qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop asdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz Limbajul vorbirii Arta conversației xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn Pavelescu Adelina & Vioreanu mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe

Alexandra rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjk lzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
Allan Pease – Alan Garner

Vom încerca.”. nu vom spune niciodată la locul de muncă faptul că noi avem cea mai bună părere sau cele mai bune idei. De aceea este deosebit de important modul în care nuanțăm sau accentuăm cuvintele. Din această catego rie. este indicat să le evităm pe cât posibil.Limbajul vorbirii I. Dintre acestea. care să ne permită să ne spunem povestea (pe care noi o considerăm interesantă). Aceste expresii care se tot repetă.. Atunci când intenționăm să facem pe cineva curios. amintim expresii ca: „Nu credeți că. Dacă în mesajele pe care le transmitem nu se regăsește metalimbajul sau nonverbalul. însă. Metalimbajul constituie totuși un factor indispensabil comunicării verbale. folosim clișee ca: „Ghici ce s-a întamplat!” sau „Știi ce a spus?”. să nu fie înțeles.” sau „Afacerile sunt afaceri!”. e posibil ca acel mesaj să nu fie receptat în măsura în care trebuie. datorită faptului că. modul în care o facem poate trăda măsura în care avem sau nu o implicație emoțională față de denotat. autorii menționează expresii ca „Știți dumneavoastră. Mediul afacerilor este. De exemplu.”..”. Aceasta constă într-o laudă mascată întotdeauna de metacuvinte. Metalimbajul poate fi.. 1 . de asemenea.”. sau accentul să fie pus pe altă parte din mesaj decât cea dorită. În ceea ce privește nuanțarea anumitor cuvinte. să inducem aceste expresii prin metalimbaj: „Sunt întru totul de acord. Un exemplu ar fi acea conversație-clișeu: „Ce mai faci?” – „Bine”.. conform dicționarului Macquarie. dar ce ar fi dacă. de asemenea. Chiar dacă se mai folosesc cu scopul de a atenua importanța mesajului care urmează să fie transmis. e important de știut faptul că.. „Cum să zic. Tot de metalimbaj ține și egolateria.” sau „După părerea mea.”. Din conversațiile noastre nu lipsesc nici clișeele. Altfel spus. Cât despre accent. dar.. tocmai pentru a-l atrage să ne răspundă tot cu un clișeu. am avea parte de conversații și dialoguri scurte și seci.. „Așa cum probabil știți deja. pot fi de cele mai multe ori deranjente. care nu conține niciun element de metalimbaj.. Întotdeauna vom întâlni în limbajul afaceriștilor expresii de genul: „Nu spun că ar trebui să faceți asta. utilizează de asemenea metalimbajul. Trezirea interesului și persuasiunea.... În metalimbaj există numeroase cuvinte și expresii care irită și care sunt cel mai frecvent utilizate de membrii mai puțin cultivați ai societății.” și „Un fel de. care sunt menite să forțeze acceptarea de către interlocutori a unor opinii sau schimbări.. folosit cu scop manipulativ.. METALIMBAJUL SAU CUM SĂ CITIM PRINTRE RÂNDURI Metalimbajul este reprezentat de cuvintele și expresiile care pot releva atitudinile unei persoane. indiferent de vechimea lor. nelipsit de metalimbaj. codifică ideile altfel decât o face limbajul natural. sensul unui mesaj este dat de cuvântul pe care cade accentul.... fără el.

compuse din unu-două cuvinte. dacă am asculta esențialul dintr-un mesaj. Expresii precum „Credeți-ma!” sau „La ce vă referiți mai exact?”. „De ce?”.a. Mai mult. Aceste întrebări au utilitatea lor în conversație. am putea cu un succes sporit sa detectăm înțelesurile ascunse ale acestuia. o atitudine care nu ar trebui să fie dezaprobatoare înainte să aflăm motivele acelor opinii. „În ce fel?” etc. Trebuie întotdeaună să fim atenți ce întrebări folosim. Trebuie să evităm. mai ales în cazul în care știm cu cine vom intra în contact. dacă putem. cu puțin efort. după caz. Acestea din urmă încurajează coversația. Există două tipuri de întrebări: închise și deschise. Este indicat ca acestea să alterneze cu întrebările deschise. chiar dacă este indicată de cele mai multe ori utilizarea întrebărilor deschise. e important de reținut faptul că metalimbajul condimentează comunicarea. acestea pot avea uneori caracter prea general. acele întrebări care sugerează răspunsul. un nou job. simpatia colegilor ș. Se recomandă atenție și în ceea ce privește atitudinea pe care o manifestăm față de anumite lucruri sau opinii. deosebit d eimportant în menținerea unei conversații. că nu vom deranja pe nimeni cu întrebările noastre. acest lucru putând să ne crească abilitatea de a purta o viitoare conversație. Întrebările închise sunt acele întrebări care așteaptă răspunsuri fixe. 2 . totodată. sunt folosite frecvent de către politicieni. este folosit la tot pasul și este. astfel încât să fim convinși că vom primi răspunsul dorit și. iar aceasta s-ar putea sfârși. metalimbajul nu poate lipsi nici din viața politică. prin întrebări. precise. politicienii nu ar putea supraviețui fără metalimbaj. ceea ce înseamnă că pot atrage inevitabil după ele răspunsuri clișeice. CUM SE POT PUNE ÎNTREBĂRI CARE SĂ ÎNCURAJEZE CONVERSAȚIA Modul în care punem întrebări poate face diferența între a pierde sau a câștiga: un nou prieten. Autorii recomandă pregătirea din timp a întrebărilor. Dacă vom ține cont de acest sfat.d. fiind de tipul: „Cum?”. care în limbaj natural înseamnă „Mint!”. Printr-o astfel de întrebare îi dăm interlocutorului libertatea unui răspuns original și poate chiar interesant. Iar. precum: „Ar fi trebuit să se termine până acum.Limbajul vorbirii În mod cert. cu timpul ne vom automatiza acest comportament. respectiv. II. Deși suntem convinși că formulăm și adresăm întotdeauna întrebările potrivite. Este foarte important să știm cum să punem întrebările. Totuși. mai ales. iar astfel dinamismul conversației s-ar pierde. trebuie să evităm pe cât posibil clișeele și. de asemenea. care pot fi DA/NU sau. nu crezi?”. m. facem deseori greșeli. însă utilizarea lor exclusivă duce la pierderea interesului interlocutorului pentru conversație. De pildă.”. chiar să le eliminăm. Ca o concluzie a acestui capitol. Acest tip de întrebări închid iremediabil conversația. „Știu exact ce vrei să spui și nu îmi place atitudinea ta. cum ce formulăm și cui și în ce context le adresăm.

ASTFEL. 3 . trebuie să înțelegem faptul că. cu toate că intervenim în discuție. la școală. Astfel. atunci când ascultăm activ. în același timp. De aceea. nevoie să manifestăm o ascultare activă. prin interesul pe care îl manifestăm față de ceea ce ne povestește. Cea mai bună opțiune pentru începerea unei conversații este.Limbajul vorbirii III. CUM SE POATE ÎNCEPE O CONVERSAȚIE Pentru a începe o conversație trebuie. pentru că acest lucru îi poate determina pe interlocutorii noștri să încheie scurt conversația. dacă vrem să intrăm în discuție cu o persoană pe care nu o cunoaștem prea bine. Este deci. Limbajul non-verbal ne va dezvălui întotdeauna dacă o persoană este sau nu interesată să pornească o conversație cu noi. să avem certitudinea că înțelegem ceea ce ni se spune. pentru că dacă persoana respectivă nu ne întreabă. încercarea de a deschide o conversație făcând referire la propria persoană este adesea predispusă eșecului. ar fi bine să vedem totuși ce anume îl preocupă pe celălalt sau să încercăm să aflăm anumite aspecte legate de acesta. persoana cu care vorbim sau noi înșine. interlocutorul va deveni imediat interesat de ceea ce vrem să îi spunem. înseamnă că nu este interesată să afle ceva despre noi. Este recomandat să nu spunem ceva despre noi unei persoane înainte sa fim întrebați. Atunci când îl ascultăm pe cel de lângă noi. Trebuie avut în vedere faptul că. vom vorbi despre școală. îl complimentăm prin simpla noastră tăcere. desigur. care să ne permită să continuăm respectiva conversație. să căutăm acele persoane care credem că ar purta o conversație cu noi. IV. atunci când începem o conversație. pentru că îl încurajează pe celălalt să continue să vorbească și ne permite. Cel mai bine ar fi să alegem dintre cele trei teme de discuții posibile și anume situația de față. De exemplu. CALEA SPRE POPULARITATE ȘI SUCCES Acest capitol ne vorbește despre cat este de important să ascultăm persoana care ne vorbește. pierzându-și repede interesul. o facem exclusiv cu scopul de a arăta vorbitorului că suntem interesați și că ne dorim să înțelegem întocmai ceea ce acesta vrea să ne spună. Cum spuneam șiîn rândurile anterioare.” Altfel spus. înainte de a vorbi despre noi înșine. Trebuie să evităm începerea unei conversații într-o manieră negativă. Aceasta este definită de autori ca fiind „un mod deosebit de a reacționa. aceea de a vorbi despre situația dată. Sunt extrem de rare persoanele care acceptă să înceapă o conversație după ce noi începem să vorbim despre propria persoană. mai întâi. CUM SĂ-I ASCULTĂM PE ALȚII ȘI CUM SĂ NE CROIM. Cel mai important lucru în începerea unei conversații este trezirea interesului persoanei cu care vorbim. afirmațiile nu sunt întotdeauna cea mai bună metodă de a intra într-o discuție cu cineva.

Există două situații în care aceasta este utilă: atunci când nu suntem siguri că am înțeles mesajul pe care vorbitorul înceacă să îl transmită și atunci când ni se transmite un mesaj foarte important sau cu tentă emoțională. Ascultarea activă e deosebit de importantă și atunci când vine vorba de mesajele nonverbale. Totuși. să evităm ignorarea sau minimalizarea sentimentelor. Trebuie. chiar și în procesul ascultării active. fie prin parafrazare.Limbajul vorbirii Trebuie să știm. Acest lucru înseamnă că oamenii care nu cunosc prea bine sensul ascultării active. au tendința de a reformula remarcile interlocutorilor. prin exercițiu. trebuie să asigurăm respectiva persoană că am înțeles corect mesajul său. pentru ca mesajele pe care ei le transmit să fie întocmai înțelese. Chiar dacă ascultăm activ și pare că înțelegem o problemă a cuiva. există câteva greșeli pe care le comitem. Cum spuneam și în rândurile anterioare. Prin ascultare activă îi putem face pe ceilalți să prindă încredere în cuvintele lor și să vorbească mai mult . Acest lucru ne permite să atribuim un înțeles corect mesajului. Aceste răspunsuri dau doar iluzia înțelegerii. Din afaceri. O altă greșeală pe care o facem este aceea că nu ne concentrăm întotdeauna asupra vorbitorului și a ceea ce spune el. prin intermediul conversațiilor care ne permit să intervenim des în prelegerile interlocutorilor. O primă greșeală pe care o facem atunci când încercăm să ascultăm activ este aceea a „manierelor de papagal”. trebuie să fim atenți și să ascultăm atunci când cei de lângă noi vorbesc. ci gândul ne fuge în altă parte și există riscul să pierdem atât firul conversației. de asemenea. Trebuie să încercăm atunci când folosim ascultarea activă. Un alt aspect important legat de ascultarea activă este reprezentat de înțelegerea și acceptarea celorlalți prin acceptarea și încurajarea lor să își exprime liber emoțiile. prin ascultare activă trebuie să arătăm înțelegere și empatie față de interlocutorul nostru. soluția pentru rezolvarea unei probleme mai vechi. însă ea se poate învăța. de asemenea. 4 . Să judecăm nu este o soluție. foarte important. de exemplu. să ne concentrăm atât asupra mesajului cât și asupra persoanei care îl transmite și. În concluzie. dacă nu încercăm să și remediem cumva această problemă prin răspunsurile noastre. Se spune că cei mai buni comercianți sunt aceia care știu să asculte cel mai bine. când și cum trebuie să folosim ascultarea activă. cum sunt numite de autori. de asemenea. fie cu alte cuvinte. Ascultarea activă nu este o deprindere nativă. îi vom înrăutăți starea emoțională interlocutorului nostru. ascultarea activă menține conversația vie. O ascultare astivă poate fi. cât și interlocutorul. nu ar trebui să lipsească ascultarea mesajelor nonverbaleș de pildă acest lucru ar putea să le permită negociatorilor să observe dacă posibilul cumpărător este sau nu dispus să încheie afacerea.

de multe ori. parinţii uită să-şi laude copiii pentru că au mâncat frumos sau că s-au purtat adecvat cu partenerii de joacă. după spusele autorilor. ci blochează în totalitate conversația. să ni se dea răspunsuri însoțite de informații pe care nu le -am solicitat. Pe zi ce trece suntem tot mai greu de mulţumit. este aceea de a folosi informații pe care nu le-am solicitat. Pe de altă parte. unii ţipă. împreună cu cele două menționate în rândurile anterioare. Putem folosi aceste informații nu numai în timpul conversației de față. O altă tehnică de menținere a unei conversației fluente este aceea a înclinării capului. pentru a-i arăta că suntem interesați și că vrem să aflăm mai mult. Chiar dacă avansăm această conversație prin a continua să punem întrebări. de fapt. În aceste situaţii oamenii reacţionează diferit. versiuni mai scurte ale întrebărilor deschise. VI. ceea ce nu ar fi în avantajul nostru. iar folosirea lor poate deveni amuzantă prin simplul fapt că dintro conversație seacă putem ajunge ca una cu adevărat interesantă. Podurile sunt. în urma unei constatări pe care o facem sau a unei întrebări pe care o adresăm. ar fi aceea de a adresa întrebările prin încercarea de a continua răspunsurile anterioare date de acesta. Înclinarea capului reprezintă aprobarea și este de cele mai multe ori folosită pentru a exprima gândurile pozitive. Încurajările mărunte reprezintă o altă metodă prin care putem antrena interlocutorul în continuarea conversației. Această tehnică este folosită deseori în afaceri.Limbajul vorbirii V. Acestă metodă. CUM SE POT FACE COMPLIMENTE SINCERE ŞI APRECIERI ONESTE În majoritatea situaţiilor suntem înclinaţi să apreciem un om doar prin prisma unor standarde înalte. Aceste informații pot fi folosite pentru a dezvolta conversația. atunci când cineva nu face ceva pe placul nostru criticăm şi explicăm detaliat ceea ce nu ne convine. 5 . deseori primim răspunsuri care nu numai că nu ne oferă informațiile pe care am fi dorit să le aflăm. uitând să preţuim lucrurile simple şi reale. ameninţă şi chiar folosesc violenţa fizică pentru a obţine obedienţă. Se întâmplă. deci putem profita de ele fără să ne simțim vinovați. aceste gânduri pozitive pot veni odată cu aplicarea tehnicii înclinării capului. Dacă micile aprecieri nu contează atât de mult. Această tehnică poartă numele de „pod”. CUM POATE FI MENȚINUTĂ O CONVERSAȚIE FLUENTĂ O primă soluție atunci când rămânem fără subiecte de discuție. la un moment dat interlocutorul se poate simți ca la interogatoriu. De asemenea. iar vecinii nu îşi mulţumesc unii altora pentru că nu fac gălăgie seara. pentru a le permite partenerilor să se aprobe unul pe celălalt fără prea multe cuvinte. reprezintă câteva dintre cele mai eficiente instrumente de care ne putem folosi pentru a menține o conversație fluentă. Această tehnică este reprezentată de intervenții scurte în timp ce interlocutorul vorbește. dar și în posibilele conversații ulterioare cu acea persoană. Soluția pentru a continua o conversație în ciuda răspunsurilor închise pe care interlocutorul le oferă întrebărilor noastre deschise.

purtarea altora față de noi este determinată în principal de reacțiile noastre la purtarea lor. spune oamenilor. ci și pentru a-i stimula să ne privească într-un mod pozitiv. ce anume ne place în comportamentul. Complimentele se pot face atât în manieră directă. iar atunci când un comportament ne place. Importanţa acestuia este bine conturată atunci când intenţionăm să ne impunem punctul de vedere. iar ei fac contrariul. Acest sistem este denumit teoria celor trei R: reacțiile (re)întărite revin. fie pentru că nu ştiu să răspundă la ele. însă. 6 . A spune cuiva numai ce ne place. Comportament → Recompensă → Frecvența mai mare Comportament → Ignorare → Frecvență mai mică Este bine să facem aprecieri pozitive despre alții nu doar pentru a-i încuraja să se comporte așa cum ne-am dori noi. sună mai mult a lingușire decât a sinceritate. iar cele pedepsite țin să descrească. Admirația directă. cei care primesc numai feedback-uri negative. aspectul exterior și obiectele lor personale. fără să adaugăm și de ce ne place. ne prefacem că nu-l observăm. ceea ce nu are tocmai efectul. A spune persoanelor pe nume Majoritatea oamenilor cred că numele lor sună cel mai bine și sunt mult mai atenți la propozițiie în care acesta apare. Cel mai bun exemplu este cel al copiilor cărora li se spune ca nu au voie să facă ceva. într-o manieră deschisă. această atitudine ne descurajează să le mai facem complimente. pentru ca cel căruia ne adresăm să nu se mai chinuie să ne raspundă la apreciere. niciodată să nu spunem cuiva ce ne place. nu și de ce ne place. devin inhibați și încep să se considere necorespunzători. Faptele recompensate au tendința să devină mai frecvente. De aceea.Limbajul vorbirii Atunci când un comportament nu este corespunzător așteptarilor noastre tindem să-l pedepsim. cu excepția acțiunilor făcute pentru a atrage atenția.  Un bun exemplu în care includem ambele tehnici: „Adelina. ci la curiozităţile noastre. îmi place noua tunsoare pentru că îţi luminează privirea!” Persoanele cărora le este greu să accepte complimente o fac fie din modestie. Pentru formularea de succes a complimentelor se recomandă ca un compliment să fie urmat de întrebări deschise. Acest gen de complimente pot fi perfecționate cu ajutorul a două tehnici:  Tehnica ce/de ce Când facem un compliment spunem de obicei ce ne place. cât și indirectă. Acestea ajută și la construirea unui climat de încredere și relaxare. Potrivit teoriei behavioriste. Pe de altă parte.

după un timp vom deveni imuni la orice compliment legat de acel lucru. și o singură remarcă pozitivă să fie suficientă. Ca și în cazul aprecierilor directe. atunci când cineva ne admiră pantofii.  Să formulăm aprecieri pozitive numai atunci când nu vrem să-i cere nimic celuilalt. vom găsi mereu resurse pentru a o transforma într-una pozitivă. Atunci când cineva face un lucru care nu ne este pe plac. chair dacă nu ai obţinut nimic. Care este secretul tău?”.”. De exemplu.Limbajul vorbirii Chiar dacă o observaţie este critică. complimentele devin și mai credibile dacă procedăm în felul următor:  La început vom face doar un singur compliment. am puea spune: „ Mulţumesc că ţi-ai pus şosetele în coşul de rufe murdare! Lucrurile mărunte pe care le faci mă ajută foarte mult. De exemplu: „Dan mi-a spus că eşti cel mai bun sportiv din oraş. Sinceritatea trebuie să existe indiferent de situație. Nu este de ajuns să fim sinceri. 7 . să nu folosim același compliment pentru a-i răspunde. apoi mărim treptat frecvența aprecieriloientr.  Să nu facem complimente în legatură cu lucruri evidente. este bine să adaugăm imediat o întrebare. În loc să spunem: „Păcat că nu ţi-a mărit salariul”. Dacă cealaltă persoană simte că nu am fost tocmai onești atunci când i -am facut un compliment.  Să nu răspundem niciodată cu același compliment. inculusiv atunci când facem un compliment. îl putem lăuda pentru un succes mai mic sau măcar pentru faptul că au încercat. pentru ca după un timp. ced că este grozav că i-ai spus şefului tau ce doreşti. lăudându-i acţiunile care ne plac. În loc să spunem: „Iar ţi-ai lăsat bluza în baie!”.  Primele noastre complimente să fie modeste. riscăm ca în viitor aprecierile noastre să nu mai fie acceptate și chiar să fim tratați într-un mod negativ. putem obţine o scimbare a situaţiei. O laudă facută publică tinde să aibă o doză de sinceritate mai mare. ALTE APRECIERI POZITIVE PE CARE LE PUTEM FOLOSI Putem face un compliment unei terțe persoane direct sau putem să spunem cuiva care va transmite mai departe.”. Deși primim cu entuziasm acestă atenție. am putea spune: „Dana. pentru a nu trezi suspiciuni. Decât sa criticăm sever un om pentru o greşeală. decât cea făcută într-un cerc restrâns.

VII. Stimularea autodezvăluirii se poate realiza prin întrebări pentru a ne manifesta interesul pentru cealaltă persoană. De exemplu: „Apropo. Atât nouă. când îl întrebăm pe un bărbat cum îl cheamă sau ne adresăm lui folosindu-i numele. vom lăsa impresia unor oameni reci. Dacă ne expunem deschis ideile. numele meu este Alexandra. în general. în general să vorbească despre situaţii de fapt: „Sunt studentă”. comunicarea:  Clişeele verbale Când două persoane se întâlnesc. CUM SĂ-I FACEM PE CEILALȚI SĂ-ȘI DEA SEAMA CINE SUNTEM Suntem ființe sociale. un zâmbet cald. Autodezvăluirea este un proces simetric. De exemplu. Dacă descoperim că relațiile noastre se sting adesea înainte de a porni. există probabilitatea ca acest lucru să fie provocat și de faptul că nu am furnizat suficiente informații despre noi înșine. însă. îi arătăm indirect că acest lucru este important pentru noi.  Sentimentele Nu putem nega importanţa nivelurilor anterioare. 8 . „Mă bucur să vă văd!” etc. Atunci când primim aprecieri. este foarte important să-l ajutăm pe cel care ne complimentează să se simtă bine vorbind deschis. Al dumneavoastră?”. partenerii noștri își dezvăluie propria persoană în același ritm în care procedăm și noi. Un răspuns pozitiv. oferim celorlalţi un temei pe care vom construi o conversaţie captivantă. Există patru niveluri prin care trece. dar și prin oferirea unui model privind răspunsurile pe care le dorim. „Ce mai faceţi?”.Limbajul vorbirii Aprecierile indirecte reprezintă o altă formă de apreciere pozitivă și constau în cuvintele sau acţiunile care sugerează admiraţie. „A venit matuşa să-i arăt oraşul ” etc. superficiali şi neinteresaţi sa-i cunoaştem pe ceilalţi. de aceea în mod frecvent interacționăm și cunoaștem alte persoane.  Opiniile Profunzimea personalităţii omului este oferită prin opiniile acestuia. oamenii trec. ele încep conversaţia prin a schimba clişee: „Bună!”. fără dezvăluirea sentimentelor noastre. pot fi recompense mulțumitoare pentru cel care complimenteză.  Faptele După ce au schimbat clişee. cât și celorlalți ne place să știm detalii despre cei cu care intrăm în contact.

regăsim: Proiectarea unei false imagini Dacă ne lăudăm într-un mod exagerat sau dacă încercăm să ne ascundem greşelile şi să ne prezentăm cu totul diferit de ceea ce suntem ăn realitate. Când nu ne asumăm propriile afirmaţii Dacă vrem să fim luaţi în serios. eforturile noastre vor fi primite cu bucurie. A nu fi crezut Pentru a nu lăsa loc de interpretări şi pentru a avea o credibilitate mai mare trebuie să urmăm trei paşi simpli: să fim precişi.Limbajul vorbirii Printre problemele curente ale autodezvăluirii. Ei bine. să vorbească primul. Și cum majoritatea persoanelor așteaptă asta și de multe ori se întâmplă ca între doi oameni să nu se înâmple nimic din această cauză. ci trebuie să facem afirmaţii directe şi să arătăm că ni le asumăm. să facă primul invitații. să stabilească el un contact vizual. intervine frustrarea. să ne lăsăm convinşi. A ne reţine de frică să nu plictisim cealaltă persoană Dacă ne vom strădui să stabilim un contact personal cu cealaltă persoană şi să o înţelegem cu adevărat. prietenia fiindu-i atribuită rolului. să dăm la iveală şi unele aspecte negative. pentru că nu se va simţi atras de persoana „perfectă” pe care o afişăm sau cealaltă persoană va fi atarsă de rolul pe care îl jucăm. cei care sunt implicați în relații de succes depun eforturi constante pentru a le avea. CUM SĂ FACEM INVITAȚII CARE SĂ AIBĂ CÂT MAI MULTE ȘANSE SĂ FIE ACCEPTATE Cei mai mulți oameni așteaptă ca celălalt să facă primul pas. 9 . nu trebuie să ne ascundem propriile opinii. Metodele cele mai utilizate sunt: inițierea unor conversații cu cei cu care vor să facă cunoștință și adresarea unor invitații acelor parteneri pe care vor să-i cunoască mai bine. nu facem decât să ne micşorăm şansele de a avea succes în societate. O imagine conturată eronat despre noi poate avea următoarele două rezultate: respingerea din partea partenerului. VIII. nu adevăratului eu.

Dacă am fost criticaţi în repetate rânduri pentru acelaşi 10 . s ar putea ca programul sau locaţia să nu fie pe placul persoanei respective. data și locul întâlnirii. Cu cât cerem mai puţin cu atâ este mai sigur că vom obţine. este mult mai sigur că va accepta o invitaţie la un suc decât la o cină chinezească cu şapte feluri de mâncare. Al doilea pas: să acceptăm obesrvaţiile critice. cu ziua. Perspectiva dublă este ușor de aplicat. Ceea ce îşi doreşte cel mai mult cineva care ne critică este să fie ascultat şi luat în serios. Căutarea unor scuze ne pune într-o evidentă poziţie de inferioritate. iar când suntem criticaţi nu trebuie să ne simţim ofensaţi. cât şi criticile care nu sunt tocmai obiective cu diplomaţie. Este bine să evităm clișeele de genul „Ai vreun program pentru sâmbătă seara?”. IX. de aceea. Dacă reacţionăm într-un mod ofensiv. totuși o alternativă constructivă în defavoarea observațiilor critice. asta nu înseamnă neapărat că suntem respinşi. iar noi vom lăsa o impresie neplăcută. pentru că acestea pot încurca şi îl pot face pe celălalt să se simtă obligat să vină în ziua sugerată de tine. Primul pas: să cerem detalii. Apoi să îi arătăm ceea ce ne place și nouă. să îl invităm la un film. se va simţi pierdut în detaliile noastre. De cele mai multe ori criticile sunt facute în mod general: „Nu mi place atitudinea ta”. Putem folosi. suntem oameni. Astfel când abia am cunoscut pe cineva. A nega orice fel de critică poate fi la fel de frustrant ca şi evitarea criticii. trebuie să învaţăm din acesta şi să încercăm să reparăm ceea ce nu ma făcut bine. să îi recomandăm o carte etc. Prin întrebări sau observații să descoperim ceea ce îi place celuilalt. Dacă răspunsul la invitaţia noastră este negativ. este posibil ca discuţia să degenereze într-o mare ceartă. Trebuie să acceptăm atât adevărul. Criticul nostru. După încheierea primei întâlniri este important ca o viitoare întălnire să fie stabilită într-un mod direct. ne vom putea da seama unde am greşit mai exact.Limbajul vorbirii Suntem diferiți. aflat în superioritate. „Nu ai timp pentru mine”. implicit suntem supuşi greşelilor. Cu cât vom fi mai relaxaţi şi mai pozitivi cu atât şansele de a accepta o invitaţie propusă de noi vor fi mai mari. urmând ca apoi să le analizăm şi să descoperim unde nu am procedat corect. Prin solicitarea unor amănunte. CUM SĂ NE RAPORTĂM LA OBSERVAŢIILE CRITICE Nu suntem perfecţi. atunci când facem o invitație trebuie să ne axăm pe ceea ce i -ar plăcea partenerului nostru.

la binele nostru şi trebuie să fim conştienţi de faptul că viaţa este imprevizibilă. care ne obligă să tot repetăm. Chiar dacă nu dorim să ne schimbăm atitudinea. prieteni. Trebuie de asemenea să acceptăm dreptul la opinie al celui care ne critică. Exersarea unei bune mânuiri constructive a criticii este esenţială în orice domeniu. CUM SĂ REZISTĂM MANIPULĂRILOR De multe ori am simţit cum cei din jurul nostru. de obicei renunţă. Când primim critici la o posibilă firmă sau afacere întreprinsă de noi. colegi. Este dificil să te cerţi cu un „disc stricat”. În ajutorul nostru vine tehnica „discului stricat”. atunci când cineva îţi cere cu împrumut maşina pentru a face o impresie bună. faptul că nu vrem să facem ceea ce ni se cere. rude. şi că dacă acea observaţie nu ne-a ajutat în prezent. prin diferite argumente atrăgătoare şi criticându-ne dacă îi refuzăm. este bine să folosim tehnica „pune-te în locul celuilalt”. De exemplu. din partea unui client sau unui partener. este de dorit să dăm mai multă importanţă doveyilor pe care se bazează obiecşiile respective. cu aceleaşi cuvinte. Chiar dacă avem o altă părere faţă de o critică primită. Când ni se face o critică. fiind o adevărată dovadă de profesionalism şi seriozitate. încerci să introduci în discuţie de cât mai multe ori faptul că ai nevoie de ea. 11 . dacă acest fapt îl vom enunţa după ce am acceptat critica şi am recunoscut că purtarea noastră nu a fost tocmai corectă. aşa încât cel care vrea să ne manipuleze.Limbajul vorbirii lucru. ne poate ajuta în viitor. situaţia se poate ameliora. asemenea unui disc defect. iar tu nu vrei sa o dai. încearcă să ne determine să facem diferite lucruri care nu ne plac. să-l întrebăm ceea ce ar fi făcut el în locul nostru sau ceea ce şi-ar dorit să ofere ca servicii. X. trebuie să respectăm faptul că cineva s -a gândit la noi.