Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic şi Comercial

MANAGEMENT AMERICAN STATELE UNITE ALE AMERICII

Prof. conf. dr. Dina Luţ Masterand Sava George

Timisoara 2013

1. Scurt istoric al economiei americane

Economia americană este considerată, la momentul actual, ca fiind extrem de performantă, dispunând de un potenţial competitiv impresionant (o piaţă internă de 290 milioane locuitori, volum important de resurse naturale, un centru financiar mondial, competenţe ştiinţifice şi tehnice de primă valoare etc.); într-un cuvânt, se poate afirma că economia americană constituie un model socio-economic demn de urmat de alte ţări. Conform unor analişti precum Peter Drucker, secolul a fost un secol de supremaţie economică americană şi toate datele arată că secolul XXI va păstra acelaşi statut al SUA la nivel mondial; totuşi consolidarea UE sub forma unui stat federal european cu peste 500 milioane de locuitori, la care se adaugă Japonia sau China, poate conduce la ierarhizări diferite în competiţia globală. La nivelul anului 2000, SUA realiza drept indicatori socio – economici principali: - GNP: aproximativ 8900 miliarde USD (primul loc în lume) - GNP per locuitor: 32000 USD /an/locuitor (locul 8 în lume) - Speranţa de viaţă : 77 ani în medie - Constituirea GNP pe surse de formare: - 77% servicii - 16% producţie industrială - 1,5% agricultură - alte servicii Grafic situaţia se prezintă astfel:

- populaţia urbană: 77% din total locuitori; - populatia rurala: 23 % din total locuitori;

aproximativ 15 milioane persoane anual acced la cele 3000 universităţi. 15% în industrie. parte din taxele de studii la colegiu se suportă cu titlu personal deşi nivelul taxelor este foarte ridicat în universităţile americane: de la 10-12000 USD/an până 20-25000 USD/an. diferenţa provenind din diverse surse publice. circa 80% în servicii etc. 40% de mobil. SUA cheltuie anual pentru R&D aproximativ între 2-3 % din GDP. fundaţii etc. legislaţia fiecărui stat din cele 50 state din componenţă îmbracă diferenţe de nuanţă cu privire la caracterul obligatoriu al studiilor primare şi medii (aproximativ 30 milioane persoane termină anual studiile medii). o structurare pe instituţii participante pe activitatea de cercetare: 15% prin universităţi. la programele de master şi doctorat taxele de şcolarizare sunt şi mai ridicate. calculat pe numărul de locuinţe: 95% au linie telefon fix. rata inflaţiei: 5-7% anual.5 000 instituţii corespondent al şcolilor profesionale şi studiilor post liceale din Europa .aproximativ între 6 – 18 ani educaţia este obligatorie.. companii. 50% prin companii şi corporaţii private. întrucât SUA alocă 4-6% din GDP drept cheltuieli militare şi de înarmare.creşterea anuală recentă a GDP: între 3-5% anual. parte din cercetările cu scop militar au şi aplicaţie civilă.Grafic situaţia se prezintă astfel: . aceste personae obţin susţinere financiară de la guvernul central. . deci şi liceul este obligatoriu. . există în SUA aproximativ: . În ceea ce priveşte accesul la educaţie a tinerilor şi populaţiei adulte din SUA arătăm următoarele: . rata şomajului: 58% anual .din total populaţie (per 100 persoane). 35% acces Internet etc. adică 200-250 miliarde USD. 70% de linie telefonică. deci pentru aplicarea conceptului de long life learning) . statul propriu. uzual 3 000 din ele sunt considerat universităţi în sensul că oferă MASTER şi DOCTORAT (1/3 din aceste 3000 de universităţi oferă studii tip ID. la care taxele de studii sunt mai mari.) .participarea populaţiei active la obţinerea GDP anual reflectă aproximativ procentele pe sectoare de constituire a GDP (2% în agricultură. Această ultimă menţiune este importantă. gradul de dotare în procente: 60% dispun de un PC. însă numai o cotă din aceste fonduri sunt destinate cercetării ştiinţifice în domeniul militar (este dificil de estimat valoarea fondurilor totale/anual alocate pentru R&D în SUA). 42% acces Internet.aproximativ 75% din R&D provine din sector privat. autorităţi municipale.4 500 instituţii corespondent a ceea ce numim colegii sau universităţi (oferă studii universitare de la doi ani/zi până la nivel doctorat). marile universităţi americane oferă şi şcolarizare post doctorală de 2 ani zile sau mai mult. 20% prin institute de cercetare.

servicii sociale neguvernamentale.9% anual. prelucrarea datelor. însemnând cea mai mare acumulare de resurse financiare din istoria SUA. adică după 1996.SUA rămâne ţara cu cea mai mare economie.Între 1963 – 1993. contabilitate şi alte servicii profesionale. servicii de securitate. GDP al economiei americane a crescut în medie cu 7. serviciile tehnice şi profesionale ocupând primul loc (în structura totală a volumului anual): publicitatea şi relaţiile publice.Investiţiile autohtone şi străine au generat cele mai noi capacităţi industriale şi tehnologice. distanţele uriaşe între comunităţi de persoane au obligat angajaţii şi firmele să inoveze permanent în domeniul tehnic şi social. SUA rămâne o ţară uriaşă şi bogată. . chiar dacă ritmul de creştere economică s-a diminuat în ultimele decenii:90 . cel mai mare volum de schimburi comerciale. 2002. servicii guvernamentale. cu precizarea că populaţia în SUA este de circa 290 milioane persoane faţă de circa 130 de milioane în Japonia. servicii medicale. . .a. Pentru a identifica regulile sau procedurile de management aplicate de companiile americane. La momentul actual. China). Bloomsbury Publishing Plc. a treia ca populaţie (după China. PNB pe cap de locuitor raportat la SUA TARA SUA 1980 (%) 100 1990 (%) 100 2000 (%) 100 Canada 84 79 63 Franţa 79 77 75 Germania 69 76 82 Italia 71 73 63 Japonia 67 84 101 Suedia 78 69 83 UK 67 70 74 Sursa: Calculat după Anderson ş. Canada.Indicele bursier Dow Jones a crescut de peste 4 ori în şase ani.Consumatorii americani sunt între cei mai înstăriţi consumatori pe plan mondial. a doua economie a lumii. reparaţii. evoluţii care îi menţin primul loc în competiţia globală: . dacă ne rezumăm la ultimii 5-6 ani de zile. azi este de aproape dublu mai mare decât GDP – ul Japoniei. servicii gospodăreşti. The Ultimate Resourse. caracterul pragmatic al salariaţilor . măsoară 4 800 km de la est la vest şi 2 400 km de la nord la sud. În fapt. astăzi traversarea cu maşina se face în mai puţin de osăptămână iar cu avionul în 4-5 ore. economia americană înregistrează spunem totuşi evoluţii spectaculare. Editors – Business. pentru a înţelege contextul sociologic al mediului de afaceri.Tabel 1. traversarea teritoriului american în 1900 de la Est la Vest necesita peste o lună de zile prin utilizarea diligenţei. . consiliere juridică.Companiile cotate la New York Stock Exchange şi NASDAQ au atras pe piaţa de capital circa 5 trilioane USD în ultimii cinci ani. un model economic demn de invidie. ceea ce a însemnat o creştere de 10 ori a valorii nominale. servicii de cazare şi masă (hotel restaurant). activităţi distractive. educaţie. India) şi a patra ca suprafaţă (Rusia.

se păstrează unele diferenţe între categorii sociale: circa 11% din populaţie are venituri de peste 75 000 USD /an în timp ce 15% sunt sub pragul de sărăcie oficial. rolul guvernului federal în economie a continuat să crească. iar 49% din familii au avere negativă netă. guvernele statelor. asigurări şi protecţia socială. Industria aeronautică din SUA (Boeing. industria şi construcţii.americani. industria prelucrătoare: 15-18%. Astfel. o poziţie mai bună având ţări precum Elveţia. S-au efectuat reforme ample în domeniul bancar.”. D. analiza comparativă numai pe seama acestui indicator nu este relevantă însă. influenţa guvernului în economie etc.s-a inventat televiziunea în 1927 şi primul post comercial lansat în 1951. cifra anuală de afaceri este de peste 100 miliarde USD. atrag anual din întreaga lume “vârfurile” cercetării pe diverse domenii etc. SUA alocă cele mai mari sume absolute şi relative în cercetare – dezvoltare: guvernul federal. locuinţe şi alimente sunt mai scăzute decât în cele 6 ţări menţionate. . cinematograful în 1894. servicii 75% etc. Luxemburg sau Japonia. măsurile luate de stat au inclus şi o reducere / afectare a unor libertăţi individuale ale cetăţenilor. După anii ’80 Jap onia depăşeşte SUA la o serie de indicatori. 2) O serie de invenţii şi inovaţii sunt considerate a fi de origine americană: . o cotă parte din aceste fonduri este pentru cercetarea avansată.s-a inventat telegraful (1844). în procente. agricultura. liniile transatlantice de transport (1858). la momentul actual. în SUA se plăteşte mai mult pentru asistenţă medicală. preţurile la energie. . populaţia ocupată: agricultură 3%.11” şi după “9. Structura actuală a economiei include pe primul loc economia bazată pe cunoaştere. SUA a traversat cel mai mare “şoc social” la 11 septembrie 2001 în urma atacului terorist de la WTC. United Aircraft) deţin cele mai avansate tehnologii din lume.serviciul poştal naţional (Benjamin Franklin. avioane (invenţiile din Anglia s-au importat clandestin).inovaţii în domeniile transport feroviar. sociale şi politice se fac până la “9. companii şi sector privat (fundaţii). 1840). îndeosebi educaţia universitară şi invenţiile de mare amploare menţin SUA pe primul loc în lume. . Cheltuielile pentru apărare au oscilat anual de la 4-6% din PNB. MC. dar economia americană rămâne puternică pe ansamblul ei. cheltuielile federale ajungând la 22% din PNB. apoi serviciile. În perioada postbelică. la începutul sec.primul automobil Ford T. SUA.primele realizări în comunicaţiile prin satelit. oscilează de la un an la altul între locurile 5 -7. prima centrală telefonică (1878) etc. totuşi SUA şi marile corporaţii americane au început să piardă din poziţia net dominantă în competiţia economică cu Japonia şi Europa). ajungând în anii 90 la 250 miliarde USD. statul a făcut cheltuieli masive pentru înarmare (5-6% din PNB. economia americană s-a restructurat profund. a câştigat clar Războiul Rece. s-a menţinut intervenţia guvernului federal în viaţa economică. XXI economia şi societatea americană se prezintă astfel:92 1) La indicatorul PNB / loc. Lockhead. aceste reforme continuă şi în prezent. SUA continuă să deţină primul loc în competiţia ştiinţifică la nivel mondial (cel mai mare număr de laureaţi ai Premiului Nobel pe fiecare domeniu.11. vom recurge la o succintă prezentare a evoluţiei economiei americane. Douglas. fiind necesare şi alte aspecte de inclus în calcul. majoritatea analizelor economice. în producţie de serie (1908). cel mai mare număr de invenţii şi inovaţii anual. În perioada contemporană. . financiar.). În sinteză. . naval. . automobile.

Canada 10% etc. azi se acceptă aproximativ 450000 persoane/an ca emigranţi legali şi se estimează că alte 300 – 400000 persoane emigrează ilegal în SUA conform unor programe. Olanda 15%. . Valoarea de piaţă a activelor străine în SUA este de peste 3 000 mld. 80% din emigranţi veneau din Europa (circa 400 000 /an).primul magazin pentru producţia de masă sau bazat pe conceptul de piaţă de masă (cantităţi mari de articole la preţul de 5 sau 10 cenţi). în timp ce Japonia a devenit cel mai mare bancher al lumii. Până în 1960. existând imaginea unui „creuzet” asociată cu SUA. deficitul bugetar cumulat a ajuns la circa 5 000 miliarde USD în anii’95. investitori: Japonia 24%. .publicitatea şi marketingul. azi vin majoritar din Mexic. iar filialele din SUA ale unor firme străine (japoneze. europene etc. USD / an. USD. După 1970. ponderea comerţului exterior în PIB ajungând spre 15%. folosirea tehnicilor de vânzare prin intermediul cataloagelor etc. ajungând la 25 – 30% din venituri. din care 7 milioane la numărul salariaţilor (din 290 mil. de protecţie a mediului. De asemenea. prima lege de protecţie a consumatorilor. compoziţia populaţiei 14% negrii. USD şi importă de 650 mld. 4) SUA a fost şi a rămas „ o naţiune de emigranţi” mai vechi sau mai noi. etc.. ideea că oameni diferiţi sunt absorbiţi şi transformaţi în „americani” cu o concepţie unitară despre lume. vor fi salariaţi). se adaugă o economie subterană de la 10 % din PIB. bugetul federal american înregistrează anual deficite mari de 200 – 300 miliarde USD. 100 dintre ele se regăseau între cele 500 mai puternice companii din lume (Fortune). contribuiau cu 20% la realizarea PIB. UK 23%. 3) SUA este în momentul de faţă cel mai mare debitor al lumii. SUA exportă anual mărfuri şi servicii de circa 500 mld. după 1976 SUA are în fiecare an un deficit comercial al schimburilor externe de 100 – 180 miliarde USD. . valul de emigranţi s-a stopat îndeosebi după 11 septembrie 2001.prima lege antitrust. circa 55% din salariaţi au o diplomă de colegiu (facultate). persoane – 151 mil. o parte mare a datoriei fiind dobânda asupra datoriei publice. realizau vânzări de circa 1 300 mld.) angajau circa 5 milioane salariaţi. cu o puternică loialitate faţă de noua ţară (nu sunt însă omogene sub raport cultural ca Japonia sau UK sau Franţa.). până în 2005 emigranţii ar adăuga 16 milioane la numărul populaţiei. 78% albi etc. 10%hispanici. USD.

– guvernul statelor din federaţie: învăţământ. Competitia in contextual cultural American Economia americană a fost şi a rămas prin definiţie o economie bazată pe firma/întreprinderea privată. protecţia consumatorilor. soluţii rapide la o problemă sau lipsa unei soluţii etc.nu există un sistem oficial de caste sociale. . să te afli permanent într-o competiţie oarecare. fiind foarte important să participi la joc. libertate de exprimare. chiar atunci când intervine şi influenţează afacerile. statul – fie el cel federal. apropierea între persoane şi obţinerea încrederii este lentă etc. administraţia locală. producţia de energie. sănătate. . libertatea de aţi alege propriul destin. Trebuie spus că şi statul / administraţia publică americană se implică în afaceri în unele domenii şi. se formează greu relaţii de prietenie. orice persoană poate acceda la bani. statul/administraţia influenţa afacerile prin diverse reglementări de protecţia mediului ambiant. fie că eşti învingător fie că eşuezi. . SUA rămâne „ţara tuturor posibilităţilor”. urmează apoi managerii. SUA reprezintă una dintre cele mai eterogene societăţi din lume. copilul este încurajat să fie independent şi să părăsească locuinţa părintelui încă de la vârsta de 18 ani.1. infrastructura de transport etc. de alegere a religiei. transport public etc.individualism şi concepţia că se poate „câştiga” orice statut prin muncă. de alegere a profesiei. în această categorie includem şi fondurile anuale alocate pentru industria militară. societate bazată pe individualism şi competiţie. salariaţii executanţi sau cu funcţie de conducere mai modest plătite. societate în care coexistă diverse sisteme: bunăstare şi sărăcie. de a critica autoritatea publică. statal sau local – respectă cu sfinţenie proprietatea privată şi prosperitatea generată de competiţie între indivizi / firme. putere şi influenţă. . câştig sau pierdere. prin achiziţii publice uriaşe pe care le efectuează an de an ş i care se îndreaptă prioritar spre companii private autohtone. Apare o dublă ipostază a implicării statului în economie/afaceri: a) în calitate de consumator. Pentru americanul obişnuit există „da sau nu” (alb – negru) şi mai rar nuanţa „de poate” între extreme a valorilor culturale ale lumii de afaceri: . b) în calitate de decident în unele activităţi economice cum ar fi: – guvernul federal: în industria apărării. .libertate şi democraţie. deci. orice individ (umil) putând accede la succes material sau social: în clasa superioară sunt cei cu averi moştenite. chiar dacă nu au un statut official . copilul este educat să-şi plătească taxele la colegiu etc.o concurenţă foarte agresivă.sinceritatea raporturilor între indivizi şi o graniţă neclară între profesional şi viaţa particulară. competiţia este corectă între grupuri pe diverse domenii.drepturile universale ale omului şi egalitatea de şansă a persoanelor sunt considerate drepturi sacre şi garantate. apă. – administraţia locală: energie. protecţia consumatorului. utilităţi. urmează apoi persoanele aflate în şomaj şi alte categorii similare. acest spirit se induce încă din familie şi clasele primare fiecărui copil.. sănătatea publică etc. familia şi grupul sunt situate pe plan secundar. – de asemenea. presa şi mass-media sunt o reală putere a statului de drept. exploatarea spaţiului cosmic. se raportează la piaţă şi competiţie.

SCS. însă răspunde solidar şi nelimitat (cu averea personală) faţă de toate obligaţiile angajate de firmă.2. în comandită simplă sau SRL ca în dreptul român (Limited – Ltd). este o entitate neînregistrată. . o firmă trebuie să îndeplinească unele criterii99: .20% corporaţii de dimensiune medie.80% sunt de tip proprietorship şi partnership (SNC.5 milioane USD. mica distribuţie cu amănuntul.. servicii. SRL). iar competiţia pe fiecare sector este foarte dură ceea ce înseamnă profituri mici anual. (2) Întreprinderea societară (partnership): este forma de organizare a firmei prin care două sau mai multe persoane convin să pornească o afacere în calitate de coproprietari.97 Acest tip de firmă/întreprindere este cel mai comun în SUA şi predomină în agricultură. partenerii îşi împart profitul adus de afacere anual. teren. . utilaje etc.pentru industria prelucrătoare: 500 – 1500 salariaţi. întreprinderile sau firmele se pot organiza sub trei forme legale: (1) Întreprinderea proprietate personală (proprietorship): este forma cea mai simplă de organizare a unei afaceri. o singură persoană este proprietarul afacerii/firmei. el are un control complet asupra operaţiunilor şi managementului aplicat.pentru distribuţia cu amănuntul: vânzări anuale de la 3. . toţi coproprietarii răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile asumate de societatea creată (inclusiv cu averea personală).pentru sectorul de construcţii: încasări anuale între 9. fiecare partener îşi aduce un aport la înfiinţare sub formă de bani. Pot fi societăţi în nume colectiv. ceea ce înseamnă un anumit sprijin din partea statului. Pentru a se include în categoria IMM. . respectiv cu toţii participă la deciziile adoptate. Formele juridice ale proprietetii in economia Americana În economia americană întâlnim trei forme juridice distincte principale sub care regăsim proprietatea organizată pentru afaceri. funcţie de proporţia de capital adus la înfiinţare. cel mai adesea aceste firme sunt de mici dimensiuni întrucât nu pot concentra capitaluri importante.98 Managementul acestui tip de firmă se asigură prin participarea fiecărui coproprietar.5 – 17 milioane USD.pentru distribuţia cu ridicata: maxim 100 salariaţi (aici avem uzual Franşiza). . Administraţia IMM din SUA a estimat că există aproximativ 15 milioane de firme mici şi mijlocii din care: .5 – 13. clădiri. altfel spus.

chiar în cazul unor mici afaceri (însemnând: un mic restaurant. Pentru astfel de posturi de „manageri executivi” sunt preferaţi absolvenţii unor business school având şi o diplomă de MBA. strategiile aplicate etc. un service auto. un magazin etc. distribuţie etc. misiunea şi obiectivele vizate de firme.Domeniul de activitate al firmei: există diferenţe mari între conţinutul organigramelor companiilor din industria auto. transporturi. el poate să participe sau nu la operaţiunile zilnice ale firmei. Foarte frecvent însă. dar deţine puterea de decizie şi control absolut asupra mersului afacerii.. existând unul sau două nivele ierarhice. şi salarizarea / motivarea este pe măsură (100000 USD/anual sau mai mult). un hotel. ei acordă acestuia drepturile necesare conducerii şi administrării afacerii pe principii profesioniste impuse de piaţă şi competiţie.Alte aspecte caracteristice precum: gradul de individualism ce caracterizează contextul american.). proprietarul sau proprietarii angajează un manager profesionist drept „manager executiv”.Dimensiunea companiei / firmei: aceasta face ca în cazul micilor afaceri organigrama să aibă un caracter mai puţin formalizat.104 Orientativ arătăm că organigrama unor astfel de IMM din economia americană includ cel mai adesea unul sau două nivele ierarhice: . regăsite de regulă sub forma juridică de proprietorship şi partnership. servicii. . predomină organigrame de tip familial în care patronul este managerul general al întreprinderii. Structuri organizatorice in companiile Americane Proiectarea structurilor organizatorice în companiile americane rămâne dependentă de mai muţi factori: . Apreciem că cel mai semnificativ criteriu ce diferenţiază organigramele pe grupuri de companii în managementul american este dimensiunea companiei: În cazul afacerilor mici şi mijlocii.3. . construcţii.

a) Organigramă familială cu un nivel ierarhic: PROPRIETARI = DECIDENTI MANAGER EXECUTIV SECTOR A ACTIVITATI B ACTIVITATI C b) Organigramă familială cu două nivele ierarhice: PROPRIETARI = DECIDENTI MANAGER EXECUTIV SEF SECTOR A SEF SECTOR B SEF SECTOR C PRODUCTIE MARKETING .

) Structura organizatorică funcţională: în acest caz diviziile. a posturilor din structură. Acest tip de structură organizatorică se regăseşte frecvent în cadrul companiilor ce fabrică un produs/grupă de produse. constituirea organismelor. Între diversele unităţi structurale survine competiţia. – toate aspectele de acest tip se amplifică în complexitate şi pot urma diverse criterii. avantajul principal al acestui tip de structură rezidă în partajarea clară a responsabilităţilor între divizii / direcţii. relaţii ierarhice. compartimente de tipul servicii. deciziile se iau relativ greu.În cazul companiilor mari şi unele companii medii. sfera de autoritate.1. fiecare divizie având resurse distincte. pe parcurs de luni de zile. Totuşi. divizii etc. anumite tipuri de structuri organizatorice sunt frecvent întâlnite în practica companiilor americane. marketing. compania organizată astfel se adaptează mai greu la piaţă. . între astfel de tipuri amintim: b. producţie. resurse umane şi financiar-contabilă). direcţii. regăsite de regulă sub forma juridică de corporations (uneori partnership). direcţiile sau servicii le se organizează după cele 5 domenii funcţionale ale firmei (cercetare-dezvoltare.

PRESEDINTE (Chef Executive Vicepreşedinte R&D (Research & Developement) Vicepreşedinte Producţie Vicepreşedinte Marketing Vicepreşedinte Resurse Umane Vicepreşedinte Financiar Cercetare aplicata Planificare Planificare Planificare Planificare Cercetare produse noi Proiectare industriala Studii de piata Recrutare Bugete Tehnologii noi Strategii control Publicitate Centre training Contabilitate Vanzari Relatii externe Lansare fabricatie Prototipuri Productie Engineering Relatii clienti Salarii Bilanturi Dezvoltare cariera . staff adminstrativ etc.COMITET DIRECTOR Compartimente de sprijin pentru preşedinte (consilieri juridici.

în acest caz.). reprezentarea grafică a unei astfel de structuri se prezintă în figura nr.2. 4. COMITETUL DIRECTOR Chef Executive Officer (CEO) Servicii sprijin Resurse umane Finanţe Fabrică produs A Fabrică produs B Fabrică produs C . resurse mari pentru fiecare divizie. dar descentralizează total competenţele pe divizii de producţie sau fabrici. firmele americane păstrează la nivel central anumite servicii esenţiale (finanţe.b. selecţia angajaţilor este severă etc. fiecare fabrică se concepe / conduce ca un centru de profit distinct. Orientativ. resurse umane etc.4.: Avem şi în acest caz dispute interne pentru „supremaţie”.) Structura organizatorică pe produs este specifică şi recomandă companiilor care fabrică produse (familii de produse) distincte.

în domeniul hotelier.în cazul unor firme de distribuţie cu ridicata sau amănuntul. întâlnim acest tip de organizare: . transporturi. şi anume: zona centrală. .). nordul SUA.3.b. COMITET DIRECTOR Chef Executive Officer MARKETING FINANTE RESURSE UMANE ZONA EST ZONA VEST ZONA CENTRALA ZONA NORD ZONA SUD Research and Developeent Personal Engineering Productie Vanzari . Rolul esenţial în acest caz revine utilizării calculatorului în comunicare zilnică şi corelării strategiilor şi planurilor pe obiective. Cel mai frecvent. datorită dimensiunilor pieţei interne. piaţa internă a SUA se divide în 5 zone geografice. fast food. prezentăm o schiţă grafică a unei structuri organizatorice teritoriale. sudul SUA. În figura nr. zona vestică. zona estică.5. bunuri de larg consum etc.) Structura organizatorică teritorială presupune organizarea companiei pe principalele zone geografice în care ea operează.în cazul întreprinderilor producătoare care dispun de propria lor reţea de distribuţie (automobile.4. turism. Îndeosebi în cazul unui stat federal precum SUA.

de perioada traversată şi se schimbă după evoluţia pieţii. structuri organizatorice bazate pe dublă subordonare a unei persoane. iar la bază situându-se muncitorii / executanţii: Top managerul Nivel ierarhic 1 Nivel ierarhic 2 Nivel ierarhic n Executanţii . de decidentul superior. uzual organigrama unei firme se prezintă sub forma unei piramide.) .b. Aspectele prezentate sunt doar orientative (b1 – b4). Astfel. de ex. deoarece structura organizatorică depinde de obiective propuse. Dacă vom anticipa unele elemente din managementul japonez. în vârf aflându -se şeful executiv (CEO).4. structura organizatorică tip reţea etc. Această comparaţie este valabilă pentru marile corporaţii din cele două ţări. adaptarea ei se face însă la intervale mari de timp.) Alte tipuri de structuri organizatorice întâlnite în companiile americane: funcţie de dimensiune şi obiective vizate vom întâlni şi organigrame structurate pe criterii combinate (geografic şi funcţional. atunci comparaţia între organigrama companiile americane şi organigrama companiilor japoneze reflectă unele diferenţe de fond.

în timp ce “piramida” organizaţională a firmelor japoneze este mai “aplatizată”. în Europa firmele îşi structurează cel mai frecvent organigrama cu număr moderat de nivele ierarhic. adică include mai multe nivele ierarhice (uneori 10-14 nivele ierarhice). adică include un număr mai redus de nivele ierarhice (3-6 nivele ierarhice în cazul marilor corporaţii). situaţia comparativă se poate prezenta precum în figura următoare : SUA = număr ridicat de nivele ierarhice (10 – 14) Europa = număr moderat de nivele ierarhice (4 – 8) Japonia = număr redus de nivele ierarhice (2 – 5) . grafic. comparativ cu SUA şi Japonia.Din comparaţia invocată rezultă că foarte adesea “piramida” organizaţională a firmelor americane este mai “alungită”. grafic situaţia comparativă este: Organigramă tip pentru companiile multinaţionale americane Organigramă tip pentru companiile multinaţionale japoneze Pe de altă parte.

. directori generali etc. Managementul Resurselor Umane Abia după publicarea lucrării In Search of Excellence (1982).consilieri sociali şi sănătate – 0.) – 3.000 USD pentru a menţine în străinătate familia unui specialist tehnic sau manager desemnat să lucreze în acea zonă114.top management (CEO. Trimiterea în străinătate a unor astfel de persoane pentru un număr de ani de zile. La momentul actual. promovare. marile companii americane au structurat trei nivele distincte de responsabilitate şi decizie: . .avocaţi şi consilieri juridici – 0.).8 milioane de persoane. frecvent fiecare persoană fiind însoţită de familie. companiile americane au reconsiderat rolul şi importanţa resurselor umane în ansamblul procesului de management. în anii 90 adminsitraţia SUA a efectuat o serie de prognoze încercând să răspundă la întrebarea: „Care vor fi cele mai căutate profesii în economia americană din anul 2005 ?. . Conform unor estimări sub egida US Department of Labor (1990) se estima că următoarele şapte profesii vor cele mai solicitate de angajatori în 2005115: . compania americană mamă este obligată să detaşeze în străinătate un număr de manageri sau reprezentanţi proprii. şi în prezent universităţile oferă un număr impresionant de specializări la nivel de colegiu în finanţe şi marketing (în 1980: 14000 specializări în finanţe şi bănci. a condus şi la o creştere notabilă a costurilor de operare pe pieţele străine.7 milioane de persoane.5 milioane de persoane. De exemplu. . pentru a deschide şi opera în străinătate o anume structură organizatorică proprie (filială. training. motivare etc. recrutare. atât companiile cât şi universităţile americane consideră că problema resurselor umane este cel puţin la fel de importantă ca finanţele sau marketingul.ingineri de sistem şi computere – 0.5.6 milioane de persoane. . În al doilea rând. profesii care decid câştigători în competiţia globală şi profesii care sunt extrem de bine plătite. până în anii '80 acest domeniu a fost considerat şi tratat ca o “rudă săracă” a managementului. joint ventures).programatori soft – 1. Din prognoza invocată rezultă implicit faptul că aproximativ 11 milioane salariaţi americani (dintr-un total de circa 151 milioane salariaţi) lucrează în prezent profesii extrem de solicitate de companii.3 milioane de persoane. inclusiv urmare a succeselor obţinute de firmele japoneze.7 milioane de persoane. .8 milioane de persoane.top managementul şi mai ales preşedintele (CEO) companiei. vicepreşedinţi. de pildă s-a estimat că o companie americană cheltuie anual 150-250. manageri generali. . 26000 specializări în marketing şi achiziţii). .şeful direcţiei / compartimentului de resurse umane (planificare. Cum va evalua costul angajării pe astfel de profesii ?”.supervizori şi alte profesii similare – 1.conatbili şi auditori – 1. totuşi.116 Pentru îndeplinirea funcţiunii de resurse umane.

. după descendenţă.rata şomajului oscilează între 6 – 8%. aproximativ 20% sunt casnici şi nu caută loc de muncă). . dacă noua ofertă primită este tentantă. Datorită acestui fapt.atât din iniţiativa companiei. Phd etc).. se încheie contracte scrise sau implicite de angajare. . începând cu supraveghetorii. deci şi liceul.se acordă şanse egale de angajare. atunci când primeşte o ofertă mai bună de angajare. . vor proveni dintre emigranţi cu calificări de top (MBA.alţi manageri / decidenţi din cadrul companiei. Schimbarea locului de muncă survine: . .structura rasială: aproximativ 11% negrii.1 Angajarea personalului Prin legislaţia privind forţa de muncă din SUA există puţine restricţii impuse cu privire la angajarea unui salariat sau concedierea lui. salariaţii din companiile americane sunt foarte dispuşi să-şi schimbe frecvent locul de muncă.000 persoane / an până la 11 septembrie 2001. administraţia federală statală şi locală au adoptat legi noi pe parcursul ultimilor ani. condiţiile actuale sunt mai severe (circa 151 milioane salariaţi din 290 milioane locuitori în 2005/2006.se estimează că o mare parte din angajaţii ce vor intra în sectorul serviciilor şi tehnologiilor de vârf. . 78% albi. se interzice discriminarea persoanelor cu handicapuri fizic e sau mentale. cu potenţial de invenţii şi inovaţii).educaţie bună a salariaţilor. chiar dacă există avizul direcţiei de resurse umane. aproximativ 3/5 din noii angajaţi au fost femei).117 Au survenit şi modificări rapide în structura demografică a populaţiei şi se resimte necesară o reformă în educaţia preuniversitară. executant sau manager. 5. de remarcat că supraveghetorii au un real drept de veto la selecţia salariaţilor executanţi. Caracteristici de bază ale resurselor umane în SUA:118 .cât şi din iniţiativa salariatului.femeile deţin aproape 50% din total forţă de muncă şi rol major în poziţii de management mediu şi de vârf (după’85.o îmbătrânire a forţei de muncă (în 2005 14% din total va avea peste 55 ani). . atunci când este necesar se schimbă şi domiciliul. mai ridicată ca în Japonia sau Germania. Emigraţia legală adaugă circa 450. fapt ce a complicat relaţia angajator – salariat. adică concedierea din motive economice sau de alt tip. Totuşi. 10% hispanici. orientare sexuală etc. . concedierea a devenit mai limitativă în alte cazuri decât cele de restrângere a activităţii. învăţământ obligatoriu până la 18 ani (16 ani în unele state). aproximativ 90% sunt absolvenţi de liceu şi 55% au diplomă de colegiu. condiţiile de emigrare (de preferinţă doar salariaţi bine instruiţi. cât şi datorită unei anumite mentalităţi constituite în timp.. dar mai redusă ca Franţa sau Canada.

după diplome de colegiu. . În ceea ce priveşte procedura de angajare în firmele americane. există o reală dispută între firme pentru a atrage tineri ce promit a avea abilităţi de leaderi profesionişti. şcoli.calităţile personale şi potenţialul de lider (teste de personalitate). supraveghetorii întocmesc permanent note de descriere a posturilor ce urmează a fi scoase la concurs. Atunci când compania identifică un necesar semnificativ de posturi de management ce ar putea rămâne fără titulari – care de regulă se localizează la mijlocul piramidei sau spre baza ei – pentru ocuparea acestor posturi departamentul de resurse umane apelează la agenţii specializate sau universităţi.). Opţiunea se comunică printr-o cerere scrisă către firmă. . promovare etc.vechimea salariatului în posturi de management în cadrul sau în afara companiei.nivelul general de pregătire a persoanei.maiştrii şi managerii sunt consideraţi reprezentanţii angajatorului. documente de atestare a calificării. agenţii private de recrutare. ce presupune mai multe responsabilităţi şi necesită o calificare / pregătire superioară. Deoarece şomajul exercită o presiune constantă asupra pieţei de muncă. certificate medicale etc.). De regulă. dacă se doreşte o ierarhizare a criteriilor de promovare pe posturi de management. Drept caracteristică distinctă a managementului american este faptul că promovările se fac atât din interiorul companiei cât şi din afara lor.. diplome. a) Salariaţii executanţi În cazul acestei categorii de salariaţi. avantaje suplimentare. colegii etc. cerere însoţită de un număr de documente (curriculum vitae. diplomă MBA sau altele similare. se poate recurge la o promovare „de probă” pentru a forţa abilităţile şi a forma manageri profesionişti. pentru un post scos la concurs de către firme optează în mod obişnuit un număr mai mare de candidaţi. între principalele surse de recrutare a muncitorilor de către firmele americane amintim: agenţia guvernamentală de evidenţă a şomerilor. b) Angajarea/ promovarea managerilor Promovarea reprezintă avansarea salariatului într-un post mai bine plătit. recomandări/referinţe de la locurile anterioare de muncă. .pentru salariaţii pe posturi de execuţie. serviciul municipal privind forţa de muncă. în fiecare an există o competiţie dură între angajatori pentru a atrage absolvenţii . aceste note de necesar sunt dirijate la departamentul de resurse umane care iniţiază etapa de recrutare. program de lucru. managementul/administraţia preferă să promoveze tinerii în posturi superioare atunci când se apreciază că ei dispun de calificarea şi priceperea necesare. salarii.pentru salariaţii pe posturi de manageri. deci au autoritate de a lua decizii de personal (specializare. uzual se aplică metode diferite de selecţie şi angajare: . amintim120: .

. pe fiecare domeniu de interes (juridic. Astfel marile corporaţii amaericane alocă fonduri importante pentru pregătirea ambelor categorii de salariaţi – executanţi şi manageri – pregătirea urmând a se face în interiorul companiilor cât şi în afara lor.). pentru primii 10-15 absolvenţi ca punctaj total obţinut la finalizarea studiilor universitare. companiile mari şi medii şi au constituit în timp diverse proceduri proprii de calificare şi perfecţionare a pregătirii propriilor salariaţi.Compania GE. . o serie de companii şi-au constituit propriile centre de training sau universităţi pentru pregătirea salariaţilor. economic. centru propriu de training. De exemplu. . angajatorii formulează oferte atrăgătoare încă din anul final de studii. universitate proprie .Compania Boeing. 5.Hewlett Packard. .Compania GM.compania Xerox. fie ei executanţi sau manageri. .compania IBM. Relaţia între companii şi universităţi sau colegii este amplă şi permanentă: pentru identificarea unor leaderi. Totuşi. astfel de firme alocă procente importante din buget pentru training-ul salariaţilor. pentru cursuri comune pentru nevoi de training ale firmelor. centru propriu de training. centru propriu de training. MBA etc.Compania AT&T.din colegii cu cele mai bune rezultate la finalizarea studiilor. . Centru prorpiu de training . Centru prorpiu de training Alocă anual sub sau peste 1% din cifra de afaceri.2 Training-ul salariaţilor În SUA nu există nici o reglementare care să oblige explicit firmele să aloce fonduri pentru pregătirea salariaţilor. însemnând 1-2 mld USD pentru training-ul salariaţilor. centru propriu de training. exemplificativ amintim: . plată taxe şcolarizare la colegiu.Compania Motorola. ele alocă anual sume importante prin care sprijină învăţarea continuă pe diverse categorii de salariaţi. stabilirea unor teme comune de cercetare avansată etc. tehnic etc. centru propriu de training.

Despre trainingul asigurat celor două categorii de salariaţi: a) Salariaţi executanţi Pentru executanţi. . a unor cursuri periodice pe aspecte tehnice. deşi au propriile centre de formare. astfel de stagii de training sunt sub forma unor cursuri de 2-4 săptămâni pe an. . .Pregătirea la locul de muncă când salariatul este îndrumat de supraveghetor sau un instructor special desemnat. principalele metode de training la care recurg companiile americane sunt: .O formă de pregătire prin rotaţia posturilor. .Pregătirea în afara companiei când salariatul este trimis pe cheltuielile firmei la centre de instruire sau colegii din universităţi.Ucenicia se foloseşte pentru acele posturi/activităţi ce necesită perioade lungi de pregătire sub îndrumarea directă a unui muncitor înalt calificat.De remarcat că şi astfel de companii. când noul salariat este încadrat succesiv pe compartimente distincte. colaborează cu universităţile de prestigiu. respectiv vinerea şi sâmbăta. a unor cursuri de MBA. b) Manageri Se estimează că peste 80% din cele mai mari 300 corporaţii americane finanţau din surse proprii pregătirea tinerilor manageri în colegii şi universităţi. după un program flexibil convenit cu corporaţiile interesate. cel mai frecvent toate aceste tipuri de cursuri sunt organizate de universităţi la finalul săptămânii. uzual particpă la astfel de programe manageri între 35 – 45 ani.

concediu pentru satisfacerea serviciului militar. .avantaje medicale. precum plan de compesare a asistenţei medicale şi contracte cu instituţii medicale (total sau parţial costul tratamentelor). iar între 14 – 16 doar part-time pe unele domenii (limitativ). trebuie să distingem clar între cele două categorii de salariaţi: . atunci şi statul şi angajaţii bugetari vor avea venituri bune).ajutoare compensatorii pentru incapacitate temporară sau boli suferite în afara locului de muncă. Avantaje acordate prin lege salariaţilor executanţi123: . . grafic poate fi redată următoarea influenţă a principiului venitului nelimitat într-o societate: EXECUTANŢI venituri nelimitate + MANAGERI venituri nelimitate Administraţia publică şi toate instituţiile de stat vor avea de câştigat Se activează economia reală prin motivare implicită a salariaţilor Până la 14 ani copii nu pot fi angajaţi.manageri Principiul fundamental pe care se sprijină obţinerea de venituri de ambele categorii este cel al performanţei individuale şi impactului pe care-l are economia reală asupra întregii societăţi americane (dacă firmele sunt prospere. .ajutor de şomaj pentru salariaţii concediaţi fără vina lor.6.executanţi . Veniturile ridicare ale manaerilor din SUA Atunci când discutăm de venituri în firmele americane. .concediu pentru exercitarea activităţii de jurat în jurii federale / statale. .

premiile şi dividendele se prevăd / acordă anual. Analiştii în management sunt de acord asupra faptului că veniturile directorilor/managerilor din SUA sunt cele mai ridicate din lume.Comitetul de Audit (Audit Committee) . Salariile. .Comitetul Executiv (Executive Committee) . diverse funcţii executive din întreaga structură a organigramei: .dividende. Nivelul veniturilor se stabileşte de Comitetul Directorilor pentru top manageri şi este funcţie predominantă de performanţa obţinută în afaceri de firmă.). avion. oricare ar fi domeniul în care activează.diverse categorii de bonusuri. Boardul Directorilor propune anual şi reprezentanţii acţionarilor (adunarea generală) aprobă tot anual componenta fixă şi componenta variabilă pentru preşedinte (CEO). Dacă ţinem seama de faptul că un nivel ridicat al veniturilor constituie un puternic factor de motivare în managementul performant. . .asigurarea de viaţă şi planurile de pensii (pentru venituri suplimentare la pensie).diverse categorii de premii.pachete de acţiuni distribuite gratuit sau preferenţial. raportat la acest nivel de salariu şi. În mod uzual. .salariile. Acest aspect este valabil pentru toate companiile mari şi medii.funcţii individuale de management până la baza piramidei. .. . pachetele de acţiuni se acordă o dată la 2-3 ani de zile. atunci avem una din explicaţiile de fond ale succesului economiei americane pe plan mondial. Aşasar.Boardul de Supraveghere (Supervisory Board) . Structura veniturilor managerilor americani include o parte fixă sau relativ constantă şi o parte variabilă din total: . eventual vicepreşedinţi. de venit anual Boardul Directorilor aprobă anual veniturile pentru diverse consilii sau comitete.Boardul de Încredere . fonduri de protocol etc. respectiv. iar acţiunile primite gratuit nu pot fi vândute decât după 5-10 ani de zile.alte facilităţi puse la dispoziţia managerilor superiori (maşină. diverse funcţii executive de management vor primi anual o cotă parte din veniturile totale încasate la „vârful piramidei”.alte comitete/comisii .

acţiuni: 40-45% din total venituri. În toate cazurile în care se acordă venituri de milioane USD. .A and P: 28. . Începând cu anul 1990 au apărut mai multe situaţii în care mari companii plăteau anual peste 10 milioane USD şefului executiv al companiei (CEO):125 . b) Performanţa obţinută de companie se simbolizează prin IQ şi se determină prin metode mai complexe pe baza analizei trendului urmat în afaceri de firmă pentru 5-10 ani de zile: .H.: 13.Walt Disney: 34. . Heinz: 10.CEO = 100% venit total anual Alte categorii de manageri vor primi.Natural Medical Ent. .9 milioane USD. între 5%-50% din venitul anual realizat la vârf. numărul de persoane. Cele mai ridicate venituri obţin directorii celor mai mari şi performante 500 de companii americane analizate anual de revista Fortune. I.1 milioane USD. .5 milioane USD.evoluţia pe 10 ani a veniturilor totale ale companiei.2 milioane USD.3 milioane USD. salariul deţine doar o pondere modestă în total venituri:126 . . Conform studiului efectuat de Greef Crystal.2 milioane USD. total active fixe.6 milioane USD.prime: 40-45% din total venituri. .Coca Cola: 10.câştigurile obţinute de investitori de la momentul când este CEO persoana respectivă. există 5 factori principali funcţie de care sunt plătiţi managerii americani: a) Mărimea companiei este primul factor funcţie de care se negociază şi acordă salariul şi alte categorii de venituri: volumul vânzărilor. de exemplu. . .Paramont: 17.Reebok International: 14.

pentru anul 2004. pentru cele 200 de companii analizate. Johnson. se ajunge la concluzia că veniturile obţinute de manageri sunt puternic influenţate de performanţa firmei pe termen scurt. d) Vechimea în post a directorilor are surprinzător o influenţă inversă asupra veniturilor realizate pe o perioadă dată. G.8 mil.. a proiectelor de R&D.creşterea vânzărilor pe ultimii 5 ani.8 mil. avem: Deoarece o parte semnificativă a veniturilor realizată de CEO nu sunt explicate prin studiul invocat. compania Dimler Chrysler a plătit salariaţilor din Boardul Directorilor suma fixă de 11. . Alcoa.creşterea activelor pe ultimii 5 ani. c) Intensitatea riscurilor asumate acţiunilor. Euro şi suma de 19. Euro ca parte variabilă (pentru circa 20 membri).situaţii similare vom constata şi în cazul unor firme precum NTL. .. Duke etc. reprezentat grafic. e) Amplasarea sediului companiei: situarea în zona centrală a marilor metropole înseamnă un spor de venituri pentru directorii companiei. Dacă ţinem seama de alte analize efectuate prin care se evaluează veniturile tuturor managerilor din firmele americane (nu numai CEO). situaţia diferă în Japonia unde managerii sunt evaluaţi pe seama investiţiilor pe termen lung. Crystal concluzionează că piaţa muncii pentru directorii de companii americane este haotică A + b + c +d + e 45% 55 % Între alte exemple concrete ce atestă veniturile ridicate ale managerilor americani – aspect ce diferă notabil de Japonia sau UE – prezentăm în continuare unele date recent publicate de mari corporaţii americane:128 .alţi indicatori. . Crystal. . Conform concluziei la care a ajuns G.evoluţia medie pe 5 ani a preţului acţiunilor. această situaţie de facto constituie unul din punctele slabe ale companiilor americane. numai 45% din variaţia veniturilor obţinute de CEO se pot explica prin influenţa factorilor a + b + c + d + e. a investiţiilor în resurse umane etc. . pentru diferenţa de fluctuaţie nu se poate oferi o explicaţie logică.

Prof. . Farmer Richard.Bibliorafie: 1. Bucureşti. drd. Ediţia a II – a. Harper Business. 1998 5. New York. Princeton University Press 2000 9. Drucker Peter – Inovation and Entrepreneurship. The World Economy in the 21st Century. London. 2001 . Ştefan Nedelea. 1993 3. The of East Asia. Rowman & Littlefield Publishers. dr. Champy – Reengineering the Corporation. Hammer M. Farmer Richard – Advances in International Comparative Management vol I – II Greenwich. B. Fukuda John – Japanese Style Management Transfered. 1984. Inc. Christopher – Global Formation: Structures of the Worl – Economy. Richman – Comparative Management and Economic Progress. J. Harper & Row. Editura Economică. 1988 8. 1986 6. 1993 10. Asist.. 1965 7. – The Challenge of Global Capitalism. Irwin. II. univ. Țăranu Șerban – Management Comparat UNIVERSITATEA HYPERION BUCUREȘTI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE 11. 1986 4. Nicolescu Ovidiu – Management Comparat. USA. Uniunea Europeană Japonia şi SUA. Drucker Peter – Post – Capitalist Society. Homewood. Dunn C. Gilgin R. 2004 2. Ed. Editura Routlege. Editura Economică. univ. Burduş Eugen – Management Comparat Internaţional.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful