Ghidul statiunilor balneare   

,

Naturå ßi sånåtate
Prin importantele sale efecte sociale ßi economice, turismul balnear a devenit un segment major al pie†ei turistice interna†ionale, un domeniu care concentreazå importante mijloace materiale ßi umane, cu implicare tot mai profundå a ßtiin†ei ßi tehnicii, a prestårii unor servicii turistice ßi medicale de o facturå complexå ßi de un înalt nivel calitativ, chemate så satisfacå cerin†ele vitale ale omului modern, determinate de evolu†ia condi†iilor de via†å ßi a stårii de sånåtate a popula†iei. România se înscrie printre †årile europene cu un fond balnear remarcabil: 1/3 din apele termale ßi minerale de pe continent se gåsesc în †ara noastrå. Aceastå valoare este accentuatå de complexitatea factorilor naturali, respectiv regåsirea în aceeaßi sta†iune a factorilor principali de mediu, alåturi de o gamå largå de substan†e minerale de curå, precum ßi de existen†a în România a tuturor tipurilor de substan†e minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamå a profilurilor de tratament balneare. Localnicii cunosc aceste date, în mod empiric, din cele mai vechi timpuri. Instala†ii de båi termale ßi minerale au fost descoperite încå din vremea cuceririlor romane. Vestigii de aproape 2000 de ani se gåsesc în multe dintre sta†iunile din prezent. Therme Herculi, azi Båile Herculane, era renumitå în Imperiul Roman pentru calitå†ile curative ale apelor sale minerale. Multe dintre sta†iunile balneare din zilele noastre continuå o veche tradi†ie, iar în secolele al 18-lea ßi al 19-lea ele capåtå o recunoaßtere europeanå, devenind locuri preferate pentru tratament ßi petrecerea timpului liber. În anul 1924 este înfiin†at Institutul de Balneologie, al doilea din Europa, iar tratarea afec†iunilor folosind factorii naturali devine preocuparea principalå a cercetåtorilor ßi medicilor. În România, turismul balnear s-a dezvoltat continuu, a avut un caracter extensiv în anii ‘70 ßi ‘80, iar în prezent este orientat în principal cåtre servicii balneare de recuperare sau profilaxie de înaltå calitate. Turismul balnear este o componentå majorå a ofertei turistice româneßti ßi se adreseazå nu doar celor cu probleme medicale, ci ßi celor care vor så se relaxe­ ze, så-ßi regåseascå vitalitatea ßi så recapete o bunå condi†ie fizicå, mentalå ßi spiritualå.

CUPRINS
Sta†iunile balneare, afec†iunile ßi posibilitå†ile de tratament . . . . . . . . . . . . 6 Prezentarea sta†iunilor balneare . . . . . . . . . 8 Prezentarea factorilor terapeutici naturali . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Indica†ii de curå profilacticå ßi anti-aging . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Indica†ii de curå balnearå pe grupe de afec†iuni ßi curele de balneo-geriatrie . . . . . . . . . . 54

000 other main city other city Cetate Craiova M Radovanu Mo†å†ei Balß Leu Piatra Slatina e Bolintin Vale Slåveßti Drågånesti-Olt ea Ved Beuca u Calafat Dunårea Båileßti n Jiu DOLJ Rojißtea tCaracal n OLT Bechetu Vißina Veche Alexandria Turnu Mågurele Peretu Roßiori de Vede Mågura i a Mihåileßti Videle BUCUREÍTI (Bucharest) Arg Ghimpa†i Cålugåreni Naipu Prundu eß GIURGIU r Dunå ea Olten Olt TELEORMAN Furculeßti Bujoru Giurgiu Arsache Dåi†a Corabia Ruse 4 Chief town of department (jude†) Pleven Zimnicea BU . Cibinului Mun†ii Fågåras Codlea Rîßnov Zårneßti Braßov Såcele Predeal 1956 Mun†ii Vrancei Nereju VRA F .080.000 In 2003) over 300.Halmeu Turt Sighetul a Marma†iei Negres†i-Oaß Baia Sprie C UKRAINE Dara Dorohoi Vîrfu Cîmpului Dårmåneßti BOTOÍAN Rådåu†i Sucevi†a Siret Dorneßti r Satu Mare Debrecen Carei Valea Tåßnad lui Mihai Diosig Borß Sålard Acîß SATU MARE Ardud Livada Someß Seini 17 Ocna Íugatag Valea Vißeului Mu n†i iF å t ge Satulung Íomcuta Mare Baia Mare Mesteacan Ileanda Gîlgåu Vißeu de Sus Såcel 1823 MARAMURES Marghita Bobota Tîrgu Låpuß Mu Sårmåßag Telciu p 2303 Borßa SUCEAVA Cîrlibaba Vama n †ii R o d n ei 2279 Pietrosul BIHOR M Leß Oradea Hidißelu de Sus u Íimleu Silvaniei n† Zalåu ß me So Surduc Sîngeorz Båi BISTRIˇA-NÅSÅUD Nåsåud Beclean Reteag 22 Iacobeni Poiana Stampei HUNGARY Salonta ißu 4 3 Birtin C riß u ii Plopiß SÅLAJ Huedin Dej Gherla Apahida Gura Humorului Cîmpulung Fålticeni 27 Moldovenesc Moldova Vatra Dornei Paßcan Tîrgu Neam† Broßteni i Sabasa 1859 Suceava B Bistri†a Dipßa Teaca a t M Dumbråveni h i 2100 a Sire n un † ii C å li m a n Båltå†eßti l R e p ede Sîmbåta Beius l N e gra 1836 Vlådeasa Cluj-Napoca Beliß Råstoli†a Deda Borsec Mociu Chißineu Criß Dr Petru Groza Beliu Nucet Vaßcåu CLUJ 1825 Muntele Mare Some ß Curtici Nådlac Sîntana Ineu C 15 Arad Aradu Nou Vinga Or†ißoara Recaß Giroc Jebel Voiteg Deta Gåtaia Buteni A lb 1848 Curcubåta Cîmpeni Vîrfurile Albac Sålciua de Jos Ocna Mureß 26 Turzii Turda Cîmpia Ludus Iernut Reghin Ernei MUREÍ M un Topli†a Ditråu †ii u hi rg Gu 1776 Mureß 9 Bistricioara L. Cåpåtanii 2108 Cålineßti Belgrade Sa Råcåßdia Baziaß CARAÍSEVERIN Dunåre a Cornea Baia de Aramå Tîrgu Jiu Rovinari Peßteana Jui Bumbeßti Jiu Cålimåneßti Novaci Scoar†a Benges†i Olte † 7 11 Cårbunari Mehadia 6 Tîrgu Cårbuneßti 5 Rîmnicu Galicea Balta Båbeni Bistri†a Dan Moldova Nouå ube Orßova GORJ Hurezani Grådißtea Cåpreni Melineßti SERBIA 52 78 km Motru Ciovîrnåßani Hinova Strehaia 0 km 26 Drobeta-Turnu Severin VÎLCEA Prundeni Vîlcea Piteßti Cerbu Lunca Corbului Negreni Sinaia Rîmnicu Cîmpulung Comarnic Cînd Cîndeßti Pietroßi†a Breaza 24 Vålenii de Munte Curtea Pucheni 20 Cîmpina Lipia de Argeß PRAHOVA Pucioasa 19 Stîlpeni Båicoi Urla†i BUZÅ ARGEÍ Moreni Mizil Ial o Bu Nehoiaßu va be O lt i† a bov Dim a mi† Cålineßti Topoloveni Gåeßti Costeßti ß rge Tîrgovißte Råcari Ploießti Tigåneßti Jiu Filiaßi Drågåßani Ißalnita Coloneßti DÎMBOVIˇA A Prahova Drågåneßti ILFOV Buftea Urzice Coßereni Vînju Mare IALOMIˇ MEHEDINˇI National Capital (2. Izvorul Muntelui NEAMˇ Bicaz Piatra-Neam† Tårcau Bis tri† a M M u Roznov Cr n† ii Låzarea 1800 Podolen 21 Sovata Ungheni Sînnicolau Mare Lovrin ARAD Radna Bîrzava Jimbolia Timißoara Timiß ure Mu reß Lipova Mun†ii Z arand ˇebea Såvîrßin Brad ß Dobra Fåget Ilia T Gurahon† r28 a ß n Abrud s 13 ALBA i l Íard v Sebeß Aiud a 2n Blaj Tîrnåveni Bålåußeri Sîndominic Tîrgu Mureß 18 HARGHITA Cristuru Secuiesc 25 Gheorghieni Bålan t Buhußi 1664 Ghimeß Fåget Apu seni i a Odorheiu Secuiesc Topli†a Ciuc Vlåhi†a Moineßti Comåneßti Dårmåneßti Miercurea-Ciuc R Sînsimion Båile Tußnad Lemnia Bacåu s l rißu hita arg .H †ii M Alba Iulia Simeria Íibot Oråßtie Cugir Cålan 2059 Mihal† Mediaß SIBIU Slimnic Sighißoara Tir n a v a M a r e Tîrgu-Ocna Hendorf Topolovå†u Buziaß TIMIÍ 10 Lugoj Bocßa Deva Hunedoara Sarmizegetusa Voislova Íeica Mare Sålis†e Íugag 16 Cisnådie Agnita Olt Rupea Hoghiz 8 Olt 23 Danu Comorißte Anina Oravi†a Caraßova Reßi†a 1445 Armeniß Teregova i n†i Mu t Re ez t M Oituz Soveja O†elu Roßu Obreja 1378 HUNEDOARA Ha†eg Sibiu Tålmaciu Nocrich BRAÍOV Sercaia COVASNA Feldioara Fågåras 2543 Moldoveanu 12 Sfîntu Gheorghe Intorsura Buzåului zå u Tîrgu Secuiesc Prisa Caransebeß a † i i M e r r p Petrila i d i o 2462 C a 2244 n 2144 2507 Cîndrelu Ezeru a l Petroßani Cumpåna Cîineni i Omul 2509 2518 Voineasa 29 Rucår a Vulcan Peleaga Bußteni Lupeni M †ii M†ii.000 over 100.000 over 50.

11. 15. 28. 8. 18. 9. 33. 17. 25. 29. 2. 24. AMARA BAZNA BÅILE 1 MAI BÅILE FELIX BÅILE GOVORA BÅILE HERCULANE BÅILE OLÅNEÍTI BÅILE TUÍNAD BORSEC BUZIAÍ CÅLIMÅNEÍTI-CÅCIULATA COVASNA GEOAGIU BÅI LACUL SÅRAT MONEASA OCNA SIBIULUI OCNA ÍUGATAG PRAID PUCIOASA SÅRATA MONTEORU SÂNGEORGIU DE MUREÍ SÂNGEORZ BÅI SLÅNIC MOLDOVA SLÅNIC PRAHOVA SOVATA TURDA VATRA DORNEI VAˇA DE JOS VOINEASA EFORIE NORD TECHIRGHIOL NEPTUN SATURN MANGALIA Botoßani a Nicolae Bålcescu Hîrlåu Pru t MOLDOVA 100 m 0m Tîrgu Frumos Mirßesti v ni IAÍI Roman o d l Råcåciuni o MBîrlad ANCEA Focßani u Sårat Viziru Ciucurova Ostrov Dåeni Sarichioi Pogoanele Padina Iazu 1 Insurå†ei Babadag TULCEA Baia Lacul Razelm Jurilovca he o r ghe Sfîntu Gheorghe eni ˇåndårei Cåzåneßti Horia Crucea ˇA Ialo m i† a Slobozia Feteßti Cocargeaua Íocariciu Lacul Sinoe Mihai Viteazu Vadu Corbu de Sus Gura Porti†ei Mouth of t h Ciulni†a Vlad ˇepeß Cernavodå ea a år Dun Medgidia Ovidiu Nåvodari Mamaia j CÅLÅRAÍI r ni†a Cålåraßi Ostrov ULGARIA 31 Techirghiol CONSTANˇA Topraisar 32 30 Eforie Sud 33 23 August Mangalia Negru Vodå 34 Cobadin Ion Corvin Constan†a BLACK SEA o b u D an ube ÅU D et Secueni Iaßi Dragomireßti Bîrnova Chißinau Coropceni ni Hußi Muntenii de Jos Crasna u Vaslui BACÅU VASLUI Oneßti Sascut Bîrlad Bereßti Prut Adjud Sir e t aca Måråßeßti Ciußlea Suraia UKRAINE Folteßti Tecuci Tîrgu Bujor GALAˇI Ließti Budeßti Gala†i Traian Lacul Brateß Garvån ia hil ul C deßti Bråila Íu†eßti Fåurei Buzåu Cilibia Smeeni 14 Måcin Isaccea Br a † Ianca Tulcea Nalbant Bra†ul S ulina Cataloi Bra†u lS Gorgova Sulina BRÅILA fi n tu G e 5 . 34.abani Såveni 2000 m 1500 m 1000 m 500 m 200 m NI Legendå 1. 26. 23. 7. 4. 27. 13. 16. 22. 30. 20. 10. 31. 6. 21. 12. 19. 3. 14. 32. 5.

Sta†iunile balneare. afec†iunile ßi posibilitå†ile de tratament Tract digestiv ßi glande anexe Curå internå cu apå mineralå Aparat respirator ßi ORL proceduri ßi tratamente   1 Amara 2 Bazna 3 Båile 1 Mai 4 Båile Felix 5 Båile Govora 6 Båile Herculane 7 Båile Olåneßti 8 Båile Tußnad 9 Borsec 10 Buziaß                             x x     x         x  x      x     x        x     x     x x   x     x   x   x   x   x x  x x x x x x x x               x     x     x                    x   x   x   x x x x x   x x   x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x   x   x   x   x   x   x   x   x   x   x   x x   x x x     x   x   x   x   x   x x   x   x     x   x           x     x x     x   x x   x   x   x   x   x     x   x  x x   x x  x       x   x  x       x   x x x      x  x  x x x x x recomandåri terapeutice x   x   x   x   x  x  x x x x  x x x   x     x   x    x x x x x x x x   x  x    x      x               x    x   x    x x x   x   x   x   x   x  x   x x   x x     x   x       x x x   x x x   x   x x   x   x  x x x x x  x x x x     x   x   x x x x x x x x       x x x x x x x x x x x x x x x   x   x x   x x   x x  x x x x x   11 Cålimåneßti-Cåciulata   12 Covasna 13 Geoagiu Bai 14 Lacul Sårat 15 Moneasa 16 Ocna Sibiului 17 Ocna Íugatag             x  x           x    x  x     6 Sistem nervos periferic Nutri†ie ßi metabolism Împachetåri cu nåmol Dermatologie .alergii Rinichi ßi cåi urinare Båi cu ape minerale Inhala†ii ßi aerosoli Båi cu ape termale Båi cu ape sårate Boli profesionale Cardiovasculare Hepato-biliare Curå Gerovital Curå antistres Electroterapie Kinetoterapie Ginecologie Reumatism Endocrine Nevroze Fitness Mofete Masaj     .

Tract digestiv ßi glande anexe Curå internå cu apå mineralå Aparat respirator ßi ORL proceduri ßi tratamente   18 Praid 19 Pucioasa 20 Sårata Monteoru 21 Sângeorgiu de Mureß 22 Sângeorz Båi 23 Slånic Moldova 24 Slånic Prahova 25 Sovata 26 Turda 27 Vatra Dornei 28 Va†a de Jos 29 Voineasa 30 Eforie Nord 31 Techirghiol 32 Neptun 33 Saturn 34 Mangalia   x                       x x   x   x x   x   x     x       x  x x x x x x x x x   x x   x   x   x   x   x   x           x       x   x   x x x x   x     x             x   x       x     x x x x x   x x x x x x       x x  x x x x x x x x x x x x x x x x x x   x   x  x x x x x x x x x x   x   x   x x x x x   x   x   x   x   x     x   x x x   x   x x x x   x     x   x                   x x   x x     x   x    x x x   x         x       x               x x x x x x   x   x x x     x         x       x  x recomandåri terapeutice x   x  x  x x   x  x x   x     x                   x x x  x  x  x x x     x   x   x   x   x x   x     x x x x                    x  x        x x x x  x x   x   x x     x x     x x x x x x x   x x x x x x   x x x x x x   x  x x     x x x x x x x  x x  x x   x x   x  x x  x   x x x x x x   x x x x x Sistem nervos periferic Nutri†ie ßi metabolism Împachetåri cu nåmol Dermatologie .alergii Rinichi ßi cåi urinare Båi cu ape minerale Inhala†ii ßi aerosoli Båi cu ape termale Båi cu ape sårate Boli profesionale Cardiovasculare Hepato-biliare Curå Gerovital Curå antistres Electroterapie Kinetoterapie Ginecologie Reumatism Endocrine Nevroze Fitness Mofete Masaj     7 .

ståri post-operatorii pe articula†ii). are o mineralizare totalå de 9. amenajåri pentru ungeri cu nåmol rece. Datoritå con†inutului bogat în sulfa†i. vizite în municipiul Slobozia la Muzeul Jude†ean (colec†ii de arheologie. între râurile Târnava Mare ßi Târnava Micå. CLIMA Continentalå de stepå. excursii în Lunca Ialomi†ei. urmate de båi în lac. vântul bate din direc†ia nord-est. în timpul domniei lui Matei Basarab. Dupå secularizarea averilor månåstireßti în 1864. slab bromuratå.0 zecimi. Bioclimatul este excitant de stepå. boli contagioase. veri cålduroase ßi ierni reci. tendomioze. bicarbonatatå. Pådurea Sudi†i. magnezianå. în lunca râului Ialomi†a. hipotonå. boala Basedow. Altitudine . CONTRAINDICAˇII MEDICALE Afec†iuni cardiovasculare. istorie. slab sulfatå. periartritå scapulo-humeralå). Centrul Cultural „Ionel Perlea”. Iarna. sterilitate secundarå. Nebulozitatea în timpul verii este 5. artå popularå). care este distruså apoi în timpul Primului Råzboi Mondial. vile. artroze. Muzeul Agriculturii. instala†ii pentru båi calde ßi pentru împachetåri cu nåmol. pescuit. BAZNA AÍEZARE Sta†iunea se aflå situatå central în Podißul Târnavelor. Pentru tratament. sulfatatå. tendoperiostoze. buvetå pentru cura internå cu apå mineralå.3°C (media lunii iulie este de 22°C ßi a lunii ianuarie de -3°C). pe aceste terenuri au luat fiin†å primele aßezåri. la 7 km de Slobozia. Dupå cel de‑al Doilea Råzboi Mondial au fost ridicate construc†ii destinate turismului balnear ßi a fost amenajatå plaja de pe malul lacului Amara. planta†ii de vi†å de vie ßi pomi fructiferi. apa are un gust amar. Umiditatea medie anualå atinge 63%. sechele dupå poliomielitå). STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 3 ßi 2 stele. într-o regiune de dealuri acoperite cu påduri întinse. motel.6 g/l. polineuropatii. AMARA AÍEZARE În Câmpia Båråganului Central.88 grame/litru. pe malul nord-vestic al lacului Amara. 2.30 m. Crângul Frumos. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. localnicii încålzeau apa ßi nåmolul din lac în instala†ii rudimentare. INSTALAˇII TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde la cåzi ßi bazine cu apå provenitå din lac. spondilitå anchilozantå). de aici provenind ßi denumirile lacului ßi a sta†iunii. 53 km de Sighißoara ßi 72 km de Sibiu. artå plasticå. sodicå. afec†iuni ginecologice (metroanexite cronice. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apa lacului Amara. magnezianå. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri alergice articulare dupå reumatism articular acut sau dupå infec†ii de focar. amenajåri pentru aerohelioterapie. dorsalå ßi lombarå. ATRACˇII TURISTICE Parc dendrologic. Temperatura medie anualå este de 10. afec†iuni post traumatice (redori articulare posttraumatice. Apa mineralå de sondå pentru cura internå este sulfuroaså. insuficien†å ovarianå). care ridicå aici o månåstire cu întinse terenuri în jurul lacului.Prezentarea sta†iunilor balneare 1. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. printre care ßi cåtunul Amara. În 1905 aici se construießte din lemn prima instala†ie de båi calde. poliartroze). Precipita†ii reduse. vizite la herghelia Jegålia. clorurosodicå. såli pentru gimnasticå medicalå ßi masaj medical. astmå. Sta†iunea se aflå la 17 km de oraßul Mediaß. biserica „Sfin†ii Voievozi” (fostå månåstire. ISTORIC Localitatea Slobozia este atestatå din 1684. afec†iuni asociate dermatologice ßi endocrine. Pådurea Buießti (rezerva†ii cinegetice). instala†ii complexe pentru hidro ßi electroterapie. 8 . afec†iuni neurologice periferice (pareze ßi paralizii posttraumatice ale membrelor. construitå în 1628). Nåmolul sapropelic de lac are un con†inut de 66.

comercializatå în farmacii. fiind înconjuratå de dealuri. pânå spre 42°C).0 zecimi. Nebulozitatea anualå este de 5. Primul medic al sta†iunii a fost angajat în anul 1905. amenajåri pentru aerohelioterapie. boli profesionale). tendomioze. în zona de contact a Câmpiei Miersigului cu Dealurile Oradei. bromurate. care se extrage din lacul din sta†iune. când se înfiin†eazå ßi o farmacie. Primele tratamente s-au fåcut prin aplicarea nåmolului scos de pe fundul albiei pârâului Peta pe partea dureroaså a corpului. Nåmolul terapeutic extras din bazinele din sta†iune are origine mixtå.5 – 6. construitå în 1402. izvoarele de la Bazna trec în proprietatea bisericii evanghelice din localitate. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hotel de 3 stele. În anul 1814. în 1374 aflându-se în proprie­ tatea Episcopiei Romano-Catolice din Oradea.140 m. ATRACˇII TURISTICE Biserica fortificatå din satul Bazna. pensiuni de 3 stele. în timpul verii. Altitudine . atmosfera este bogatå în aerosoli ßi hidroioni de iod ßi de sodiu. încheiat cu o galerie din lemn. atermale. mineralå. instala†ii pentru båi calde de nåmol ßi împachetåri calde de nåmol. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în partea de nord-vest a României. Primele amenajåri pentru båi au fost realizate în anul 1835. Bioclimat de cru†are. alimentat de apele ce izvoråsc din malurile pârâului Pe†ea. ståri dupå entorse.1-74. poliartroze).ISTORIC Calitå†ile apelor din Bazna sunt remarcate în secolul al XVIII-lea. afec†iuni endocrine. ståri post-operatorii pe articula†ii. masaj medical. ISTORIC Efectul terapeutic al apelor minerale de aici au fost descoperite cu foarte mul†i ani în urmå. la o altitudine de 140 m. iar umiditatea relativå medie anualå este de 80%. afec†iuni asociate (afec†iuni ORL. tendoperiostoze. salå de gimnasticå medicalå. Båile s-au numit. pe rând: Båile Sfântului Ladislau. Båile Haieului ßi apoi Båile Episcopeßti. metroanexite cronice). afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. Sta†iunea este feritå de vânturi. iar în anul 1843 s-a construit primul stabiliment balnear. artroze. Tot în aceeaßi perioadå începe produc†ia de sare de Bazna. luxa†ii ßi fracturi). BÅILE 1 MAI Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Bihor. CLIMA Climat moderat continental de dealuri ßi podißuri. concentrate. Primele baze de tratament s-au construit între anii 1950-1960. CLIMA Climat de tip continental moderat de ßes. cu o mineralizare totalå de 17. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. periartritå scapulohumeralå). predominând substan†ele minerale aduse la suprafa†å de apa sondelor ßi izvoarelor care sedimenteazå. Pe malul lacurilor sårate. Are un turn caracteristic deasupra por†ii sale råsåritene. cu temperatura medie anualå de 8-9°C (în ianuarie media fiind de -4°C. cu efecte terapeutice. pensiuni rurale de 4 ßi 2 flori. mußchi ßi oase. iar la sfârßitul aceluiaßi an este deciså construirea unui stabiliment balnear. vilå de 2 stele. ungeri cu nåmol ßi båi reci în bazine cu apå FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape oligometalice (bicarbonatate ßi ußor clorurate. iar în luna iulie de aproximativ 20°C). afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. temperaturå medie anualå de 10. 3. Începând cu anul 1978 sta†iunea s-a dezvoltat continuu. iodurate.5 grame/litru. nåmol sapropelic. Din apa izvoarelor se extrage sarea de Bazna. la 2 km de Båile Felix ßi 10 km de Oradea. slab excitant. sechele dupå poliomielitå). afec†iuni neurologice peri­ ferice (pareze ßi paralizii posttraumatice. afec†iuni ginecologice (cervicite. în arealul comunei Sânmartin. în stil gotic. poliradiculoneuropatii. 9 . sechele dupå polineuropatii. Ítrandul Venus este cel mai mare ßtrand termal din sta†iune.5°C. cu temperaturi variate. dorsalå ßi lombarå. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale clorurate sodice. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri alergice dupå reumatism articular acut sau dupå infec†ii de focar). INSTALAˇII TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå în cåzi ßi bazine. instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie.

denumitå dupå naturalistul român Emil Racovi†å) ßi melcul Melanopsis Parreyssi (supravie†uitor al erei glaciare). psihoze. ståri postoperatorii la articula†ii. care deßi este o specie tropicalå. gutå cu localizåri articulare). TBC. kinetoterapie la salå. vasodilata†ia ßi. afec†iuni hematologice (hemofilie). diverse pareze ßi paralizii). luxa†ii). în care ac†iunea are efect prin calitå†ile fizice ßi chimice ale nåmolului. graviditate. Cura de nåmol stimuleazå neuroreceptorii periferici. epilepsie. unde scurte. afec†iuni ginecologice (metroanexite cronice. rezerva†ia naturalå Pârâul Pe†ea — lacul cu nuferi ocroteßte 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis (varietate unicå în Europa. ultrasunet. Excursii în împrejurimi – la fel ca la Båile Felix. tråießte spontan aici într-o climå temperatå). 10 . entorse. Împachetåri cu nåmol. afec†iuni maligne. endometriozå. dorsalå ßi lombarå. Termoterapia. hipertensiune arterialå cu valori înalte. ståri dupå reumatism articular acut). boli endocrine. afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. infarct miocardic). implicit. båi galvanice. pensiuni de 3 stele. incontinen†å analå ßi urinarå. aerosoli. oase. peßtele „Roßioara lui Racovi†å” (specie endemicå. laserterapie. mecanismele de reac†ie ale organismului. afec†iuni posttraumatice (redori articulare post traumatice. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hotel de 2 stele. INSTALAˇII DE TRATAMENT Curen†i diadinamici ßi interferen†iali magnetodiaflux. afec†iuni acute ale cåilor respiratorii. ionizåri. tulburåri minore de pubertate sau de menopauzå). ATRACˇII TURISTICE Båile 1 Mai: ßtrandul cu valuri . diabet zaharat de tip II. parapareze la minim 3 luni dupå mielite. cel mai vechi de acest tip din Romania. ståri dupå fracturi. spondilitå anchilozantå. tromboze ßi tromboflebite acute. afec†iuni asociate (boli metabolice ßi de nutri†ie. artroze. poliartroze).Båile Felix INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatice inflamatorii (poliartritå reumatoidå. dupå traumatisme vertebrale.ßtrand cu apå termalå. împachetåri cu parafine. masaj segmentar manual. duß subacval. dispune de 14 bazine. relicvå a erei ter†iare). dupå opera†ii pe måduva. Contraindica†ii: afec†iuni infec†ioase. masajul. båi terapeutice cu ape minerale termale în cåzi ßi în bazin. pensiuni rurale de 4 ßi 3 flori. cardiopatie ischemicå (anginå pectoralå. afec†iuni neurologice centrale ßi periferice (hemipareze la minim 6 luni de la data apari†iei.

în fazå de acalmie.3°C. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale inflamatorii (poliartritå reumatoidå. iulie ßi august sunt cele mai multe zile cu soare. ele sunt bicarbonatate. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale termale.8 mm anual. sulfatate. afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå.1°C) este mai ridicatå decât în alte zone din 11 . care transportå mase de aer maritim. Bioclimat de cru†are. Prima clådire a fost construitå în anul 1744. Sta†iunea începe så se dezvolte dupå realizarea primului foraj modern de la izvorul principal în 1885. Nebulozitatea medie anualå atinge 6. Din punct de vedere al compozi†iei chimice. iar cea a lunii ianuarie: -2. fapt datorat circula†iei aerului mai cald ßi umed din vest ßi nord-vest. iar vara nu se înregistreazå temperaturi la fel de ridicate ca în partea esticå sau sudicå a †årii. fårå geruri puternice. Localitatea este stråbåtutå de pârâul Hidißel. în Câmpia Crißurilor. periartritå scapulo-humeralå etc. În 1771. Altitudine . Temperatura medie anualå este de 10. sodice. În iunie. oligominerale. entorse. artroze.). lombosciatalgii. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în partea de nord-vest a Mun†ilor Apuseni. Se aflå la o distan†å de 9 km fa†å de Oradea ßi la 22 km de punctul de frontierå Borß. spondilitå anchilozantå.4°C (media lunii iulie: 21. ståri dupå fracturi. silicoase. la poalele dealurilor ce coboarå din Mun†ii Pådurea Craiului. dorsalå ßi lombarå înso†itå sau nu de cervicobrahialgii. cåruia i s-au alåturat ßi cabine de båi. Vânturi slabe. tendomioze.4. poliartroze). cu nuan†e excitante. predominante din direc†ia sud-est.0 zecimi. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. †arå situate aproximativ la aceeaßi altitudine. Precipita†iile atmosferice ating 615. Iernile sunt în general blânde. bazinul de lemn a fost transformat în bazin de piatrå. ISTORIC Prima atestare despre sta†iune dateazå din anul 1763 ßi con†ine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru båi.4 zecimi în luna septembrie. continental temperat. BÅILE FELIX Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Bihor. ståri dupå reumatism articular acut).9 zecimi în luna decembrie ßi o minimå de 4. cu o maximå de 7. afec†iuni CLIMA Båile Felix beneficiazå de un climat blând. cu o temperaturå cuprinså între 41-49°C ßi o mineralizare totalå în jur de 1 gram/litru. calcice.140 m. luxa†ii).

pensiuni rurale de 3 flori. Valea Iadului (cascade: Iadolina.80% în cel rece. centru politic al voievodatului lui Menumorut (sec. instala†ii pentru aplica†ii calde cu nåmol. Stâna de Vale: punct de plecare în excursii în Mun†ii Apuseni. al X-lea). pentru curå internå ßi externå. 5. instala†ii pentru tratamente ginecologice cu ape minerale termale ßi cu nåmol cald. Gerovital ßi Aslavital. tromboze ßi tromboflebite acute. Chißcåu: Peßtera Urßilor. înconjuratå de dealuri acoperite de fag. cosmeticå cu tratamente de esteticå facialå ßi corporalå. întâlni†i în India ßi Pakistan (Nelurnuncifera). iar a lunii ianuarie -3°C). INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi cu apå mineralå termalå în cåzi ßi bazine. ape minerale clorurate sodice. Umiditatea relativå a aerului se situeazå la 60-70% în sezonul cald ßi 70 . 12 . numite sacale. ATRACˇII TURISTICE Lacurile artificiale termale din Båile Felix au lotußi aclimatiza†i. Vadu Crißului: punct de plecare în excursii în Mun†ii Pådurea Craiului. graviditate. amenajate în chilii la månåstirea Govora. TBC. pensiuni de 3 ßi 2 stele. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4 ßi 3 stele. Moara Dracului. såli de gimnasticå medicalå. incluse în trei categorii: ape minerale cloruratesodice. Altitudine . zona carsticå Vadu Crißului. BÅILE GOVORA Sta†iune balneoclimateriicå permanentå situatå în jude†ul Vâlcea. afec†iuni maligne. Defileul Crißul Repede. Temperatura medie anualå este cea de 9°C (media lunii iulie este 19°C. ISTORIC Apele minerale sunt folosite terapeutic începând cu anul 1879. afec†iuni ginecologice (metroanexite cronice. Contraindica†ii: afec†iuni infec†ioase. ape minerale sulfuroase. incontinen†å analå ßi urinarå. Bioclimat sedativ de cru†are. Catedrala Romano-Catolicå (cea mai mare bisericå în stil baroc din †arå). ruinele Cetå†ii Oradea (construitå între anii 1114 ßi 1131). Asia ßi Africa (Aeibornia crasepis). masaj medical. într-o depresiune subcarpaticå. boli endocrine). epilepsie. la 12 km de gara Govora ßi 21 km de Râmnicu Vâlcea. Africa (Nymphea zanzibarena). bazine în aer liber cu apå mineralå termalå. hipertensiune arterialå cu valori înalte. caracterizat prin veri råcoroase ßi ierni blânde. endometriozå. afec†iuni acute ale cåilor respiratorii. bromurate concentrate. tulburåri minore de pubertate sau de menopauzå).neurologice centrale ßi periferice (hemipareze la minimum 6 luni de la data apari†iei. saunå. psihoze. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în nord-estul Olteniei.735 mm. dupå traumatisme vertebrale. sulfuroase concentrate.360 m. slab bicarbonatate hipotone. instala†ii de aerosoli ßi inhala†ii. camping de 2 stele. unele cu func†ionare permanentå. În 1910 au fost construite hotelul Palace (cu camere aßezate astfel încât så aibå soare cel pu†in o orå pe zi). lacul de acumulare Leßu). ce indicå fazele lunii). Biserica cu Lunå (cu un mecanism unic în Europa. Apa acestor izvoare era transportatå la månåstire în butoaie mari. pavilionul central de båi ßi cazinoul. Catedrala Episcopalå Ortodoxå Românå. afec†iuni asociate (boli metabolice ßi de nutri†ie. instala†ii complexe de electro ßi hidroterapie. cu un minim în luna septembrie. stejar ßi brad. pe valea râului Hin†a. tratamentul fåcându-se un timp în copåi (cåzi de baie din lemn). cu posibilitå†i de kinetoterapie ßi elonga†ii subacvale. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apele minerale au concentra†ii ßi compozi†ii chimice variate. parapareze la minimum 3 luni dupå mielite. Batår: parc dendrologic (specii de arbori exotici valoroßi). aflatå la ßase kilometri de izvoare. afec†iuni hematologice (hemofilie). Palatul ßi Pasajul „Vulturul Negru” (monument de arhitecturå în stil secession). Biharia: vestigiile Cetå†ii Biharea. indiferent de anotimp. Presiunea atmosfericå oscileazå între 730 . Excursii în împrejurimi Municipiul Oradea: muzeul ˇårii Crißurilor. Precipita†iile medii anuale înregistreazå 840 mm. transportate în care trase de boi. diverse pareze ßi paralizii). dupå opera†ii pe måduvå. Primul stabiliment de båi apare în anul 1887. iodurate. cardiopatie ischemicå (anginå pectoralå. CLIMA Båile Govora au un climat continental moderat de coline. infarct miocardic).

800 mm. monumente ßi statui. cca. Stratul de zåpadå are o grosime micå datoritå topirilor repetate din timpul iernii. ATRACˇII TURISTICE Vizite la månåstirile din Vâlcea. romanii au construit aici. afec†iuni otorinolaringologice (rinosinuzite cronice catarale ßi supurate). mai ales în luna noiembrie. sunt cuprinse în monumentala construc†ie a hotelului Roman ßi se aflå în circuitul turistic. Precipita†iile sunt reduse. salå de gimnasticå medicalå. endocrine. aflatå la numai ßase kilometri de sta†iune. Månåstirea Hurezi monument de arhitecturå româneascå. monede. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în sud-vestul †årii.C. bronßitele ßi traheobronßitele cronice. Majoritatea edificiilor din sta†iune sunt construite în stil baroc austriac. cardiovasculare. de 28%. dorsalå ßi lombarå. luxa†ii ßi fracturi). fapt consemnat într-o tabu­ lå votivå din båi.Severin Altitudine medie . afec†iuni asociate (ginecologice. Zilele cu calm atmosferic sunt frecvente. Traseele incluse în cura de teren sunt marcate. tendoperiostoze. vile de 4. ßi 3 stele. afec†iuni neurologice periferice ßi centrale (pareze ußoare ßi sechele tardive dupå hemipareze ßi dupå parapareze la 2 ani de la debut). combate stårile de surmenaj sau debilitate. dupå ce în anul 1718 regiunea a devenit parte a Imperiului Austriac. 13 . în locuri încårcate de istorie. alåturi de han. Din cauza iodului din atmosferå. bazin cu apå mineralå caldå pentru kinetoterapie. digestive. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. Cunoscând proprietå†ile curative ale apelor. persoane cu frecvente pneumopatii microbiene sau virotice. boli profesionale). båi. Galeria de Artå Popularå Contemporanå de la Horezu con†ine câteva mii de exponate unicat. poliartroze). instala†ii complexe pentru electroterapie ßi hidroterapie. Horezu ßi a gospodåriilor de viticultori din podgoria Drågåßani. precum ßi un monument arhitectonic medieval de o rarå frumuse†e. tendomioze. cerul fiind senin mai mult vara. instala†ii pentru terapie respiratorie aerosoli. ståri dupå entorse. afec†iuni reumatismale abarti­ cu­ lare (tendinoze. în medie 20-23 zile pe lunå.. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 1. sta†iunea este contraindicatå hipertiroidienilor. periartritå scapulo-humeralå). Drobeta-Turnu Severin (41 km) ßi Caransebeß (71 km). fiind stråjuitå la est de Mun†ii Mehedin†i ßi la vest de Mun†ii Cernei. olårie din alte zone ale †årii. Månåstirea Govora. De remarcat este tradi†ia caselor cu foißor din zona etnograficå CLIMA Båile Herculane beneficiazå de o climå de depresiune intramontanå. Temperatura medie anualå este de 10°C (media lunii iulie. ISTORIC Atestarea sta†iunii dateazå din anii 153 d. media anualå înregistrând 700 . popas turistic de o stea. bronßectazia.INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii. 22°C. båi. statui. artroze. pensiuni de 3 stele. temple. este una dintre cele mai vechi månåstiri din ˇara Româneascå. preponderent ceramicå de Hurezi. 3. BÅILE HERCULANE Sta†iune balneoclimaticå permanentå sitatå în jude†ul Caraß . atingând valoarea maximå în luna iulie. afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. ferind-o de vânturi puternice. ßcoalå ßi biserica de lemn. Atmosfera din zonå este prielnicå persoanelor cu afec†iuni ale cåilor respiratorii superioare. Din timpul romanilor au råmas numeroase vestigii: apeducte. dar ßi o mare colec†ie permanentå de artå popularå contemporanå. majoritatea sub formå de ploi. 2 stele ßi o stea. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu ape minerale iodurate sau cu ape minerale sulfuroase la cadå. Esculap ßi Hygieia. ateliere ßi meßteßuguri autentice. inhala†ii. astmul alergic. aßezåminte de cult ßi focare de culturå. se aflå pe lista monumentelor UNESCO. închinate zeilor Hercules. 2. polenurile alergogene fiind prezente în cantitå†i mici. cu influen†e submediteraneene. pe valea Râului Cerna. tabule votive ce mul†umesc zeilor pentru vindecare.160 m. Centrele urbane cele mai apropiate sunt Orßova (19 km). ståri dupå opera†ii pe mußchi. mun†ii care stråjuiesc sta†iunea atenuând influen†ele climatului continental-temperat. renale. 6. Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni prezintå 45 de gospodårii mobilate cu 8500 de piese tradi†ionale. Nebulozitatea maximå apare în anotim­ pul rece. buvete pentru cura internå. la Therme Herculi. scleroemfizemul pulmonar). folosite de guvernatorul provinciei romane. Excursie la Muzeul Viei ßi Vinului din Drågåßani ßi deguståri organizate la cramele din regiune. masaj medical. generalul Marcus Aurelius Pius. Termele romane imperiale. articula†ii ßi oase. iar a lunii ianuarie -1°C). ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Båile Herculane .

8 g/l ßi o temperaturå de 30-56°C. Traian ßi Decebal) au o mineralizare totalå ce oscileazå intre 3.5 g/l ßi o temperaturå de 45-56°C. BÅILE OLÅNEÍTI Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Vâlcea. Apele clorosodice. Altitudine . concentra†ia mare de ioni negativi are efect sedativ remarcabil.3. de peste 2. periartrita scapulo-humeralå). afec†iuni reumatismale inflamatorii (spondilitå anchilozantå). lombosciatalgii. cu veri råcoroase ßi ierni blânde. Media presiunii atmosferice anuale este în jurul valorii de de 740 ml. Briza de munte împrospåteazå continuu atmosfera.FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apele minerale din sta†iune se grupeazå în urmåtoarele mari categorii: ape minerale clorurosodice.5 zecimi.5°C.000 ioni negativi/cm3. hostel. cât ßi în bazine. ATRACˇII TURISTICE Muzeul båilor. afec†iuni neurologice periferice (pareze ßi paralizii). La Expozi†ia Interna†ionalå de la Viena din 1873. afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie (forme ußoare de diabet. otorinolaringologice. respiratorii. artropatii gutoase. masaj medical. 15 . buvete pentru cura internå cu ape minerale. Principala caracteristicå a apelor minerale în Båile Herculane constå în concentra†ia foarte mare de hidrogen sulfurat. Umiditatea relativå a aerului atinge valori de 60% în lunile iulie august ßi peste 80% în decembrie-ianuarie. o temperaturå de 38. croaziere pe Dunåre la Cazane. cu posibilitå†i de kinetoterapie. bazin cu ape minerale termale în aer liber. vile de 3 ßi 2 stele. 3 ßi 2 stele.450 m. cu un maxim de 60 mg/1. måresc stabilitatea coloidalå a sângelui ßi †esuturilor. bicarbonatate ßi slab sulfuroase (Íapte Izvoare Calde. gara din Herculane în stil baroc austriac. entorse. Izvorul Scorilo).53. båile imperiale romane. bromoiodurate. Temperatura medie a lunii iulie este de 21. Neptun I-IV. CLIMA Båile Olåneßti au un climat continental de dealuri.6 g/l. Acestea au o mineralizare totalå de 0. tendoperiostoze. iar analiza chimicå a apelor ßi primele stabilimente de tratament dateazå din 1868. se situeazå la o medie anualå de 5.87 – 7. pensiuni de 4. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze.5 . zona carsticå Ponoare. Bioclimat sedativ de cru†are. Vânturile dominante bat iarna din sud ßi vara din nord. såli de gimnasticå medicalå. bromoiodurate. artroze. Nebulozitatea relativ reduså. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi cu ape minerale termale sulfuroase ßi cu ape minerale termale clorurosodice. Hygeea) au o mineralizare de 0. cazinoul. Hebe) au o mineralizare de 2.2°C. sulfuroase (Izvoarele Apollo I ßi II. iar a lunii ianuarie de -2. boli profesionale). INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå dorsalå ßi lombarå înso†itå sau nu de cervicobrahialgii.5°C ßi un grad de radioactivitate ce ajunge pânå la 22 MmC/l. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în nord-estul Olteniei. 7. motel. basorelieful lui Hercule sculptat în stâncå pe vremea ståpânirii romane. ståri dupå fracturi. Aeroionii negativi diminueazå viteza de sedimentare a elementelor sangvine. cardiovasculare. instala†ii de aerosoli ßi inhala†ii cu ape minerale. saunå. trasee pentru cura de teren. luxa†ii).6 . STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 3 ßi 2 stele. Månåstirea Tismana. cabana de vânåtoare a împåratului Franz Josef. cu o aeroionizare foarte puternicå. Excursii spre parcurile naturale din mun†ii Semenic ßi valea Cernei. instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie. Excursii în oraßul Drobeta Turnu Severin. orientate spre sud. Apele clorurosodice.5 – 2. Cheile Cernei. ISTORIC Apele tåmåduitoare de la Olåneßti sunt men†ionate prima datå într-un hrisov din anul 1760. iar sta†iunea începe sa fie comparatå cu marile sta†iuni balneare ale lumii. atât în cåzi. poliatroze). sulfuroase (Izvoarele Diana I-IV. Precipita†iile înregistreazå o medie anualå de 750 800 mm. båile imperiale austriece. dermatologice. apele minerale de aici câßtigå medalia de aur. afec†iuni ale tubului digestiv.93 g/l ßi o temperaturå de pânå la 62°C. precum ßi rezisten†a organismului fa†å de maladiile infec†ioase. înconjuratå de dealuri înalte. hiperlipemii). calcice (Izvoarele Hercule I. acoperite de påduri de fag ßi stejar. afec†iuni asociate (ginecologice. ruinele podului lui Apolodor construit din ordinul împåratului Traian. excursii în oraßul Târgu Jiu unde se poate vizita ansamblul sculptat de Constantin Brâncußi. De asemenea. Apele clorurosodice. bicarbonatate. Ei executa un rol de regulator al func†ionårii glandelor endocrine ßi au o influen†å favorabilå asupra ansamblului de reac†ii chimice desfåßurat în organism. pe valea râului Olåneßti.

afec†iuni endocrine). 8. 16. Acestea sunt recomandate în cura externå. cu acces din curtea Månåstirii Bistri†a. ståri dupå pneumopatii microbiene sau virotice. iar a lunii ianuarie: -4°C). 15. la Båbeni).700 mm. nevrozå astenicå.L. Peßtera Liliecilor. port popular vâlcean).5°C. la Cålimåneßti . (laringitele cronice. instala†ii pentru inhala†ii ßi aerosoli.0. 7. se înfiin†eazå Institutul balnear în 1890. Bistri†a. construc†ii gos- 16 . Cornetu. 19 . BÅILE TUÍNAD Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Harghita. de varia†iile de temperaturå ßi de influen†a curen†ilor de aer. „Florile Govorei”(în iulie la Govora). bat din direc†ia nord-vest. colite cronice). Bioclimat sedativ indiferent (de cru†are). în Vaideeni).200 mm) ßi un minim în luna februarie (15-30 mm). Arnota. acnee). podåreßti. alergia nazo-sinuzalå). „La izvorul fermecat” (în septembrie. obezitate). 12. iar în anul 1852 sta†iunea este vizitatå de împåratul Franz Josef. bronßitele ßi traheobronßitele cronice. clorurate. 9. camere de închiriat la 2 stele. tulburåri dupå ficat operat.provenite din foraje. 3. 19) . la o altitudine de 650 m. afec†iuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide. 37 km de Sfântu Gheorghe ßi 67 km de Braßov. pancreatitå cronicå). Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (cula. Presiunea atmosfericå este determinatå de altitudinea sta†iunii. litiaza cåilor urinare. 24). AÍEZARE Sta†iunea se aflå în partea sudicå a Depresiunii Ciucului. la Govora). Turnu. Sta†iunea cunoaßte o dezvoltare continuå. târgul olarilor „Cocoßul de Horezu” (în iunie. hepatitå cronicå. la distan†å de 32 km de Miercurea-Ciuc. eczeme ßi urticarii cronice. 3. izvoarele nr. caracterizat prin solicitarea foarte slabå a sistemului nervos central ßi vegetativ.FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale sulfuroase. astmul alergic. pe malul drept al pârâului Olåneßti. Umiditatea relativå a aerului este în medie de 80%.în pavilionul I. izvoarele nr. la Pietrari). la Horezu). afec†iuni dermatologice (psoriazis. 12. sodice. INSTALAˇII DE TRATAMENT Buvete pentru curå internå cu apå mineralå. cu un minim în iunie-iulie ßi un maxim în timpul iernii. între Mun†ii Harghita ßi Bodoc. bromurate. oscilând între 690-710 mm. pe Valea Tisei. În anul 1866. Precipita†iile medii anuale ating 600 . „Sårbåtoarea cåpßunului” (în mai. 30 . 5.în pavilioane proprii. 11. 14 . Altitudine . afec†iuni respiratorii (noxe profesionale. Temperatura medie anualå este de cca. CLIMA Båile Tußnad au un climat de depresiune intramontanå. clorurate. afec†iuni O. Nebulozitatea medie anualå înregistreazå 6.650 m. 5. masaj medical. instala†ii complexe pentru electro. colecistectomie. constipa†ia cronicå. 6°C (media lunii iulie: 17. cheratodermii. 10. cea mai mare fiind în luna decembrie ßi cea mai micå în luna septembrie. ISTORIC Încå din 1845 se înfiin†eazå o societate pentru dezvoltarea sta†iunii. calcice. Acestea sunt recomandate în cura internå. Vânturile predominante. såli de gimnasticå medicalå. hidro ßi termoterapie. pensiuni de 4. apoi în 1897 se deschide policlinica balnearå. pielonefritå cronicå. „Hora costumelor” (în aprilie. precum ßi a glandelor cu secre†ie internå. Anual ninge în medie 40 zile. capacitatea sta†iunii ajunge la 4000 de locuri. 7. Festivaluri folclorice anuale: „Cântecele Oltului”(în luna august. Ape minerale hipertone. nedeia påstoreascå „Învârtita dorului” (în iunie. biserica.R. 11. iar 80 zile solul este acoperit de zåpadå. favorizând o rapidå aclimatizare a celor ce vin la tratament.Cåciulata). apa din izvoarele principale este analizatå ßi începe îmbutelie­ rea izvorului principal. boli profesionale. sodice . bronßectazia). Amplasament: izvoarele nr. ATRACˇII TURISTICE Månåstirile din Vâlcea. slab iodurate. altele hipotone (izvoarele nr. neurodermite.provenite din izvoare naturale. Stânißoara. iar în 1987. de intensitate reduså. instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå. ståri de hiperuricemii. sulfuroase. vile de 4 ßi 3 stele. Muzeul Trovan†ilor în Costeßti. cole­ cistita cronicå necalculoaså sau calculoaså. magneziene. glomerulonefritå cronicå). 3 ßi 2 stele. afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie (diabet zaharat. 24. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 3 ßi 2 stele. ihtioze incipiente. afec†iuni asociate (afec†iuni reumatismale degenerative ßi abarticulare. afec†iuni hepatobiliare (dischinezia biliarå. 13. 14) sau izotone (izvoarele nr. într-un splendid defileu al Oltului. unele oligominerale (izvoarele nr. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni renale ßi ale cåilor urinare (litiazå renalå neoperatå sau operatå. dermatite seboreice. hosteluri de 3 ßi 2 stele. cu un maxim în luna iulie (100 . de hiperlipemii. 8.în pavilionul II.

Båile Tußnad vedere de pe Piatra Íoimului

FACTORI NATURALI TERAPEUTICI
Ape minerale bicarbonatate, clorurate sodice, calcice, magneziene, feruginoase carbogazoase, hipotone, cu o mineralizare totalå între 0,68 - 17,86 g/1. Aceste izvoare sunt folosite în cura internå (izvoarele nr. 1 Stånescu, nr. 1bis, nr. 3 - Mikeß, nr. 4 - Apor, nr. 5 - Rudy ori în cea externå (izvoarele nr. 1 ßi nr. 2 ale båilor calde Ana). O caracteristicå a tuturor izvoarelor minerale de la Båile Tußnad o constituie con†inutul lor carbogazos. Tot aici s-au descoperit ßi ape termale: forajul de lângå lacul Ciucaß este utilizat în bazin descoperit; mofeta, folositå sub forma de båi uscate de CO2. Bioclimat de cru†are, cu nuan†e stimulente, aer puternic ionizat ßi bogat în aerosoli råßinoßi ßi ioni negativi.

9. BORSEC
Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Harghita. Altitudine - între 860 ßi 880 m.

AÍEZARE
Sta†iunea Borsec se aflå în jude†ul Harghita, la o distan†å de 28 km de Topli†a ßi la 130 km de Târgu Mureß ßi func†ioneazå tot timpul anului. Borsec se aflå într-o depresiune înconjuratå de Mun†ii Bistri†a, Mun†ii Cålimani, Mun†ii Ceahlåu ßi se bucurå de o frumuse†e aparte a locurilor.

ISTORIC
Izvoarele de ape minerale carbogazoase, bicarbonate, calcice, magnezice, alcalino-feroase, hipotone sunt cunoscute ßi recomandate pentru ac†iunea lor tåmåduitoare încå din 1594. Sta†iunea Borsec este cunoscutå din anul 1806, iar în anul 1873 primeßte recunoaßterea interna†ionalå, printr-o premiere a apelor sale la Viena. Începând cu a doua jumåtate a secolului al XIX-lea, la Borsec se construiesc case de odihnå ßi vile care func†ionau doar pe timp de varå. Au fost amenajate båi, dintre care unele acoperite.

INDICAˇII TERAPEUTICE
Nevrozå astenicå, afec†iuni cardiovasculare (hipertensiune arterialå, valvulopatii, ståri dupå flebite superficiale la minimum trei-patru såptåmâni dupå faza acutå, ståri dupå flebite profunde la minimum ßase luni dupå faza acutå, arteriopatii periferice prin arterosclerozå, varice), afec†iuni asociate (afec†iuni ale tubului digestiv, endocrine, renale ßi ale cåilor urinare, boli profesionale).

INSTALAˇII DE TRATAMENT
Instala†ii pentru båi minerale carbogazoase; instala†ii pentru mofete; buvete pentru cura internå cu ape minerale; bazin cu apå mineralå termalå în aer liber; bazin cu apå mineralå mezotermalå în aer liber; instala†ii complexe de electro ßi hidroterapie; instala†ii de aerosoli ßi inhala†ii; såli de gimnasticå medicalå; masaj medical.

CLIMA
Borsecul are un climat råcoros. Temperatura medie anualå este de circa 5°C. Media de temperaturå a lunii iulie este de 14-15°C, iar cea a lunii ianuarie este de -6°C. Climatul Borsecului este ceva mai blând decât al altor depresiuni apropiate, Topli†a ßi Joseni, ßi se explicå prin altitudinea mai mare a depresiunii în care se aflå sta†iunea. Precipita†iile medii anuale ating 800 mm, cu un minim iarna ßi un maxim la începutul verii. Umiditatea relativå a aerului înregistreazå o medie anualå de 80%. Vânturile bat în general constant ßi cu intensitate mai mare sunt cele din timpul iernii.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ
Hoteluri de 3 ßi 2 stele, pensiuni de 3 ßi 2 stele.

ATRACˇII TURISTICE
Lacul Ciucaß, folosit vara pentru canotaj, iar iarna ca patinoar, ruinele cetå†ii dacice „Piscul Cetå†ii”, rezerva†ia complexå a Tinovului Mohoß, rezerva†ia naturalå Piatra Íoimului, cu o specie endemicå de vulturicå, mânåstirea ortodoxå Sf. Prooroc Ilie în Topli†a, cetatea Miko ßi muzeul etnografic în Miercurea Ciuc. Existå ßi un punct de plecare spre lacul Sfânta Ana, aflat la 25 km de sta†iune.

FACTORI NATURALI TERAPEUTICI
Ape minerale, nåmol terapeutic de turbå, bioclimat montan stimulant. Curå internå ßi externå de ape minerale.

INDICAˇII TERAPEUTICE
Boli cardiovasculare; varice; boli digestive (constipa†ie cronicå, gastritå cronicå hipoacidå); boli endocrine; dischinezie biliarå; tulburåri renale; nevrozå astenicå; boli de nutri†ie; dureri musculare ßi dureri articulare.

18

INSTALAˇII DE TRATAMENT
Instala†ii pentru båi fierbin†i în cåzi sau bazine; aparaturå pentru electroterapie ßi hidroterapie; instala†ii pentru båi de plante; såli de gimnasticå; electroterapie; fizioterapie; electropuncturå; ionizåri; balneofizioterapie ßi recuperare medicalå.

CLIMA
Buziaßul are un climat de câmpie, cu un caracter continental moderat, influen†at de masele de aer de origine submediteraneanå. Temperatura medie anualå este de cca. 11°C (media lunii iulie este de 20,8°C, iar a lunii ianuarie de 0,1°C). Precipita†iile, în general moderate, înregistreazå o medie anualå de 650 mm. Umiditatea relativå a aerului atinge o medie anualå de 75%. Nebulozitatea medie anualå se situeazå la 5,6 zecimi. Media presiunii atmosferice anuale este cuprinså între 750 - 755 mm. Vânturile predominante bat din direc†ia sudicå. Primåvara bate slab foen-ul, care aduce aer uscat din sud-est.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ
Pensiuni de 3 ßi 2 stele, o stea, vile.

ATRACˇII TURISTICE
Biserica ortodoxå din lemn, construitå în 1847; Parcul Central cu Izvorul Principal ßi Izvorul Republica. Íapte Izvoare, Poiana Zânelor ßi „cariera de travertin”, Dealul Rotund, Peßtera de Ghea†å, Cetatea Bufni†elor, Grota Urßilor, rezerva†ia botanicå „Paltinul pitic”.

FACTORI NATURALI TERAPEUTICI
Ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene hipotone, cu o mineralizare totalå de 2,0 - 6,6 g/l. Majoritatea acestora este folositå cu deosebire în cura externå. Apa mineralå extraså prin forajul Apemin se îmbuteliazå; mofeta de la sonda nr.4. Bioclimat sedativ de cru†are, cu slabe influen†e excitante.

10. BUZIAÍ
Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Timiß. Altitudine 128 m.

INDICAˇII TERAPEUTICE
Afec†iuni cardiovasculare (ståri dupå infarct, în stadiul de postconvalescen†å, cardiopatie ischemicå, insuficien†å mitralå ßi aorticå compensatå, hipertensiunea arterialå, arteriopatii periferice prin arteroscleroza, varice); afec†iuni reumatismale degenerative (spondiloze cervicale, dorsale ßi lombare, artroze, poliartroze); afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohume­ ralå); afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, ståri dupå entorse, luxa†ii ßi fracturi); afec†iuni neurologice periferice ßi centrale (pareze ußoare ßi sechele tardive dupå hemipareze ßi dupå pareze); afec†iuni asociate (afec†iuni respiratorii, afec†iuni ginecologice, afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie, nevrozå astenicå, boli profesionale).

ISTORIC
Apele minerale au fost valorificate pentru tratament încå din anul 1811. Buziaßul este declarat oficial sta†iune balnearå în anul 1819, când erau exploatate 5 izvoare. În 1840 începe îmbutelierea apei, în anul 1874 are loc primul foraj tubat, se creeazå primul ßtrand cu apå termalå, numit „Notatoriul”, iar cantitatea de apå îmbuteliatå ajunge la 15.000 de sticle pe an, comercializate la Budapesta, Timißoara, Lugoj, Sibiu, Caransebeß. Fabrica de îmbuteliere a apei minerale este inauguratå în 1907. La expozi†ia de la Bratislava (1908), apele minerale Buziaß Muschong primesc medalia de aur a expozi†iei.

INSTALAˇII DE TRATAMENT
Instala†ii pentru båi calde la cåzi cu apå mineralå carbogazoaså; instala†ii pentru mofete; instala†ii pentru aerosoli ßi inhala†ii; instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie; salå de gimnasticå medicalå, masaj medical.

AÍEZARE
Sta†iunea se aflå în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al pârâului Valea Salciei, în Depresiunea Buziaßului, la o distan†å de 25 km (pe DJ 592) ßi 28 km (pe cale feratå) de Lugoj ßi de 34 km (pe DJ 592) ßi 37 km (pe cale feratå) de Timißoara.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ
Hoteluri de 3 ßi 2 stele, pensiuni de 4 ßi 2 stele, vile de 1 stea.

19

în iulie media fiind ceva mai micå de 20°C. Complexul balnear Cozia este dat în folosin†å între anii 1976 – 1979. CLIMA Climat continental de dealuri ßi coline. unul dintre pu†inele fragmente ce mai pot fi våzute din cetatea de tip Vauban. bazin descoperit cu apå termalå sulfuroaså (Cåciulata). constipa†ia cronicå.80%.5°C ßi . nevrozå astenicå. iar în ianuarie de . Altitudinea . 11. Etnografie ßi Artå. microbiene sau virotice. pionier al avia†iei mondiale. instala†ii complexe pentru electro. bicarbonatate. înso†itå de medalia de aur. la o distan†å de 18 km de Râmnicu Vâlcea. afec†iuni reumatismale degenerative. sulfuroase. lângå Cålimåneßti. care suferea de rinichi ßi au fost prezentate în revista „L’Union medicale”. obezitate). afec†iuni neurologice periferice (pareze. ståri de hiperuricemii. instala†ii pentru aerosoli ßi inhala†ii. ståri dupå entorse. Capela din dealul Silagiu. pielonefritå cronicå. actualul hotel Central. provenite din izvoare naturale ßi din sonde. Umiditatea relativå a aerului atinge valori medii cuprinse între 60 . Bastionul Cetå†ii Timißoara. Timißoara (Muzeul Banatului cu sec†iile de istorie. Nebulozitatea medie anualå este de 5. dermatologice.Diplome de Grand Prix”. Cramele Recaß . cu arbori seculari. apei de Cåciulata i se atribuie medalia de aur. termo ßi hidroterapie. tulburåri dupå ficat operat. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri alergice articulare. în anul 1859. tendomioze. AÍEZARE Sta†iunea se aflå pe malul drept al râului Olt. pancreatitå cronicå). Giarmata . ståri dupå poliomielitå). unicå în Europa prin lungimea ei de 500 de metri. CÅLIMÅNEÍTI-CÅCIULATA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Vâlcea. ruinele cetå†ii feudale Marginea (sec. Temperatura medie anualå este de 9. de hiperlipemii. apa de Cåciulata primeßte cea mai mare recompenså . afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie (diabetul zaharat. endocrine.1.ATRACˇII TURISTICE Colonada din parcul oraßului. Bazarul ßi Teatrul INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå în cåzi ßi bazine. colite cronice). Izvoarele „Mihai” ßi „Iosif”. amenajåri pentru aerohelioterapie la ßtrandul termal. expozi†ia de Artå Popularå Bånå†eanå „Iulia Folea Troceanu”. litiaza cåilor urinare. alcaline. Precipita†iile ating 750-800 mm anual.8°C. cunoscute deja din timpul dacilor ßi romanilor. Între 1882 – 1884 s-a construit stabilimentul balnear de la Cålimåneßti. masaj medical. casa memorialå Traian Vuia. ale cårui ruine sunt la Bivolari. ßtiin†ele naturii. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice.5 zecimi. boli profesionale).vizitare ßi deguståri. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale reci sau termale. folosea în termele castrului izvoare termale. caracteristic depresiunilor subcarpatice adåpostite. bronßitele ßi traheo-bronßitele cronice. sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830 în Cålimåneßti. colecistectomie. Izvoarele minerale. Apele minerale de aici au fost folosite ßi de cåtre Napoleon al III-lea. ISTORIC Castrul roman Arutela. infec†ii urinare.Govora – Cålimåneßti”.2°C. Bioclimat sedativ de cru†are. 81 km de Sibiu ßi 198 km de Bucureßti. luxa†ii ßi fracturi). afec†iuni hepato-biliare (dischinezia biliarå. periartritå scapulohumeralå). lipsit de contraste termice. buvete pentru cura internå cu apå mineralå.260 m. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. dupå reumatism articular acut sau dupå infec†ii de focar). afec†iuni asociate (ginecologice. Din 1910. în depresiunea subcarpaticå Jiblea-Cålimåneßti. Catedrala Romano-Catolicå (1773) construitå în stil baroc. afec†iuni renale ßi ale cåilor urinare (litiazå renalå neoperatå sau operatå. astmul alergic. otorinolaringologice.. iar în 1912 se construießte Cazinoul din Ostrov. bronßectazia). 20 . tendoperiostoze. ridicatå de cåtre imperiali în sec al XVIII-lea. În anul 1873 la expozi†ia interna†ionalå a apelor minerale de la Viena. colecistitå cronicå necalculoaså sau calculoaså. glomerulonefritå cronicå stabilizatå). såli de gimnasticå medicalå.. Sta†iunea este feritå de vânturi puternice. calcice. sta†iunea trece în concesiunea Societå†ii . INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide. afec†iuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii. având concentra†ii ßi compozi†ii chimice variate: clorosodice. la ießirea acestuia din Carpa†ii Meridionali. magneziene. artå).Muzeul de Istorie. Lugoj . cu Terasa Olt (aståzi biblioteca). al XVII-lea). bromoiodurate.Muzeul Etnografic al Ívabilor. Catedrala Ortodoxå în stil baroc (1759). La expozi†ia interna†ionalå de alimenta†ie ßi ape minerale ce a avut loc la Bruxelles. hepatitå cronicå. În 1924 se construiesc Hotelul 1 ßi Jantea. cardiovasculare.

Valea Oltului .Cålimåneßti.

sub Bibescu. situat lângå barajul hidroenergetic de la Cozia Turnu. arsenicale sau ußor sulfuroase. cu ac†iune pu†in solicitantå asupra sistemului nervos central ßi vegetativ. hosteluri de 2 stele. Castrul Roman Arutela. iulie ßi august. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanicå: cca 2. pensiuni de 4. tarå dateazå din anul 1567. ISTORIC Covasna este cunoscutå din timpuri îndepårtate. cu veri råcoroase ßi ierni reci. reduce tensiunea arterialå. månåstire de cålugåri. de aproximativ -5°C). folosite mai ales la tratamentul bolilor aparatului cardiovascular. ctitoritå în 1676 de Varlaam. 23 aprilie.80%. Apele minerale se recomandå în tratamentul afec†iunilor cardio-vasculare. a doua zi dupå Rusalii. feruginoase. bioxid de carbon). În pronaos se aflå mormintele lui Mircea cel Båtrân ßi al monahei Teofana. Cåprioara.STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 3 ßi 2 stele.între 550 ßi 600 m. ctitoritå de Neagoe Basarab ßi so†ia sa. ATRACˇII TURISTICE Månåstirea Cozia (2 km de Cålimåneßti). în lunile aprilie. care ia naßtere ca urmare a diferen†ei de temperaturå ßi presiune atmosfericå între mun†i ßi depresiuni. iodobromurate. din care iese la suprafa†å atât apå carbogazoaså alcalinå cât ßi un nåmol de culoare cenußie. Episcopul Râmnicului ßi Mitropolitul ˇårii Româneßti. 17°C. Hramul este „Naßterea Maicii Domnului”. Sta†iunea este adåpostitå de curen†i ßi vânturi puternice. 2. Schitul Ostrov . apoi de paharnicul Serban Cantacuzino în 1707. dar descoperirile arheologice dovedesc prezen†a omului aici încå din neolitic. 21 noiembrie. Altitudine . precum ßi a glandelor cu secre†ie internå. Montana. între anii 1520-1521. în principal. Mofetele se gåsesc în bazele de tratament de la hotelul Covasna. COVASNA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Covasna. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Covasna este una dintre cele mai bogate sta†iuni din †arå în ape minerale. Hramul este „Sfântul Gheorghe”. în continuare sub Constantin Brânco­ veanu.månåstire de cålugåri. Ítirbei ßi al†ii. AÍEZARE Sta†iunea se aflå la poalele versantului vestic al Mun†ilor Bre†cului. vile de 3.2 . datoritå culmilor împådurite din împrejurimi. Månåstirea Stânißoara. Cluceru ßi a altor boieri din Piteßti. Un alt factor natural terapeutic specific sta†iunii îl constituie mofetele (emana†ii de gaze naturale. 3 ßi 2 stele. Un alt factor terapeutic important îl reprezintå bioclimatul de cru†are. Hramul este „Intrarea în Bisericå a Maicii Domnului”. 8 septembrie. aici gåsindu‑se ape minerale carbogazoase. Umiditatea relativå a aerului oscileazå între 75. iar cele mai abundente în lunile mai-iunie. månåstire de cålugåri. bicarbonatate. afec†iunilor dermatologice. construitå de Mircea cel Båtrân între anii 1387-1388. popas turistic de 1 stea.9 zecimi. cele mai reduse înregistrându-se în luna februarie. Precipita†iile medii anuale ating 600 mm. motel de 3 stele. în anul 1747. când se reface ßi pictura.4 g/l. la o distan†a de 31 km de Sfântul Gheorghe ßi 60 km de Braßov. cu un con†inut de 80-98% bioxid de carbon. bungalow de 2 stele. iar a lunii ianuarie.22. apa mineralå provenitå de la izvorul Horgasz a fost medaliatå la Trieste. cele ale aparatului locomotor. în partea sudicå a depresiunii Târgu Secuiesc. clorurosodice. cabane de 2 stele. tulburårilor metabolice ßi ale sistemului nervos. 1 stele. mama lui Mihai Viteazu. ziditå prin osârdia lui Gh. Despina. Nebulozitatea medie anualå se situeazå la 5. cu o mine­ ralizare totalå de 3. În 1882. renumele fiindu-i dat de „Balta Dracului”. cu o mare varietate a compozi†iei fizico-chimice. situatå pe o insulå în mijlocul Oltului. fiind mai scåzutå în lunile aprilie. La Covasna se face sim†itå briza de munte. Gazul de mofetå de la Covasna. restauratå sub Neagoe Basarab în 1517. consideratå cel mai vechi ßi important monument de arhitecturå ßi artå medievalå din ˇara Româneascå. iulie ßi august-octombrie cerul fiind mai mult senin. are efect vasodilatator. Temperatura medie anualå este de 7°C (media lunii iulie este de cca. efectele sale fiind benefice pentru cord ßi pentru circula†ia perifericå.5g/l. Månåstirea Turnu. 12. Hramul månåstirii este „Sfânta Treime”. Prima atestare documen- 22 . ginecologice. CLIMA Covasna are un climat de depresiune intramontanå.

Sta†iunea este protejatå de vânturi ßi beneficiazå de o încålzire timpurie primåvara datoritå foen-ului prezent în zonå. Comandåu (18 km) . dorsalå ßi lombarå. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. În sta†iune func†ioneazå un ßi spital de Cardiologie. buvete pentru cura internå cu ape minerale. Utilizarea apelor a devenit sistematicå mai ales la începutul secolului al XX-lea. colecistitå cronicå necalculoaså. purificat ßi reconfortant. hipotone. ståri post flebite profunde la minimum 6 luni dupå faza acutå. la poalele Mun†ilor Metaliferi. afec†iuni reumatismale inflamatorii. care a interceptat o pânzå freaticå. însumeazå aproximativ 550 mm anual.l . STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. afec†iuni 23 . GEOAGIU-BÅI Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Hunedoara.350 m. Bioclimat sedativ de cru†are. Ghelin†a (20km) . cum este numit de localnici. 9°C (media lunii iulie fiind de 20°C. Se pot vedea ziduri din piatrå dispuse în terase. Acestea au o mineralizare totalå de 1. iar a lunii ianuarie. camping de o stea. monument tehnic unicat în Europa.biserica romano-catolicå. planul înclinat sau Íiclåul.14 MmC). valvulopatii operate. în apropierea culoarului Mureßului. stejar ßi brad) favorizeazå påstrarea aerului ozonat. În 1935. când au fost amenajate primele instala†ii balneare. ståri dupå fracturi. În epoca feudalå este consemnatå refacerea båilor la mijlocul secolului al XVI-lea de cåtre regina Isabela. insuficien†å mitralå ßi aorticå compensatå. ISTORIC La Germisara. care alåturi de mestecenii de pe dunele de nisip formeazå o zonå protejatå. relativ reduse.calea feratå forestierå Comandåu. ståri dupå flebite superficiale la minimum 3-4 såptåmâni dupå faza acutå. pensiuni de 3 ßi 2 stele. În timpul verii sunt caracteristice ploile de scurtå duratå. periartritå scapulohumeralå). nefunc†ionalå în prezent.4 g/l ßi se utilizeazå atât în cura externå. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale bicarbonatate. împachetåri cu parafinå. micå bisericå de sat din Transilvania secolului al XIV-lea. tendinoze. cardiopatia ischemicå. ulcer varicos. Mestecånißul de la Reci . la såparea bazinului mic din actualul ßtrand cu ape termale.INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni cardiovasculare (infarct miocardic la minimum 3 luni de la externarea din spital. cât ßi în cura internå. construit în 1886. de depresiune. între -2 ßi -3°C). INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. camere de închiriat de 3 ßi 2 stele. Aici au fost descoperite specii floristice ßi de faunå rare. Altitudine . 3 ßi 2 stele. afec†iuni hepato-biliare (dischinezia biliarå. Pere†ii navei påstreazå un ansamblu de picturå muralå goticå de o mare bogå†ie. slab radioactive (4. instala†ii pentru aerosoli ßi inhala†ii. magneziene. so†ia lui Ioan Sigismund Zápolya. secolul al XIII-lea.rezerva†ie botanicå situatå în lunca râului Negru. la confluen†a râului Geoagiu cu Mureßul. Vegeta†ia naturalå bogatå din zona înconjuråtoare (påduri de fag. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în partea de sud-est a Mun†ilor Apuseni. Cernat (25 km). ulcere gastrice ßi duodenale cronice). INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu ape carbogazoase. CLIMA Clima este continental moderatå. ståri dupå ficat operat. Localitatea se aflå la o distan†å de 19 km de Oråßtie ßi 46 km de Deva. Rezerva†ia Balta Dracului situatå în centrul oraßului ßi declaratå monument al naturii este o emana†ie de gaz mofetic. nevrozå astenicå). afec†iuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hiperacide. Temperatura medie anualå este de cca. captând izvoarele prin tuburi de teracotå. 13. afec†iuni asociate (afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie. ATRACˇII TURISTICE Ruinele cetå†ii dacice de pe Dealul Zânelor. entorse. calcice. varice). romanii amenajeazå termele.1. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. masaj medical. hipertensiunea arterialå. luxa†ii). arteriopatii periferice prin arterosclerozå. såli de gimnasticå medicalå. între culmile împådurite ale acestora. au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap ßi Egeea. instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie. instala†ii pentru mofete. pe dunele de nisip de la Reci. la minimum 3 luni de la opera†ie. poliartroze). pancreatitå cronicå). artroze. Precipita†iile. regele Ungariei. tendoperiostoze. cetatea Ika. sub formå de averse. mezotermale (29-33°C).

plus o incintå adåugatå ulterior. boli cardiovasculare. sechele dupå polineuropatii). Un rezervor subteran strângea apa unui izvor din apropiere. bazine în aer liber cu solarii pentru aerohelioterapie. cu turnuri de col† ßi un turn locuin†å central. indicat pentru bolnavii cu resurse func†ionale cât mai apropiate de normal. Probabil o fostå reßedin†å regalå din secolele I î. capitalå a statului dac. Muzeul civiliza†iei dacice ßi romane are colec†ii de arheologie preistoricå dacicå. în stilul Renaßterii.în Mun†ii Oråßtiei. Altitudine . la o distan†å de 5 km de municipiul Bråila. forul ßi edificii administrative. când se fac primele analize ale apei ßi nåmolului din Lacu Sårat. 45 km. cetatea consta în aliniamente de fortifica†ii succesive. ISTORIC Istoria sta†iunii începe în anul 1879. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå în cåzi ßi bazine. dermatologice. cetatea medievalå a Devei. cu nuan†e excesive ßi cu amplitudini termice mari. la 60 km. masaj medical. atestatå din 1269. are în Incinta Sacrå un spectaculos sanctuar rotund. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. Hunedoara. magnezianå. într-o rezerva†ie botanicå de 30 de hectare. La sud. clorurosodicå. atestat din 1364.3°C). afec†iuni ginecologice (tulburåri minore de pubertate ßi menopauzå). un somptuos castel în stil gotic. media anualå nedepåßind 450 mm. cu bastioane ßi douå turnuri locuin†å pe platoul superior. Primele aßezåminte cu scop terapeutic au fost construite în anul 1883.3% apa. pe versantul stâng al râului Oråßtie. nevrozå astenicå. dar refåcut în stil baroc. Sala Cavalerilor ßi turnul Ne Boisa (Nu te teme) au råmas pânå aståzi nealterate.I d. este cel mai important ansamblu de arhitecturå fortificatå medievalå din România. camping o stea. ATRACTII TURISTICE Parcul oraßului. Con†ine o incintå fortifi- AÍEZARE Sta†iunea se aflå în nord-estul Câmpiei Båråganului. boli profesionale). excitant. Bioclimat de stepå. iar a lunii ianuarie de 2. 3 ßi 2 stele.25 m. Deva. Precipita†iile sunt reduse. vara cerul fiind în cea mai mare parte senin. concentratå) are o mineralizare totalå de cea 84 g/l. ce adåposteßte pia†a. CLIMA Lacul Sårat are un climat continental de câmpie. la 200 metri deasupra oraßului. Biserica rotondå de la Geoagiu. pensiuni de 3 ßi 2 stele. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apa lacului (sulfatatå. o incintå de piatrå. odatå cu racordarea la re†eaua de apå ßi electricitate s-a dezvoltat aici o adevåratå sta†iune. În urmåtoarea perioadå. salå de gimnasticå medicalå. Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Temperatura medie anualå este de 11. la circa 20 km de oraß. Lacu Sårat a fost consideratå una din perlele sta†iunilor de tratament din acea vreme. termele romane.1°C (media lunii iulie fiind de 23°C. ridicat între anii 1613 ßi 1621. LACU SÅRAT Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Bråila.. Cetatea este compuså dintr-o incintå trapezoidalå. construitå în apropiere. se aflå castelul voievodului Gabriel Bethlen.H. Cetatea Sarmisegetuza Regia. în mijlocul unui parc natural. devine capitala Daciei dupå cucerirea romanå. 24 .neurologice periferice (pareze ußoare. pe malul Lacului Sårat. afec†iuni asociate (metabolice ßi de nutri†ie.H. Umiditatea relativå a aerului înregistreazå valori ridicate iarna (peste 80%) ßi scåzute vara (sub 60%). dateazå din secolul al XIII-lea ßi este una dintre cele mai vechi biserici de piatrå de pe teritoriul României. un val de påmânt. catå cu ziduri de piatrå. cetatea dacicå Costeßti . instala†ii de electro ßi hidroterapie. alåturi de un amfiteatru de 5. Accesul pe Dealul Cetå†ii este facilitat de o telecabinå. înglobând în construc†ie elemente componente ale edificiilor romane. cu miros de hidrogen sulfurat are un con†inut de 62. romanå sau medievalå timpurie. Nåmolul sapropelic extras din lac. 14. Vânturile predominante bat din direc†iile nord ßi nord-est. Cetatea Blidaru apåra împreunå cu Cetatea Costeßti accesul spre capitala regatului dac. . la 55 km. Durata medie de strålucire a soarelui este de aproximativ 2200 ore pe an. ridicatå la finele veacului al XI-lea. este situatå pe Dealul Cetå†ii. Bisericu†a de la Densuß. precum ßi artå plasticå ßi decorativå. buvete pentru curå internå cu ape minerale. folosit ca ßi calendar ßi loc ritualic. Excursii în împrejurimi: Oråßtie. Este construitå cu piatrå aduså de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Castelul din Hunedoara. iar în anul 1896.000 de locuri. Ha†eg. monument UNESCO. camere de închiriat la 3 ßi 2 stele. În apropiere.

bicarbonatate. afec†iuni ginecologice cronice. Umiditatea relativå este cuprinså între 78-93%. cu ierni blânde ßi veri råcoroase. instala†ii de electro ßi hidroterapie. muzeul Bråilei . saunå. Cinci ani mai târziu intrå în proprietatea contelui Wenenheim care. 25 . casa memorialå „Panait Istrati” din Grådina Publicå. În anul 1898 se efectueazå o analizå a apelor termominerale ale sta†iunii Moneasa ßi se reconfirmå compozi†ia lor chimicå de calitate superioarå.clådiri cu arhitecturå specificå. oazå de vegeta†ie având cea mai veche construc†ie.5°C (media lunii iulie fiind de 20°C. ATRACˇII TURISTICE Mânåstirea din lemn Lacul Sårat. aceasta ob†inând denumirea de sta†iune balnearå de la Ministerul de Interne Imperial de la Viena.0. iar a lunii ianuarie de 1. Amplasatå într-un defileu îngust. afec†iuni asociate (boli metabolice ßi de nutri†ie). luxa†ii ßi fracturi). 15. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. afec†iuni dermatologice (psoriazis. la distanta de 20 km de oraßul Sebiß ßi la 110 km de Arad. cel mai pu†in plouå primåvara ßi toamna. såli pentru gimnasticå medicalå. masaj medical. masaj medical. Biserica Greceascå . neurodermite). afec†iuni endocrine (hipotiroidie benignå). cheratodermii. Bioclimat de cru†are. amenajåri pentru aerohelioterapie ßi pentru ungeri cu nåmol rece. Temperatura medie anualå este de 9.INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. prin construc†ia cåii ferate cu ecartament îngust Sebeß-Moneasa. afec†iuni neurologice periferice ßi centrale. înconjuratå de culmi împådurite. expozi†ia memorialå Dumitrescu Panaitescu Perpessicius. care se întinde pe o suprafa†å de 90 ha. CLIMA Moneasa are un climat continental moderat. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. hidro ßi termoterapie. cu efecte sedative. calcice. calmante asupra sistemului nervos. dupå Pacea de la Adrianopol din 1929). dorsalå ßi lombarå. reumatismale abarticulare. instala†ii pentru båi ßi împachetåri calde cu nåmol. MONEASA Sta†iune permanentå în jude†ul Arad Altitudine 290 m INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde în cåzi. urmate de båi în lac. tendomioze. ståri posttraumatice). Acestea au o temperaturå de 24. bazine pentru kinetoterapie. vile de 4 ßi 3 stele. periartritå scapulo-humeralå). Anul 1886 este considerat a fi anul fondårii sta†iunii Moneasa. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni ale aparatului locomotor (reumatismale inflamatorii degenerative. Sta†iunea Moneasa a fost reconstruitå dupå distrugerile din Primul Råzboi Mondial. cåsu†e de 3 stele. sodice. pensiune de 2 stele. Ploile frecvente se înregistreazå în luna iunie. poet critic ßi istoric literar. ståri dupå entorse. Precipita†iile medii anuale ating 800-1000 mm. poliartroze).32°C ßi o minera­ lizare totalå de 0. ceea ce aduce sta†iunii un renume european. faciliteazå transportul în sta†iune. „Castelul de apå”. faleza Dunårii. pensiuni de 2 stele. AÍEZARE Sta†iunea este situatå la poalele masivului Codru-Moma. bazine în aer liber pentru båi cu apå mineralå. tendoperiostoze. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hotel de 3 stele ßi o stea. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. ihtioze. bazin cu apå caldå pentru kinetoterapie. afec†iuni neurologice periferice. cabanå de o stea. ISTORIC Zona Moneasa este men†ionatå în documente pentru prima datå la sfârßitul secolului al XVI-lea. unica bisericå ortodoxå din România fårå turle (biserica este o fostå geamie transformatå în bisericå ortodoxå. instala†ii pentru electro. salå de gimnasticå medicalå. Grådina Publicå. nevrozå astenicå. fapt care a condus la creßterea numårului de turißti ßi la ridicarea unor edificii noi. mezotermale.19. afec†iuni ale sistemului nervos periferic.sec†ia etnografie .27 g/l. instala†ii de aerosoli. artroze. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 2 stele. sta†iunea Moneasa beneficiazå de un aer puternic ionizat datoritå pådurii mårginaße. pe valea pârâului Moneasa.1°C). afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri algice articulare dupå reumatism articular acut sau dupå infec†ii de focar). cervicite cronice). INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå la cadå. magneziene. parcul Monument.construitå în 1872. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale oligominerale. cu o lungime de 7 km. biserica „Sfin†ii Arhangheli Mihail ßi Gavriil”.

Lipova. otitå. colpite. În prezent 15 lacuri cu apå mineralå cloruro-sodicå ocupå locaßurile vechilor saline. al XIII-lea. afec†iuni reumatismale inflamatorii (spondiloartropatiile seronegative. hepatite virale acute ßi cronice. dar ßi particularitå†i climatice care au un rol important în prevenirea ßi tratarea diferitelor boli. afec†iuni endocrinologice de hipoactivitate. în fa†a cåreia în 1784 s-a desfåßurat una dintre cele mai importante lupte ale råscoalelor lui Horea.). OCNA SIBIULUI Sta†iune balneoclimaticå permanentå aflatå în jude†ul Sibiu. metodele moderne de exploatare. în 1820 este efectuatå o analizå a apei din punct de vedere chimic. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apele sårate de mare concentra†ie ale lacurilor. traheobronßite. termoterapie (tratament cu nåmol ßi parafina). Bodrogul Nou. într-un document al regelui Ungariei. Pentru prima oarå. gripå acutå. convalescen†e post-virotice. pneumonii. biserica ortodoxå construitå în sec. Platoul carstic Vaßcåu (Peßtera Liliecilor de lângå Moneasa. 16. rezerva†ia de laur la 10 km de Gurahon†. Peßtera Cristalelor). traheobronßite).). piese muzeistice religioase. cetate medievalå ridicatå în sec. recuperarea dupå interven†ii chirurgicale plastice ale mâinilor sau picioarelor. cu efecte curative deosebite. AÍEZARE Sta†iunea Ocna Sibiului este situatå în partea nord-vesticå a depresiunii Sibiului. dar mai ales pentru peisajul impresionant pe care îl oferå marele front în trepte. tromboflebitå. Íoimuß. angine repetate. CLIMA Climatul zonei este temperat continental. afec†iuni ortopedice posttraumatice ßi complica†iile acestora (fracturi dupå scoaterea aparatelor gipsate. kinetoterapie. sinuzite. calm atmosferic. accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice. tratamente pentru combaterea stresului ßi men†inerea stårii de sånåtate. de deal ßi de podiß. focare infec†ioase de orice naturå ßi oricare localizare (orice lucrare dentarå. la o altitudine de 400 m fa†å de nivelul mårii ßi la 15 km de municipiul Sibiu. mecanoterapie.ATRACˇII TURISTICE Arad (Cetatea Aradului sec. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative articulare (spondilartrozele. paraparezele etc. combaterea sterilitå†ii determinate de afec†iuni inflamatorii metroanexiale cronice sau cicluri anovulatorii). terapie contrastantå (sauna). faringolaringite. Peßtera Albå. Topoclimatul sedativ relaxant are efecte tonifiante asupra organismului uman. manuscrise. artritå psoriazicå etc. ISTORIC Zåcåmintele de sare ßi cadrul natural au facilitat apari†ia aßezårilor umane chiar din timpurile preistorice. muzeul de istorie). al XVII-lea. epicondilitele etc. laserterapie. tratamente preventive pentru pacien†ii cu risc de a dezvolta o boalå a sistemului locomotor. TBC sau alte boli. cu unele nuan†e locale precum inversiuni de temperaturi iarna. Rezerva†ia de nuferi Moneasa. dupå remisia puseului acut de activitate a bolii). toxinfec†ie alimentarå). rinite hipertrofice. afec†iuni reumatismale degenerative abarticulare (periartritele scapulohumerale.Bodrog construitå în anul 1177 repre­ zintå unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din România. nåmolul sapropelic. pentru ca în anul 1820 så fie oficial deschiså sta†iunea Ocna Sibiului. sau consolidåri cu material de osteosintezå metalicå. insuficien†å cardiacå. electroterapie. apa mineralå a izvorului Horea.vestigii istorice situate în Valea Deznei. coronaro­ patii. în stadiile I ßi II). afec†iuni neurologice periferice (nevralgii ßi nevrite). afec†iuni cronice dermatologice exfoliative (psoriazis). Cariera de la Moneasa este remarcabilå prin calitatea rocii.. Cloßca ßi Traian. afec†iuni cronice otorinolaringologice ßi pulmonare (rinite alergice. fototerapie. coxartrozele. men†ioneazå efectul terapeutic al lacurilor. Biserica Sârbeascå. Contraindica†ii: hipertensiune arterialå. Hanul Deznei . gonartrozele). mânåstirea Hodoß . al XVI-lea. spondilita anchilozantå. iar în 1598 ambasadorul împåratului Rudolf al II-lea. Ítefan. acreditat pe lângå Mihai Viteazu. 26 . Localitatea Ocna Sibiului este atestatå în anul 1263 sub denumirea de Terra Wiz (Påmântul Visa – toponimicul românesc al râului ce stråbate localitatea). afec†iuni hepatice. coxo-femurale. algoneurodistrofiile. În perioada anilor 1900-1909 se construießte complexul balnear. afec†iuni inflamatorii subacute ßi cronice ginecologice (anexite. Cetatea Dezna. Con†ine o valoroaså colec†ie de picturi. afec†iuni renale. INSTALAˇII DE TRATAMENT Balneoterapie. hidroterapie. vulvo-vaginite. 1698. construitå în stil baroc. poliartrita reumatoidå. Grota Urßilor. insuficien†å hepaticå. afec†iuni neurologice centrale sechelare dupå traumatisme cerebrale sau accidente vasculare cerebrale (hemiparezele.

Ocna Sibiului .

camere de închiriat de 2 stele. OCNA ÍUGATAG Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Maramureß. poliartroze). amenajat în clådirea Ícolii de Sus. Din anul 1569 biserica a fost trecutå de la cultul romano-catolic la cultul reformat calvin. 17. iar iernile nu sunt prea reci. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale clorurosodice concentrate. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. tendoperiostoze. dorsalå ßi lombarå. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în depresiunea Maramureß. artroze. cu o absidå semicircularå pe latura de råsårit ßi cu turn clopotni†å. cu absidå semicircularå ßi cu turn-clopotni†å masiv. cu o mineralizare totalå de 119.4°C). Complexul balnear. Precipita†iile înregistreazå 750 mm anual. Muzeul sårii. ctitoritå de Mihai Viteazul. afec†iuni neurologice periferice (paralizii ßi pareze posttraumatice ale membrelor. 3 ßi 2 stele. cu ziduri foarte groase cu contraforturi.Gutâi. ståri dupå opera†ii pe mußchi. este construitå din piatrå ßi cåråmidå. påstreazå în exterior fragmente de picturå de la 1827. Mediaß. Construitå din cåråmidå. Biserica Sfin†ii Arhangheli Mihail ßi Gavril. ISTORIC Localitatea Ocna Íugatag este consemnatå în documentele istorice din anul 1355. la origine bazilicå romanå. cu bogate ornamenta†ii cu elemente florale ßi vegetale în stilul decorativ geometric vienez. luxa†ii ßi fracturi). numit „Jugendstil” ßi caracteristice „Artei 1900” în Transilvania. binecunoscute pentru ambian†a de ev mediu. Se aflå la 20 km de Sighetul Marma†iei. iar în interior cu picturå în stil neobizantin. La începutul secolului al XX-lea. formate ca urmare a pråbußirii unor vechi ocne. Cluj. ATRACˇII TURISTICE Biserica Cetate Reformatå. pensiuni de 2 stele. cervicite cronice). tendomioze. unitar ßi armonios. Temperatura medie anualå este de 8°C (în iulie. poliradiculonevrite în faza sechelarå. Activitatea de bazå era exploatarea sårii. polineuropatii dupå faza acutå. peste 18°C. Va fi reconstruitå în anul 1695 de cåtre domnitorul Constantin Brâncoveanu. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. prezintå istoria explo­ a­ tårii sårii ßi a balnea†iei. hosteluri de 3 ßi 2 stele. construit între anii 1907 ßi 1909 a fost realizat cu o arhitecturå specificå stilului „La Belle Epoque”. bioclimat de cru†are. Biserica Naßterea Sfântului Ioan Botezåtorul.4 g/l. iar în ianuarie . Biserica Schimbarea la Fa†å a fost ridicatå în anul 1790 de cåtre muncitorii minieri de la fostele saline. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå.STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4.490 m. Lacul Gavrilå con†ine apå mineralå clorurosodicå concentratå. având sec†iuni de istorie. etnografie. este decoratå în exterior cu brâu ßi ocni†e. la poalele lan†ului de Mun†i vulcanici ˇibleß . odatå cu încetarea exploatårii. din lacurile sårate. construitå în anul 1810. În jurul acestor ocne de sare s-au gåsit monezi din argint ßi aur încå de pe vremea romanilor. s-a oprit la Ocna Sibiului ßi a poruncit ßi rânduit så se construiascå o bisericå. articula†ii ßi oase. CLIMA Climat de depresiune intramontanå. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. periartritå scapulohumeralå). care dupå båtålia de la Íelimbår din 1599. sechele dupå poliomielitå). pe un plan dreptunghiular. apele s-au infiltrat ßi au provocat pråbußirea tavanului minei ßi astfel au apårut lacurile cu apå såratå pentru care localitatea este renumitå. afec†iuni ale sistemului nervos central (pareze ußoare). în drum spre Alba Iulia. cu trei nave ßi ßase travee. artå popularå ßi o micå galerie de artå. Împrejurimile sta†iunii oferå ocazii minunate de a organiza excursii la vechile cetå†i medievale sau în oraße precum: Sibiu. Verile sunt råcoroase. 28 . Altitudine . iar vânturile bat din sud-vest ßi sud. ståri dupå entorse.

iar în ianuarie 4°C). silicoze). PRAID Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Harghita. Verile sunt råcoroase. ISTORIC Minele de sare din sta†iunea Praid dateazå încå de pe vremea romanilor. ATRACˇII TURISTICE Rezerva†ia naturalå “Pådurea Cråiascå” are o suprafa†a de 44. complexul lacustru. Pe timpul verii veneau la tratament un numår de 2500-3000 persoane. emfizem pulmonar. cuprinde lacuri formate prin pråbußirea salinelor exploatate de circa 600 ani. INSTALAˇII DE TRATAMENT Tratament de 16-18 zile prin ßedere în salinå câte 4. cabana de 3 stele. un conifer cu frunze cåzåtoare. în anul 1980. 18. rinite cronice. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 3 ßi 2 stele.00 ha ßi se aflå la o altitudine medie de 485 m. masaj medical. vile de 3 stele. Temperatura medie anualå este de 8°C (în iulie.INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde la cåzi ßi bazine cu apå mineralå. microclimat în salinå. Macedonica). INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni respiratorii (astm. Altitudine . hidro ßi termoterapie. 29 . Biserica din lemn în stil arhitectonic maramureßean. locul de tratament pentru pacien†i s-a adâncit cu peste 120 de metri. ßtrand pentru aerohelioterapie ßi bazine cu apa såratå concentratå. fiind inaugurat în anul 1972. Documentele atestå realizarea a patru excava†ii de tip amfiteatru ca ßi descoperirea unor cåråmizi cu inscrip†ia LMV (Legio V. Precipita†iile înregistreazå 750 mm anual. CLIMA Climat de depresiune intramontanå. Documentele aratå cå în anul 1405 a început exploatarea sårii la Praid. Vara func†ioneazå ca apreciatå bazå de agrement. iar vânturile bat din sud-vest ßi sud. 2 stele ßi o stea.500 m. pensiuni de 3 ßi 2 stele. AÍEZARE Sta†iunea este situatå în partea centralå a României. peste 18°C. instala†ii pentru electro. Ießirea cu plugul la arat a primului gospodar din satul Hoteni este sårbåtoritå de câteva mii de oameni în decorul natural al Våii Dårasca. Bioclimat stimulativ puternic ozonat. în partea de sud vest a Mun†ilor Gurghiu la o altitudine de 500 m. sinuzite cronice. bronßite cronice. Comuna Ocna Íugatag organizeazå în fiecare an sårbåtoarea câmpeneascå „Tânjaua de la Hoteni”. în depresiunea Praid Sovata. Båile noi alcåtuiesc un centru turistic al sta†iunii balneare permanente.5 ore pe zi. iar iernile reci. la 10 km de sta†iunea Sovata. La Praid se fac terapii din anul 1960. Aici se gåsesc câteva din cele mai impresionante exemplare de gorun din †arå (din subspecia Stejar de Ronißoara) precum ßi zadå (larice). STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Pensiuni de 3. pensiuni rurale de 2 flori. din lacurile sårate. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale clorurosodice concentrate. dezvoltat în sectorul vestic al localitå†ii. mårginitå de pådurea Cråiascå. salå de gimnasticå medicalå. pensiuni rurale de 3 ßi 2 flori. pe valea Râului Târnava Micå. Mai târziu. Båile vechi. anual sau din doi în doi ani în func†ie de gravitatea bolii.

furnizeazå o cantitate mare de vapori de apå. Altitudine . entorse. instala†ii pentru inhala†ii ßi aerosoli. la 67 km de Ploießti ßi 112 km de Bucureßti.instala†ii pentru båi calde cu ape minerale. cu un maximum de 85% în intervalul decem­ brie . operå a sculptorului Liviu Brezeanu. În anul 1930. motel de 3 stele. cardiovasculare. într-o regiune de dealuri împådurite. sulfatate.XVI). în special în sezonul cald.86 m. AÍEZARE Sta†iunea se aflå pe valea râului Ialomi†a. la intrarea lui fiind ridicat Monumentul Eroilor Neamului. Râul Ialomi†a ßi lacul artificial creat de albia sa. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. sub denumirea de Piatra Pucioaså. båile mezotermale Praid la 200 de metri de intrarea în salinå. Apele minerale de la Pucioasa au fost prezentate în cadrul expozi†iei universale de la Viena din 1873. boli profesionale). lacul de acumulare ßi debarcaderul. 30 .XVII).). „Parcul Independen†ei”. bazine pentru kinetoterapie. afec†iuni reumatismale inflamatorii. afec†iuni asociate (metabolice ßi de nutri†ie. artroze. Biserica de pe Colinå. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale sulfuroase. masaj medical. clorurate. 19°C. afec†iuni neurologice periferice ßi centrale (parapareze la minimum 3 luni de la debut). afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. biblioteca Bolyai care adåposteßte 55. biserica reformatå. cu veri råcoroase ßi ierni blânde. în august. -3°C). dorsalå ßi lombarå. Complexul Muzeal „Curtea Domneascå”.I.000 de volume. biserica romano-catolicå.ianuarie ßi un minimum de 65%. iar a lunii ianuarie. bronßectazia). AÍEZARE Localitatea Sårata Monteoru se aflå în jude†ul Buzåu ßi apar†ine comunei Merei. la 8 km de DN 1 B (Ploießti-Buzåu) ßi de halta Båile Sårata Monteoru. ståri dupå opera†ii pe articula†ii. Temperatura medie anualå este cea de 9°C (media lunii iulie. bicarbonatate. Turnul cu Ceas (secolul al XIV-lea). ståri dupå fracturi. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. Altitudine . Bråtescu Voineßti”. Umiditatea relativå a aerului înregistreazå o medie anualå de 76%. instala†ii pentru electro ßi hidroterapie. calcice. Nebulozitatea are valori destul de ridicate în tot cursul anului. Sighißoara: cetatea medievalå (secolele XIV . ce coboarå din Mun†ii Leaota. XIV.). pensiuni de 3 stele.350m. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hotel de 2 stele. ISTORIC Prima atestare documentarå a oraßului dateazå din 1649. SÅRATA MONTEORU Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Buzåu. afec†iuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii. Pucioasa a fost declaratå sta†iune. sta†iunile de pe Valea Prahovei. sodice. poliartroze). luxa†ii etc.est. 19. tendoperiostoze. vile. Mureß: Casa Teleki. Precipita†iile ating în medie 750 mm anual. Se aflå la 19 km de municipiul Buzåu. hipotone. cåsu†e de 3 stele. monument arhitectural în stil baroc. Curen†ii de aer au direc†ia dominantå din nord ßi nord . såli de gimnasticå medicalå. afec†iuni otorinola­ ringologice.ATRACˇII TURISTICE Salina Praid ßi Muntele de Sare. Braßov. Bioclimat de cru†are. Tg. Biblioteca Teleki unde sunt 44 de edi†ii de carte Princeps ßi 1200 de volume datând din secolele XV-XVII. PUCIOASA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Dâmbovi†a. Primul pavilion public pentru båi a fost construit în anul 1834. INSTALAˇII DE TRATAMENT Apå mineralå în curå externå . la o distan†å de 21 km de Târgovißte ßi 42 km de Sinaia. 20. periartritå scapulohumeralå etc. tendomioze. Izvoarele de apå sulfuroaså au fost analizate pentru prima oarå în 1821 . Muzeul Tiparului ßi al Cår†ii Româneßti. instala†ii pentru parafangoterapie. „Centrul cultural A. persoane cu frecvente pneumopatii microbiene sau virotice. ATRACˇII TURISTICE Barajul. CLIMA Localitatea are un climat continental.1828. Bran. casa memorialå a pictorului „Gheorghe Petraßcu” din Târgovißte. Excursii cåtre obiective turistice: vechea cetate de scaun a ˇårii Româneßti de la Târgovißte (sec.

Ocna Sibiului Proceduri terapeutice .

bungalow la o stea. CLIMA Sårata Monteoru beneficiazå de climat temperat-continental de cru†are. pescuit sportiv. båi galvanice bi-celulare ßi patru-celulare. sulfuroase. „Fântâni sårate” mai sunt eviden†iate într-un document din anul 1888 ßi pe alte proprietå†i din zonå. SÂNGEORGIU DE MUREÍ AÍEZARE Båile Sårate Sângeorgiu de Mureß sunt situate pe valea râului Mureß. exista aici un mic bazin amenajat. reconstruitå între anii 1835-1839 de cåtre ciobanii din Sålißtea Sibiului dupå ce biserica ini†ialå. constatându-se cå apele izvorului con†in clorurå de sodiu ßi clorurå de magneziu. alimentat de la un izvor natural de suprafa†å. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Izvoare cu ape minerale sårate. Primul înghe† în date medii se produce la sfârßitul lunii noiembrie. sechele post-fracturi vertebrale.traumatice (sechele osoase ßi articulare dupå fracturi ale membrelor. gastrointestinale ßi hepato-biliare. gonartroze. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale inflamatorii (poliartitå reumatoidå. coxartroze. la o distanta de 3 km nord-est de municipiul Târgu-Mureß. sta†iunea Slånic Prahova. tulburåri circulatorii ßi trofice post-traumatice). afec†iuni ale †esuturilor moi abarticulare (periartitå scapulo-humeralå ßi coxo-femuralå. 3. tabåra de sculpturå de la Mågura. spondiloze. afec†iuni neurologice periferice (nevralgii. nåmolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase. cu precådere dupå 1980. din cauza culmilor de deal care închid depresiunea. ATRACˇII TURISTICE Se pot vizita vulcanii noroioßi din zona Berca. afec†iuni neurologice centrale (sechele hemiparetice ßi hemiplegice post-accident vascular cerebral sau post-traumatisme cerebrale). vilå de 3 stele. În anul 1902 apare o societate pe ac†iuni pentru dezvoltarea ßi exploatarea båilor sårate. Revista „Erdely” nota cå în vara anului urmåtor. determinând înregistrarea unui topo climat specific de adåpost. s-a înfiin†at Institutul de Hidrologie Bucureßti. ce avea o apå cu con†inut sårat-sulfuros. Balta Bråilei (plimbåri cu vaporul pe Dunåre ßi canalele Insulei Mari a Bråilei. pivni†ele cramelor Pietroasele. Se întind pe o suprafa†å de peste 13 hectare. pensiuni de 4. construitå din lemn în anul 1770 a ars ßi månåstirea Suzana). tulburåri de staticå ale coloanei vertebrale ßi membrelor inferioare). locul unde a fost descoperit tezaurul Cloßca cu Puii de Aur. bursite. fototerapie cu luminå polarizatå (bioptron). localnicii folosindu-le pentru tratarea unor boli. tendinite. sta†iunea Cheia (månåstirea Cheia. interferen†iali). laserterapie. 2 flori. calcice. kinetoterapie ßi hidrokinetoterapie. electroterapie (curen†i de joaså frecven†å. Månåstirea Ciolanu. bromurate. masaj terapeutic. abarticulare. afec†iunilor ginecologice. În 1912 un foraj pentru gaz metan descperå apå såratå la adâncimea de 864 de metri. în direc†ia Reghin. pensiuni rurale de 4. în Câmpia Transilvaniei. magnetoterapie. la Sângeorgiu au „fåcut baie aproape 1000 de oameni într-o singurå zi”. leziuni post-traumatice ale tendoanelor. camping de 2 stele. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hotel de 2 stele. INSTALAˇII DE TRATAMENT Hidroterapie (båi calde sårate). Sta†iunea s-a dezvoltat continuu. muzeul chihlimbarului de la Col†i. 1913. iodurate. magneziene. care în cadrul unui studiu mai larg despre apele minerale din România. Vânturile din nord-vest bat mai pu†in violent. cu veri calde ßi ierni blânde. ultrasunet). radiculopatii. afec†iuni reumatismale degenerative (artoze. posttraumatice). musculare.ISTORIC Apele cu proprietå†i curative sunt men†ionate încå din anul 1837. ßi-a îndreptat aten†ia spre izvorul nr. camere de închiriat de 2 stele. pareze ßi paralizii de nervi peri­ ferici. polinevrite). iar ultima ninsoare la sfârßitul lunii martie. fårå a avea înså bicarbonat de sodiu ßi cå au o compozi†ie asemånåtoare celor din sta†iunea francezå Châtel Guyon. la o altitudine de 320 metri. curen†i de medie frecven†å 32 . 3. În anii de dupå Primul Råzboi Mondial. 21. Apoi s-au mai fåcut încå 2 foraje. curen†i de înalta frecven†å (unde scurte. termoterapie aplica†ii cu gel siliconic. 2 stele. climatul de cru†are. hostel de 3 stele. ISTORIC În anul 1880. nevrozå astenicå. Rezultate remarcabile sunt ob†inute în special la tratarea afec†iunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative. Temperatura medie anualå este de 10°C. afec†iuni ortopedico . neuropatii cu diverse cauze. 2 din Monteoru. Dealu-Mare. spondilitå anchilopoeticå). Valea Cålugåreascå. galvanoterapie uscatå. fibromialgie etc).

33 . hepatitå cronicå. Verile sunt råcoroase. control ßi echilibru. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 3 ßi 2 stele. laringite. ca localitate cu ape minerale. kinetoterapie. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale clorurate. cabanå de 3 stele.000 l/zi. ATRACˇII TURISTICE Excursii la Târgu Mureß ßi Reghin. luxa†ii ßi fracturi). Sângeorz-Båi e consemnatå pe harta Imperiului Austriac. sechele dupå stomac operat pentru ulcer. 650 mm precipita†ii. în 1876 s-a hotårât ca numele sta†iunii sa fie Hebe (în mitologia greacå zei†a tinere†ii veßnice).biliare (dischinezie biliarå. pensiuni de 3 stele. masaj.4 mg/l. hipotiroidie. curen†i de medie frecven†å (curen†i interferen†iali). tendoperiostoze). corectarea posturii ßi aliniamentului corpului. adaptarea capacita†ii de efort. amigdalite acute ßi cronice). curent galvanic. afec†iuni bronho-pulmonare (astm bronßic. afec†iuni neurologice periferice (parestezii. colecistitå cronicå necalculoaså sau calculoaså. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale bicarbonatate. care asigurå necesarul de apå atât pentru tratament cât ßi pentru îmbuteliere. în bazinul superior al Someßului Mare. 18°C. Maximul de precipita†ii se înregistreazå la începutul verii (în iunie. radia†ii infraroßii). amenajåri pentru aerohelioterapie ßi pentru ungeri cu nåmol în aer liber. ståri dupå entorse. aerosoli. clorurate. 22. Umiditatea aerului atinge o medie anualå de 82%. electroterapie (curen†i de joaså frecven†å. pensiune ruralå 4 flori. ameliorarea func†iei de coordonare. ISTORIC Atestatå în anul 1245 sub numele de Sanct Gurgh. iar a lunii ianuarie -5. afec†iuni hepato . magnetoterapia. obezitate. cu un debit de 65. tendomioze. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. colite cornice. carbogazoase. constipa†ie cronicå. SÂNGEORZ BÅI Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Bistri†a Nåsåud Altitudine . În 1951 a fost captat izvorul 6. Temperatura medie anualå este de 7. magneziene. peste 90 mm).435m. iar nebulozitatea este cea de 6. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu ape minerale. nåmol mineral. dorsalå ßi lombarå artroze. în anul 1770. afec†iuni posttraumatice. sodice. laserterapia. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. båi galvanice). deficite motorii de diferite cauze. tulburåri de termoreglare.CLIMA Climå continentalå moderatå. reumatismale degenerative ßi abarticulare.mofete. emana†iile de CO2 . de hiperlipemii. Temperatura medie anualå este peste 8°C (a lunii iulie peste 19°C. tulburåri de reglare a circula†iei superficiale. Anual cad cca. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni ale tubului digestiv (gastrite cornice hipoacide ßi hiperacide. hidroterapie (duß subacval ßi duß sco†ian). iar a lunii ianuarie sub -4°C). împachetare cu nåmol. atrofii musculare. calcice. curen†i diadinamici. constipa†ii habituale. ståri de hiperuricemii. La Sângeorz Båi au existat 5 izvoare la începutul activitå†ii balneoclimaterice.5°C). afec†iuni postratraumatice (redori articulare postratraumatice. rinofaringite. fototerapie (radia†ii ultraviolete. atrofii musculare neurogene).5°C (media lunii iulie cca. pareze. Precipita†iile medii anuale înregistreazå 800 mm anual. baie såratå în bazin ßi cad. afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie (diabetul zaharat. mineralizare 124 g/l. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. cardiovasculare). afec†iuni asociate (respiratorii. ulcere gastrice ßi duodenale cronice. polioze). nåmol mineral. într-o regiune de dealuri ßi coline. iar în anul 1958 au fost descoperite izvoarele 7. CLIMA Climat continental moderat de dealuri ßi coline. iar iernile friguroase. creßterea mobilitå†ii articulare. Bioclimat de cru†are. Bioclimat sedativ de cru†are. reflexoterapie. cervicite cronice). instala†ii pentru båi reci cu ape minerale în bazine în aer liber. afec†iuni otorinolaringologice (sinuzite. curen†i de înaltå frecven†å (unde scurte). relaxare. sodice. reeducarea respiratorie. iodurate 11. 8 ßi 9. ståri dupå ficat operat.0 zecimi. bronßite acute ßi cronice). Datoritå izvoarelor tåmåduitoare. de dealuri ßi coline. AÍEZARE Sta†iunea este situatå la poalele Mun†ilor Rodnei. obezitate). pancreatitå cronicå). ultrasunete. nespecifice).

mânåstirile din nordul Moldovei (Vorone†. SLÅNIC MOLDOVA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Bacåu. amenajat cu bun gust.INSTALAˇII DE TRATAMENT Buvete pentru cura internå cu ape minerale.1°C (media lunii iulie este 17. 23. Piatra Corbului . 12. iar nebulozitatea este relativ scåzutå. Precipita†iile atmosferice înregistreazå o valoare medie anualå de 600 mm.glaciare sub Vf. Muzeul De Artå Comparatå (Sângeorz Båi). carbogazoase. 10. la o distan†å de 18 km de oraßul Târgu Ocna. pe valea râului Slånic. Lala Mare ßi Lala Mic . suflå despre sud vest ßi se face sim†it în timpul verii. în urmåtoarele grupe: ape minerale clorurosodice. Casa Argintarului ßi casa memorialå Andrei Mureßanu (Bistri†a). pensiuni de 3 stele. CLIMA Slånic . Piatra Fântânele (Piatra Fântânele). Izvorul Tåußoarelor. 8. mofete. 13. Monor). din punct de vedere al compozi†iei chimice. slab sulfuroase. såli de gimnasticå medicalå. bromurate. 15). Peßteri: Grota Zânelor. Putna). 6. izvoarele minerale din Slånic Moldova au devenit cunoscute ßi cåutate. 14. Mânåstiri: Nußeni (localitatea Nußeni). luna septembrie fiind cea mai uscatå. Izvoarele de ape vindecåtoare din aceastå sta†iune au fost descoperite din anul 1801.Nåsåud. Jgheabul lui Zalion. instala†ii pentru aplica†ii calde de nåmol ßi parafinå. instala†ii pentru aerosoli ßi inhala†ii. Casa memorialå Liviu Rebreanu.8°C. Muzee: Muzeul Jude†ean Bistri†a . ape minerale vitriolice .530 m. Lacuri: Zagra. punct muzeal Sângeorz Båi. 3. cabanå de 3 stele. casa memorialå George Coßbuc.Bujdei (Mun†ii Rodnei). Reformatå. clorurosodice.Mun†ii Bârgåu. vântul dominant. alcaline. herghelia de la Beclean.Lala. Moldovi†a.august (de scurtå duratå) ßi octombrie . 34 . Muntele de Sare de la Sårå†el. Poiana cu Narcise . ape minerale alcaline. iar în anul 1877 s-au înfiin†at primele instala†ii balneare. sta†iunea este feritå de vânturi puternice. Vulcanii Noroioßi (loc. Zona etnografica Ciocåneßti. hipotone (izvorul Ciunget). Stânca Iedului .feruginoase (izvorul 8 bis) ßi vitriolice . Rezerva†ii naturale: Ineu . Biserici din Bistri†a . conferå sta†iunii un farmec deosebit. hipotone (sondele 1 ßi 2).Moldova are un climat de tranzi†ie între climatul de deal ßi cel de munte. Catolicå. Altitudine . ape minerale sulfuroase. cloruro-sodice. Rodnei. Arbore. ape minerale alcaline. Maramureß (Valea Izei). iar a lunii ianuarie -4.noiembrie. FACTORI NATURALI DE CURÅ Apele minerale de la cele peste 20 de izvoare se clasificå. Sinagoga. instala†ii pentru electro ßi hidroterapie. Piatra Fântânele . iodurate (izvoarele 1 bis.2°C). ISTORIC Localitatea este atestatå documentar din anul 1755. Numårul zilelor calme se ridicå la 293 pe an. Complexul muzeal Íugålete – Bistri†a. împrospåtând atmosfera cu aerosoli råßinoßi.silicioase (izvorul 5). vile de 2 stele. slab feruginoase. Temperatura medie anualå este de 7. slab carbogazoase (izvorul Cascada). cu veri nu prea cålduroase ßi ierni blânde. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hotel de 2 stele. În 1827 a fost construit primul stabiliment balnear unde boierii moldoveni veneau så facå båi (a fost distrus în timpul Primului Råzboi Mondial ßi ulterior reconstruit).Mogoßeni. Râpa Verde. Cimitirul vesel (Såpân†a). carbogazoase. În anul 1832 au fost fåcute primele analize chimice ale apelor. ATRACˇII TURISTICE Ruinele cetå†ilor Ciceu. ape minerale feruginoase. Situatå într-o vale adâncå ßi protejatå de versan†ii împåduri†i.Mun†ii Cålimani. într-o regiune cu påduri de fag ßi brad. Briza de munte. Ineu. AÍEZARE Sta†iunea se aflå pe versantul estic al Carpa†ilor Orientali. Colibi†a (Mun†ii Cåliman). Un parc mare natural. masaj medical. carbogazoase (izvoarele 14 ßi Chercheß). Castrul Roman Orheiu Bistri†ei. podgoria Bistri†a.Ortodoxå. ape minerale oligominerale (izvorul 300 de Scåri). În scurt timp. Ploi abundente cad în perioada mai .

Slånic Moldova .

calciu ßi clor. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 3. ridicatå în 1481. 24. întemeiatå de cålugåri în 1702. ca reßedin†å a ˇårii de Jos.731mm Hg . caså de vânåtoare.colecistectomie). 36 . de cåtre Alexandru. Ítefan cel Mare: mânåstirea Bogdana.bronßitele cronice.413 m. afec†iuni ale rinichiului ßi cåilor urinare. iar între anii 1689-1691. s-au fåcut modernizåri. concentra†ia mai ridicatå a bioxidului de carbon din salinå. afec†iuni ale cåilor respiratorii (astmul alergic. traheo . • Buhußi: Muzeul ˇesutului ßi Poståvåritului (amenajat în fostul conac Buhußi din sec. pensiuni de 4 ßi 2 stele. instala†ii pentru terapie respiratorie (aparate pentru aerosoli ßi inhala†ii cu ape minerale ßi substan†e medicamentoase). masaj manual.ßi umiditatea aerului . nevrozå astenicå).biliare (dischinezie biliarå. 2 stele ßi o stea. ginecologice. În anul 1912 în aceste mine s-a introdus curentul electric. såli pentru gimnasticå medicalå. • Caßin: Tårcåtoarea (rezerva†ie cinegeticå de 30 ha. Prima atestare a localitå†ii dateazå din 1532. „300 de scåri” pe Dealul Dobru (826 m altitudine). emfizemul pulmonar. ISTORIC Exploatarea de sare din Slånic Prahova este atestatå documentar de peste trei secole.80% sunt constante. sec. comparativ cu cea de la suprafa†å. În împrejurimi: • Bacåu: Muzeul Jude†ean de Istorie „Iulian Antonescu”. Biserica Domneascå „Precista” înål†atå în 1491. • Tescani: Muzeul Memorial „George Enescu”. În anul 1713 spåtarul Cantacuzino doneazå moßia sa din Slånic împreunå cu ocnele de sare mânåstirii Col†ea din Bucureßti. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru cura internå cu ape minerale. ulcere gastrice ßi duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroaså. afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie (forme ußoare ßi medii de diabet. • Parincea: Mânåstirea Parincea. AÍEZARE Sta†iunea se aflå în zona subcarpaticå. În anul 1914 prin pråbußirea unei mine de sare aflate în mijlocul muntelui s-a format Lacul Miresii (20 m adâncime). mânåstirea Ciolpani. colecistitå cronicå necalculoaså sau calculoaså. construit in 1894. într-o regiune de dealuri împådurite. Prima exploatare s-a deschis în anul 1688 pe Valea Verde. al XVIII-lea).sinuzitele cronice). SLÅNIC PRAHOVA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Prahova. • Moineßti: Muzeul Exploatårii Petrolului din Sudul Moldovei. • Dårmåneßti: pådure de tisa (rezerva†ie forestierå de 3 ha). fiul lui Ítefan cel Mare. afec†iuni cardiovasculare. ridicatå în 1457 de cåtre Domnitorul Ítefan cel Mare. în stil moldovenesc. afec†iuni neurologice periferice. ruinele Cur†ii Domneßti.Microclimatul de salinå de la Târgu Ocna unde curan†ii cu afec†iuni respiratorii sunt transporta†i organizat din sta†iune (în salinå. când spåtarul Mihai Cantacuzino cumpårå jumåtate din moßia Slånic pentru a deschide ocne. la o distan†å de 45 km de Ploießti. al XII-lea. mofetå. boli profesionale. afec†iuni posttraumatice. instala†ii pentru båi calde cu ape minerale. Muzeul Jude†ean de Ítiin†e ale Naturii. cea mai veche mânåstire de lemn din Moldova. endocrine. Altitudine . vile de 3 stele. • Comåneßti: Palatul Ghica (1790). bronßectazia. cascada Slånic (599 m altitudine). rino . obezitate). cunoscut ßi ca Grota Miresii. pe valea pârâului Slånic. Complexul Astronomic Popular „Vasile Anestin”. se constatå lipsa totalå de alergeni. instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie. ctitoritå la 1670. cea mai recentå atestare a unei exploatåri de sare din România. cel mai vechi din †arå. o concentra†ie mare a aerosolilor de sodiu. • Com. pod de piatrå construit în vremea lui Ítefan cel Mare. påstråvårie). ståri dupå stomac operat. ståri dupå ficat operat . spåtarul Mihai Cantacu­ zino a deschis ßi exploatårile de la Baia Baciului. s-a eliminat exploatarea manualå. ridicatå în 1493 de cåtre Ítefan cel Mare. temperatura aerului + 12°C. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hiperacide.60 . monument de arhitecturå. • Oneßti: Biserica Adormirii. De asemenea. presiunea atmosfericå . iar a doua din 1685. Muzeul Jude†ean de Etnografie ßi Artå. Bioclimat sedativ de cru†are. ATRACˇII TURISTICE Cazinoul. sanatoriu subteran cu microclimat de salinå la Târgu Ocna. determinå excitarea fiziologicå a centrului respirator). • Runcu: mânåstirea Runcu. colite cronice nespecifice). afec†iuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare. camere de închiriat de 3 stele ßi o stea. barajul ßi lacul Poiana Uzului. afec†iuni hepato .

17. datoritå puritå†ii ßi încårcåturii de aerosoli ßi ioni negativi a aerului. Temperatura medie anualå este de 9°C. ATRACˇII TURISTICE Muntele de sare de la Slånic Prahova se gåseßte în intravilanul oraßului Slånic. de mare concentra†ie. mußchi sau oase. În secolul al XVIII-lea. cervicite. 2 stele ßi o stea. Bioclimat sedativ-indiferent de cru†are. între 40 .7°C). SOVATA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Mureß. masaj medical. instala†ii pentru aplica†ii calde cu nåmol. Altitudine . luna cea mai caldå din sta†iune. clådire monument istoric construitå la sfârßitul secolului al XVIII-lea ßi complet refåcutå între anii 2002-2003. dorsalå ßi lombarå. pensiuni de 4. afec†iuni 37 . afec†iuni asociate (boli profesionale). Aici sunt amenajate 2 saloane utilizate ca sanatoriu subteran. metroanexite cronice. entorse. amenajåri pentru ungeri cu nåmol rece urmate de båi în lac. Precipita†iile ating 755 mm anual. popas turistic o stea. AÍEZARE Sta†iunea este situatå pe partea vesticå a Mun†ilor Gurghiului. 3. microclimatul salinei Unirea. dorsalå ßi lombarå. dar abia în 1850 devine sta†iune balnearå. de nåmolul argiosilicios (lacul Aluniß). bronßectazia. veche exploatare a sårii cu 14 galerii la 220 m adâncime. cu ierni relativ blânde ßi veri råcoroase. 2 stele. instala†ii pentru iriga†ii vaginale cu apå mineralå.5°C) ßi ierni relativ blânde (în ianuarie. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. 2 stele. sta†iunea beneficiazå de un topoclimat de adåpost. locuitorii din satul Sovata ßi din împrejurimi întrebuin†au apa såratå pentru båi.50 m ßi o concentra†ie între 40‑250%. de nåmolul sapropelic (lacul Negru) ßi bioclimå stimulativå. nåmol sapropelic provenit din lacuri. CLIMA Climat de depresiune intradeluroaså. metroane­ xite cronice). lacul Ursu). amenajåri în salinå „Unirea” pentru tratamentul afec†iunilor respiratorii în microclimatul de salinå. Muntele Verde: tuf de origine vulcanicå.5°C ßi în ianuarie -3. instala†ii de electro­ terapie. motel de 2 stele. luxa†ii). 25. tendoperiostoze. sterilitate secundarå). ISTORIC Sta†iune cu sezon permanent. ståri dupå fracturi. cervicite.40°C la 1 m adâncime. cloruratå . concentratå. cu veri plåcute (în iulie media atinge 19. vile de 3. Temperatura medie anualå este de 7. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. 3.5°C). afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. media este de cca. pensiuni rurale de 3 flori.sodicå. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. nåmol terapeutic extras din lacurile Baia Baciului ßi Baia Porcilor. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. -3. Media anualå a precipita†iilor atinge 750 mm. între culmile bogat împådurite ßi feråstruite de afluen†ii Târnavei Mici. 20 m adâncime). are o temperaturå care variazå vara între 30° . amenajåri pentru aerohelioterapie. periartritå scapulohumeralå). astmul alergic). salå de gimnasticå medicalå. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Factorii de curå sunt reprezenta†i de lacurile helioterme (de exemplu.CLIMA Climat de dealuri ßi coline împådurite. Bioclimat de cru†are. Vânturi moderate din sectorul nordic. prin pråbußirea unei mine de sare.50°C la 1. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apa mineralå a lacurilor. Sovata a fost men†ionatå pentru prima data ca loc cu virtu†i terapeutice într-un document din 1597. artroze ßi poliartroze). afec†iuni respiratorii (bronßite ßi traheo-bronßite cronice. cu intrarea pe strada Baia Baciului. poliartroze). INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni ginecologice (insuficien†e ovariene. afec†iuni neurologice periferice (pareze ßi sechele dupå polineuro­ patii). Muzeul Sårii gåzduit de Casa Cåmåråßiei. artrozå. Lacul sau Grota Miresii (425 m påtra†i. Mânåstirea Crasna. Apa mineralå cloruratå sodicå a lacurilor helioterme. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå.6°C (în august. are aceastå culoare intenså mai ales dupå ploi (rezerva†ie naturalå). format în 1914. Datoritå pozi†iei sale intracolinare. Mina Unirea. ståri dupå opera†ii pe articula†ii. tendomioze. a fost declaratå rezerva†ie naturalå geologicå ßi geomorfologicå în anul 1954.între 475 ßi 530 m. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå.

luxa†ii). Malul vestic al lacului este închis de un careu cu peste 200 de cabine. iar pânå în 1843 încå 14. luxa†ii ßi fracturi). ståri dupå opera†ii pe articula†ii. în jur de 19. ISTORIC Exploatarea sårii a constituit motivul existen†ei multimilenare a localitå†ii Turda (Potaissa dupå denumirea romanå). instala†ii pentru aplica†ii calde cu nåmol. în jur de -4. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. lacul Roman este dragat. iar în ianuarie. periartritå scapulohumeralå). Turnul cu Ceas sec. instala†ii pentru tratamente ginecologice (iriga†ii vaginale cu apa mineralå ßi tampoane vaginale cu nåmol). suprafa†a dintre laturile acestuia fiind amenajatå ca plajå. la o distan†a de 4 km de oraßul Turda ßi 30 km de municipiul Cluj . din Gheorgheni. XIV. pensiuni de 5. un pavilion de distrac†ii ßi sunt modernizate båile calde. Muzeul Mineritului).XVII). func†ionând pânå la finele secolului al XVII-lea. ungeri cu nåmol rece urmate de båi în lac. 26. tendomioze. un restaurant. afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie. motel de 3 stele. 3. salå de gimnasticå medicalå. nevrozå astenicå. Sighißoara (cetatea medievalå sec. Biserica din Deal). Tg. sechele minore. afec†iuni asociate (endocrine. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde la cåzi ßi bazine cu ape mineralå såratå. vile de 2 stele. Începând cu anul 1931. iar stabilimentul de båi calde modernizat. sunt planta†i versan†ii dolinei. ståri dupå fracturi. Atestat în 1705. 38 .douå camere pentru båi. 550 mm. 2 stele. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. sechele dupå poliomielitå). Altitudine . instala†ii pentru electroterapie. afec†iuni neurologice periferice (pareze ußoare. TURDA Sta†iune balneoclimaticå sezonierå situatå în jude†ul Cluj. masaj medical. instala†ii ßi amenajåri pentru aerohelioterapie ßi båi în aer liber în lacurile Ursu ßi Aluniß. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. bazine cu apå såratå în aer liber. mußchi sau oase. într-o regiune de dealuri. XIV . boli profesionale). pensiuni rurale de 3 flori. nåmol sapropelic fosil extras din lac. CLIMA Climat de depresiune intradeluroaså.XVI. tendomioze. artroze. bazine pentru hidrokinetoterapie. 3. sub denumirea de „Ocnele de sare de la Turda”. oraßul Turda de aståzi este rezultatul integrårii treptate a unor aßezåri medievale mai mici. 1200 de titluri de tipårituri din sec. Noua societate a construit în jurul anului 1840. primele instala†ii la marginea lacului . Båile ce datau din epoca romanilor au fost men†ionate încå din Evul Mediu. popas turistic cu o stea. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale clorurate sodice provenite din lacurile sårate concentrate din sta†iune. Cheile Bicazului. monument de arhitecturå barocå. poliartroze). entorse. instala†ii pentru electro ßi hidroterapie. Temperatura medie anualå este de 9°C (în iulie. cåsu†e de 2 stele.350m . biblioteca Bolyai cu 55000 de volume. AÍEZARE Sta†iunea se aflå pe valea Arießului. Astfel. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. primåria oraßului Turda repune în valoare lacurile sårate. båile trec în proprietatea oraßului. malurile sunt consolidate. cabane de 3 ßi 2 stele.Napoca. sechele dupå polineuropatii. XV . afec†iuni cardiovasculare (varice). Mureß (Casa Teleki. care dispun de 12 vane. 44 edi†ii princeps. cardiovasculare. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå såratå. tendoperiostoze. biblioteca Teleki cu 65 incunabule. periartritå scapulohumeralå).5°C. dupå polineuropatii. este construit un hotel cu 30 de camere. În anul 1880. amenajåri pentru aerohelioterapie. ATRACˇII TURISTICE Praid (salina ßi Muntele de Sare. masaj medical. dorsalå ßi lombarå. ståri dupå entorse. cervicite cronice).reumatismale inflamatorii (ståri algice articulare). Ele se aflå lângå 15 lacuri naturale formate prin surparea tavanelor ßi inundarea galeriilor minelor de sare. bioclimat de cru†are. 4. tendoperiostoze. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. Analizele chimice ale apei lacului Roman duc la înfiin†area unei societå†i pe ac†iuni cu profil balnear.5°C). 2 stele. sechele dupå poliomielitå). afec†iuni neurologice periferice (pareze ußoare. Precipita†ii anuale de cca.

Lacul Ursu .Sovata.

Muzeul de istorie adåposteßte numeroase piese de patrimoniu. 3 stele. în medie. afec†iuni neurologice periferice ßi centrale (pareze ußoare. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni cardiovasculare (ståri dupå infarct miocardic în stadiul de postconvalescen†å. participa la audi†ii muzicale sau efectua o curå de aerosoli naturali. acoperi†i cu påduri de råßinoase. CLIMA Vatra Dornei are un climat continental de depresiune intramontanå. nåmol de turbå transportat de la Poiana Stampei ßi folosit la tratament atât sub formå de båi de nåmol. feruginoase. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. instala†iile balneare au fost complet distruse de trupele germane în retragere.000 de sticle se îmbuteliaserå deja la Poiana Negri pânå în 1812). mofete naturale de sonda cu mare puritate ßi concentra†ie de CO2. ståri dupå entorse. 5. fiind mai scåzutå decât în alte regiuni ale †årii situate la aceeaßi altitudine. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale carbogazoase.2°C (media lunii iulie este de 15. sechele minore. Precipita†iile înregistreazå. în una din cele mai frumoase depresiuni din Carpa†ii Orientali. ginecologice. ISTORIC Sta†iunea dateazå din secolul al XVI-lea. endocrine. cu veri råcoroase ßi ierni friguroase. au o bogatå florå ßi faunå ßi se aflå la o distan†å de 6 km de Turda. prin aplicarea primelor tratamente cu nåmol de turbå ßi mai ales prin construirea instala†iilor balneare moderne în 1895. Ruinele castrului au råmas în picioare pânå în evul mediu. este cea mai veche din Europa. În 1845 se construießte la Vatra Dornei primul stabiliment balnear. Umiditatea relativå a aerului este mai ridicatå în sezonul rece (noiembrie . varice). În 1944. castrul roman al Legiunii V Macedonica. iar a lunii ianuarie de -6°C). capacitatea sta†iunii a crescut foarte mult (cca. începe amenajarea ßi modernizarea sta†iunii. dorsalå ßi lombarå. azi muzeu de istorie) este cel mai valoroaså clådire de culturå ßi arhitecturå medievalå a Turzii.februarie) ßi mai reduså la sfârßitul primåverii ßi vara. ståri dupå opera†ii pe mußchi. ceea ce a pus problema refacerii aproape totale a sta†iunii. apele minerale fiind cunoscute ßi apreciate încå de la 1800 (50. calcice. august ßi septembrie. periartritå scapulohumeralå). ATRACˇII TURISTICE Palatul Princiar din Turda (fostå reßedin†å princiarå. Bioclimat montan cu caracter tonic stimulant. cât ßi la împachetåri. vile de 4 stele. Dupå 1970. În zonå existå ßi o rezerva†ie botanicå. VATRA DORNEI Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Suceava. numårul zilelor cu zåpadå ridicându-se la peste 120 pe an. 27. a fost înfiin†atå în 1953. unele hoteluri având bazå proprie de tratament. boli profesionale). rezerva†ie naturalå din anul 1938. construit în anul 168. cardiopatia ischemicå.6. sechele tardive dupå hemipareze ßi dupå parapareze la 2 ani de la debut). Cuprinde un acvariu. afec†iuni ale tubului digestiv. metabolice ßi de nutri†ie. Se pot vizita galeriile. Media presiunii atmosferice se situeazå la 693 mm. artroze ßi poliartroze). 2 stele. tendoperiostoze. sodice. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. Gradina Zoologicå Turda situatå lângå Complexul Balnear Turda. Altitudine .STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. arteriopatii periferice prin arteroscleroza. 110 km de Suceava ßi 83 km de Bistri†a. hipertensiunea arterialå. descoperite prin cercetåri sistematice în Potaissa.2°C. slab bicarbonatate. 670 – 800 mm anual. la o distan†å de 40 km de Câmpulung Moldovenesc.0 . AÍEZARE Sta†iunea se aflå în nordul †årii. Nebulozitatea medie atinge în jur de 6. Alte obiective turistice în apropierea sta†iunii Salina Turda se întinde pe o suprafa†a de 45 km2. Castrul roman Potaissa situat deasupra oraßului Turda. tendomioze. prin captåri de izvoare. A fost declarata „minå muzeu” ßi este consideratå cea mai bine conservatå minå veche de sare de pe continentul european. Are o suprafa†å de 14 ha. oase ßi articula†ii. afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå.5 zecimi anual. nevrozå astenicå. numitå ßi «ˇara Dornelor». Cheile Turzii. insuficien†å mitralå ßi aorticå compensatå.802m. lunile cele mai însorite fiind iulie. dupå polineuropatii. dateazå din epoca romanå. În primul deceniu al secolului al XX-lea. pensiuni de 3. afec†iuni asociate (respiratorii. un muzeu cu påsåri ßi animale împåiate. În a doua jumåtate a secolului al XIX-lea 40 . luxa†ii ßi fracturi). Vatra Dornei este declaratå oraß. hipotone. magneziene. Temperatura medie anualå este de 5. Mun†ii înconjuråtori.000 locuri de cazare). împreunå cu rezerva†ia de cåprioare. protejeazå sta†iunea de vânturi puternice. la confluen†a râurilor Dorna ßi Bistri†a.

tendoperiostoze. Basarabasa (biserica de lemn) → Pråvåleni 41 . ATRACˇII TURISTICE Pentru cei care îßi doresc o vacan†å activå. cåsu†e de 2 stele. ciclism montan prin toatå depresiunea Dornelor. Moldovi†a (1532). pe clina nordicå a Mun†ilor Zarandului. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4 ßi 3 stele. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicalå. construit în stilul unei case medievale. termale (35-38. la 142 km de municipiul Oradea. afec†iuni hepato-biliare. la o distan†å de 19 km pânå în oraßul Brad. calcice. pensiuni de 4. sechele dupå polineuropatii). Muzeul Vânåtorii ßi al Ítiin†elor Naturale. Apele termale minerale de aici sunt cunoscute de sute de ani pentru efectele lor terapeutice. Vorone† (1488). hosteluri de 3. cabanå cu o stea. salå de gimnasticå medicalå. laserterapia. aerosoli. pescuit pe râul Bistri†a. În apropierea oraßului se mai aflå månåstirea Piatra Tåieturii. a lunii iulie este de 20°C. iar pe muntele Runc se aflå o pârtie de schi fond. magnetoterapia. duß subacval. masaj medical. iar a lunii ianuarie -2°C.INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå carbogazoaså la cåzi.5°). afec†iuni neurologice peri­ ferice (pareze ußoare. un patinoar ßi o pârtie pentru sånii. Altitudine .5°C. ATRACˇII TURISTICE Cioplitorii de lemn de la Ocißor. cu picturi murale interioare ßi exterioare. curå de teren. electrostimulare. prevåzute cu instala†ii de transport pe cablu. instala†ii pentru aerosoli.1601). clorurate. parapantå în Suhard. de dealuri ßi coline. La 40 km de Vatra Dornei. bazin pentru båi reci în aer liber ßi solariu pentru aerohelioterapie. saunå. ultrasunete. VAˇA DE JOS Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Hunedoara. mecanoterapie. instala†ii pentru electroterapie (curen†i diadinamici. infraroßii. Temperatura medie anualå 9. interferen†iali. vile de 3. camping de 2 stele. bioclimat de cru†are. buvete pentru cura internå cu ape minerale. nevroza astenicå. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. în comuna Piatra Fântânele se aflå Castelul Dracula. Se spune cå aici a tråit contele Dracula (se poate vizita cripta în care sunt expuse råmåßi†ele acestuia. precum ßi unele lucruri personale). AÍEZARE Sta†iunea Va†a de Jos se aflå în valea Crißului Alb. în depresiunea cu acelaßi nume. galvanici. electrostimulare. instala†ii pentru båi calde de nåmol ßi pentru împachetåri cu nåmol. rafting. respectiv la 139 km de municipiul Arad. La câ†iva km de Vatra Dornei se aflå o serie de månåstiri ortodoxe remarcabile prin vechimea ßi prin arhitectura lor: Putna. motel de 3 stele. afec†iuni reumatismale (tendomioze. iar pentru sezonul de iarnå sunt amenajate pârtii de schi de dificultate medie. afec†iuni asociate (boli profesionale). CLIMA Climat continental moderat. Precipita†iile anuale ajung în medie la 750 mm. afec†iuni ginecologice (tulburåri minore de pubertate sau menopauzå). INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå mineralå. prin pasul Tihu†a. pe un drum care se numeßte Drumul Regelui. ISTORIC Va†a de Jos este atestatå sub denumirea de Wattya în anul 1439 într-un act al regelui Albert. ultraviolete. Månåstirea de Maici „Acoperåmântul Maicii Domnului”. plimbåri la mânåstirile din Bucovina. 2 stele ßi o stea. afec†iuni cardiovasculare. Schitul Mestecåniß. 2 stele. Câteva din obiectivele turistice din zona dornelor: Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat în clådirea primåriei. Sucevi†a (1581 . FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale sulfuroase. sta†iunea Vatra Dornei dispune de multiple posibilitå†i de petrecere a timpului liber: drume†ii. sodice. Baza de tratament actualå a fost folositå pânå în 2010 exclusiv ca centru de refacere pentru militarii români. Humor (1530) etc. periartrita scapulohumeralå). la 58 km de municipiul Deva. care dåruießte †inutul despotului sârb Gheorghe Brancovici pentru sprijinul acordat în luptele cu turcii. Sta†iunea este adåpostitå de vânturi fiind înconjuratå de dealuri înalte împådurite. afec†iuni metabolice ßi de nutri†ie. poliartroze). 3. artroze. 28. Toate aceste månåstiri sunt monumente unicat ale artei feudale româneßti. ionizare). La începutul secolului al XX-lea.233 m. 2 stele. pensiuni de 3 stele ßi o stea. Påstråvåria Bulzeßti Comuna Va†a de Jos 1. Schitul Podu Coßnei. instala†ii pentru mofete artificiale. 2 stele. dorsalå ßi lombarå. unde scurte. instala†ii pentru electro ßi hidroterapie. 3. regele Carol al II-lea cålåtorea adesea de la castelul sau din Såvârßin pentru a se trata cu apa de la Va†a.

singurul muzeu al aurului din Europa. INSTALAˇII TERAPEUTICE Båi de plante la cadå. 2 stele ßi o stea. într-un hrisov din timpul domniei lui Neagoe Basarab.(Dealul Cremenea sau Pådurea pietrificatå. Påstråvåria) → Muntele Gåina (Târgul de fete.Clådirea prefecturii comitatului românesc Zarand. Biserica romano-catolicå. care hotårau grani†a între ˇara Româneascå ßi Transilvania. forma hiperreactivå. Obeliscul lui Avram Iancu. datatå 1848. Podul Grohotului. INDICAˇII TERAPEUTICE Nevrozå astenicå. masaj medical. Crucea Iancului.Ciunget din anul 1960.Prihodißte (Peßtera Liliecilor) → Tåtåråßtii de Criß → Birtin (biserica monument istoric) → Baia de Criß. FACTORII NATURALI TERAPEUTICI Bioclimat montan.Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribi†a (secolul XIV). Horea. din sec. Comuna Ribi†a 1. Gorunul lui Horea. Târgul meßterilor olari. Mormântul lui Avram Iancu. Ioan Gurå de Aur.7°C. hipertiroidia în forme incipiente. Ribi†a → Ribicioara. Drapelul cu chipurile lui Iancu. afec†iuni respiratorii. anemie. al XIX-lea) → Bulzeßtii de Sus (Biserica Sf. cu veri råcoroase ßi ierni geroase. Cloßca ßi Crißan. al XVI-lea ßi repictatå în 1777. surmenaj. moara ac†ionatå de apå. instala†ii pentru electroterapie. bungalow-uri de 3 stele. O datå cu construirea Hidrocentralei Lotru . între Mun†ii Cåpå†ânii ßi Mun†ii Lotrului. Temperatura medie anualå este de cca. Casa-muzeu Avram Iancu. ATRACˇII TURISTICE Mânåstirea Cozia este unul dintre cele mai vechi monumente din Româ- 42 . biserici monumente istorice Ribi†a . 6 . Târnava de Criß (biserica monument istoric). se construiesc sta†iunile Voineasa ßi Vidra. ˇebea: Biserica ortodoxå. zugråvitå de pictorul Iohan Io†a în anul 1828) → Ponor (cariera de calcitå) → Obârßa (jud. VOINEASA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Vâlcea. vile de 3 ßi 2 stele. vâltori utilizate la dubitul (båtutul) †esåturilor de lânå. pensiuni rurale de 2 flori. Altitudine . Brad: Muzeul Aurului cu valoroase exponate din istoria mineritului. 3. tonic stimulent. domnitor al ˇårii Româneßti ßi a lui Ioan Zapolia. Cheile Grohotului. Arad) → Såvârßin (jud. aßezarea este declaratå comunå. Dupå anul 1774.între 580 ßi 640 m. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. → Crißan Biserica Månåstirii Crißan → Dumbrava de Jos Biserica Adormirea Maicii Domnului din Dumbrava de Jos (secolul XIX) (biserica). anual în luna iulie). Ion Buteanu ßi ale altor paßoptißti ardeleni. pensiuni de 3 ßi 2 stele. la o distan†å de 36 km de oraßul Brezoi. iar în anul 1908. monument istoric. CLIMA Voineasa are un climat de culoar montan. salå de gimnasticå medicalå. voievod al Transilvaniei. Comuna Baia de Criß . AÍEZARE Sta†iunea se aflå pe valea râului Lotru. Comuna Bulzeßtii de Sus Bulzeßtii de Jos (Biserica Sf. cabanå de 2 stele. Arhangheli. mai mul†i påstori din zona Sibiului se stabilesc la Voineasa. Biserica Sfânta Cuvioasa Paraschiva (secolul XVIII). excursii: turul jude†ului Hunedoara (Oråßtie – Simeria – Deva – Ha†eg – Biserica din Densuß – Hunedoara) Vestigiile istorice de la Sarmisegetuza 29. împachetåri cu parafinå. Precipita†iile. ISTORIC Aßezarea este atestatå în anul 1520. mai abundente primåvara ßi la începutul verii ating o medie anualå de 800 – 900 mm. Cheile Ribicioarei. ståri de convalescen†å. Vânturile dominante bat din direc†ia nord-vest. în ultima duminicå a lunii iulie). Comuna Tomeßti Íteia („piua” sau storcåtoare pentru ulei din semin†e de dovleac) → Tomeßti (mici ateliere de olårit) → Tiuleßti → Leau† → Dobro† → Obârßa (mici ateliere de olårit specifice mo†ilor crißeni. Arad). Izvorul cu Leac) 2. cariera de calcar) → Cåzåneßti (biserica de lemn. aer curat lipsit de praf ßi alergeni. popas turistic de 2 stele. Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Dumbrava de Sus (1848) 2. instala†ii pentru aerosoli ßi inhala†ii. func†ionale. locul numit „Vramni†å”) → Ciungani (biserica monument istoric cu hramul Buna Vestire a fost ctitoritå la sfârßitul sec. Va†a de Sus (monumentul închinat pårintelui Arsenie Boca. Bustul lui Avram Iancu.

instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde în cåzi ßi bazine cu apå såratå concentratå provenitå din lacul Techirghiol sau din mare. sterilitate secundarå). såli pentru gimnasticå medicalå. cu viteza medie anualå de 4 m/s. pe o distanta de cca. care a func†ionat pânå în anul 1904.2°C (în iulie depåßeßte 22°C. Marea Moschee (construitå în 1822 în stil bizantino . Are o largå deschidere spre mare ßi o falezå de peste 30 metri înål†ime. pe valea Rudåresei (afluent al Latori†ei) relicvele fosile descoperite aici sunt expuse la Muzeul de Istorie al jude†ului Vâlcea. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. 3. nåmol sapro­ pelic din Lacul Techirghiol. periartritå scapulohumeralå). instala†ii pentru aerosoli. boli profesionale). luxa†ii ßi fracturi). mozaicul roman din sec. instala†ii pentru tratamente ginecologice. cazinoul (clådire construitå în 1909 în stil baroc francez. Muzeul Marinei Române. Peßtera Muierii din comuna Baia de Fier. Un aer de prospe†ime este dat de cele peste 30 ha de spa†ii împådurite din sta†iune. un sanatoriu balneoclimateric. pe valea superioarå a râului Voineßi†a. La †årm. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri algice articulare dupå reumatism articular acut sau infec†ii de focar. Vara soarele stråluceßte 10-12 ore/zi. ATRACˇII TURISTICE Film sau un spectacol de teatru în aer liber. hostel de 3 ßi 2 stele. apa de mare. 30. piscine. sechele dupå poliomielitå). Precipita†iile anuale însumeazå. instala†ii pentru båi calde cu nåmol ßi împachetåri calde cu nåmol. dorsalå ßi lombarå). artropatia psoriazicå. se simt brizele de mare ßi de uscat cu viteza reduså. afec†iuni asociate (otorinolaringologice. valoroaså din punct de vedere al picturii. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apa såratå concentratå a Lacului Techirghiol. iar în ianuarie 0°C). Muzeul Militar. afec†iuni respiratorii. 2 ßi o stea. Trasee turistice cåtre Cataractele Lotrului. ISTORIC Eforia Spitalelor Civile din Bucureßti a înfiin†at aici. poliradiculonevrite în faza sechelarå. formatå din galerii dispuse pe patru niveluri cu o lungime însumatå de 3600 de metri. polineuropatii dupå faza acutå. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. AÍEZARE Sta†iunea se aflå între malul Mårii Negre ßi Lacul Techirghiol.între 6 ßi 20 m. Temperatura medie anualå este de 11. popas turistic de o stea. III-IV. Muzeul de Artå Constan†a. 380 ml. 20 km sud de Voineasa. tendomioze. terenuri de sport. 3 ßi 2 stele. bungalow-uri de 2 stele. Iernile sunt blânde. 25 de km ). endocrine. afec†iuni ale sistemului nervos central (parapareze sechelare dupå mielite la minimum 3 luni de la debut. zidul roman de incintå. saunå. cu posibilitå†i de recuperare medicalå. tendoperiostoze. ståri dupå entorse. ce conservå elemente originale din perioada construirii între 13871391. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. vile de 5. spondilitå anchilozantå. EFORIE NORD Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Constan†a. bioclimat maritim bogat în aerosoli salini ßi în radia†ie solarå. articula†ii ßi oase. acvariul. Altitudine . din direc†iile N-E ßi V. ATRACˇII TURISTICE DE PE LITORAL ÍI DIN DOBROGEA Constan†a: Muzeul Na†ional de Istorie ßi Arheologie. cu efect stimulant asupra organismului. cervicite cronice. CLIMA Climat maritim de litoral. poliartritå reumatoidå). cardiovasculare. Cheile Jidoaiei ßi lacul omonim sunt situate la aproximativ 12 km N-E de Voineasa.nia. 43 . bazine pentru hidrokinetoterapie. pe râul Lotru (Vidra este lacul de acumulare situat la cea mai mare altitudine din †arå). metroanexite cronice. tendoane. parapareze dupå arahno­ i­ dite). cu elemente rococo). hidrocentrala de la Ciunget ßi lacul de acumulare Vidra. afec†iuni neurologice periferice (paralizii ßi pareze posttraumatice ale membrelor. pådurea rezerva†iei naturale Latori†a (cheile Latori†ei situate în sud-vestul comunei Voineasa. 4. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. în anul 1894. pensiuni de 3 ßi 2 stele. masaj medical. ståri dupå opera†ii pe mußchi.egiptean cu influen†e româneßti). totalizând în medie 2400 h anual. Plaja de peste 3 km lungime are ßi por†iuni ce ating 100 m în lå†ime. la 14 km sud de Constan†a. sculpturii ßi arhitecturii. Vânturile sunt aproape permanente. Lacurile Brådißor ßi Målaia oferå posibilitatea de a practica pescuitul sportiv (påstråv). cu zåpadå pu†inå. metabolice ßi de nutri†ie. A fost construit ßi un pavilion de lemn pentru båi. Peßtera Laptelui este situatå la cca. Sta†iunea s-a dezvoltat mai puternic dupå anul 1960. iar în prezent este cea de-a doua sta†iune ca mårime de pe litoralul Mårii Negre. în medie. afec†iuni dermatologice.

Temperatura aerului este ceva mai ridicatå vara. concentratå a lacului Techirghiol. Ilie.dupå victoriile împåratului Traian. în Delta Dunårii. cu familiile. parapareze posttraumatice la minimum 3 luni de la debut.Marea Neagrå. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apa såratå. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde la cåzi sau bazine cu apå såratå concentratå din lacul Techirghiol. la o distan†å de 2. instala†ii pentru electro ßi hidroterapie. spondilitå anchilozantå. sta†ia solarå). afec†iuni dermatologice. cu influen†e marine. metroanexite cronice. Sat Íipotele: pådure cu bujori dobrogeni. Marele artist. Vântul are viteze ceva mai reduse. Constantin Tånase. Ionel Teodoreanu ßi-a scris o parte însemnatå din romanele lui. instala†ii pentru aerosoli. durata de strålucire a soarelui este > 2400 ore anual. Altitudine . poliartritå reumatoidå dupå interven†ii ortopedico-chirurgicale de corectare). Muzeul Viticulturii Dobrogene. metabolice ßi de nutri†ie. vestigiile aßezårii civile romane Civitas Tropaensium. Presiunea atmosfericå anualå medie este de 764. EXCURSII La cetatea Histria. Precipita†ii reduse.ruinele monumentului triumfal Tropaeum Traiani. sechele dupå poliomielitå). tendoperiostoze.3 mm. ungeri cu nåmol ßi båi în lac. la Gura Porti†ei (situatå pe o fâßie îngustå de nisip. nåmol sapropelic extras din lacul Techirghiol. instala†ii pentru båi calde cu nåmol ßi pentru împachetåri calde cu nåmol. sud-est ßi vest. între Marea Neagrå ßi Lacul Golovi†a. articula†ii ßi oase. Din 1854 dateazå informa†ii scrise legate de efectele terapeutice ale lacului ßi nåmolului såu. iar la Tuzla ridicå o capelå ortodoxå. în schimb iarna. cu posibilitå†i de recuperare medicalå. luxa†ii ßi fracturi). Ostrov: ruinele cetå†ii romane-bizantine Dervent. bioclimat excitant-solicitant de stepå. iar în ianuarie -0. salå de gimnasticå medicalå. statuia lui Ovidiu. boli profesionale). în schimb se simte briza de lac. tendoane. Briza marinå este mai pu†in evidentå ca pe †årm. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. polineuropatii dupå faza acutå. vara erau oaspe†i permanen†i Cezar Petrescu ßi Tudor Arghezi. Mihail Kogålniceanu cumpårå påmânt ßi imobile în jurul lacului ßi construießte o fântânå publicå în localitate.5 km de Eforie Nord ßi 18 km de Constan†a. TECHIRGHIOL Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Constan†a. în firmane ale sultanului Soliman Magnificul cåtre domnitorul Moldovei. ridicat în anul 109 . respiratorii. în faza sechelarå. La Techirghiol. contribuie financiar la clådirea Cåminului Cultural ßi la construc†ia bisericii Sf. cu amenajåri pentru aerohelioterapie. a pårin†ilor såi. temperatura medie anualå este peste 11°C (in iulie 22-23°C. în compara†ie cu sta†iunile aßezate în imediata apropiere a mårii. parapareze dupå arahnoidite). afec†iuni asociate (otorinolaringologice. predominând din direc†iile nord-est. din Delta Dunårii).între 15 ßi 20 m. afec†iuni ale sistemului nervos central (parapareze sechelare dupå mielita la minimum 3 luni de la debut. 44 .5°C). mormântul pictat din Constan†a. cervicite cronice. poliradiculonevrite. ståri dupå entorse. Pe malul lacului existå o bazå de tratament în aer liber. sterilitate secundarå). 45 km NV de Constan†a (o curiozitate a naturii sunt. periartritå scapulohumeralå). în Zona Turisticå Lacul Razelm. CLIMA Climat de litoral maritim. farul genovez (sec. clima este mai favorabilå decât a acestora. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. tendomioze. vila Íu†u. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri algice articulare dupå reumatism articular acut sau infec†ii de focar. Mircea Eliade vine aici la vila Claudia. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. teatrul Ovidiu. portul turistic Tomis. ståri dupå opera†ii pe mußchi. cunoscute de multå vreme de localnici. Canalul Dunåre . construießte un sanatoriu pentru artißti (vila Scena). Cetatea Callatis Mangalia Murfatlar . AÍEZARE Sta†iunea se aflå pe malul nord-vestic al lacului Techirghiol. cardiovasculare. observatorul astronomic. råmåßi†ele recifurilor coralifere existente în marea Thetis). ISTORIC Aßezarea este men†ionatå în 1560. de fapt. Cheile Dobrogei. 31.vizitå la cramå ßi degustare din vinurile podgoriei. afec†iuni neurologice periferice (paralizii ßi pareze posttraumatice ale membrelor. dorsalå ßi lombarå). Vizitå la complexul de månåstiri (obiective arheologice ßi creßtine) Adamclisi . În anii ‘20.delfinariul. într-o vâlcea înconjuratå de mici coline. al XIV-lea). masaj medical. Predominå timpul senin. complexul astronomic (planetariul. sub 400 mm anual. monument al naturii. endocrine. artropatia psoriazicå. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze.

Eforie Nord Proceduri terapeutice .

Plaja din Neptun „La Steaguri” este una din cele mai frumoase de pe litoral. instala†ii pentru inhala†ii ßi aerosoli. 32. cu o mineralizare de 15.chirurgicale de corectare).între 5 ßi 20 m. 3. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå de mare la cåzi ßi bazine.sulfuroaså. metroanexite cronice). Neptunul are un climat de litoral maritim. 46 . afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze. CLIMA. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. într-o zonå relativ bogatå în vegeta†ie (pådurea Comorova cu numeroase specii sudice). afec†iuni neurologice periferice (paralizii ßi pareze posttraumatice ale membrelor. Bioclimatul marin. În timpul verii durata de strålucire a soarelui atinge 12 ore pe zi. urmatå în 1972 de partea nordicå Olimp. instala†ii pentru împachetåri calde cu nåmol. periartritå scapulohumeralå). AÍEZARE Sta†iunea Neptun este situatå pe coasta Mårii Negre. bogat în aerosoli salini ßi în radia†ie solarå. poliartritå reumatoidå stabilizatå biologic sau cu activitate inflamatorie moderatå sau dupå interven†ii ortopedico . poliartroze). sulfatatå. ATRACˇII TURISTICE Agrement: cinematograf în aer liber. Precipita†iile. masaj medical. terenurile polivalente de sport. tendomioze.2°C (media lunii iulie. 33. 2 stele ßi o stea. afec†iuni asociate (endocrine. vile de 3.STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Sanatoriul balnear Techirghiol de 2 stele. Altitudine . boli profesionale). cu efect excitant solicitant. douå terenuri de minigolf. metabolice ßi de nutri†ie. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Apa mårii. tendoperiostoze. bazarul Neptun. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri algice articulare dupå reumatism articular acut sau infec†ii de focar.5 g /1. SATURN Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Constan†a. Teatrul de Varå. iar a lunii ianuarie. AÍEZARE Sta†iunea este situatå pe †årmul Mårii Negre. hoteluri de 2 stele. dermatologice. nåmolul sapropelic extras din lacul Techirghiol. la 38 de kilometri distan†å de Constan†a ßi 7 km nord de oraßul Mangalia. fiind socotitå o adevåratå gradinå a litoralului românesc. cloruratå. poliradiculonevrite în faza sechelarå. cu nisip fin ßi intrare în mare linå cu fund nisipos. artroze. facilitå†ile pentru sporturi nautice ßi satul de vacan†å. 2 stele ßi o stea. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. slab cloruratå. instala†ii pentru electro . 22°C. sechele dupå poliomielitå). la 43 km de Constan†a ßi 1 km de Mangalia. influen†at de vecinåtatea pådurii Comorova. între Mangalia ßi Venus. hostel de 3 ßi 2 stele. vile de 4. dorsalå ßi lombarå. 2 stele ßi o stea. Sporturi nautice pe mare sau pe lacul Neptun. pensiuni turistice de 3 stele.între 3 ßi 10 m. NEPTUN Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Constan†a. polineuropatii dupå raza acutå. Restaurante cu o bogatå varietate de preparate culinare autohtone. Se pot vizita obiective turistice de pe litoral ßi Dobrogea. ståri dupå opera†ii pe mußchi. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. foarte bine amenajatå. ATRACˇII TURISTICE Se pot vizita obiective turistice de pe litoral ßi Dobrogea – vezi Eforie Nord. hipertonå. vezi Eforie Nord. un parc de distrac†ii. sat vacan†å de 3 stele. Temperatura medie anualå este de 11.hidroterapie. entorse. articula†ii ßi oase. magnezianå. reduse. specialitå†i din peßte ßi programe folclorice. apa mineralå din izvoare . 3. ståri dupå fracturi. spondilitå anchilozantå. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4. 0°C). bazå de tratament. cervicite cronice. salå de gimnasticå medicalå. luxa†ii). debarcaderul. înregistreazå o medie de cea 400 mm anual. popas turistic de o stea. Altitudine . respiratorii. ISTORIC Sta†iunea Neptun a fost construitå la începutul anilor 1970. hipotermalå. sodicå.

Neptun Proceduri terapeutice 47 .

între 0 ßi 10 m.chirurgicale). cu efect excitant asupra organismului. iar a lunii ianuarie 0. iar a lunii ianuarie de peste . discoteci. ståri dupå opera†ii pe mußchi.ISTORIC Sta†iunea Saturn a apårut în anul 1972 ßi apar†ine oraßului Mangalia din punct de vedere administrativ.0. poliradiculonevrite în faza sechelarå. hostel de 3 stele. ziua dinspre mare spre uscat. 2. afec†iuni reumatismale abarticu­ lare (tendinoze. cervicite cronice. cca. endocrine. Precipita†iile medii se situeazå la 400 mm anual.n. poliartroze). Primåverile sunt timpurii. dorsalå ßi lombarå. calcice. Anual se însumeazå peste 2500 ore de strålucire a soarelui. CLIMA Climat de litoral.. sechele dupå poliomielitå). 25 zile pe lunå fiind însorite. artropatia psoriazicå. 4. boli profesionale). grådini de varå. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. FACTORI NATURALI DE CURÅ Ape minerale sulfuroase. instala†ii pentru båi calde cu nåmol ßi împachetåri calde cu nåmol. ståri dupå entorse. 48 . piscine exterioare. durata de strålucire a soarelui atinge 10 . instala†ii pentru inhala†ii ßi aerosoli. tendoperiostoze. În timpul verii. artroze. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri algice articulare dupå reumatism articular acut sau infec†ii de focar. alte sta†iuni de pe litoral ßi Dobrogea – vezi Eforie Nord. în timpul verii soarele strålucind cca.12 ore pe zi. salå de gimnasticå medicalå. ori dupå interven†ii ortopedico . 12 ore pe zi. 1 stele. Bioclimat marin bogat în aerosoli salini ßi radia†ie solarå. 3. terase.8°C.28°C. Vânturi predominante din direc†iile nord-est ßi vest.2°C). 2 stele. nåmol de turbå aflat în turbåria sta†iunii. Altitudine . metroanexite cronice). hotel apartament de 3 stele. Nebulozitatea este reduså.2°C (media lunii iulie este 21. restaurante. MANGALIA Sta†iune balneoclimaticå permanentå situatå în jude†ul Constan†a. noaptea invers. mezotermale 21 . bicarbonatate. Dupå 1965 sta†iunea se dezvoltå odatå cu celelalte sta†iuni de pe litoralul Mårii Negre. nåmol sapropelic extras ßi transportat din lacul Techirghiol. ISTORIC Localitatea a fost întemeiatå la începutul secolului al VI-lea î. metabolice ßi de nutri†ie. Precipita†iile medii anuale sunt sub 400 mm. apa mårii cu o mineralizare de 15. CLIMA Mangalia beneficiazå de un climat de câmpie influen†at de Marea Neagrå.e. spondilitå anchilozantå. ATRACˇII TURISTICE Agreement: sporturi nautice. luxa†ii ßi fracturi). masaj medical. bungalow-uri de 3. afec†iuni ale sistemului nervos central (parapareze sechelare. AÍEZARE Mangalia este ce mai sudicå sta†iune de pe litoralul românesc al Marii Negre (44 km de la Constan†a). sub numele de Callatis. tendomioze. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 5. ridicatå pe locul vechii cetå†i greceßti Callatis. parapareze posttraumatice). 2 stele ßi o stea. clorurate. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå sulfuroaså ßi cu apå de mare. Oraßul „Mangalia” (Pangalia) apare prima oarå pe o hartå fåcutå la Pisa în secolul al XIIlea.2°C (media lunii iulie 22°C. vile de 3.5 g la litru. otorinolaringologice. afec†iuni asociate (respiratorii. iar toamnele prelungite ßi calde. Mangalia. bazå de tratament. sodice. Temperatura medie anualå este de 11. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. polineuropatii dupå faza acutå. dar reci. articula†ii ßi oase. instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie. Brizele se simt mai puternic vara la †årmul mårii. poliartritå reumatoidå stabilizatå biologic sau cu activitate inflamatorie moderatå. Temperatura medie anualå este de 11. dermatologice. pe locul unei aßezåri autohtone mai vechi. popas turistic de o stea.2°C). periartritå scapulohumeralå). afec†iuni neurologice periferice (paralizii ßi pareze posttraumatice ale membranelor. de cåtre colonißtii greci veni†i din Heracleea Pontica. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. Se pot vizita obiective turistice din municipiul alåturat. tendoane. 34. Cerbatis.

ßi moscheea Esmahan Sultan. 49 . 3. poliartroze). „mormântul cu papirus” din secolul al IV-lea î. din secolele IV .n. la Mangalia se organizeazå festivalul Callatis. bijuterii. artropatia psoriazicå. ståri dupå opera†ii pe mußchi.. în prima duminicå a lunii august. parapareze posttraumatice la minimum 3 luni de la debut. luxa†ii ßi fracturi). tendoperiostoze. greceßti ßi romane (coloane antice. sodice. cervicite cronice.5 g/l. vile de 4 stele. Agrement: discoteci. afec†iuni neurologice periferice (paralizii ßi pareze posttraumatice ale membrelor. bazine pentru kinetoterapie. În fiecare an. construitå în secolul al XVI-lea.28°C. INSTALAˇII DE TRATAMENT Instala†ii pentru båi calde cu apå sulfuroaså ßi cu apå de mare.n. ATRACˇII TURISTICE Muzeul de arheologie Callatis. biblioteci. polineuropatii dupå faza acutå. obiecte din alabastru.are o mineralizare de 15. sechele dupå poliomielitå). nåmol de turbå aflat în turbåria din partea de nord a oraßului Mangalia. sculpturi. aflatå la 3 km de Mangalia ßi 500 m de malul Mårii Negre. Bioclimat marin bogat în aerosoli salini ßi radia†ie solarå. poliradiculonevrite în faza sechelarå. afec†iuni asociate (cardiovasculare. artroze. dorsalå ßi lombarå. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICÅ Hoteluri de 4.n.II î. afec†iuni ale sistemului nervos central (pareze sechelare dupå mielite la minimum 3 luni de la debut. 2 stele ßi o stea. construit în secolele I-II e. instala†ii pentru båi calde cu nåmol ßi împachetåri calde cu nåmol. azi distrus. construit pe baza descoperirilor arheologice a unor urme materiale neolitice. apa mårii . ståri dupå entorse. articula†ii ßi oase. masaj medical. înfiin†at în 1925 ßi reorganizat în 1962.. tendoane. afec†iuni reumatismale abarticulare (tendinoze.e. excursii cu vaporul sau în celelalte sta†iuni.). boli profesionale). Herghelia Mangalia. periartritå scapulohumeralå).n. nåmol sapropelic extras ßi transportat din lacul Techirghiol. poliartritå reumatoidå stabilizatå biologic sau cu activitate inflamatorie moderatå ori dupå interven†ii ortopedico-chirurgicale). calcice. terenuri de sport.VI î. såli pentru gimnasticå medicalå. INDICAˇII TERAPEUTICE Afec†iuni reumatismale degenerative (spondilozå cervicalå. în stil maur. se aflå la marginea de vest a oraßului. parapareze dupå arahnoiditå). tendomioze. afec†iuni ginecologice (insuficien†å ovarianå. metroanexite cronice). bazå de tratament. spondilitå anchilozantå. instala†ii pentru inhala†ii ßi aerosoli. oferå plimbåri cu tråsura.VI e. metabo­ lice ßi de nutri†ie. saunå. de†ine un hipodrom de trap ßi galop. cinematografe. de-a lungul †årmului Mårii Negre ßi lec†ii de echita†ie. mezotermale: 21.FACTORI NATURALI TERAPEUTICI Ape minerale sulfuroase. hostel de 3 stele. Cetatea Callatis påstreazå o parte a zidului de incintå. basoreliefuri. în care s-au descoperit în anul 1959. dermatologice.n. unde se mai gåseßte ßi o mare necropolå tumularå din epoca greacå ßi romanå. pensiuni turistice de 3 stele. endocrine. otorinolaringologice. respiratorii. cu efect excitant asupra organismului. din secolele IV . unicul descoperit în †ara noastrå). (un papirus scris în greacå. afec†iuni reumatismale inflamatorii (ståri algice articulare dupå reumatism articular acut sau infec†ii de focar. instala†ii complexe pentru electro ßi hidroterapie. În Mangalia mai gåsim Edificiul de tip sirian datat în secolul IV . la nord de ruinele cetå†ii se situeazå necropola elenisticå. o altå necropolå. afec†iuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice. ceramicå.e. clorurate. bicarbonatate.e. statui etc.

H2S. K. În sezonul rece se aplicå doar cura de aerosoli marini ßi cura din bazele de tratament. Solicitå func†iile neurovegetative ßi endocrine. neurovegetativ ßi endocrin. CLIMATUL DE DEALURI ÍI PODIÍURI. temperaturå ßi precipita†ii moderate. APE MINERALE TERAPEUTICE Criterii: a) con†inut de såruri dizolvate (mineralizare) peste 1g/litru b)  prezen†å oligoelemente curative: brom. Ca. presiunea par†ialå a oxigenului. siliciu. Climatoterapia este esen†ialå pe litoral ßi se aplicå în forme variate: cura heliomarinå propriu ziså sau talassoterapia. lipsa curen†ilor de aer. ionizare predominant pozitivå. BIOCLIMAT EXCITANT-SOLICITANT prezintå creßterea umiditå†ii. 50 . este un climat ameliorat termic. ale radia†iei solare. apropierea de suprafe†e mari de apå. Se poate aplica aeroterapia ßi helioterapia. FACTORII CLIMATICI factorul cosmic. cu ultraviolete de tip B. d)  temperaturi la surså – ape termale (32-38°C). CU BIOCLIMAT EXCITANT-SOLICITANT. cu nuan†e sedative ßi de relaxare în partea inferioarå. zonele împådurite. terapie contrastantå – helioterapie ßi båi de nisip (psamoterapie). stron†iu. hidric. stresul pulmonar mare din cauza umiditå†ii. Climatul de munte al formelor pozitive (culmi. În perioadele de tranzi†ie exista 2-3 luni relaxante. CU BIOCLIMAT RELAXANT SEDATIV. fier. litiu. mangan. în zona dealurilor extracarpatice ßi podißului Transilvaniei. altitudinea. absen†a poluårii chimice • electricitatea atmosfericå. båi de lac. onc†iuni cu nåmol rece. câmpul geomagnetic ßi caracterele geologice al solului. ca ßi lipsa poluårii. dinamicå reduså a aerului. CU BIOCLIMAT TONICO – STIMULANT în partea superioarå a zonei montane micå ßi mijlocie (între 700 m ßi 2000 m). indica†ii în hidrokinetoterapie sau termoterapie. mai dinamic fa†å de zona montanå. aerosolii. predominant pozitivå. stresul cutanat mai mic sub influen†a vântului. platouri) permite aplicarea climatoterapiei sub forma båilor de aer ßi a helioterapiei între 9-11. dar stresul bioclimatic total are valori mari.Factorii terapeutici naturali ßi efectele lor O diversitate extraordinarå a factorilor terapeutici naturali este puså în valoare în sta†iunile balneare din România. våi) permite climatoterapia sub forma båilor de aer statice sau moderat dinamice. iod. concentra†ia de ozon. CONTINENTAL CU INFLUENˇA MÅRII. aerosoli salini cu Na. la altitudine între 200-300 m ßi 700-800 m. întâlnit în Câmpia Românå ßi Câmpia Tisei. cu ierni blânde ßi veri råcoroase. Mg. radia†ia solarå factorii fizico-chimici ßi meteorologici • compozi†ia aerului. båi de mare. bor. Se poate aplica aeroterapia caldå sau foarte caldå ßi uscatå vara. Sunt caracteristice efectele biologice ale presiunii atmosferice ßi ale presiunii par†iale scåzute. cu solicitare accentuatå a sistemului nervos central. CLIMATUL DE CÂMPIE. de vapori de apå. a insola†iei ßi reducerea precipita†iilor. puritate a aerului. ASTFEL ZONELE CLIMATICE ÍI BIOCLIMATICE ALE ROMÂNIEI SUNT CLIMATUL DE MUNTE. båi de aer pe plajå. Apele termale – folosite în cura externå în bazine. CLIMATUL LITORALULUI. ionizarea aerului f actorii geologici ßi geografici. slab dinamicå. bariu. septembrie/octombrie. arsen. formele de relief. Aero-ionizare moderatå. zona de stepå. în perioada mai. con†inutul de dioxid de carbon. MICROCLIMATUL TERAPEUTIC INTERIOR DIN SALINE. factorii antropici – efectele negative sunt practic absente. cu temperaturå constantå 10-14°C. hipo (20-31°C) ßi hipertermale(>38°C) e) con†inut de elemente radioactive 50-100 uMache/litru f) ac†iune terapeuticå recunoscutå ßtiin†ific Apele oligominerale sau acratice au mineralizare sub 1g/litru ßi nu con†in elemente chimice cu ac†iune farmacologicå sau gaze terapeutice. presiune atmosfericå crescutå. a vitezei vântului. Climatul de munte al formelor negative (depresiuni. aluminiu c) con†inut de gaze dizolvate cu efecte biologice CO2.

• Zincul – component al moleculei de insulinå. pe lângå cel de CO2 (4-81%). cura de teren. iar unele emana†ii . CO2 se resoarbe prin tegumentul cufundat în gazul mofetarian.cu con†inut de substan†e organice mai mare de 10% în nåmolul uscat. Activitatea arginazei în ficat are efecte hipoglicemiante ßi ac†ioneazå ca un factor lipotrop. hidrocarburi etc. element pentru formarea anhidrazei carbonice ßi în procesele de sintezå a proteinelor – prezent în multe ape de crenoterapie din Romania în concentra†ii pânå la 4 mg/l. apele minerale ale piscinelor. În balneologia modernå obiectivele au fost extinse ßi sunt orientate prioritar cåtre preven†ie primarå la omul sånåtos (cure de sånåtate. microbiologice ßi fizico-chimice . talasoterapia. împachetåri medicale ßi proceduri locale. Astfel metodologia de bazå devine kinetoterapia profilacticå ßi de recuperare. din zone mlåßtinoase. Se folosesc dotåri pentru electroterapie antialgicå ßi de stimulare neuro muscularå ßi sedativå. la care sunt asociate metodele termoterapiei. valorifica†i în cadrul curelor de sånåtate. din lacuri continentale ßi lagune. CUM SUNT: • Mangan – participå în procese metabolice ca sintezå mucopolizaharidelor. • Molibdenul – participå la metabolismul purinelor.). aero terapia. alåturi de metodele cu factori naturali de curå (climatoterapia. iar împreunå cu magneziul ßi zincul au efecte de protec†ie a aparatului insular pancreatic.cu con†inut de substan†e organice mai mic de 10% în nåmolul uscat.minerale. Emana†iile naturale de CO2 gaz în zona vulcanicå a Carpa†ilor råsåriteni ating concentra†ii între 94-99. båi ßi bazine jacuzzi.solfatarii con†in ßi H2S. 51 . cure de diureza sau de repaus digestiv). la care se adaugå efectele gazului inhalat. terapiei respiratorii. bazele de tratament asigurå atât valorificarea optimalå a factorilor terapeutici naturali. • Cuprul – participå la sinteza citocromoxidazei în mitocondrii. mai greu decât aerul ßi în care bolnavii stau in picioare pe trepte. dezvoltatå pe baze fiziologice ßtiin†ifice. såli de antrenament aerobic ßi fitness. helioterapia. • Litiul – activeazå pompa de Na/K ßi Ca/Mg în membranele celulare.Apele reci (sub 20°C) . . ÎN APELE MINERALE APAR OLIGOELEMENTE ÎN CONCENTRAˇII MICI. • Vanadiul – activarea coenzimei vitaminei B1. formate prin sedimentare sub apå a materialelor organice ßi minerale sub influenta proceselor biologice. turism balnear) ßi cåtre recuperarea bolnavilor cronici cu disfunc†ii.de turbå. la nivelul indicat.8%. format prin transformarea incompletå a materialului vegetal în condi†ii de umiditate mare. O2. Se utilizeazå la mofete ßi gazul carbonic extras din ape minerale ßi CO2 industrial la aßa numitele mofete artificiale.nåmoluri sapropelice. dar ßi condi†ii pentru aplicarea de kinetoterapie ßi hidrokinetoterapiei. terapiei ocupa†ionale ßi masajului (tehnici de masaj reflex ßi preluate din medicina orientalå). cu care se pot aborda o gamå largå de tipuri de curå. În zona Carpa†ilor Apuseni sunt emana†ii cu con†inut mare de azot (18-91%). la formarea xantinoxidazei ßi are rol în asigurarea elasticitå†ii pere†ilor arteriali. . micro ßi ultramicrocoloidalå ßi molecularå). • Siliciul – prezent în formå nedisociatå în ape alcaline ßi termale (între 10-120 mg/l) este implicat în structura pere†ilor arteriali (arteroscleroza) GAZE MOFETARIENE Mofetele sunt declivitå†i în care se acumuleazå CO2. ambian†a esteto-climaticå a sta†iunii. ce con†in o fazå solidå (macro. apa mårii. apele lacurilor terapeutice pentru înot relaxare sau plåcere. din lacuri continentale ßi lacuri formate pe masive de sare sau formate în jurul unor izvoare naturale sau în bazine artificiale pe pat argilos . în såli. NÅMOLURILE TERAPEUTICE (PELOIDELE) Se formeazå în condi†ii naturale ßi sunt folosite în practica medicalå sub formå de båi. În func†ie de obiectivele pe care ßi le propun. ÎN STARE IONIZATÅ. o fazå lichidå (solu†ie apoaså) ßi o fazå gazoaså (H2S.au efecte diuretice deosebite – crenoterapia de diurezå. electroterapiei. apele minerale pentru crenoterapie. cu con†inut de substan†e organice mai mare de 10% în nåmolul uscat. pentru un timp determinat. DUPÅ COMPOZIˇIA FIZICO-CHIMICÅ EXISTÅ: . METODE FIZICAL-KINETICE ÎN STAˇIUNILE BALNEO-CLIMATERICE Medicina fizicå ßi de recuperare medicalå are la bazå metodologia de kinetoterapie. H. piscine de interior ßi aer liber. CO2. Ele sunt ames­ te­ curi eterogene de substan†e organice ßi minerale în ståri de agregare ßi forme structurale variate. trasee pentru curå de teren ßi altele. de bunåstare.

înot ßi excursii. echilibrarea sistemului nervos. Indica†iile curei: persoane de diferite vârste. antrenarea mecanismelor de termoreglare la rece la cei expußi profesional unor medii solicitante termic ßi cu umiditate mare. cum sunt climatul tonico-stimulant sau sedativrelaxant. CURA PROFILACTICÅ ACTIVÅ PENTRU AFECˇIUNILE CARDIO-VASCULARE Este o curå de sånåtate pentru subiec†i cu predispozi†ie la afec†iuni cardiovasculare. psihoterapie. repartizate echilibrat pe parcursul zilei. Se aplicå ßi în combina†ie cu alte modalitå†i – curele de teren pe pante montane împådurite. regim dietetic. Obiective: corectarea posturilor de lucru necorespunzåtoare sau solicitante ßi învå†area unor posturi de relaxare aplicate în activitate. tendin†a la sedentarism. kinetoprofilaxie prin tehnici de relaxare. schimbåri de comportament în ce priveßte rolul negativ al fumatului. Metodologia: convorbiri zilnice cu medicul. consumului de alcool. masaj. cura de teren ßi jocuri sportive. reducerea activitå†ilor extraprofesionale. înot ßi sporturi.„MISE EN FORME” solicitate de tipul de activitate profesionalå. combinatå cu electroterapie sedativå cu câmpuri electromagnetice. masaj. Obiective: educa†ia sanitarå. tulburåri de termoreglare. dietoterapie ßi eventual psihoterapie de grup. însußirea unor modalitå†i recomandate de efectuare a eforturilor fizice CURA PROFILACTICÅ ACTIVÅ PENTRU AFECˇIUNILE DEGENERATIVE ÍI DE VÂRSTÅ ALE SISTEMULUI LOCOMOTOR CURA PROFILACTICÅ ACTIVÅ PENTRU AFECˇIUNI RESPIRATORII Este o curå de sånåtate pentru subiec†i cu predispozi†ie la afec†iunile bronho-pulmonare. sub influen†a sedativ-relaxantå sau tonic stimulantå a climatului sau prin înot în lacuri. balneoterapie cu båi carbogazoase sau mofete în scop demonstrativ. hidrokinetoterapie în piscinå. curå de teren. educa†ie comportamentalå. jocuri sportive. kinetoprofilaxie în sala ßi în aer liber. Obiective: relaxare. cu senza†ia frecventå de obosealå ßi irascibilitate. dietoterapie. Metode: climatoterapie în diferite forme – aeroterapie. helioterapie. dar care acuzå disconfort fizic sau psihic permanent sau dupå perioade de solicitare crescutå. curå de teren. sub o atentå administrare este utilå pentru profilaxia sindromului hipokinetic. kinetoprofilaxie. Aceste programe urmåresc însußirea de cåtre subiec†i a unor cunoßtin†e ßi deprinderi comportamentale pentru limitarea ac†iunii unor factori de risc identifica†i prin anamnezå ßi examen clinic. determinând perturbåri ale bioritmurilor. hidroterapie cu factori termici contrastan†i. Se pot aplica ßi metode cu obiective suplimentare – hidroterapie cu factori termici contrastan†i ßi altele. reducerea ponderalå la cei cu greutate în exces sau obezi. flexibilitatea †esuturilor articulare ßi musculare. psihoterapie. completat cu activitå†i distractive ßi culturale în ambientul sta†iunii. în cadrul unor programe de 5-6 ore pe zi. antrenare progresivå pentru efort pentru combate­ rea sindromului hipokinetic. cu respectarea unor ore de repaus ßi somn. forme specifice de kinetoterapie pentru for†å. aplica†ii de factori termici contrastan†i. Pentru realizarea acestor obiective se folosesc mijloace balneo-climatice ßi fizical-kinetice. însußirea unor metode de relaxare muscularå ßi psihicå ßi a unor deprinderi de mißcare ßi efort fizic cu scop de antrenare aerobicå a capacitå†ii func†ionale cardio-respiratorii ßi musculare. adul†i activi cu profesii solicitante pentru sistemul neuro-psihic. cu aerosoli naturali ßi lipsa de poluare. antrenament aerobic. antrenament aerobic. precum ßi forme de educa†ie în grup. antrenament aerobic la efort dozat. refacerea bioritmurilor naturale somn/veghe ßi repaus/efort. alimenta†ie echilibratå. helioterapie/båi în lac în sta†iuni submontane ßi colinare). creßterea flexibilitå†ii articulare ßi a †esuturilor periarticulare ßi musculare. hidroterapie cu factori termici contrastan†i (helioterapie/båi de mare.Indica†ii de curå balnearå profilacticå CURELE DE SÅNÅTATE – FORME ÍI INDICAˇII CURA DE RECONFORTARE . a bolilor cardio respiratorii ßi afec†iunilor sistemului mio – artro . helioterapie/onc†iuni cu nåmol rece/båi în lac. antrenarea func†iilor de termoreglare. considerate sånåtoase.kinetic. piscine sau mare – talaso­ terapia. terapie ocupa†ionalå. hidroterapie ßi masaj sedativ. tulburåri de bioritmuri de somn-veghe sau repaus-efort. obiceiuri alimentare necorespunzåtoare. CURA ANTISTRES Este indicatå unei categorii largi de oameni tineri. antrenamente aerobice. îndeosebi somn-veghe ßi repaus-efort. scåderea randamentului profesional. kinetoprofilaxie prin gimnasticå ßi cu exerci†ii de relaxare. înot. CURA DE FITNESS SAU ADAPTARE LA EFORT Larg întâlnitå aståzi. proceduri de balneo ßi hidroterapie. refacerea ßi ameliorarea for†ei mußchilor solicita†i antigravita†ional sau în cursul eforturilor profesionale. 52 . Metodologia de curå antistres în centre balneare de sånåtate face apel la clima relaxant-sedativå a sta†iunilor din zona colinarå.

Canada. Hotel Poiana. Asia ßi America de Sud). Gama de produse cosmetice Gerovital H3 Prof. se pot urma tratamente de esteticå facialå ßi corporalå ce constau în: gomaj. creßterea capacita†ii de adaptare la rece prin hidroterapie alternatå. Indica†iile tratamentului ocupå o paletå foarte largå din patologia vârstnicilor: afec†iuni reumatismale degenerative. predispußi la boli inflamatorii sau alergice bronhopulmonare. îngrijire esteticå facialå ßi corporalå. ALTE TIPURI DE CURÅ PROFILACTICÅ Anti-îmbåtrânire. tratament anticelulitic ßi tonifiere muscularå corporalå. Clien†ii au acces la såli de hidroterapie. Indica†ii: persoane care lucreazå în medii cu noxe respiratorii. masca antiaging.Ana Aslan Health SPA. iontoforezå. aero-helioterapie ßi curå de teren. hidratare. retonifierea ßi buna vasculariza†ie a cutisului în scopul ob†inerii unei elasticitå†i optime. Ana Aslan este binecunoscutå interna†ional (Uniunea Europeanå. inhaloterapie cu ape alcaline sau clorurosodice. tulburåri posturale ale coloanei – cifoscolioze. Crown Plaza. Dr. electro ßi magnetoterapie. educa†ie în grupuri de persoane sau chiar psihoterapie de grup. tulburåri circulatorii peri­ ferice.denumite generic Ana Aslan Health Spa – combinå factorii naturali de mediu specifici sta†iunilor montane sau de pe litoral (aerul cu ionizare intenså. Båile Herculane – Hotel Roman. corectarea tulburårilor musculo-scheletice identificate.Hotel Astoria. termoforezå. În paralel cu cura anti-aging este indicatå o curå de recuperare adaptatå patologiei prezente. însußirea gimnasticii respiratorii corecte. de asemenea. aducând un imens renume produselor ßi tratamentelor oferite de Institutul de Geriatrie ßi Gerontologie ßi centrele Ana Aslan. Poiana Braßov . Acesta ac†ioneazå asupra mecanismelor comune ale bolilor degenerative specifice vârstei a treia. O via†å de calitate pentru cei în vârstå Dupå cercetåri în geriatrie ßi gerontologie. cabinete de masaj. Metodologia: proceduri de climatoterapie. ståri depresive. suferin†e ale aparatului digestiv. dislipidemie. Lista celor mai renumite sta†iuni de acest gen include: Eforie Nord . Bucureßti . dr. prevenire a diabetului. Hotel Bradul. un produs eficace în terapia sistemului nervos ßi a aparatului cardiovascular. hrånirea pielii prin folosirea produselor specifice anti-aging „Ana Aslan”.Obiective: evitarea mediului poluat sau nociv. încå de la vârsta de 40 de ani. crenoterapie diureticå. evitarea expunerii la rece. persoane cu risc de disfunc†ii ventilatorii. combaterea sedentarismului. anti-obezitate. bazat pe administrarea produselor Gerovital H3 ßi Aslavital. folosind aparaturå computerizatå. Hotel Europa . crenoterapie pentru repaus digestiv. hipertensiune arterialå. astm bronßic. etc. gimnasticå respiratorie. obezitate mare.Hotel Sport. såli de kinetoterapie individualå ßi fitness. prevenire a osteoporozei. în scopul ob†inerii unei remodelåri corporale. Aståzi Institutul de Geriatrie ßi Gerontologie Ana Aslan oferå tratament individualizat cu scop preventiv sau curativ în func†ie de vârsta ßi de patologia pacientului. Succesele sale în profilaxia ßi terapia båtrâne†ii au avut un mare ecou. fumåtori. plante cu efecte curative) cu proceduri clasice de recuperare. Statele Unite. diabet zaharat. Ana Aslan fondeazå în 1952 primul Institut de Geriatrie ßi Gerontologie din lume ßi reußeßte în 1972 så dezvolte formula medicamentului Gerovital H3. dupå metoda originalå. educa†ia sanitarå privind efectele fumatului. cei cu sechele dupå TBC. Terapia „Ana Aslan” se poate face ßi cu scop profilactic.Athenée Palace Hilton. În anul 1976 ea pune la punct Aslavital. Mai multe centre de sånåtate din †arå oferå oaspe†ilor posibilitatea de a urma tratamente ßi proceduri pe baza de Gerovital ßi Aslavital. 53 . apå såratå ßi nåmolul sapropelic. De asemenea. Aceste programe .

32.sta†iuni indicate 1. tineri sau adul†i sau forme decompensate algice. 32. 4. 30. 6. calus vicios . 34 Sau forme clinice – forme de umår blocat sau umår mixt. fårå decompensare inflamatorie ßi fårå deficite func†ionale. forme decompensate algice.sta†iuni indicate 1. 15. 26. 32. 25.forme hiperalgice ßi forme clinice . 3. 2. 15. 30. 4. 11. 3. 25. 33.sta†iuni indicate 1. stabilizate.forme clinice cu activitate inflamatorie moderatå. 27.forme clinice . cu insuficien†å respiratorie. 34 - radiculopatii cervicale ßi lombosacrale de cauzå discopaticå. 4. instabilitate articularå acc. 36 - tulburåri de staticå ale coloanei vertebrale ßi membrelor inferioare. PR în stadiile III ßi IV. 24. osteoplastii.în stadiile II ßi III. osteoporozå ß. muscular. 31.cazuri cu indica†ie chirurgicalå . 33. 6. 3. pseudartrozå. 3. 13. contraindica†ii cazuri cu indica†ie chirurgicalå . 4.forme algice sau cu deficit motor. 32.sta†iuni indicate 1. 32. 15. 30. 31. forme clinice – forme cu dureri. 30.forme clinice cu manifeståri sistemice. 32. 31. 31. - persoane cu antecedentede RAA. 6. 11. 11.sta†iuni indicate 1. hiperponderali. fårå decompensåri func†ionale majore legate de deplasare sau autoîngrijire – contraindica†ii artrite septice. 4. 17. 27. 14. 17. 33. 34 B) afec†iuni reumatice articulare degenerative - artroze periferice ßi axiale. 4. 31. 11. 26. 24. 25. 26. sta†iuni indicate 1. terapie sau recuperare medicalå) pe grupe de afec†iuni ßi cure de balneo-geriatrie AFECˇIUNILE REUMATISMALE A) afec†iuni reumatismale inflamatorii - poliartrita reumatoidå . 19. 24. 26. 4. cu deficite functionale sau postoperator . 33. 32. 13. 13. 2. 15. 31. redori. 5. 25. redori articulare. 17. 13. 3. artrite reactive cu acuze algice musculo-articulare meteorotrope– contraindica†ii sechele cardiace dupå reumatism articular acut. infec†ii osoase. 14. 24. 20. 13. 30. 30. 30. 14. 34 - spondilita anchilozantå – contraindica†ii forme: periferice. 26. 2.forme clinice .forme clinice – forme vindecate fårå sechele sau forme de umår dureros simplu sau pericoxite cu dureri la mobilizare – contraindica†ii forme de umår dureros mixt . 34 - poliartrita reumatoidå . 3. 4. sechelare dupå interven†ii chirurgicale – contraindica†ii . 30. PR în puseu inflamator . fracturi neconsolidate. în afara puseelor sau cu activitate inflamatorie reduså. forme clinice cu activitate inflamatorie moderatå. 20. 25. 31. 33. 36 54 . 31. 14. 30. 32. spondilogenå sau prin canal îngust .sta†iuni indicate 1. 36 B)  sechele dupå fracturi vertebrale. 31. 13. 33. 26. 31.Indica†ii de curå balnearå INDICAˇII DE CURÅ BALNEARÅ PE GRUPE DE AFECˇIUNI (în profilaxia secundarå. 15.sta†iuni indicate 4. 19. 20. 31. 30.forme algice cervicale sau lomboradiculare. forme clinice. 19. cu deficit de sprijin ßi mers – contraindica†ii forme cu leziuni ale manßonului rotatoriilor cu indica†ie chirurgicalå sta†iuni indicate 1. 33. neuroendocrin ßi/ sau neurovegetativ . 14.sta†iuni indicate 4. 32. 14. 33. 19.sta†iuni indicate 1. 17. 33. 19. 2. 17. 17. 14. 6. 13. anchiloze. febrile. sau cu hiperlaxitate articularå . 25. 25. 19. 36 sau forme clinice – forme cu decompensåri de func†ii. 13. 5. 25. 19. 2. 31. în stadiul IV. 19. 31. 36 Sau forme decompensate cu deficite func†ionale ßi formele operate sta†iuni indicate 4. 19. 13. gonartroze. 34. 19. 13. în afara puseelor sau cu activitate inflamatorie reduså.forme clinice . fårå leziuni medulare contraindica†ii cazuri cu indica†ii chirurgicale . contraindica†ii forme cu evolu†ie de tip reumatoid . 26. sedentari. 20. 14. 14. 14. 24. 6. 31. 25. osteonecrozå de cap femural. 33. 6. 6. 30. coxartroze. 36 - persoane cu sindrom hipokinetic. forme compensate la adolescen†i. 4. 3.sta†iuni indicate 4. 36 C)  Afec†iuni reumatice ale †esuturilor moi (periarticulare ßi musculare) - periartrite scapulohumerale sau coxofemurale . 31. 6. 25. alte localizåri . cu redoare sau forme de pericoxite. 3. 2. 24. 3. 6.a). 36 - artrite psoriazice . spondiloze CDL. 25. 26.forme compensate cu sindroame reduse sau absente. 13. cu deficite func†ionale sau postope­ ratoriu – contraindica†ii . 20. 14. 4. 15. cu deficit de deplasare – contraindica†ii – idem ca mai sus . 20. 2.sta†iuni indicate 1. recuperabile . 17. 11. cu deficite func†ionale sau postoperatoriu. 30. stabilizate.sta†iuni indicate 1. 17. muscular. 32. forme clinice cu activitate inflamatorie moderatå. 24. 2. 24.forme clinice . reumatism infec†ios secundar. 11. 36 AFECˇIUNI ORTOPEDICO TRAUMATICE A) s  echele osoase ßi articulare dupå fracturi ale membrelor (fracturi. 11. 30. 11. 3. 33. 11. 11.în stadiile II ßi III. 32. 6. 30. fårå deficit motor – contraindica†ii .

30. 25. 11. 5. cicatrici hipertrofice. 19. modificåri reflexe asupra †esuturilor subiacente. diagnostica†i ßi indica†i de medici de specialitate neuropsihiatri pentru continuarea tratamentului farmacologic în mediu balnear– contraindica†ii nevrozele isterice ßi cele obsesiv-fobice ca ßi psihozele sunt contraindicate . sta†iuni indicate 4. 13. 4. 4.sta†iuni indicate 8. 33. 11.sta†iuni indicate 3.sta†iuni indicate 3. 5. 36 E)  sechele cutanate dupå traumatisme (edeme. 30. 31. 26.13.a. dismetabolice sau infec†ioase). 30. 14.  polinevrite (toxice. 6. Predeal (în unitå†i specializate) sau Soveja sau 2. c.a. 13. 25.  pareze ßi paralizii de nervi periferici (radiculare. forme sechelare dupå înlåturarea chirurgicalå a compresiei (hernii de disc. la cel pu†in trei luni dupå traumatism – contraindica†ii cazuri fårå sec†iuni medulare complete. 8. 34 b. 30. 15. 36 sau forme clinice 2. 14. 27. atrofie. 36 C) Afec†iuni func†ionale de tipul nevrozelor - nevroze astenice de diferite forme 1. 15.C)  leziuni posttraumatice ale tendoanelor ßi capsulo-ligamentare . 11. 4.) . 17 sau forme clinice 3.forme clinice – sechele tardive la adul†i cu deficite func†ionale – sta†iuni indicate 1. 30. 31. faciliteazå hidrokinetoterapia de recuperare ßi au efecte antiinflamatorii.sta†iuni indicate 8. 5.sta†iuni indicate 1. 19. echilibrarea diabetului sau tratament antiinfec†ios – contraindica†ii neuropatiile din bolile de colagen. forme clinice – dupå terapie de dezintoxicare. 15. 13. fårå leziuni de nervi) forme clinice – cazuri rezolvate din punct de vedere ortopedic – contraindica†ii infec†ii osoase sau musculare . Predeal sau Soveja AFECˇIUNI NEUROLOGICE A) Afec†iuni neurologice periferice a. 24. în bazine.sta†iuni indicate 4. cal în cazurile de leziuni tip axonatmezis sau neurotmezis. 17.sta†iuni indicate 1. 36 în afara sezonului estival sau forme clinice sechele AVC. 36 F)  sechele posttraumatice complexe: osteoarticulare. 6. pentru tratamentul complica†iilor trofice ßi circulatorii articulare sau a proceselor de arahnoidite sau mielite cronice – contraindica†ii cazuri fårå tulburåri sfincteriene . intercostale.sta†iuni indicate 1. 14. Apele sulfuroase în bazine pentru hidrokinetoterapie cu efecte vasodilatatoare ßi trofice cutanate. forme clinice – 1. 13. dupå controlul chirurgi- 55 . 27. 6. teno. 14. Climatul relaxant-sedativ al sta†iunilor din zona colinarå ca ßi climatul subalpin cu efect tonic-stimulant sunt indicate în forme de sechele post traumatice. 2. 31. 10. 6. 34 d. 30. 25. 15. 31. 5. sedative ßi reglarea neurovegetativå.sta†iuni indicate 5.forme clinice – numai dupå examene neurochirurgicale în cazurile posttraumatice. forme post traumatice. 11. 4. cervico-brahiale. 11. cu leziuni medulare. plexale. la câteva luni dupå AVC – contraindica†ii cazuri cu afec†iuni cardio vasculare de fond care au contraindica†ii la deplasarea în sta†iuni. 29. 31. 30. 4. sindroame de încarcerare . apele carbogazoase ßi mofetele pentru efectele circulatorii periferice. 11. helioterapia. 33. Apele minerale – apele clorurate sodice concentrate. 14. 3. 25. 6. 30.sta†iuni indicate 1. plågi grefale) . lombosciatice ß. 5. 4. sechele dupå tromboflebite – contraindica†ii dupå 2-3 luni de la traumatism ßi în faza acutå a tromboflebitelor . 30.forme clinice – cazuri cu diagnostic precizat fårå deficien†e func†ionale . 30.  sechele dupå poliomielitå . 11. forme clinice – bolnavi cu nevrozå astenicå. termoterapia pe nisipul plajei.forme clinice – tulburåri circulatorii veno-limfatice decline. 27. paraneoplazice ßi în diabetul decompensat . 30. cazuri vechi. 32.  nevralgii de diferite tipuri (Arnold. 19. canal îngust. 34 G)  tulburåri circulatorii ßi trofice dupå traumatisme . 34. efecte antialgice ß. recuperate cu deficit motor redus sta†iuni indicate 4. 17. 4. 19. 29. 3.  parapareze dupå traumatisme vertebrale. 31. cu înlåturarea compresiunii sau refacerea continuitå†ii nervului – contraindica†ii infec†ii osoase sau musculare . tumori benigne) la trei luni dupå interven†ia chirurgicalå – contraindica†ii parapareze dupå procese tumorale maligne . 6. 5. 24. fårå tulburåri sfincteriene . 31. 6. 34 D)  sechele post traumatice musculare forme clinice – forme fårå deficite func†ionale – contraindica†ii infec†ii musculare . 29 b. termoterapia cu nåmol. 15. Kinetoterapia în apå såratå este mult facilitatå. tronculare) posttraumatice sau prin compresiune (discopatii. 22. 31. båile cu apå de mare sau de ghiol. 13. hiperemiante asupra pielii. 11. 31.sta†iuni indicate 3.musculare cutanate. 31. 11. cu tulburåri neurovegetative sau care au avut manifeståri diagnosticate ca nevroze . ßi Sinaia. 14. 4.  sechele hemiparetice – hemiplegice dupå AVC sau traumatisme cerebrale forme clinice – sechele AVC sau traumatisme cerebrale – cazuri bine selectate dupå recuperare postacute în centre de recuperare din spitale. 14. 34 B) Afec†iuni neurologice centrale a. 17 ßi Sinaia. 34 Factorii terapeutici naturali pentru bolnavii ortopedico traumatici (în func†ie de tipul sechelei): Climatul – climatul de litoral pentru practicarea talasoterapiei. 6. forme clinice – persoane predispuse la nevroze cu activitatea stresantå. 2. 4. cu excitarea receptorilor cutanta†i.sta†iuni indicate 1. 23.forme clinice – cazuri selectate. cazuri recuperate prin protezare în cårucior. dupå interven†ii ortopedico chirurgicale sta†iuni indicate 1. 5.

33. dispepsia gastricå idiopaticå. 31. 13. 23 G)  persoane cu factori de risc pentru boli respiratorii. forme clinice – astmul alergic pur (la tineri). forme clini­ ce sechele de stomac operat fårå disfunc†ii sau complica†ii . 29.sta†iuni indicate 8. forme clinice – cazuri selective. 23 B)  suferin†e digestive nesistematizate. 30. 29 sau 2. 11. forme clinice – hipertensiune arterialå în stadiul II fårå boli – contraindica†ii cazuri cu complica†ii . I . bronßita cronicå sunt indicate pentru recuperare .AFECˇIUNI CARDIOVASCULARE A)  cardiopatii ischemice cronice – 1. arteriopatii func†ionale de tip boala Raynaud. 30. 22. 36 sau 3. forme clinice – persoane expuse la medii cu noxe respiratorii (ind.sta†iuni indicate 8. 23. 29. chimicå. 18. forme clinice – fumåtorii vechi. 36 D)  nevroza respiratorie . condimente ßi sare în exces. fumat. Alergia naso-sinusalå . bolnavi cu alimenta†ie nera†ionalå ßi condi†ii stresante 1. cafea. 18. Soveja. 15. 31. RINICHI ÍI CÅI URINARE Afec†iuni ale tubului digestiv ßi hepato biliare A)  persoane cu factori de risc pentru afec†iuni digestive – alimenta†ie nera†ionalå. 27 ßi Sinaia. 30. 18. Rinofaringite cronice hipertrofice sau 3. traheobronßite spastice – contraindica†ii astmul bronßic clinic. Brådet E)  bronhoneuropatiile cronice obstructive nespecifice – bronßite cronice. 34. pahipleurite. 11. 22. 18. pneumo-conioze. 10. 30. 32. extractivå. forme clinice – sechele dupå infarct de miocard in faza II-a tardivå ßi faza III-a – contraindica†ii selec†ia cazurilor numai cu avizul medicului specialist cardiolog . forme clinice bolnavi cu afec†iuni respiratorii frecvente mai ales în sezonul rece. 23. 11. 27. Stâna de vale. forme clinice – forme compensate de insuficien†a mitralå sau aorticå. 6. forme clinice – forme arterosclerotice – contraindicate formele în stadii avansate cu disfunc†ii manifestate clinic ca ßi formele cu indica†ii chirurgicale . 13.a. 13.sta†iuni indicate 24. hipertensiune arterialå secundarå arteroscleroticå ßi post climactericå . 31. forme clinice – forme trenante recidivante – contraindica†ii astmul bronßic clinic. sinuzite. 27 sau 2. 31.sta†iuni indicate 5. 18. 30. 30. 13.sta†iuni indicate 13 B)  hipertensiune arterialå 1. 13. 1. cu condi†ii de via†å ßi muncå stresante. 18. 24. cu tensiune arterialå cu valori oscilante – sta†iuni indicate cure de sånåtate pentru risc cardiovascular cronicå sunt indicate pentru recuperare . 7. 23. 32. 10.sta†iuni indicate 5. ficat ßi cåi biliare. F)  subiec†i cu factor de risc pentru boli cardiovasculare . 23. 13. 13. 36 E)  boli venoase cronice – 1. textilå) sau 2.sta†iuni indicate 7. valvulopatii operate (la 2-3 luni dupå interven†ie). 11. 33. 15. 30. forme clinice – gastropatii cronice cu disfunc†ii secretorii clorhidropeptice în perioadele de acalmie sau 2. condi†ii de via†å stresante – cure de sånåtate pentru repaus digestiv sau cure antistres . 33. . 13. 30. acrocianoze. forme clinice – hipertensiune arterialå esen†ialå în stadiul I. sta†iuni indicate – cure pentru risc respirator sau 3. contraindica†ii ulcere gastrodoudenale în puseu dureros de intensitate mare. forme clinice – sechele dupå tromboflebitå – contraindica†ii înainte de 3-6 luni de la stadiul acut sau 2. 23 C)  dispepsii gastroduodenale în gastropatii ßi duodenite cronice. 22.sta†iuni indicate 8. 36 ßi Borßa. forme clinice – varice operate – contraindica†ii înainte de 2-3 luni de la interven†ie . hiperponderali.sta†iuni indicate 5.sta†iuni indicate 5.sta†iuni indicate 5. 11. eritromelalgie . sechele de stomac operat. de tip infec†ios sau alergic (rinite. cele complexe. 23. evolutive sau cu insuficien†å cardiacå – sau 2. 1. forme clinice rinosinuzite cronice catarale ßi supurate sau 2. 36 ßi Borßa. cifoscolioze. (alcool. sechele dupå infarct de miocard în faza II-a tardiva ßi în faza III-a – contraindica†ii selec†ia cazurilor numai cu avizul medicului specialist cardiolog . forme clinice – cazuri selectate împreunå cu medicii cardiologi pentru recuperare în faza II-a tardivå. 34 B)  traheobronßite cronice. 34 C)  bronßectazia. consum de alimente iritante sau toxice pentru stomac. forme clinice – angionevroze. 29 D)  arteriopatii periferice – 1. 32. ß. 18. contraindica†ii valvulopatiile stenozante.a. 33. 23. .. HEPATOBILIARE. 24. 24. 33. 23 F)  disfunc†ii ventilatorii restrictive din fibroze pulmonare. . 24.forme clinice – sindromul dislipidemic. 10. 22. 6. traheobronsite etc. 13. 7. 13. 27. 31. intestin. 31. forme clinice – forme dureroase ßi nedureroase numai în perioade de acalmie – contraindica†ii cazuri infec†ioase cu atacuri frecvente ßi tulburåri de ritm . Valvulopatii operate (la 2-3 luni de la interven†ie) sta†iuni indicate 10. 36 sau 2. Laringite cronice hipertrofice sau 4. 10. 18. ulcer gastric sau duodenal. 31.sta†iuni indicate 5.sta†iuni indicate 13 sau 3. 7. astm bronßic cronic . 11. Soveja ßi sta†iuni climatice subalpine H)  afec†iuni rino-sinusale. metalurgicå. 11. dependen†i. 13.sta†iuni indicate 8. emfizem pulmonar.sta†iuni indicate 8.sta†iuni indicate 7.sta†iuni indicate 10. forme clinice – insuficien†å venoaså stad. 10. 24. 6. 32.sta†iuni indicate 5. 11. toracoplastii. 24. 29 C)  valvulopatii – 1. 33. 32. neameliorat cu dieta ßi medica†ie. obezitate ß. ßi sta†iuni climatice subalpine AFECˇIUNI DIGESTIVE. bronßita 56 . ulcere cu AFECˇIUNI RESPIRATORII ÍI ORL A)  astmul bronßic. 6. 30. 7.sta†iuni indicate 5. 7.

19. 23. 22. forme stabilizate. 1. cu incapacitate de mißcare sau efort fizic. s. 1. 13. controlate. genitale. 14. sechele colecistectomii. toate tipurile me­ tabolice. 14. 34 ALTE GRUPE DE AFECˇIUNI ÍI CURE BALNEARE Boli metabolice A)  diabet. 11. cu cåi urinare permeabile. colecistite acute.32. curå de sånåtate cu accent pe cura de diurezå. 4. KT ßi crenoterapie. cu infec†ii urinare sau colici renale renale în antecedente. profilactice secundare. contraindica†ii forme de diabet cu tendin†e de acidozå. 1. cu hidronefrozå. 4. cu dilata†ii în amonte. 4. 19. forme clinice – cazuri investigate: forme fårå manifeståri clinice accentuate. 22. sta†iuni indicate 7. 2. 33. 13. forme clinice – 1.sta†iuni indicate 1. 29 sau 2. D)  tulburåri func†ionale genitale. sta†iuni indicate 1. 17. latent. 32. 5. muncå la temperaturi înalte. 15. cu acuze algice inflamatorii ßi func†ionale. 32. 6. 19. litiaze cu stazå septicå.forme clinice – forme subacute stabilizate la 2-3 luni dupå 57 . 1. sta†iuni indicate 7. care au eliminat rareori calculi. 30. sta†iuni indicate 7. sta†iuni indicate 2. 23 B)  bolnavi cu litiazå renalå. 12 faza acutå. 31. 3. 5.a. 10. investigate ßi indicate de medicul ginecolog . tulburåri de recep†ie hormonalå localå (frigiditate).hemoragii recente sau cu tulburåri de evacuare gastricå. la 2-3 ani dupå stabilizare – sta†iuni indicate 30. sub controlul medicului specialist gastroenterolog – contraindica†ii afec†iuni de tip rectocolitå ulcero-hemoragicå. 11. 32. 36 sau 2.sta†iuni indicate 7. cu insuficien†å renalå în anumite limite – contraindica†ii reten†ii azotate cu valori ale ureei peste 0. forme clinice – cazuri investigate ßi indicate de medicul specialist ginecolog . forme clinice – cazuri investigate sub controlul medicului specialist gastroenterolog – contraindica†ii forme evolutive agresive. hepato-colecistite. 22. 2. 8. 31. forme fårå manifeståri clinice (cu excep†ia atacului de gutå). colecistitå acutå cu indica†ii chirurgicale . 33. 11. 36 sau 3. 22.sta†iuni indicate 7. sta†iuni indicate 1. forme clinice forme cu sindrom hiperstenic cu hipersecre†ie clorhidropepticå sau ulcer gastric ßi duodenal –. 24.80 g/l sau creatinurie peste 5mg/l sau clearence al creatininei sub 60ml/min sau hipertensiune arterialå cu maxima peste 180mmHg ßi minima peste 110 mmHg . 26. cu localizare în rinichi sau ureter. tulburåri de percep†ie în sfera genitalå sta†iuni indicate 3. forme clinice forme de sindrom hipostenic cu hiposecre†ii clorhidropeptice. 15. cu complica†ii de arterosclerozå avansate. umiditate crescutå. 25 D)  enterocolopatii cronice nespecificate. cu coleciste în antecedente sau 2. 19. cu insuficien†å cardio-respiratorie sau cazuri necooperante sta†iuni indicate cure de reducere de greutate – în formå de cure de sånåtate în orice sta†iune C)  gutå ßi sindromul hiperuricemic. 31. cazuri cu manifeståri clinice ßi eventuale disfunc†ii (aplica†ii specifice de tipul microangiopatii ßi neuropatii) sau sintropii (macroangiopatii. forme clinice – cazuri diagnosticate. 26. 36 sau 2. asimptomatic sau subclinic sta†iuni indicate 6. în afara perioadelor active – sta†iuni indicate 3. 33. cu sau fårå disfunc†ii musculoarticulare sta†iuni indicate 3. 33. sau 2. diateze urice. sta†iuni indicate 1. forme clinice forme cronice. HTA. 33. 10. 15. 11. 13. bolnavi cu sindrom hiperuricemic. 6. 14. forme clinice – forme recidivante. 30. 13. 4. 6. forme clinice cu activitate în condi†ii de muncå în frig. enterocolite acute sau cronice cu malabsorb†ie . 25. 24. 1. 6. forme clinice 1. forme clinice bolnave cu procese metro-anexiale inflamatorii repetate. stomac ope­ rat cu ulcer peptic recidivat sau sindrom de malabsorb†ie.) . 31. 13. 13.sta†iuni indicate 7. 19. 25. 23 C)  litiazå urinarå. contraindica†ii afec†iuni inflamatorii acute. forme de artrite cronice gutoase. care au indica†ii chirurgicale. diskinezii. 11. constipa†ia cronicå non organicå. . 2. cazuri de diabet poten†ial. 33 C)  sechele dupå tuberculoza genitalå. 1. toate tipurile metabolice – contraindica†ii calculii mari diverticulari.sta†iuni indicate 22. 30. forme clinice – cazuri investigate. 22. 12 D)  infec†ii urinare : pielonefrite cronice. litiaze biliare cu colici frecvente. 25. 32. 5. boala Crohn. 13. tulburåri locale secretorii ßi trofice. 23 sau 2. 14. 33. forme operate. 25. 29 Sau 2. 23. 23. 36 AFECˇIUNI GINECOLOGICE A)  metroanexite subacute ßi cronice. 23 F) h  epatite cronice.sta†iuni indicate 30.cure cu scop educativ. 17. forme clinice de tip hiperreactivsindroame nevrotice la pubertate sau menopauzå tulburåri algice în zona genitalå. obezitate. 11. 30.sta†iuni indicate 7. 4. 7. 34 E)  paciente cu factori de risc pentru afec†iuni ginecologice. 15. 23 E)  afec†iuni ale vezicii ßi cåilor biliare tip dispepsii.sta†iuni indicate 7. 22 Afec†iuni ale rinichilor ßi cåilor urinare A)  persoane cu factori de risc pentru infec†ii urinare sau litiaze renale. 30. 2. contraindica†ii cazuri cu nefropatie accentuatå. forme clinice – forme de bacteriurii repetate în urinå. 13. colecistite cronice nelitiazice. 11. 13. 32. 8. 6. cu reducerea diurezei. 31. litiaze ureterale bilaterale . forme labile insulinodependente. cistite frecvente. litiazå biliarå. 27 B)  sterilitate secundarå.sta†iuni indicate 7. forme cu splenomegalie . 13. discontinue. forme cronice fårå crize inflamatorii sau dureroase – contraindica†ii diskinezii biliare prin obstruc†ii. 11. microclimat stresant sta†iuni indicate 3. 19. contraindica†ii obezitatea în grad mare. cu însußirea unor deprinderi corecte ßi reducerea în greutate prin diete. 36 sau 2. forme clinice de tip hiperreactiv-tulburåri diskinetice hipotone. infec†ii intestinale. 25 B)  obezitate.

fibromosite. sechele de tromboflebite s. 30. sechele dupå fracturi sau traumatisme ale †esuturilor moi. sta†iuni indicate 1. 33. 8. afec†iuni ortopedice ßi post traumatice (fracturi de ßold) sau vertebre în OP. sta†iuni indicate centre balneo climatice de recuperare geriatricå.a. 14. 7. 6. contraindica†ii: cazuri selec†ionate în func†ie de obiectivele ßi posibilitå†ile fiecårui centru cu aceastå destina†ie. 3. sta†iuni indicate 3. piodermite cronice. angiospasme. forme clinice – cazuri cu diagnostic clar indicate de medicul dermatolog sta†iuni indicate 6. sta†iuni indicate 1. 7. 33. D)  eczeme constitu†ionale (dermatite atrofice). 24 58 . sau artroze mono sau poliarticulare. HTA st II-III. 11. 13. cu disfunc†ii care afecteazå capacitatea de deplasare sau autoservire. 32. 31. pentru reactivarea psihofizicå a vârstnicilor. 5. litiaze biliare.a. 24. 25 în condi†ii sanatoriale C) cure cu obiective curative ßi de recuperare integrate. ichtioze incipiente. 5. dermatite seboreice. insuficien†å respiratorie. în ambientul sta†iunii. vaginite distrofice ß. contraindica†ii: bolnavi deplasabili fårå disfunc†ii importante sta†iuni indicate 7. surditate rinogenå ß.a. afec†iuni psihice). sta†iuni indicate 4. genunchi) cu sau fårå protezare. forme clinice– cazuri cu diagnostic clar indicate de medicul dermatolog sta†iuni indicate 30. forme clinice cazuri cu diagnostic clar indicate de medicul dermatolog. Stâna de vale. 36 CURELE BALNEO CLIMATICE PENTRU VÂRSTNICI BALNEO GERIATRIE A) Cure cu obiective terapeutice ßi de profilaxie a disfunc†iilor ßi dizabilitå†ilor secundare (cu metodologie individualizatå) a)  afec†iuni cronice ale sistemului locomotor: reumatismale. sta†iuni indicate 1. fårå disfunc†ii importante. 36 f)  afec†iuni: afec†iuni dermatologice: psoriazis dermatoze de contact ß. 24. 23 D)  afec†iuni ale gonadelor cu hipofunc†ie sta†iuni indicate 1.. emfizem pulmonar cu insuficien†å respiratorie disfunc†ii ventilatorii restrictive de diferite cauze sta†iuni indicate 5. nevralgii ßi nevrite. adenomul toxic ßi gußa hipertiroidizatå . sinuzite sau rinosinuzite cronice. 7. 8. 19. 34. 27. cu disfunc†ii de deplasare. 25. 30. afec†iuni disco-vertebrale cervicale sau lombosacrale cu sau fårå radiculopatii. 33. hemipareze sau parapareze ß. recuperarea disfunc†iilor sistemului locomotor ßi cardiorespiratorii. sta†iuni indicate 8. 11. 36 B)  algodermii (eczeme cronice. vârstnici cu arteriopatii periferice arterosclerotice cu disfunc†ii manifeste clinic.a. 15. 13. 30. acnee polimorfå sau rozacee. cu deficit de mers. constipa†ia habitularå fenomene secundare digestive produse de medicamente. urticarii cronice. Borßa B)  afec†iuni hipotiroidiene cu hipofunc†ie. SBC INDICATE ÎN BOLILE DERMATOLOGICE A)  dermatoze exfoliative: psoriazis. 34. 31. 31. 26. 29 e)  afec†iuni ginecologice: anexite cronice. 2. polipatologie limitativå (insuficien†å cardio-circulatorie. 13. 14. 31. 34 C)  afec†iuni ale gonadelor hiperfunc†ionale. 11. CCID. 32. maladia Basedow în primele douå stadii contraindica†ii. în centrele de recuperare organizate b)  cure de recuperare cardiovascularå. astm bronßic cronic. boala Basedow în stadii III ßi IV. . 2. astm bronßic simplu. sau afec†iuni periarticulare ßi musculare. 7. cure cu caracter complex. colecistite cronice. 31. . contraindica†ii: numai bolnavi cu posibilitå†i de a participa la programe de antrenare de func†ii de antrenament aerob progresiv. 30 b)  afec†iuni cronice ale tubului digestiv: dispepsii gastroduodenale sau biliare. 19.sta†iuni indicate 9 ßi statiuni climaterice Sinaia. 14. 15. 36 C)  neurodermite difuze sau limitate. sta†iuni indicate 13 spitalul de recuperare. 14. forme clinice– cazuri cu diagnostic clar indicate de medicul dermatolog sta†iuni indicate 6. sta†iuni indicate 1.forme clinice hipertiroidie. numai bolnavi deplasabili. colite. 25. contraindica†ii: bolnavi cu polipatologie sau cu afec†iuni senzoriale ßi neuropsihice. forme clinice hipotiroidie sau mixedem. 19. 23. B) Cure cu obiective de recuperare pentru un domeniu de patologie disfunc†ional major a)  cure de recuperare motorie pentru vârstnici .sta†iuni indicate 5. 2.sta†iuni indicate 2.a. 11. 11. polineuropatii. 32. care includ: tratamentul afec†iunilor cronice ale vârstnicului (aspecte de polipatologie). 27. programe de socializare ßi activitå†i fizice de grup. 30. afec†iuni senzoriale. cu dispnee acc. cooperan†i. 22. 2. tulburåri intestinale.sta†iuni indicate 30. 10. ortopedico traumatice ßi neurologice periferice. .afec†iuni articulare reumatismale degenerative (sold. 24. 23. 17. vârstnici cu sechele de IM etapa a III-a. 33. 36 c)  afec†iuni respiratorii ßi ORL: traheobronßite cronice. bronßectazie.STAˇIUNI BALNEARE INDICATE ÎN BOLI ENDOCRINE (CA BOLI ASOCIATE) A)  afec†iuni hipertiroidiene cu hiperfunc†ie . 29 c)  curå de recuperare respiratorie la vârstnici cu: BPOC nespecifice. sindrom de coadå de cal. 4. 33 ßi Brådet. pentru reactivarea psihofizicå ßi comportamentalå a vârstnicului. afec†iuni neurologice periferice paretice sau centrale cerebrale sau medulare (leziuni de nervipost traumatice. 26 d)  afec†iuni: afec†iuni vasculare periferice: varice. 14. cu disfunc†ii. 19. 25. keratodermii. 5. 32. 13.. eczeme profesionale) afec†iuni pruriginoase. 11. afec†iuni 1. 4. 31.

romania.rumunia@wp.Rumaenien-Tourismus. Galleria Esedra 00184 Roma Tel: 0039-06-488. 35.Romania.romaniatravel.com www.it RUSIA Masfilmovskaya Street No.64. Moscova Tel: 007-499-143.67.31.mdrt. Rue Gaillon 75002 Paris Tel: 0033-1-40.689 e-mail: muenchen@rumaenien-tourismus. Stiege R. latura nord.83 e-mail: oficina@rumaniatour.it www.Travel SPANIA Calle Alcántara no.99.Birourile de promovare turisticå din stråinåtate ale Ministerului Dezvoltårii Regionale ßi Turismului AUSTRIA Opernring 1.71.ru FRANˇA 7. info@mdrt. 32-34 D-80335 Munchen Tel: 0049-89-515. România www.86.02.com www.574 e-mail: rumaenien@aon.com www.62. Ministerul Dezvoltårii Regionale ÍI Turismului Iunie 2011 .99.43 e-mail: info@guideroumanie.36.35 e-mail: romaniatravel@btconnect.ru www.68 Fax: 0034-91-402.92 Fax: (0044 207) 935.de www.at ITALIA Via Torino 95. Promovarea brandului turistic na†ional pentru crearea unei imagini pozitive a României ca destina†ie turisticå.42. nr.33 Fax:0033-1-40. Varßovia Tel/Fax: +48 22 826 40 10 e-mail: info. 49-51 28006.81 e-mail: office@romania.20.de POLONIA ul.rumaenien-info. 17.Krakowskie Przedmiescie 47/51 00-071.87.72 e-mail: romaniatravel@gtmail.545.GuideRoumanie.8484 e-mail: infoUS@Romania.687 Fax: 0049-89-515. 4 stock. Bucureßti.com MAREA BRITANIE 22 New Cavendish Street Londra W1G 8TT Tel: (0044 207) 224.67. NY 10017 Tel/Fax: 1 212. tür 404 A-1010 Viena Tel: (0043 1) 317.at www.31.20.Travel www.Travel Ministerul Dezvoltårii Regionale ßi Turismului Apolodor.ro.Romania. office 313 119330.ro Investim în viitorul tåu! Proiect selectat în cadrul Programul Opera†ional Regional ßi co-finan†at de Uniunea Europeanå prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalå.65 Fax: 007-499-143. sector 5.com GERMANIA Dachauer str. Madrid Tel: 0034-91-401.pl STATELE UNITE ALE AMERICII 355 Lexington Avenue. 8th Floor New York.67 Fax: 0039-06-4898.rumaniatour.57 Fax: (0043 1) 317.

HALF TONE UP 50% SINGLE-COLOUR .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful