MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Universitatea T r a n si l va n ia din Braşov
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

GHID PENTRU PRACTICA PEDAGOGICĂ

Conf.univ.dr. Toader Pălășan Lect.univ. dr. Mihaela Voinea

Braşov, 2012

1

CUPRINS Argument................................................................................................................... Partea I - Fundamente teoretice ale practicii pedagogice.................................... I.1. Competenţe specifice........................................................................................... I.2. Categorii de activităţi de practică pedagogică................................................... I.3. Tipuri de practică pedagogică............................................................................. I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent?...................................................... I.5.Produsele curriculare............................................................................................. I.6. Structura programei............................................................................................ I.7. Proiectarea didactică........................................................................................ Partea a II-a - Elemente aplicative ale practicii pedagogice.............................. II. 1. Instrumente destinate observării comportamentului didactic.................... II.1.1.Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor............................................................................................................. II.1.2. Grilă privind modul de stimulare al elevilor................................................. II.1.3. Fişă de evaluare a lecţiei predate................................................................... II.1.4. Utilizarea timpului didactic............................................................................ II.1.5. Fişă de observaţie a activităţii didactice........................................................ II.1.6. Analiză – sinteză a activităţii asistate............................................................ II.1.7. Fişă de observație a comportamentului didactic......................................... II. 1.8. Chestionar pentru autoevaluarea progresului............................................... II. 2. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi..................................... II. 2.1. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului....................................... II.3. Instrumente destinate identificării elementelor de cultură organizaţională în şcoală.................................................................................. II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională ....................... II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale......................................................... II. 3.3. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare II. 4. Cerinte minimale ale practicii pedagogice.................................................... II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului................................................................................................................ II. 6 Bilanțul mentorilor........................................................................................... BIBLIOGRAFIE...................................................................................................... ANEXE.................................................................................................................... 3 5 6 6 7 11 15 16 16 23 23 23 24 25 27 28 29 30 32 33 33 35 35 36 38 42 43 43 45 46

2

Argument, Practica pedagogică este o disciplină pedagogică obligatorie, care asigură într-o proporţie importantă formarea competenţelor fundamentale pentru exercitarea profesiei didactice. De aceea numărul de ore alocat acestei discipline, în cele două semestre, este mai mare decât cel pentru oricare disciplină din modulul pedagogic. Pe de altă parte, mediul şcolar şi expertiza profesorilor - mentori de practică generează o raportare mai responsabilă a studenţilor la sarcinile şi responsabilităţile pe care un cadru didactic le asumă. Temeiul juridic al practicii pedagogice a studenţilor este stipulat în: Regulament privind cadrul
general de organizare si desfăşurare a practicii studenţilor pentru ciclul de licenţă, în Metodologia

de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, ambele aprobate de Senatul Universităţii Transilvania în 28.09.2012 şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a practicii pedagogice, elaborat pe baza prevederilor din O.M. nr. 4316/2008, de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitatea Transilvania. Evidenţiem, în extras, câteva precizări referitoare la practica pedagogică a studenţilor şi la tipurile de activităţi din cadrul acesteia: a) activităţi de observare şi de familiarizare cu desfăşurarea procesului instructiveducativ din unităţile de învăţământ; b) activităţi de cunoaştere şi caracterizare psihopedagogică a elevilor; c) activităţi de planificare şi proiectare a procesului de predare şi învăţare; d) activităţi didactice efective, constând în proiectarea, evaluarea şi realizarea lecţiilor (a unităţilor de învăţare), finalizate prin susţinerea unei lecţii de probă; e) activităţi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituţiilor de învăţământ.” Ghidul de faţă a fost elaborat în intenţia de a asigura o temeinică cunoaştere necesară formării de calitate a competenţelor didactice (de proiectare, organizare, desfăşurare şi realizare a activităţilor didactice, evaluare), precum şi a unor competenţe pedagogice care se materializează în formarea şi dezvoltarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de elevi, faţă de părinţi, faţă de comunitate, faţă de colegi şi faţă de propria dezvoltare socioprofesională. În prima parte, predominant informativă, sunt prezentate documentele curriculare pe care un cadru didactic trebuie să le studieze (indiferent de experienţa la catedră), să le analizeze şi să le transpună în documente curriculare personalizate (programări/planificări pe 3

diferite intervale de timp). Considerăm că debutul studenţilor în activitatea practică în această fază de formare prfesională trebuie sprijinit prin reactualizarea cunoştinţelor pe care le-au parcurs în ciclul de licentă. Este motivul pentru care am sintetizat elementele principale pe care le-au parcurs la disciplinele din modulul pedagogic (psihologia educaţională, teoria şi metodologia curriculumului, teoria şi metodologia instruirii, teoria şi metodologia evaluării, managementul clase de elevi, didactica specialităţii, instruire asistată de calculator, practica pedagogică din învăţământul obligatoriu). De asemenea, cea mai mare parte din instrumentele de lucru prezentate în acest ghid vor fi valorificate şi în portofoliul de evaluare finală pe care absolvenţii îl vor realiza şi prezenta în cadrul examenului final. Numai după promovarea acestui examen se eliberează Certificatul de absolvire a studiilor psihopedagogice. În partea a doua sunt prezentate câteva instrumente care să sprijine atât studenţii, cât şi profesorii - mentori pentru realizarea de calitate a atribuţiilor şi pentru sistematizarea diversităţii de date şi informaţii pe care aceştia le colectează în stagiile de practică din cele două semestre. Instrumentele din acest ghid pot fi utilizate integral sau selectiv în funcţie contextul educaţional sau de opţiunile profesorului – mentor. Menţionăm că instrumentele din acest ghid au fost preluate din lucrări ale cadrelor didactice din facultatea noastră (prof. univ. dr Stan Panţuru, prof. univ. dr. Rodica Mariana Niculescu, prof.univ.dr. Elena Cocoradă, conf. univ. dr. Toader Pălăşan, conf. univ. dr. Mariana Norel, conf. univ. dr. Liviu Plugaru, lector univ. dr Mihaela Voinea), precum şi din literatura de specialitate ( a se vedea bibliografia).

4

Partea I I. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice Sugestii pentru mentorii de practică pedagogică Pentru a veni în sprijinul profesorilor – mentori de practică pedagogică sugerăm realizarea următoarelor activităţi pe durata stagiilor de practică: - realizarea unui instructaj verbal al practicanţilor referitor la: istoricul şcolii; organigrama structurală şi organigrama funcţională a şcolii; managementul instituţiei; infrastructura şcolii şi dotările aferente; evaluări ale şcolii de diferite structuri de îndrumare şi control; dinamica populaţiei şcolare şi a specializărilor în care sunt pregătiţi elevii; cadrele didactice şi personalul paradidactic; servicii educaţionale la nivelul unităţii şcolare; performanţe şi contraperformanţe din ultimii 3 ani; direcţii prioritare de dezvoltare unităţii şcolare în etapa următoare etc.; - organizarea activităţii de documentare a practicanţilor prin facilitarea modalităţilor de consultare: a documentelor curiculare (planuri de învăţământ şi programele disciplinelor, planificări anuale, semestriale, proiecte de unităţi de învăţare şi de lecţii, planificarea activităţii comisiei metodice de specialitate, a comisiei metodice a diriginţilor, a comisiei de asigurare a calităţii din şcoală); a portofoliului profesorului ; a Planului de Dezvoltare Instituţională (Planului Operaţional); - implicarea practicanţilor în diferitele activităţi pe care le face un cadru didactic ( orar, serviciu pe şcoală, comisii nondisciplinare etc.); - programarea asistenţelor la orele de specialitate; - programarea susţinerii lecţiilor; - bilanţul stagiului de practică

5

managerial prin studiul documentelor specifice (Legea nr. ● Evaluarea calităţii ofertei educaţionale a unei unităţi de învăţământ prin intermediul criteriilor şi indicatorilor de performanţă din Standardele de autorizare/acreditare elaborate de ARACIP.2.1. Cunoaşterea generală a şcolii/liceului sau a facultății sub aspect organizatoric. De asemenea. I. la modalităţile de funcţionare şi la managementul instituţional. Competențe specifice Competenţe specifice. terţiar şi universitar ● Proiectarea. terţiar şi universitar. A se vedea Anexa 1. ce se urmăresc a fi formate prin activităţile din programa acestei discipline sunt: ● Identificarea caracteristicilor sistemului de învăţământ preuniversitar şi universitar prin analiza documentelor curriculare. a reglementărilor referitoare la structurile organizatorice. Raportul de evaluare internă a unităţii de învăţământ (Raportul ARACIP). Categorii de activităţi de practică pedagogică A. hotărâri/decizii interne referitoare la organizarea şi funcţionarea comisiilor din unitatea de învăţământ etc. Regulamentul de organizare şi funcţionare a şcolii.I. ● Interpretarea şcolii ca organizaţie socială. Regulamentul de ordine interioară. conducerea şi evaluarea activităţilor didactice realizate cu elevii din învăţământului secundar superior. funcţional.). administrativ. recomandăm implicarea practicanţilor în activităţi care să permită familiarizarea cu ethosul şcolii prin participarea la: activităţile curente sau periodice (serviciul 6 .1/2011. ● Operarea cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi integrarea lor în analiza şi interpretarea situaţiilor educative specifice învăţământului secundar superior. ● Participarea la activităţile de dezvoltare instituţională şi la activităţile metodicoştiinţifice derulate în şcoală ● Colaborarea cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile elevilor. tehnici şi instrumente adecvate de cunoaştere a elevilor şi studenţilor în vederea tratării diferenţiate şi a consilierii acestora. ● Analiza critic-constructivă şi autoevaluarea calităţii proiectelor didactice şi a lecţiilor realizate ● Aplicarea unor metode.

proiectarea unităţilor de învăţare.2. analizarea actvităţilor la care s-a asistat. fişe de lucru. Studiul documentelor care stau la baza proiectării şi desfăşurării activităţilor instructive . programele şcolare. precum şi cu proiectele educaţionale pe care instituţia de învăţământ le implementează.).pe şcoală.educative din unitatea de învăţământ: documente curriculare (planurile de învăţământ. implicarea în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare .3. C. programul de dezvoltare profesională etc. evidenţierea unor exemple de bune practici observate în contextul activităţilor didactice din unitatea de învăţământ. proiecte de lecţii). completarea fişelor de observare a comportamentului elevilor şi studenților. inclusiv la funcţia de diriginte. ■ Practica observativă Acest tip de practică continuă şi la acest nivel în scopul familiarizării studenţilor cu elementele specifice acestor cicluri de instruire. Pentru a evita pericolul unei false cunoaşteri a mediului şcolar de către practicanţi. la activităţile cultural-educative. Observarea activităţilor didactice desfăşurate în unitatea de învăţământ/facultate.A şi C. I. împărtăşirea experienţelor personale din perioadele de practică. alte auxiliare didactice). precum şi cu revin. plan individualizat de învăţare. documente de cunoaştere şi caracterizare a elevilor (fişe psihopedagogice. În acelaşi timp este necesar ca practicanţii să elaboreze documentele necesare susţinerii personale a activităţilor didactice stabilite (proiecte de lecţii. întocmirea orarului şcolii. portofoliul elevului etc. stă cunoaşterea cât mai exactă a documentelor cu caracter normativ. Tipuri de practică pedagogică ■ Practica de documentare Apreciem că la baza unei temeinice abordări a educaţiei realizată de şcoală. planificările anuale şi semestriale. fişe de evaluare a elevilor.). B. fişa postului. la competiţii. documente referitoare la rolurile/funcţiile cadului didactic ( statutul cadelor didactice. 7 strategiile şi stilurile de instruire pe care cadrele didactice le utilizează mai frecvent în în deplinirea atribuţiilor care le . la alte activităţi de dezvoltare instituţională). sugerăm ca în cadrul acestui tip de practică să se realizeze activităţile menţionate în paragraful 1.

urmărim modul în care activizează elevii/studenții. Respectaţi munca altora. aprecierea. şi. Pentru o mai bună înregistrare a comportametului didactic am preluat din literatura de specialitate şi vă prezentăm mai jos câteva sugestii. Emiteţi judecăţi asupra activităţii şi mai puţin asupra personei cadrului didactic. aceaste comentarii să aibă loc imediat după oră pentru a nu interveni efectele uitării. a face constatări. Aceasta este o definiţe largă. consemnarea şi aprecierea activităţii didactice privite cu atenţie (tocmai de aceea vorbim despre practică observativă sau pasivă – în sensul că observatorul nu participă direct în desfăşurarea activităţii) Deşi. reflecţia asupra datelor observate (acordarea unui timp necesar revederii celor notate în scopul lămuririi neclarităţilor. când este posibil. a examina un proces. să fim o prezenţă discretă. în acelaşi timp. idei etc. a prescurtărilor pentru a economisi timpul ) revizuirea notiţelor. remarci la ceea ce ai privit cu atenţie. Observarea comportamentul didactic presupune: cunoaşterea. la prima vedere pare relativ simplu. observarea activităţii didactice va dobândi valenţe formative doar dacă sunt respectate următoarele condiţii: stabilirea clară a ceea ce dorim să observăm (dorim să observăm cum realizează cadrul didactic desfăşurarea lecţiei/ seminarului. examinarea. practica observativă? În general. 8 . Reflectaţi asupra importanţei profesiei. un obiect. folosirea culorilor. cu profit profesional. dorim să observăm cum comunică. ceeea ce nu ştim/ nu cunoaştem!!!). trebuie să ne bazăm pe cunoştinţe solide despre tot ce înseamnă activitatea didactică (nu putem observa. pentru a nu inhiba elevii) înregistrarea optimă a actelor observate (pregătirea fişelor de observaţie. a observa înseamnă a cunoaşte.) de preferat este ca atunci. frecvent utilizată în activităţile cotidiene. asigurarea condiţiilor optime de observare (plasarea în spaţiu cât mai adecvată astfel încât să observăm cu uşurinţă atât elevii cât şi cadrul didactic.Prima problemă care se ridică este ce anume trebuie să observăm? Ce este de fapt. a împărtăşirii unor experineţe.) Pentru a realiza cât mai corect o observaţie. Încercaţi să vă reamintiţi sau să revedeţi partea teoretică la care face referire fişa de observare.

Înregistraţi obiectiv mai degrabă decât să emiteţi judecăţi asupra a ceea ce observaţi. dar şi cu respect faţă de elevi. cel puţin. Predarea se poate face doar după aprobarea proiectului de lecţie de către mentor. Găsiţi în activitatea asistată elemente pe care le-aţi putea aplica în activitatea dumneavoastră viitoare. Observaţi „în cunoştinţă de cauză”. În prealabil studentul trebuie să consulte planificarea semestrială. Apropiaţi-vă cu grijă. . Practica observativă nu se reduce doar la asistenţa la lecţii. Găsiţi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate. Transpuneţi-vă în situaţia cadrului didactic şi încercaţi să-i înţelegeţi comportamentul. Păstraţi-vă simţul umorului. Folosiţi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităţi. Într-o instituţie de învăţmânt sunt de observat şi de consemnat ca observaţii şi ceea ce se petrece în alte sectoare ( vezi subcapitolul Alte tipuri de practică) ■ Practica activă/de predare Constă în asumarea efectivă a rolurilor ce ţin de activitatea de predare . cu dragoste.de la proiectarea unităţii de învăţare şi a lecţiei. Aprecierea prestaţiei studentului-profesor se face de către mentor la sfârşitul zilei sau la finalul analizei activităţii respective. Argumentaţi enunţurile proprii cu fapte concrete observate. În stabilirea notei pentru lecţia predată mentorul 9 are în vedere. etc. Se realizează la clasele la care s-a făcut practica observativă şi la fiecare nivel de clasă din şcoala respectivă. adică citiţi fişa şi materialele adiacente. Reflectaţi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare. Conştientizaţi factorii perturbatori interni şi externi ai evaluării. la elaborarea/confecţionarea/procurarea mijloacelor/materialelor didactice. Înţelegeţi observarea prin prisma contextului educaţional. Nu folosiţi ironia distructivă. „Subliniaţi” aspectele pozitive ale lecţiei/activităţii.Nu fiţi foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt. la predarea efectivă a lecţiei şi la evaluarea elevilor/ autoevaluarea activităţilor ţinute. Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteţi învăţa. Stabilirea clasei şi a subiectului lecţiei care urmează a fi predată se face cu două săptămâni înaintea datei programată pentru ţinerea acesteia.

culturale şi sportive. Tipul de practică 1 2 Practică de documentare Practică observativă/ Asistenţă Observaţii* Studiul şi sinteza documentelor normative pentru fiecare tip de unitate de învăţământ Explicarea proiectului de lecţie. analiza observaţiilor şi problemelor dezbătute 5 Practică activităţi comisii analiză. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. ■ practică de documentare pe probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ. şedinţe. ■ practică de observare şi de familiarizare cu problematica managementului clasei de elevi. ■ practică activităţi comisii. analiza lecţiilor 3 4 Practică de predare Instructaj. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative.următoarele criterii: calitatea proiectului lecţiei şi calitatea ştiinţifică şi metodologică a prestaţiei studentului. analiza lecţiei Îndrumare proiecte de lecţii. completări procese 10 . Tabel sintetic privind tipurile de practică pedagogică Nr. Practică de zi verbale Organizarea întâlnirilor din comisii. Aprecierea practicantului pentru lecţia ţinută se face prin notă întreagă (nefracţionată) .. consiliere) etc.crt.( a se vedea şi Tabelul de mai jos) ►Alte tipuri de practică pe care studenţii le efectuează: ■ practică de zi. a comisiei pentru asigurarea calităţii etc. În acest tip de practică sunt incluse şi activităţile din cadrul comisiei metodice de specialitate. a comisiei diriginţilor.

planuri de măsuri cu educative. 11 . Ce (cine) este un cadru didactic competent? „Arta predării. 4 ore practică de zi. colaborarea cu coordonatorul de practică Durata practicii pedagogice în școală este de 20 de ore. şedinţe.ştiinţifice distincte” (D. 6 ore pentru celelalte tipuri de practică.O.133) Profesionalismul didactic nu poate fi discutat fără a face apel la un concept cu care este în strânsă legătură. Adesea se spune că un cadru didactic profesionist este cel care este competent.4. managementului clasei de elevi probleme specifice managemen.învăţământ Raport general şi rapoarte individuale de tului instituţiilor de învăţământ. culturale şi sportive familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea părinţii Practică 8 consiliere )etc. modele de organizare. care are anumite competenţe afirmate şi recunoscute. de observare şi de Utilizarea instrumentelor de cunoaştere a la nivelul clasei pe Prezentarea PDI si a P. competenţă didactică (pedagogică). anume cel de. analize. oricât de imaginativă ar fi. 10 Bilanţ (general şi individual practică. Potolea.6 Practică de observare şi de Instructaj. p. I. 4 ore practică observativă. proceduri familiarizare cu organizarea şi de urmat desfăşurarea Practică 7 de activităţilor observare şi de Documente. din care: 4 ore documentare. al inităţii de familiarizare Practică 9 de problematica elevilor. strategii de gestionare a conflictelor documentare activităţilor (lectorate. îşi revendică baze normativ. 2 ore practică activă. 1989.

conducerea şi evaluarea procesului didactic) proiectarea unui demers didactic adaptat grupului ţintă 12 . M.27) Cea mai cuprinzătoare şi actuală imagine a competenţelor pe care trebuie să le deţină un cadru didactic o oferă profesorul Dan Potolea.”(ibidem) Cu alte cuvinte. la diverse niveluri de performanţă. 2007. deoarece ea furnizează cadrului didactic experienţe inedite cu efecte formative. Ele au o dublă natură: de ordin tehnic şi didactic în pregătirea conţinuturilor. astfel încât să se ajungă la măiestrie pedagogică. Însă competenţa poate şi trebuie să fie dezvoltată. conativ şi practic. Aceste competenţe sunt de ordin cognitiv. Astăzi. Molan.W. pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţilor şi determinărilor educative. Măiestria pedagogică se referă la o treaptă superioară de dezvoltare a unei competenţe pedagogice iniţiale şi desemnează „un înalt nivel al competenţei atins prin antrenament.Altet arată că „în învăţământ competenţele acoperă totalitatea cunoştinţelor şi deprinderilor aplicate în planificare. practica este o sursă preţioasă a formării profesionalismului didactic. care a elaborat competenţele generale ale cadrelor didactice: (apud. 99-101) 1. organizare. noţiunea de competenţă pedagogică tinde să fie folosită cu înţelesul de standard profesional minim. Anderson (1986) defineşte competenţele drept ”cunoştinţe. În sens restrâns. se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanţă totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice.35) Analizând definiţiile propuse de specialiştii amintiţi. de natură să permită obţinerea cu uşurinţă a unor realizări la nivel de expert” (Huston R. precum şi de ordin relaţional. se evidenţiază şi rolul experienţei dobîndite şi „teoretizate”. competenţa poate fi descrisă ca fiind o sinteză a cunoştinţelor. afectiv.nr. „Pe măsura acumulării experienţei şi a dezvoltării aptitudinilor pedagogice o persoană dobândeşte măiestrie pedagogică. de la Universitatea din Bucureşti. pregătirea cognitivă a lecţiei precum şi experienţa practică provenită din reacţiile clasei de elevi.În sensul cel mai larg. deprinderi şi atitudini necesare în vederea asumării rolului de cadru didactic. aptitudinilor şi atitudinilor specifice unui anumit domeniu pe care o persoană le deţine la un moment dat. p. pedagogic şi social în adaptarea la interacţiunile din clasă” (Buletinul CNFP.2/2002. Competenţe didactice (proiectarea. prin competenţă pedagogică se înţelege „capacitatea unui educator de a se pronunţa asupra unei probleme pedagogice. p. De asemenea trebuie să subliniem faptul că prin conceptul de competenţă.

facilitarea şi valorificarea de situaţii de învăţare în context nonformal şi informal conceperea şi utilizarea de strategii diferenţiale utilizarea adecvată a modelelor de comunicare şi acţiune pentru accesibilizarea cunoştinţelor valorificarea potenţialului pedagogic al diferitelor tipuri şi strategii de evaluare integrarea eficientă în procesul didactic a metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate contextului elaborarea şi utilizarea unor probe de evaluare care să satisfacă anumite condiţii tehnice utilizarea în procesul didactic a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare 2. în special. inter.şi transdisciplinar prin realizarea de conexiuni între disciplina respectivă şi alte domenii de cunoaştere focalizarea pe conexiunile structurale şi procesuale ale disciplinei folosirea unei varietăţi de strategii educaţionale şi. manageriale şi socio-educaţionale Managementul clasei organizarea şi conducerea socială a clasei utilizarea metodelor de cunoaştere şi dezvoltare a grupurilor şcolare asigurarea unui climat socio-afectiv securizant.- aplicarea adecvată la context a didacticii disciplinei utilizarea funcţională a documentelor şcolare în proiectarea demersului didactic şi în înregistarea rezultatelor elevului abordarea unui demers pluri-. Competenţe psihoeducaţionale - valorificarea metodelor de cunoaştere a personalităţii pentru identificarea profilurilor individuale ale elevilor şi acordarea de sprijin adecvat pe parcursul dezvoltării lor în şcoală identificarea nevoilor şi dificultăţilor de învăţare şi asistarea elevului în dezvoltarea propriilor proiecte de depăşire a acestora consilierea şi asistarea elevului în opţiunile sale şcolare şi profesionale crearea de oportunităţi egale tuturor elevilor 3. bazat pe încredere şi cooperare 13 . pe a celor centrate pe elev crearea. Competenţe psihosociale.

acesta ţine seama atât de funcţiile „clasice” ale profesorului (proiectare. conducerea învăţării. legătura cu comunitatea. De fapt.- selectarea conţinuturilor şi a metodelor de natură să stimuleze interesul şi motivaţia elevilor Dezvoltarea instituţională - colaborarea cu colegii de specialitate şi de alte specialităţi pentru a asigura o bună pregătire elevilor participarea la procesul decizional în cadrul şcolii. competenţele didactice sunt legate mai ales de rolurile cadrelor didactice. prin actualizarea sistematică a cunoştinţelor din doemniul de profil şi din cel psihopedagogic - proiectarea şi realizarea unui plan de dezvoltare profesională implicarea în cercetarea-acţiune Aşa cum se poate sesiza cu uşurinţă tabloul competenţelor didactice de mai sus. în vederea construirii unei instituţii care învăţă promovarea unui sistem de valori specifice unei societăţi democratice stimularea comportamentelor prosociale şi de participare civică Parteneriate sociale şi educaţionale urmărirea şi îmbunătăţirea rezultatelor elevilorprin colaborarea cu familia antrenarea comunităţii locale în sprijinirea unor activităţi şcolare şi extraşcolare iniţierea de proiecte educaţionale de colaborare între diferite instituţii din comunitate şi din afara ei Dezvoltarea profesională - manifestarea unei conduite reflexive şi autoevaluative privind activitatea didactică deschiderea spre tendinţele inovatoare din domeniul de specialitate. 14 . evaluare) dar şi de noile solicitări ale profesiunii didactice antrenate de schimbările din societate (învăţarea centrată pe elev. dezvoltarea profesională) Indiferent de punctul de vedere abordat. sursele derivării competenţelor didactice sunt funcţiile didactice îndeplinite şi rolurile profesorului.

2. Programa oferă cel puţin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. să analizeze principalele documente şcolare care reprezintă instrumentele proiectări didactice.6. I. Exemple de activităţi de învăţare Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învpţare.Obiectivele cadru Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate.4. 1. 1.5. care descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar. Structura programei școlare 1. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic.5. Conţinuturile Sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. evaluate) din perspectiva următoarelor întrebări: Care este concepţia pedagogică care stă la baza acestor documente? Cum să interpretez aceste documnete ? Care este utilitatea lor pentru mine (la ce mă ajută)? Prezentăm în continuare.I. Programa şcolară este un produs curricular. studenţii trebuie să cunoască. analizate.6. unul din documentele curriculare utilizate de cadrele didactice.Nota de prezentare 1.6. Aceste instrumente ar trebui studiate (cunoscute.6.Standardele curriculare de performanţă/ modalități de evaluare Sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare Sunt enunţuri sintetice.6. în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare 15 .6.1.6.3. Produsele curriculare Înainte de începerea practicii observative. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu.6. Obiectivele de referinţă Specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la uhn an de studiu la altul. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experineţa concretă a elevului Aceste exemple trebuie să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare 1. fie în conformitate cu domeniile constituvie ale diverselor obiecte de studiu 1.

conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi.1. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizează îndeosebi prin dimensionarea planurilor de învăţământ şi a programelor. aplicabile la o anumită clasă de elevi. 1. Proiectarea didactică Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ. b). ora şcolară. vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate.Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline şi apoi unei lecţii. proiectarea globală b). Modelul curricular al proiectării pedagogice presupune următoarele caracteristici: este centrat pe obiective şi propune acţiuni didactice specifice procesului complex de predare-învăţare-evaluare punctul de plecare îl constituie obiectivele stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ formativ.şi operează cu obiective. Documentul orientativ pentru elaborarea acestor planificări este programa şcolară a disciplinei respective. de fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instruirii şi educaţiei. I. un sistem de referinţă comun şi echivalent.ciclu sau an de studii. raportându-se la trei planuri temporale: anul şcolar. Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum Reprezintă.7. semstrul şcolar. Cadrul didactic realizează o proiectare eşalonată. bazat pe valorificarea potenţialului de autoinstruire. pentru toţi elevii. apoi o proiectare a unităţilor de învăţare.Tipuri de proiectare didactică Putem distinge două tipuri de proiectări având drept criteriu perioada de timp: a). El realizează o proiectare anuală şi semestrială a disciplnei pe care o predă.autoeducaţie a fiecărui elev/student între toate elementele activităţii didactice (obiective-conţinutde interdependenţă. ce au în vedere activităţile din instituţiile şcolare. proiectarea eşalonată a). metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice 16 .7.Constituie specificări de performanţă vizând cunoştinţele.

prin învăţarea temei? • Ce le va permite ea elevilor să facă sau să înţeleagă în viitor? • Ce ocazii de reflecţie le oferă elevilor De voi face? ce • Identificarea obiectivelor • 17 . pe care autorii (I. (Cucoş. Negreţ) l-au construit sub forma răspunsurilor la patru întrebări: I. Jinga şi I. Cum voi face Precizarea în mod clar a obiectivelor educaţionale Stabilirea resurselor educaţionale Stabilirea strategiei educaţionale potrivite pentru realizarea obiectivelor IV.- asigură echilibru dintre pregătirea de specialitate a formatorilor(concepută interdisciplinar. Cu ce voi face? III.Ce voi face? II. MEC) De ce este valoroasă pentru elevi această temă? • Cum se leagă ea de experienţa lor personală şi de interesele lor? • Ce vor fi capabili să facă elevii în timp scurt.313314) 1.7. 2005. cu o disciplină „principală” şi cel puţin una „secundară”) şi pregătirea psihopedagogică.2.pp. Bucureşti. Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce Stabilirea unui sistem de evaluare a trebuia? eficienţei activităţii pe care o vom realiza. Etapele proiectării didactice Vă reamintim un algoritm al proiectării didactice. Ghid – proiectarea didactică (*** Predarea interactivă centrată pe elev.

după lecţie? • Cum voi Analiza face? resurselor Cum se leagă tema de ceea ce am predat sau voi preda mai departe? • umane • • • • • • • • • • • • • relaţia profesor – elev caracteristici ale grupului experienţa de învăţare ritmul de învăţare atitudinea faţă de învăţare motivaţia pentru învăţare stilul de învăţare trebuinţe.această temă? • Ce face? voi Cum îi va pregăti ea pe elevi pentru a afla mai mult şi a înţelege mai bine această temă? • Selectarea conţinuturilor • • Ce selectate? Cunoştinţele Sunt stabilite? • Ce cunoştinţe vor fi explorate de elevi şi care transmise de mine? • Ce aspecte invită pe elevi la continuarea investigaţiilor sau un alt tip de acţiune. aspiraţii. convingeri în îndeplinesc cu cerinţele de necesitate şi suficienţă? • concordanţă obiectivele cunoştinţe cuprind conţinuturile 18 . atitudini. interese particularităţi psihologice şi de vârstă mărimea grupului gradul de omogenitate aptitudini faşă de disciplină competenţa psiho-pedagogică şi metodică a profesorului • • competenţa în specialitate valori. aspiraţii.

Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de către cadrul didactic şi oferta de resurse didactice de care poate dispune(manuale.• procedurale • Cum voi proceda pentru atingerea obiectivelor? • Ce traseu al gândirii să folosesc? • Care va fi gradul de dirijare a învăţării? • Ce metode ar fi foarte potrivite? • Ce tip de învăţare ar trebui să stimulez? • De ce mijloace. pe parcursul unui an şcolar. care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadru-obiective de referinţă şi conţinuturi) cu alocarea unei durate. materiale am nevoie? • Cum să-i organizez pe elevi? • De cât timp am nevoie pentru a-mi realiza obiectivele propuse? • Ce avantaje prezintă tipul de strategie ales? • Ce dovezi vor exista că elevii au învăţat ceva din lecţie? • Ce pot realiza elevii pentru a demonstra că au atins obiectivele? Conform noului curriculum. Corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut.în concordanţă cu obiectivele de referinţă vizate. Manolescu. Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape (vezi M. ghiduri etc). 2005): Analiza atentă a programei (citirea personalizată!). considerată optimă de către cadrul didactic. planificarea/proiectarea calendaristică/semestrială este un document administrativ. Stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor. 19 .

.. Redăm mai jos două modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială..... Disciplina….. Unităţi de învăţare Obiective de referinţă Nr.3.... Clasa…....... Disciplina cu nr. deoarece aici ar trebui consemnate toate aspectele pozitive sau negative ce au apărut pe parcurs şi care pot conduce la optimizarea activităţii! Aşadar... Crt..... că anumite unităţi de învăţare sunt mai indicate spre începutul/ sfărşitul semestrului............ore/săptămână….... putem constata că pentru o anumită unitate de învăţare a fost alocat un timp insuficient. An şcolar…... Aria curriculară…. Practicant/Cadru didactic….1........ p... Şcoala….. Manolescu (2006. prin această rubrică evaluăm proiectul realizat la începutul semestrului..ore alocate Săptămăna Observaţii Un alt model pentru planificarea calendaristică ar fi cel propus de M.ore alocate Saptamâna Observaţii* Atenţie! Rubrica * „observaţii” este una din cele mai importante....7. Unitatea de învăţare Obiective referinţă Semestrul I Semestrul al II-lea de Conţinuturi Nr...............Modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială.58) Nr..... că a fost dificil de atins anumite obiective etc..... De exemplu........... 20 ......

De menţionat că. care are următoarele caracteristici: determină formarea la elevi a unui comportament specific.” 21 .7. se finalizează prin evaluare. delimitarea activităţiilor/ lecţiilor care asigură realizarea obiectivelor specifice corelate cu conţinuturile unităţii de învăţare.1. analiza conţinutului capitolului/ unităţii de învăţare. generat prin integrarea unor obiective de referinţă sau competenţe specifice. în concepţia actuală. precizarea resurselor necesare realizării obiectivelor operaţionale. Proiectarea pedagogică a unei unităţi de învăţare detaliază proiectarea semestrială şi presupune următoarele activităţi: precizarea obiectivelor specifice unităţii de învăţare respective. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. formularea obiectivelor operaţionale (concrete) corespunzător fiecărui obiectiv specific. metodologia de evaluare a realizării obiectivelor operaţionale.4. pornind de la obiectivele de referinţă formulate în proiectarea semestrială. prin unitate de învăţare se înţelege „O structură didactică deschisă şi flexibilă. este unitară din punct de vedere tematic.

. Clasa.... operaţionale de procedurale materiale (detalier referinţă 22 ................ Şcoala.. Nr.....5..... Disciplina............................ ore alocate......... An scolar.................... Unitatea de învăţare....... Proiect de unitate de învăţare Structura unui proiect de unitate de învăţare trebuie să cuprindă următoarele elemente: Proiectarea unităţii de învăţare…….1.7...... Conţinu turi i) Obiective Obiective de Activităţi Resurse învăţare Resurse Resurse de timp Evalu Obser are vaţii Practicant/Cadru didactic.................

............. Data................. Elemente aplicative ale practicii pedagogice II.....................Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Obiectiv: măsurarea numărului de confirmări şi identificarea modurilor de confirmare puse în practică de către cadrul didactic............. Durata..............................1...... Clasa................................1................................................................................................................................. Confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Verbală Nonverbală Total Confirmarea greşelii Individuală Colectivă Total Alte observaţii: ... un alt obiectiv îl poate constitui corectarea erorilor elevilor..................................... II..................................... Disciplina.................................................................................................................................................................. sau frecvenţa interacţiunilor profesorelev etc....................... Instrumente destinate observării comportamentului didactic Grilele de observaţii sunt elaborate în funcţie de obiectivul propus. ...................... Şcoala.................. De exemplu...................................1....... ...................Partea a II-a II..........Subiectul...........................................Student-practicant. ............................. ................................................................................................................................................... Ţinând seama de natura lecţiei confirmările sunt: suficiente insuficiente 23 Individuală Colectivă Solicitarea confirmării elevilor ................... Analiza observaţiilor: 1............. putem avea ca obiectiv observarea modului în care cadrul didactic confirmă răspunsurile bune ale elevilor (confirmări ce pot fi verbale sau nonverbale sau atât verbale cât şi nonverbale)................................................................................

.............................................................................. ..2......... 24 .................................................................................... Ţinând seama de natura exerciţiilor modul de confirmare (verbală.............................. De intervenţii elevii Interesul manifestat faţă de elevi Întrebări elevilor Aducerea de informaţii – reluarea unei explicaţii Numărul de directive date Schimbări ale activităţii Concretizări...... Disciplina.............. Clasa......recurgerea la prenumele elevilor) da nu bine adaptat ritmului exerciţiilor insuficinet adaptat ritmului exerciţiilor 3..................................Subiectul..................................................................Student-practicant.............................. ilustrări destinate ghidării Exemple Alte observaţii: ..................................... Şcoala........................................ ........ Cum ajută cadrul didactic Nr.................... care vizează stimularea elevilor şi măsurarea varietăţii şi eficacităţii repertoriului său de intervenţii de tip „ajutor direct”...... Data......... Durata..................2...................................................................................... Grilă privind modul de stimulare al elevilor Obiectiv: identificarea tipurilor de intervenţii ale cadrului didactic...........................................1................................................ Confirmări suficient motivate (încurajări personale........................nonverbală) este: II.....

..... .................. Claritatea directivelor .... ............................. ........... ... .... ................... . .......... ............... .... ............... ..........................Analiza observaţiilor 1.... ...................... ............. 3. ........... . . .............Bogăţia repertoriului de intervenţii: .................... ..... .... ...... ....... 4....................... ........bine Indicatori Scala de evaluare desfăşurării lecţiei documentarea ştiinţifică metodică . ........................... ..definirea obiectivelor -corelaţia didactic organizarea clasei. Cursant/ Cadru didactic......... Fişă de evaluare a lecţiei predate Şcoala....... 2.......... ..... Disciplina de studiu... . Clasa la care predă.......... . ............. ...... ......... ..... Elaborarea proiectului şi pregătirea condiţiilor necesare şi Insuf icient satisfăcător bine F.......... ............. . ... .... ........... ..... ........................... ........ Influenţa asupra activităţii elevilor ............ ...................... . ........ Sensibilitate faţă de reacţiişle noverbale ale elevilor ........ ... Subiectul lecţiei............ ............ ......................... igienic asigurareamijloacelor învăţământ -organizarea colectivului dintre obiective şi celelalte componente ale actului 25 ...... ................ . ......................... Grupa Activităţilor urmărite I...... II................ ... ... Proiectarea şi organizarea lecţiei 1... aspectul de estetic........... .... ....... .. ...... ...............3.....1........

Corelaţii intraşi interdisciplinare 5. Evaluarea permanent-formativă III. valenţe educative lecţiei 3. Desfăşurarea 2. Crearea motivaţiei. Alegerea şi folosirea metodelor de predare-învăţare 7. Autoevaluarea 20.îndrumarea. Strategii de diferenţiere şi individualizare 12. Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei 17. Perseverenţa în realizarea obiectivelor 18. Strategi de accentuare a caracterului formativ 13.II. Capacitatea stăpânirii de sine şi preznţa de spirit IV. formarea deprinderilor de activitate independentă 11. Caracter practic aplicativ 6. Comportamentul conducerea. Autoanaliza şi autoaprecierea obiectivă mijloacelor de 26 . propunătorului 15. activizarea elevilor 10. Conţinutul ştiinţific 4. Densitatea lecţiei 14. Organizarea. controlarea activităţii de învăţare 16. Conduita în relaţiile cu elevii 19. Îmbinarea diferitelor forme de activitate 8.Integrarea învăţământ 9.

. ........ şi măsuraţi timpul utilizat la fiecare....................................... Timpul propus 27 ..................4.. Aprecierea modului Timpul de adecvare la Observaţii consumat obiectivele urmărite Evenimentele lecţiei 1................ Data şi durata observaţiei ………… Profesorul – student observat: …………………… ……………………………................................... .......... Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului lecţiei: Instrucţiuni pentru observator: Înregistraţi evenimentele lecţiei folosind modelul R.................................................. 4............................................... Apreciaţi modul de distribuire al timpului în corelaţiei cu obiectivele urmărite şi apreciaţi adecvarea lor... 2.................. Utilizarea timpului didactic Numele observatorului: ………………………….. 1...................... 7..........................RECOMANDĂRI...... 3................................. folosind o scală cu trei trepte................... Gagne.......... Obiectivele ..................................................................... 8................................................... 6......... Nota acordată Semnătura evaluatorului II.... Subiectul lecţiei ………………………………………………………………....... 5........

..................... Subiectul activităţii didactice/lecţiei ...................................... Fşă de observaţie a activităţii didactice 1........... şi materiale ...Disciplina ..5............. Captarea atenţiei 3..... Anunţarea obiectivelor şi a temei abordate 5............................................................................................................... Numele şi prenumele cadrului didactic la care se asistă . Asigurarea învăţării dirijării 28 ..................................... Unitatea de învăţare din care face parte ........................................Aprecierea globală şi argumentarea ei ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… II............................................................................... Prezentarea materialului stimul 6................................ Evaluarea resurselor umane (clasa) .Unitatea de învăţământ …………………………………………………………………… Clasa ................ Specialitatea ............. 2..... ora ................ Organizarea activităţii/clasei de elevi 2.............. data .........1............................... Verificarea şi actualizarea achiziţiilor anterioare Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observaţii 4......................... Observaţii privind desfăşurarea activităţii didactice Desfăşurarea activităţii Evenimentele lecţiei 1................................... 3........................................ Tipul activităţii didactice/lecţiei ...................... Vechimea în învăţământ .............................................................. Vechimea în unitatea de învăţământ ........... Gradul didactic ...........................................

Conduita explicativă şi de comunicare Accesibilitatea limbajului de specialitate Fundamentarea explicaţiei Expresivitatea şi relieful comunicării Limbajul nonverbal 4.6. Aprecieri asupra strategiei generale a lecţiei/activităţii Tipul de strategie Calitatea obiectivelor educaţionale ale lecţiei/activităţii Compatibilitatea conţinutului activităţii. Transfer/tema de casă II. Conduita evaluativă a profesorului Notează şi apreciază elevii Concordanţa modului de evaluare cu specificul predăriiînvăţării Prezentarea argumentaţiei în evaluare 6. Evaluarea performanţelor 9. Fixarea şi aplicarea cunoştinţelor/obţinerea performanţei 8.7. formelor de organizare 3.1. organizare) Cantitatea şi diversitatea informaţiei Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate 5. metodelor de predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite 2. dirijare şi control a activităţii Succesiunea logică a secvenţelor didactice Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea strategiilor. Managementul clasei Ritmul de prezentare Încadrarea în timp Monitorizarea elevilor Rezolvarea situaţiilor neprevăzute 7. timpului. Conduita de organizare. Conduita de solicitare şi orientare Repartizarea solicitărilor (frecvenţă. Climatul psihosocial al clasei Prezentarea generală a profesorului SCALA 1 2 3 4 5 29 . Analiză – sinteză a activităţii asistate PARAMETRI ANALIZAŢI ŞI EVALUAŢI 1.

noilor noului conţinut Realizarea Calificativul Argument acordat Reflecţii 30 . Conduita didactică 1. momentului organizatoric 2. Verificarea temei 3. 7. Realizarea captării atenţiei 4.1. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 5. Realizarea feedback-ului Predarea-învăţarea Fixarea. Reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut 6. Fişă de observație a comportamentului didactic ** Comportamente didactice I. consolidarea cunoştinţe 8. II. Aprecieri sintetice asupra activităţii Încadrarea în scenariul activităţii didactice Expresivitatea şi relieful activităţii Calitatea stilului didactic Randamentul şi eficienţa activităţii/gradul de realizare a obiectivelor Impresia generală Student.Atitudinea faşă de elevi Menţinerea tonusului afectiv-emoţional 8.7.

Conduita verbală şi nonverbală 1. Mijloacele didactice utilizate V.9. paraverbal(tonul. gestica. expresivitatea nonverbal limbajului Calitatea şi 31 . Atmosfera generală de desfăşurare (stilul didactic ) Frecvenţa directe/ Limbajul ritmul.postura) 4. Metodele de predare-învăţare utilizate IV. întrebărilor închise III. Aprecierea şi evaluarea rezultatelor elevilor 10. explicaţiilor exemplelor folosite 3. Sarcini de lucru pentru acasă II. Calitatea limbajului de specialitate 2. tacerea) 5. accentul. (mimica.

......... .... ............. ............... ............ ...... Imediat după încheierea lecţiei m-am simţit................... ....... .... ..................................... ........... .......... ... Orice calificativ acordat se justifică în rubrica alaturată şi eventual este însoţit de unele reflecţii (consemnări critice!) ...................... ................... ..... pentru ca justificarea calificativelor acordate şi a reflecţiilor să fie bogate în conţinut............. ...... . ...... ... . ........ ........................... Reflecţiile se vor completa fie la sfârşitul activităţii.. 1.................... . .... ....... analiză şi interpretare a activităţilor şi comportamentelor didactice.......... 3. .... .... . ....................... .................. ... ..... De asemenea această fişă poate fi folosită şi în cadrul interasistenţelor...... ......................Alte aspecte: ** Calificativele ce se pot acorda sunt suficient...... Fişa poate fi folosită şi ca un indicator al stăpânirii limbajului pedagogic al cursantului şi al gradului de consolidare a deprinderilor de observare.. ... (Portofoliul studentului!!) II..... .. .................... Cel mai bine în lecţia de azi.... bine şi foarte bine....................................... ........... nuanţate şi cu efecte formative evidente........................ .... ....... ..... înregistrare........................... ...8.......... .............. ....................................... ................................... ........ .......... .. ........ ........... La lecţia viitoare aş îmbunătăţi ......Chestionar pentru autoevaluarea progresului O altă modalitate de autoevaluare care invită la reflecţie o reprezintă completarea următorului chestionar: 1.......... ... ............ ................... ..................... 2...................... .. .... am realizat.................................. ........... . 32 ..... ....................................... .................................... fie în orele de analiză a lecţiilor............. .. ............ Această fişă este indicat a fi utilizată după ce cursantul a dobândit o experienţă de observare................................ ......... .......................... ..... .............. .. .................................. ..........

................. …………………………………………………………………………… ………………. III............... Date asupra stării de sănătate Antecedente ereditare şi condiţii de mediu………………………………………………… ……………………………………………………………………………… …………….....................................mama) • Şcoli frecventate şi localitatea în care au domiciliul stabil………………………………………………………………… …………………..................... ............................... ................. Atmosfera din clasa ........ ........................... ............ ...................................... ……………………………………………………………………………… ……………................. ............. ...................................... .. Starea generală a sănătăţii……………………………………………………….................1............... ............. 5... Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului I.......... .............. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II........................ ........ ................................ . Elevii mei au fost mulţumiţi de..... .............................................. 2............. ........................ 4......... Date despre mediul familial • Familia………………… • Caracteristicile vieţii de familie • Gradul de integrare al elevului în familie • Atenţia acordată formării copilului • Influenţe extrafamiliale • Acţiuni ale şcolii în colaborare cu familia ......... ……………………………………………………………………………… ……………… Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de învăţământ…………………………....... ** Completarea sistematică a acestui chestionar va duce la autoevaluarea progresului.................... ................... . .............. II..... II....................................... .......... ..................... ... Date personale………………………………………… • Date de stare civilă(tata........................ ............ .... ......... ......... ... ..... . ............ ........................ .......................................................... .................. 2............................. ............................ 33 .......... ........ ................

- . de scurtă durată)………………………… . V. Memoria . săracă)……..medie.reproducerea cunoştinţelor (fidelă.formele imaginaţiei (reproductivă sau creatoare) 3. Date asupra structurii psihologice • Caracteristicile proceselor intelectuale 1. cu dificultăţi)………………………………….instabil) intensitatea reacţiilor (reţinut.durata păstrării cunoştinţelor (de lungă durată. slabă)………………… Caracteristici de personalitate 1. Concentrarea atenţiei în raport cu anumiţi factori perturbatori (f. Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii (exprimare bogată în idei.sinteza.incoerent. 5.inexpresiv etc)……………………………………….. creatoare.bună. medie.olimpiade. Gândirea capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii (analiza. stabilitatea atenţiei în jocul individual şi în grup……………………………………………………. Imaginaţia . trăsături temperamentale mobilitate (rapidă. medie. Limbajul volumul vocabularului (bogat. 4..sărac. acasă)…………………………………………….expresiv.generalizarea. 2.monologat.contextual. competiţii • Activitatea în cercurile de elevi • Preocupări în afara şcolii • Factori explicativi ai reuşitei sau nereuşitei şcolare • Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şo educaţie……………….Date asupra şcolarităţii • Situaţia şcolară • Gradul de integrare a copilului în şcoală • Succese deosebite la concursuri. comparaţia.lentă)……………… .dialogat) limbajul general (coerent. …………………………………………………………………………… ……………….mediu) forma de limbaj (concret. instrumentale (algoritmica şi operaţiile euristica)……………………………………………………… predominanta gândirii (convergenţa sau divergenţa)………………………………………………….concretizarea)…………………………………………… ………………. lentă) stabilitatea conduitei (stabil. Atenţia stabilitatea atenţiei în timpul învăţării (la şcoală. exploziv) • 34 IV.viteza de memorare a cunoştinţelor (rapidă. bună.. abstractizarea.

care-i ajută pe membrii acesteia să înţeleagă scopul şi modalităţile de acţiune (R. • nivelurile cele mai profunde ale ideilor de bază şi ale convingerilor adoptate de membrii organizaţiilor (E. Spirit de prietenie………………………………………………………………. prin care aceasta se distinge de alte organizaţii şi care asigură stabilitatea ei (H.- rezistenţă la efort (rezistent. Capacitatea de comunicare…………………………………………………. ……………………………………………………………………………………… ………………. • set de valori aparţinând organizaţiei.. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională Elemente definitorii ale culturii organizaţionale (apud Păun. • model al convingerilor şi expectaţiilor împărtăşite de membrii unei organizaţii. E. Talent……………………………………. Instrumente destinate identificării elementelor de cultură organizaţională în şcoală II. S. Politeţe…………………………………………………………………………… Simţ de ordine……………………………………………………………… Hărnicie……………………………………………………………………… Respect pentru muncă………………………………………………………………………….oboseşte uşor) 2. Sinceritate……………………………………………………………… Respect faţă de adult……………………………………………………………. normele care descriu comportamentul acestora (H. - II.1.3. Trăsături de caracter Sociabilitatea………………………………………………………………. Schein).. • tradiţiile şi convingerile unei organizaţii. 1998) • simbolurile. ceremoniile şi miturile care exprimă valorile şi credinţele de bază ale unei organizaţii şi ale membrilor săi (W. Mintzberg).Schwartz. 3.. VI.Ouchi). Recomandări……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ……………………………………..3. Aptitudini Interese……………………………………… Înclinaţii…………………………………… Preocupări…………………………………… Aptitudini………………………………. Griffin). 35 . Davies).

atitudini şi norme împărtăşite de membrii organizaţiei (D.2. ideea dominantă devine „ce este diferit este periculos”. atitudini şi comportamente împărtăşite de membrii organizaţiei. credinţe. iar în cele cu grad mic de evitare a incertitudinii sloganul este „ceea ce este diferit poate fi complementar”.2. Concluzii: • conceptul de cultură organizaţională înglobează elemente precum: convingeri. valori. astfel: 36 . etc. Hellriegel). • Masculinitatea / feminitatea – indică valoarea socială mai mare acordată aroganţei (culturile masculine) sau. aşteptări. valori. • membrii organizaţiei aderă într-o măsură mai mică sau mai mare la setul de norme.2. 3. sensibilităţii şi modestiei (culturile feminine). • Individualismul / colectivismul – indică prelevanţa culturală a intereselor indivizilor faţă de cele de grup / colective (culturile individualiste) sau a celor colective (culturile colectiviste). II. norme sau reguli.• ansamblu de filozofii. • Gradul de evitare a incertitudinii – se referă la maniera în care alteritatea şi diferenţele sunt cultural acceptate sau nu. În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii. prezumţii.1. • cultura organizaţională este un sistem de referinţă pentru identitatea unei organizaţii.Modelul lui Charles Handy Modelul prezintă patru tipuri de cultură organizaţională.Modele ale culturii organizaţionale 3. dimpotrivă. ideologii.2. 3. valori . credinţe.. credinţe. Modelul lui Geert Hofstede În concepţia lui Hofstede culturile organizaţionale se diferenţiază în funcţie de patru dimensiuni: • Distanţa faţă de putere – reprezintă gradul de inegalitate socială manifestat prin dependenţa subalternilor faţă de şefi (distanţă mare faţă de putere) sau interdependenţa între şefi şi subalterni (distanţa mică faţă de putere). fapt ce exprimă etosul organizaţiei respective.

managerii având doar rolul de a facilita şi coordona activitatea. cultura „de mercenari” – cu un nivel mare al solidarităţii dar mic al sociabilităţii. Modelul lui Rob Goffee şi Gareth Jones • • • Acest model clasifică culturile organizaţionale prin raportare la două dimensiuni: • • solidaritatea . cultura „de reţea” – cu un nivel mic al solidarităţii dar mare al sociabilităţii.• „cultura de club” sau „a puterii”. cu dominanţa uneia sau alteia.2. este cazul unor şcoli de dimensiuni mici ce se identifică cu personalitatea celui ce o conduce (şcoala lui X). un amestec de culturi.3. „cultura de sarcini”. de regulă. cultura „comunală” – cu nivel mare pe ambele dimensiuni În funcţie de aceste două dimensiuni autorii identifică patru tipuri dominante de cultură: • • • • Este important de precizat faptul că nu există o cultură organizaţională pură. promovându-i valorile şi convingerile. observaţia şi ancheta pe bază de interviu. „cultura de roluri”. organizaţii birocratice). în care autoritatea este delegată unor echipe de lucru. ci într-o organizaţie se întâlneşte.definită drept „gândire comună şi scopuri comune”. 3. construită în jurul şi ca o prelungire a unei personalităţi centrale. Oferim mai jos câteva sugestii de instrumente care se pot folosi pentru determinarea aspectelor specifice de cultură organizaţională şcolară. 37 . în care indivizii sunt cei mai importanţi. în majoritate. „cultura de persoane”.definită ca „mod de relaţionare interumană” cultura „fragmentată” – cu un nivel mic atât al solidarităţii cât şi al sociabilităţii. Unele dintre metodele indicate pentru diagnosticarea culturii organizaţionale şcolare şi a climatului şcolar sunt: ancheta pe bază de chestionar. acest tip de cultură este întâlnit în mediile înalt profesionalizate şi dinamice. caracteristică organizaţiilor cu structură matriceală. sociabilitatea . definitorie pentru organizaţiile birocratice (şcolile româneşti sunt.

Ş. 1. Pentru mine câştigul material este mai important decât relaţiile bune cu şefii mei direcţi.3. Băieţii nu au voie să plângă şi li se poate permite să se bată. 2.II. în orice împrejurare. Chestionar de analiză a culturii organizaţionale (preluare Iosifescu. 3. 10. 2002): Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi exprimţi-vă acordul faţă de acestea. 4. Pentru mine. Dacă vrei ca o persoană competentă să-şi facă munca aşa cum se cuvine.. Stilul decizional pe care îl practică şefii mei direcţi mi se pare a fi adecvat organizaţiei şcolare şi. Scopul principal el educaţiei este „a învăţa cum să te comporţi”. A vorbi deschis şi a spune adevărul „verde în faţă” este o caracteristică de dorit a unei 38 5 4 3 2 1 7. să fie menţinută armonia şi să fie evitate conflictele directe. 3. 5. în general. Majoritatea şcolilor ar putea merge mult mai bine dacă conflictele ar putea fi eliminate odată pentru totdeauna. 12. 8. în timp ce fetele au voie să plângă dar nu li se permite să se bată. . este cel mai bine să-i dai instrucţiuni cât se poate de complete şi precise. 13. 6. Afirmaţie Simt disconfort sau jenă atunci când trebuie să-mi contrazic şefii. 9. Profesorii sunt nişte înţelepţi care transferă elevilor învăţătura personală. astfel: 1 – dezacord puternic 2 – dezacord relativ 3 – nu sunt sigur 4 – acord relativ 5 – acord puternic Nr.3. Mi se pare că la serviciu sunt supus unui stres deosebit de mare. întregului sistem de învăţământ. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare 3. 11.1. a avansa în carieră sau într-un serviciu mai bun este mai important decât a avea o viaţă liniştită. Trebuie ca. Crt. De regulă şefii direcţi iau singuri decizia pe baza informaţiilor disponibile şi o comunică subalternilor.

25. 20. iau singur deciziile majore şi le comunic elevilor. Elevii trebuie să-i trateze întotdeauna pe profesori cu respect. 18. 29. ar putea să ţi le pună. Este foarte important pentru mine ca munca pe care o desfăşor să-mi permită să dispun de suficient timp liber pentru a sta cu familia şi a mă recrea. Pentru mine a avea o ocupaţie care să mă stimuleze este mai important decât siguranţa locului de muncă. 23. Regulamentele şi instrucţiunile nu trebuie încălcate de subordonaţi nici chiar dacă ei consideră că acest lucru este în interesul şcolii. persoane cinstite. 19. 31. Prefer să nu schimb des şcoala în care predau. 22. Scopul principal al educaţiei este „a învăţa cum să înveţi”. Ca profesor. în clasă. Ce este diferit este periculos. în primul rând de corectitudinea răspunsurilor.14. 27. La un profesor competenţa deosebită trebuie apreciată mai mult decât atitudinea lui prietenoasă cu elevii şi colegii. 30. Pentru mine este mai important ca oamenii sămi recunoască valoarea ca persoană şi competenţa profesională decât să lucrez într-o echipă în cadrul căreia primează obţinerea unor relaţii optime de cooperare. 39 . respectiv director. 28. Eşecul şcolar este un dezastru pentru elevi. 17. De regulă. respectiv subalternii. Elevii mei preferă moduri de învăţare cu programe fixe şi sunt preocupaţi. orice familiarism trebuind respins. 15. Se presupune că profesorii au răspunsuri pentru orice întrebare.) Subordonaţii dumneavoastră aşteaptă să li se spună ce să facă. 24. 16. trebuie să ai întotdeauna la îndemână răspunsuri precise la majoritatea întrebărilor pe care elevii. Obţinerea unor performanţe deosebite şi echitatea sunt mai importante decât solidaritatea şi egalitatea. lumină. 26. căldură etc. Pentru mine este mai importantă posibilitatea de a-mi alege activitatea pe care o desfăşor la locul de muncă decât condiţiile fizice de muncă (spaţiu. În clasă trebuie ca toate iniţiativele educaţionale majore să vină de la profesori. 21.

feminitate 30 maculinitate Continuumul colectivism .individualism: 40 colectivism Continuumul evitarea incertitudinii: 50 mare 40 40 30 20 10 0 mică 30 20 10 0 individualism 20 10 0 feminitate 35 20 10 0 . mai presus de orice. temele libere şi sunt preocupaţi de calitatea discuţiilor. faţă de Colectivism individualism 4 9 13 17 21 25 / Masculinitate feminitate 2 7 11 15 19 23 26 29 TOTAL / Evitarea incertitudinii 3 8 12 16 20 24 27 30 31 32 TOTAL Distanţa putere 1 5 6 10 14 18 22 28 TOTAL TOTAL Continuumul distanţei faţă de putere: 40 Mare mică Continuumul masculinitate . Elevii mei preferă.32.

Care sunt lucrurile care vă motivează în activitatea pe care o desfăşuraţi? 2.Cum apreciaţi atmosfera din şcoala în care învaţă copilul dvs. Cum apreciaţi calitatea comunicării între dvs. Ce ai vrea să se schimbe la nivelul şcolii / clasei tale? 5. Atunci când ai o problemă personală. Cum ţi se pare atmosfera din şcoala / clasa ta? 4. Cât de des mergeţi la şcoală pentru a afla informaţii despre situaţia şcolară a copilului dvs.3.3. curăţenie etc. Ghid de observaţie A.2. Ce îţi place cel mai mult la şcoala / clasa ta? 6. preocuparea pentru personalizarea spaţiului de instruire.) 3.? 4. cât şi de prietenie? 5. Aspectul holurilor (comparaţie între spaţiul destinat circulaţiei elevilor. Relaţiile cu colegii sunt atât profesionale. Distribuirea spaţiilor existente în şcoală şi amplasarea acestora (modalitatea de acces a elevilor) 2. şi şcoală? 2.? Întrebări adresate elevilor: 1.? 4.Ghid de interviu Întrebări adresate părinţilor: 1. la invitaţia cadrului didactic)? 5. Ce înseamnă să ai o zi bună / proastă la şcoală? Întrebări adresate cadrelor didactice: 1. Aspectul sălilor de clasă (mobilierul şi aranjarea acestuia. Aspectul general al şcolii şi al claselor 1. Interviul structurat . (din proprie iniţiativă. Cum apreciaţi calitatea comunicării şi a circulaţiei informaţiei în şcoala dvs.2. Cum apreciezi calitatea comunicării cu dascălul tău? 2. dotare tehnico-materială. Cărui lucru atribuiţi succesul dumneavoastră în activitatea instructiv-educativă? 3. Cât de mult vă implicaţi în pregătirea pentru şcoală a copilului dvs. Consideraţi că această şcoală vă pregăteşte la un nivel satisfăcător copilul? 3. ai încredere să discuţi cu cadrul didactic? 3. Vă este clară misiunea organizaţiei şcolare în care vă desfăşuraţi activitatea? 3. respectiv cel al cadrelor didactice) 41 .

etc – (frecvenţa întâlnirilor. profesori – director. serbări (iniţiatorul. dramatic. sportiv. Rezultatele acestei activităţi se vor materializa în următoarele „piese” care alcătuiesc portofoliul de practică al studentului: . intrarea în clasa I. Tipologia evenimentelor organizate în şcoală (conţinut – muzical. părinţi -. subiecte de discuţie. frecvenţa. Organizarea şi participarea de evenimente la nivelul clasei – zile de naştere. arte plastice – . momentul apariţiei) 9. gradul de originalitate etc. absolvirea etc. 4. cadre didactice. elev – elev 10. trofeelor. director 6. Studenţii sunt obligaţi să realizeze toate activităţile şi toate tipurile de practică menţionate în acest ghid. separarea cadrelor didactice pe grupuri mici etc. literar.Susținerea a două activități didactice . primirea noilor cadre didactice. accesul însoţitorilor. părinţi) 5. părinţi – cadre didactice. exemplelor de bune practici. Organizarea şi participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral: zile de naştere. Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor în spaţiul şcolii. Feed-backul didactic (valoare. pensionare.Evalurea unei activități didactice susținută de un coleg .) 3. profesori – profesori. Ziua şcolii. originalitatea. sărbători diverse – Crăciun. Ritualurile legate de evenimente particulare precum începutul şi sfârşitul anului. personal auxiliar) 1. frecvenţă. 2. Relaţia elevi – cadre didactice. Modalităţi de motivare a elevilor II.elevi. Avizierul şcolii (informaţii.) 4. elevi – director. 5. gradul de participare – elevi. medaliilor etc.Completarea a minim trei fise diferite de observare a unor comportamente didactice . frecvenţa. Cerinţe minimale ale practicii pedagogice. imagini şi destinaţia acestora . Conduita membrilor şcolii (elevi. Atitudini ce predomină în relaţiile dascăl – elev.) B.4. Formele de organizare a activităţii de instruire 8. reuniuni cu diverse prilejuri.Utilizarea și completarea unui instrument de cunoaștere a elevilor/ studenților 42 . Paşte. Aşezarea elevilor în bănci 7. profesori. Libertatea de exprimare a elevilor 11. gradul de formalizare. aspect estetic etc.

Bilanțul practicii pedagogice. ca anexă.Autoevaluarea activității de practică defășurate . .. completarea corectă şi completă a portofoliului de practică utilizarea adecvată a instrumentelor de cunoaştere a elevilor/ a comporamentului didactic/ culturii organizaționale organizarea portofoliului: logica organizării. 43 ... corectitudinea pieselor.. originalitatea atitudinea şi comportamentul studentului pe întreaga perioadă a practicii alte criterii . II.3. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului.. 5..se realizează în conformitate cu modelul din tabelul de mai jos (Raport final asupra activității de practică pedagogică) şi se transmite.. Ponderea acestor criterii în evaluarea finală o stabileşte mentorul de practică în colaborare cu coordonatorul de practică al fiecărei specializări II. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util.. prin adresă oficială către Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei ..alte cerinţe.o sinteză cuprinzând aprecieri referitoare la toate tipurile de practică menţionate la partea I. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util. punctul I.6..Realizarea unui interviu cu un cadru didactic despre cultura școlară ..

...... Profesor-mentor... Completarea Susținerea activităților tuturor fişelor de didactice observare (practica activă) (pr.. crt.) Nota Nota Partic... Observ.... s-a desfășurat stagiul de practică pedagogică al stundeților din tabelul de mai jos. (pract.. la unitatea .. Numele și prenumele Criterii de apreciere a practicii studentului şi nota aferentă Realiz........... did......) Nota Nota finală Observații practicantului 44 . ore activități didactice și au participat ….. specifice c.) Nota 1 2 3 n… Director....ore la activități didactice.. ore la alte activități din unitatea şcolară. Menționăm ca stundeții practicanți......... de zi + alte tipuri de practică.............Unitatea de învăţământ……………… Raport final asupra activității de practică pedagogică Anexă la adresa nr……din………2013 În perioada..... la alte activ....... au asistat la .. de docum..... Nr.corectă și completă a documentării (pr.. au susținut ….

. 2003 *** Metodologia de evaluare a calităţii învăţământului preuniversitar. Ed. Corint.abordare socio-pedagogica. Bucureşti. Aspecte de management al curriculum-ului. Academiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. S.1/2011 *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învăţământul preuniversitar. Bucureşti • • • Stan E.Humanitas Educaţional... Niculescu. Bucureşti. Voinea.Institutul European. ARACIP. Universitatea „Transilvania” din Braşov • Panţuru..Teora. MEC. (2000). (1998). C. (2007). Grup editorial Litera-Litera Internaţional. în Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării. (2009). Ed. Honcz. Proiectarea didactică. componentă a managementului educaţional. strategii şi performanţe în învăţământ. Bucureşti Stoica A. Managementul clasei de elevi. (2006) Fundamentele pedagogiei. Iaşi Stan E.. (2012). (2004).Polirom.. Pedagogie postmodernă. Inspecţia şcolară. (1999).. • • Păun.) (2002). Romiţa. Dela teorie la practică. 2007 45 .Strategii de formare a cadrelor didactice. Ed. Didactica psihologiei. Universitatea „Transilvania” din Braşov • • Panţuru. Editura Polirom Iosifescu. E. Sibiu Pălăşan T.Ed. Psihomedia.. 1998. Iaşi Potolea D. Ş. Bucureşti *** (2005) Predarea interactivă centrată pe elev. Voinea. Bucureşti. nr.. (2006). Universităţii Bucureşti. în Structuri. Ed.BIBLIOGRAFIE • Cocoradă.. (2006). Psihologie educaţională. Paralela 45. Editura Universității Transilvania din Brașov • Cristea. M.(2003). (2003). Piteşti • Panţuru. (1989). M. MEN-CNC. R. Dicţionar de pedagogie. S. E. S. CNC. (coord.. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei • Molan V. Culturi organizaţionale în şcoala românească. Ed. Scoala . Evaluarea progresului şcolar. Ed.. • • Iucu B. Chişinău-Bucureşti. Profesorul între autoritate şi putere. *** Legea educaţiei naţionale. Cadru de referinţă. Ed. MEC (Proiectul pentru Învăţământul Rural) *** Curriculum Naţional. S.. Profesorul şi strategiile conducerii învăţării.

. ………………………………………… 6. având următoarea componenţă: 1. ………………………………………… 2. ………………………………………… 3.. finalizat la data de …………. de către CEAC. ………………………………………… …………………………………………… PARTEA I. chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor educaţionale. sunt relevante pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi şi le pot orienta opţiunile pentru o unitate şcolară sau alta. pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită specializare. ………………………………………… 4.ANEXE Anexa 1 Model de raport anual de evaluare internă a calităţii Raport pentru anul şcolar……………………………………. A) DATE DE IDENTIFICARE: Denumirea unităţii de învăţământ : Unitate de învăţământ din sistemul de stat /particular: Localitate / judeţ: Adresa : Cod poştal: Telefon – fax (incluzând prefixul de zonă): 46 .. INFORMATII GENERALE NOTA: Informaţiile din această primă parte....... ………………………………………… 5.

mail: Niveluri de învăţământ / specializări /calificări profesionale autorizate să funcţioneze provizoriu / acreditate : (se va preciza baza legală de funcţionare pentru fiecare nivel de învăţământ / specializare / calificare profesională ) Informaţii privind persoana juridică iniţiatoare (dacă este cazul): Localitate/judeţ. a –XIII-a Total Secundar inferior Gimnaziu din care Liceal. I cl. a –X-a Total cl... a –XI-a cl. specializare / calificare profesională: Nr. din care Maiştri... a –IV-a Total cl. a –IX-a cl. telefon-fax (incluzând prefixul de zonă). email: Unitatea de învăţământ a înaintat Raport anual de evaluare internă la ARACIP în anul/anii.. domeniu.. din care an I an II an III Total an I an II an III Total Distribuţia efectivelor de elevi.. din care Postliceal.E . a –VI-a cl. a –X-a Total cl. profil / Număr clase Număr elevi 47 .. a –XII-a cl. Nivel Filieră Profil Domeniu / Specializare Calificare profesională / în funcţie de filieră. a –II-a cl. din anul şcolar curent. a –IX-a cl. (ciclul inferior) din care SAM An de completare Liceal (ciclul superior) Postliceal.. adresa. din care cl... B) INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar: Nivel învăţământ de Număr de clase/ grupe Număr de elevi / copii / adulţi: Forma de învăţământ Limba de predare Preşcolar Primar. a –VII-a cl. a –VIII-a Total cl. a –III-a cl. cod poştal.. Crt. a –V-a cl.

1.1. suplinire.Personalul didactic: Număr total de cadre didactice Număr norme didactice întregi posturi de Număr de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ/ procent din număr de persoane / norme întregi.exprimare numerică şi procentuală) Observaţii . Postliceal an I an II an III an I an II an III Maiştri Calificare profesională C) INFORMAŢII PRIVIND RESURSELE UMANE C. transfer. detaşare.dacă este cazul (personal didactic cu studii în străinătate echivalate/neechiva late în România) / 48 .2. Liceal Denumire Specializare Calificare profesională a-IX-a / a-X-a a-XI-a a-XII-a a-XIII-a a-IX-a a-X-a 2. SAM Calificare profesională Calificare profesională Calificare profesională 3. după caz Număr de titulari/procent din număr de norme întregi / posturi Număr de cadre calificate / procent din număr de cadre didactice Modalitatea angajării pe post* (titularizare.Personalul de conducere: Director (numele prenumele) Calificarea şi Gradul didactic Vechime la catedră Documentul de numire în funcţie Modalitatea numirii pe funcţie Unitatea de învăţământ la care are norma de bază Unitatea de învăţământ la care este titular (dacă e cazul) Observaţii este cazul dacă (directorul este cadru didactic cu studii în străinătate echivalate / neechivalate în România) …… Director adjunct (numele şi prenumele) ……… C.

4. precum şi cu precitările MEdCT nr.84/1995.*Notă : 1. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ de stat se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr. şi cu Legea nr. Personalul nedidactic (număr pe categorii): Categorie personal de Număr persoane încadrate de Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal 49 .06. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ particulare se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr.Personalul didactic auxiliar .2008 Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: Număr personal didactic calificat: Cu doctorat Cu gradul I Cu II gradul Cu Definitivat Fără definitivat Număr personal Necalificat didactic C.34536/18.128/1997. cu Legea nr.3. O.84/1995.128/1997 2.MEdC 5656/2004.număr pe categorii: Categorie personal de Număr persoane încadrate de Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal C.

crt. 4. durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind de ………………minute. 4. 6.minute. 5. E) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE Nr. 6. crt. 4. 7. profil / domeniu*. 2. Tipul de spaţiu Număr spaţii Suprafaţă (mp) Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare Sală pentru servit masa* Dormitor * Bucătărie * Spălătorie * Spaţii sanitare* Spaţii depozitare materiale didactice * DACĂ ESTE CAZUL D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE Nr. filieră*. iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de…….D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE Nr. din data ……………………. 3. Tipul de spaţiu Săli de clasă /grupă Cabinete* Laboratoare* Ateliere* Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* Spaţii de joacă * Număr spaţii Suprafaţă (mp) * DACĂ ESTE CAZUL Unitatea funcţionează cu un număr de ……………… schimburi. 2. 5. 3. specializare / calificare profesională* în parte) 50 . 1. Tipul de spaţiu Secretariat Spaţiu destinat echipei manageriale Contabilitate * Casierie * Birou administraţie* Număr spaţii Suprafaţă (mp) F) CURRICULUM Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ este cel naţional / alternativ aprobat prin ………… cu numărul……. crt.. 1. (se va menţiona pentru fiecare nivel. 3. 1. 2. 5..

b)baza materială În cazul în care unitatea de învăţământ a fost supusă evaluării externe periodice. Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare Dotarea spaţiilor şcolare Accesibilitatea spaţiilor şcolare Utilizarea spaţiilor şcolare Existenţa. nr. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative Existenţa. 21/2007) şi STANDARDELOR DE REFERINŢĂ – (în proiect) Se va preciza în dreptul indicatorului (vezi indicaţiile de mai sus). precizate în raportul de evaluare externă periodică 51 . înregistrarea. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare Accesibilitatea spaţiilor auxiliare Utilizarea spaţiilor auxiliare Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare.G. Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară.FIŞĂ de AUTOEVALUARE privind NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ. se vor menţiona calificativele pentru fiecare indicator. structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare şi planul de implementare) Organizarea internă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei. prelucrarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor. administrative şi manageriale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1 Existenţa.CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ a)structurile instituţionale.crt Indicatori de performanţă Calificativul acordat1 DOMENIUL: A. nivelul de îndeplinire: Nr. în timpul desfăşurării programului Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi. CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H.

conform legii 42 43 Constituirea si funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii Constituirea şi funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea 52 . mijloacelor de învăţământ şi auxiliarelor curriculare Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii c)resurse umane 22 Managementul personalului didactic şi de conducere 23 Managementul personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic DOMENIUL: B. materialelor. MANAGEMENTUL CALITĂŢII a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii 34 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională 35 Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de calităţii asigurare a b) proceduri privind iniţierea.EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ a)conţinutul programelor de studiu 24 25 26 27 28 29 Existenţa ofertei educaţionale Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii Proiectarea curriculumului Realizarea curriculumului Evaluarea rezultatelor şcolare Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare (extra-clasă şi extraşcolare) Activitatea ştiinţifică Activitatea metodică a cadrelor didactice b) rezultatele învăţării c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică. după caz 30 31 d) activitatea financiară a organizaţiei 32 Constituirea bugetului şcolii 33 Execuţia bugetară DOMENIUL: C. certificatele. monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate 36 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării 37 Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăţării d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral 38 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării 39 40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ f) baza de date actualizată sistematic. diplomele şi calificările oferite 41 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei. după caz.20 21 Accesibilitatea echipamentelor. referitoare la asigurarea internă a calităţii g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi.

U.75/12. cu modificările ulterioare). 87/2006. asigurându-se astfel autoreglarea. cu modificările ulterioare. După realizarea raportului : Se va propune planul de îmbunătăţire. 87/2006. aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr.internă a calităţii NOTĂ: Pentru completarea acestei fişe trebuie: Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. adica a descriptorilor şi.G. autoevaluarea trebuie să fie realistă şi obiectivă. creşterea şi nu de a sancţiona. Prin urmare. Raportul finalizat este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare conform art 12 alin b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. implicit a indicatorilor de la fiecare criteriu. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. cu scopul de a asigura dezvoltarea. optimizarea şi revizuirea funcţionării şi dezvoltării instituţiei. nr.10 din O. Să se fi verificat indeplinirea cerinţelor. aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr.07. 53 .

54 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.