ADAPTAREA FORTEI DE MUNCA DIN ROMANIA LA PIATA MUNCII DUPA INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA

Dupa prabusirea comunismului in Romania, inca din primele luni ale democratiei romanesti ( martie 1990), tara noastra stabileste relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. Acorduri bilaterale comerciale mai fusesera semnate in anii `60 odata cu deschiderea regimului ceausist spre Occident, dar aceste acorduri au fost suspendate in 1980 pe motivul incalacarii drepturilor omului in Romania. In prezenta unei industrii invechite si neprofitabile, restructurarea a dus in primii ani dupa 1990, la un declin industrial masiv, nivelul investitiilor a scazut iar piata muncii s-a confruntat cu crize profunde ( disponibilizari massive, greve, mineriade). Aceste evolutii au fost insotite de o crestere semnificativa a somajului. Ponderea industriei in totalul ocuparii fortei de munca a scazut dramatic, din 1990 pana in 1999. In contrast, ponderea agriculturii in totalul ocuparii fortei de munca a crescut substantial in aceiasi perioada. Aceasta crestere a ponderii agriculturii a fost impulsionata de cresterea migratiei din zona urbana in zona rurala, care a inceput in urma aplicari Legii fondului funciar in 1991, prin care au fost retrocedate terenurile agricole. Multi oameni au combinat munca la oras cu munca in agricultura de subzistenta pentru o sursa de venit suplimentar. Strans legata de migratia sat-oras si invers, ocuparea fortei de munca in agricultura, a atins in anul 2000 un varf de 41,4% din populatia angajata si a scazut pana la 28% in 2008. Scaderea agriculturii in totalul de ocupare a fortei de munca a fost in principal, in avantajul sectorului tertiar, al servicilor. In trimestrul I al anului 2008, 31,8% din populatie era ocupata in industrie, 40,2% in servicii si 28% in agricultura. Semnat la 1 februarie 1993 Acordul de asociere la structurile europene va intra in vigoare in 1995, si odata cu el, Romania devine membru asociat si sunt puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscandu-se ca obiectivul final urmarit de tara noastra este de a devein membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Initiativei Uniunii Europene de a elabora o Strategie Globala de Preaderare ( in Consiliul Europwean de la Essen, decembrie 1995), Romania ii raspunde cu o Strategie Nationala de Pregatire a Aderarii ( iunie, 1995). La 22 iunie 1995, Romania formuleaza cererea oficiala de aderare. Structurile europene opereaza o distoinctie intre procesul de aderare la care participa toate statele membre si negocierile de aderare, care sunt bilaterale si au loc in cadrul conferintelor de aderare. Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana I insemnat pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economica si financiara in sprijinul restructurarii economiei romanesti, si nu in ultimul rand libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca pe intreaga suprafata a Uniunii. Negocierile se deschid pentru Romania odata cu asa-numitul Grup de la Helsinki ( decembrie, 1999), iar lansarea propriu-zisa a negocierilor are loc in februarie 2000, in cadrul Conferintei interguvernamentale de la Bruxelles. In Raportul de tara pentru 2002 se mentioneaza pentru prima data anul 2007 ca data estimative pentru aderarea Romaniei si Bulgariei. Consiliul European de la Copenhaga confirma aceasta data si alcatuieste foile de parcurs pentru aceste tari si ajutoarele financiare de preaderare. In aprilie 2005, Romania semneaza Tratatul de aderare, urmand ca la 1 ianuarie 2007 Romania sa devina tara membra a Uniunii Europene. Pe plan economic integrarea in structurile europene inseamna accesul Romaniei la cea mai mare piata din lume, de doua ori mai mare ca cea a Statelor Unite si a Japoniei, luate la un loc. Uniunea Europeana este, de asemenea, cel mai mare actor commercial din lume reprezentand principal piata pentru 130 de state. Experienta aderarilor anterioare arata ca, in timp, dupa aderare, Romania poate inregistra cresterea nivelului de trai. Asistentele financiare

30% in industrie. integrarea Romaniei in Uniunea . Valul de migrare a fortei de munca a inceput inainte de aderare. Daca aceste lucruri nu vor fi realizate.constant . coroborat cu neincrederea in posibilitatile de a dezvolta o cariera in strainatate. prin reducerea volumului si a ponderii resurselor de munca tinere ( pana la 25 de ani). Romaniqa nu a mai generat un alt val de migratii. odata scadera naturala a populatiei ( din 1992. chiar conversia profesionala reprezinta conditii esentiale pentru noua era economica. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. duce la eliminarea treptata a obstacolelor tarifare si vamale pentru produsele industrial si agricole. prin inovatie. Problema migratiei fortei de munca reclama tot mai mult un management eficient. bazate pe informative si comunicare. inclusive cele umane. In momentul de fata economia romaneasca se afla inca sub impactul ramasitelor din perioada comunista. si peste 60% in servicii). atat la nivel national cat si la nivelul U. precum si realizarea unei modificari de structura a populatiei ocupate in economie ( 10% in agricultura. care sa stimuleze initiativele si performanta romaneasca pot sa determine cresteri economice reflectate intr-un nivel de trai mai ridicat decat cel anterior aderarii. perfectionarea permanenta. precum si inalta calificare. motv pentru care utilizarea noilor tehnologii modern. Piata fortei de munca se caracterizeaza in present prin sporirea prresiuni ofertei datorita majorarii ratelor de activitate la populatia de peste 50 de ani ca urmare a reformarii sistemului de asigurari sociale si pensi. ce vor corela initiativele cu forta de munca disponibila pe piata. Romania va trebui sa aplice acele cai si mijloace care sa duca la cresterea competivitatii produselor.E. ci resursele natural si umane din apropiere. inseamna pentru Romania si primirea din partea structurilor europene a fondurilor structural dar si un volum mai mare al posibilitatilor de investitori straini si autohtoni c ear putea detyermina o crestere a cererii de forta de munca pe piata interna a muncii. Franta). in beneficial tuturor celor implicate. Populatia Romaniei se caracterizeaza la ora actuala. ce presupune competitive sporita. Acest lucru nu se va putea realize decat daca in Romania va exista o motivatie si o cultura antreprenorial. Aderarea la U. privatizare. migratia fortei de munca mai ales tinere in strainatate. sporul natural este negative) si implicit imbatranirea acesteia.. deoarece migratia mai ales clandestina nu poate fi controlata. legarea cursului leului la Euro. Economia romaneasca trebuie sa tina pasul cu modificarile realizate la nivel eiropeansi mondial prin cresterea competivitatii economice. ana de an. Italia. evaluarii si folosirii eficiente a potentialului competitive si creative al firmelor autohtone. datorita cresterii economice si posibilitatii gasirii unui loc de munca in tara. Societatea conoasterii si economia bazata pe cunoastere sunt noile realitati ale secolului XXI. iar cea de-a doua.E. accelerarea procesului de reforma. aderarea la U. cresterii productivitatii muncii. la modernizare in vederea asigurarii unei stabilitati durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale in economie. La acest lucru a contribuit si forta de munca relative mai numeroasa ocupata in agricultura.E. dar dupa anul 2007. prin doua trasaturi defenitorii. prin accentuarea imbatranirii demografice a resurselor umane. si munca inlat calificata.E. In contextual redistribuirii pe ramuri a economiei nationale. iar populatia ocupata s-a redus considerabil. Aderarea Romaniei la structurile europene necesita un cadru economic care sa fie compatibil cu functionarea Uniunii si cu mecanismele comunitare. gasindu-se intr-o era industrial si agrara. la restructurare. Ca urmare se impune grabirea descentralizarii sectorului de stat si crearea unui puternic nucleu de intreprinderi mici si mijlocii. vor exista initiative a unor antreprenori dornici si priceputi de a crea sectoare productive. Migratia fortei de munca in tarile U. In domeniul schimburilor comerciale bilaterale. si datorita migratiei externe. ( cu precadere in Spania. alinierea tuturor standardelor romanesti la normele comunitare. si nu numai a facut ca nivelul somajului sa fie relative mai redus decat in alte state din Europa Centrala si de Est. Trebuie acordata o mai mare atentie valorificarii superioare a resurselor.

Grecia. Marea Britanie. Cehia. Mobilitatea fortei de munca este un aspect important in gestionarea resurselor umane. Alexandru (coord. Olanda si Malta. www. scaderea costurilor. nevoile de competente si calificari ale copaniilor.ro www. astfel incat cetatenii romani se vor incadra in munca in aceleasi conditii ca si cetatenii statului membru respectiv.E. cetaeenii romani pot lucra in aceste state fara a avea nevoie de permis de munca. In situatia statelor membre de destinatie care nu aplica Romaniei masuri tranzitorii privind libera circulatie a lucratorilor. in sensul că exista obligativitatea obtinerii permisului de munca si sedere. Corint. Cipru. Istorie. de stat membru al U. Ciuperca. 2006. Bulgaria. Irlanda. Este cazul urmatoarelor state: Estonia. Educatia responsabila care sa asigure o inalta calificare. Luxemburg. Istorie. Mutatiile ce vor interveni in economie ii vor determina pe majoritatea antreprernorilor sa devina preocupati atat de acumularea si investitii de capital. aplicabil este dreptul comunitar în materie (Regulamentul nr.Europeana se va face cu costuri majore. oferta de programe de formare profesionala si adecvarea acesteia la nevoile solicitantilor. pe obtinerea de materiale necesare. Accesul se realizeaza in baza masurilor de drept intern aplicabil in statul de destinatie sau in baza acordurilor bilaterale in domeniul circulatiei fortei de muncă incheiate de Romania cu alte state. companiile si firmele romanesti nu iau in considerare in mod deosebit dezvoltarea factorului uman. Austria. concentranu-se pe modalitati de dezvoltare a afacerii. Slovacia. Bucuresti. Italia. Economia trebuie sa fie capabila sa ofere produse si servicii la standard europene pentru a concura pe pietele externe. Ioan.referare. Islanda. Finlanda. Norvegia) si Elvetia este restrictionata. cat si de dezvoltarea propriilor resurse umane.E. patrunderea pe noi piete de desfacere. Astfel. Polonia. Belgia. Pentru a putea lucra in aceste tari. 2006. Danemarca.anofm. Spania. in conditii legale. care sa raspunda nevoilor pietei muncii si unei economii bazata pe cunoastere. prin aderarea la U. Slovenia. Perceptia generala este ca la ora actuala. Ed. Lituania. Ungaria si Portugalia. forta de munca din Romania are acces la piata muncii din spatiul uniunii si se bucura de drepturi conform legislatiei privind circulatia fortei de munca in U. Manual pentru clasa a XI-a. BIBLIOGRAFIE: Barnea. este important de subliniatfaptul ca dinamica schimbarilor tehnologice pentru asigurarea competivitatii vor determina transformari majore in domeniul ocuparii si formarii profesionale a fortei de munca. necesita informatii relevante privind evolutia meseriilor si profesiilor.ase. Ed. Tarile care au impus restrictii liberei circulatii a fortei de munca romanesti sunt Germania. Circulatia fortei de munca romanesti in statele apartinand Spatiului Economic European (Liechtenstein. Corint. Pe plan intern trebuie relocate resursele umane dinspre sectoarele economice aflate in declin inspre cele aflate in ascensiune.). iar consideratia conform careia angajatii reprezinta „ cea mai de pret resursa” ramane la stadiul declarativ. Franta. gradul de corelare intre cererea si oferta de forta de munca si identificarea lipsurilor. Elena.E.muncainstrainatate. In acest nou context. retehnologizare. aplicarea celor mai bune practice in domeniul educational precum si a tehnologiilor digitale poate accelera trecerea la societatea bazata pe cunoastere.bibiloteca. Cozma.ro www.. Suedia. Manual pentru clasa a XI-a.ro . 1612/68 privind libera circulatie a lucratorilor în cadrul Comunitatii). tendintele de evolutie a pietei muncii. Bucuresti. Letonia. Pe plan extern. lucratorii romani au nevoie de permis de munca. Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua.

Intocmit: Cliţan Diana – clasa a XI-a Chiorean Maria – clasa a XI –a Farcas Ramona – clasa a XI –a Morar Andrea – clasa a XI-a Pop Andrei – clasa a XI -a .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful