Universitatea ,,Valahia” Facultatea de Teologie Specializarea: Teologie Pastorală Târgovişte

Lumina dumnezeiască la Sfântul Grigore Palama

Coordonator: Susţinător: Pr. Conf. Dr. Petre Comşa Cristian Anul I, Gr. III Chira

Târgovişte
1

2012 Planul lucrării I. III. Introducere Viaţa şi activitatea Sfântului Grigore Palama Energiile necreate – lucrările lui Dumnezeu Concluzii Bibliografie 2 . II.

fiind aşezată peste toate. Trebuia să afirme că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare. excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu1. 255. Coman. unii călugării din mănăstirile athonite. manual pentru uzul studenţilor Institutelor Teologice.crestinortodox. a VII-a. 3 3 . Dr. care să nu se manifeste în afară prin energii. întăritor evlaviei şi învăţător” 3. care se îndeletniceau cu lucrarea trezviei şi a rugăciunii neîncetate. Ioan G. Cu timpul au apărut şi unii adversari ai isihaştilor. p. Patrologia. Ed. spunând că Dumnezeu nu poate fi văzut de către om.. au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Nu lucrarea se http://www. care negau posibilitatea vederii lui Dumnezeu. El a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu. p. Orice persoană poate fi cunoscută prin lucrările sau manifestările ei2.Introducere De-a lungul timpului. ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui. Sfântul Grigorie Palama supranumit „teologul energiilor necreate” şi socotit „luminător ortodoxiei. Natura dumnezeiască nu este însă relaţie.html 1 2 Pr. Aceştia respingeau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu. Grigorie Palama din Duminica a doua a postului Paştilor. 1970. vede în lucrările lui Dumnezeu relaţiile lui cu altceva. IBMBOR. 1956. Cineva trebuia să ia iniţiativa şi să vorbească de posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu. Prof. Fiul lui Dumnezeu. Sfânta Mănăstire Dervent. Acest cineva a fost Sfântul Grigorie Palama. miluieşte-mă pe mine păcătosul!". Bucureşti. numiţi şi isihaşti. dând astfel naştere unei noi probleme în Biserică. Tot Sfântul învăţa că numai inexistenţa este nelucrătoare şi neenergetică.ro/sarbatori/sfantul-grigorie-palama/lumina-dumnezeiasca-teologiasfantului-grigorie-palama-69294. ed. Ed. Triod. .Doamne Iisuse Hristoase. 138 Troparul Sf. deci relaţiile cu lumea creată.

de orice împărtăşire. op. Prof. Preocuparea de lumină a spiritualităţii şi cultului Bisericii Ortodoxe constituie un mesaj de mare actualitate pentru credincioşi. 139 4 . lumina dumnezeiasca se subînţelege totdeauna că o manifestare personală a lui Dumnezeu cel personal. Dr. zice Palama. 4 Pr. Ioan G.cunoaşte din fiinţă. cit. La Sfântul Grigorie Palama.. Coman. ci fiinţa se cunoaşte din lucrare. p. Însă această observaţie este valabilă numai dacă ţinem cont de distincţia între această lumină şi esenţa dumnezeiască4. Fiinţa rămâne dincolo de orice relaţie.

Grigore a stat opt ani sub îndrumarea duhovnicească a Părintelui Nichifor iar după moartea Părintelui Nichifor. Grigore s-a tranferat la Lavra Sf.. Arhiepiscopul Tesalonicului. Atanasie Athonitul (prăznuit în 5 iulie). Mama şi surorile lui Grigore au devenit şi ele călugăriţe. sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim de la Vatoped 5 (prăznuit în 11 iulie). Pr. 11. p. Înzestrat cu abilităţi intelectuale şi ambiţie. dar Grigore. Macarie al Egiptului (prăznuit în 19 ianuarie). 12. Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama . s-a născut în anul 1296 în Constantinopol. dar a murit la scurt timp. Sfântul Evanghelist Ioan Teologul i-a apărut în vis şi i-a promis că-l va proteja pe calea sa duhovnicească. Andronicus devenind turorele copilului Grigore rămas orfan. După săvârşirea Părintelui Nicodim. Aici a slujit la trapeză şi apoi a devenit cântăreţ în biserică. Evagrie Ponticul şi Sf. Prof. abia împlinind 20 de ani. Editura Scripta. nevoindu-se pentru a atinge perfecţiunea spirituală. p.Viaţa şi activitatea Sfântului Grigore Palama Sfântul Grigorie Palama. Grigore a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educaţie superioară medievală. Sf. Împăratul spera ca tânărul să se îndrepte spre munca în cadrul guvernului. De la stareţul mănăstirii a învăţat meşteşugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia 6. Dumitru Stăniloae. începînd cu marii pustnici ai deşertului din sec. al IV-lea. Un an mai târziu. Acolo a fost tuns şi a pornit pe calea sfinţeniei. s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318) devenind novice la Mănăstirea Vatoped. anul 1993. Tatăl Sfântului Grigore a devenit un important demnitar la curtea lui Andronicus al II-lea Paleologul (1282-1328). 6 Ibidem. 5 5 .

p. unde a fost hirotonit ca preot7. Cinci zile pe săptămână le petrecea în linişte şi rugăciune iar sâmbăta şi duminica venea în mijlocul oamenilor. Prin 1330 învăţatul călugăr Varlaam sosea în Constantinopol din Calabria. 9 Ibidem. Italia. iar sfinţii din Athos au pus-o în aplicare. pe care i-a îndrumat timp de cinci ani. fiind renumit pentru calităţile sale oratorice ieşite din comun. Grigore a fost plasat printre cei mai importanţi apologeţi universali ai ortodoxiei. 2000. Aghioritul. op. datorită ameninţării invaziei turce. şi se aşează în Lavra schitului Sfântul Sava9. Sfântul Grigorie Palamas. Grigore a combinat îndatoririle sale preoţeşti cu viaţa de pustnic. În timpul şederii sale în Glossia viitorul ierarh Gregore a fost complet absorbit de spiritul isihast acesta devenind noul său mod de viaţă. Uneori participa la întrunirile duhovniceşti ale tinerilor educaţi conduse de viitorul patriarh Isidor. iar practicanţii se numesc isihaşti. Grigore a găsit un loc potrivit în care să vieţuiască în solitudine. Simeon Noul Teolog (prăznuit în 12 martie) a dat indicaţii amănunţite despre activitatea mentală pentru cei care practicau rugăciunea exterioară. cit. el împreună cu ceilalţi fraţi ai schitului s-au retras în Tesalonic. Sf. p. Dumitru Stăniloae. în sec.. Aici a adunat în jurul lui în timp scurt mai mulţi călugări. slujind sfintele slujbe şi predicînd. fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului. Tot în anul 1330 au avut loc importante evenimente în viaţa Bisericii de Răsărit. smulgînd oamenilor sentimente de iubire dar şi multe lacrimi prin cuvintele sale. Ed. Prof. Sf. silit de incursiunile sârbilor. Sf. În anul 1326. Acesta a fost autorul unor tratate de logică şi astronomie. După reîntoarcerea din Constantinopol. Varlaam a primit o catedră la Hierotheos Vlachos. Practicarea rugăciunii minţii sau a inimii pentru care este nevoie de solitudine şi linişte se numeşte isihasm (de la grecescul „hesychia” care înseamnă calm şi linişte). Bacău. 12 7 8 6 . în urma cărora Sf. la Veria 8. 382 Pr.Mai târziu. 12. În 1330 – 1331 se duce din nou în Muntele Athos. p. lângă Tesalonic. Bunavestire. al XI-lea.

Dumnezeu. Sf. La Sinodul din Constantinopol din 1341 ţinut la Biserica Sf. dar acestea nu sunt nici materiale şi nici create. a început să aştearnă pe hârtie argumentele sale teologice. Sofia. dar văzând că nu au nici un rezultat. Prof. Bucureşti. călugărul Varlaam a intrat în dispute cu călugării. Sf. La scurt timp. Sfântul Grigorie Palama. Ioan Rămureanu. Astfel a apărut Triade în apărarea sfinţilor isihaşti (1338).109 10 7 . Varlaam a călătorit la Muntele Athos.universitatea din capitală şi a început să adâncească studiul scrierilor Sf. grupat sub titlul Tomul Aghiorit10. cu ajutorul sfântului. unde s-a familiarizat cu viaţa spirituală a isihaştilor. 1977 p. Ipotezele lui Varlaam au fost condamnate ca erezii. Dumitru Stăniloaie. 2004. Prin 1340 sfinţii din Muntele Athos au compilat. de neatins prin esenţa Sa. 207 – 208 11 Pr. Dr. a cărui teologie "apofatică" („negativă”. EIBMBOR. şi anume că. Istoria Bisericească Universală. cum a fost lumina de pe Muntele Taborului. Prof. În 27 mai 1341 Sinodul a fost de acord cu punctul de vedere al Sf. Grigore. introducere. Bucureşti. IBMBOR. Grigore a polemizat cu Varlaam. a răspuns prin admonestări verbale la început. acesta fiind anatemizat şi izgonit în Calabria11. în contrast cu „katafatică” sau „pozitivă”) era în mod egal apreciată atât în Bisericile de Răsărit cât şi în cele de Apus. Dionisie Areopagitul (prăznuit în 3 octombrie). Ed. Susţinând imposibilitatea cunoaşterii esenţei lui Dumnezeu. Acesta ridiculiza învăţăturile călugărilor despre metodele rugăciunii şi despre lumina necreată văzută de isihaşti. Grigore. încercând să demonstreze natura materială creată a luminii din timpul Schimbării la faţă a Mântuitorului de pe Muntele Tabor. note şi traducere de Pr. un răspuns general împotriva atacurilor lui Varlaam. Filocalia a VII-a. p. el a declarat că rugăciunea minţii era o eroare eretică. axându-se pe ideea naturii luminii de pe Muntele Taborului. Dr. ni se descoperă prin energiile Sale direcţionate spre lume şi percepute de noi. la rugămintea călugărilor athoniţi. În călătoriile sale la Constantinopol şi Tesalonic.

împăratul Andronicus III Paleologul (1328-1341) înclina şi el spre punctul lor de vedere. Prof. Grigore. Akyndinos a scris o serie de mici tratate în care îi denunţa pe Sf. p. precum şi Patriarhul Ioan XIV Kalekas (1341-1347). 139 8 . Sf. călugărul bulgar Akyndinos. Coman. Grigore şi pe călugării athoniţi drept provocatori de tulburări în cadrul Bisericii. când Ioan al XIV-lea a fost înlocuit de Isidor (1347-1349).. Grigore Palama a adormit întru Domnul în 14 noiembrie 1359. Sf. Prof.. a căzut în mâinile turcilor. ba chiar l-ar fi omorât cu plăcere dacă n-ar fi nădăjduit într-o răscumpărare mare. însă poporul nu l-a acceptat uşor pe Sf. adresîndu-i cuvintele: „Spre înălţimi! Spre înălţimi!” Sf. Chiar în captivitate. cit. dar musulmanii nu au putut suporta acestea şi l-au bătut. În ajunul morţii sale. Sf. p. de fapt a cauzat un mare rău prin învăţăturile sale eretice. Ed. Nicolae Chifăr. Ioan Gură de Aur i-a apărut într-o viziune. Acestora din urmă li s-au alăturat discipolul lui Varlaam. sfântul a scris un răspuns detaliat în care demonta erorile lui Akyndinos. Grigore vinovat de toate tulburările din cadrul Bisericii. La rândul său. Grigore a fost eliberat şi numit Arhiepiscop al Tesalonicului12. Grigore a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morţii sale. Grigore a fost răscumpărat şi s-a întors la Tesalonic13. Akyndinos. În 1344 la închis în temniţă timp de patru ani. Univ. astfel încât el a trebuit să se mute dintr-un loc în altul. 12 13 Pr. op. vindecînd mulţi bolnavi. Sf. . Istoria creştinismului. În 1347. 2007. La un an. Sf. Hagarenii au fost uimiţi de înţelepciunea cuvântului său. Într-una din călătoriile sale la Constantinopol pe un vapor bizantin.327 Pr. Sibiu. Dr. În 1351 Sinodul din Vlaherne a apărat cu solemnitate caracterul ortodox al învăţăturilor sale. Grigore a predicat atât prizonierilor creştini cât şi răpitorilor săi musulmani. al cărui nume însemna „cel care nu face rău”.Lucian Blaga”. Însă patriarhul îl susţinea pe Akyndinos şi la numit pe Sf.Dar disputele dintre Palamiţi şi Varlaamiţi erau departe de a se fi încheiat. Ioan G.

p. 140 9 . Moaştele Sfântului Grigorie Palama se păstrează la Tesalonic.14 Energiile necreate – lucrările lui Dumnezeu 14 Ibidem.A fost canonizat la nouă ani de la moartea sa. Este prăznuit de două ori pe an: pe 14 noiembrie şi în duminica a doua din Postul Mare.

Pr. Energiile necreate izvorăsc din dumnezeirea comună a celor trei ipostasuri ale Prea Sfintei Treimi. Dr. Prin energiile necreate se împărtăşeşte omul de darul lui Dumnezeu. Diferenţa dintre fiinţă şi energie ale cărei urme urca până la filosofia greacă clasică. p. Prof.. care la rândul lor. Alta este puterea Sa cea atotvăzătoare (Psalm 32. Învăţătura despre energiile necreate. trad. I. care rămâne pururea neatinsa de vreo zidire a Sa văzută sau nevăzută15.15. 58 16 Pr. Ed. propune o înţelegere dinamică a relaţiilor dintre Dumnezeu şi lume. Renaşterea. IBMBOR. dar puterile şi lucrările lui Dumnezeu pot fi cunoscute17. Partea l PSB. urmează tradiţia veche a Bisericii apostolice16. Teologia Dogmatică şi Simbolică. Dumnezeu mişcă creaţia Sa şi Se mişcă şi El însuşi. Iov 9.Prin cuvintele „energii necreate ale lui Dumnezeu” se înţeleg lucrările felurite ale lui Dumnezeu prin care El lucrează şi a lucrat din veac la facerea şi conducerea lumii văzute şi a celei nevăzute. N. p. de Pr. Aceste energii necreate ale lui Dumnezeu se mai pot numi şi lucrări ale lui Dumnezeu. voi 4.1. Ed. 1982. D. Chiţescu. Pr. 2004. puterea Sa cea atotsfinţitoare (Isaia 57. rămânând totuşi nemişcat şi neschimbat. Ieremia 1. Ed. termeni întâlniţi şi la Aristotel capăta o formulare pozitivă la Părinţii capadocieni. iar nu de fiinţa Sa. Prof. 6 şi 13). 5. 3. Bucureşti. puterea Sa cea atotştiutoare (I Regi 2. Prof. Petreuţă . Scrieri. Bucureşti. ediţia a II-a. Cluj–Napoca. Prin aceste energii sau lucrări necreate. Ca să înţeleagă oricine felurimea acestor energii sau lucrări necreate ale lui Dumnezeu. vol. 4 şi 12 – 13). 23 15 17 Clement Alexandrinul.12)etc. 46 10 . Din aceste multe energii este bine a cunoaşte măcar pe unele din ele. 1984.13). IBMBOR. 25). Istoria Filosofiei Antice. Galateni 1.” (Psalm 135. I. Fecioru. Prof. Sfântul Clement Alexandrinul subliniază că graiul omenesc este neputincios în a exprima fiinţă dumnezeiască. p..Todoran. care sunt: puterea Sa cea a totcreatoare şi nemărginită (Psalmul 32. Nicolae Balca. trebuie să ştie şi să înţeleagă că la Dumnezeu energiile Duhului Sfânt sunt nenumărate. alta este puterea Sa cea atotcuprinzătoare şi alta este pronia Lui după cuvântul: „Cel ce dă hrană la tot trupul.

op. Arhid. Lucrează în toata zidirea precum voieşte şi precum ştie că este de folos. 3. 15 – 16). iar pe oameni îi umple de înţelepciune. Prof. ci harul. 27). după care primim înfierea cea după dar. Ed. Fapte 8. Darul Sfântului Duh se dă omului care se roagă.13. atunci – prin energia lui Pr. fii ai lui Dumnezeu după dar (Tit 3. vine la noi prin energia cea atotsfinţitoare a lui Dumnezeu. iar la popoarele păgâne lucrează prin pronia. spre mântuire18. 301 19 Sfântul Grigorie Palama. 2006. 218 18 11 . 2. 11. Renaşterea. ci harul. Nu se trimite fiinţa lui Dumnezeu la om. prin mila şi nemărginita Sa putere şi înţelegere (Romani 9.1 – 2). Darul Sfântului Duh.15. ci al tuturor popoarelor (Psalm 116. cit. ci harul curge din Duh”19. prin Botez. crede în El şi se pocăieşte de păcatele sale (Luca 11. Însă darul Prea Sfântului Duh se depărtează de om din cauza păcatelor sale grele. Dar dacă omul îşi cunoaşte greutatea păcatelor sale şi se va întoarce din toată inima cu credinţă tare spre Dumnezeu. Isidor Todoran. iar harul Duhului Sfânt.Toate aceste energii sau puteri ale lui Dumnezeu izvorăsc din fiinţa Sa.1). Prin dumnezeieştile energii. căci Dumnezeu nu este numai al creştinilor. Teologia Dogmatică. lucrează prin darul cel felurit al Duhului Sfânt (I Corinteni 12. editia a Ill-a. 38). Dr. manual pentru Seminariile Teologice. Cluj. p. La creştinii cei botezaţi în numele Prea Sfintei Treimi. 59.. Nu Duhul curge din har. fiindcă el este făgăduit de Dumnezeu celor ce vor crede în El (Isaia 44. Prof. Ioan 3. 3 – 5. Iezechiel 36. loan Zagrean. 4-6). care se trimite la Sfântul Botez prin lucrarea lui Dumnezeu cea atotsfinţitoare. Prin ele Dumnezeu trimite darurile Sale cele necreate la toate zidirile care lucrează în multe feluri în toate cele văzute şi nevăzute. lucrează în om după măsura credinţei lui. Harul Prea Sfântului Duh este una dintre energiile divine şi face pe creştini. p. planetele şi întreg universul le conduce. de credinţă şi de tot felul de daruri. „pe îngeri îi face duhuri şi pe slugile Sale pară de foc”. după cum zice dumnezeiescul părinte Ioan Gura de Aur că „Dumnezeu nu se trimite. Dr.

141-143. deşi nu toate aceste lucrări au fost activate de Dumnezeu înainte de a fi lumea. unul ca acela rămâne în osândă şi întuneric faţă de darul lui Dumnezeu. Pe acestea Sf. 1981. dar el miluieşte numai când sunt de faţă cei care au nevoie de mila Lui (. Sfântul Ioan Gura de Aur. Ed. Lucrările sau energiile divine sunt necreate. . Iar de va rămâne creştinul în păcate grele şi nu se va întoarce prin pocăinţă şi fapte bune către Prea Bunul Dumnezeu. Dumnezeu nu creează lumea prin fiinţă Sa. IBMBOR. p. aşa tine de fiinţa lui Dumnezeu să miluiască. 12 .De pildă milă a activat-o Dumnezeu numai după ce a existat lumea. veşnice şi nedespărţite de fiinţă dumnezeiasca. Dumnezeu le are ca manifestări ale fiinţei Sale indiferent de existenţa lumii. căci nu există fiinţă fără lucrări şi energii. căci El nu este spărgător de uşi (Apocalipsa 3. Căci Dumnezeu nu mântuieşte cu sila pe om. căci atunci lumea ar fi eternă". dar că potente ele sunt veşnice deoarece lucrările divine sunt veşnice. ca Sfântul Vasile cel Mare.. 20 Pr.. Grigorie Palama le numeşte relaţii ale fiinţei divine celei mai presus de relaţie.). Până la Sfântul Grigore Palama. căci altfel ar fi creată. Sfântul Grigore Cuvântătorul de Dumnezeu. Manifestările lucrărilor divine încep şi sfârşesc. faţă de tot ceea ce nu este Dumnezeu". dar ea nu are început. Bucureşti. dar aceasta nu în sensul că Dumnezeu nu le-ar avea dacă n-ar fi lumea. Ele sunt manifestarea fiinţei divine care este mai presus de aceste lucrări. Prof. Sfinţii Părinţi cei vechi şi mari luminători. Ioan Bria. dar arde numai când e prezent ceea ce poate fi ars. 20).. Sfântul Atanasie cel Mare şi mulţi alţii ziceau că energiile necreate ale lui Dumnezeu sunt lucrări şi desăvârşiri ale însuşirilor Lui20. ci precum natura focului tine să ardă.Dumnezeu cea atotsfinţitoare – iarăşi va dobândi de la Dumnezeu darul Prea Sfântului Duh pe care l-a pierdut prin păcat. Dicţionar de Teologie Ortodoxă.

Căci atât harul cât şi darurile harului sunt energii necreate ale lui Dumnezeu21. 12 – 13. Ieşire 28. Pilde 8. Iov 14. fiind mărginită şi după măsura credinţei fiecăruia (Facere 18. 3. 38 – 39. 4). Toată înţelepciunea oamenilor vine de la Dumnezeu (Facere 41. după vrednicia fiecăruia (I Corinteni 12. Psalm 146. Fapte 15. op. şi 21 Pr. loan Zagrean. 3 – 6). 21. 21). 19. 19. cit. p. Isidor Todoran. Prof. 33. Dr. 10). 5 – 9). este mai presus de înţelegere (Psalm 138. Dacă darurile şi lucrările Duhului sunt felurite. I Regi 16. 13. Arhid.Energiile divine lucrează taina mântuirii în oameni prin darul Duhului Sfânt şi prin darurile ce izvorăsc din El. 28. Înţelepciunea şi ştiinţa lui Dumnezeu sunt nerătăcitoare (Iov 36. Daniel 2. II Paralipomena 16. Înţelepciunea şi atotştiinţa lui Dumnezeu sunt şi ele desăvârşite energii ale Sale (I Regi 2. nu are hotar şi lucrează în creaţia lui Dumnezeu în multe feluri (Efeseni 3. apoi şi energiile necreate prin care Dumnezeu trimite darurile Sale celor sfinţi şi credincioşi sunt felurite.. 302 13 . I Corinteni 1. 31. iar darurile sunt împărţite şi felurite. Dr. 28. 4 – 5). 18). 3. Duhul este unul. iar înţelepciunea oamenilor credincioşi şi sfinţi este izvorâtă din darul Duhului Sfânt dat lor de Dumnezeu. Iov 12. prin energia cea duhovnicească şi atotluminătoare îi luminează. 22. 5. dar acelaşi Dumnezeu lucrează toate întru toţi (I Corinteni 12. 33). Romani 11. Psalm 91. Înţelepciunea lui Dumnezeu este nemărginită şi nemăsurată (Psalm 91. 16). 6). 3). Înţelepciunea lui Dumnezeu este preaînaltă (Iov 21. 24. Isaia 40. 14). La fel şi lucrările sunt felurite. Căci prin energia sfinţeniei îi sfinţeşte. 9. 3. Atât înţelepciunea cât şi pronia lui Dumnezeu sunt energii dumnezeieşti necreate şi Dumnezeu lucrează mai presus de mintea omului după voia şi planurile Lui necunoscute de noi (Ieremia 32. Deosebirea între înţelepciunea lui Dumnezeu şi cea a oamenilor este că înţelepciunea lui Dumnezeu este preasfântă şi nemărginită pentru că izvorăşte din fiinţa Lui cea necreată şi atotcuprinzătoare (Romani 11. Prof.

prin energia proniei Sale poarta grijă de ei.. prin care omul devine fiu al lui Dumnezeu după dar. pentru întărirea Bisericii (I Corinteni 12. Fapte 2. 10). Darurile lui Dumnezeu trebuie să fie întru bunătate. îl primeşte când se botează în numele Prea Sfintei Treimi (Tit 3. 220 14 . cit. 14. 10). 11) şi după măsura credinţei (Galateni 3. 3 – 5. dar din acelaşi Duh Sfânt izvorăsc22. Căci darurile lui Dumnezeu sunt felurite. Concluzii 22 Sfântul Grigorie Palama. I Timotei 4. p. în cei mai mulţi oameni lucrează numai energia sau puterea lui Dumnezeu atotcreatoare. 38). I Ioan 1. De la zămislire. al proorociei şi al vindecărilor se dau ulterior omului de la Dumnezeu după voia Lui (I Corinteni 12. I Petru 4. Celelalte daruri diferite. precum al înainte-vederii. Iar darul Prea Sfântului Duh. 2. apoi pronia şi altele. 5). op. 1 – 2. 7) şi pentru convertirea necredincioşilor (I Corinteni 14. spre folosul tuturor (I Corinteni 4.

deşi poate să se manifeste în indefinite lucrări şi rezultate ale acestor lucrări. lumina dumnezeiasca este comună celor trei persoane ale Sfintei Treimi fiind o manifestare personală ce iradiază din fiinţa comună a celor trei ipostasuri. Păstrând distincţia fără însă a separa fiinţă de lucrare. absorbţia oamenilor în Dumnezeu. Această distincţie nu introduce în Dumnezeu o divizare cum socoteau adversarii lui Palama. Sfântul Palama susţine şi un alt mod de cunoaştere. Palama îi opune pe Dumnezeu-Persoana ca unitate care nu se poate împarţi.În concluzie. superior celui raţional: cunoaşterea prin puterea sau iluminarea Duhului Sfânt. putem spune că teologia personalista a Sf. Bibliografie 15 . Fiinţa divină rămâne transcendenta şi inaccesibilă. Dacă Varlaam concepea pe Dumnezeu în sensul impersonal al unei unităţi care se şi divide în formă luminii. Sfântul Grigorie Palama va arăta că există o diferenţă între fiinţa lui Dumnezeu şi harul care se revarsa din ea. în vreme ce energiile divine necreate se împărtăşesc oamenilor de Dumnezeu. o cunoaştere-unire a celui ce cunoaşte cu Cel cunoscut. Aşa se evita panteismul. Dacă Varlaam nu admitea decât o cunoaştere pur raţională. Grigorie Palama evita atât dualismul cât şi panteismul şi oferă posibilitatea îndumnezeirii noastre sau a participării noastre la dumnezeire.

. Pr. editia a Ill-a. Bucureşti. Prof. loan. D. Pr. Isidor. Pr.crestinortodox. Ioan G. Scrieri. Dr. Cluj–Napoca. Pr. de Pr. Fecioru. Bucureşti. . Editura Scripta. 2006  Vlachos. Ioan.1. Istoria creştinismului. Ed. 1977  Stăniloae. IBMBOR. Bucureşti 1991. Nicolae. 2007  Chiţescu. IBMBOR. Prof. Partea l PSB. 1993  Todoran. Ed. Aghioritul. Dicţionar de Teologie Ortodoxă. Ed. Dr. Pr. 2000 16 .IBMBOR. Teologia Dogmatică. Bunavestire.. Filocalia a VII-a. 2004  Sfântul Grigore Palama. Arhid.ro/sarbatori/sfantul-grigorie-palama/luminadumnezeiasca-teologia-sfantului-grigorie-palama-69294. Hierotheos. Univ.  ***Triod. tipărită sub îndrumarea Prea Fericitului Teoctist. Sibiu. Prof. 1981  Chifăr. a VII-a. EIBMBOR. Bacău. 1984  Rămureanu. 2004  Clement 1982 Alexandrinul. Pr.. Istoria Filosofiei Antice. Istoria Bisericească Universală. Pr.. Dr. N. Todoran. Prof. introducere. Teologia Dogmatică şi Simbolică. Pr. Prof. Prof. Renaşterea. manual pentru Seminariile Teologice. Cluj. Bucureşti. ed. Prof. ediţia a II-a. Ed. IBMBOR. 1970  Bria. Dr. Bucureşti. Ed. Ed. Prof. Ed. Dumitru Stăniloaie.. Prof. Nicolae. Bucureşti. I. Sfântul Grigorie Palamas. note şi traducere de Pr. Balca. Dumitru. Dr. Zagrean. Ed. Ioan. IBMBOR. Bucureşti. vol. Ed. Ed. Renaşterea.  Coman. trad. Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama. Biblia. I. Ed.Lucian Blaga”. Patrologia. 1956  http://www.html  Pr. manual pentru uzul studenţilor Institutelor Teologice. Petreuţă . voi 4. Prof. Sfânta Mănăstire Dervent. Prof. Prof. Dr. IBMBOR.