Universitatea Babeş – Bolyai Facultatea de Istorie şi Filosofie Specializarea Studii de Securitate

„Corupţia şi criminalitatea organizată. Vulnerabilităţi asupra securităţii naţionale şi internaţionale”

Disciplina: Analiza riscurilor neconvenţionale în securitatea societală Profesor coordonator: Dr. Toma Rus

Student: Constantinescu Dana, anul III

Cluj-Napoca, 2012

.............................................................................................................Cuprins Cuprins...........................................................................................................................................7 Cibercriminalitatea.....................................................................................................................7 Spălarea banilor.............................................................................................................................................................................................................................................3 Traficul de persoane şi migraţia ilegală.................................4 Traficul de copii.................................................................................................................................................................................6 Traficul de femei.............................................................................................6 Traficul de droguri..........................................................................................................................................................................9 Bibliografie...................................6 Traficul de persoane cu handicap.................................................................................................................................................................................................................................................9 ...............8 Terorismul.............................................................2 Crima organizată...........................................................................8 Posibile soluţii pentru contracararea şi stoparea acestor fenomene.

aşa numitele organizaţii criminale sunt. modelul centrat pe organizare şi modelul sistemic”. 2010. Începutul secolului XXI a presupus şi extinderea graniţelor Europe. 66 4 Ionel Nicu SAVA. Pe parcursul dezvoltării instituţiilor comune prin însuşirea unor atribuţii ce le erau proprii statelor au creat sentimentul de pierdere a atribuţiilor fiecărui stat. ameninţările şi riscurile la nivelul securităţii societale sunt prezente în permanenţă. Fenomenele de risc asociate fiecărui stat din Uniunea Europeană sau la nivelul regiunii acesteia sunt însă fenomene de risc absolute reale la nivel global. Studii de securitate. Ca Publising. crima organizată reprezintă „o activitate criminală care implică două sau mai multe persoane. Acest concept nu are o definiţie unanim acceptată. 271 8 Paul ROBINSON. p. în mediul internaţional au apărut şi în acelaşi timp se şi dezvoltă cu rapiditate. 269 Ibidem. 3 În faza incipientă identificării. Dicţionar de securitate internaţională. 1 Intrarea în noul mileniu a adus odată cu extinderea noilor orizonturi de natură informaţională. iar „în categoria acestor procese de natură globală care afectează stabilitatea europeană sub forma riscurilor la adresa securităţii societale se află criminalitatea organizată. Cluj-Napoca. p. rezolvarea problemelor similare sau identice între state din care rezultă o putere de soluţionare implicit mai mare. iar în acelaşi timp alcătuirea unei Europe Unite a produs o uşoară criză de identitate deoarece o parte semnificativă de state au considerat favorabilă implicarea lor în procesul de securitate. Adaptarea modurilor de operare astfel încât sfidarea legii să nu afecteze atingerea obiectivelor. Modelul centrat pe activitate face referire la „crima organizată în funcţie de tipul de activitate criminală. dar de obicei mai multe. Procesul globalizării a generat riscuri care induc starea de instabilitate la nivel internaţional. Nu putem considera unanim valabilă acestă pierdere deoarece s-a câştigat securitate regională. 2010. Cluj-Napoca. Centrul Român de Studii Regionale. 271 6 Ibidem. tehnologică.7 Din punct de vedere al experţilor în domeniu. traficul de bunuri şi persoane. instruire şi chiar sprijin logistic. neorganizate şi neavând o bază ierarhică la fel cum sunt structurile statale în 1 2 Ionel Nicu SAVA. nu foarte organizate. 270 5 Ibidem. însă conform definiţiei date din punct de vedere al Dicţionarului de Securitate Internaţională. Bucureşti. 271 7 Ibidem.Crima organizată Deşi Europa are parte de o stabilitate politică suficient de consolidată datorită Uniunii Europene. 67 .acestea creează provocări noi la adresa securităţii naţionale cât şi internaţionale. 2005. 2005. fie că sunt non-militare şi nonconvenţionale . însă cu o orientare apropiată în vederea atingerii scopului prin furnizarea de informaţii. activitate care se desfăşoară într-un sistem social organizat”. Extinderea politicii europene şi procesul de integrare la nivel regional a reuşit în cea mai mare parte să menţină reduşi. Studii de securitate. în cele mai multe cazuri. fiind un fenomen des întâlnit.. neavând o formă de control central. p.2 Crima organizată reprezintă o problemă la nivel internaţional. pe parcursul referenţialului vom aborda problematica în funcţie de aceste modele care vor răspunde criteriilor de analiză presupuse de temă. termenul de „crimă organizată” poate fi inexact având în vedere faptul că. Bucureşti. dat fiind caracterul complex al acestuia. Ca Publising. p. integrare”. deşi modul de acţiune a reţelelor de crimă organizată pare să fie bine controlat şi aflat sub o anumită ordine. izolaţi sau pe arii precise aceşti factori de perturbare la nivelul societăţii.. 270 3 Paul ROBINSON. dezvoltarea instituţiilor comunitare. 4 Astfel. Dicţionar de securitate internaţională. parteneri statali. definirii şi combaterii crimei organizate au fost diferenţiate câteva metode de abordare: „modelul centrat pe activitate. 8 Astfel. cum ar fi furnizarea de bunuri şi servicii legale. terorismul”. ştiinţifică şi o diversitate de probleme cărora comunitatea internaţională ar trebui să le găsească fără întârziere o soluţie globală. o complexitate de riscuri. p. p. reuşind să se bucure de „stabilitate politică. fără a ţine seamă de nivelul de organizare a celor implicaţi şi de poziţia lor socială”. creştere economică. Din acest punct de vedere. structurile acestora sunt de cele mai multe ori descentralizate. p. 5 Se observă tendinţa de coordonare a acţiunilor unor grupuri mari faţă de altele mai mici. Modelul centrat pe organizare „se concentrează pe entităţile organizaţionale fără a ţine seama de activitatea şi de poziţia socială a celor vizaţi”.6 Modelul sistemic „consideră crima organizată o condiţie socială în care structuri legitime şi organizaţii criminale sunt parte integrantă a unui sistem socio-politic-corupt”. Editura Centrului de Studii Regionale. p.

Abordarea lucrării este interdisciplinară şi îmbină practic atât domeniul securităţii. economică. ordinea publică. Enciclopedie politică şi militară. Editura CTEA. p. ordinea constituţională/siguranţa naţională. Cluj-Napoca. aceste reţele neputând fi restricţionate de frontierele dinte state. însă preponderent va domina conceptul comprehensiv de securitate. psihologică. 97. cu siguranţă organizaţia nu va fi semnificativ afectată. Vladimir ZODIAN. 2009. însă aceste reţele deţin un potenţial distructiv extins datorită metodelor asimetrice de acţiune. spălarea de bani. educaţia sunt cauze ce determină abandonul grupului primar (originar) sau preferinţa pentru un alt grup. migraţia ilegală. În schimb. iar prin colaborarea dintre state prin diferite mecanisme care au drept scop controlul asupra extinderii acestui fenomen şi prin colaborarea dintre serviciile secrete ale statelor. precum şi criminalitatea informatică care cuprinde pornografia infantilă prin internet sau activităţile de hacking. Bucureşti. cu siguranţă se va produce o criză la nivel naţional. La nivel internaţional. p. Noile entităţi criminale nu sunt restricţionate de frontierele dintre state. Lumea 2009. traficul cu bunuri contrafăcute. a relaţiilor internaţionale. 10 Datorită multiplelor forme de manifestare. dar foarte elastică”. al ştiinţelor politice cât şi a altor ştiinţe umane. Printre principalele acţiuni ilicite întreprinse de reţelele crimei organizate. factorii de instabilitate pot fi de natură politică. traficul ilegal. exprimată de un individ care de cele mai multe ori nu reuşeşte să asimileze valorilor noului grup sau cultura în care încearcă să se integreze. Referindu-ne precis la tema propusă este necesar să aducem în lumină „activitatea şi priorităţile transnaţionale ale grupurilor criminale puternice şi bine organizate. Acest aspect işi dublează importanţa ţinând cont de perspectiva socială şi umană. cultivă cu asiduitate relaţii cu oficialităţi” 11 şi evită pe cât de mult posibil expunerea publică. În genere migraţia reprezintă. iar consecinţa este accea de a rămâne în zonele periferice ale societăţii sau la marginea grupului. emigrarea sau imigrarea. 2010. fluxul economiei. Vladimir ZODIAN. rezultând faptul că o structură de crimă organizată poate sabota structura unui stat (o reţea descentralizată versus o reţea centralizată). în urma cărora se obţin profituri imense se numără traficul de droguri. Dicţionar de securitate internaţională. 95 10 Paul ROBINSON. Dat fiind faptul că amploarea crimei organizate se dovedeşte a fi clar o problemă transfrontalieră. comerţ transnaţional. sau nu se va opri din efectuarea acţiunilor ilicite. în cazul de faţă confirmată de traficul de fiinţe umane cu predilecţia pe migraţie. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei. traficul cu fiinţe umane implicit traficul de organe. NATO. Lumea 2009. socială sau culturală. iar creşterea activităţilor economice între state la nivel continental şi global oferă un mediu prielnic organizaţiilor criminale de a-şi desfăşura activitatea în condiţii relativ favorabile.care un lider deţine întotdeauna suveranitatea. ONU). p. a socialului. în cazul în care o reţea criminală va „lichida un lider statal sau o instituţie efectiv importantă a unui stat. Enciclopedie politică şi militară . ci structuri de conducere colectivă) şi posedă o structură permanentă foarte puţin dezvoltată. 2009. ceea ce le permite o mai mare mobilitate şi o rază de acţiune mai cuprinzătoare. lupta acestora împotriva crimei organizate au făcut să se înregistreze tot mai multe acţiuni prin care s-au depisat şi prins diferite grupări de acest gen. Traficul de persoane şi migraţia ilegală Migraţia. după cum am menţionat anterior 9 Teodor FRUNZETI. 9 În mod cert în cazul în care unul din membrii reţelei criminale este reţinut/omorât de autorităţi. . 67 11 Teodor FRUNZETI. ecologică şi tehnologică sau militară. aspecte discutate şi existente atât în legislaţiile statelor cât şi în legislaţia organizaţiilor internaţionale (UE. informaţională. Bucureşti. a caracterului global al crimei organizate şi a puterii distructive asupra structurii statelor şi a populaţiei acestora. de aceea „crima organizată” este privită tot mai des ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi internaţionale”. Este important de menţionat în referenţial că s-a pornit de la constatarea precis formulată şi de alţi autori că activitatea crimei organizate este o problemă transfrontalieră. care voluntar încearcă să îl integreze din solidaritate. Ca Publising. iar la nivel intern ameninţările pot fi de aceeaşi natură sau alta mai ales dacă sunt influenţe din afara statului cum ar fi în cazul: crimei organizate. ba chiar dimpotrivă nu au o ierarhie clar stabilită (se pare că nu folosesc o structură ierarhică de tip piramidal. care menţin reprezentanţi în afara ţării lor de origine.

însă de pe urma cărora reţelele criminale îşi creează o economie solidă. îndreptând propriile tendinţe după cum îşi doresc pentru a progresa. inferioare omului datorită condiţiilor la care ajung să se rezume pentru a-şi duce traiul. rezultând astfel lipsa de ajutor sau sprijin pentru cei care nu deţin un statut respectabil. situaţia se schimbă iar fenomenul este privit ca o problemă de securitate naţională şi internaţională în acelaşi timp deoarece „emigrarea în masă a unei populaţii care nu impărtăşeşte cultura societăţii gazdă. Vulnerabilitatea se prezintă accentuată în cazul minorilor. Ca Publising. Adevărul e că într-o societate în care nu există unitate. 128 . Astfel. norme şi conduite sociale pe care le adaptează în funcţie de interesele. de asemenea poate provoca pasivism şi chiar confruntări violente între emigranţi şi membrii societăţii gazdă. Orice societate oricât de dezvoltată ar fi implică un anumit grad de stratificare (socială. Cei din urmă sunt excluşi la rândul lor din societate deoarece generază sentimente de frică şi insecuritate în rândul populaţiei. p. iar economia este în scădere. Traficul de fiinţe umane este una din activităţile reţelelor de crimă organizată. societatea primitoare tinde să inspire sentimentul de marginalizare şi menţinerea emigranţilor în inferioritate. se va genera întodeauna creşterea inegalităţilor ori a discriminărilor.„deplasarea populaţiei în afara graniţelor naţionale” şi aduce suficiente argumente că ar reprezenta un fenomen benefic. şi în timp degradarea treptată. mai ales dacă cei din urmă simt că imigranţii sunt responsabili pentru scăderea salariilor şi pentru lipsa locurilor de muncă”. Atitudinea socială care le revine este una de dispreţ. mediile şi schimbările sociale ce sunt foarte des respinse de întreaga societate in general. religioasă) mai mult sau mai puţin complex ce depinde de gradul de evoluţie atins. falsificarea documentelor şi spălarea banilor. discriminare şi repulsie. iar emigranţii îşi regăsesc prezenţa exact în această sferă fără influenţă. acest proces de marginalizare presupunând formarea grupurilor marginale în subculturi. aleg să emigreze dorind să îşi depăşească condiţia umană. mai ales între părţile majoritare şi cele minoritare. ceea ce le prevesteşte clar un viitor sumbru atâta timp cât un loc de muncă stabil este un privilegiu exclusiv al unei minorităţi specializate din rândul populaţiei muncitoare. În acelaşi timp putem observa că nici societatea nu le oferă un spaţiu şi nici drepturi prin care să prospere prin propriul lor efort. Reţelele specializate în astfel de afaceri îşi recrutează victimele (contra unor sume de bani sau a altor avantaje) din mediile marginale deoarece vulnerabilitatea în acest caz este mai mare. Multe din reţelele care se ocupă cu traficul de fiinţe umane sunt în relaţii strânse cu cele care se ocupă de vânzarea şi traficul de droguri. traficul de fiinţe umane şi crima organizată”. 2010. 12 Înainte de a se ajunge la conflicte violente. Cea mai mare parte din ei se alătură grupurilor rău famate. o persoană care aparţine unei subculturi este o persoană care nu se poate integra într-o cultură şi acceptă ca alternativa să se integreze într-un grup cu un sistem de valori. pierd sensul existenţei sau devin în scurt timp deviate. economică. Din perspectiva ţărilor în care emigranţi se stabilesc. diferită faţă de viaţă decât cea standard a unei societăţi globale. îi poate ameninţa acesteia identitatea culturală şi poate ameninţa securitatea societală. însă doar din primsa acelor grupuri care prin conştientozarea situaţiei ultime. a cerşitului sau a altor activităţi cu caracter ilegal. Cluj-Napoca. ne apropiem de problematica ce constituie „obiectul” nostru de lucru în referenţial „migraţia ilegală. iar atitudinea repulsivă pe care o primesc din partea celorlalţi îi determină să devină vulnerabili la comiterea de acţiuni ilegale. De cele mai multe ori imigranţii figurează în viziunea societăţii ca fiind persoane declasate. a femeilor şi a persoanelor cu handicap. astfel că neputinţa de a se afilia social unei comunităţi îi îndeamnă la acţiuni ilegale. Ideea de subcultură este specifică unor medii sociale şi culturale în care indivizi convieţuiesc într-o formă specială. Ajunşi la acest punct.etnică. Structura lor este asemănătoare cu cea a multi12 Paul ROBINSON. prin stagnarea lor în mediul subzistenţei. Dicţionar de securitate internaţională. o acţiune ce presupune exploatarea individului în scopul practicării prostituţiei. faţă de care orice formă de abuz cu siguranţa va avea repercursiuni la nivel psihologic. a furtului. la dependenţa faţă de substanţele nocive uşor de procurat în mediul marginal.

15 Se realizează cu scopul utilizării minorilor. atenţia poliţiei române îndreptate spre combaterea delicvenţei. Educarea copiilor şi informarea acestora cu privire la eventualele pericole care le pot periclita existenţa este esenţială pentru a nu deveni victime ale reţelelor crimei organizate sau a altor autori de infracţiuni. chelneriţe. O formă de sclavie în secolul XXI . 73 16 Ligia Teodora PINTILIE. pe plan naţional. spre victimizarea juvenilă. Infomin. România fiind citată ca ţară de origine şi de tranzit pentru marile reţele de trafic de femei. Printre factorii care favorizează abuzurile asupra copiilor se disting: lipsa posibilităţii de apărare atât fizică cât şi psihică. cu destinaţia în ţările din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo). a ratei şomajului. nr. Ionel Nicu SAVA. Crima organizată şi metode specifice de cercetare. copii şi persoane cu handicap.Traficul de persoane . p. antrenarea familiilor în discuţii constructive cu copii ce prezintă atitudini dubioase spre soluţionarea problemelor. p. 2010. Consilierea psihologică prin terapii în cazul victimelor din rândul minorilor ce au fost agresaţi prin abuzuri. p. Gradul ridicat de vulnerabilitate pe care îl prezintă le predispune la coruperea de către reţelele de traficanţi. diminuarea ratei de copii neşcolarizaţi sau a abandonului şcolar. Crima organizată şi metode specifice de cercetare.2012 17 Tiberiu Constantin MEDEANU. majoritatea minorilor fiind incapabili de a face distincţie între intenţiile constructive şi distructive ce se abat asupra lor din partea celor din jur. 74 .13 Pe lângă traficul de fiinţe umane cu accent pe femei. http://www. a abuzării lor. acces la educaţie.iparomania. însoţitoare ale persoanelor vârstnice. Grecia sau statele din Europa Occidentală”. provenind îndeosebi din Asia. Moldova sau Belarus. dar şi din ţările vecine ca Ucraina. 15 Tiberiu Constantin MEDEANU. sănătate)” sau în rândul „numărului mare de imigranţi care sosesc din ţările UE ca urmare a deteriorării bruşte a situaţiei din ţările de origine (refugiaţii croaţi din Austria şi Germania în 1993. distribuţia inegală în câmpul muncii au fost factori cauzali în migraţia femeilor din ţările de origine.14 Traficul de copii În cele mai multe situaţii traficul de copii se realizează prin corupţie. 2005. 275. Devenite uşor victime. Nu este exclusă ultima „utilitate” mai ales în maniera asocierii traficului de fiinţe umane cu traficul de organe. 2007. p. 214. ajutor oferit minorilor spre reintegrarea în mediul parental şi şcolar sunt practici pentru diminuarea traficului de copii. a vânzării sau a omorârii. Deva. invazia albaneză a coastelor italiene din 1997)”. recrutate de obicei din rândul imigranţilor marginalizaţi în interiorul ţărilor UE (fără locuri de muncă. Deva. precum şi Turcia.ro/ric/revista/Revista_4. Studii de securitate. incapacitatea de a discerne intenţiile.pdf. Centrul Român de Studii Regionale. În cazul traficului de copii. Acestea părăsesc ţara fiind conştiente că vor presta la destinaţie activităti de prostituţie. Scopul traficanţilor este de a le vinde altor reţele. fac înţelegeri şi semnează contracte aparent legale având ca obiect ocupaţii precum: baby-sitter. criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului. 98. Toma RUS. Bucureşti.05. p. abuzurile sunt reflectate în comportament şi ulterior se pot concretiza în deviaţii. 2007. 4. reţelele crimei organizate acţionează şi printre „grupuri minoritare alienate. Infomin. Dintre politicile ce supraveghează fiecare dintre aceste probleme regăsim. neputinţa de a reacţiona faţă de primejdii şi incapacitatea de a preconiza ameninţarea. naivitatea şi gradul crescut de curiozitate. la destinaţie constatând că nu li se prezintă decât mirajul industriei sexuale. dansatoare. locuinţe.16 Creşterea sărăciei. asistente medicale. şi nu în ultimul rând. aceştia sunt scoşi din ţară pe baza actelor simulate de adopţie sau cu documente false.naţionalelor care îşi extind aria de influenţa prin alianţe strategice transfrontaliere „pentru a maximiza oportunităţile pe care le oferă anumite pieţe şi conjuncturi. Revista de Investigare a criminalităţii. „În plan regional. anul 2. accesat în data de 14. de a le instiga la cerşit sau 13 14 Ibidem.17 Traficul de persoane cu handicap Racolarea persoanelor cu handicap se realizează de obicei cu mai mare usurinţă deoarece nu pot opune mare rezistenţă. a perfecţiona logistica şi a reduce riscurile de operare”. Traficul de femei Femeile sunt o altă categorie predispusă migraţiei ilegale prin traficul de fiinţe umane săvârşit de reţelele de crimă organizată.

toate aceste riscuri asimetrice determină la rândul lor subminarea statului. Din protocolul privind prevenirea. politicile sociale insuficient de bine adaptate la realitatea secolului XXI. http://www. producţiei şi consumului ilicit de droguri. producerea veniturilor substanţiale. cartelurile drogurilor. în raport cu caracteristicile persoanelor traficate şi traficante. adiţional Convenţiei Naţiunilor Unite reiese că în tratarea problemei traficului de persoane ca activitate a criminalităţii transnaţionale organizate trebuie ţinut cont şi de „formele în care se concretizează această infracţiune. copii abandonaţi.pdf.2012. un trai decent. în această categorie intrând venituri substanţiale. Este un tip grav de acţiune infracţională desfăşurată la scară largă şi presupune capacităţi impresionante de 18 Ligia Teodora PINTILIE. Toma RUS. fenomenul traficului de organe. corpuţia sau terorismul. iar politica socială care li se adresează nu este suficient de bine realizată. aceşti factorii care acţionază împotriva statului sunt în număr mai are. reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane.iparomania. renunţarea la origini.pentru vânzarea de organe.pdf. membrii culturilor suburbane găsesc mereu metode diferenţiate pentru a se adapta. printre acestea fiind incluşi şi membrii reţelelor de traficanţi de droguri care încep prin a se dezvolta în suburbii şi în zonele periferice. numarul mare de victime ce rămân cu traume psihice şi fizice atrage atenţia opiniei publice. de implicaţiile sociale. de scopul şi interesul vizat. „Activităţile traficanţilor sunt conectate la lanţul crimei organizate prin care sindicatele. mai ales datorită amploarei pe care a dobândit-o în ultimii ani. Sărăcia. accesat în data de 14. de natura cauzelor ce au generat fenomenul. cât şi beneficii la nivel social şi economic. 4. astfel că subminarea puterii într-un stat este mai rapidă când. nr. mirajul drogurilor. Aceste reţele se dezvoltă încet în timid în medii uşor dubioase şi se extind cu rapiditate prin implicarea direct a indizivilor: dependent. nr. vândute sau chiar omorâte. 168. lipsa locurilor de muncă.iparomania. 214. Gheorghe POPESCU. 1. indivizi deviaţi din cauza traumelor. etc. Costurile economico-sociale ale traficului. 19 Adrian Marcel IANCU. grupările implicate şi functionarii corupţi asigură buna desfăşurare a activităţilor la adăpostul banilor şi încearcă astfel să obţină şi să păstreze poziţii sociale privilegiate şi influenţe la nivel politic de vârf prin orice mijloc”. situaţia în acest caz devine asemanătoare cu cea a copiilor abandonaţi. 2011. persoane dispărute. accesat în data de 14. încăt impresionezează profund prin gravitatea situaţiilor: familii dezintegrate. distrugerea lentă a valorilor morale şi tradiţionale. Traficul de fiinţe umane generează profituri uriaşe reţelelor de crimă organizată.2012.ro/ric/revista/7RO/20COSTURILE-ECONOMICO. acest lucru dăunând societăţii prin agravarea lentă a economiei. Nu este de neglijat faptul că în acest mediu în care se dezvoltă grupurile marginale. O formă de sclavie în secolul XXI . scăderea securităţii societale. 2010. includerea în medii sociale. Revista de Investigare a criminalităţii. http://www. indiferenţa autorităţilor şi sporirea ameninţărilor create de fenomenul modernizării şi implicit a globalizării fac aceste pericole greu de evitat chiar şi de către o societate evoluată ca cea de astăzi. Totodată datorită legăturilor strânse între aceste grupuri marginale şi traficul de droguri se ajunge în cele din urmă la apariţia unor legături între aceştia şi crima organizată. Adesea persoanele cu handicap sunt incapabile de a se apăra singure.ro/ric/revista/Revista_4. nu ţine cont de graniţe şi nicidecum de principii morale. Distrug treptat existenţa oamenilor implicit a celor marginalizaţi care sunt vulneralbili prin inducerea efectelor benefice pe care le pot oferi. persoane dependente. infractori periculoşi pentru societate. are caracter de infracţiune. lipsa ajutorului din partea societăţii în depăşirea condiţiilor de criză. p. nu tratează într-o manieră exhaustivă problema lor. traficul de carne vie. Traficul de droguri Deşi pare greu de acceptat.05. p.este o acţiune realizată de un grup de persoane.Traficul de persoane . se bazează pe o strategie de perspectivă. fiind de aşa natură. anul 2. . extinzându-se în timp din cercuri restrânse spre medii private „selecte”.19 Spălarea banilor Spălarea banilor . dar şi de specificul valorilor sociale lezate (drepturile omului)”18. apărut Revista de Investigarea a criminalităţii.05.

Command. terorişti. „Componenţa informaţională este un multiplicator de putere pentru partea care este foarte bine dotată şi are personal foarte bine instruit (are superioritate informaţională). permiţându-i să aibă legături securizate. „spălare de bani”. a influenţa spectrul afacerilor legale şi de a deveni subit o problemă internaţională prin metodele de extindere. un fenomen bazat în principal pe implicaţii globale. însă măsurile şi rezultatele sunt mai puţine şi nesemnificative decât par a fi aşteptările. infractorii de-a lungul istoriei au trebuit să ascundă sursa de înavuţire de peste noapte pentru a scăpa de urmărirea penală. 2008. ample şi violente îndreptate nu numai împotriva statelor în cauză. guvernul – pentru a sustrage. din Londra şi Sharm-El-Sheik (2005). cercetare. utiliza şi vinde informaţii cu caracter confidenţial. şantajişti şi evazionişti fiscali care progresiv îşi adaptează mecanismele pentru a depăşi teama de lege. astfel că. în caz de succes. totodată. mai ales. în aceste condiţii. contrabandişti. Surveillance.exploatare bazate pe interacţiunea între persoane relaţionate propriu-zis cu afaceri legale. Juridic şi operaţional privind instituirea stărilor excepţionale . gândite pentru scopuri pozitive.element ethnic cu software înglobat. în fapt tentaţia se regăseşte la traficanţii de droguri. ca o reacţie atipică. date în timp real despre desfăşurarea acţiunilor şi despre adversar. Domeniile de activitate predispuse sunt cele care presupun accesul la bunuri de valoare. Terorismul devine. a rachetelor cu încărcături nucleare ar putea fi obiectul unor „atacuri cibernetice” care. control. au reprezentat acţiuni distructive. Deva. ca o criminalitate. inteligenţă)20 a stimulat şi componenţa informaţională a războiului – cyber-war dând naştere conceptului de inteligenţă artificială. oponenţilor să-şi utilizeze facilităţile în domeniu. p. Information. ar produce haos (în cazul distrugerii sau neutralizării sateliţilor de comunicaţii) sau război nuclear (în cazul preluării controlului asupra mijloacelor purtătoare a ogivelor nucleare şi utilizării acestora de către elemente teroriste).” 21 Pentru a combate acest tip de terorism informaţional este necesară o cooperare interdepartamentală şi interguvernamentală. informaţii. de prevenit şi de gestionat deoarece „el nu se mai prezintă doar ca o infracţionalitate violentă. interzicând. 21 Ioan SABĂU. Control. greu de controlat. deturnarea de fonduri din conturi bancare. aceste acte reprezintă metode prin care prelucrează veniturile în maniera ascunderii originilor ilegale. Spălarea banilor presupune un număr însemnat de acte criminale cu scopul de a genera profit pentru indivizi ori grupuri care aleg să comită infracţiuni. Este un fenomen ce se extinde foarte repede şi capătă diferite valenţe devenind greu de controlat şi cu efecte dramatice. 20 22 Idem . poliţia. virusarea reţelelor de calculatoare. Computers. comunicaţii. cartografiere) şi. elementele sistemului informaţional sunt folosite şi pentru activităţi ilegale ca: pătrunderea în reţelele de calculatoare şi bazele de date ale unor instituţii publice – armata. C4I2SR.22 Terorismul Terorismul este un alt subiect dezbătut ce ocupă timpul agendei internaţionale. traficanţi de arme. Fenomenul spălării banilor pune foarte bine în evidenţă trăsăturile crimei organizate datorită caracterului complex de adaptare spre a evita/fenta cadrul legal. Cibercriminalitatea Extinderea comunicaţiilor cum ar fi şi implementarea sistemului C4I2 (comandă. ci devine o problemă majoră 20 C4I2. adesea în disperare de cauză la o anumită evoluţie a sistemelor politice şi sociale. Communications. raid şi de o anvergură semnificativă. and Reconnaissance. create pentru extinderea relaţiilor comerciale şi financiare au constituit motorul erei informaţionale. Editura Cetate Deva. infractori. dar şi împotriva ideii de societate civilizată bazată pe o ierarhie în ideea verticalităţii. Atacurile teroriste din SUA (2001) urmate de cele din Spania (2004. Facilităţile hardware (fizice) şi cele software (conceptuale). computer. Există temerea că unele din sistemele de control şi ghidare a sateliţilor (de comunicaţii. de către gruparea teroristă ETA). Intelligence. Beslan. uşor coruptibile tocmai din ideea câştigului uşor. Din păcate. Istanbul şi ulterior cele.

11 26 Ioan SABĂU. 2004 23 Centrul de Studii Strategice de Securitate. Editura Antet. Bucureşti. „Legăturile care există între traficul de droguri. toxicomanii şi dependenţe . 2000 Centrul de Studii Strategice de Securitate. Editura Tipoalex. din ce în ce mai active şi mai ameninţătoare ale comunităţii internaţionale” 25. Războiul terorist. vulnerabilitate. definiţia lui Clausewitz potrivit căreia „războiul este continuarea politicii cu alte mijloace”24 rămâne încă valabilă. 18 25 Ion BODUNESCU. 2) evaluarea rapidă a consecinţelor. Bucureşti. problematici şi priorităţi pentru mileniul III. Ion. Bucureşti. 5) monitorizare şi evaluare O strategie eficientă pentru combaterea acestei probleme ar fi o abordare la întreg ansamblul societal. pot fi abordaţi din mai multe puncte de vedere. Despre război. şi mai precis unul asimetric. risc. echilibru şi relativă stabilitate”. 2008. Editura Tipoalex. Ideea principală nu este de a le aduce în prim plan spre uimire. simetrică. p. von Carl. pericol şi ameninţare. dar. 2002 CLAUSEWITZ. evoluţiei sistemelor sociale spre performanţă.html.coltulcolectionarului. accesat în 15. Relaţii internaţionale. p. Dimensiune geopolitică şi geostrategică. Prin dimensiunile şi formele sale de manifestare terorismul a devenit. Deva.23 Având o determinare politică. în opinia multor specialişti. în acelaşi timp. 4) implementarea planului de măsuri. Dan-Romeo BODUNESCU. Războiul terorist. deşi terorismul poate fi definit la fel de bine şi ca sfârşit al politicii aşa cum mai este definit în zilele noastre războiul. p. o altă latură. AÎSM. 27 Denis RICHARD. deosebit de virulentă a vieţii sociale. Bucureşti. Dicţionar de droguri.ro/dictionar-de-droguri-toxicomanii-si-dependente-p-82693. Editura Cetate . Relaţii internaţionale. 2002. Editura. 12 24 Carl von CLAUSEWITZ.05. p. Terorismul. Editura. Bucureşti. „una din calamităţile cele mai teribile. 2000. Dan-Romeo BODUNESCU. criminalitatea organizată şi finanţarea terorismului au fost plasate în primul plan al actualităţii internaţionale începând cu 2003 când guvernele statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au subliniat necesitatea adaptării unei strategii globale de control al drogurilor şi de a continua elaborarea iniţiativelor bazându-se pe factori observabili şi sprijinindu-se pe corectarea şi analiza datelor cât şi pe evaluările necesare”.a societăţii omeneşti în ansamblul ei. Bucureşti 2005.27 Bibliografie BODUNESCU. o acţiune violentă. Posibile soluţii pentru contracararea şi stoparea acestor fenomene Concluzionând putem afirma că definirea acestor termeni de securitate. Terorismul. tinzând spre supraterorism. Despre război. Războiul împotriva terorismului. Războiul împotriva terorismului. Dimensiune geopolitică şi geostrategică. 1-3. În acest caz. 2004. primitivă. Bucureşti. AÎSM. luând în calcul obiectivul vizat şi nu în ultimul rând aria de interes. http://www. terorismul poate fi catalogat drept război. ci mai degrabă spre conştientizarea problemei de către societate şi realizarea de către instituţiile responsabile a unui management organizaţional de risc eficient26 prin: 1) identificarea factorilor generatori de risc. Editura Antet. dinamică şi complexă. într-un fel. Editura Lider. Pavel ABRAHAM (coord). Gestionarea eficientă poate fi realizată doar în condiţiile unor alianţe politico-militare ce îşi asumă responsabilitatea asupra membrilor săi. 3) elaborarea planului de măsuri pentru gestionarea riscului. Juridic şi operaţional privind instituirea stărilor excepţionale . problematici şi priorităţi pentru mileniul III . 2012 .

ro/ric/revista/7RO/20COSTURILE-ECONOMICO. Infomin. Bucureşti 2005. Ca Publising. http://www.pdf MEDEANU. Deva. anul 2. 2011. 2008 SAVA.ro/ric/revista/Revista_4. Vladimir ZODIAN. Costurile economico-sociale ale traficului. Teodor. http://www.iparomania. http://www. 2009 IANCU. Paul. O formă de sclavie în secolul XXI . Crima organizată şi metode specifice de cercetare . Juridic şi operaţional privind instituirea stărilor excepţionale . Ioan. nr. Toma RUS.Traficul de persoane . Editura Cetate Deva. SABĂU. Enciclopedie politică şi militară . Bucureşti.pdf ROBINSON. Tiberiu Constantin. Revista de Investigare a criminalităţii. producţiei şi consumului ilicit de droguri. toxicomanii şi dependenţe. Dicţionar de securitate internaţională.coltulcolectionarului. 4. Ligia Teodora. Cluj-Napoca. 1. Bucureşti. Gheorghe POPESCU. Studii de securitate. Centrul Român de Studii Regionale. Ionel Nicu.ro/dictionar-de-droguri-toxicomaniisi-dependente-p-82693. 2005 RICHARD. apărut Revista de Investigare a criminalităţii.iparomania. Pavel ABRAHAM (coord). Editura CTEA. Lumea 2009. Editura Lider.FRUNZETI. 2007 PINTILIE. 2010. Adrian Marcel. nr. Denis. Dicţionar de droguri. Deva.html . 2010.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful