MODUL III.

DIFERENŢE INDIVIDUALE ÎN COMPORTAMENTUL VOCAŢIONAL
Asist. Univ drd. Claudia Crisan

colegi sau alte figuri semnificative).  talentele şi abilităţile personale (cunoştinţe şi deprinderi). Conceptul de identitate vocaţională     Identitatea reprezintă conştiinţa clară a individualităţii unei persoane.  rolurile sociale.  modalităţile de interacţiune. introversiune.  identificarea cu modelele (părinţi.  modalităţile de reglare a comportamentului. Identitatea se formează progresiv. Identitatea este în permanentă construcţie şi reconstrucţie . formată din:  percepţiei de sine  percepţia expectanţelor celorlalţi faţă de propria persoană. vocaţionale şi de gender adoptate de individ la un moment dat. Include aspecte legate de:  caracteristicile înnăscute şi dobândite ale personalităţii (cum ar fi temperament.I. pasivitate).  modalitatea de rezolvare a conflictelor. pe măsura organizării şi structurării informaţiilor despre sine.

. valori.Identitatea vocaţională    combină aspecte legate de: cunoaşterea propriilor interese. stiluri de interacţiune şi medii de muncă. abilităţi şi competenţe. preferinţa pentru un anumit tip de activităţi.

 decizii mult mai pragmatice.  experimentează mai multe tipuri de activităţi  observă necesitatea de a lua în considerare balanţa interese – aptitudini în exprimarea unei alegeri educaţionale sau profesionale.  Alegerile pot avea un caracter vag şi tranzitoriu. perioada a tatonărilor (11-17 ani). .Dezvoltarea identităţii vocaţionale    Procesul începe cu o perioadă a fanteziei  Copilul între 3 şi 10 ani se identifică în planul intereselor vocaţionale cu diverse persoane semnificative din mediul familial sau şcolar şi imită comportamentul acestora în cadrul jocurilor.  elevii îşi explorează propriile interese vocaţionale. putând fi abandonate relativ uşor Perioada realismului (18 – 25 ani)  cristalizarea identităţii vocaţionale  Exista o viziune de ansamblu asupra factorilor care influenţează alegerea traseului educaţional şi profesional.

adolescentul nu simte o presiune pentru realizarea unei alegeri. în ciuda apropierii momentului de opţiune nu este preocupat să facă un angajament pe o anumită direcţie. de la părinţi. dar alegerea este mereu amânată. colegi sau alte persoane semnificative.Forme de identitate vocaţională la adolescenţi  identitate forţată   adolescentul are obiective ocupaţionale specificate. adolescentul se confruntă cu probleme de identitate. adolescentul a făcut propriile alegeri. Sunt preluate necritic. simte o presiune pentru a realiza o alegere educaţională sau ocupaţională. este orientat şi urmăreşte obiectivele profesionale propuse  difuzie identitară    criză identitară    identitate conturată  .

învăţarea.II. .  Interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate. Caracteristici personale relevante pentru deciziile de carieră 1. abilităţile personalitatea. constituie factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei determină gradul de satisfacţie şi performanţă in activitate la baza intereselor se află patru categorii de factori:        ereditatea.

 Factorii genetici şi oportunităţile de învăţare furnizează experienţe pe baza cărora elevul învaţă să prefere unele activităţi în favoarea altora:    Recompensarea uşurinţa cu care elevul realizează o activitate familiaritatea cu anumite materiale şi instrumente .

. Oportunitati Experiente legate de invatare Preferinta fata de activitati abilitati performanta ereditate .

      Interesele realiste (R) Interesele investigative (I) Interesele artistice (A) Interesele sociale (S) Interesele antreprenoriale (E) Interesele de tip convenţional (C) .Tipuri de interese  Cea mai simplă modalitate de a grupa şi identifica tipurile de interese este modelul hexagonal propus de Holland (1979).

 Congruenţa dintre interesele persoanei şi şcoala/profesia aleasă determină:     satisfacţie academică / profesională. .Relaţia dintre interese şi carieră  Cu cât gradul de suprapunere intre interese si activitati este mai mare cu atât există şanse mai mari ca persoana să:   fie mulţumită şi motivată pentru activitate şi să obţină performanţe la nivelul capacităţilor sale. nivel scăzut de stres academic / ocupaţional. performanţă academică / profesională. stabilitate în alegerea făcută şi capacitate mai bună de adaptare la modificările interne ale mediului.

Manifestarea intereselor   Interesele se manifestă prin comportamente de apropiere faţă de anumite activităţi pot fi identificate pe baza unor  indicatori calitativi  Cantitativi Indicatori cantitativi frecvenţă Indicatori calitativi atenţie focalizată pe activitate (concentrare în timpul realizării activităţii)  afectivitate pozitivă ce acompaniază realizarea activităţii (plăcerea de a realiza o anumită activitate) menţinerea unei tendinţe de apropiere faţă de activitate (dorinţa de a se reîntoarce la activitatea respectivă) implicare în realizarea activităţii (atitudine activă în realizarea activităţii) crescută a activităţilor specifice domeniului de interes (realizarea activităţii chiar şi în timpul liber)  persistenţă în timp a preferinţei pentru anumite activităţi (manifestarea preferinţei pentru cel puţin 6 luni în ultima perioadă de timp) intensitatea de manifestare (nivelul minim de stimulare necesar pentru declanşarea activităţii) persistenţa în activitate (cât timp continuă să facă activitatea respectivă) .

Aplicatie  Realizati o analiza a propriilor dumneavoastra interese spre anumite tipuri/domenii de activitate .

Valorile  reprezintă convingerile bazale ale unei persoane referitor la    ceea ce este important în viaţă. comunitate Grup de prieteni locul de muncă . şcoală. în relaţiile interpersonale în muncă   valorile legate de muncă derivă din valorile generale se dezvoltă în cadrul experienţelor individuale din      familie.2.

Exemple de valori legate de muncă Mediul muncii Flexibilitate Termene limită Mediu plăcut Securitate Câştiguri mari Acţiune Ritm rapid Structură Ritm relaxat Predictibilitate Contacte directe cu clienţii Venit confortabil Relatii de munca Muncă în echipă Încredere Identitate culturală Competiţie Amabilitate Cooperare Umor Armonie Autonomie Comunicare deschisă Continutul muncii Provocare Competenţa Expertiză Risc Orientare spre detalii Activism social Învăţare Focalizare pe sarcini Creativitate Varietate Dezvoltare Cunoaştere Control Munca in general Integritate Statut Prestigiu Realizare Respect Responsabilitate Putere Influenţă Apreciere Ajutorare Apartenenţă Egalitate Independenţă Contribuţie Participare .

Aplicatie  Care sunt valorile de munca cele mai importante pentru dumneavoastra? .

pe baza aptitudinii elevul dobândeşte mai întâi abilităţi (cunoştinţe declarative şi procedurale). Prin aplicare în practică şi exersare. Aptitudine abilitati deprinderi . abilităţile devin deprinderi.3. Aptitudini şi deprinderi    reprezintă potenţialul unei persoane de a învăţa şi obţine performanţă într-un anumit domeniu.

Personalitatea  reprezintă modalităţi tipice de     gândire.4. . afectivitate relaţionare pe care le manifestă o persoană. comportament.

III. Instrumente de evaluare a caracteristicilor personale            Modalităţi de evaluare a intereselor Reflectarea sistematică Inventarele de interese Modalităţi de investigare a valorilor personale Ierarhizarea unor valori date Analiza alegerilor anterioare Utilizarea discreţionară a timpului Analiza fanteziilor personale legate de carieră Identificarea modelelor Investigarea caracteristicilor de personalitate evaluarea celor 4 dimensiuni bipolare .tipologia lui Jung:     Atitudinea generală faţă de lume Obţinerea informaţiei Modul de evaluare a informaţiei Utilizarea informaţiilor      Tipologia lui Holland Modalităţile de identificare a aptitudinilor inventarierea activităţilor chestionarele de aptitudini testele de aptitudini .