Universitatea „Dunărea de Jos”

Analiză economico-financiară
Buhociu Florin Moga Liliana Mihaela

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă Galaţi - 2008

Cuprins

CUPRINS
Unitatea de învăţare 1: Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare: ....................................................
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare 1:......................... 1.1 1.2 1.3 1.4 Definirea analizei economico-financiare:................................. Tipologia analizei economico-financiare:................................. Conţinutul procesului de analiză economică: .......................... Studiul factorilor care influenţează rezultatele activităţilor economice:.............................................................................. 1.5 Metodologia analizei economico-financiare:............................ 1.6 Sistemul de informaţii, premisă a efectuării analizei economico-financiare: ............................................................. Teste de autoevaluare: ....................................................................

3
3 3 4 5 6 7 11 13

Unitatea de învăţare 2: Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare: ............................................................ 15
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare 2:......................... 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare, pe baza indicatorilor valorici: ...................... 2.1.1 Indicatorii valorici ai activităţii de producţie şi comercializare:.................................................................. 2.1.2 Analiza corelaţiilor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai activităţii de producţie şi comercializare: ........... 2.1.2.1 Raportul static dintre indicatorii valorici: ..................... 2.1.2.2 Dinamica indicatorilor valorici:..................................... 2.2 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri: ...................................... 2.2.1 Analiza structurii şi dinamicii cifrei de afaceri:................... 2.2.2 Analiza corelaţiilor statice şi dinamice dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată: ............................................ 2.2.3 Analiza cifrei de afaceri sub aspect factorial:...................... 2.3 Analiza diagnostic a valorii adăugate: ..................................... 2.3.1 Analiza structurii şi dinamicii valorii adăugate: ................... 2.3.2 Analiza corelaţiilor statice şi dinamice dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului:..................................... 2.3.3 Analiza factorială a valorii adăugate: ................................ 15 15 15 23 23 24 25 25 26 27 33 34 35 35

Analiză economico-financiară 1

Cuprins

2.4 Analiza producţiei fizice, ca suport material al indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare: ................. 2.4.1 Analiza sortimentală a producţiei:....................................... 2.4.2 Analiza structurii producţiei: ............................................... 2.4.3 Analiza calităţii produselor:................................................. Teste de autoevaluare:....................................................................

41 41 45 48 52

Unitatea de învăţare 3 Analiza diagnostic a cheltuielilor: ................................. 55
Principalele obiectivele ale unităţii de învăţare 3: ...................... 3.1 Elemente introductive:............................................................. 3.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii: ........................................................................... 3.2.1 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor aferente veniturilor totale: ............................................................... 3.2.2 Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale:................................................................................ 3.3 Analiza cheltuielilor de exploatare:.......................................... 3.3.1 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare: ........................................................................ 3.3.2 Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare: ................................................. 3.3.3 Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri:.............................................................................. 3.4 Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile şi fixe: .................... 3.4.1 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile şi fixe: ................................................................................... 3.4.2 Analiza factorială a cheltuielilor variabile: ......................... 3.4.3 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri:.............................................................................. 3.5 Analiza cheltuielilor materiale:................................................. 3.5.1 Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele: ................ 3.5.2 Analiza cheltuielilor cu forţa de muncă: ............................ 3.5.2.1 Analiza eficienţei cheltuielilor cu forţa de muncă: ....... 3.5.2.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu forţa de muncă:.... Teste de autoevaluare:.................................................................... Bibliografie: ................................................................................... 55 55 57 57 57 58 58 59 61 65 65 66 70 73 74 78 78 80 91 93

Analiză economico-financiară 2

Analiza informaţiilor se face potrivit relaţiilor cauză-efect. Analiză economico-financiară 3 . − aplicarea metodologiei pe studii de caz. în scopul cunoaşterii structurii acestuia şi a identificării legăturilor cauzale dintre elementele sale. caracterizată prin dinamism si complexitate. pe parcursul următoarelor capitole. 1. este văzută ca o organizaţie socială.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare Unitatea de învăţare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Principalele obiective ale Unităţii de învăţare 1: După parcurgerea Unităţii de învăţare 1. a factorilor care le generează şi a legilor formării acestora.1 Definirea analizei economico-financiare Definiţie: Analiza – ca metodă a cunoaşterii. se bazează pe descompunerea unui obiect. Analiza economico-financiară utilizează în demersurile sale un ansamblu de concepte. la nivelul şi calitatea performantelor sale. ca urmare a caracterului deosebit de complex al fenomenelor social-economice care se desfăşoară la nivelul întreprinderilor. Definiţie: Analiza economico-financiară este o disciplină al cărei obiect de studiu îl constituie procesele şi fenomenele economico-financiare legate de activitatea productivă desfăşurată de întreprinderi. proces sau fenomen în părţile sale componente. cu o structură proprie bine delimitată în timp şi spaţiu. întreprinderea. cât şi a legăturii indisolubile cu activitatea financiar-contabilă. studenţii vor avea cunoştinţele necesare pentru: − înţelegerea rolului analizei economice în procesul decizional al unei întreprinderi. tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe în scopul formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia unei întreprinderi. până se ajunge la elementele sale simple.

3. pentru stabilirea modului în care au fost îndeplinite obiectivele stabilite. număr. Termenul de „post-factum” defineşte un proces sau eveniment care a avut loc sau care s-a încheiat. al economiei naţionale sau al economiei mondiale. 2. precum şi elementele şi factorii care le influenţează. − analiza macroeconomică. care urmăreşte determinarea însuşirilor esenţiale ale fenomenului economic studiat şi a factorilor care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul şi îl determină. presupune cercetarea fenomenelor economice prin determinări cantitative exprimate prin volum. Analiză economico-financiară 4 . există două tipuri fundamentale: − analiza post-factum sau post-operatorie.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare 1. se disting mai multe tipuri ale analizei economice: 1. distingem: − analiza microeconomică. − analiză cantitativă. şi nu la natura fenomenelor economice. care studiază fenomenele economice. durată etc. 4. analiza acestuia efectuându-se ulterior producerii. care nu sunt niciodată statice. se disting: − analiza statică. După raportul între momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării fenomenului analizat. în perspectivă. Din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor. Analiza calitativă determină gradul de precizie cu care se face previzionarea evoluţiei fenomenelor şi stă la baza elaborării de modele în care sunt prinse elementele esenţiale ale fenomenului economic. Analiza previzională constituie o etapă premergătoare în elaborarea strategiei activităţii economico-financiare a întreprinderii. priveşte prezentul şi trecutul activităţii analizate şi presupune cercetarea rezultatelor unei activităţi economice potrivit relaţiilor cauzale. priveşte viitorul activităţii analizate şi presupune previzionarea evoluţiei fenomenelor economice. valoare.. abordată ca sistem. După modul de urmărire în timp a fenomenelor economice. După nivelul la care se desfăşoară analiza.2 Tipologia analizei economico-financiare În funcţie de criteriul de clasificare ales. desfăşurată la scara întreprinderii şi a elementelor acesteia. pe baza cercetării factorilor care le influenţează şi a relaţiilor de cauzalitate. noţiunea de static face referire la modul în care se efectuează analiza. există două tipuri de analiză: − analiza calitativă. studiază fenomenele economice la nivelul ramurii economice. − analiza previzională sau analiza prospectivă. la un moment dat.

Un fenomen economic poate fi generat de anumite cauze. modul de gestionare şi plasare a capitalului etc. − analiza economico-financiară tratează corelaţiile dintre activitatea economică (de exploatare) şi activitatea financiară (riscul financiar). Determinarea obiectului analizei economico-financiare. relevându-le caracteristicile la o succesiune de momente. 2. cauze: fenomene care în anumite condiţii provoacă.3 Conţinutul procesului de analiză economică Analiza unei activităţi economice începe abia în momentul în care acesta s-a concretizat prin rezultate. Delimitarea acestora se face în timp şi în spaţiu. 5. fenomenelor sau rezultatelor asupra cărora se va concentra analiza.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare − analiza dinamică. care presupune identificarea faptelor. Pentru descompunerea în elemente componente se efectuează o analiză structurală a fenomenului economic studiat. şi deci explică. după care se determină elementele procesului. După criteriile de studiere a fenomenelor: − analiza tehnico-economică. studiază fenomenele economice în schimbare. de exemplu acţiunea de creştere a producţiei este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate de specialişti cu cunoştinţe tehnice şi economice (reducerea costurilor. 3. factorii care l-au generat şi i-au influenţat evoluţia şi relaţiile dintre aceştia. 2. 1. dar la rândul său poate fi cauza finală a altui fenomen. Determinarea elementelor. care îmbină caracterul tehnic cu cel economic. materializate sub forma unor indicatori economico-financiari. începând cu cei cu acţiune directă şi continuând cu cei cu acţiune indirectă (care influenţează fenomenul economic studiat prin intermediul primei categorii de factori). − analiza financiară vizează fluxurile financiare care se formează la nivelul întreprinderii. elementele: părţi componente ale fenomenului analizat. factorilor şi cauzelor fenomenului studiat. Drumul pe care îl parcurge activitatea de analiză este invers evoluţiei reale a fenomenului: se porneşte de la rezultate. Procesul continuă până la stabilirea cauzelor finale (primare) care determină evoluţia fenomenului studiat.). Definiţii ale elementelor prezentate până acum: 1. factorii: acele forţe în mişcare care provoacă sau determină un fenomen economic. în corelaţie cu evoluţia acestora în timp. apariţia unui fenomen. Analiză economico-financiară 5 . cantitativ si calitativ. creşterea rentabilităţii pe produs etc. Conţinutul activităţii de analiză economică poate fi structurat în mai multe etape: 1. Factorii de influenţă se stabilesc treptat.

productivitatea muncii este de aceeaşi natură cu producţia. Acest lucru nu se poate realiza decât prin efectuarea unei analize economice. concreţi. Prin corelaţie se înţelege o relaţie de tip cauză-efect care generează raporturi de condiţionare.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare 3.. 1. a naturii lor. După felul în care acţionează asupra procesului economic analizat: − factori cu acţiune directă. 6. prin intermediul factorilor direcţi. care sunt folosiţi atunci când rezultatul analizat se referă la mărimi agregate (compuse din mai multe elemente). care îşi manifestă influenţa indirect asupra fenomenului analizat. Dintre care le selectăm pe cele mai des utilizate pe parcursul cursului: 1. 4. dar se raportează la o persoană. Elaborarea măsurilor pentru îndreptarea deficienţelor constatate. deosebindu-se de fenomen prin gradul de cuprindere. în mod obligatoriu. ai factorilor calitativi. 5. − factori de structură. − factori cantitativi (care exprimă nivelul cantitativ). De exemplu. sunt purtătorii materiali. cunoaşterea şi studiul tuturor factorilor implicaţi. 2. respectiv creşterea eficienţei activităţii pe viitor (acestea constituie conţinutul deciziilor adoptate). care este în principal o analiză de tip cantitativ.4 Studiul factorilor care influenţează rezultatele activităţilor economice Necesitatea cunoaşterii schimbărilor de situaţie care apar în activitatea întreprinderilor atrage. a relaţiilor pe care aceştia le stabilesc cu alte elemente. care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat. o unitate de timp etc. După natura circuitului economic: Analiză economico-financiară 6 . Sintetizarea rezultatelor analizei – etapă în care se fac aprecierile asupra activităţii economice studiate şi stabilirea unui diagnostic pentru aceasta. 3. După caracterul lor în cadrul relaţiilor cauzale: − factori calitativi. atunci când aceştia acţionează şi îşi exercită direct influenţa asupra fenomenelor supuse analizei. cât şi a corelaţiei dintre aceştia. Măsurarea (cuantificarea) influenţelor diferitelor elemente sau factori. − factori cu acţiune indirectă. Factorii care influenţează rezultatele fenomenelor economice pot fi grupaţi după mai multe criterii. Odată cu stabilirea factorilor are loc şi determinarea corelaţiei dintre fiecare factor identificat şi fenomenul economic analizat.

putem grupa metodele de analiză în două mari categorii: a) Metode de analiză calitativă. material etc. de exemplu: modul de procurare. toate având la bază condiţiile de normalitate în care se desfăşoară fenomenul. − diviziunea în spaţiu. Ca în oricare alt domeniu de activitate. Metoda comparaţiei. natura materiilor prime. a materialelor etc. sunt: 1.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare − factori specifici activităţii de producţie. 2. − factori specifici activităţii de aprovizionare. Gruparea. Descompunerea se face la mai multe niveluri: − diviziunea în timp.). factorul uman. Alegerea caracteristicilor de grupare este în funcţie de scopul cercetării. după una sau mai multe caracteristici comune. Finalitatea aplicării metodelor calitative constă în construirea modelelor abstracte a fenomenelor economice studiate. bazată pe faptul că rezultatele economice (ale activităţii unei întreprinderi) se analizează. care urmăreşte desfăşurarea fenomenului în anumite limite de timp. secţie. permite aprofundarea fenomenelor studiate. b) Metode de analiză cantitativă. prin criteriile care stau la baza comparaţiei. nu ca o simplă mărime luată în sine. Descompunerea rezultatelor în elemente componente (diviziunea lor) creează posibilitatea aprofundării studierii fenomenelor. de exemplu: mijloacele fixe. esenţa Analiză economico-financiară 7 . 3. 1. trebuie avut în vedere ca. Când se aplică această metodă. să se stabilească elemente ce se pot compara atât prin conţinut. a cuantificării influenţelor pozitive sau negative ale factorilor care determină activitatea sau fenomenul analizat. fabrică etc. trebuie să se aibă în vedere comparabilitatea mărimilor analizate.5. ci printr-o comparaţie care are la bază criterii bine stabilite. De asemenea. care urmăreşte stabilirea rezultatelor după locul unde se realizează acestea (loc de muncă. care dau posibilitatea concretizării cantitative. Cele mai importante metode ale analizei calitative. Metodologia analizei economico-financiare Metodologia analizei economico-financiare este totalitatea procedeelor şi a modalităţilor de cercetare utilizate în domeniul economic şi financiar. ritmicitatea în desfăşurarea acestuia.. cât şi în timp şi spaţiu. atelier. împarte fenomenele economico-financiare în grupe omogene. care studiază aspectele legate de relaţiile cauzale care se regăsesc în esenţa oricărui fenomen economic. − diviziunea stabilită pe părţi componente.

Utilizarea acestei metode presupune respectarea a trei principii importante şi anume: a) Ordonarea factorilor în vederea substituirii este dat de caracterul acestora în cadrul relaţiilor cauzale: − factori cantitativi. Y = f (x1. Modelul metodei se prezintă sub forma unei relaţii matematice care leagă factorii care influenţează fenomenul analizat. Se porneşte de la factorii cu influenţă directă către cei cu influenţă indirectă. b) Respectarea succesiunii înlocuirii valorilor factorilor. poate fi exprimată prin mărimi absolute ( ΔR ) sau prin mărimi relative ( ΔIR ). x 2 . − factori calitativi. şi presupune o cercetare multilaterală a acestuia. ca în exemplele de mai jos: Y = f (x ) . Cel mai frecvent este o ecuaţie cu una sau mai multe variabile..Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare fenomenului economic studiat. Variaţia rezultatului economic sau abaterea acestuia. c) Menţinerea necondiţionată a valorii înlocuite a unui factor în operaţiile care urmează. Y = f (x1. Metodele de analiză cantitativă au la bază mărimi cifrice şi se folosesc pentru cuantificarea contribuţiei factorilor de influenţă la formarea şi modificarea unui fenomen sau rezultat economic. cât şi în funcţie de modul de exprimare (în mărimi absolute). în funcţie de numărul factorilor care îl influenţează şi de relaţia matematică stabilită între aceştia. întâlnim: 1. − factori de structură. 1. analiza făcându-se pentru fiecare caz în parte.1 Rezultatul (R) este exprimat ca produs al factorilor de influenţă iar modelul matematic va fi o ecuaţie de forma: R = a⋅b⋅c Modificarea în mărimi absolute: Analiză economico-financiară 8 . Metoda substituirilor în lanţ se aplică pentru determinarea influenţei factorilor asupra fenomenului analizat. În continuare vom detalia modalităţile se analiză a abaterilor rezultatului economic. utilizate în analiză economico-financiară. x n ) Metoda substituirilor în lanţ are la bază înlocuirea succesivă a valorii pe care o au factorii la momentul de bază (P0) cu valoarea lor efectivă (P1).. x 3 . x 2 ) . Ca metode de analiză cantitativă. .

şi c asupra rezultatului economic analizat se concretizează prin relaţia: R R ΔR = ΔR a + Δb + Δc 1. adică la numărător sau la numitor. substituirea factorilor trebuie să înceapă cu factorul cantitativ.2. aplicarea metodei substituţiei se face diferenţiat.2 Rezultatul (R) este exprimat ca raport între factorii de influenţă iar modelul matematic va fi o ecuaţie de forma: R= a b Modificarea în mărimi absolute: În acest caz variaţia rezultatului ( ΔR ) se exprimă astfel: ΔR = R1 − R 0 = a1 a0 − b1 b0 În conformitate cu principiile enunţate. în funcţie de locul unde este situat factorul cantitativ în cadrul raportului. b.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare Modificarea rezultatului economic ( ΔR ) se determină comparând valoarea de bază cu valoarea efectivă: ΔR = R1 − R0 R 0 = a0 ⋅ b0 ⋅ c 0 R1 = a1 ⋅ b1 ⋅ c 1 (diferenţa rezultată din comparaţie) (perioada de bază) (perioada analizată) Utilizând principiile enunţate. suma influenţelor factorilor a. vom calcula influenţa fiecărui factor asupra variaţiei rezultatului economic ( ΔR ): − influenţa factorului „a” asupra variaţiei rezultatului R: ΔR a = (a1 ⋅ b0 ⋅ c 0 ) − (a0 ⋅ b0 ⋅ c 0 ) = (a1 − a0 ) ⋅ b0 ⋅ c 0 − influenţa factorului „b” asupra variaţiei rezultatului R: ΔR b = (a1 ⋅ b1 ⋅ c 0 ) − (a1 ⋅ b0 ⋅ c 0 ) = a1 ⋅ (b1 − b0 ) ⋅ c 0 − influenţa factorului „c” asupra variaţiei rezultatului R: ΔR c = (a1 ⋅ b1 ⋅ c 1 ) − (a1 ⋅ b1 ⋅ c 0 ) = a1 ⋅ b1 ⋅ (c 1 − c 0 ) În concluzie. 1. De aceea.1 Dacă factorul cantitativ se află la numărătorul relaţiei: − Influenţa factorului „a” asupra variaţiei rezultatului R: Analiză economico-financiară 9 .

2 Dacă factorul cantitativ se află la numitorul relaţiei: − Influenţa factorului „b” asupra variaţiei rezultatului R: ΔR b = a0 a0 − b1 b 0 − Influenţa factorului „a” asupra variaţiei rezultatului R: ΔR a = a1 a 0 a1 − a 0 − = b1 b1 b1 În concluzie. literatura de specialitate stabileşte şi alte metode în afara metodei substituirilor în lanţ.2. care prezintă o serie de variante de calcul. modificările făcându-se în cadrul descăzutului. c). suma influenţelor factorilor a şi b asupra rezultatului economic analizat se concretizează prin relaţia: R ΔR = ΔR a + Δb 2. Metoda determinării izolate a acţiunii factorilor: Pentru separarea influenţelor factorilor (variabilelor). b. La baza acestei metode stă un singur principiu dintre cele trei prezentate mai sus şi anume că substituirile se efectuează în mod succesiv. influenţa factorilor rezultă din relaţiile: ΔRa = (a1 ⋅ b0 ⋅ c 0 ) − (a0 ⋅ b0 ⋅ c 0 ) = (a1 − a0 ) ⋅ b0 ⋅ c 0 ΔRb = (a0 ⋅ b1 ⋅ c 0 ) − (a0 ⋅ b0 ⋅ c 0 ) == a0 ⋅ (b1 − b0 ) ⋅ c 0 ΔRc = (a0 ⋅ b0 ⋅ c1 ) − (a0 ⋅ b0 ⋅ c 0 ) = a0 ⋅ b0 ⋅ (c1 − c 0 ) În toate cazurile. scăzătorul rămâne neschimbat. când e vorba de relaţii de proporţionalitate directă sau inversă. Una dintre aceste metode este metoda determinării izolate a acţiunii factorilor.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare ΔR a = a1 a0 a1 − a0 − = b0 b0 b0 − Influenţa factorului „b” asupra variaţiei rezultatului R: ΔR b = a1 a1 − b1 b0 1. Relaţia de calcul este: ΔR = R1 − R0 Pe această bază. la factorii respectivi (a. Analiză economico-financiară 10 .

− informaţii tehnice şi tehnologice. pentru care s-au propus ipoteze diferite de repartizare de factori (variabile). 4. După posibilitatea de a fi recunoscute. Numai în acest mod pot fi identificate şi previzionate toate schimbările ce au loc în desfăşurarea fenomenelor economice.. După natura lor. identificăm două categorii importante de surse. în funcţie de provenienţa lor. Alte metode: Literatura de specialitate prezintă o serie de alte metode utilizate în analiza economică. pe de o parte. − Metoda calculului matriceal. pot fi grupate în: − informaţii economico-financiare. respectiv: − surse interne. Analiză economico-financiară 11 . prin comparare. Din analiza lor. pe de altă parte. se evidenţiază cauzele care au condus la modificarea rezultatului studiat. − informaţii limitate. 3. cât şi pe locuri de activitate. Metoda balanţieră. de exemplu clienţii unei întreprinderi. furnizorii de resurse materiale etc. La nivel microeconomic. se pot distinge: − informaţii de largă accesibilitate (deschise) pe care le furnizează mass-media. Sistemul de informaţii. 1. − Metoda cercetărilor operaţionale. atât în legătură cu factorul timp. − informaţii politice. revistele de specialitate prin diversele lucrări publicate. alte lucrări ştiinţifice etc. respectiv care nu pot fi cunoscute decât prin intrarea în contact cu eventualele surse. precum: − Metoda corelaţiei.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare ΔR = ΔRa + ΔRb + ΔRc + r . − informaţii sociale. care furnizează din evidenţa proprie date privind desfăşurarea activităţii. presupune utilizarea unui sistem de informaţii judicios organizat. care provin din exteriorul firmei şi se constituie în informaţii privind mediul extern cu care se intră în contact în procesele conexe activităţii economice desfăşurate. juridice etc. şi a balanţei modificării elementelor. − surse externe. operează prin utilizarea balanţei elementelor.6. unde: r reprezentă restul nedescompus. premisă a efectuării analizei economico-financiare Efectuarea unei analize reale şi utile a activităţii economico-financiare a unei întreprinderi.

poate contribui la reconsiderarea desfăşurării fenomenului. pentru a se evita superficialitatea analizei. ca importanţă în gândirea managerială. pentru a se evita gradul de desuetudine prin trecerea timpului. − să fie exacte sau cât mai aproape de realitate. − să poată fi cunoscut costul obţinerii acestora. este trebuie ca acestea să poată îndeplini anumite cerinţe: − să fie utile. chiar dacă e ridicat. pentru a putea contribui pe deplin în procesul de analiză economico-financiară. care. − să fie oportune.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare Oricare ar fi sursa care le generează. − să fie complete. − să aibă un anumit nivel de valoare. uneori. Analiză economico-financiară 12 .

c) dinamică. c) metoda determinării izolate a acţiunii factorilor. c) diviziunea rezultatelor.Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare TESTE DE AUTOEVALUARE 1. b) gruparea. Nu este metodă de analiză calitativă: a) metoda comparaţiei. Nu este metodă de analiză cantitativă: a) metoda balanţieră. c) metoda determinării izolate a acţiunii factorilor. Ştiind că rezultatul economic studiat – „R”. 3. 4. În funcţie de momentul în care se desfăşoară analiza şi momentul în care are loc fenomenul analizat. c) diviziunea rezultatelor. b) metoda substituirii în lanţ. Nu este metodă de analiză calitativă: a) metoda comparaţiei. b) previzională. b) gruparea. se poate scrie ca raport între factorul „a” de tip calitativ şi factorul „b” de tip cantitativ. b1 b0 a1 a 0 . b) gruparea. Nu este metodă de analiză calitativă: a) metoda comparaţiei. Analiza economico-financiară este: a) factorială. 5. 6. b1 b0 a0 a0 − . 2. alegeţi relaţia are reflectă influenţa lui „b” asupra lui „R”: a) ΔR b = b) ΔR b = c) ΔR b = a1 a0 − . − b0 b0 Analiză economico-financiară 13 .

Ştiind că rezultatul economic – „R”. b1 b0 a1 a0 − .Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare 7. c) factorii de calitativi. b1 b0 8. b1 b0 a1 a1 − . calitativi. 10. cantitativi. se poate scrie ca raport între factorul „a” de tip calitativ şi factorul „b” de tip cantitativ. b) determinarea factorilor care influenţează evoluţia unui indicator. cantitativi. structură. structură. alegeţi relaţia are reflectă influenţa lui „a” asupra lui „R”: a) ΔR a = b) ΔR a = c) ΔR a = a0 a0 − . analiza factorială este utilizată pentru: a) determinarea dinamicii indicatorilor. alegeţi relaţia are reflectă influenţa lui „b” asupra lui „R”: a) ΔR b = b) ΔR b = c) ΔR b = a1 a0 − . factorii se substituie în ordinea: a) factorii de structură. În Analiza economică. se poate scrie ca raport între factorul „a” de tip cantitativ şi factorul „b” de tip calitativ. calitativi. c) calculul indicatorilor. Ştiind că rezultatul economic – „R”. b1 b0 a1 a0 − . b1 b0 a1 a1 − . b) factorii de cantitativi. b1 b1 9. Analiză economico-financiară 14 . La aplicarea metodei substituţiei în lanţ.

studenţii vor avea cunoştinţele necesare pentru: − calculul indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare. ci şi sub cel financiar.1. Modul în care se desfăşoară procesul de producţie şi comercializare.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Unitatea de învăţare 2 ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE Principalele obiective ale Unităţii de învăţare 2 După parcurgerea Unităţii de învăţare 2. Indicatorii valorici aduc un important aport Analiză economico-financiară 15 . − indicatorii care asigură analiza producţiei fizice la nivel global şi din punct de vedere sortimental. contribuie la satisfacerea unor nevoi sociale individuale. este capacitatea de a se informa temeinic asupra preferinţelor consumatorilor în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile pe care sunt dispuşi să le achiziţioneze. Una din calităţile importante pe care trebuie să le aibă orice manager.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare. Acestea trebuie să satisfacă consumatorii nu numai sub aspectul calitativ. − indicatorii de calitate. prin activitatea de producţie şi comercializare desfăşurată. se creează premisa asigurării continuităţii activităţii economico-productive prin reluarea continuă a ciclului de producţie. cât şi pe plan social. ce se încheie în mod firesc prin comercializare şi recuperarea contravalorii mărfurilor şi serviciilor vândute. precum şi caracteristicile sortimentale şi de calitate ale producţiei destinate comercializării se reflectă în următoarele categorii de indicatori: − indicatorii valorici ai activităţii de producţie şi comercializare.1 Indicatorii valorici ai activităţii de producţie şi comercializare Stabilirea obiectivelor strategice pentru evoluţia întreprinderilor are la bază rezultatele analizei activităţii de producţie şi comercializare desfăşurată până în prezent. − analiza indicatorilor valorici. Fiecare întreprindere. În felul acesta. 2. prin toate metodele de analiză. − diagnosticarea evoluţiei activităţii de producţie şi comercializare a unei întreprinderi. pe baza indicatorilor valorici 2. prin realizarea de bunuri şi servicii.

cifra de afaceri rezultată din activitatea de bază. Mod de calcul utilizând situaţiile financiare de sinteză: Producţia fabricată se calculează utilizând datele din Contul de profit şi pierderi şi Balanţa sintetică făcând suma dintre rulajele debitoare ale conturilor 345. producţia exerciţiului (Qe). cifra de afaceri (CA). a mărfurilor şi respectiv a serviciilor prestate. Se simbolizează prin Qv.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare informaţional la analiza activităţii de producţie şi comercializare a oricărei întreprinderi. pe o anumită perioadă de timp. 4. 705 şi 708. a ajuns la un anumit nivel de prelucrare şi nu mai poate fi prelucrat decât într-o altă secţie sau într-o altă întreprindere pentru realizarea unui produs finit. (indicator calculat numai de întreprinderile cu activitate producţie şi prestări servicii). care caracterizează activitatea globală. Sistemul de indicatori care asigură evaluarea şi analiza activităţii de producţie şi comercializare este alcătuit din: 1. reprezintă valoarea tuturor bunurilor realizate destinate vânzării către clienţi şi a serviciilor prestate. producţia marfă sau producţia fabricată (Qf). 1. care reflectă valoarea producţiei marfă din activitatea principală (de bază) care a fost vândută. valoarea adăugată (Qa). 2. În practică. pe o anumită perioadă de timp. în cadrul unei unităţi productive. 3. 2. Mod de calcul plecând de la definiţie: Acest indicator cuprinde valoarea produselor finite destinate livrării şi valoarea serviciilor prestate către terţi. putem întâlni şi o altă formă de exprimare . În afară de cifra de afaceri exprimată la nivelul întreprinderii. precum şi valoarea semifabricatelor destinate livrării pentru prelucrări ulterioare în vederea obţinerii de produse finite. Producţia fabricată Definiţie: Producţia fabricată sau producţia marfă (Qf). 341 şi rulajele creditoare ale conturilor 704. se utilizează Analiză economico-financiară 16 . Prin semifabricat înţelegem un anumit produs care. Cifra de afaceri Definiţie: Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea totală a veniturilor unei întreprinderi rezultate din vânzarea produselor realizate.

703. Mod de calcul plecând de la definiţie: Cifra de afaceri se poate calcula şi pornind de la producţia marfă (fabricată). 706. 708). 705. luând în considerare stocurile de produs finit de la începutul. − sIpf reprezintă stocul iniţial de produse finite. o serie de cheltuieli ce urmează a fi încorporate în produsele finite sau semifabricatele destinate vânzării. în care: Analiză economico-financiară 17 . Δspf = sFpf − sIpf . care înseamnă finalizarea actului de valorificare a produselor finite şi serviciilor prin încasarea de la clienţi a contravalorii acestora (rulajul creditor al contului 411). privind creşterea sau descreşterea producţiei. 3. respectiv sfârşitul perioadei analizate: CA = Qf − Δspf . În conţinutul acestui indicator sunt incluse: − valoarea integrală a producţiei vândute. Stocurile cuprind nu numai valoarea producţiei ca atare ci şi valoarea semifabricatelor şi a producţiei neterminate. Mod de calcul plecând de la definiţie: Relaţia de calcul a producţiei exerciţiului este: Qe = (Qf − Δspf ) − Δspn + Qi . − sFpf reprezintă stocul final de produse finite.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare şi denumirea de producţie marfă vândută şi încasată. Producţia exerciţiului Definiţie: Producţia exerciţiului (Qe) este un indicator de analiză care determină valoarea întregii activităţi a unei întreprinderi. de fapt. pe o perioadă determinată de timp. − diferenţele de stoc de la începutul şi sfârşitul perioadei respective de timp. 702. − Δspf reprezintă variaţia stocurilor de produse finite. 704. aflată în diverse faze tehnologice. în care: − Qf reprezintă producţia marfă. acestea incluzând. Mod de calcul utilizând situaţiile financiare de sinteză: Cifra de afaceri calculează utilizând datele din Contul de profit şi pierderi şi balanţa sintetică prin însumarea veniturilor din vânzarea mărfurilor (rulajul creditor al contului 707) şi producţiei vândute (rulajul creditor al conturilor 701.

rulaj debitor al contului 681). 61. 2. − amortizarea (valoarea mijloacelor fixe transmisă asupra producţiei realizate. pe care unităţile economice nu îl pot controla. fonduri speciale (remunerarea forţei de muncă. care sunt ponderate cu variaţia producţiei stocate (soldul contului 711). Valoarea adăugată Definiţie: Valoarea adăugată (Qa) exprimă nivelul valorii nou create de întreprindere în cursul desfăşurării procesului de producţie. Analiză economico-financiară 18 . − profitul (capacitatea unei întreprinderi de a obţine un rezultat pozitiv exprimat în unităţi monetare. adică diferenţa dintre valoarea globală a producţiei (activităţii exerciţiului) şi consumurile intermediare (cheltuielile pentru resurse materiale şi servicii furnizate de către terţi).Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare − Δspf reprezintă variaţia stocurilor de produse finite. 602. − impozite şi taxe (factor extern. Metoda aditivă: O altă metodă de calcul a valorii adăugate este prin adunarea elementelor componente (metoda aditivă). rulajul debitor al contului 63). 603. în care: − Qe reprezintă valoarea producţiei exerciţiului. Mod de calcul utilizând situaţiile financiare de sinteză: Producţia exerciţiului se calculează făcând suma producţiei vândute (rulajul creditor al conturilor 701. 604. − Δspn reprezintă variaţia stocurilor de producţie neterminată. 606. rulaj debitor al contului 64). 704. 705. 608) şi a serviciilor furnizate de către terţi (rulajul debitor al conturilor 605. 708). 702. acestea includ cheltuielile pentru achiziţionarea resurselor materiale (rulajul debitor al conturilor 601. 703. Metoda sintetică: Relaţia de calcul este: Qa = Qe − M . fondul de şomaj. − Qi reprezintă valoarea imobilizărilor produse în regie proprie. 4. producţiei imobilizate (rulajul creditor al contului 72). 62). soldul creditor al contului 121). 706. − M reprezintă consumurile intermediare. pe o anumită perioadă de timp. Mod de calcul: 1. Principalele elemente care compun valoarea adăugată sunt: − fondul de salarii şi contribuţia la asigurările sociale.

000 Producţie Programat 2007 Realizat 2007 [Ppr] [P1] 22.900 87.000 300 2.000 25. C şi D).1: Valoarea producţiei Stocurile valorice de produs finit pe care întreprinderea le are în depozite: – lei – Produsul Stoc la începutul anului 200 700 1. 2.000 16.200 Stoc la sfârşitul anului 350 720 1.370 Tabelul nr. – lei – Produsul Realizat 2006 [P0] 20. Din documentele contabile de sinteză au fost culese datele referitoare la activitatea de producţie şi comercializare pentru anii 2006 şi 2007. ştiind că produce patru categorii de produse finite (simbolizate A. care se facturează separat acestora. precum şi modul în care echipa managerială a făcut previziunile pentru anul 2007.370 Produsul A Produsul B Produsul C Produsul D Total Tabelul nr.350 Analiză economico-financiară 19 .000 23.000 23.500 800 3.000 19.000 31.000 17. B. iar la cererea clienţilor asigură transportul produselor finite.000 82. 2.500 800 3.900 Produsul A Produsul B Produsul C Produsul D Total: Tabelul nr.700 1. iar din bugetul de venituri şi cheltuieli previziunea făcută pentru anul 2007.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Aplicaţie pentru calculul indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare Să se analizeze activitatea unei întreprinderi pe anii 2006 şi 2007.3: Stocuri valorice în anul 2007 280 870 1.000 92.000 18.500 4.000 20.2: Stocuri valorice în anul 2006 – lei – Produsul Stoc la începutul anului Stoc la sfârşitul anului Produsul A Produsul B Produsul C Produsul D Total 350 720 1. 2.000 27.

4: Valoare veniturilor din servicii Fiind în proces de extindere. taxe etc. 2.000 Tabelul nr.5: Valoarea producţiei de imobilizări Cheltuielile (programate şi efectuate) pentru întreaga producţie (total) au fost: – lei – Nr. în valoare de: – lei – Activitatea Realizat 2006 [P0] Realizat 2007 [P1] Producţie imobilizări 1. 7.000 10. 2.700 20.456 2. Fond de salarii 3. întreprinderea realizează construcţia noilor hale în regie proprie (antrepriză). programată şi realizată (Qa0.000 2. CA1). Qfpr.000 15. Amortizare 6. programată şi realizată (Qe0.560 9.000 3.000 12.000 11. Qe1). CApr.000 3. Impozite. Specificaţie Realizat 2006 [P0] Program at 2007 [Ppr] Realizat 2007 [P1] 1. crt.614 13. − valoarea adăugată.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Valoarea veniturilor din serviciile de transport prestate este: – lei – Activitatea Realizat 2006 [P0] Programat 2007 [Ppr] Realizat 2007 [P1] Transport 10.240 56. 5.6: Cheltuieli de producţie Se cere să se calculeze şi să se analizeze structura şi dinamica următorilor indicatori pentru anii 2006 (P0) şi 2007 (Ppr şi P1): − valoarea producţiei fabricate. prin cele două metode de calcul cunoscute. − valoarea producţiei exerciţiului.500 18.Qf1). programată şi realizată (CA0. − valoarea cifrei de afaceri.000 2.000 1.466 4.000 Tabelul nr. Qapr. Consumuri de la terţi (materiale şi servicii prestate) CAS + Fond şomaj + Fonduri speciale 54. 2.864 53. Analiză economico-financiară 20 . programată şi realizată (Qf0.000 3.850 21.000 10.500 3. Profit Tabelul nr. Qa1). Qepr.

c) Anul 2007 (realizat): CA1 = CA Baza1 + CA Aux1 = (CA A1 + CA B1 + CA C1 + CA D1 ) + CA T1 unde: CA Baza1 = QfBaza1 − ΔSBaza1 Analiză economico-financiară 21 .000 = 107.000 = 99.000 = 92. 2.170 lei CA Baza0 = 82.830 + 10.000 + 12.000 lei b) Anul 2007 (programat): Qfpr = (QfApr + QfBpr + QfCpr + QfDpr ) + QfTpr ⇒ Qfpr = 87. conducerea întreprinderii dorind dezvoltarea activităţii. Calculul cifrei de afaceri: a) Anul 2006 (realizat): CA 0 = CA Baza0 + CA Aux0 = (CA A0 + CA B0 + CA C0 + CA D0 ) + CA T0 unde: CA Baza0 = QfBaza0 − ΔSBaza0 ΔSBaza0 = SF1 − SI0 = 3 .900 lei Producţia fabricată previzionată este mai mare decât cea din anul precedent.900 + 15.830 lei obţinem: CA 0 = 80.000 = 90.000 + 12. cât şi valoarea din anul precedent (activitatea întreprinderii este în creştere).000 lei c) Anul 2007 (realizat): Qf1 = (QfA1 + QfB1 + QfC1 + QfD1 ) + QfT1 ⇒ Qf1 = 92.370 − 2 . Producţia fabricată produsă efectiv depăşeşte atât previziunile făcute (planul a fost îndeplinit). Calculul producţiei fabricate: a) Anul 2006 (realizat): Qf0=(QfA 0+ QfB0+ QfC0+ QfD0 )+ QfT 0 ⇒ Qf0 = 82.000 − 1.000 + 10.000 lei Notă: Previziunile au caracter estimativ şi nu iau în calcul stocurile existente în depozite.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Rezolvare: 1.000 = 99.830 lei b) Anul 2007 (programat): CA pr = CA Bazapr + CA Auxpr = (CA Apr + CA Bpr + CA Cpr + CA Dpr ) + CA Tpr CA pr = 87.170 = 80.200 = 1.

700 + 20.000 = 91.560 + 9.000 lei c) Anul 2007 (realizat): Qa1 = Qe1 − M1 = 108.000 lei Analiză economico-financiară 22 .920 lei Producţia exerciţiului previzionată este mai mare decât cea obţinută în anul precedent.900 − 980 = 91.000 + 1. conducerea întreprinderii dorind creşterea veniturilor. 4.000 = 52. conducerea întreprinderii dorind dezvoltarea activităţii. cât şi valoarea din anul precedent (activitatea întreprinderii este în creştere).000 = 37.350 − 3 .864 = 37. Calculul valorii adăugate: I. Cifra de afaceri realizată depăşeşte atât previziunile făcute (planul a fost îndeplinit).000 = 108. 3.830 lei b) Anul 2007 (programat): Qepr = Qfpr = CA pr = 99. Calculul producţiei exerciţiului: a) Anul 2006 (realizat): Qe0 = CA 0 + Qi0 = 90.000 + 3.920 lei obţinem: CA 1 = 91.500 + 3.466 + 4.920 lei Cifra de afaceri previzionată este mai mare decât cea obţinută în anul precedent.240 = 46. cât şi valoarea din anul precedent (veniturile întreprinderii sunt în creştere).Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare ΔSBaza1 = SF1 − SI1 = 4 . Producţia exerciţiului produsă efectiv depăşeşte atât previziunile făcute (planul a fost îndeplinit).920 − 56.500 + 18.920 + 15.000 = 46.000 + 2.830 lei b) Anul 2007 (programat): Qapr = Qepr − Mpr = 99.830 lei b) Anul 2007 (programat): Qapr = 10.000 − 53.920 + 2. Metoda sintetică: a) Anul 2006 (realizat): Qa0 = Qe0 − M0 = 91.830 − 54.920 lei II.370 = 980 lei CA Baza1 = 92.000 = 106. Metoda aditivă (prin însumarea elementelor componente): a) Anul 2006 (realizat): Qa0 = 10.000 lei c) Anul 2007 (realizat): Qe1 = CA 1 + Qi1 = 106.830 + 1.

Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare c) Anul 2007 (realizat): Qa1 = 11. cu cât raportul este mai apropiat de 1. cu atât procesul de fabricaţie s-a derulat în condiţii mai bune.920 lei Valoarea adăugată previzionată este mai mare decât cea obţinută în anul precedent. în realitate. Situaţia ideală este atunci când CA Qf = 1. cu cât raportul este mai apropiat de 1. situaţie întâlnită atunci când stocurile de producţie neterminată se transformă în totalitate în produs finit. activitatea nu se poate desfăşura în mod constant. Intervalele optime în analiza rapoartelor statice ale indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare sunt: CA Qf ≥ 1 (1) Raportul stabilit între cifra de afaceri (CA) şi producţia marfă (Qf) reflectă în principal evoluţia stocurilor de produs finit. situaţie întâlnită când activitatea întreprinderii cuprinde numai producţie fără alte activităţi şi stocurile de producţie neterminată şi alte consumuri interne rămân egale. − valoarea adăugată şi producţia exerciţiului.1.2. rezultă că.1. Analiza dinamicii structurii valorii adăugate va reliefa elementele pe baza cărora a avut loc creşterea. rezultă că. în realitate. activitatea nu se poate desfăşura în mod constant.2 Analiza corelaţiilor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai activităţii de producţie şi comercializare 2. − producţia fabricată şi producţia exerciţiului. volumul producţiei marfă să se regăsească în proporţie cât mai mare în volumul activităţii totale de producţie. conducerea întreprinderii urmărind prin activitatea desfăşurată creşterea valorii nou create.000 + 3.1) (3) Analiză economico-financiară 23 .1 Raportul static dintre indicatorii valorici Informaţiile despre activitatea de producţie şi comercializare a întreprinderilor furnizate de indicatorii valorici sunt completate sub aspect calitativ prin analiza rapoartelor statice stabilite între: − cifra de afaceri şi producţia fabricată.614 + 13.456 = 52. Valoarea adăugată realizată efectiv depăşeşte atât previziunile făcute. Cum. cât şi valoarea din anul precedent. Situaţia ideală este atunci când Qf Qe = 1. fără majorarea stocurilor de producţie neterminată la finele perioadei. Cum. la începutul şi sfârşitul perioadei. 2. Qf Qe ≥ 1 (2) Raportul stabilit între producţia fabricată (Qf) şi producţia exerciţiului (Qe) reflectă în principal evoluţia stocurilor de producţie neterminată. cu atât activitatea se desfăşoară mai aproape de condiţiile normale şi deci producţia realizată se livrează întârzieri şi imobilizări.850 + 21. Qa Qe ∈ (0. astfel încât.000 + 3.

1. se obţin informaţii despre analiza calitativă a activităţii de producţie şi comercializate pentru: − fundamentarea modului cum a fost întocmit programul de producţie. 2. − fundamentarea modului cum au fost îndeplinite previziunile.2 Dinamica indicatorilor valorici Semnificaţia perioadelor analizate: În funcţie de perioada de timp pentru care se face analiza dinamicii indicatorilor valorici. Analiză economico-financiară 24 . întreprinderea a redus stocurile de producţie neterminată existente la începutul anului (fără a influenţa normalitatea desfăşurării procesului de producţie) şi a redus producţia de imobilizări în regie proprie. IQf >IQe (2) Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că pe parcursul exerciţiului financiar. vândut) întreaga producţie marfă fabricată în decursul exerciţiului financiar analizat şi o parte din stocurile de produs finit aflate în depozit la începutul anului (destocaj). prin raportarea valorilor indicatorilor valorici aferente previziunilor la cele aferente perioadei precedente (Ipr/I0). Corelaţiile optime între indicatorii calorici: Corelaţiile optime stabilite între indicii de creştere ai indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare sunt: ICA >IQf (1) Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că întreprinderea a valorificat (comercializat. prin raportarea valorilor indicatorilor valorici din perioada curentă la cele aferente perioadei precedente (I1/I0). prin raportarea valorilor indicatorilor valorici din perioada curentă la cele aferente previziunilor (I1/Ipr). IQa >IQe (3) Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a îmbunătăţit structura valorii adăugate prin reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi.2. din analiza raportului Qa Qe putem stabili ponderea cheltuielilor materiale în volumul total al activităţilor desfăşurate.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Raportul stabilit între valoarea adăugată (Qa) şi producţia exerciţiului (Qe) reflectă modificarea ponderii cheltuielilor cu materialele şi serviciile prestate de către terţi. − fundamentarea modului cum a evoluat activitatea întreprinderii faţă de anul precedent.

pentru sprijinirea activităţii de bază în momentele nefavorabile.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare 2. analiza structurii cifrei de afaceri nu trebuie să se limiteze numai la aceste două diviziuni. pentru o întreprindere care are activitatea de producţie ca activitate de bază şi activităţile de transport şi comerţ ca activităţi auxiliare. cât şi comerciale. oricare ar fi domeniul de activitate al acesteia. Pentru a fi utilă conducerii întreprinderilor. tendinţa de evoluţie a surselor de venituri? − care este metodologia utilizată pentru determinarea veniturilor şi cum sunt evaluate? 2. pe o anumită perioadă de timp. pe lângă activitatea de bază. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri acoperă următoarele aspecte: − analiza dinamicii şi structurii acesteia. De exemplu. a unor activităţi conexe. − stabilirea unor metode de determinare a nivelului minim. ci trebuie să fie extinsă în funcţie de specificul activităţii. − analiza corelaţiei statice şi dinamice dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată. − analiza sub aspect factorial. Specialiştii care efectuează analiza economică a cifrei de afaceri realizate de o întreprindere.1 Analiza structurii şi dinamicii cifrei de afaceri O importanţă deosebită în evoluţia veniturilor unei întreprinderi o are dezvoltarea. analiza de structură a cifrei de afaceri se va face mai întâi pentru cele două componente majore: producţia ca activitate de bază şi activitatea auxiliară care include Analiză economico-financiară 25 . în raport cu factorul timp.2. Structura care stă la baza determinării şi analizei cifrei de afaceri: − venituri din activitatea de bază. În acest fel. se asigură determinarea gradului de rentabilitate al fiecărei activităţi sau categorie de venituri identificată. care pot fi atât productive. − venituri din alte activităţi considerate ca auxiliare.2 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri Definiţie: Cifra de afaceri reprezintă valoarea totală a veniturilor unei întreprinderi rezultate din vânzarea produselor realizate. trebuie să pornească de la căutarea răspunsului la următoarele întrebări: − care sunt principalele surse de venituri ale întreprinderii? − cum au evoluat veniturile în ultimii ani de activitate? − care este. în perioada imediat următoare. în funcţie de restricţiile cunoscute şi probabile. a mărfurilor şi respectiv a serviciilor prestate.

În ceea ce priveşte activitatea auxiliară. simbolizaţi cu %). în funcţie de furnizor. respectiv din transport pentru terţi. În ceea ce priveşte producţia ca activitate de bază. Pentru transport se poate urmări ce parte din venituri se realizează din transportul produselor proprii la beneficiari. Procedeele utilizate sunt: măsurarea abaterilor în mărimi absolute (simbolizate cu Δ ) şi a celor relative (indici. Analiza evoluţiei în timp a vânzărilor se determină la nivel global (întreprindere). Cel mai utilizat procedeu pentru caracterizarea evoluţiei structurii vânzărilor este prin analiza ponderilor componentelor cifrei de afaceri (gi): gi = CA i ⋅ 100 . pentru fiecare produs. se poate analiza cât se vinde persoanelor juridice şi cât prin magazinele proprii persoanelor fizice. pe bază de contract sau comandă. zonarea pieţei de desfacere etc. se poate analiza cât reprezintă transportul şi cât comerţul. Informaţiile furnizate se referă la principalele componente ale CA.2 Analiza corelaţiilor statice şi dinamice dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată Corelaţia statică: Corelaţia statică considerată optimă dintre valorile pe care le iau cei doi indicatori în acelaşi interval de timp este dată de inegalitatea: CA Qf ≥ 1 Corelaţia dinamică: Corelaţia dinamică considerată optimă dintre indicii de creştere a celor doi indicatori este dată de inegalitatea: ICA >IQf Analiză economico-financiară 26 . 2. − CAi reprezintă vânzările aferente elementului component i. în funcţie de modul cum se face valorificarea producţiei. comerţ en-gros sau cu ridicata). după provenienţa acestora. iar în cadrul grupelor. se pot analiza veniturile realizate pentru fiecare grupă de produse în parte. Pentru o corectă apreciere a evoluţiei în dinamică a performanţelor comerciale ale unei întreprinderi se recomandă operarea cu cifra de afaceri evaluată în preţuri comparabile. evoluţia în timp şi stabilitatea acestora. Activitatea de comerţ se poate urmări pe categorii de comerţ (intermediere. CA în care: − CA reprezintă cifra de afaceri totală.2.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare comerţul şi transportul. iar în cadrul acestora pe categorii de produse. De asemenea. cât şi la nivelul elementelor structurale.

precum şi cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra productivităţii muncii. − K v reprezintă gradul de valorificare al producţiei fabricate. numărul de salariaţi. În analiză. 1. valoarea mijloacelor fixe şi valoarea mijloacelor fixe active. − W reprezintă productivitatea anuală a muncii. Mf Mfa Analiză economico-financiară 27 . Sistemul de factori de influenţă se determină plecând de următorii indicatori: cifra de afaceri. producţia fabricată. care influenţează în mod direct vânzările unei întreprinderi. nivelul productivităţii muncii. R= . respectiv. Modelul analizei: Determinarea modelului matematic pornind de la relaţiile dintre factorii care influenţează dinamica cifrei de afaceri: Cunoscând că: Kv = Qf CA ⇒ Qf = N ⋅ W . Nivelul productivităţii muncii este influenţat. (1) Pornind de la modul de exprimare al productivităţii muncii ca: W= şi folosind relaţiile: It = Mf N Qf Qf Mfa Mf = ⋅ ⋅ N N Mfa Mf Mfa Qf . ca o consecinţă firească. KM = . Analiza factorială a cifrei de afaceri începe prin determinarea modelului analizei factoriale ca relaţie matematică între factorii care influenţează variaţia cifrei de afaceri şi a schemei sinoptice a sistemului de factori determinat anterior. − forţa de muncă prin numărul de angajaţi în procesul de producţie şi.2.3 Analiza cifrei de afaceri sub aspect factorial Completarea analizei cifrei de afaceri se face prin determinarea factorilor care îi influenţează evoluţia în timp. ⇒ CA = Qf ⋅ K v şi W = Qf N cifra de afaceri poate fi scrisă astfel: CA = N ⋅ W ⋅ K v în care: − N reprezintă numărul mediu de salariaţi.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare 2. se urmăresc în mod distinct aceste influenţe. de influenţa pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. la rândul său. de gradul de înzestrare tehnică şi. Acesta este alcătuit din: − producţia fabricată. − gradul de valorificare a producţiei realizate. Modelul pe care îl propunem spre studiu este utilizat în întreprinderile cu activitate de producţie.

Variaţia productivităţii muncii: ΔCA W = N1 ⋅ W1 ⋅ K v 0 − N1 ⋅ W0 ⋅ K v 0 = N1 ⋅ (W1 − W0 ) ⋅ K v 0 care. − R reprezintă randamentul mijloacelor fixe active. Variaţia cifrei de afaceri: ΔCA = CA1 − CA 0 4. Productivitatea muncii poate fi scrisă ca: W= Mf Mfa Qf ⋅ ⋅ N Mf Mfa W = It ⋅ K M ⋅ R deci: CA = N ⋅ It ⋅ K M ⋅ R ⋅ K v (2) 2. la rândul său. Schema sinoptică: CA (1) (2) N It W KM R Kv 3. Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi şi indirecţi care au determinat dinamica cifrei de afaceri: Evoluţia cifrei de afaceri se datorează influenţei următorilor factori direcţi: 1. − KM reprezintă coeficientul mijloacelor fixe active.1 Variaţia înzestrării tehnice a muncii: ΔCA I t = N1 ⋅ It1 ⋅ K M0 ⋅ R 0 ⋅ K v 0 − N1 ⋅ It 0 ⋅ K M0 ⋅ R 0 ⋅ K v 0 = = N1 ⋅ (It 1 − It 0 ) ⋅ K M0 ⋅ R 0 ⋅ K v 0 2. Variaţia numărului mediu de salariaţi: ΔCA = N1 ⋅ W0 ⋅ K v 0 − N0 ⋅ W0 ⋅ K v 0 = N1 − N0 ⋅ W0 ⋅ K v 0 N ( ) 2.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare în care: − It reprezintă nivelul înzestrării tehnice a muncii. se datorează influenţei următorilor factori indirecţi: 2.2 Variaţia coeficientului mijloacelor fixe active: ΔCA K M = N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ R 0 ⋅ K v 0 − N1 ⋅ It1 ⋅ K M0 ⋅ R 0 ⋅ K v 0 = Analiză economico-financiară 28 .

000 430 15.905 38. Variaţia coeficientului valorificării producţiei: ΔCA K v = N1 ⋅ W1 ⋅ K v1 − N1 ⋅ W1 ⋅ K v 0 = Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii direcţi: CA ΔCA = ΔCA + ΔCA W + ΔK v N Diagnosticarea situaţiei constatate .991 256.000 10. Productivitatea muncii 8.3 Variaţia randamentului mijloacelor fixe active: ΔCA R = N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ R1 ⋅ K v 0 − N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ R 0 ⋅ K v 0 = = N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ (R1 − R0 ) ⋅ K v 0 Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii indirecţi: CA CA CA ΔCA W = Δ It + Δ KM + Δ R 3.920 107.987 213.900 420 16. Nivelul înzestrării tehnice a muncii W= Qf N Ιt = Mf N Analiză economico-financiară 29 .200 9. 2.953 35. Aplicaţie pentru analiza factorială a cifrei de afaceri Să se efectueze analiza factorială a cifrei de afaceri. folosind datele din tabelul de mai jos: – lei – Nr.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare = N1 ⋅ It1 ⋅ (K M1 − K M0 ) ⋅ R0 ⋅ K v 0 2.095 N Mf Mfa Kv = CA Qf 7.500 0.830 92. Cifra de afaceri (venituri din producţia vândută) Valoarea producţiei fabricate (marfă) Numărul mediu scriptic de salariaţi Valoarea medie a mijloacelor fixe Valoarea medie a mijloacelor fixe active Coeficientul valorificării producţiei fabricate 90. Indicatori Realizat Realizat în anul în anul Simboluri curent precedent (P0) (P1) CA Qf 1.349 106. crt.500 0. 4. 6. 3.pe baza rezultatelor analizei factoriale se elaborează un diagnostic sintetic şi unul analitic. 5.

Diagnosticarea situaţiei constatate.625 9. 2.090 lei Creşterea cifrei de afaceri se datorează influenţei următorilor factori direcţi: 1.830 = 420 ⋅ ⎜ = 17.33 lei 430 92. Determinarea modelului analizei . se datorează influenţei următorilor factori indirecţi: 2. 3. 2.656 10. obţinându-se relaţiile: CA = N ⋅ W ⋅ K v CA = N ⋅ It ⋅ K M ⋅ R ⋅ K v (1) (2) 2. Variaţia numărului mediu de salariaţi: CA ΔN = N1 ⋅ W0 ⋅ K v0 − N0 ⋅ W0 ⋅ K v0 = N1 − N0 ⋅ W0 ⋅ K v0 = ( ) = (420 − 430 ) ⋅ 92.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Nr.900 92. Variaţia productivităţii muncii: Δ CA W = N1 ⋅ W1 ⋅ K v0 − N1 ⋅ W0 ⋅ K v0 = N1 ⋅ (W1 − W0 ) ⋅ K v0 = ⎛ 107. la rândul său. active 9.000 2.810.7: Factorii de influenţă ai cifrei de afaceri Rezolvare: Analiza factorială a cifrei de afaceri va fi efectuată respectând următoarele etape: 1.276 Tabelul nr.1 Variaţia nivelului înzestrării tehnice a muncii: ΔICA = N1 ⋅ It1 ⋅ K M0 ⋅ R0 ⋅ K v0 − N1 ⋅ It0 ⋅ K M0 ⋅ R0 ⋅ K v0 = N1 ⋅ It1 − It0 ⋅ K M0 ⋅ R0 ⋅ K v0 t Analiză economico-financiară 30 ( ) . Cuantificarea acţiunii factorilor: ΔCA = CA1 − CA 0 = 106. Indicatori Realizat Realizat în anul în anul Simboluri curent precedent (P0) (P1) KM = Mfa Mf Qf R= Mfa Coeficientul mijloacelor fixe active Randamentul mijloacelor fixe 10.ca relaţie matematică între factorii care influenţează variaţia cifrei de afaceri şi a schemei sinoptice a sistemului de factori determinat anterior. Modelul analizei: Determinarea modelului matematic se face utilizând succesiunea prezentată anterior.920 − 90.830 ⋅ = −2 . crt. 0. Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi şi indirecţi care au determinat dinamica cifrei de afaceri.000 ⎞ 90.112.12 lei − ⎟⋅ 430 ⎠ 92.684 0.830 = 16. 1.000 ⎝ 420 care.000 90.

53 lei ⎟⋅ 420 ⎝ 16.500 92.21 lei) It (6.136.136.810.500 9 .780.200 9 .000 ⎛ 10.21 lei 420 ⎝ 107.892.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare ⎛ 16.85 + 4 .53 + 6 .200 ⎞ 9 .85 lei ⎟⋅ 430 ⎠ 15.810.830 ⋅ ⋅⎜ − = 6 .090 lei) N (-2.74 lei ⎟⋅ 420 16.33 lei) W (17. Analiză economico-financiară 31 .780. modul de utilizare a potenţialului tehnico-productiv şi modul de comercializare a produselor realizate.920 90.000 90.12 + 392.500 92.000 2.000 10.000 Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii indirecţi: Δ CA 12 lei W = 6 .500 ⎞ 92.000 15.200 ⎠ 9 .000 90.900 ⎛ 106.780.830 = 420 ⋅ ⎜ ⋅ ⋅ − = 6 .500 92.810.090 lei Schema sinoptică a analizei factoriale a cifrei de afaceri.12 Kv (392.900 92.830 ⋅⎜ − ⋅ = 4 .136.53 lei) R (6.892.74 = 17. 3.892.000 ⎝ 420 2.900 92.21 = 16.112.000 ⎠ Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii direcţi: ΔCA = −2 .2 Variaţia coeficientului mijloacelor fixe active: ΔCA It1K M1R0K v0 − N1It1K M0R0K v0 = K M = N1 = N1 ⋅ It1 ⋅ (K M1 − K M0 ) ⋅ R0 ⋅ K v0 = = 420 ⋅ 16.74 lei) 3.112. variaţia coeficientului valorificării producţiei: CA = N ⋅ W ⋅ K − N ⋅ W ⋅ K = ΔK 1 1 v1 1 1 v0 v = 420 ⋅ 107.85 lei) KM (4.500 ⎠ 92.830 ⎞ ⋅⎜ − ⎟ = 392. Diagnosticarea situaţiei constatate: Cifra de afaceri este considerată un indicator valoric important deoarece reflectă nivelul activităţii productive a întreprinderii.000 ⎝ 10.500 9 . cu înlocuirea valorilor obţinute: CA (16.3 Variaţia randamentului mijloacelor fixe active: CA ΔR = N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ R1 ⋅ K v0 − N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ R0 ⋅ K v0 = = N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ (R1 − R0 ) ⋅ K v0 = = 420 ⋅ 16.000 15.33 + 17.500 ⎛ 107.000 ⎞ 90.

33 lei). care a fost determinată în exclusivitate de creşterea factorului calitativ productivitatea muncii. se impune următoarea concluzie: Creşterea faţă de anul precedent a producţiei fabricate s-a reflectat CA CA favorabil asupra cifrei de afaceri cu 15. cât şi cerinţa esenţială a creşterii economice a întreprinderii în condiţii de eficienţă sporită.1 Diagnostic sintetic: În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cifrei de afaceri. atâta timp cât rata anuală a inflaţiei este mai mică decât acest procent. atâta timp cât indicatorul se menţine subunitar. referitor la acţiunea exercitată de valoarea producţiei fabricate (Qf) asupra dinamicii cifrei de afaceri.112.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Pe baza rezultatelor analizei factoriale efectuate poate fi conturat un diagnostic sintetic şi unul analitic. respectiv cu 17. 3. o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele aspecte: − cifra de afaceri a înregistrat faţă de anul precedent o creştere în valoare absolută de 16.090 lei).697. dinamica favorabilă înregistrată trebuie apreciată în mod corespunzător. − în condiţiile în care factorul direct cu rol calitativ – valorificarea producţiei.112. precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii economice în condiţii de eficienţă sporită. Astfel.2 Diagnostic analitic: Explicarea şi aprecierea argumentată a sensului şi intensităţii acţiunii factorilor direcţi asupra dinamicii cifrei de afaceri trebuie să ia în considerare atât conexiunile şi mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrenaţi. dat fiind că creşterea cifrei de afaceri se va reflecta în mărimea profitului. 3.810. Analiză economico-financiară 32 . fapt ce poate fi apreciat ca o dinamică pozitivă.33 lei ) elemente componente: numărul mediu de salariaţi ( ΔN şi productivitatea muncii ( Δ CA W = 17. − coeficientul valorificării producţiei (factor calitativ direct) a exercitat o acţiune pozitivă asupra evoluţiei cifrei de afaceri (16. a înregistrat o creştere uşoară de la 0.79 lei ( Δ CA Qf = ΔN + Δ w ).090 lei .2. Posibilitatea realizării unui profit care să asigure dezvoltarea în viitor a întreprinderii. − creşterea cifrei de afaceri s-a datorat creşterii volumului producţiei fabricate. în mare măsură de nivelul cifrei de afaceri.991 faţă de anul precedent. Fără a se face abstracţie de cele prezentate anterior şi de incidenţa pe care o are inflaţia asupra oricărui indicator valoric al producţiei. depinde. creşterea cifrei de afaceri nu poate fi considerată ca fiind o situaţie pe deplin pozitivă din punct de vedere comercial.987 la 0. exercitând o influenţă nefavorabilă (–2. Explicaţia este dată de contribuţia pe care au avut-o cele două CA = .71%. factorul cantitativ – numărul mediu de salariaţi.12 lei ).

valoarea adăugată a întregii activităţi se determină prin însumarea diferenţei dintre valoarea producţiei exerciţiului (Qe) şi consumurile intermediare (M). coeficientul mijloacelor fixe active şi randamentul mijloacelor fixe active.91 lei asupra dinamicii producţiei fabricate şi implicit asupra cifrei de afaceri. Consumurile intermediare sau consumurile de la terţi reprezintă valoarea stocurilor şi a serviciilor achiziţionate de la terţi în scopul asigurării necesarului pentru activitatea de producţie. Factorii sunt nivelul înzestrării tehnice a muncii. cu valoarea marjei comerciale (Mc): Qa = Qe − M + Mc Marja comercială reprezintă diferenţa dintre valoarea mărfurilor vândute (Qv) şi costul acestora (Cv).3 Analiza diagnostic a valorii adăugate Definiţie: Indicatorul Valoare adăugată exprimă plusul de valoare care se obţine prin desfăşurarea unei activităţi economice de către o întreprindere. La nivel macroeconomic.32%.35 lei la 38.66.63 la 0. − randamentului mijloacelor fixe active a crescut de la 9.07% faţă de anul precedent în condiţiile scăderii personalului cu doar 2. Metode de calcul a valorii adăugate: 1. respectiv cu 4. Relaţia de calcul corespunzătoare acestei metode este: Qa = Qe − M Dacă pe lângă activitatea productivă. 2.20%. respectiv: Mc = Qv − Cv Analiză economico-financiară 33 .28. valoarea adăugată redă aportul adus de o întreprindere în economia naţională.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Aportul revine exclusiv productivităţii muncii. care a crescut cu 20. Influenţa mare exercitată de către creşterea productivităţii muncii de la 213. respectiv cu 6.10 lei (respectiv cu 7.68 la 10.32%). întreprinderea desfăşoară şi o activitate de comerţ. impune analiza factorilor indirecţi care au determinat evoluţia acestui indicator. se concretizează în evoluţia acestor indicatori: − nivelul înzestrării tehnice are o evoluţie ascendentă de la 35.95 lei la 256.76%. Decalajul mare dintre ritmul de creştere a celor doi factori confirmă că întreprinderea şi-a luat măsuri nu numai de raţionalizare a utilizării factorului muncă prin reducerea personalului cât şi prin achiziţionarea de active fixe productive cu randamente ridicate. Metoda sintetică. care tratează valoarea adăugată ca diferenţa între volumul producţiei exerciţiului (Qe) ca indicator global al activităţii de producţie şi comercializare desfăşurată de o întreprindere şi valoarea consumurilor intermediare (M).78%. Faptul că întreprinderea studiată a depus eforturi pentru achiziţionarea de mijloace fixe cu un randament ridicat. depăşeşte reducerea personalului de 2. − ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe a crescut de la 0.

în scopul urmării evoluţiei în timp a fiecărui element component. respectându-se în acelaşi timp calitatea producţiei. Metoda aditivă presupune însumarea tuturor elementelor constitutive ale valorii adăugate. amortizarea mijloacelor fixe. economică şi financiară al activităţilor economice. Prin analiza diagnostic a valorii adăugate se obţin informaţii despre nivelul de performanţă tehnico-productivă. Analiza structurală este combinată cu analiza dinamică.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare 2. La nivelul economiei naţionale. se poate determina contribuţia agenţilor economici la consolidarea financiară a bugetului de stat. Analiza valorii adăugate sub aspect structural urmăreşte determinarea ponderii pe care o au în componenţa acesteia elementele structurale utilizate în calculul indicatorului prin metoda aditivă. ce pot fi riguros controlate să scadă. taxele şi impozitele. creează premisele explicării modificărilor intervenite în structura sa şi posibilitatea direcţionării evoluţiei viitoare. element esenţial în competiţia concurenţială. conform reglementărilor în vigoare). − valoarea amortizărilor. − analiza corelaţiei statice şi dinamice dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului. prin analiza valorii adăugate. fie în dinamică (faţă de o perioadă precedentă). analiza valorii adăugate ne poate conduce la concluzii privind necesitatea retehnologizării şi modernizării procesului de producţie. Pe baza rezultatelor analizei diagnostic a valorii adăugate se iau toate deciziile necesare în vederea creşterii productivităţii muncii şi reducerea consumurilor de la terţi. respectiv fondul de salarii şi fiecare categorie de cheltuieli cu asigurările sociale aferente fondului de salarii. precum şi profitul. Analiza diagnostic a valorii adăugate acoperă următoarele aspecte: − analiza dinamicii şi structurii acesteia.1 Analiza structurii şi dinamicii valorii adăugate Analiza valorii adăugate se poate face. − valoarea impozitelor şi taxelor. 2. Prin prisma ultimului indicator. fie sub aspectul modului de realizare a prevederilor. − valoarea profitului. Analiză economico-financiară 34 . În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul şi amortizarea se urmăreşte menţinerea acestora sub limitele previzionate. acest lucru reflectându-se favorabil în creşterea profitului ca element component al valorii adăugate.3. Studiul valorii adăugate prin urmărirea dinamicii sale şi prin gradul de realizare a valorii previzionate. Este o condiţie esenţială ca ponderea structurală a unor cheltuieli. − analiza sub aspect factorial. şi anume: − cheltuielile efectuate cu remunerarea forţei de muncă (fondul de salarii şi cheltuielile cu asigurările sociale aferente fondului de salarii.

Sistemul de factori se compune din factori cu influenţă directă.3.3 Analiza factorială a valorii adăugate Pentru adâncirea analizei valorii adăugate. Modelul propus spre studiu este specific întreprinderilor care desfăşoară activitate de producţie sau prestări servicii. Indicatorii în funcţie de care se determină factorii de influenţă sunt: producţia exerciţiului. Analiză economico-financiară 35 . − M reprezintă cheltuieli cu materialele aferente producţiei exerciţiului. care sunt fondul total de timp lucrat şi productivitatea muncii. Realizarea analizei factoriale a valorii adăugate presupune urmărirea etapelor prezentate în continuare: 1.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare 2. Modelul analizei: Pornind de la formula de determinare a valorii adăugate: Qa = Qe − M . consumuri de la terţi.2 Analiza corelaţiilor statice şi dinamice dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului Corelaţia statică: Corelaţia statică considerată optimă dintre valorile pe care le iau cei doi indicatori în acelaşi interval de timp este dată de o valoare cât mai apropiată de 1 a inegalităţii: Qa Qe ∈ (0. M − y = 1− reprezintă valoarea adăugată la 1 leu producţie a Qe exerciţiului. se dă factor comun forţat Qe şi se obţine: M ⎞ ⎛ Qa = Qe ⋅ ⎜1 − ⎟ = Qe ⋅ y ⎝ Qe ⎠ (1) în care: − Qe reprezintă valoarea producţiei exerciţiului.1) Corelaţia dinamică: Corelaţia dinamică considerată optimă dintre indicii de creştere a celor doi indicatori este dată de inegalitatea: IQa >IQe 2. La rândul său. productivitatea muncii este influenţată de evoluţia factorilor indirecţi de rang II. se utilizează analiza factorială. numărul de salariaţi şi timpul lucrat de fiecare salariat.3. care sunt producţia exerciţiului şi valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului şi factori cu influenţă indirectă de rang I. numărul de salariaţi şi timpul lucrat de fiecare salariat. prin evidenţierea factorilor care pot conduce la modificarea acesteia.

de utilizarea potenţialului uman. Cuantificarea influenţei factorilor: Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei următorilor factori direcţi: 1. de productivitatea orară a muncii. în vederea aplicării metodei substituţiei: Schema sinoptică a analizei factoriale a valorii adăugate: Qa (1) (2) (3) N T t Qe Wh y 2. Folosind scrierea fondului total muncit.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Pentru determinarea legăturii dintre factorii direcţi şi cei indirecţi. la rândul său. T Qa = Qe ⋅ y . influenţată de utilizarea fondului de timp de muncă. − T reprezintă fondul total de timp muncit. Relaţia obţinută va fi înlocuită în formula: (2) (3) Principalii factori care influenţează valoarea adăugată. prin înlocuire în formula (2) se obţine: Qa = N ⋅ t ⋅ Wh ⋅ y în care: − N reprezintă numărul mediu de salariaţi. În schema sinoptică sunt prezentaţi factorii de influenţă ordonaţi după modul în care îşi exercită influenţa (factori direcţi şi indirecţi). vom pleca de la unul dintre modurile de scrierea a productivităţii muncii: Wh = Qe ⇒ Qe = Wh ⋅ T . precum şi după natura lor (cantitativi şi calitativi). Variaţia valorii producţiei exerciţiului: Analiză economico-financiară 36 . − t reprezintă timpul mediu muncit/salariat. Valoarea producţiei exerciţiului este. valoarea adăugată medie ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului ( y ). ca: T = N ⋅ t . şi vom obţine Qa = T ⋅ Wh ⋅ y în care: − Wh reprezintă productivitatea orară a muncii. sunt: valoarea producţiei exerciţiului (Qe).

1 Variaţia fondului total de timp de muncă: ΔQa T = T 1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − T0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = (T 1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 care.2 Variaţia numărului mediu de ore/salariat: ΔQa t = N1 ⋅ t1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − N1 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = N1 ⋅ t1 − t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 ( ) Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii indirecţi de grad 2: Qa Qa ΔQa T = ΔN + Δ t 1.00 1.1.820. variaţia valorii medii adăugate ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului: ΔQa = Qe1 ⋅ y1 − Qe1 ⋅ y 0 = Qe1 ⋅ y1 − y 0 y ( ) Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii direcţi: Qa ΔQa = ΔQa Qe + Δ y Aplicaţie pentru analiza factorială a valorii adăugate Să se efectueze analiza factorială a valorii adăugate.000.830.M.00 1. 1.00 91.00 430.1 Variaţia numărului mediu de salariaţi: ΔQa N = N1 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − N0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = N1 − N0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 ( ) 1. 3. folosind datele din tabelul de mai jos: Nr. Specificaţie Valoarea adăugată Producţia exerciţiului Consumuri de la terţi (stocuri şi servicii) Numărul mediu de salariaţi Numărul mediu scriptic de ore/salariat Simbol U.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare ΔQa Qe = Qe1 ⋅ y 0 − Qe 0 ⋅ y 0 = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ y 0 care de datorează influenţei următorilor factori indirecţi: 1.00 56. 2.800.00 52.00 108.00 54.830.00 420. Realizat în anul Realizat în precedent anul curent (P0) (P1) 37.920. 4. crt.000.00 Qa lei Qe lei M lei persoane ore/ persoană 37 N t Analiză economico-financiară . la rândul său se datorează: 1.920.1. 5.2 Variaţia productivităţii medii orare: ΔQa W = T 1 ⋅ Wh 1 ⋅ y 0 − T1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = T 1 ⋅ Wh 1 − Wh 0 ⋅ y 0 ( ) Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii indirecţi de grad 1: Qa Qa ΔQa Qe = Δ T + Δ W 2.

7. Specificaţie Simbol U. 2. Modelul analizei: Determinarea modelului matematic se face utilizând succesiunea prezentată anterior.000 ⎞ ⋅ ⎜1 − ⎟ = −1. 2.1 variaţiei fondului total de timp de muncă: Δ Qa T = T1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − T0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = (T1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = = (756. 3. Determinarea modelului analizei .920 − 37.830 ⎛ 54.040. Variaţiei valorii producţiei exerciţiului: Δ Qa Qe = Qe1 ⋅ y 0 − Qe 0 ⋅ y 0 = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ y 0 = ⎛ 54. ⎝ 91.090 lei Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei următorilor factori direcţi: 1.14 0.600.830 ⎠ care de datorează influenţei următorilor factori indirecţi de grad 1: 1. 782. obţinându-se relaţiile: M ⎞ ⎛ Qa = Qe ⋅ ⎜1 − ⎟ = Qe ⋅ y Qe ⎝ ⎠ (1) (2) (3) Qa = T ⋅ Wh ⋅ y Qa = N ⋅ t ⋅ Wh ⋅ y 2.00 0.830 ⎠ 38 .285.00 ) ⋅ ⎜1 − ⎟ = 7 . Diagnosticarea situaţiei constatate.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Nr.ca relaţie matematică între factorii care influenţează variaţia Valorii adăugate şi a schemei sinoptice a sistemului de factori determinat anterior. Realizat în anul Realizat în precedent anul curent (P0) (P1) 782.12 0.00 − 91.830 = 15.600 ⎝ 91.00 0.920.34 lei .M.000 ⎞ = (108.600 ) ⋅ Analiză economico-financiară 91.81 lei . 1.830. 6. crt. Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi şi indirecţi care au determinat dinamica Valorii adăugate.41 756. Cuantificarea influenţei factorilor: ΔQa = Qa1 − ΔQa0 = 52.8: Factorii de influenţă ai valorii adăugate Rezolvare: Analiza factorială a valorii adăugate va fi efectuată respectând următoarele etape: 1.000 − 782.49 Fondul total de timp T ore muncit Productivitatea medie Wh lei/oră orară Valoarea adăugată medie la 1 leu y lei producţie Tabelul nr.000. 8.

000 782.090 lei Schema sinoptică a analizei factoriale a valorii adăugate.600 ⎠ ⎝ 91.830 ⎞ ⎛ 54.326.920 91.77 lei 782.830 ⎠ Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii indirecţi de grad 1: Δ Qa 16 = 7 .000 ⎞ ⋅ ⎜1 − ⎟ = −406.05 = −1.81 lei 1. cu înlocuirea valorilor obţinute: Analiză economico-financiară 39 .34 lei Qe = −1. 2.040.820 ) ⋅ 91.920.830 ⎛ 54.1.000 ⎞ ⎞ = 108.2 variaţiei productivităţii medii orare: Δ Qa W = T1 ⋅ Wh 1 ⋅ y 0 − T1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = T1 ⋅ Wh 1 − Wh 0 ⋅ y 0 = ( ) ⎛ 108.77 − 406.820 ⋅ 91.16 lei ⎝ 756.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare care.2 variaţiei numărului mediu de ore/salariat: Δ Qa = N1 ⋅ t1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − N1 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = N1 ⋅ t1 − t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = t ( ) = 420 ⋅ (1.1.66 lei ⎜ ⎜1 − 108.920 ⎟ − ⎜1 − 91.830 ⎛ 54.600 ⎝ 91.66 = 15.00 ⋅ ⎜ ⎟ = 8.600 ⎝ 91. Variaţiei valorii medii adăugate ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului: Δ Qa = Qe1 ⋅ y1 − Qe1 ⋅ y 0 = Qe1 ⋅ y1 − y 0 = y ⎛⎛ 56.830 ⎠ Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii indirecţi de grad 2: Δ Qa T = −879.830 ⎠ 1.34 + 8 .000 ⎞ ⋅ ⎜1 − ⎟ = −879.800 − 1.000 ⎞ ⎛ 54.285.049.040.05 lei 782.285.830 ⎟ ⎟ ⎠ ⎝ ⎠⎠ ⎝⎝ ( ) Verificarea corelaţiei calculelor pentru factorii direcţi: ΔQa = 7 .326.81 + 8 .000 ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ ⎜1 − ⎟ = 8 .1 variaţiei numărului mediu de salariaţi: Qa ΔN = N1 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − N0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = N1 − N0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = ( ) = (420 − 430 ) ⋅ 1.000 ⎞ = 756.049. la rândul său se datorează: 1.

16 lei). Influenţa pozitivă de 7. precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii economice în condiţii de eficienţă sporită. modul de utilizare a potenţialului tehnico-productiv şi modul de comercializare a produselor realizate. adică în procente cu 39.1. cât şi a factorului calitativ – valoarea adăugată la 1 leu producţia exerciţiului.040. 2.326. 3. cât mai ales necesitatea creşterii economice în condiţii de eficienţă sporită.77 lei) t (-406. valoarea adăugată a înregistrat faţă de anul precedent o creştere cu 15. Diagnosticul situaţiei constatate: Valoarea adăugată este considerată un indicator valoric important deoarece reflectă nivelul valorii nou create de întreprindere prin activitatea productivă desfăşurată.049. o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări: 1.326.66 lei) Wh (8.81 lei) y (8. ceea ce reprezintă o dinamică pozitivă atâta timp cât rata anuală a inflaţiei este mai mică decât acest procent.16 lei) N (-879.090 lei) Qe (7.05 lei) 3.9%.285. Pe baza rezultatelor analizei factoriale efectuate poate fi conturat un diagnostic sintetic şi unul analitic. 3. creşterea valorii adăugate s-a datorat atât acţiunii favorabile a factorului cantitativ – valoarea producţiei exerciţiului.34 lei) T (-1. a contribuit exclusiv productivitatea muncii ( Δ Qa W =8.040.285.1 Diagnostic sintetic: În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii valorii adăugate (Qa).34 lei exercitată de către producţia exerciţiului asupra dinamicii valorii adăugate trebuie explicată în corelaţie cu contribuţia avută de productivitatea muncii şi fondul total de timp muncit. La creşterea valorii producţiei exerciţiului şi implicit a valorii adăugate.090 lei.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Qa (15. evoluţia fondului total de timp muncit având un impact negativ ( Δ Qa T = .81 Analiză economico-financiară 40 .2 Diagnostic analitic: Explicarea şi aprecierea argumentată a sensului şi intensităţii acţiunii celor doi factori direcţi asupra dinamicii valorii adăugate trebuie să ia în considerare atât conexiunile şi mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrenaţi.

metoda coeficientului mediu de sortiment. ca suport material al indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare Activităţile productive se materializează prin realizarea unor valori de întrebuinţare (produse şi servicii) care. Realizarea indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare este dependentă de îndeplinirea producţiei fizice previzionate. De aceea urmărirea şi analiza evoluţiei producţiei fizice este de mare importanţă pentru cunoaşterea gradului de îndeplinire a indicatorilor economico . 2. ca factor intern. metoda indicilor individuali. desfacerea producţiei este compromisă şi implicit. 2.9% a fost superior indicelui de creştere a producţiei exerciţiului (118. Prin însumarea valorilor de întrebuinţare se obţine valoarea producţiei fizice. Analiza producţiei pe sortimente are la bază angajamentele contractuale faţă de clienţi. Dimensionarea activităţii de producţie a oricărei întreprinderi este strâns legată de cererea de pe piaţă. Nivelul producţiei fizice stă la baza încheierii contractelor de vânzare.4 Analiza producţiei fizice. un asemenea decalaj dintre ritmul de creştere a celor doi indicatori confirmă că întreprinderea studiată şi-a luat măsuri nu numai în ceea ce priveşte creşterea volumului fizic al producţiei. Analiză economico-financiară 41 . ci şi în ceea ce priveşte raţionalizarea consumurilor externe la nivelul minim care să permită păstrarea calităţii produselor finite. Principalele metode de analiză a modului cum a fost îndeplinit programul de producţie. ca factor extern şi de capacitatea sa de producţie. rezultatele economico-financiare ale acesteia. se efectuează atât pentru întreaga producţie.4. permite stabilirea modului în care a fost îndeplinit programul de producţie pentru fiecare sortiment în parte. Indicele de creştere al valorii adăugate de 139.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare lei). a evoluţiei sale în raport de programul stabilit.6%). 2. În caz contrar. sunt: 1. Modul în care sunt realizaţi indicatorii activităţii de producţie şi comercializare şi indicatorii financiari depinde de gradul în care s-a reuşit să se producă acele sortimente pentru care desfacerea este asigurată şi al căror volum de producţie este previzionat prin programele de producţie.1 Analiza sortimentală a producţiei Urmărirea şi analiza producţiei fizice.financiari. sunt în măsură să satisfacă nevoile societăţii. Factorii indirecţi care au dus la evoluţia negativă a fondului de timp muncit sunt numărul mediu de salariaţi şi numărul de ore/salariat. Întreprinderea trebuie să producă acele sortimente pentru care are angajamente ferme de desfacere şi în conformitate cu valorile contractate. permite stabilirea proporţiei în care s-a reuşit evitarea nerealizării producţiei programate la unele sortimente. cât şi per total producţie. intrând în circuitul economic. cât şi pe sortimente.

determinată prin compararea valorii realizate pentru fiecare sortiment cu valoarea prevăzută în program şi luarea în calcul a valorii minime (conform principiului neadmiterii compensării).0 reprezintă ponderea valorică previzionată a sortimentelor la care nu s-au realizat prevederile. metoda coeficientului de nomenclatură. Valoarea maximă pe care o poate atinge este 1 (Ks ≤ 1). 2. Semnificaţia valorilor pe care le poate lua coeficientul de sortiment: 1. − programul de producţie nu s-a realizat la cel puţin un sortiment. cât şi pentru fiecare sortiment în parte. 1. Relaţiile de calcul ale coeficientului mediu de sortiment sunt următoarele: Ks = ∑ qmin ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0 100 q'0 ⋅ iq ∑ q'0' ∑ Ks = + 100 2 Ks = 1 − în care: − ∑ (Δq ⋅ p0 ) . în raport de nomenclatorul de produse (la ce procent din numărul de sortimente fabricate s-a realizat programul de producţie). q0 în care q reprezintă volumul producţiei. Metoda coeficientului mediu de sortiment (Ks) are la bază principiul necompensării nerealizării programului de producţie la unele sortimente cu depăşirile înregistrate la alte sortimente. stabileşte proporţia în care s-a realizat programul de producţie. 2. se calculează indicele realizării producţiei (iq). − programul de producţie a fost realizat şi chiar depăşit la toate sortimentele. chiar dacă pe total a fost realizat sau depăşit. indiferent de proporţia de nerealizare. ∑ q0 ⋅ p0 ∑ qmin ⋅ p0 reprezintă valoarea producţiei recalculate în limita prevederilor. Analiză economico-financiară 42 . Egalitatea Ks = 1 caracterizează următoarele situaţii: − programul de producţie s-a realizat în proporţie de 100% la toate sortimentele. Metoda indicilor individuali: Pentru determinarea modului în care au fost îndeplinite previziunile pentru întreaga producţie.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare 3. Inegalitatea Ks < 1 caracterizează următoarele situaţii: − programul de producţie nu a fost realizat nici pe total şi nici pe sortimente. fără a se ţine cont de proporţia de depăşire. prin compararea realizărilor cu programul stabilit: iq = q1 ⋅ 100 . − q.

Analiza realizată pe baza coeficientului mediu de sortiment se recomandă să fie completată şi cu analiza coeficientului de nomenclatură (Kn). cât şi pe sortimente. la nivel micro sau macroeconomic. se poate efectua analiza îndeplinirii programului de producţie. − stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea realizării producţiei fizice şi punerea lor în practică prin emiterea de decizii. N în care: − n reprezintă numărul sortimentelor la care nu s-a realizat programul de producţie. Pe baza rezultatelor acestui tip de analiză. ci şi pe total producţie. − q. − coeficientul de nomenclatură. − valoarea producţiei nerealizate. pe sortimente. − iq reprezintă indicele de nerealizare a prevederilor la sortimentele la care nu s-a îndeplinit programul de fabricaţie. Pe baza indicatorilor prezentaţi. care prezintă planul de producţie al unei întreprinderi şi modul cum acesta a fost realizat. − ∑ Δq ⋅ p0 reprezintă suma abaterilor negative. Analiză economico-financiară 43 . − ∑ q1 ⋅ p0 reprezintă valoarea producţiei realizate. echipele manageriale pot trage concluziile necesare procesului decizional. Aplicaţie pentru analiza sortimentală a producţiei Pornind de la datele din tabel. cu următoarele obiective: − evidenţierea gradului de realizare a previziunilor făcute prin planul de producţie. nu numai pe sortimente. − ∑ q0 ⋅ p0 reprezintă valoarea producţiei previzionate. − N reprezintă numărul total al sortimentelor prevăzute în program. − determinarea locurilor unde planul de producţie nu a fost realizat. atât pe total. se cere să se determine: − indicele realizării producţiei. − coeficientul mediu de sortiment (prin cele trei modalităţi de calcul). pentru a putea înlătura deficienţele constatate. a cărui relaţie de calcul este: Kn = 1 − n .Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare .0 reprezintă ponderea valorică previzionată a sortimentelor la care s-a îndeplinit sau s-a depăşit programul de fabricaţie. pe sortimente.

000 87.82 30.000 -2.0 ⋅ iq ∑ q.900 lei).000 27. se observă că pentru producţia totală previziunile au fost realizate.69 + 95.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare – lei – Sortimente de produse Valoare Prevăzut (q0·p0) Realizat (q1·p0) Produsul A Produsul B Produsul C Produsul D 22.00 0 0 -1900 -1. în timp ce analizând valorile pentru fiecare sortiment se observă că previziunile au fost realizate doar la două sortimente. 3. respectiv pentru produsul A (iqA = 111.000 89.9: Valoarea producţiei 24.000 18.000 20.03 20.82%) şi pentru produsul B (iqA = 112.29 + 31 . Determinarea abaterilor de la producţia previzionată: Din analiza rezultatelor se observă că în condiţiile îndeplinirii producţiei planificate ( Δq ⋅ p0 Total = 2.45 100.000 Rezolvare: – lei – Pondere (%) Nereali.000 Tabelul nr. q.44 ⋅ 20.00 Tabelul nr.100 25.11 90.000 84.000 24.33 33.900 lei.10: Analiza producţiei fizice 1. 2.000 100 2 100 = 89.Producţie recalcuzat Realiza lată de produse Programat Realizat % (iq) Programat ( Δq ⋅ p0 ) (q1·p0) t (q0·p0) (qmin.100 19.100 19.99 27.03 + = 0.0 ⋅ 22.22%).9667 10.99 25.45%).100 19.00 100.600 30.000 27.000 lei.000 103.000 20.000 27.000 100 44 Analiză economico-financiară . Determinarea indicelui realizării producţiei: Din analiza valorilor indicelui realizării producţiei.100 = 0.900 22.29 31.600 111.44 95.89 21.300 16. nu au fost realizate prevederile la două sortimente.22 16.0 ∑ Ks = + ∑ qmin ⋅ p0 = 84.69 22. 2.000 18.67 17.000 16.300 112. 2. chiar depăşite (iqTotal = 103. Determinarea coeficientului mediu de sortiment: Ks = .p0) Sortimente Valoare Produsul A Produsul B Produsul C Produsul D Total 22.9667 ∑ q0 ⋅ p0 87. din care pentru produsul C nerealizarea a fost Δq ⋅ p0( C ) = 1. iar pentru produsul D nerealizarea a fost Δq ⋅ p0(D ) = 1.

Aceasta are drept consecinţă imposibilitatea onorării integrale a obligaţiilor contractuale.50 = 50% N 4 Rezultă că numai la jumătate din sortimentele produse s-au îndeplinit prevederile.9667 87.67%. Indicatorul utilizat este coeficientul mediu de structură (Kst) sau coeficientul mediu de asortiment. iar coeficientul mediu de structură se calculează prin relaţia: Kst = Qsp . Pentru determinarea acestui indicator se utilizează două modalităţi de calcul: 1. se aplică Analiză economico-financiară 45 . 2. Determinarea coeficientului de nomenclatură (Kn): Kn = 1 − 2 n = 1 − = 1 − 0.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Ks = 1 − |∑ (Δq ⋅ p0 )| = 1 − |. la producţia efectivă recalculată.000 2900 = 0.50 = 0. sub aspectul îndeplinirii pe sortimente proporţia de realizare este de 96. prima relaţie de calcul ia in considerare abaterile de la structura programată: Kst = 1 − ∑ (Δg) sau Kst = 100 − (Δg) .000 Cu toate că programul de producţie previzionat a fost realizat şi chiar depăşit. influenţează indicatorii economico-financiari. 4.2 Analiza structurii producţiei Structura producţiei exprimă ponderea valorii fiecărui sortiment în valoarea totală a producţiei.2 . sub aspectul neîndeplinirii.4. Qre în care: − Qre reprezintă valoarea recalculată a producţiei realizate în conformitate cu structura prevăzută. Calculul coeficientului de structură presupune efectuarea unor operaţiuni preliminare: − stabilirea valorii recalculate a producţiei realizate în conformitate cu structura prevăzută. Realizarea în proporţii diferite a programului de producţie faţă de cele previzionate. ∑ 100 în care: Δg reprezintă modificarea ponderii fiecărui sortiment.900| = 1 − ∑ q0 ⋅ p0 87. în conformitate cu structura prevăzută prin program. Pentru aceasta. − Qsp reprezintă valoarea producţiei executate în conformitate cu structura prevăzută. 2. a doua relaţie priveşte raportarea producţiei realizate.

Pentru aceasta. 1]. programul de producţie. Corelaţiile între valorile coeficientului de sortiment (Ks) şi ale coeficientului de structură (Kst) Analiza simultană a valorilor celor doi indicatori pune în evidenţă modul cum a fost îndeplinită producţia previzionată atât valoric. Cazul I: Ks = 1 Kst < 1 În această situaţie.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare valorii totale a producţiei realizate ponderea prevăzută pentru fiecare produs. sunt: 1. Cazul IV: Ks < 1 Kst < 1 În această situaţie. 4. ci au fost diferite. programul nu a fost îndeplinit la nici un sortiment. Cazul II: Ks < 1 Kst = 1 În această situaţie. − stabilirea valorii producţiei executate în conformitate cu structura prevăzută. se compară noua valoare a fiecărui sortiment (recalculată) cu cea iniţială (realizată) şi se ia în calcul valoarea cea mai mică. întâlnită foarte rar. Analiză economico-financiară 46 . caz în care întreprinderea şi-a îndeplinit sau chiar depăşit structura previzionată a producţiei la toate produsele. însă. chiar dacă a fost îndeplinit la toate sortimentele. programul a fost îndeplinit şi depăşit la toate sortimentele. programul nu a fost realizat la unul sau mai multe sortimente. nu s-au menţinut. caz întâlnit mai rar. în proporţii egale. neîndeplinirea menţinându-se în aceeaşi proporţie la fiecare dintre ele. Situaţiile care se pot întâlni şi semnificaţiile acestora. 2. Cazul III: Ks = 1 Kst = 1 În această situaţie. 3. Valoare subunitară a coeficientului de structură arată că a avut loc o neîndeplinire a structurii producţiei prin nerespectarea ponderii previzionate pentru fiecare sortiment în parte. aceleaşi proporţii. Ambii indicatori iau valori în intervalul (0. Valoarea maximă pe care o poate avea coeficientul de structură este 1. oarecum teoretică. cât şi procentual.

0468 = 0. pentru care cunoaştem următoarele date: – lei – Sortimente Valoarea producţiei Prevăzut Realizat Produsul A Produsul B Produsul C Produsul D 22.927 16.9532 100 2.000 27. Calculul coeficientului mediu de structură (Kst): Sunt folosite două modalităţi de calcul pentru acest indicator: 1.100 19. 2.89% 21.000 Programat Realizat 25.11% 100.000 85.29% 31.000 18.88% -4.12: Analiza economică a structurii producţiei 1.000 90.03% 20.600 30.33% 33.68% 22.00% -2.100 19.000 20.00% Tabelul nr.100 19.761 27.691 90.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Aplicaţie pentru analiza structurii producţiei Întreprinderea realizează patru sortimente de produse.621 20.000 27.67% 17. calcularea coeficientului mediu de structură folosind a doua relaţie: Kst = Qsp 85. determinarea coeficientului mediu de structură folosind prima relaţie: Kst = 1 − |∑ (Δg)| = 1 − 0.761 27.000 18.000 20.000 Analiză economico-financiară 47 .000 Executată (Qsp) 22.69% 22.788 Realizat (q1·p0) 24.000 87.80% -1.000 Să se efectueze analiza diagnostic a structurii producţiei (calculul coeficientul mediu de structură prin cele 2 modalităţi cunoscute).300 16.9532 Qre 90.600 30.11: Valoarea producţiei 24. Rezolvare: – lei – Valoarea producţiei Sortiment Programa t (q0·p0) Produsul A Produsul B Produsul C Produsul D Total 22.99% 27.00% 0.788 = = 0.300 16.000 Tabelul nr.000 Ponderea (%) Valoarea producţiei Diferenţa Recal( Δg ) culată (Qre) 0.00% 100.927 18. 2.

∑ qi . coeficientul mediu de calitate pe produs determinat pe baza indicilor claselor de calitate: K= ∑ (qi ⋅ k i ) . la nivel de întreprindere.). prin descreştere ( K i1 > K i0 ). în funcţie de elementele luate în calcul: 1. simbol al calităţii superioare).4. şi a avut loc în contextul nerealizării structurii sortimentale la două produse. super etc.68%. respectiv efectiv realizaţi. necesităţile consumatorilor. Este important să se cunoască modul în care a fost îndeplinită. Coeficienţii de calitate îmbracă mai multe forme. îmbunătăţirea calităţii produselor reprezintă un obiectiv important. atrage atenţia asupra utilităţii finale a produsului. diferenţiate pe clase de calitate. III sau extra. 3 pentru calitatea a III-a). pentru calculul coeficientului de calitate se foloseşte coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenţă: K= Analiză economico-financiară 48 ∑ (qi ⋅ Kei ) . II. se poate face fie pentru fiecare produs în parte. 2. De aceea. − ki reprezintă coeficientul clasei de calitate „i” (1 pentru calitatea I. Coeficientului de structură subunitar (Kst = 0. respectiv depăşită producţia din punct de vedere al structurii sortimentale. ∑ qi în care: − qi reprezintă cantitatea de produse din fiecare clasă de calitate „i”. care contribuie la sporirea eficienţei activităţii desfăşurate.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Din analiza rezultatelor se observă că valoarea previzionată a producţiei a fost depăşită. 1. se spune despre un produs este de calitate atunci când acesta are anumite proprietăţi care îi conferă aptitudinea de a satisface. Calitatea. prin definiţie. − Situaţia este favorabilă pentru întreprindere când coeficientul mediu de calitate pe produs tinde către 1 ( K i → 1. fie global. se calculează coeficienţii de calitate previzionaţi. În mod uzual. Pentru efectuarea analizei economice a calităţii la nivel de produs. Metode de analiză a calităţii produselor Analiza calităţii produselor. Abaterea de la structura previzionată este în proporţie de 4. conform destinaţiei acestuia. 2 pentru calitatea a II-a. a) Pentru că se operează cu calităţi diferite (I.9532) arată că a avut loc o modificare a structurii producţiei datorată nerespectării ponderii previzionate pentru fiecare sortiment în parte. Consumatorii îşi doresc ca produsele şi serviciile achiziţionate să le satisfacă nevoile pentru care au fost alese şi să justifice raportul calitate-preţ.3 Analiza calităţii produselor Calitatea produselor este indicatorul care joacă rolul cel mai important în asigurarea vânzării produselor.

2.Cantităţi echivalente mediu (mii buc. coeficientului mediu de calitate pe produs.98% 65. b) analiza calităţii produsului se poate face şi în funcţie de preţul mediu de vânzare al produselor. ∑ qi în care pi reprezintă preţul unitar de vânzare al produselor din clasa de calitate „i”. se determină preţul mediu (p ): p= ∑ (qi ⋅ pi ) .Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare în care: Kei reprezintă coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”.41% 15. cunoscut fiind că produsele de o calitate superioară au un preţ de vânzare mai mare. Programat Realizat Programat Realizat vânzare Programat Realizat Calitatea I Calitatea II Calitatea III 48 30 20 65 20 15 48.61% 20. 2. Considerând ca parametru principal preţul de vânzare bazat pe calitate.13: Clasificare producţiei în funcţie de calitate Rezolvare: Preţ Coefici. Cu cât coeficientul de calitate se apropie de 1.00 10. Cantitatea (mii buc) Calitatea Prevăzut (q0) Realizat (q0) Preţ mediu de vânzare (lei) (p0) Calitatea I Calitatea II Calitatea III Total 48 30 20 98 65 20 15 100 1.) Calitatea ent de de echiv.05 Cantitatea (mii buc.00% 30.000 900 600 2.40 65. coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenţă. prin creştere. preţului de vânzare al produselor. Aplicaţie pentru calitatea producţiei Pornind de la datele din tabel.) Ponderea structurală (%) Analiză economico-financiară 49 .00% 1.67 48.00 27.000 900 600 1 0.00% 20.00 18. cu atât calitatea produsului este mai bună ( K ei1 < K ei0 ).00 13. să se facă analiza economică a calităţii produselor studiind evoluţia: 1. Coeficientul de echivalenţă al unei clase se stabileşte ca raport între preţul unitar al produsului din clasa de calitate i şi preţul de vânzare al produsului de calitate superioară.9 0. 3.500 Tabelul nr.

000 ∑ qi0 ∑ (qi1 ⋅ k i1 ) = (65.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare Total 98 100 100.000 ⋅ 3 ) = 1.67 88.000 pIII 600 = = 0. preţul mediu de vânzare al produselor: p0 = (48.902 98.500 100.000 ⋅ 0.000 98.050 = = 0.000 ⋅ 1 + 20.000 K1 = ∑ (qi1 ⋅ Kei1 ) ∑ qi1 K1 = 65.000 ⋅ 3 ) = 1.000 Analiză economico-financiară 50 .67 pII 900 − calculul coeficientului mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenţă: K0 = ∑ (qi0 ⋅ Kei0 ) ∑ qi0 K0 = 48. Coeficientul mediu de calitate pe produs: K0 = K1 = ∑ (qi0 ⋅ k i0 ) = (48.40 93.67 93.000 ⋅ 0.000 ⋅ 2 ) + (15. 3. 2.000 ⋅ 900 ) + (20.000 ⋅ 1. Coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenţă: − calculul coeficientului de echivalenţă: KeI = KeII = KeIII = pI 1.00% x x 88.14: Analiza economică a calităţii produselor Se calculează coeficienţii de calitate previzionaţi.000 ⋅ 1 + 30.9305 100.00% 100.000 ) + (30.000 ∑ qi1 Situaţia este favorabilă pentru întreprindere deoarece coeficientul mediu de calitate pe produs realizat are o valoare mai apropiată de 1 decât coeficientul mediu de calitate pe produs previzionat.9 pI 1. 2.000 ⋅ 2 ) + (20.05 Tabelul nr. respectiv realizaţi efectiv.9 + 15.714 98.000 ⋅ 1 ) + (30.000 ⋅ 1 ) + (20.000 Situaţia este favorabilă pentru întreprindere deoarece coeficientul de calitate realizat are o valoare mai apropiată de 1 decât coeficientul de calitate previzionat.000 100.000 = =1 pI 1.000 ⋅ 600 ) ⇒ 98.400 = = 0.000 ⋅ 0.9 + 20.000 ⋅ 0.000 pII 900 = = 0. pornind de la datele din tabel: 1.

s-a diminuat şi ponderea produselor de calitatea a III-a.00%.000 Superioritatea preţului mediu realizat ( p1 ) faţă de preţul mediu prevăzut ( p0 ) se explică prin faptul că s-a îmbunătăţit ponderea produselor de calitatea I de la 48.000 = 887.000 ⋅ 600 ) ⇒ p1 = 92. obţinându-se un preţ mediu realizat.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare p0 = p1 = 87.000 100.000. contribuind la obţinerea unei medii mai bune. De asemenea.000 ⋅ 1.000 (65.000 = 920 lei/buc 100. superior celui programat. Analiză economico-financiară 51 .000 ⋅ 900 ) + (15.000.000 ) + (20.98% la 65.755 lei/buc 98.

În decursul unui exerciţiu financiar-contabil. b) totalitatea veniturilor realizate de o întreprindere. c) întreprinderea desfăşoară numai activitate prestări servicii. 4. 7. c) valoarea veniturilor realizate de o întreprindere din vânzarea produselor realizate. sunt: a) profitul. producţia exerciţiului şi valoarea adăugată.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare TESTE DE AUTOEVALUARE 1. 2. a mărfurilor şi respectiv a serviciilor prestate. cifra de afaceri are aceeaşi valoare cu producţia fabricată. b) întreprinderea desfăşoară un singur tip de activitate. c) oricare ar fi activitatea agentului economic. c) valoarea adăugată reprezintă profitul obţinut de o întreprindere. Analiză economico-financiară 52 . c) producţia fabricată. marja comercială şi valoarea adăugată. cifra de afaceri. Cifra de afaceri este: a) valoarea încasărilor unui întreprinderi. 5. b) agenţii economici cu activitate de producţie şi servicii. c) semifabricatele vândute. b) valoarea adăugată este element component al profitului. b) cheltuielile de producţie şi veniturile. b) serviciile prestate de terţi. Indicatorii valorici (de volum) ai activităţii de producţie şi comercializare ai întreprinderilor. 6. c) producţia exerciţiului. b) profitul. pe o anumită perioadă de timp. Indicatorul global al activităţii de producţie şi comercializare a întreprinderilor. dacă: a) întreprinderea este în primul an de activitate. În calculul cifrei de afaceri se includ veniturile realizate din: a) dobânzile încasate. 3. pe o anumită perioadă de timp. Legătura dintre valoarea adăugată şi profit este: a) profitul este element component al valorii adăugate. Indicatorul Producţia marfă se calculează pentru: a) agenţii economici cu activitate de comerţ. pe o anumită perioadă de timp. este: a) cifra de afaceri. numai din anumite activităţi.

Principiul care stă la baza calculării coeficientul mediu de sortiment este: a) principiul neadmiterii compensării depăşirilor la unele sortimente cu nerealizările de la alte sortimente. a) b) 100 . b) cheltuielile directe de producţie. c) cheltuielile indirecte de producţie. (Δq ⋅ p0 ) Ks = 1 − ∑ ∑ q0 ⋅ p0 . 11. c) IQf = IQe . Formula corectă pentru calculul coeficientului de sortiment este: q ⋅p Ks = ∑ max 0 ∑ q0 ⋅ p0 . Corelaţia între indicii de creştere ai producţiei fabricate şi cifrei de afaceri care indică menţinerea contantă a stocurilor de produs finit. este: a) ICA > IQf . Se încadrează în categoria factorilor calitativi care influenţează evoluţia valorii adăugate: a) producţia exerciţiului. 12. Corelaţia între indicii de creştere ai producţiei fabricate şi producţiei exerciţiului care indică creşterea stocurilor de produs finit este: a) IQf < IQe . 9. Selectaţi elementele de cheltuieli utilizate pentru calculul valorii adăugate prin metoda aditivă: a) consumurile de la terţi. b) IQf > IQe . c) ICA = IQf . c) q'0' ⋅ iq ∑ q'0 ∑ + Ks = 100 2 Analiză economico-financiară 53 . b) gradul de valorificare al producţiei exerciţiului.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare 8. 13. c) principiul neadmiterii compensării profitului înregistrat la unele sortimente cu pierderea înregistrată la alte sortimente. 10. c) producţia medie a exerciţiului. b) principiul admiterii compensării depăşirilor la unele sortimente cu nerealizările de la alte sortimente. b) ICA < IQf .

Ştiind că programul de producţie al unei întreprinderi nu a fost îndeplinit din punct de vedere valoric la toate sortimentele. analizată prin intermediul preţului mediu de vânzare. c) Ks < 1. dar structura de producţie a fost respectată. b) preţul mediu unitar de vânzare creşte de la o perioadă la alta. 15. c) veniturile din vânzări cresc de la o perioadă la alta. b) Ks < 1. alegeţi corelaţia dintre coeficientul de sortiment şi coeficientul de structură care reflectă această situaţie: a) Ks < 1. Kst = 1.Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare 14. Calitatea unui produs. Kst >1. Kst <1. Analiză economico-financiară 54 . evoluează pozitiv atunci când: a) încasările din vânzări cresc de la o perioadă la alta.

Cheltuielile. care precede obţinerea veniturilor. constituirea amortizării şi provizioanelor. − analiza cheltuielilor. prin toate metodele de analiză. Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs. În această categorie sunt incluse: − cheltuielile privind consumul de materii prime şi materiale consumabile. − cheltuielile privind amortizările şi provizioanele. − cheltuielile cu serviciile şi lucrările prestate de terţi. − cheltuielile cu salariile.1 Elemente introductive Orice activitate economică presupune consumul unor resurse materiale. conform „Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii”. 3. remunerarea personalului. − pierderile din vânzarea titlurilor de plasament. b) cheltuielile financiare cuprind: − pierderile din creanţe legate de participaţii.Analiza diagnostic a cheltuielilor Unitatea de învăţare 3 ANALIZA DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR Principalele obiectivele ale unităţii de învăţare 3 După parcurgerea Unităţii de învăţare 3. reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile. pe elemente relevante de structură. consumuri excepţionale. umane şi financiare. În contabilitatea financiară. şi anume: a) cheltuielile de exploatare sunt ocazionate de activitatea curentă de producţie şi comercială a întreprinderii. lucrările executate şi serviciile prestate de terţi. executarea de obligaţii legale sau contractuale de către unitatea patrimonială. Cea mai mare parte a acestor consumuri sunt transpuse în costul produselor. cheltuielile întreprinderii sunt grupate după natura lor în trei mai categorii. − diagnosticarea evoluţiei activităţii de producţie şi a profitabilităţii unei întreprinderi prin prisma analizei cheltuielilor. Analiză economico-financiară 55 . studenţii vor avea cunoştinţele necesare pentru: − identificarea şi calculul cheltuielilor şi veniturilor.

− venituri din titluri de plasament. − venituri din producţia de imobilizări. a unor pierderi. − venituri din diferenţe de curs valutar. realizarea acestora nu a necesitat cheltuieli. − venituri din creanţe imobilizate. mărfurilor. − venituri din subvenţii de exploatare. c) veniturile excepţionale sunt formate din două categorii de venituri: venituri din operaţii de gestiune şi venituri din operaţii de capital: − venituri din despăgubiri şi penalităţi încasate. şi anume sunt cheltuieli care nu generează venituri (de exemplu cheltuielile financiare şi o parte din cheltuielile excepţionale). În continuare vom prezenta veniturile întreprinderii şi modul cum sunt grupate acestea: a) venituri din activitatea de exploatare. invers. plata unor dobânzi.Analiza diagnostic a cheltuielilor − diferenţele nefavorabile de curs valutar. tragem concluzia că există o reciprocitate. − venituri din dobânzi. De la acest principiu există abateri. Conform principiului care spune că pentru obţinerea veniturilor este necesară efectuarea unor cheltuieli. − subvenţii pentru investiţii. b) venituri financiare. − pierderi din debitori diverşi. − valoarea bunurilor rezultate din dezmembrarea imobilizărilor. Analiză economico-financiară 56 . lucrărilor executate şi serviciilor prestate. În această categorie sunt incluse: − amenzi. angajarea fiecărei cheltuieli având ca scop obţinerea de venituri. − dobânzile plătite pentru împrumuturile primite. − valoarea bunurilor primite cu titlu gratuit. − venituri din sconturi obţinute. c) cheltuielile excepţionale cuprind acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curentă a unităţii economice şi se referă la operaţiile de gestiune şi operaţiile de capital. care cuprind: − venituri din participaţii. − valoarea contabilă a imobilizărilor cedate. penalităţi. despăgubiri plătite. care cuprind: − venituri din vânzarea produselor. a unor amenzi sau penalităţi nu generează venituri sau. − lipsuri de inventar. − venituri din cedarea activelor. Veniturile reprezintă valorile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activităţii întreprinse. − donaţii şi subvenţii acordate.

cheltuieli financiare şi cheltuieli excepţionale) în total cheltuieli. prin compararea dinamicii fiecărui element de structură (cheltuieli de exploatare. venituri financiare şi venituri excepţionale). Se va urmări: − calculul ponderii fiecărui tip de cheltuială. cheltuieli financiare şi cheltuieli excepţionale) prin raportarea la indicatorul simetric de structură pentru venituri (venituri din exploatare.1 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor aferente veniturilor totale Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea după natura acestora. − analiza dinamicii fiecărui element de structură a cheltuielilor (cheltuieli de exploatare. Literatura de specialitate consideră că analiza cheltuielilor aferente veniturilor unei întreprinderi constituie o necesitate de prim ordin pe care toţi specialiştii din economie trebuie să o adopte necondiţionat. − analiza dinamicii structurii cheltuielilor. în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora.000 lei venituri totale Orice analiză a cheltuielilor aferente veniturilor unei întreprinderi trebuie să le urmărească evoluţia şi să determine factorii care le generează. de obicei cifra de afaceri. − analiza dinamicii eficienţei fiecărui element de structură prin raportarea la 1. cheltuieli financiare şi cheltuieli excepţionale) cu dinamica cheltuielilor totale. precum şi factorii care le influenţează evoluţia.2 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii urmăreşte evoluţia acestora în dinamică şi pe structură.000 lei venituri totale). pentru luarea tuturor măsurilor necesare reducerii acestora.2 Analiza factorială a cheltuielilor la 1. în vederea obţinerii profitului previzionat. conform clasificării din Contul de profit şi pierdere (cheltuieli de exploatare. pentru evaluarea şi diminuarea pe viitor.2. 3. − analiza dinamicii structurii cheltuielilor prin raportarea la un indicator global de venit. Acest indicator se calculează ca raport între cheltuielile totale şi veniturile totale: Analiză economico-financiară 57 . 3. Urmărirea evoluţiei cheltuielilor se face prin determinarea şi analiza indicatorului rata de eficienţă a cheltuielilor totale (cheltuieli totale la 1. în conformitate cu structura utilizată în „Contul de profit şi pierdere al Bilanţului Contabil”.Analiza diagnostic a cheltuielilor 3.000 lei cifră de afaceri.2.

− cheltuielile cu impozite şi taxe.1 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea după natura acestora.000 lei venituri (rata de eficienţă a cheltuielilor totale). combustibilul. în care: − Rct reprezintă cheltuielile la 1. financiare şi excepţionale. materialele auxiliare. 3. Cheltuielile de exploatare se înregistrează în evidenţa contabilă a fiecărei întreprinderi. umane şi celelalte cheltuieli necesare procesului de producţie. − Vt reprezintă suma veniturilor totale care cuprind veniturile din activităţi de exploatare. respectiv achiziţionării resurselor materiale. Analiză economico-financiară 58 .3. energia. conform planului de conturi care permite evidenţierea corectă şi coerentă. pentru obţinerea. potrivit normelor legale. energetice. − Cht reprezintă cheltuielile totale care cuprind cheltuielile de exploatare. 3. Se va urmări: − calculul ponderii fiecărui tip de cheltuială de exploatare în total cheltuieli de exploatare. pe grupe şi clase. Acest tip de cheltuieli cuprind ansamblul cheltuielilor necesare desfăşurării unui ciclu de exploatare.000 . financiare şi excepţionale.3 Analiza cheltuielilor de exploatare Cheltuielile de exploatare deţin ponderea în totalul cheltuielilor angajate de o întreprindere.Analiza diagnostic a cheltuielilor Rct = Cht ⋅ 1. pe baza înregistrărilor din contabilitate să se poată urmări alocarea resurselor. în vederea reluării ciclului de exploatare. astfel încât. − alte cheltuieli de exploatare. Elementele componente ale cheltuielilor de exploatare sunt: − cheltuieli cu materiile prime. stocarea şi livrarea produselor finite.. − cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de către terţi. indiferent de specificul activităţii economice pe care o desfăşoară. − cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente exploatării. − cheltuielile cu forţa de muncă (salarii şi cheltuieli cu asigurările sociale aferente fondului de salarii). apa etc.000 = Vt ∑ chi i =1 n n ∑ vi i =1 ⋅ 1. în conformitate cu structura utilizată în „Contul de profit şi pierdere al Bilanţului Contabil”. inclusiv cheltuielile pentru locaţii de gestiune.

Acest indicator se calculează ca raport între cheltuielile de exploatare şi veniturile din exploatare: Rce = ∑ cei ∑ vei i =1 i =1 n n ⋅ 1.000 lei venituri de exploatare. prin compararea dinamicii fiecărui element de structură cu dinamica cheltuielilor de exploatare totale.000 lei venituri din exploatare Modele utilizate pentru analiza factorială a cheltuielilor de exploatare sunt: 1.3.2 Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare la 1. − cei reprezintă cheltuielile de exploatare. prin luarea în considerare a tuturor categoriilor de cheltuieli de exploatare prezentate: .000 . − analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare prin raportarea la veniturile totale din exploatare.000 lei venituri din exploatare (rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare). 3. 3. − analiza dinamicii eficienţei fiecărui element de structură a cheltuielilor din exploatare prin raportarea la 1. − Ve reprezintă veniturile totale din exploatare.000 lei venituri din exploatare. 2. − analiza dinamicii fiecărui element de structură a cheltuielilor de exploatare prin raportarea la indicatorul simetric de structură pentru veniturile din exploatare.1: Analiză economico-financiară 59 . Ve în care: − cei reprezintă categoria de cheltuieli de exploatare. utilizând valorile din tabelul nr.000 . Cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare). pe categorii.000 lei cifră de afaceri. în care: − Rce reprezintă cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare Să se facă analiza structurii cheltuielilor de exploatare la 1. − vei reprezintă veniturile din exploatare. pe categorii. Aplicaţie pentru analiza structurii cheltuielilor de exploatare la 1. Urmărirea evoluţiei cheltuielilor se face prin determinarea şi analiza indicatorului rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare (cheltuieli de exploatare la 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor − analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare.000 Ve ce1 = i cei ⋅ 1.

52 98.15 4.52 91. ca urmare a unor măsuri de economisire şi îmbunătăţire a normelor unitare de consum.96 8.22 -2. − utilizarea mai eficientă a forţei de muncă.12 0.74 50.09 Tabelul nr. care a condus la scăderea fondului de salarii şi implicit a cheltuielilor cu asigurările sociale.39 3.05 -1. − la nivelul elementelor de structură.21 8.20 -13. taxe şi vărsăminte asimilate Salarii personal Asigurări sociale şi cheltuieli cu protecţia socială Alte cheltuieli de exploatare Amortizări şi provizioane TOTAL cheltuieli de exploatare 429.22 112.73 92.94 10.00 176.01 0.97 54.07 12.14 3. pentru: a) analiza dinamicii. sub efectul majorării preţurilor de achiziţie şi a tarifelor de transport (acolo unde cheltuielile de transport se repartizează asupra materiilor prime şi materialelor şi nu se înregistrează separat).93 8.72 1. energie.48 100. ceea ce are efecte negative asupra evoluţiei profitului întreprinderii.42 1.40 11. care se reflectă prin creşterea valorii serviciilor prestate de către terţi.59 85.40 99.20 20. − intensificarea externalizării.23 -15.67 8.Analiza diagnostic a cheltuielilor – lei – Elemente de cheltuieli 0 Cheltuieli de exploatare la 1.35 103.78 -4.000 lei venituri din exploatare P0 1 % 3/1 4 Diferenţe ( Δ ) 3/2 5 Ppr 2 P1 3 3–1 6 3–2 7 Materii prime şi materiale Combustibil.00 98.25 135.21 -7.70 1.38 42. − diminuarea cheltuielilor cu combustibili.000 lei venituri din exploatare se face în mărimi absolute şi în indici de creştere.00 23. − creşterea cheltuielilor cu amortizarea ca urmare a investirii în mijloace fixe.68 150.78 446.000 lei venituri din exploatare se înregistrează o creşterea cu 6.85 1.96 122. se observă: − creşterea cheltuielilor cu materii prime şi materiale.20 163.60 17.45 784.24 -1.78 147.79 119.55 450.69 90.34 99.93 lei. energie. prin raportare faţă de anul precedent: − pe total cheltuieli de exploatare la 1.08 17.00 798. 3.71 178.48 118.35 112.1: Elemente de structură ale cheltuielilor de exploatare Analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare la 1. apă. apa Lucrări executate şi servicii prestate de către terţi Impozite.14 791.30 92.97 84.30 85.34 6.14 3. b) prin comparaţia realizărilor cu previziunile făcute pentru anul curent: Analiză economico-financiară 60 .64 -4.

000 lei cifră de afaceri sunt considerate semnificative pentru analiza evoluţia cheltuielilor de exploatare raportate la veniturile din exploatare.000 . − producţia vândută exprimată în preţuri de vânzare ( ∑ q ⋅ p ). Modelul matematic şi respectiv schemă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei factoriale sunt următoarele: Ch(1. rezultatele analizei factoriale a cheltuielilor la 1. De aceea.000 lei venituri din exploatare se înregistrează realizarea unei economii în valoare de 7.000 CA ) q (cantitatea vândută) p (preţul unitar de vânzare) c (cost unitar de producţie) Analiză economico-financiară 61 . au fost depăşite prevederile la impozite şi taxe. unde previziunile nu au avut în vedere externalizarea mai multor activităţi (de exemplu service pentru sistemele de calcul şi pentru software-ul de aplicaţie). ceea ce are generează o depăşire a profitului estimat.Analiza diagnostic a cheltuielilor − pe total cheltuieli de exploatare la 1. − preţul unitar de vânzare (p). se observă: − la cele mai multe capitole. − la nivelul elementelor de structură.000 CA ) = ∑ q⋅c ⋅ 1. De asemenea. în timp ce partea cea mai importantă din veniturile din exploatare se regăseşte în cifra de afaceri.3 Analiza factorială a cheltuielilor la 1. − producţia vândută în anul curent exprimată în preţuri de vânzare din anul precedent ( ∑ q1 ⋅ p0 ). factor de natură externă asupra căruia întreprinderea nu poate avea nici un control.30 lei faţă de valoarea previzionată. − depăşiri nesemnificative la cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de către terţi. − costul unitar de producţie (c). − producţia vândută în anul curent exprimată în costuri de producţie din anul precedent ( ∑ q1 ⋅ c 0 ). datorită politicii fiscale a statului. cheltuielile realizate sunt inferioare celor previzionate. Ch (1. ∑q⋅p Factorii de influenţă identificaţi sunt: − cantitatea vândută (q). 3.3. Indicatorii în funcţie de care se construieşte modelul de analiză factorială sunt: − producţia vândută exprimată în costuri de producţie ( ∑ q ⋅ c ).000 lei cifră de afaceri Cheltuielile de exploatare reprezintă ponderea în cheltuielile de producţie.

Analiza diagnostic a cheltuielilor

Cuantificarea acţiunii factorilor:
(1.000 CA ) (1.000 CA ) ΔCh(1.000 CA ) = Ch1 − Ch0 =

=

∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q0 ⋅ p0

Evoluţia cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: 1. variaţiei structurii cifrei de afaceri (cantităţii vândute):
Δ Ch q
(1.000 CA )

=

∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 ∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0

2. variaţiei preţului unitar de vânzare:
Ch Δp

(1.000 CA )

=

∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0

3. variaţiei costului unitar de producţie: Δ Ch c
(1.000 CA )

=

∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1

Corelaţia calculelor:

ΔCh(1.000 CA ) = Δ Ch q

(1.000 CA )

Ch + Δp

(1.000 CA )

+ Δ Ch c

(1.000 CA )

Aplicaţie pentru analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
Cunoscând valorile pentru producţie vândută şi cheltuielile cu care a fost realizată acesta de către o întreprindere care desfăşoară numai activitate productivă, se cere să se efectueze analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei producţie vândută.
Observaţie: deoarece întreprinderea desfăşoară numai activitate de producţie, valoarea producţiei vândute este de fapt cifra de afaceri;

– lei –
Nr. crt. Indicatori Simboluri Realizat Realizat 2006 2007

1. 2.

Producţia vândută exprimată în costuri de producţie Producţia vândută exprimată în preţuri de vânzare

∑q⋅c ∑ q⋅p

82.136 87.000

78.464 91.920

Analiză economico-financiară 62

Analiza diagnostic a cheltuielilor

Nr. crt.

Indicatori

Simboluri

Realizat Realizat 2006 2007

3.

4. 5.

Producţia vândută în anul curent exprimată în costuri de producţie ∑ q1 ⋅ c 0 din anul precedent Producţia vândută în anul curent exprimată în preţuri de vânzare din ∑ q1 ⋅ p0 anul precedent Cheltuieli la 1.000 lei cifră de Ch(1.000 CA ) afaceri

77.000

90.000

944,092 853,612

Tabelul nr. 3.2: Indicatori pentru analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri Rezolvare: I. Determinarea eficienţei cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri: 1. Modelul analizei Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este:

Ch(1.000 CA ) =

∑ q ⋅ c ⋅ 1.000 ∑q⋅p

2. Cuantificarea acţiunii factorilor Calculul variaţiei cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri:

(1.000 CA ) − Ch(1.000 CA ) = ΔCh(1.000 CA ) = Ch1 0
=

∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 = ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q0 ⋅ p0

=

78.464 82.136 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 853,612 − 944,092 = −90,48 lei 91.920 87.000

Scăderea cheltuielilor de producţie la 1.000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: 1. variaţiei structurii cifrei de afaceri (cantităţii vândute): Δ Ch q
(1.000 CA )

=

∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 = ∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0

=

77.000 82.136 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 855,556 − 944,092 = −88,536 lei 90.000 87.000

2. variaţiei preţului unitar de vânzare:
Ch Δp

(1.000 CA )

=

∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 = ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0

Analiză economico-financiară 63

Analiza diagnostic a cheltuielilor

=

77.000 77.000 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 837,685 − 855,556 = −17,871 lei 91.920 90.000

3. variaţiei costului unitar de producţie: Δ Ch c
(1.000 CA )

=

∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 = ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1

=

78.464 77.000 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 853,612 − 837,685 = 15,927 lei 91.920 91.920

Verificarea corelaţiei calculelor:
ΔCh(1.000 CA ) = −88,536 − 17,871 + 15,927 = −90,480 lei

Schema sinoptică cu rezultatele analizei factoriale:

Ch(1.000 CA ) ( −90,480)

q (-88,536)

p (-17,871)

c (15,927)

3. Diagnostic sintetic În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cheltuielilor la 1.000 lei producţie vândută exprimată în preţ de vânzare (CA) precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii economice în condiţii de eficienţă sporită, o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări:

1. Cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri au înregistrat faţă de anul precedent o scădere cu 90,48 lei adică în procente cu 9,58%, fapt ce poate fi apreciat ca o dinamică pozitivă, atâta timp cât rata anuală a inflaţiei este mai mică decât acest procent; 2. Scăderea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri s-a datorat schimbării structurii producţiei fabricate, a modificării preţurilor precum şi a costurilor; 3. Influenţa cea mai mare asupra evoluţiei cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri a exercitat-o schimbarea structurii producţiei determinând scăderea acestora cu 88,536 lei. Rezultă că întreprinderea a reuşit să-şi direcţioneze eficient eforturile în vederea alegerii unei structuri mai bune a producţiei ceea ce a determinat scăderea costurilor dar şi o valorificare mai bună a producţiei pe piaţă.

Analiză economico-financiară 64

3: Structura cheltuielilor aferente cifrei de afaceri Analiză economico-financiară 65 . fixe şi variabile) în raport cu dinamica cifrei de afaceri. Să de analizeze evoluţia structurii cheltuielilor (totale. 2. 3.9 Tabelul nr.960 2. 3.8 130.1 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile şi fixe Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea după modul cum sunt influenţate de variaţia volumului producţiei.4 132.8 112.9 25.6 561 107.3 sunt prezentate datele extrase din evidenţa contabilă a unei întreprinderi.712 2.3 73.8 121. Se va urmări: − calculul ponderii fiecărui tip de cheltuială (cheltuieli de variabile şi cheltuieli fixe) în total cheltuieli.978 128.309 110. aceasta fiind o situaţie pozitivă din punct de vedere economico-financiar.6 70.8 704 117. − analiza dinamicii eficienţei fiecărui element de structură prin raportarea la 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor 4.9 2. prin compararea dinamicii fiecărui element de structură (cheltuieli de variabile şi cheltuieli fixe) cu dinamica cheltuielilor totale.620 100.2 76. 3.000 lei cifră de afaceri. .0 110.133 2. − analiza dinamicii structurii cheltuielilor prin raportarea la veniturile. cheltuieli variabile.2 123.934 3.229 1.749 107.4 29.4 Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile şi fixe După în care sunt influenţate de variaţia volumului producţiei.000 lei cifră de afaceri. Evoluţia costurilor de producţie a dus la creşterea cheltuielilor la 1.6 597 106. − analiza dinamicii structurii cheltuielilor.601 2.3 % 31. Aplicaţie pentru structura şi dinamica cheltuielilor fixe şi variabile În tabelul nr.6 520 102.7 26.274 Cheltuieli fixe Structura cheltuielilor Cheltuieli Cheltuieli variabile fixe % 68.9 2.9 112.081 118.111 1.0 108.0 1. 5. cheltuieli fixe.1 74. 3.9 din care: Cheltuieli variabile Valori 1. Evoluţia preţurilor a determinat scăderea cu 17.871 lei a cheltuielilor la 1.827 lei.841 % 100.4.7 An 1 2 3 4 5 % Valori % 100.9 Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri Valori % 1. cheltuielile de producţie pot fi grupate în două categorii: 1.0 509 100.9 2.8 23.000 lei cifră de afaceri cu 15.520 1.mii lei Cifra de afaceri Valori 1.

Cheltuieli variabile la 1. ∑ cv i reprezintă suma cheltuielilor variabile aferenta activităţii i =1 n n de exploatare. care scade de la un an la altul.7% în al cincilea an. Dacă la cheltuielile variabile creşterea este direct proporţională cu creşterea cifrei de afaceri. Principalele categorii de cheltuieli variabile sunt: − cheltuieli cu materii prime şi materiale directe. constatăm că. Cheltuielile totale aferente cifrei de afaceri au crescut în proporţii apropiate. prin luarea în considerare a tuturor categoriilor de cheltuieli variabile efectuate pentru activitatea de exploatare: Cv (e1. de la un an la altul.000 . însă. Cheltuielile fixe şi variabile. pe categorii. evoluează.000 Ve ) e = ∑ gi ⋅ cv i i =1 n 100 . i =1 Analiză economico-financiară 66 . − ∑ v i reprezintă suma veniturilor din exploatare. 3. Astfel. în schimb.4. ajungând de la 31. creşterea cheltuielilor fixe se face într-un ritm mai redus.2 Analiza factorială a cheltuielilor variabile Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli a căror variaţie este dependentă de volumul activităţii economice. Acest lucru se reflectă în evoluţia ponderii cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor. cu implicaţii pozitive asupra evoluţiei profitului întreprinderii analizate. Ve în care: − cvi reprezintă categoria de cheltuieli variabile aferente activităţii de exploatare. − Ve reprezintă veniturile totale din exploatare. valoarea cheltuielilor fixe a crescut de la 509 mii lei la 704 mii lei.4% în primul an la 23. creşte şi ponderea lor şi invers. Cv în care: − (1. Analiza cheltuielilor variabile aferente activităţii de exploatare se bazează pe determinarea următorilor indicatori: 1. Acest rezultat dovedeşte o evoluţie raţională a cheltuielilor de producţie.Analiza diagnostic a cheltuielilor Din analiza valorilor din tabel. în proporţii diferite.000 lei venituri de exploatare. − cheltuieli cu manopera directă. dacă volumul producţiei creşte. deşi în mărimi absolute. cifra de afaceri a crescut.000 Ve ) = cv ei ⋅ 1.

− cheltuieli variabile unitare (cv).000 CA ) = ∑ q ⋅ cv ⋅ 1.000 . Modelul matematic şi respectiv schemă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei factoriale sunt următoarele: Cv (1.000 CA ) = ∑ qi ⋅ cv i i =1 n n ∑ qi ⋅ pi i =1 ⋅ 1. variaţiei preţului unitar de vânzare: Cv Δp (1.000 CA ) reprezintă cheltuielile variabile la 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor 2.000 ∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0 ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1. variaţiei cheltuielilor variabile unitare: Analiză economico-financiară 67 . variaţiei structurii cifrei de afaceri (cantităţii vândute): Δ Cv q (1. ∑q⋅p Factorii de influenţă identificaţi sunt: − cantitatea vândută (q).000 CA ) ΔCv (1.000 − ∑ q0 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 CA ) = Cv1 − Cv 0 = = ∑ q1 ⋅ cv1 ⋅ 1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q0 ⋅ p0 Evoluţia cheltuielilor variabile la 1.000 CA ) = 3.000 − ∑ q0 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 lei cifră de afaceri): Cv (1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0 2.000 CA ) q (cantitatea vândută) p (preţul unitar de vânzare) cv (cheltuieli variabile unitare) Cuantificarea acţiunii factorilor: (1. ƒ pi reprezintă preţurile unitare. ƒ cvi reprezintă cheltuielile variabile unitare. în care: ƒ Cv (1. Urmărirea evoluţiei cheltuielilor variabile se face prin determinarea şi analiza indicatorului rata de eficienţă a cheltuielilor variabile (cheltuieli variabile la 1.000 lei cifră de afaceri (rata de eficienţă a cheltuielilor variabile).000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: 1.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1. − preţul unitar de vânzare (p).000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 CA ) (1. Cv (1.000 .

000 lei cifră de afaceri 1.000 CA ) = ∑ cv ⋅ 1. 5.522.000 CA ) = Δ Cv q (1. 4.21 lei CA1 4.000 CA ) Cv + Δp (1.517.14 Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri recalculată ( ∑ q1 ⋅ c0 ) Cheltuieli variabile la 1.538 ⋅ 1.000 CA ) Aplicaţie de analiza factorială a cheltuielilor variabile Cunoscând valorile pentru cifra de afaceri şi cheltuielile variabile cu care a fost realizată acesta de către o întreprindere. Cuantificarea acţiunii factorilor (1.000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cv1 ⋅ 1.000 CA ) + Δ Cv cv (1.18 – 4. crt.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.4: Indicatori pentru analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor Δ Cv cv (1.000 = 2.13 2.346.22 577.000 lei cifră de afaceri: (1. 2.00 109.000 = 577. 3.21 – – 99.397.000 CA ) Cv1 = ∑ cv1 ⋅ 1.397 Calculul variaţiei cheltuielilor variabile la 1. Cifra de afaceri ( ∑ q ⋅ p ) Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri ( ∑ q ⋅ cv ) Cifra de ( ∑ q1 ⋅ p 0 ) afaceri recalculată 4.029. Specificaţie Perioada Perioada de bază curentă (P0) (P1) % 1.000 lei cifră de afaceri.000 CA ) = Cv1 − Cv 0 Analiză economico-financiară 68 .000 CA ) Cv 0 = ∑ cv 0 ⋅ 1.000 CA ) ΔCv (1.00 108.00 – 2. – mii lei – Nr.000 CA 2. 3.538.27 lei CA 0 4.000 CA ) ) Tabelul nr. Modelul analizei Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este: Cv (1. se cere să se efectueze analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 CA ) (1.00 582.000 lei cifră de afaceri ( Cv (1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1 Corelaţia calculelor: ΔCv (1.000 = 582.346 ⋅ 1.00 4.00 2.029 (1.000 = 2.

01 lei Scăderea cheltuielilor variabile la 1.397 4.000 = 4.000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 − ⋅ 1.346 ⋅ 1.82 lei) cv (4.517 ⋅ 1.522 = 572.517 2.82 lei − variaţia cheltuielilor variabile pe unitatea de produs: Δ Cv cv (1.78 = −5.51 − 585.Analiza diagnostic a cheltuielilor ΔCv (1.000 = ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0 = 2.000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: − variaţia structurii producţiei vândute (cantităţii vândute): Δ Cv q (1.000 − ⋅ 1.522 4.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.61 + 15.61 lei) p (15.61 = 15.82 + 4.01 lei Schema sinoptică cu rezultatele obţinute: Cv (1.43 = 4.01 lei) q (-25.029 = 556.78 lei Corelaţia calculelor ΔCv (1.000 = ∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0 = 2.21 − 572. Diagnostic sintetic Analiză economico-financiară 69 .000 = ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1 = 2.517 2.000 CA ) (-5.22 = −25.397 = 577.21 − 582.22 = −5.000 CA ) = 577.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.61 lei − variaţia preţului unitar de vânzare: Cv Δp (1.000 = 4.538 2.78 lei) 3.000 CA ) = −25.397 4.43 − 556.000 − ⋅ 1.000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 = 4.000 − ∑ q0 ⋅ cv 0 ⋅ 1.517 ⋅ 1.000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cv1 ⋅ 1.

o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări: 1. Analiza cheltuielilor fixe aferente activităţii de exploatare se bazează pe determinarea şi analiza indicatorului rata de eficienţă a cheltuielilor fixe (cheltuieli fixe la 1. indicatorul studiat a fost influenţat negativ de evoluţia preţurilor.000 lei cifră de afaceri): Cf (1. cheltuieli generale de conducere şi administrare. 2. Evoluţia costurilor de producţie a avut o influenţă negativă mai redusă.3 Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1. Influenţa cea mai mare asupra evoluţiei cheltuielilor la 1. indiferent de volumul producţiei. aceasta fiind o situaţie negativă din punct de vedere economico-financiar.01 lei.000 lei cifră de afaceri este structura producţiei fabricate.82 lei a cheltuielilor variabile la 1. şi rămân la niveluri aproximativ stabile. 3.000 lei cifră de afaceri cu 4.000 lei cifră de afaceri. Cele mai reprezentative cheltuieli fixe sunt cheltuielile cu caracter general de conducere şi administraţie şi cheltuielile cu amortizarea clădirilor administrative. 3. Rezultă că întreprinderea a reuşit să-şi direcţioneze eficient eforturile în vederea alegerii unei structuri mai bune a producţiei.61 lei. Cheltuielile la 1. Singurul factor cărui evoluţie a dus la scăderea cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri a exercitat-o schimbarea structurii producţiei determinând scăderea acestora cu 25. conducând la creşterea cheltuielilor variabile la 1. precum şi a cheltuielilor variabile unitare. Evoluţia preţurilor a determinat creşterea cu 15. atâta timp cât rata anuală a inflaţiei este mai mică decât acest procent.000 lei producţie vândută exprimată în preţ de vânzare (CA) precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii economice în condiţii de eficienţă sporită.000 lei cifră de afaceri Prin cheltuieli fixe înţelegem acele cheltuieli care nu sunt legate de volumul producţiei în mod direct.4. fapt ce poate fi apreciat ca o dinamică pozitivă. Orice creştere nejustificată a acestora afectează rentabilitatea întreprinderilor şi conduce la necesitatea luării unor măsuri de reducere. 4. 5.000 lei cifră de afaceri au înregistrat faţă de anul precedent o scădere cu 5.000 CA ) = în care: Analiză economico-financiară 70 Cf ⋅ 1. În această categorie se includ: cheltuieli cu amortizarea.78 lei.Analiza diagnostic a cheltuielilor În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cheltuielilor variabile la 1.000 CA .

− Cf reprezintă cheltuielile fixe.000 CA1 CA 0 Cf Cf1 ⋅ 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor − Cf (1. variaţiei cifrei de afaceri: Δ Cf CA (1. – mii lei – Nr. crt.000 CA ) + Δ Cf Cf (1. variaţiei cheltuielilor fixe: Δ Cf Cf (1. Modelul matematic şi respectiv schemă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei factoriale cheltuielilor fixe la 1.000 CA ) = Cf1(1.000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: 1. sunt următoarele: Cf (1.000 − 0 ⋅ 1.000 CA ) = Cf0 Cf ⋅ 1.000 CA ) = Factorii identificaţi sunt: − cifra de afaceri. CA (cifra de afaceri) Cuantificarea acţiunii factorilor: 2.000 lei cifră de afaceri. Specificaţie Perioada de bază Perioada curentă % Analiză economico-financiară 71 .000 CA ΔCf (1.000 lei cifră de afaceri. Cf (cheltuieli fixe) ΔCf (1.000 CA1 CA1 2. se cere să se efectueze analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1.000 CA ) = Δ Cf CA (1. − cheltuielile fixe.000 CA ) Modificarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri.000 CA ) reprezintă cheltuielile fixe la 1. Cf ⋅ 1.000 CA ) − Cf0(1.000 CA ) = Verificarea corelaţiei calculelor: ΔCf (1. − CA reprezintă cifra de afaceri.000 CA ) 1.000 − 0 ⋅ 1.000 CA ) Aplicaţie pentru analiza factorială a cheltuielilor fixe Cunoscând valorile pentru cifra de afaceri şi cheltuielile fixe cu care a fost realizată acesta de către o întreprinde.

000 − ⋅ 1.00 = −0.23 lei Schema sinoptică cu rezultatele analizei factoriale: ΔCf (1.51 = 1 .000 CA ) = −0. Cifra de afaceri 3.835 CA1 = 181 .23 lei Creşterea cheltuielilor fixe la 1. Cheltuieli fixe la 1.000 = 698 ⋅ 1.2 3.841 Calculul variaţiei cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri: ΔCf (1.841 CA1 CA1 = 183. Modelul analizei Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este: Cf (1.000 CA ) − Cf0(1.000 = CA 0 3.23 lei) Analiză economico-financiară 72 .000 = 182.000 = 704 ⋅ 1.000 = ⋅ 1.00 183.Analiza diagnostic a cheltuielilor (P0) (P1) 1.000 CA ) (1.000 CA ) = ∑ cf0 ⋅ 1.000 lei cifră de 182.000 CA Cf0(1.72 = 1 .000 − 0 ⋅ 1.00 = 1.000 lei cifră de afaceri 1.28 lei − variaţia cheltuielilor fixe: Δ Cf Cf (1.23 lei CA1 3.000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: − variaţia cifrei de afaceri: Δ Cf CA (1.841 3. Cheltuieli fixe 698 704 100.000 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 CA ) = 698 704 Cf Cf1 ⋅ 1.000 − 0 ⋅ 1.000 = 183.000 CA ) = Cf1(1.000 CA ) = Cf Cf0 698 698 ⋅ 1.835 ∑ cf1 ⋅ 1. Cuantificarea acţiunii factorilor Cf ⋅ 1.000 = 3.000 CA ) = 2.6 afaceri Tabelul nr.000 CA ) = Cf1(1.835 3.841 3.841 100.00 lei CA 0 3.23 − 182. 3.8 2.23 100.72 − 182.23 − 181 .51lei Corelaţia rezultatelor: ΔCf (1.000 CA ) ΔCf (1.5: Indicatori pentru analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1.28 + 1 .000 CA ) = 183.

adică cu 1. o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări: 1. 3.Analiza diagnostic a cheltuielilor 3.00 lei în anul precedent la 183.61 lei. conducând la creşterea cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri. indicatorul studiat a fost influenţat negativ de evoluţia preţurilor. Valoarea cheltuielilor fixe la 1. Evoluţia costurilor de producţie a avut o influenţă negativă mai redusă. Prin cheltuielile materiale înţelegem cuantificarea tuturor consumurilor de resurse materiale şi respectiv.000 lei cifră de afaceri este structura producţiei fabricate.82 lei a cheltuielilor variabile la 1.23 lei în anul curent. cheltuielile materiale reprezintă înregistrarea următoarelor consumuri: Analiză economico-financiară 73 . aceasta fiind o situaţie negativă din punct de vedere economico-financiar.000 lei cifră de afaceri a crescut de la 182.000 lei cifră de afaceri cu 4. După natura lor. Influenţa cea mai mare asupra evoluţiei cheltuielilor la 1. Diagnostic sintetic: În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cheltuielilor variabile la 1.23 lei. 3. 2. Evoluţia preţurilor a determinat creşterea cu 15. cheltuielile materiale deţin ponderea cea mai importantă în cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea produselor.000 lei cifră de afaceri a exercitat-o schimbarea structurii producţiei determinând scăderea acestora cu 25. 4. evoluţie cu efecte negative asupra profitului întreprinderii. 5.78 lei.5 Analiza cheltuielilor materiale Datorită faptului că în orice proces de producţie au loc transformări importante ale unor resurse materiale prin utilizarea forţei de muncă şi a mijloacelor fixe. precum şi a cheltuielilor variabile unitare. a prestărilor de servicii executate de către terţi pentru desfăşurarea unei activităţi productive sau prestatoare de servicii. Factor cărui evoluţie a dus la scăderea cheltuielilor fixe la 1. Rezultă că întreprinderea a reuşit să-şi direcţioneze eficient eforturile în vederea alegerii unei structuri mai bune a producţiei.000 lei producţie vândută exprimată în preţ de vânzare (CA) precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii economice în condiţii de eficienţă sporită.

cum ar fi cele de proiectare. consulting. au consumuri reduse de resurse materiale. Cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri. De asemenea.000 lei cifră de afaceri Modelul matematic şi respectiv schemă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei factoriale sunt următoarele: Cm(1.000 Ve ) = cmei ⋅ 1..000 CA Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele la 1. de la o întreprindere la alta. prin luarea în considerare a tuturor categoriilor de consumuri specifice de materiale efectuate pentru realizarea cifrei de afaceri: Cm(1. de creditare etc.000 CA Luând în considerare cheltuielile materiale pe unitatea de produs.Analiza diagnostic a cheltuielilor − cheltuieli cu materialele (materii prime şi materiale auxiliare). caz în care cheltuielile cu forţa de muncă deţin ponderea cea mai mare. cheltuielile cu amortizările deţin o pondere mai mare în întreprinderile cu activitate productivă. prin luarea în considerare a tuturor categoriilor de consumuri specifice de materiale efectuate pentru activitatea de exploatare: Cm(e1. ponderea în cadrul cheltuielilor materiale o deţin cheltuielile cu resurse materiale. − amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale. În întreprinderile cu activitatea productivă. relaţia devine: Analiză economico-financiară 74 . În funcţie de specificul activităţii desfăşurate creează o diferenţiere a structurii cheltuielilor materiale. 2. 3. Ve în care: − cmi reprezintă consumul din fiecare resursă materială.000 . − Ve reprezintă veniturile totale din exploatare.1 Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele Analiza cheltuielilor variabile aferente activităţii de exploatare se bazează pe determinarea următorilor indicatori: 1. transport.000 CA) = Cm ⋅ 1. − cheltuieli cu salariile. Astfel.000 CA) = Cm ⋅ 1. deoarece producţia implică investiţii majore în mijloace fixe utilaje şi clădiri. faţă de cele prestatoare de servicii. întreprinderile care prestează servicii. Cheltuieli cu materialele la 1000 lei venituri din exploatare.5.

− consumul specific de resurse materiale (cv).000 CA ) (1.000 CA ) ΔCm(1.000 CA ) = Cm1 − Cm0 = = ∑ q1 ⋅ cm1 ⋅ 1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0 ∑ q1 ⋅ cm1 ⋅ 1. Cm(1.000 CA ) = Δ Cm q (1.000 − ∑ q0 ⋅ cm0 ⋅ 1. variaţia consumului specific de resurse materiale: Δ Cm cm (1.000 CA ) Cm + Δp (1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q0 ⋅ p0 Evoluţia cheltuielilor cu materialele la 1.000 ∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0 ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 CA ) Analiză economico-financiară 75 . Factorii de influenţă identificaţi sunt: − structura consumului de resurse materiale (q).Analiza diagnostic a cheltuielilor Cm(1.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 CA ) + Δ Cm cm (1.000 CA ) = Corelaţia calculelor: ΔCm(1. − preţul unitar de vânzare (p).000 CA ) = 3.000 .000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: 1. variaţia structurii consumului de resurse materiale: Δ Cm q (1.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1. variaţia preţului unitar de vânzare: Cvm Δp (1.000 CA ) = ∑ qi ⋅ c mi i =1 n n ∑ qi ⋅ pi i =1 ⋅ 1.000 CA ) q (consum resurse materiale) p (preţul unitar de vânzare) c (consum specific de resursă materială) Cuantificarea acţiunii factorilor: (1.000 − ∑ q0 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1 2.

Cifra de afaceri ( ∑ q ⋅ p ) 2.562 109. crt.6 1. − consumul specific de resurse materiale (cv).000 .000 − ∑ q0 ⋅ cm0 ⋅ 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor Aplicaţie pentru analiza factorială a cheltuielilor cu materialele Să se efectueze analiza factorială a cheltuielilor cu materialele la 1.1 1.675 - 584 581 99.000 ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q0 ⋅ p0 Analiză economico-financiară 76 .000 lei cifră de afaceri ( Cm (1.010 6. − preţul unitar de vânzare (p).000 CA ) − Cm(1. Cuantificarea acţiunii factorilor (1. 2. Factorii de influenţă identificaţi sunt: − structura consumului de resurse materiale (q).4 Tabelul nr.510 6.000 CA) ) 3. relaţia devine: Cm(1. 3. Specificaţie Perioada Perioada % precedentă curentă (P0) (P1) 6.000 lei cifră de afaceri. plecând de la datele din tabelul de mai jos: – mii lei – Nr. Modelul matematic Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factorială este: Cm(1. Cheltuieli cu materialele la 1. Producţia vândută în anul curent exprimată în costuri materiale unitare din anul precedent ( ∑ q1 ⋅ cm0 ) 5.000 CA Luând în considerare cheltuielile materiale pe unitatea de produs.000 CA ) = ∑ qi ⋅ c mi i =1 n n ∑ qi ⋅ pi i =1 ⋅ 1.000 CA ) = ΔCm(1.7 - 3.750 - 3.000 CA ) = Cm1 0 = ∑ q1 ⋅ cm1 ⋅ 1.000 CA) = Cm ⋅ 1.816 108. Cheltuieli cu materialele aferente cifrei de afaceri ( ∑ q ⋅ cm ) 4. Producţia vândută în anul curent exprimată în preţuri unitare din anul precedent ( ∑ q1 ⋅ p 0 ) 3.

000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cm1 ⋅ 1.562 6.6lei 6.000 − ⋅ 1.6 + 21.816 3.000 CA ) − 39.000 CA ) (-3 lei) g (-39.000 = ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1 = 3.000 = ∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0 3. variaţia structurii consumului de resurse materiale: Δ Cm q = (1.000 CA ) + Δ Cm cm (1.000 CA ) = Δ Cm q (1.000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1. variaţia consumului specific de resurse materiale: Δ Cm cm (1.510 3.4 = −15.000 lei cifră de afaceri: (1.Analiza diagnostic a cheltuielilor Calculul variaţiei cheltuielilor materiale la 1.0 = −39.6 lei) p (15.000 − ⋅ 1.010 6.0lei 6. variaţia preţului unitar de vânzare: Cvm Δp (1.000 − ⋅ 1.6 lei) c (21.562 Corelaţia calculelor ΔCm(1.000 = 560.750 2.0 lei) Analiză economico-financiară 77 .6lei 6.000 CA ) Cm + Δp (1.000 = 544.4 − 584.6 + 15.675 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 CA ) = 581 − 584 = −3 lei Scăderea cu 3 lei a cheltuielilor materiale la 1.750 3.000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: 1.000 CA ) = ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.675 ⋅ 1.675 ⋅ 1.000 = 581 − 560 = 21 .000 CA ) = Cm1 − Cm(01.0 = −3 lei Schema sinoptică cu rezultatele analizei factoriale: Cm(1.000 CA ) ΔCm(1.0 − 544.675 3.000 = ∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0 = 3.562 6.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.

de izolare etc. în funcţie de modul de exprimare a efectului şi efortului se împart în: 1. − sporuri acordate pentru condiţii de muncă (condiţii grele: de altitudine. fiind strâns legate de nivelul tehnic al procesului tehnologic. − fond accidente. Cheltuielile cu salariile includ: − fondul de salarii. respectiv valoarea adăugată (Qa).Analiza diagnostic a cheltuielilor 3. Efectul poate lua forma cheltuielilor totale cu salariile sau a fondului de salarii. ceea ce are o influenţă pozitivă asupra evoluţiei profitului întreprinderii. − spor fidelitate. de adâncime.000 lei venituri din exploatare: Cs(1.5. Diagnostic sintetic Se observă că în intervalul analizat.). reducând influenţa structurii cu 21.2. etc.000 lei cifră de afaceri scad.000 Ve ) = Cs ⋅ 1. Efortul poate fi exprimat prin indicatori ai activităţii de producţie şi comercializare: venitul din exploatare (Ve). 3. de specificul fazelor tehnologice etc. de toxicitate.2 Analiza cheltuielilor cu forţa de muncă În cadrul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea producţiei. cheltuielile materiale la 1.000 lei cifră de afaceri: Analiză economico-financiară 78 . − spor de vechime. cifra de afaceri (CA). în funcţie de rezultatele obţinute. care include: − salariul tarifare sau negociate.6 lei a cheltuielilor materiale la 1. − cheltuieli aferente fondului de salarii: − contribuţia la asigurările sociale. − fond şomaj. − premii periodice.6 lei. de înzestrarea tehnică a întreprinderii cu utilaje de productivitate înaltă.000 Ve − cheltuieli cu salariile la 1.0 lei se datorează în principal modului cum au variat structura resurselor materiale. respectiv 15. cheltuielile cu forţa de muncă deţin o pondere importantă. fapt ce a condus la o scădere cu 39. − contribuţia la asigurările sociale de sănătate.000 lei cifră de afaceri. Indicatorii utilizaţi.1 Analiza eficienţei cheltuielilor cu forţa de muncă Pentru analiza eficienţei cheltuielilor cu forţa de muncă se utilizează indicatori de tipul efect/efort.5. Indicatori de eficienţă ai cheltuielilor cu personalul: − cheltuieli cu salariile la 1. Reducerea cu 3. 3. Variaţia consumului specific de resurse materiale şi a preţului unitar de vânzare au avut un impact negativ.

000 Qa − cheltuieli cu salariile la 1.000 CA ) = − fond de salarii la 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor Cs(1. sau Qa trebuie comparate cu valorile obţinute în perioada precedentă. CA.000 Ve ) = Fs ⋅ 1.000 CA Fs ⋅ 1. şi indicele de creştere al numărului de salariaţi ( INs ).000 Qa ) = Pentru a obţine informaţii relevante despre evoluţia eficienţei cheltuielilor salariale. sunt: IVe > ICs > INs ICA > ICs > INs IQa > ICs > INs IVe > IFs > INs ICA > IFs > INs IQa > IFs > INs Prin respectarea acestor corelaţii se va asigura în permanenţă eficienţa cheltuielilor salariale.000 lei valoare adăugată: Fs(1. iar prin respectarea corelaţiei dintre indicele de creştere a cheltuielilor salariale şi indicele de creştere a numărului de Analiză economico-financiară 79 . Corelaţiile între indicii de creştere ai acestor indicatori. Indicatori de eficienţă ai fondului de salarii: − fond de salarii la 1.000 Qa − fond de salarii la 1. considerate optime.000 lei valoare adăugată: Cs(1. indicele de creştere al cifrei de afaceri (ICA). valorile înregistrate pentru cheltuielile salariale la 1. precum şi cu previziunile făcute pentru perioada curentă.000 Qa ) = 2.000 lei venituri din exploatare: Fs(1.000 lei Ve. sau indicele de creştere al valorii adăugate (IQa) şi indicele de creştere al cheltuielilor salariale (ICs) sau al fondului de salarii (IFs).000 CA Cs ⋅ 1.000 Ve Fs ⋅ 1.000 CA ) = Cs ⋅ 1. Analiza dinamicii eficienţei cheltuielilor cu salariile trebuie completată cu analiza corelaţiilor dintre indicele de creştere al veniturilor din exploatare (IVe).000 lei cifră de afaceri: Fs(1.

3. Modelul analizei factoriale şi schema sinoptică În determinarea modelului se porneşte de la formula indicatorului fond de salarii la 1. În orice domeniu de activitate. Numai în felul acesta se poate realiza o cheltuială cu salariile mai mică la fiecare 1. Analiza factorială a fondului de salarii la 1. se va asigura şi creşterea salariului mediu. Cheltuielile cu salariile sunt strâns legate de creşterea productivităţii muncii. calculat ca raport între indicele salariului meniu ( IS ) şi indicele productivităţii medii a muncii ( IW ). Nerespectarea celei de a doua corelaţii.000 lei venituri din exploatare: Analiză economico-financiară 80 .000 lei producţie.000 lei Venituri din exploatare 1. b) indicatori de eficienţă ai cheltuielilor cu salariile. deoarece conduce la o creştere a indicatorului cheltuieli cu salariile la 1. ceea ce nu este recomandat deoarece acest lucru poate genera tensiuni în întreprinderi. prin creşterea numărul de salariaţi într-o proporţie mai mare decât a cheltuielilor salariale. în orice activitate. respectiv: Ic = IS <1 IW Orice tendinţă de depăşirii valorii 1 denotă o slabă eficienţă a cheltuielilor cu salariile. Acestea pot fi grupate în două mari categorii: a) indicatori de eficienţă ai fondului de salarii.000 lei producţie. producţie marfă fabricată. dinamica productivităţii muncii trebuie să fie superioară celei a salariului mediu. indiferent de modul de exprimare a acesteia (venit anual. Deci.5. − numărul de salariaţi. valoare adăugată etc).Analiza diagnostic a cheltuielilor salariaţi.2 Analiza factorială a cheltuielilor cu forţa de muncă Modelele de analiză factorială a cheltuielilor cu forţa de muncă se diferenţiază în funcţie de indicatorii a căror influenţă se doreşte să fie cunoscută. cifra de afaceri. indicele corelaţiei (Ic). Indicatori de eficienţă ai fondului de salarii Indicatorii în funcţie de care se va defini modelul analizei factoriale sunt: − fondul de salarii. s-ar obţine un salariu mediu unitar mai mic. − veniturile din exploatare/cifra de afaceri/valoarea adăugată ca indicator valoric al activităţii de producţie şi comercializare. fiindcă eficienţa muncii este dată de modul de respectare a corelaţiei între dinamica productivităţii muncii şi a salariului mediu.2. trebuie să fie subunitar.

Analiză economico-financiară 81 .000 Ve ) Verificarea corelaţiei calculelor ΔFs (1.000 lei Valoare adăugată se determină asemănător. prin înlocuirea indicatorului valoric Venituri din exploatare cu Cifra de afaceri.000 lei Cifră de afaceri şi pentru fondul de salarii la 1.000 ⎜ Ve − Ve ⎟ 0 ⎠ ⎝ 1 Evoluţia fondului de salarii la 1. Cuantificarea acţiunii factorilor Calculul variaţiei fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare: ⎛ Fs1 Fs0 ⎞ ΔFs(1. Ve care se înmulţeşte la numărător şi numitor cu Ns şi se obţine: Fs(1.000 0 ⎠ ⎝ 1 ⎛ fs1 fs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W1⎟ ⋅ 1.000 Ve ) + ΔFs fs (1.000 Ve ) = ΔFs w (1.000 Ve ) Modelele analizelor factoriale pentru fondul de salarii la 1. respectiv Valoarea adăugată. ΔFs(1.Analiza diagnostic a cheltuielilor Fs(1.000 Ve ) = Fs Ns Ns Fs fs ⋅ = ⋅ = Ve Ns Ve Ns W Factorii de influenţă sunt: − productivitatea anuală a muncii. W (productivitatea anuală a muncii) 4.000 Ve ) ⎛ fs0 fs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W ⎟ ⋅ 1.000 Ve ) 3. fs (salariu mediu) 2.000 Ve ) = ⎜ ⎟ ⋅ 1.000 ⎠ ⎝ 1 − variaţiei salariului mediu: ΔFs fs (1. − salariul mediu.000 Ve ) = Fs .000 lei venituri din exploatare se datorează influenţei următorilor factori: − variaţiei productivităţii anuale a muncii: ΔFs w (1.

Cuantificarea acţiunii factorilor: Calculul variaţiei cheltuielilor cu salariile la 1. În determinarea modelului se porneşte de la formula indicatorului cheltuieli cu salariile la 1. − numărul de salariaţi.000 Ve ) = ⎜ ⎟ ⋅ 1.000 0 ⎠ ⎝ 1 ⎛ cs1 cs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W1 ⎟ ⋅ 1.000 lei venituri din exploatare se datorează influenţei următorilor factori: − variaţiei productivităţii anuale a muncii: ΔCs w (1. ΔCs (1.000 Ve ) = Cs Ns Ns Cs cs ⋅ = ⋅ = Ve Ns Ve Ns W Factorii de influenţă sunt: − productivitatea anuală a muncii. Modelul analizei factoriale şi schema sinoptică: Indicatorii în funcţie de care se va defini modelul analizei factoriale sunt: − cheltuielile cu salariile. Ve care se înmulţeşte la numărător şi numitor cu Ns şi se obţine: ΔCs(1. − cheltuielile salariale medii.000 Ve ) = Cs .000 lei venituri din exploatare: ⎛ Cs1 Cs0 ⎞ ΔCs(1.000 lei venituri din exploatare: ΔCs(1. − veniturile din exploatare/cifra de afaceri/valoarea adăugată ca indicator valoric al activităţii de producţie şi comercializare.000 ⎝ 1 ⎠ − variaţiei cheltuielilor salariale medii: ΔCs cs (1.000 lei Venituri din exploatare 1.000 Ve ) Verificarea corelaţiei calculelor Analiză economico-financiară 82 .000 Ve ) W (productivitatea anuală a muncii) cs (cheltuieli salariale medii) 2.000 Ve ) ⎛ cs0 cs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W ⎟ ⋅ 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile la 1.000 ⎜ Ve − Ve ⎟ 0 ⎠ ⎝ 1 Evoluţia cheltuielilor cu salariile la 1.

2 0.050 251.4 202. Perioada Perioada Indice precedentă curentă (P1/P0) (P1) (P0) 3.891 1. Timpul de muncă (T) Ore Cheltuieli cu salariile/salariat mii 6.9 456.13 1.000 CA ) 653.000 Qa ) (1. Valoarea adăugată (Qa) mii lei mii lei mii lei 4.8 lei 566.86 528.702 1.000 lei Valoare adăugată se determină asemănător.282 4.7 265.000 Ve ) (1. crt. prin înlocuirea indicatorului valoric Venituri din exploatare cu Cifra de afaceri.000 lei venituri din exploatare ) ( Fs 9.933 266. Analiza factorială a fondului de salarii la 1.000 lei valoare adăugată ) ( Cs din care: fond salarii la 1.21 948 767 1.29 0.000 Ve ) (1. Calculul şi analiza indicatorilor de eficienţă ai cheltuielilor cu forţa de muncă pentru cele două perioade analizate – an precedent şi an curent.560 4.91 (1.M.525.7 214.92 0.063 857 1.18 3.86 ) Tabelul nr.000 lei Cifră de afaceri şi pentru fondul de salarii la 1.01 1. Cheltuieli cu salariile la 1.7. Venituri din exploatare (Ve) din care: producţia vândută (CA) 2.000 Ve ) 1.153 1.7 Analiză economico-financiară 83 .11 1.6 0.0 0.3 1. Cheltuieli cu salariile la 1.000 Ve ) (1. să se efectueze: 1.8 lei 233.000 lei venituri din exploatare/cifră de afaceri/valoare adăugată.000 1. Specificaţie U.99 1.230 1. 2.3 0. respectiv Valoarea adăugată.512. lei/persoană ( cs ) 7.000 lei cifră de afaceri ) ( CA 10.94 288.13 1. Nr. Cheltuieli salariale (Cs) din care: fond salarii (Fs) 3.94 1.878 816 1. 3.12 0.000 ) lei cifră de afaceri ( Cs din care: fond salarii la 1.000 lei venituri din exploatare ) ( Cs din care: fond salarii la 1. 3.3 lei 215.000 lei valoare adăugată ( Qa (1.Analiza diagnostic a cheltuielilor (1.302 0.450 822 1. Salariul mediu anual mii lei 8. Cheltuieli cu salariile la 1. Aplicaţie pentru cheltuielile cu forţa de muncă Utilizând datele din tabelul nr.000 Ve ) = ΔCs w + ΔCs cs Modelele analizelor factoriale pentru cheltuielile cu salariile la 1.000 Ve ) ΔCs(1.000 Ve ) (1. Număr mediu de salariaţi ( Ns ) persoane 5.

4 lei Ve 0 3.230 Fond de salarii la 1.000 = 266.560 Cs1 1.7 lei CA 0 3.000 CA ) = (1.000 lei cifra de afaceri: Cs(01.302 mil.153 mil.000 = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.063 ⋅ 1.000 = 233.Analiza diagnostic a cheltuielilor Rezolvare: Calculul şi analiza indicatorilor de eficienţă ai cheltuielilor cu forţa de muncă pentru cele două perioade analizate – an precedent (P0) şi an curent (P1): Cheltuieli medii cu salariile: Cs0 = Cs1 = Cs0 948 = = 1.000 lei cifră de afaceri: Fs(01.0 lei Qa1 1.000 = 653.000 = ⋅ 1.230 Cheltuieli cu salariile la 1.3 lei Ve0 3.000 = ⋅ 1.000 CA ) = Fs0 767 ⋅ 1.8 lei Qa 0 1.450 Cs1 1.000 Ve ) Cs1 = Cs0 948 ⋅ 1.000 Ve ) = (1.063 ⋅ 1.282 Analiză economico-financiară 84 .000 lei venituri din exploatare: Fs(01.063 = = 1.000 CA ) Cs1 = Cs0 948 ⋅ 1.7 lei CA 1 4.000 = ⋅ 1.000 Cheltuieli cu salariile la 1.000 = 566.000 Ve ) = (1.000 lei valoare adăugată: Cs(01.000 = 202.000 = 251. lei Ns0 822 Cs1 1.000 = ⋅ 1.000 Ve ) Fs1 = Fs0 767 ⋅ 1.000 lei venituri din exploatare: Cs(01.878 Fond de salarii la 1.3 lei Ve1 4.6 lei Ve1 4.000 = 215. lei 816 Ns1 Cheltuieli cu salariile la 1.8 lei CA 0 3.000 = ⋅ 1.000 Qa ) = (1.650 Fs1 857 ⋅ 1.000 = 265.000 Qa ) Cs1 = Cs0 948 ⋅ 1.282 Cs1 1.000 = 288.000 = ⋅ 1.063 ⋅ 1.000 = ⋅ 1.

Analiza diagnostic a cheltuielilor

(1.000 CA ) Fs1 =

Fs1 857 ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 214,2 lei CA1 4.000

Fond de salarii la 1.000 lei valoare adăugată: Fs(01.000 Qa ) =
(1.000 Qa ) Fs1 =

Fs0 767 ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 528,9 lei Qa 0 1.450 Fs1 857 ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 456,34 lei Qa1 1.878

Din analiza valorilor indicatorilor, constatăm că, cheltuielile cu salariile au crescut în valoare absolută faţă de perioada precedentă, fapt care a dus la creşterea salariului mediu/salariat cu un indice de 1,13 faţă de creşterea de 1,18 a indicelui veniturilor din exploatare, de 1,21 a indicelui cifrei de afaceri şi de 1,27 a indicelui valorii adăugate. La aceasta a contribuit, în mare măsură, creşterea indicatorilor activităţii de producţie şi comercializare faţă de perioada de bază, precum şi reducerea numărului de salariaţi.

Analiza factorială a fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare
1. Modelul analizei factoriale: Indicatorii în funcţie de care se va defini modelul analizei factoriale sunt: − fondul de salarii; − veniturile din exploatare; − numărul de salariaţi.

În determinarea modelului se porneşte de la formula indicatorului fond de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare: Fs(1.000 Ve ) = Fs , Ve

care se înmulţeşte la numărător şi numitor cu Ns şi se obţine: Fs(1.000 Ve ) = Fs Ns Ns Fs fs ⋅ = ⋅ = Ve Ns Ve Ns W

Factorii de influenţă sunt: − productivitatea anuală a muncii; − salariul mediu pe salariat.
2. Cuantificarea acţiunii factorilor: Calculul variaţiei fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare:
⎛ Fs1 Fs0 ⎞ ΔFs(1.000 Ve ) = ⎜ ⎟ ⋅ 1.000 = ⎜ Ve − Ve ⎟ 0 ⎠ ⎝ 1

Analiză economico-financiară 85

Analiza diagnostic a cheltuielilor

767 ⎞ ⎛ 857 =⎜ − ⎟ ⋅ 1.000 = −12,8 lei ⎝ 4.230 3.560 ⎠

Scăderea fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare se datorează influenţei următorilor factori: − variaţiei productivităţii anuale a muncii:
ΔFs w
(1.000 Ve )

⎛ fs0 fs 0 ⎞ =⎜ ⎜W − W ⎟ ⎟ ⋅ 1.000 = 0 ⎠ ⎝ 1

⎛ 816 767 822 767 ⎞ =⎜ ⋅ − ⋅ ⎟ ⋅ 1.000 = −35,45 lei ⎝ 4.230 822 3.560 822 ⎠

− variaţiei salariului mediu:
ΔFs fs
(1.000 Ve )

⎛ fs1 fs 0 ⎞ =⎜ ⎜ W − W1 ⎟ ⎟ ⋅ 1.000 = ⎝ 1 ⎠

⎛ 816 857 816 767 ⎞ =⎜ ⋅ − ⋅ ⎟ ⋅ 1.000 = 22,60 lei ⎝ 4.230 816 4.230 822 ⎠

Verificarea corelaţiei calculelor:
ΔFs(1.000 Ve ) = −34,5 + 22,6 = −12,8 lei ΔFs (1.000 Ve ) = ΔFs w
(1.000 Ve )

+ ΔFs fs

(1.000 Ve )

Schema sinoptică cu rezultatele obţinute:

ΔFs(1.000 Ve ) (-12,8)

5. W (-34,5)

6. fs (22,6)

Analiza factorială a fondului de salarii la 1.000 lei cifră de afaceri
1. Modelul analizei factoriale Indicatorii în funcţie de care se va defini modelul analizei factoriale sunt: − fondul de salarii; − cifra de afaceri; − numărul de salariaţi.

Analiză economico-financiară 86

Analiza diagnostic a cheltuielilor

În determinarea modelului se porneşte de la formula indicatorului fond de salarii la 1.000 lei cifră de afaceri: ΔFs(1.000 CA ) = Fs , CA

care se înmulţeşte la numărător şi numitor cu Ns şi se obţine: ΔFs(1.000 CA ) = Fs Ns Ns Fs fs ⋅ = ⋅ = CA Ns CA Ns W

Factorii de influenţă sunt: − productivitatea anuală a muncii; − salariul mediu.
2. Cuantificarea acţiunii factorilor Calculul variaţiei fondului de salarii la 1.000 lei cifră de afaceri:
⎛ Fs1 Fs0 ⎞ ΔFs(1.000 CA ) = ⎜ ⎟ ⋅ 1.000 = ⎜ CA − CA ⎟ 1 0 ⎠ ⎝
767 ⎞ ⎛ 857 =⎜ − ⎟ ⋅ 1.000 = −19,5 lei ⎝ 4.000 3.282 ⎠

Scăderea fondului de salarii la 1.000 lei cifră de afaceri se datorează influenţei următorilor factori: − variaţiei productivităţii anuale a muncii:
ΔFs w
(1.000 CA )

⎛ fs0 fs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W ⎟ ⋅ 1.000 = 0 ⎠ ⎝ 1

822 767 ⎞ ⎛ 816 767 =⎜ ⋅ − ⋅ ⎟ ⋅ 1.000 = −43,4 lei ⎝ 4.000 822 3.282 822 ⎠

− variaţiei salariului mediu:
ΔFs fs
(1.000 CA )

⎛ fs1 fs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W1⎟ ⋅ 1.000 = 1 ⎝ ⎠

816 767 ⎞ ⎛ 816 857 =⎜ ⋅ − ⋅ ⎟ ⋅ 1.000 = 23,9 lei ⎝ 4.000 816 4.000 822 ⎠

Verificarea corelaţiei calculelor
ΔFs(1.000 CA ) = ΔFs w
(1.000 CA )

+ ΔFs fs

(1.000 CA )

ΔFs(1.000 CA ) = −43,4 + 23,9 = −19,5 lei

Analiză economico-financiară 87

000 = ⎜ Qa − Qa ⎟ 0 ⎠ ⎝ 1 767 ⎞ ⎛ 857 =⎜ − ⎟ ⋅ 1.4) 8.000 lei valoare adăugată: ⎛ Fs1 Fs0 ⎞ ΔFs(1. 2.Analiza diagnostic a cheltuielilor Schema sinoptică cu rezultatele analizei factoriale: ΔFs (1. Cuantificarea acţiunii factorilor Calculul variaţiei fondului de salarii la 1.000 = 0 ⎠ ⎝ 1 Analiză economico-financiară 88 .000 = −72. Modelul analizei factoriale: Indicatorii în funcţie de care se va defini modelul analizei factoriale sunt: − fondul de salarii. În determinarea modelului se porneşte de la formula indicatorului fond de salarii la 1.000 Qa ) ⎛ fs0 fs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W ⎟ ⋅ 1. − numărul de salariaţi.000 Qa ) = ⎜ ⎟ ⋅ 1.000 CA ) (-19.000 Qa ) = Fs . W (-43.000 lei valoare adăugată: ΔFs(1.000 lei valoare adăugată 1.450 ⎠ Această economie se datorează influenţei următorilor factori: − reducerea numărului de salariaţi: ΔFs w (1.878 1. Qa care se înmulţeşte la numărător şi numitor cu Ns şi se obţine: Fs(1.000 Qa ) = Fs Ns Ns Fs fs ⋅ = ⋅ = Qa Ns Qa Ns W Factorii de influenţă sunt: − productivitatea anuală a muncii.9) Analiza factorială a fondului de salarii la 1.6 lei ⎝ 1. − salariul mediu. − valoarea adăugată.5) 7. fs (23.

878 822 ⎠ Corelaţia calculelor: ΔFs (1.13 Indice de creştere (P1/P0) 1.000 Qa ) ΔFs(1.000 Qa ) = ΔFs w (1.033 1.Analiza diagnostic a cheltuielilor 822 767 ⎞ ⎛ 816 767 =⎜ ⋅ − ⋅ ⎟ ⋅ 1.450 822 ⎠ − creşterea salariului mediu/salariat: ΔFs w (1.9) Aplicaţie pentru evoluţia procesului de muncă Considerând că la o societate comercială s-au obţinut rezultatele înscrise în tabelul nr.72 1.6) 9. 3.9 = −72.16 1.044 1.5 lei ⎝ 1.870 180 199. 3.000 Qa ) ⎛ fs1 fs0 ⎞ ⎟ =⎜ ⎜ W − W ⎟ ⋅ 1.000 = 50.220 182 205.011 1. W (-123.11 Perioada curentă (P1) 8.000 Qa ) (-72.000 Qa ) + ΔFs fs (1. se cere să se analizeze evoluţia procesului de muncă în paralel cu evoluţia activităţii de producţie.66 45.000 = −123.000 = 1⎠ ⎝ 1 ⎛ 816 857 816 767 ⎞ =⎜ ⋅ − ⋅ ⎟ ⋅ 1.029 1.8.80 43.000 Qa ) = −123.878 822 1.018 Cifra de afaceri Numărul mediu salariaţi Fond total salarii Productivitate Salariul mediu anual Tabelul nr.5) 10. fs (50.8: Indicatori pentru analiza procesului de muncă Analiză economico-financiară 89 .5 + 50. – mii lei – Indicatori Perioada precedentă (P0) 7.878 816 1.6 lei Schema sinoptică cu rezultatele analizei factoriale: ΔFs(1.9 lei ⎝ 1.

018 > 1. salariului mediu şi numărului de salariaţi: ICA > IFs > Ifs > IN 1. reflectată prin indicatorii specifici – producţia fabricată.Analiza diagnostic a cheltuielilor Din analiza rezultatelor obţinute. producţia exerciţiului şi valoarea adăugată.029 = 0. Faptul că vânzările (cifra de afaceri) cresc cu un indice superior fondului de salarii.996 < 1.033 Tendinţa de apropiere de 1 denotă o slabă eficienţă a cheltuielilor cu salariile.044) depăşeşte indicele salariului mediu (1. Trebuie spus că evoluţia salariului mediu trebuie corelată cu indicele inflaţiei. în paralel cu asigurarea unei mai bune ocupări a forţei de muncă şi unui salariu mediu mai mare faţă de perioada precedentă. Facem menţiunea că una din cerinţele importante ale unei dinamici eficiente a indicatorilor de personal este corelarea cu creşterea producţiei.000 lei cifră de afaceri ( Cs(1. O evoluţie normală a unei întreprinderi trebuie să se desfăşoare în condiţiile respectării corelaţiilor în evoluţia ale acestor indicatori.011 iar indicele productivităţii muncii (1. a salariului mediu. 1. Analiză economico-financiară 90 . conduce la asigurarea unui indice de corelaţie (Ic) subunitar: Ic = IS IW = 1. cifra de faceri.044 > 1.029 > 1.044) indică o evoluţie pozitivă faţă de anul precedent. Aceasta deoarece la un volum de producţie mai mare se poate asigura creşterea productivităţii simultan cu creşterea într-un ritm mai redus a numărului de salariaţi şi respectiv.000 CA ) ). ceea ce va conduce la o creştere a indicatorului cheltuieli cu salariile la 1. se observă că indicele de creştere al cifrei de afaceri (ICA = 1.018).

c) structura producţiei vândute. preţul unitar de vânzare. Conform structurii contului de profit şi pierdere. financiare şi excepţionale. b) deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuat de firmele prestatoare de servicii. veniturile pot fi grupate astfel: a) venituri fixe şi variabile. financiare şi excepţionale. 4. 3. Cheltuielile fixe sunt: a) cheltuieli care nu depind direct de volumul producţiei. preţul unitar de vânzare. este. b) deţin ponderea cea mai mare în cheltuielile efectuate de firmele prestatoare de servicii. 2. structura producţiei vândute. Cheltuielile cu salariile: a) deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuate de firmele cu activitate de producţie. b) cheltuieli care nu depind direct de nivelul cifrei de afaceri. b) venituri directe şi indirecte. Sistemul de factori care influenţează evoluţia Cheltuielilor variabile la 1. cheltuielile pot fi grupate astfel: a) cheltuieli fixe şi variabile. c) ponderea lor nu este influenţată de specificul activităţii desfăşurate. 6.000 lei cifră de afaceri. în ordinea aplicării metodei substituţiei: a) cheltuieli variabile unitare. 5. cheltuieli variabile unitare. Analiză economico-financiară 91 .Analiza diagnostic a cheltuielilor TESTE DE AUTOEVALUARE 1. cheltuieli variabile unitare. Conform structurii contului de profit şi pierdere. b) cheltuieli directe şi indirecte. b) structura cheltuielilor de producţie. Cheltuielile materiale: a) deţin ponderea cea mai mare în cheltuielile efectuate de firmele cu activitate de producţie. c) ponderea lor nu este influenţată de specificul activităţii desfăşurate. c) venituri din exploatare. preţul unitar de vânzare. c) cheltuieli care nu depind direct de volumul valorii adăugate. c) cheltuieli din exploatare.

c) se raportează la veniturile financiare: Analiză economico-financiară 92 . este influenţată. c) productivitatea orară a muncii şi salariul tarifar. 10. b) se raportează la veniturile din exploatare. b) salariul mediu şi productivitatea anuală a muncii. de: a) productivitatea anuală a muncii şi salariul mediu. dacă: a) I Ve > ICs > I Ns b) I CA < ICs < I Ns c) I Qa < ICs > I Ns 8. Dinamica eficienţei cheltuielilor cu salariile are o evoluţie pozitivă. Evoluţia fondului de salarii la 1. Indicatorii de eficienţă ai cheltuielilor cu personalul: a) se raportează la 100 lei. Dinamica eficienţei cheltuielilor cu salariile are o evoluţie negativă.Analiza diagnostic a cheltuielilor 7.000 lei venituri din exploatare. dacă: a) I Ve > I Fs > I Ns b) I CA > I Fs > I Ns c) I Qa > I Fs > I Ns 9. în ordinea de substituţie.

Ed. Economică. Işfănescu. Bucureşti. (coordonator) 6. N. Ed. Negoescu. 1994. Georgescu. 4. (coordonator) „Analiza activităţii economice a societăţilor comerciale”. C. Tehnică. Evrika!. 1996. „Analiza economico-financiară”. Işfănescu. Stănescu. F. Tribuna Economică. 2001. Ed. C. 1994. 2. „Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie”... D. „Analiza economică şi financiară a societăţilor comerciale”. Eta. Tribuna Economică.. 7. Băicuşi. 1999. Bucureşti. Gh. Bucureşti. I. Analiză economico-financiară 93 . Bucureşti. Brăila. Ed. Mărgulescu. 1999. 3. Ed. A. 5. Bucureşti. V. Mereuţă. A. „Analiza economică”. Buhociu.Bibliografie BIBLIOGRAFIE 1. Robu. Cluj-Napoca. A. ASE. Ed. Bătrâncea. (coordonator) „Ghid practic de analiză economico-financiară”. 1999. „Analiză economico-financiară”. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful