteme expert şi Sisteme informatice pentru asistarea deciziei. Z. M. Bodea. NY. Teste grilă.. Gherasim. 31. Godeluck.Al patrulea val. W.. D. Fusaru. – Sisteme expert în economie. Editura FundaŃiei România de Mâine. D. S. proiectare şi implementare. – ActivităŃile în societatea informaŃională. New York. Editura FundaŃiei România de Mâine. Spring. 2005. 2004. Gherasim.E. 35. Fotache. 26. Andronie. Hurbean.. Ghilic-Micu.. I. 1995. Cocianu. Fourth Edition. Bucureşti. H. Bucureşti. Z. S. – Proiectarea bazelor de date. 24. Fusaru. 2005. J.Jr. Bădescu. Mihai. 180 . J. Militaru.. 2001. – Arhitectura bazelor de date. S.J. Z. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice. Gherasim. D. – Boom-ul net-economiei. – Informatică managerială în activitatea de educaŃie fizică şi sport. în Information System Management. 2004. The Great Disruption. 2006. G. Gherasim.. 44. Z. 2002. Bucureşti.. Editura Economică. C. – Groupware. – ReŃele de calculatoare şi Internet pentru oamenii de afaceri. Bucureşti. Bucureşti. C. Z. 29. 38. M. Stroe. Editura C. JWS. B. H. 37. Fusaru. Afacerile în secolul XXI.. 27. Bucureşti. New York. 30.. McGraw Hill Trade. 1997. M. Laudon. Hamilton. 33. Organization and Technology in the Networked Enterprise. C. Iaşi. 28. – Sisteme informatice pentru management. – Essentials of Management Information Systems. Z. Editura Teora. A.I. – Road map to the E-Revolution. 43. Editura Economică.. 34. Teste grilă..

D. Stăncioiu. O abordare între clasic şi modern. M.. Techniques. Calciu. Microeconomia IR&C. Somnea. 64. Muntean. – Securitatea comerŃului electronic. Editura România Liberă.. Stanciu. 2003. Onete. Bucureşti. 2000. – Baze de date pentru comerŃ electronic pe Internet. Editura Cison. Sădeanu.G. 63.. – Puterea în mişcare. Iaşi. Lungu. Bucureşti. IoniŃă. E. 2005. M. Velicanu. 2003. Editura Teora. 69. 181 . G. 2001. Bucureşti. Bucureşti. 1999. C.D. N. Editura Teora. Colibaba. 56. Gh. Fotache. M. A. Editura LUCMAN. Stanciu. Rican. Ene-Pietroşanu. 62. Editura Antet. Văduva. Airinei.. F. Oprea. – Ghidul managerului pentru noile tehnologii informatice şi de comunicaŃie.. Patriciu.1. – Informatică pentru managementul firmei.M. 67. V. Radu. Schragenheim. 55. Cohen. Second Edition. Fl. 2002. – Oracle. Popovici. Bucureşti. Toffler. Editura Antet. Bucureşti. – Analiza şi proiectarea sistemelor informaŃionale economice. Avram. I. – Tehnologia bazelor de date: Access 2000. The St. – Proiectare şi implementare software. Toffler. Studiu tematic..Premise ale procesului tranziŃiei de la societatea industrială la societatea cunoaşterii.. Bucureşti. C. Managementul proiectelor IT&C şi Managementul total al calităŃii. – Sisteme informatice pentru management. 2000. Editura Universitară. Popescu. B.academiaromana. 2001.. 49. A. Iaşi. Orzan. 68. A. Editura Uranus.V. Iorga.. Bucureşti. I. B. 2001. M. – Raport despre Eco-Spasm (Spasmul economic). S. 51. Ursăcescu. Editura Polirom. – Sisteme informatice de marketing. 53. Bucureşti. Cosăcescu... Editura POLIROM. L.. – ProtecŃia şi securitatea informaŃiilor. – Sisteme informatice. 52. G. – Informatică şi management. Bucureşti. Editura Oscar Print. 2003. – Modelarea deciziei manageriale. platformă pentru baze de date. O cale spre performanŃă. Sisteme informaŃionale pentru afaceri. M. Editura All. Stanciu-Timofte. I. P. – Management – Elemente fundamentale..46. I. S. 2002. E. D. Academia Română.. 1998 48. Bucureşti. vol. Bica. D. Ptak. Bucureşti. C. – Modelarea bazelor de date. Sabău. Editura Economică. Radu. Mihai. 50. – ERP: Tools. – CorporaŃia adaptivă.. 70. 1997. 2002. D. Popovici.. I. 59... 1995. V. 2001.M.. 1997. 65. 1999. V. M. Editura Teora. 61.. Bucureşti. – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. 60. – Liderul sau arta de a conduce. – IT&C. N. Bucureşti. AplicaŃii Excel 97. M.A. Managementul strategic al tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor. Cioc. Editura Economică. Editura Antet. 1998.2. and Applications for Integrating the Supply Chain. 2000. Sabău. D.. Bucureşti. Oprea. I. vol. Voicu. M. 66.Lucie Press/APIC Series Resource Management. M. Ursăcescu.. 47. Bucureşti. A. Editura Economică. Editura Polirom. 2002. Covrig. M. L.ro. Tichy. 58. Ursăcescu. 2000.. Toffler. OrganizaŃia şi Infrastructura IT&C Centrate-Web. Editura Tribuna Economică. J. 2002. L. www. Editura Petrion.. Bucureşti. Vlădeanu. Ionescu. Oprea. Năstase.. 54.. M. Editura Oscar Print.. Burlacu. Bucureşti. Bucureşti. M.. Editura Tehnică. G. I. Iaşi. 57. D. Militaru.

Waite. V. Bojan. Bojan. Cl. Fundamente teoretice şi practice. 182 . Bucureşti. EdiŃia a II-a. – Structuri de date şi algoritmi în Java.. F. 1999. Sams Publishing. 2002.. Editura Dual Tech. Baze de date. Zaharie. F. 76. 72. – Sisteme expert. Editura Economică.A. M. *** . – Sams Teach Yourself Microsoft SQL Server 2000 in 21 Days. 77. Sawtell.. R. C.Gartner Reports. 73. – InteligenŃa artificială şi sistemele expert în asistarea deciziilor economice.Microsoft SQL Server 2000. Sălăgean. Bucureşti. M. Albescu. Bucureşti. Editura InfoMega. Lafore. R. Ivancenco. Popa. Bucureşti.Microsoft DicŃionar de calculatoare. L... D. 1999. 2001. *** . F.. D.. Waymire. *** . Bucureşti.71.. 75. F. Books Online. I. Cârstea.. 2003. Teorie şi aplicaŃii. L. 79. Năstase. Editura Dual-Tech. Bucureşti. *** .. Vasilescu.. Albescu. 2002. Mihai. Zaharia. R. 74. – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei. Zaharie. Editura Teora.BDASEIG.. Editura Teora.. P. 78. 2001.

Redactor: Octavian CHEłAN Tehnoredactor: Florentina STEMATE Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 19.02.spiruharet./Fax. 58. Bucureşti.91.ro 183 . www.5 Format: 16/70x100 Editura FundaŃiei România de Mâine Bulevardul Timişoara. Coli tipar: 11.ro E-mail: contact@edituraromaniademaine.2008. Sector 6 Tel.20. Nr.: 021/444.

184 .