EXECUTAREA IZOLATIILOR TERMICE CLASICE 1.1 Definiţii, simboluri şi unităţi de măsură 1.

Definiţii Principalii termeni utilizaţi în prezentul normativ au următoarele semnificaţii: Material termoizolant – material sau produs uzinat, având conductivitatea termică de calcul mai mică sau egală cu 0,10 W/(mK), destinat să confere elementului de construcţie, în structura căruia sa înglobează, performanţe higrotermice corespunzătoare nivelurilor de performanţă stabilite prin reglementări; Suport al stratului de izolare termică – componentă a unui element de construcţie care asigură rezistenţa, rigiditatea şi planeitatea necesară pentru a putea aplica pe suprafaţa sa un strat de material; Strat de protecţie a izolaţiei termice – componentă a unui element de construcţie interpusă între componenta termoizolantă a acestuia şi mediul înconjurător (exterior sau interior) care asigură protecţia termoizolaţiei faţă de acţiunile de orice natură ale agenţilor de mediu şi mecanici; poate fi aplicat direct sau distanţat, creând un strat de aer ventilat; Barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă perpendicular pe direcţia de migrare a vaporilor de apă cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la permeabilitate la vapori, având rolul de a reduce riscul de condens al vaporilor de apă în structura elementului; Barieră antivânt – componentă a unui element de construcţie permeabilă la vapori de apă dar care împiedică pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizolaţia alcătuită, de regulă, din materiale de natură fibroasă (de ex. produse din vată minerală sau din vată de sticlă); Strat de aer ventilat – componentă a unui element de construcţie prin care se permite circulaţia aerului prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant; poate fi realizat continuu sau sub formă de canale; Strat de difuziune a vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, aflată înaintea unei bariere de vapori (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi al cărui rol este de a asigura difuzia tangenţială a vaporilor de apă şi/sau o destinaţie a aerului sau a vaporilor de apă sub presiune; Deflector – element prin care se asigură:

1

- tirajul stratului de aer ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la acoperişuri şi alcătuiri de şarpante cu învelitori neetanşe la vapori de apă; - comunicarea cu atmosfera stratului de difuziune a vaporilor de apă; Accesorii – elemente care asigură: - fixarea (legătura, solidarizarea) straturilor de termoizolaţie, suport şi protecţie; - continuitatea izolaţiei termice; - admisia şi evacuarea aerului din stratul ventilat. Tratamente de protecţie – tratamente de ignifugare, biocizare şi hidrofobizare sau de protecţie a armăturilor expuse la degradare (metalice, fibre de sticlă); Vitraj termoizolant – vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind construit din două sau mai multe foi transparente/translucide (din sticlă obişnuită sau cu proprietăţi speciale, din policarbonaţi etc.), dispuse distanţat, întreg ansamblul fiind închis etanş pe margine, spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant decât aerul; Punte termică – zonă a unui element de construcţie în care rezistenţa termică specifică în câmp a elementului de construcţie respectiv; Anvelopa clădirii – totalitatea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din interiorul clădirii; Amplitudine de oscilaţie a temperaturii aerului interior – variaţia maximă a temperaturii aerului interior faţă de temperatura convenţională de calcul; Coeficient de asimilare termică a materialului termoizolant (s) – densitatea fluxului termic maxim, corespunzătoare amplitudinii temperaturii pe suprafaţa interioară, egală cu unitatea. Această mărime depinde de parametrii materialului străbătut: conductivitate termică, densitate, capacitate calorică masică la presiune constantă şi de perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic; Coeficient global de izolare termică a unei clădiri (unităţi funcţionale) (G) – suma pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1 K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece; Coeficient de transfer termic (transmitaţă termică) (U) – fluxul termic, în regim staţionar, raportat la aria de transfer termic şi la

2

diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta ale unui element de închidere; Conductivitate termică (λ) – proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul termic ce străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre temperaturile pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea; Densitate aparentă a unui material termoizolant (ρ) – masa unităţii de volum a materialului în stare uscată; Densitate a fluxului termic – fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul de căldură; Diferenţă de temperatură pe verticală între nivelul capului şi nivelul gleznelor – diferenţa de temperatură pe verticală, între temperatura aerului măsurată la 1,7m şi la 0,1 m deasupra pardoselii (pentru o persoană în picioare) sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m (pentru o persoană şezând); Flux termic – cantitatea de căldură transmisă în unitatea de timp, la sau de la un sistem; Indice PMV – opţiunea medie previzibilă a unui grup important de persoane asupra senzaţiei termice produsă de un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară cu 7 nivele cuprinse între „frig” şi „cald”; indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al corpului uman; Permeabilitate la aer – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea fluxului de aer, exprimată prin fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea; Permeabilitatea la vapori – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea vaporilor de apă, exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea; Temperatură a punctului de rouă (θr) – temperatura aerului la care presiunea parţială a vaporilor de apă devine egală cu cea de saturaţie şi de la care se produce fenomenul de condens;

3

Generalităţi a) Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de construcţie. care presupun înlocuirea totală sau parţială a materialelor prevăzute în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie. Temperatură medie a suprafeţei interioare a unui element de construcţie – media temperaturilor de pe suprafaţa interioară a elementului de construcţie.suma rezistenţelor la permeabilitate la aer a straturilor elementului de construcţie plan. verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare. exprimată prin variaţia relativă a grosimii acestuia sub efectul unei încărcări statice prestabilite. în funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant. Tasare – caracteristică mecanică privind deformabilitatea unui material termoizolant. calculată pe baza câmpului de temperatură determinat prin calcul numeric sau a rezistenţelor termice specifice determinate experimental. se va obţine în mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate şi de rezistenţă.Rezistenţă termică specifică (R) – diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic. Lucrări pregătitoare a) Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă planeitatea necesară.suma rezistenţelor la permeabilitate la vapori a straturilor elementului de construcţie plan. Umiditate a materialului (masică/volumică) (ωm/ωv) – masa apei evaporabile raportată la masa/volumul materialului uscat. în regim staţionar. în funcţie de tipul materialului. 4 . Rezistenţa la permeabilitate la vapori a elementului de construcţie plan. Umiditate relativă a aerului (φ) – raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă din aerul umed şi presiunea de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi presiune totală. b) Ori de câte ori apar abateri de la proiect. Rezistenţă la permeabilitate la aer a elementului de construcţie plan (Ra).

Acesta va verifica tot timpul atât grosimea şi calitatea materialului termoizolant cât şi respectarea dimensiunilor punţilor termice din proiect. betonul de pantă sau şapa generală de nivelare.1/2 …1/3 din dimensiunea plăcii) faţă de rosturile dintre plăcile straturilor adiacente. după caz. asigurându-se scurgerea apelor. Eventualele spaţii dintre plăci vor fi completate cu bucăţi tăiate la dimensiunile necesare. tuburile electrice se vor îngloba. b) Executarea lucrărilor de izolare termică se face respectându-se prevederile cuprinse în normele tehnice de folosire specifice fiecărui material termoizolant (standarde de produs. f) În caz de ploaie. agremente tehnice. norme tehnice de produs. În cazul în care izolaţia termică din plăci se realizează în mai multe straturi. suprafaţa stratului termoizolant se va acoperi provizoriu cu folii de protecţie.b) Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări. iar când acest lucru nu se poate evita. se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de construcţie pe care urmează a se aplica izolaţia termică.) c) La punerea în operă a materialelor termoizolante se vor avea în vedere măsurile de transport. pentru a se obţine un strat termoizolant continuu. d) La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu spărturi. ştirbituri. precum şi recomandările producătorului pentru evitarea degradării acestora. se va executa o racordare cu pantă de minim 1:10.) sau cu caracteristici fizicomecanice inferioare celor prevăzute în normele tehnice specifice. în straturile de tencuială. mărci de fabricaţie etc. 5 . c) Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia termică vor fi curăţate şi amorsate. acestea se vor dispune astfel încât rosturile dintre plăcile unui strat să fie decalate (recomandabil cu cca. din aceleaşi materiale. d) Pe cât posibil. grosime necorespunzătoare şi neuniformă etc. dar numai cu avizul proiectantului de rezistenţă. în timpul execuţiei termoizolaţiei. manipulare şi depozitare prevăzute în normele tehnice ale produselor respective. un strat de tencuială sau o şapă de egalizare. după caz. e) Câmpul termoizolant cu materiale sub formă de plăci se va realiza prin aşezarea acestora cu rosturile strânse. Nu se admite înglobarea tuburilor electrice prin teşirea sau tăierea plăcilor termoizolante. Executarea lucrărilor a) Lucrările de izolare termică se execută numai cu personal specializat.

În dreptul scafelor se asigură o rigidizare suficientă a stratului suport al hidroizolaţiei pentru a împiedica forfecarea acestuia. în rânduri astfel aşezate ca rosturile să fie ţesute. ca suport al straturilor de difuzie. difuziune şi hidrofuge se execută în conformitate cu prevederile din normativ C 112.3. parapete. Circulaţia directă pe plăcile termoizolante este interzisă. pastă adezivă etc. astfel încât să existe posibilitatea acoperirii lor cu straturi de protecţie într-un interval de timp în care să nu existe riscuri de umezire a termoizolaţiei datorită precipitaţiilor atmosferice şi fără a se călca pe plăcile termoizolante. iar la izolaţiile termice din materiale elastice trebuie să se prevadă prelungirea şi legarea de parapete a şapei armate ce constituie suport al hidroizolaţiei.2. 6 . Racordările suprafeţelor orizontale cu cele verticale se realizează cu scafe din mortar. Executarea izolaţiilor termice la acoperişurile cu poduri ventilate se face prin aplicarea materialului termoizolant pe faţa superioară a planşeului spre pod. Se admite circulaţia peste plăci doar prin intermediul unor podini. prin lipire (de ex: mortar. şaibe late etc.1. Tehnologii specifice pentru termoizolarea pereţilor Aşezarea plăcilor termoizolante se face cu rosturi strânse. după caz. În funcţie de tipul şi greutatea plăcilor termoizolante. şuruburi prevăzute cu rondele din plastic. fixarea lor (provizorie sau definitivă) de perete se face. guri de vizitare. Învelitorile şi lucrările de tinichigerie se execută în conformitate cu prevederile din normativ C 37. în cazul podurilor circulabile. Tehnologii specifice pentru termoizolarea acoperişurilor Materialele termoizolante trebuie să fie aşezate fără rosturi şi strâns îmbinate cu elementele de construcţie în relief care străpung termoizolaţia (coşuri. barierelor contra vaporilor şi al hidroizolaţiilor. Stratul termoizolant va fi protejat cu un strat cu rol de barier ă antivânt. Aplicarea stratului termoizolant se face pe fâşii. sau cu un strat de protec ţie care să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul exploatării.) şi/sau prindere mecanică (de ex: cu agrafe metalice din oţel inoxidabil. tuburi de aerisire).) 1. Straturile de barieră contra vaporilor. în cazul podurilor necirculabile.

după caz. corectarea continuităţii stratului termoizolant. .după caz.execuţia feţei superioare a planşeului. . prin completarea cu material termoizolant de acelaşi tip a rosturilor rezultate cu dimensiuni mai mari decât cele admise. de regulă. 7 . Aplicarea plăcilor termoizolante necesită în general operaţii de: .4. Realizarea planşeelor cu izolaţie termică înglobată necesită următoarele operaţii principale: . . . în acelaşi mod ca la acoperişuri.rectificarea planeităţii suprafeţei inferioare a planşeului.ancorarea de elemente de rezistenţă ale planşeului.1. dacă este prevăzut în proiect. . Tehnologii peste spaţii reci specifice pentru termoizolarea planşeelor În cazul termoizolării planşeelor la partea inferioară (pe intrados) izolaţia termică se execută. fie prin fixare mecanică şi lipire.aplicarea plăcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin rosturile termoizolaţiei a elementelor de fixare (ancorare). în funcţie de poziţia planşeului în raport cu spaţiul mai rece). .5.execuţia feţei interioare a planşeului. Peste ele se realizează stratul de protecţie. fie prin fixare mecanică. a elementelor de prindere a stratului de izolaţie termică şi eventual a stratului de protecţie. plăcile termoizolante se aşează pe planşeu cu rosturi strânse.aşezarea materialului termoizolant între grinzile planşeului. . . eventual un strat de separaţie care să protejeze plăcile termoizolante împotriva umidităţii din şapă sau. 1. aplicarea barierei contra vaporilor de apă pe faţa „caldă” (pe faţa inferioară sau superioară.aplicarea straturilor de protecţie şi de finisaj. . aplicarea pastei de lipire pe suprafaţa plăcilor termoizolante amorsate.după caz.după caz. . să realizeze şi bariera contra vaporilor (bariera contra vaporilor se aplică numai pe faţa „caldă” a termoizolaţiei). care constituie şi stratul suport al termoizolaţiei. aplicarea stratului de amorsaj pe suprafaţa inferioară a planşeului şi pe faţa plăcii termoizolante care se lipeşte. Tehnologii specifice pentru elementele vitrate La realizarea elementelor vitrate se va avea în vedere asigurarea etanşeităţii acestora atât între geam şi ramă cât şi între cercevele şi toc. În cazul termoizolării planşeului la partea superioară.după caz. sprijinirea provizorie a stratului în timpul şi prizei şi întăririi soluţiilor de lipire.

a rosturilor rezultate între acestea. IZOLAREA TERMICA SI FONICA A CLADIRILOR CIVILE 2.1.La montarea elementelor vitrate în golurile elementelor de construcţie se va realiza umplerea pe tot perimetrul.6. rezistenta si rigiditatea necesare in exploatare. Stratul portant poate fi realizat din beton armat. precum şi etanşarea lor pentru protecţia împotriva agenţilor climatici (exteriori şi interiori). cu materiale izolante adecvate (şnururi din vată minerală sau vată de sticlă. pe timp de ceaţă sau cu precipitaţii atmosferice. Pentru realizarea acestor deziderate folosirea minerala prezentate in capitolul anterior este structurilor. Măsuri privind executarea lucrărilor de izolaţii termice pe timp friguros Lucrările care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai mici de +5 oC.). din zidarie de caramida. zidarie de BCA. 8 . lucrările de izolaţii termice nu se vor executa la temperaturi inferioare celor prevăzute în normele tehnice ale produselor. 2. purtati) trebuie sa si acustic cerintelor produselor din vata ideala in alcatuirea Structura peretilor exteriori utilizind ca termofonoizolatie produse din vata minerala este alcatuita din: a) – stratul portant sau autoportant al peretelui exterior b) – bariera de vapori c) – stratul termofonoizolator din produse din vata minerala d) – un sistem de fixare a stratului termofonoizolator e) – strat de aer ventilat f) – un strat de protectie al termofonoizolatiei a) Stratul portant sau autoportant al peretelui exterior Acest strat reprezinta atat pentru peretii structurali cat si pentru cei nestructurali scheletul peretelui care ii asigura acestuia durabilitatea. spumă de poliuretan sub formă de spray etc. autoportanti sau corespunda din punct de vedere higrotermic utilizatorilor. De asemenea. lemn sau produse din lemn etc. 1. Izolarea peretilor exteriori Peretii exteriori (portanti.

prinse cu agrafe din otel protejate anticoroziv (zincate sau inoxidabile etc. PI50 .placi rigide necaserate: PG 80. SR 50 . in functie de materialele din care este alcatuit stratul portant. prin inglobare o data cu executarea zidariei mixte.saltele rulate fara suport: SR 40. astfel: prin inglobare in perete la turnarea betonului (in cazul peretilor tip sandwich). Bariera de vapori poate lipsi in cazul unor pereti exteriori exploatati in conditii de temperatura sau/si umiditate care nu pot conduce la condensarea vaporilor de apa in structura acestor pereti. PG 100. d) Sistemul de fixare a stratului termoizolator Stratul termofonoizolator se fixeaza de stratul portant. s.placi semirigide caserate: PSA 70 . (PGA-N. PI 40.saltele rulate caserate: SRA 40. folii din polietilena. folii de poliester etc. placi rigide.) si se pozeaza in fata termofonoizolatiei inspre interiorul incaperilor (pe fata mai calda a termofonoizolatiei).b) Bariera de vapori (poate lipsi în anumite variante) Bariera de vapori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de apa din interiorul incaperilor inspre zona termofonoizolatiei si eventuala condensare a acestora in structura peretelui exterior. PIA 40. Bariera de vapori se realizeaza din materiale impermeabile de tip folie (carton bitumat. c) Stratul termofonoizolator din produse din vata minerala Stratul termofonoizolator poate include o gama foarte larga de produse din vata minerala din bazalt si va fi constituit. in functie de structura acestuia (perete fara strat de aer ventilat sau cu strat de aer ventilat).placi rigide caserate: PGA 80. PG-CU) .placi semirigide necaserate: PS 70 . PGA 100.pisle in placi caserate: PIA 30. e) Stratul de aer ventilat (poate lipsi în anumite variante) Stratul de aer ventilat are rolul de a elimina in atmosfera vaporii de apa din incaperi rezultati in urma proceselor biologice sau tehnologice 9 . folii din aluminiu.a. PGA-CU) Tipodimensiunile stratului termofonoizolator se stabilesc in functie de exigentele utilizatorilor precum si din conditiile constructive si tehnologice de realizare a peretilor exteriori.) cu suruburi pentru lemn sau cuie. in functie de solutia constructiva si tehnologia de executie alese si in functie de performantele impuse peretilor exteriori de catre utilizatori din: . prin lipire. PIA 50 . SRA 50 . recomandindu-se in cazul in care tasarile ar putea fi insemnate. Caserarea materialelor termofonoizolatoare din vata minerala cu o folie asigura bariera de vapori necesara cu conditia realizarii prin lipire cu benzi adezive de inalta fiabilitate a continuitatii stratului. (PG-N.pisle in placi necaserate: PI 30.

f) Stratul de protectie al termofonoizolatiei Acest strat are menirea de a proteja peretele si in special stratul termofonoizolant de umiditatea exterioara. agrafe. Modul de fixare al stratului de protectie difera in functie de structura constructiva a peretelui exterior si tehnologia de realizare a acestuia (in cazul peretilor tristrat din beton armat prinderea se face cu nervuri..). 3. ploturi. protectie termoizolatie . de ploaie etc. inclusiv termofonoizolatia. PAL. Stratul de protectie poate fi alcatuit din diverse materiale si in diverse moduri: din beton armat (in cazul panourilor tristrat din beton armat cu miez termofonoizolant din produse din vata minerala). de preferat. termoizolatie . se fixeaza cu suruburi.specifice si a mentine astfel peretele. in stare uscata. caplama. 2. agrafe etc. perete exterior . placile din armociment. mase plastice. sticla armata etc.. 4. Pentru asigurarea ventilatiei stratului de aer se vor prevedea solutii constructive care sa asigure existenta unor prize (goluri) de aerisire (protejate corespunzator impotriva intruziunilor prin plase de sirma). din zidarie de caramida. azbociment. precum si de a asigura umbrirea peretelui pe timp de vara. care sa permita admisia si evacuarea aerului. elastica) Fig 1 Alcatuirea de principiu – perete exterior cu temoizolatie din vata minerala fara strat de aer ventilat. fixarea fiind. Grosimea optima a stratului de aer ventilat. placaj etc. profile de fixare 10 . 1. este de 2-5 cm si se poate asigura in procesul de fixare a materialelor termofonoizolante din vata minerala prin solutiile constructive si tehnologice precizate mai sus si in detaliile ce urmeaza. din lemn sau produse din lemn (scindura cu lamba si uluc.

PI 40. intre capriori si prin elemente speciale pentru aerisire prevazute in invelitoare (elemente de aerisire in cimpul invelitorii sau in zona coamei).Fig. cu retele de plase din mase plastice sau cu elemente care constituie finisajul interior al mansardelor (lambriuri. d) Pentru stratul termofonoizolator se recomanda: . pane etc. in functie de solutia constructiva a acestuia. Izolarea acoperisurilor mansardate si a podurilor Ca si in cazul izolarii peretilor.pisle in placi: PI 30. in functie de tipul acestuia. zid exterior 2. element de ancoraj termoizolatie 9. PI 50 11 . SRA 50 . 2 Izolare perete exterior cu strat de aer ventilat – varianta 1. c) Stratul de aer ventilat are menirea de a impiedica mentinerea umezelii in zona elementelor sarpantei mansardei si in zona termofonoizolatiei.). placi gips-carton etc. a barierei de vapori. termoizolatie vata 7. element ancoraj 4. a unui strat de aer ventilat. element protectie exterioara 2. a unui strat de protectie al termofonoizolatiei. izolarea mansardelor presupune existenta unui strat portant de sustinere a stratului termofonoizolator din produse in vata. Ventilarea acestui strat se asigura prin fante prevazute in zona streasinei.2. b) Fixarea termofonoizolatiei se realizeaza. a unui sistem de fixare a acestuia. spatiu de aer ventilat 6. profil fixare 3.) si care asigura si protectia termofonoizolatiei spre interiorul incaperilor mansardei. a) Stratul portant al termofonoizolatiei il constituie structura de rezistenta a sarpantei mansardei (capriori. cu sipci din lemn. banda fixare termoizolatie 8. gaura pentru fixare bulon 5.saltele rulate din vata minerala caserata pe alufolie: SRA 40.

(PG-N. Bariera de vapori se realizeaza din materiale impermeabile de tip folie (carton bitumat.) si se pozeaza in fata termofonoizolatiei inspre interiorul incaperilor.Figura 3 . Invelitoarea poate fi de tip discontinuu (tigle ceramice sau din beton.Izolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator din vata minerala placata cu gips carton .Figura 4 . f) Protectia termofonoizolatiei spre invelitoare se face printr-un strat impermeabil discontinuu (pentru a permite ventilarea termofonoizolatiei) plasat intre capriori. Se prezinta in continuare detalii cu solutii de realizare a izolatiilor mentionate mai sus.placi rigide: PG 80.placi rigide caserate pe alufolie PGA 80.varian Fig.) sau de tip continuu (tabla zincata. e) Bariera de vapori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de apa din interiorul incaperilor inspre zona termoizolatiei si eventuala condensare a acestora in structura peretelui exterior. sub invelitoare. 4.placi semirigide caserate pe alufolie PSA 70 .Izolarea termica a podurilor sub invelitoare . folii din polietilena. . PG-CU) . PGA-CU) In functie de nivelul de izolare cerut de utilizatori si tinind seama de faptul ca placile caserate pe alufolie asigura reducerea substantiala a componentei radiante a fluxului termic. placi din azbociment ondulat etc.Detalii de principiu pentru realizarea unei mansarde . sindrila bitumata etc.. invelitoare sipci finisaj interior folie higrofuga 12 . PGA 100. (PGA-N. folii din poliester etc. 3 Detalii de principiu pentru realizarea unei mansarde 1. folii din aluminiu. 3. PG 100.Figura 5 .).placi semirigide: PS 70 . fiind mai avantajoase din punct de vedere al eficientei higrotermice (alufolia caserata pe produs poate constitui si bariera de vapori daca se realizeaza continuitatea acestuia la rosturi). 2.

talpa 16. sipci orizontale 6. termoizolatie 9. bariera vapori 3. 7. strat aer 5. planseu pod carton vata vata surub 13 .5. caprior aer ventilat bariera de vapori termoizolatie vata Fig. panou gips 2. folie 11. caprior 14. etansare 15. strat suplimentar 8. 6. prindere cu 12. sipci de lemn 13. element prindere 7. strat aer ventilat 10. 4 Izolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator de vata minerala placata cu gips carton 1. 8. sipci verticale 4.

folie de protectie la infiltratii. sipci. 10. 5.dispunerea termoizolatiei in zona mediana e).dispunerea termoizolatiei la partea inferioara g).dispunerea termoizolatiei in zona mediana si la partea inferioara 1. strat de aer peste termoizolatie. 7. caprior . sipci .Fig. Izolarea termica a podurilor sub invelitoare – varianta Fig. strat de aer sub invelitoare. 9. 6. h) . element de finisaj.dispunerea termoizolatiei la partea superioara c). bariera de vapori. 2. 11. 12. b) . 5. scindura. d) . termoizolatie vata. 6 Izolarea termica a podurilor sub invelitoare – varianta a). f) . invelitoare. 8. 3. 4. strat de aer sub termoizolatie 14 .

1 3

2

4 9 8 5 7 6 1 0

Fig. 7. Detaliu de coam` - acoperi] cu astereal`, cu termoizola\ia [ntre c`priori, cu spa\iu dublu de ventilare: 1.invelitoare; 2. sipci de lemn transversale pentru prinderea invelitorii; 3.folie hidroizolante; 4. capriori; 5. vata de sticla intre capriori de 10 cm; 6.vata minerala de sticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de 5 cm grosime; 7.sipca pentru fixarea termoizolatiei; 8. clesti, scandura de lemn; 9. coam`; 10.placi gips carton finisate.

1 3 2 4 8 9

5 6

7 10

15

Fig. 8. Detaliu de coam` - acoperi] far` astereal`, cu termoizola\ia [ntre c`priori, far` ventilare: 1.invelitoare; 2. sipci de lemn transversale pentru prinderea invelitorii; 3.folie hidroizolante; 4. capriori; 5. vata de sticla intre capriori de 10 cm; 6.vata minerala de sticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de 5 cm grosime; 7.sipca pentru fixarea termoizolatiei; 8. clesti, scandura de lemn; 9. coam`; 10. lambriu de lemn. 2.3. Izolarea acoperisurilor terasa Acoperisurile terasa pot beneficia in toate variantele constructive de termofonoizolatii cu produse din vata tip MACON. In situatiile in care incaperile de la ultimul nivel adapostesc utilizatori sau procese tehnologice generatoare de vapori de apa este obligatorie o bariera continua contra vaporilor plasata sub termofonoizolatie spre a impiedica producerea condensului in straturile acoperisului si mai ales in stratul termofonoizolant. Termohidroizolatia acoperisurilor este un tot unitar, calitatea lor depinde in egala masura de materialele termo si hidroizolatoare. Acoperisuri terasa circulabile In cazul acoperisurilor terasa circulabile, pentru evitarea tasarii stratului termofonoizolant se recomanda: - placi superrigide: PSG 200 - placi rigide necaserate: PG 160 (PG-C) numai prin aplicarea de masuri adecvate (sape armate) Caserarea produselor din vata cu alufolie asigura bariera de vapori, de obicei necesara si in cazul acoperisurilor terasa circulabile, cu conditia realizarii prin lipire cu benzi adezive de inalta fiabilitate a continuitatii stratului de alufolie. Se prezinta in continuare detalii cu solutii de principiu pentru realizarea de termohidroizolatii cu placi de vata minerala. Fig. 9. Detaliu de racord perete –terasa inversata circulabila 1. polistiren extrudat; 2. membrane hidroizolatoare; 3.folie barier` impotriva vaporilor; 4. strat difuziune; 5.beton de pant`; 6. plac` BA; 7. perete zid`rie; 8. dal` prefabricat` BA; 9. strat uzur`

16

4 9 3 8 1 7 5 2 6

Fig. 10 Detaliu de c@mp-travers` inversat`, circulabil`-tip deck, cu trafic redus-sec\iune longitudinal` 1. polistiren extrudat; 2. membrane hidoizolante; 3. geotextil; 4. strat difuzie; 5. beton de pant`; 6. plac` de BA; 7. structur` de sustinere deck; 8. deck- sc@ndur` de lemn

8 7 3 1 2 5 4

6

Fig. 11 Detaliu de c@mp- teras` inversat`, circulabil` - tip deck, redus- sec\iune transversal` 1. polistiren extrudat; 2. membrane hidroizolatoare; 3. geotextil; 4. strat difuzie; 5. beton de pant`; 6. plac` BA; 7. structur` de lemn; 8. deck – sc@ndur` de lemn.

8 7 3 1 2 5 6 4

Fig. 12. Detaliu de record la perete – teras` inversat`, circulabil` cu trafic intens ]i pardoseal` pe picioru]e 17

Tehnologia de izolare cu polistiren Folosirea polistirenului la realizarea izola\iei Ceresit-Ceretherm) pere\ilor( Solutia Etape : Peretele trebuie bine cur`\at: mai [ntai se [ndeparteaza praful. trebuie cur`\a\i cu multa grij`.4. Mortarul care fixeaz` placile termoizolanle nu se va usca prea repede ]i va avea rezisten\a dorit`. trebuie tratate [n prealabil cu grund Ceresit CT 17. netencui\i. Pere\ii foarte absorban\i. Pere\ii spala\i trebuie lasa\i sa se usuce perfect. Pere\ii din caramid`. 18 .3 4 9 8 5 1 7 2 5 6 2. de ex. Solutia CT 17 se usuca dupa aproximativ 4 ore. iar apoi se spal` cu jet de ap` sub presiune. zidariile din BCA sau blocuri de silica\i.

{n locul burlanelor clasice. fara cocoloase.: pervazuri.Fixarea pl`cilor termoizolante In partea de jos a pl`cilor termoizolante se fixeaz` profile de soclu. trebuie puse provizoriu burlane ]i conducte elastice etc. de ex. {ntr-un recipient [n care se afl` o cantitate de apa masurat`. se toarn` mortarul pentru fixarea placilor termoizolante ]i se amestec` cu o masina de gaurit cu amestecator pan` cand se obtine o pasta omogena. Acestea trebuie fixate cu dibluri din 30 cm [n 30 cm. Trebuie demontate toate p`r\iile care ar putea [ngreuna ac\iunea de aplicare a placilor termoizolante. 19 .

astfel [ncat [n urma presarii sa ocupe 40% din suprafa\a pl`cii. Din sulul de plas` se taie o f`]ie av@nd lungimea necesar`. care apoi se face sul. trebuie sa fixat` o plasa din fibra de sticl`. Col\urile cladirii vor fi acoperite cu 20 . Pe o [nal\ime de 2 m de la sol. Plasa se fixeaz` de peretele alaturat cu o suprapunere de 15 cm. mortarul poate fi aplicat cu o mistrie dintat` de 12 mm.Mortarul se aplica de jur [mprejurul placii sub forma unei benzi cu o la\ime de 3-4 cm si [n centrul placii sub forma unor gramajoare cu un diametru de aproximativ 8 cm. Col\urile cladirii sunt predispuse lovirii. Dac` suprafetele sunt netede.

de la un colt ]i mergand pana la partea superioara a pere\ilor. f`ra a mai fi necesara fixarea plasei de peretele al`turat. Placile se aplic` una langa alta. Acum se gasesc pe piata corniere cu plas` lipit` din fabricatie. men\inandu-se o linie dreapt`. [ntre5-10cm. 21 . Utlizarea acestora u]ureaza formarea colturilor cladirii ]i a marginilor glafurilor. trebuie urmarit` ordinea din desen. Pe suprafetele mari. [ncepand de la baz`. Trebuie sa suprapuse plasele care se [nvecineaza.un cornier din tabl` de aluminiu perforat` lipit [nainte. Placa aplicata trebuie mi]cata cu o dri]ca lunga p@na cand ajunge s` se fixeze langa celelalte placi.

avand griia sa nu ias` cu prea mult [n afar`. Umplutura proaspat` se [ntinde cu un spaclu umed. de ex. balustradele . mai mari de 2 mm si locurile greu accesibile.trebuie umplule cu spuma poliuretanic` Ceresit (exclus umplerea lor cu mortar). Marginile profilelor trebuie lipite cu banda adeziv`.Surplusul de spuma poliuretanica [ntarit` trebuie [ndepartat cu ajutorul unui cu\it.Golurile ramase. {n placi se fac niste crest`turi oblice cu o la\ime de minim 5 mm si se umplu cu acril Ceresit. care izoleaza termic. rezistenta fiind constituit` de umplutura de etan]eizare poliuretanica. Pentru umplerea crapaturilor care se maresc se folose]te o solu\ie de umplere poliuretanic`. Spuma [si mareste volumul si de aceea trebuie direc\ionat` [ntre placi. Marginile crap`turilor pot fi [ntarite cu profile metalice. 22 . tocurile usilor ferestrelor si glafuri. Trebuie umplute golurile ramase [ntre placile teimoizolante.

stratul protector nu este [nca [ntarit. negalita\ile de p@na la 2 cm pot fi corectate 23 . este necesar` aplicarea unui strat protector armat cu fibra de sticl` care se realizeaza [n felul urmator: se aplica mai [ntai un start de mortar.Dupa aproximativ 3 zile de la fixarea placilor termoizolante. Dupa terminarea opera\iunii de fixare a placilor. Placile termoizolante ascund toate imperfec\iunile zidurilor. cu o mistrie dintata de 10 mm. pe o latime de aproximativ 1.10 m de la partea superioara cladirii. deoarece polistirenul va fi supus timp de aproximativ 2 saptamani la ac\iunea nemijlocit` a razelor soarelui si corodarii. {n ziua urmatoare aplicarii. Aplicarea placilor termoizolante este ]i un prilej de a [nfrumuse\a aspectul exterior al cladirilor. Este o ac\iune deosebit de important`. suprafa\a lor trebuie egalizat` prin ap`sarea cu o drisca a carei suprafa\` este acoperit` cu un smirghel gros. dupa [ntarirea mortarului. Se poate folosi un ]mirghel pentru a netezi urmele lasate de mistrie ]i pentru a [ndeparta eventualele imperfec\iuni.

Daca polistirenul se dezlipeste [mpreuna cu stratul de mortar. {n cazul inegalitafilor mai mari. 24 . atunci trebuie folosite ]i elemente de fixare mecanice. Pl`cile de polistiren trebuie fixate cu elemente de prindere mecanice atunci cand pere\ii nu pot fi portan\ii lor. La sistemul Ceresit Ceretherm trebuie folosite dibluri cu tija de metal.cu un strar mai gros de mortar. care cu partea din\at` a mistriei se [nfige [n mortarul proaspat: mai [ntai pe centrul plasei se apoi spre margini. se recomanda folosirea unor placi de grosimi diferite. Pere\ii pot fi considera\i adecva\i atunci cand mostrele de polistiren de 10 x 10 cm se rup [n buca\i la [ncercarea de a le smulge de pe perete (la 4-7 zile de la lipirea cu mortarul CT 85). De acest strat se prinde plasa. Capetele diblurilor nu trebuie sa iasa [n afara pl`cilor.

Dupa aceea se [ntinde stratul de mortar. Realizarea tencuielii pentru exterior Tencuielile decorative acrilice se pot aplica la 3 ore dupa uscarea stratului de vopsea grand cu CT16. Pentru tencuirea unui perete trebuie folosite materiale din acelasi lot [n scopul evitarii usoarelor diferen\e de nuan\` datorit` granula\iei naturale pe care o con\ine tencuiala decorativa. Grosimea stratului protector trebuie sa fie de 3-5 mm. pentru a acoperi plasa [n [ntregime ]i se netezeste cu grija. Tencuielile acrilice CT60 si CT63 sunt gata preparate. continutul gale\ii trebuie omogenizat cu ajutorul unei bormasini prevazuta cu un amestecator. dar [nainte de utilizare. 25 . Acestea [mpiedica apari\ia crap`turilor oblice care pornesc din col\uri. Realizarea re\elei protectoare Toate col\urile deschiderilor spre exterior necesita o [ntarire suplimentara cu petice din fibra de sticla lipite oblic cu dimensiuni care s` nu fie mai mici de 35 x 20 cm.

Granulele pe care le con\ine usureaz` aplicarea [n straturi egale. se ob\ine o suprafa\` cu aspect de scoar\` de copac [n 26 .5 mm se obtine o suprafata cu un aspect zgrun\uros si omogen prin nivelare cu drisca de plastic. cu ajutorul unei driste din plastic. {n cazul tencuielilor cu granula\ie mai mare. {n cazul tecuielii CT60 cu granula\ie de 1 .5 mm). se pot obtine diferite modele datorita granulelor pe care tencuiala le con\ine.Nu trebuie s` folosim instrumente sau recipiente ruginite. trebuie s` nivelati stratul aplicat. de ex. Atunci c@nd materialul nu se mai lipe]te de gletier`. CT63 (3 mm) sau CT64 (2. Pasta trebuie aplicala [n mod egal cu o dri]c` de metal pe suprafata pregatit`.{n functie de direc\ia de miscare a gletierei. Tencuiala [n straturi subtiri se usuca destul de repede si de aceea nu trebuie lasat` [n locuri [nsorite. acest lucru fiind esential pentru ob\inerea unui aspect omogen.

Daca totusi oprirea lucrului este necesara. De aceea schela trebuie sa fie montat` pe toata fa\ada iar operatiunea sa fie bine organizata. Pentru a evita apari\ia nadelor. pute\i folosi vopsele [n tonuri diferite. Suprafa\a tencuit` trebuie protejat` de ploaie p@n` la uscarea complet`. Nu trebuie s` aplic`m Ceresit CT60 (63. Acest lucru face posibil` aplicarea unei bande adezive. trebuie sa obtinem o linie dreapt` a zugravelii.func\ie de sensul de miscare a gletierei. Astfel. 64) pe zone expuse razelor soarelui si sa prevenim uscarea prematur` a tencuielii. 27 . se recomand` s` acoperim o suprafat` continu` f`r` [ntreruperi. Se recomand` s` acoperim o suprafa\` continu` far` [ntreruperi.

Baza cladirii poate fi acoperit` cu tencuial` "mozaic".se poate folosi vopseaua acrilic` pentru exterior Ceresit CT54. Dupa uscare. Vospeaua se aplica cu bidineaua. se ob\ine o tencuial` colorat` cu aspect sticlos. 2.5. usor de [ntre\inut.Daca se dore]te schimbarea culorii tencuielii sau daca aceasta se degradeaz` [n timp . CT 77 se aplic` ]i se netezeste cu o dri]c` de metal. Nu este necesar folosirea trafaletului si nu trebuie sa diluati vopseaua CT 16 cu ap`. Stratul protector [ntarit poate fi tratat cu vopseaua grund Ceresit CT 16. disponibil` deasemenea [ntr-o gama larga de culori. Folosirea polistirenului expandat la acoperi]uri 28 .

3. Material hidroizolant. 16. Laturi lemn. Polistiren expandat. 13. Astereala. 4. Polistiren expandat. cu posibilităţi de montaj vertical sau orizontal. Sipci lemn . Tencuiala. 12. 5. 14. Dimensiuni şi mase 29 . Izolatia termica a unui acoperis 1. 8. 10. 11. Zidarie portanta BC 2. Folosirea panourilor la realizarea termoizola\iilor Sistemul de perete KS1000 SF este o soluţie constructivă cu îmbinare ascunsă. Pardoseala.7. Bariera control vapori. Lat longitudinal.6. Tigla beton dublu roman.Planseu beton. 2. care se pretează ca sistem de închideri pentru toate imobilele cu excepţia celor cu temperaturi interioare joase (sub 0 °C). Fig. Gips carton. 7. 6. Sistemul de perete KS1000 SF 2. Polistiren expandat. 15. 14. Capriori lemn. 9.Fig. 13.

83 c) Toleranţele produsului Lungimea panoului Lungimea panoului mai mică de 6 m Lungimea panoului între 6 m şi 12 m Lungimea panoului cel puţin egală cu 12 m Lăţimea panoului Grosimea Grosimea panoului d ≤ 50 mm Grosimea panoului 50 mm < d < 100 mm Grosimea panoului d ≥ 100 mm Rectangularitatea capătului tăiat ≤ 0.6/0.4 10. Panourile mai scurte de 2 m şi mai lungi de 14. Încovoierea panoului (∆1 + ∆2) / 2 ≤ 10 mm +3 mm +3 mm +-4 mm +-6 mm +-8 mm +-3 mm +-2 mm -2 mm -3 mm d) Lungimi disponibile Lungimea standard a panourilor e de la 2 până la 14.5 m se pot furniza cu consultarea Departamentului Tehnic Kingspan. 63 80 12.5 % lăţimea panoului. 83 60 11.5 metri. 23 70 11. 03 10 0 12. 30 .a)Profilare.exterior b)Profilare – interior Grosimea panoului (mm) masa (kg/m2) 50 tablă mm 0.

PVDF. oferind arhitecţilor o paletă largă de culori. Plastisol şi Foodsafe. pentru învelitoarea HPS200 b) Grosimile substratului . Învelişul său rigid de 200 µm (grosime nominală) are un finisaj exclusiv Scintilla şi este disponibil în diferite nuanţe. pentru o utilizare universală. Celestia (de la Corus) Celestia este o acoperire cu aspect metalizat.Oţel a) Posibilităţi de protecţie galvanică . examinat în laboratoare şi şantiere în condiţii climatice aspre.5. Plastisol 200 µm HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit. Sortimentul standard de culori include culoarea argintiu metalizat. Poliester. 9.Grosimea standard a tablei interioare 0.Galvalloy. pentru suprafeţele Celestia. conform EN 10147:2000. Acesta poate fi acoperit în mai multe variante: Poliester. 9. oţel zincat conform normei EN 10147.2. Poliester Standard – PES Poliester este un sistem de acoperire universal şi economic. 4. PVDF Acoperirea PVDF păstrează cel mai bine culoarea şi luciul şi are o bună rezistenţă împotriva coroziunii. oferind arhitecţilor o paletă largă de culori. HPS200 (de la Corus) HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit.Grosimea standard a tablei exterioare 0. oţel protejat la cald cu un aliaj eutectic cu o compoziţie din cca 95 % Zn. 31 . Variantele de acoperire exterioară 9. 2.8. examinat în laboratoare şi şantiere în condiţii climatice aspre.1.3. dă suprafeţei placate adâncime şi viaţă.Oţel zincat la cald cu un total de 275 g/m2 zinc. . Învelişul său rigid de 200 µm (grosime nominală) are un finisaj exclusiv Scintilla şi este disponibil în diferite nuanţe. Grosimea nominală a învelişului e 25 µm.Galvatit. 5 % Al şi alţi aditivi conform normei EN 10214. Grosimea nominală a acoperirii e 25 µm. pentru o utilizare universală. o acoperire de înaltă calitate din poliester. PVDF. Produsul are în forma standard. Plastisol şi Foodsafe.40 mm. Poate fi folosit în condiţiile climatice cu radiaţii UV puternice în combinaţie cu temperaturi extreme şi umiditate înaltă. realizată dintr-un înveliş de înaltă calitate Plastisol de 120 µm (grosime nominală). Varianta metalizată captează lumina şi mişcarea. . 9.Alte grosimi sunt disponibile după consultarea Departamentului Tehnic Kingspan.60 mm. cu masa totală a zincului de 275 g/m2. 9. . ce se poate folosi la interior şi exterior. pe partea inferioară. .

Culoarea standard este albă.41 0. 11. usi. Stratul de acoperire este inert chimic şi netoxic la un contactul efectiv cu produsele alimentare neambalate. Variantele de acoperire interioară 10.Îmbinările cu alte panouri Îmbinările dintre panourile de perete şi cele de acoperiş.1. Sistemul de perete KS1000 SF 12. Îmbiarea longitudinală Toate îmbinările longitudinale (ferestre. 10. Poliester Învelişul de poliester cu o grosime nominală de 15 µm. 11. suprapunere longitudinală).4. precum şi toate străpungerile făcute panourilor trebuie etanşate cu PUR aplicat local cu pistolul. Foodsafe Suprafaţa acestui înveliş din polimer de 150 µm grosime este netoxică.3. 10.3. Îmbinarea laterală Toate îmbinările laterale au o garnitură continuă autoadezivă aplicată din producţie. se pretează şi pentru industria alimentara şi nu conţine CFC/HCFC.35 32 . acolo unde se impune (coamă. Culoarea standard este alb-gri (asemănătoare cu RAL 9002). Nu este toxic. durabilă şi se curăţă uşor.022 0. Performanţe Izolare termică Grosimea panoului (mm) 50 60 Valoarea U (W/m2K) Fără HCFC = 0. jgheab.2. Faţa interioară a panourilor trebuie etanşată la îmbinări cu o garnitură anticondens PE autoadezivă 9 x 3 mm.1. 10. lăcrimare) trebuie etanşate cu o garnitură continuă PE autoadezivă 20x4 mm (20x3 mm) aplicată în şantier (vezi detaliile constructive). La contactul dintre panouri şi structură în zonele de risc. Emailare Email cu o grosime nominală de 22 µm cu un finisaj alb. rezistentă la acţiunea mucegaiului. se aplică o garnitură autoadezivă continuă PE 20x5mm (vezi detaliile constructive) 12.2. 11 Materiale de etanşare KS1000 SF 11. Nucleu de izolare Nucleul de izolare standard este spuma poliuretanică rigidă cu celule închise.10.1.

21 12.100 mm.26 0. laterale şi din faţă se protejează cu spumă şi cofraje şi întregul palet este acoperit cu folie de polietilenă. 12.6.4. aprobate şi îndeplinesc cerinţele regulamentelor şi normelor europene şi naţionale pentru construcţii. Biologic Panourile sandwich izolatoare Kingspan sunt imune la atacul mucegaiului.5. Ambalarea standard – transport rutier Panourile KS1000 SF se depozitează cu partea exterioară spre partea interioară. Numărul de panouri din fiecare pachet depinde de lungimea şi grosimea acestora. 12. Livrare Toate livrările (în situaţii standard) se realizează prin transport rutier la locul proiectului. 33 . Acustică Toate panourile KS1000 SF au o valoare ridicată a izolării fonice exprimată printr-un număr Rw=25 dB 12. Panourile nu contribuie la răspândirea incendiului şi nu întreţin arderea. Masa maximă a paletului e 3 500 kg Grosime nucleu panou (mm) Număr de panouri într-un pachet 5 0 2 1 6 0 1 7 7 0 1 5 8 0 1 3 10 0 10 12. Numărul de panouri este mai redus în cazul paleţilor agabaritici.70 80 100 0. La fabricaţie nu se foloseşte uree formaldehidică iar panourile nu sunt toxice. de jos. Înălţimea standard a paletului e 1.3. Tabelul de mai jos e prezentat ca ghid.2. ciupercilor şi insectelor. Partea de sus. Rezistenţă la foc Panourile sandwich izolatoare KS1000 SF au fost examinate.30 0. Clientul este responsabil pentru descărcare.

după instalarea corectă a lăcrimarului şi a reazemului inferior. • Continuaţi aceeaşi procedură până la vârful peretelui.2. • Continuaţi până peretele este complet. atic.1. având în vedere alinierea acestora. Regulamente de construcţii Panourile sandwich izolatoare Kingspan KS1000 SF întrunesc regulamentele şi normele naţionale pentru construcţii. întrunind cerinţele ISO 9001:2000. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrică din materiale de cea mai înaltă calitate. tăind panoul terminal la lungimea impusă. • Fixaţi primul panou în dreptul colţului clădirii. verificând verticalitatea acestuia înainte de fixare. 13.1. Capătul liber al panoului terminal trebuie fixat de structură la maximum 500 mm. Panourile nu necesită o izolare suplimentară deoarece au aplicată o garnitură autoadezivă din producţie. permanent sau temporar. Accesorii / Borduri Accesoriile şi bordurile trebuie instalate cu grijă. folosind numărul specificat de şuruburi. Aşezati panoul pe reazeme şi fixaţi-l la partea de sus cu 1 sau 2 şuruburi. În acest caz trebuie folosite şuruburi pentru îmbinare vizibilă care se maschează ulterior cu accesorii. 14. • Îmbinaţi cel de-al doilea panou cu primul. uşi.13. ferestre. Folosiţi şuruburi pentru îmbinare ascunsă la nut şi şuruburi pentru îmbinare vizibilă la feder. • Aşezaţi cel de-al doilea panou peste primul. verificând îmbinarea. înainte de începerea instalării. prin folosirea de mijloace moderne de producţie şi a normelor stricte de control al calităţii. Fixaţi panoul pe fiecare pană. • Acolo unde este necesar. Fixaţi cu 1 sau 2 şuruburi. la colţuti. 14. Modul de instalare al panourilor 13. în funcţie de presiunea vântului. Panouri montate vertical • Asiguraţi-vă că există un reazem aliniat. în funcţie de presiunea vântului. asigurând orizontalitatea acestuia. 34 . Panouri montate orizontal • Instalarea panourilor începe de la partea de jos. acestea trebuie mascate cu accesorii pentru a păstra designul *îmbinare ascunsă*.2. • Acolo unde se folosesc şuruburi cu îmbinare vizibilă. • Fixaţi lăcrimarul pe structura secundară. Fixaţi panoul pe structura metalică. Se asigură astfel fiabilitate şi durată de viaţă îndelungată. alinierea şi izolarea acestora. pe toată lungimea clădirii. panourile pot fi tăiate (în dreptul colţurilor şi al golurilor). izolarea şi tăierea la capete 14. verificând verticalitatea acestuia şi modul ferm de îmbinare.

poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare diametrul 16 mm) Produs: Lemn – KS1000 SF sistem de perete. poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare diametrul 16 mm) Produs: Beton – KS1000 SF sistem de perete. poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare diametrul 16 mm) 35 . Alegerea elementelor de fixare Fixare – SFS intec Produs: Oţel – KS1000 SF sistem de perete.14.3.

poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare cu diametrul de 16 mm) Produs: Beton – KS1000 SF sistem de perete.Fixare – EJOT Produs: Oţel – KS1000 SF sistem de perete. poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare cu diametrul de 16 mm) 36 .

Detaliu de îmbinare laterală Îmbinarea panourilor verticale 37 .Produs: Lemn – KS1000 SF sistem de perete. poziţia de fixare: ascunsă (garnitura de etanşare cu diametrul de 16 mm) 14.4.

Structura principală prezentată este una tipică. Încărcările panourilor depind de cerinţele structurale specifice fiecărui proiect în parte. Metode constructive Panourile montate vertical necesită o structură de susţinere.5.Recomandări pentru fixarea panourilor *Model A (O singură fixare) *Model B (Două fixări) 14. 38 . Aceasta le conferă rezistenţă la presiune şi sucţiune.

• Partea interioară a tablei e acoperită cu un înveliş de poliester gri deschis. Materiale – Oţel a) Substrat • Oţel Fe 220 G zincat prin imersie conform BS EN10147:1992.7 mm. b) Acoperiri – Tablă exterioară rezistentă la influenţele atmosferice Un polimer de calitate foarte bună. Sistemul de acoperiş KS1000 RT Sistemul panouri izolatoare tip ţiglă KS1000 RT se poate folosi pentru aplicaţiile în construcţii cu înclinarea acoperişului de cel puţin 21% (120). 15. grosimea 50 microni. • 39 . • Grosimea standard a tablei exterioare 0. Acoperiş KS1000 RT 15. grosimea standard a tablei interioare 0. Fig.1.Îmbinarea dintre panouri Îmbinarea dintre doua panouri verticale 15.4 mm. Culoarea – teracotă sau antracit.

3.Etanşare Banda de etanşare este aplicată pe îmbinarea laterală pe linia de producţie. Culoarea standard e alb aprins. 15. Faţa interioară a panourilor trebuie etanşată la îmbinări cu o garnitură anticondens din butyl cu diametrul de 8 mm. La fabricaţie nu se foloseşte uree formaldehidică iar panourile nu sunt toxice.2. la 10 mm de pasul profilului tip ţiglă.25 0.2.c) Acoperiri – Tablă interioară • Email: un înveliş gros de 15 microni folosit la acoperirea interioară a panourilor izolatoare. 40 . 16. Îmbinările Îmbinările dintre panourile de perete şi cele de acoperiş. 16. Performanţe Izolare termică Grosimea panoului (mm) 45 60 80 100 Valoarea (W/m2K)  = 0.022 0. Materiale de etanşare KS1000 RT 16.4. Îmbinarea laterală Toate îmbinările laterale trebuie să fie curate pentru a asigura o îmbinare fermă. Sistemul de acoperiş KS1000 RT 17.1.3. 17.1. Rezistenţă la foc Panourile KS1000 RT Kingspan îndeplinesc cerinţele reglementărilor şi normelor pentru construcţii în privinţa incendiului. cu o suprafaţă uşor de curăţat • Poliizocianurat (PIR) cu ODP nul. 17.32 0. Biologic Panourile Kingspan sunt imune la mucegai. 16. ciuperci şi insecte.2. Pentru produse certificate de LPCB.45 0. Îmbiarea longitudinală Toate îmbinările longitudinale au lungimea de 150 mm trebuie etanşate cu o garnitură din Butyl autoadezivă cu diametrul de 6 mm.20 U 17. vă rugăm contactaţi Departamentul Tehnic Kingspan. Garniturile profilate Acolo unde există îmbinări de profile metalice flate cu profilul tip ţiglă trebuie folosite garnituri profilate PE pentru a închide spaţiul din îmbinare. Etanşaţi garniturile profilate atît la capete cât şi la partea de jos şi de sus a acestora cu un izolant aplicat cu pistolul. Toate îmbinările laterale au o bandă anticondens aplicată pe linia de producţie. precum şi toate străpungerile făcute panourilor trebuie etanşate cu PIR aplicat local cu pistolul. 16.

9. înălţimea tipică a paletului e 1 100 mm. ceea ce asigură o fiabilitate şi durată de viaţă îndelungată.4.7. 17. cel puţin trei elemente de fixare la panou şi sprijin. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrică din materiale de cea mai înaltă calitate prin folosirea mijloacelor moderne de producţie conform standardelor stricte de control al calităţii în conformitate cu normele ISO9001:2000. cu şaibe fixate cu diametru de 14 mm din oţel inoxidabil şi cu un cap jos acoperit corespunzător culorii panoului. Clientul este responsabil pentru descărcare. iar la despachetare şi montaj este necesară întoarcerea acestora. Numărul de panouri din fiecare pachet cu panouri de 45 mm este de maximum 10. Secundare Elementele de tablă vor fi fixate la distanţe axiale de maximum 450 mm. Garanţii Kingspan acordă garanţie pentru învelişul exterior şi pentru întregul produs în baza proiectului concret. Regulamente de construcţii (Agremente) Panourile sandwich izolatoare Kingspan KS1000 RT îndeplinesc regulamentele şi normele naţionale pentru construcţii. repartizate pe lăţime la intervale uniforme. Toate elementele de fixare trebuie să fie amplasate prin dolia profilului.1. 17. Livrare Toate livrările (în situaţii standard) se realizează prin transport rutier la locul proiectului. Ambalarea standard – transport rutier Panourile KS1000 RT sunt aşezate cu partea rezistentă la influenţele externe în jos. SISTEM DE ACOPERIŞ KS1000 RT 17.2. Acustică Toate panourile KS1000 RT au o valoare ridicată a izolării fonice -Rw=25 dB. Elemente de fixare 18.5. fabricate din oţel austenitic inoxidabil şi prevăzute cu o şaibă fixată cu diametru de 19 mm din oţel inoxidabil şi cu un cap jos acoperit corespunzător culorii panoului. Îndeplinirea cerinţelor normelor poate necesita asigurarea fixării auxiliare în zonele cu sucţiune locală superioară. Partea de sus. 18. 17. cu şuruburi de coasere din oţel austenitic inoxidabil. 41 . 17.6. Elementele de fixare sunt puse la dispoziţie de producătorul Powell Gee.Principale Toate elementele de fixare principale trebuie să fie cu filetul înalt de tip special. de jos. Numărul de panouri dintr-un pachet depinde de lungimea şi grosimea panoului. 18.8. lateralele şi capetele paleţilor sunt protejate cu bucăţi de izolaţie iar întregul palet e ambalat într-o folie de plastic.17.

3. Îmbinare longitudinală standard 42 . Panourile trebuie îmbinate îs sens invers la segmentele triunghiulare şi la îmbinările laterale în coamă.Fig 16. Fig. Detaliu de îmbinare laterală 18. Direcţia de instalare Panourile se produc astfel încât să se monteze de la stânga la dreapta. 18. Poziţia de fixare este prezentată mai jos. 17. Îmbinare laterală – îmbinare în sens invers Fig.

Îmbinare longitudinală cu armătură de extensie Fig. 19 Îmbinare longitudinală cu armătură de extensie Fig 20. 21 Jgheab semirotund 43 .Fig.

22 Mascarea jgheabului Fig.Fig. 23 Jgheab metalic cu scafă 44 .

Detaliul de mai jos prezintă situaţiile diferite care pot apărea. trebuie considerată relaţia dintre panoul tăiat şi accesoriul de coamă. Detalii de borduri 45 . Unghiul panoului tip ţiglă cauzează o variaţie în adâncime de 20 mm şi astfel sunt necesare cele trei dimensiuni de bază de 5 mm. În funcţie de acestă relaţie. dimensiunea de bază a garniturii variază.65 mm 66 .325 mm Dimensiunea de bază (A) 5 mm 15 mm 25 mm Cod garnitură FRTR05 MP FRTR15 MP FRTR25 MP La detalierea coamei.195 mm 196 . 24 Detaliu de coamă – Capac de coamă semirotund 25 mm garnitura profilată la punctul cel mai de jos 15 mm garnitura profilată la punctul mediu 5 mm garnitura profilată la punctul cel mai de sus Distanţa de-a lungul ţiglei (X) 0 . pentru menţinerea unei linii drepte. 15 mm şi 25 mm. 25.Fig. Fig.

). • prinderea de suport a polistirenului se realizeaz` cu dibluri ]i mortar adeziv . Verificarea aderen\ei stratului de tencuial` de stratul de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. beton netencuit.1. • 46 . Suportul trebuie să fie solid. etc. • pentru evitarea fisur`rii specifice. b. Acolo unde sunetul nu este clar. • stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul de baz`.c. golurilor de u]i ]i ferestre. Condiţii de punere în opera temperatura aerului. • stratul suport poate fi : zidărie netencuită (cărămidă. uscat şi curat. • stratul suport trebuie să aibă îndepărtat finisajul existent (dacă este cazul) . Diferen\ele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale stratului de polistiren sau tencuind [n prealabil suportul . se recurge la dislocarea tencuielii neaderente ]i la refacerea ei .SISTEME MODERNE DE IZOLATIE TERMICA 3. iar zonele cu aderenţă scazută trebuie curaţate. Trebuie evitată o umezire ulterioară a peretelui .3. este obligatorie armarea col\urilor. • diferen\ele de planeitate ale suportului pan` la 1 cm se pot prelua [n mortarul adeziv la lipirea polistirenului. prin pozi\ionarea de cupoane de plasa de armare orientate diagonal .tencuială aplicată pe zidarie sau beton . tencuiala se va [nlatura ]i se va reface . blocuri ceramice. • stratul suport nu trebuie s` prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). a stratului suport şi a mortarului trebuie sa fie mai mare de +5º C pe durata aplicării şi a prizei. {n caz contrar.a.

Montarea pl`cilor de polistiren extrudat pe stratul suport – pl`cile se vor aplica pe perete [n contact. f`r` a permite p`trunderea mortarului adeziv [n rosturi. Mortarul adeziv nu trebuie sa dep`]easc` suprafa\a pl`cii de polistiren.Pentru realizarea tehnic` ]i estetic` a detaliilor se recomand` folosirea profilelor speciale.se [ntinde ca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual (5 puncte) pe plac`. se va rectifica pozi\ia lor (planeitatea. Lucr`ri preg`titoare – despr`fuirea suprafe\ei suport ]i stropirea ei cu ap`.2. 2. iar sp`larea se realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` sub presiune. orizontalitatea) 47 . Dup` pozi\ionarea catorva randuri de pl`ci. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de polistiren extrudat . Despr`fuirea se va face prin periere energic`. fixarea primului rand de pl`ci se face cu un profil special de soclu. 4.la partea inferioar`. (cu perii de sarm`). care asigur` planeitatea placilor de polistiren extrudat ]i o realizare estetic` a termoizola\iei. Randurile de pl`ci se monteaz` decalat. Profilul pe soclu se monteaz` pe stratul suport cu dibluri. Montarea profilului pe soclu . Etapele de punere [n oper` a sistemului de izolare termic` : • 1. 3. 3.

24 h). La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Este recomandabil s` se lucreze fiecare 48 . sau dac` [n`l\imea cl`dirii dep`]e]te 5 m. ]i totodat` o rezolvare estetic` a muchiei fa\adei. apoi se vor ap`sa pentru fixarea definitiv` . Grosimea stratului de mortar va fi de minim 2 mm. Armarea .se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica\iile producatorului. Rosturile dintre pl`ci ce dep`]esc 2 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material izolator. este necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri.cu nivela. Aplicarea tencuielii . Montarea profilelor pentru colt. peste care se "[nchide" prin gletuire stratul de mortar.se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10 mm). 7. Diferen\ele de planeitate pana la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. La o montare corect` capul diblului trebuie s` r`m[n` [n planul pl`cii de polistiren extrudat pentru a nu deranj armarea ulterioar` . se pozi\ioneaz` plasa de armare (cu suprapuneri de 10 cm la [mbin`ri). se vor ]lefui canturile ]i se va [ndep`rta praful depus prin ]lefuire. Fixarea diblurilor – dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tencuial` veche. Profilul de col\ asigur` o protec\ie mecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile. se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]esc marginile cl`dirii. 5.la col\urile exterioare ]i la [ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prev`zut un profil special de col\ cu plas` de fibr` de sticl`. 6. [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonele de col\ ]i pe diagonala deschiderilor. 8. Dup` respectarea timpilor de uscare ai mortarului adeziv (min. cu plasa .

Styrodur C Grosime (mm) Rezisten\a termic` m2 K / W Ambalare (mp/pachet) Pl`ci/pachet (buc) Profil muchie Dimensiuni plac` (mm) 2800 C 20 20 0.429 6 8 drept C Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant BASF 49 .5 14 drept 1250 X 600 2800 50 50 1. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic.857 10.571 15 20 drept 2800 C 30 30 0.fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`.

D 50 mm. Materialul topit rezultat se dirijeaz` c`tre un sistem de tamburi metalici care prin viteza mare de rota\ie [l transform` [n fibre minerale cu un diametru mediu de 0. 90 pt. amestecat` cu cocs ]i calcar. - Plas` de armare din fibr` de sticl` Tencuial` colorat` 1. 120 pt. 50 . Vat` mineral` bazaltic` ROCKWOOL Vata minerală Rockwool se fabric` din roca bazaltic`.Material Mortar adeziv pentru polistiren 25kg/sac Polistiren extrudat Consum aproximativ 4-5 kg/mp 1 mp/mp Observa\ii Timp de prelucrare: cca.1mp/mp 2-3 kg/mp Profil pentru soclu Dibluri pentru polistiren o10mm. 103 mm Recomand`ri: L 70. grosimi de 5-7 cm L 150 pt.3./mp Profil pentru col\.005 mm ]i o lungime de 1-2 cm. 3 ore La\ime: 33. L 70 . 63. 30 kg/mp Grosime: 2-10cm Dimensiune ochi: 4x4 mm Greutate specific`: 145 g/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Timp de prelucrare: cca. Vata mineral` bazaltic` este un produs incombustibil care suport` temperaturi de pana la 1200 grade C f`r` a se topi. grosimi de 2-4 cm L 110. {n urmatorul proces de fabrica\ie se va adauga liantul ]i un adaos special care [nvele]te fibrele [ntr-o pelicula hidrofob`. 43. Acesta este modul [n care se produce vata minerala bazaltic`. 83. Acest amestec se tope]te [n cuptoare cupola la temperaturi ce dep`]esc 1500 de grade C. cu plas` 1m/ml 3. 53. Produsul brut rezultat este o saltea continu de aproximativ 30 cm grosime. 2 ore Dimensiuni: 1250x600mm Densitate: min.150 mm 1 ml/ml 6 buc. dup` care este [nc`lzit [n cuptoare speciale care transform` liantul [n bachelit`. grosimi > 8 cm.

Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. {mbun`t`\e]te izolarea termic` atat [n cazul cl`dirilor noi cat ]i la cele vechi. ca ]i cele pentru izolarea ]i finisarea fa\adelor ventilate realizate cu materiale din vat` mineral` bazaltic` garanteaz` rezisten\a la intemperii. Principalul avantaj al acestui sistem este c` are o foarte bun` rezisten\` la foc. fa\ade tencuite. 51 . coeziunea ]i stratificarea lor p`streaza forma ]i rigiditatea materialului protejand elementele de construc\ie de ac\iunea focului. Nu degaj` gaze toxice. Materialele termoizolante incombustibile. o bun` permeabilitate la vapori ]i stabilitate [n timp. cu punct [nalt de topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. {n realitate doar ca\iva mm de la suprafa\` sunt [ntradev`r umezi dar apa se va evapora iar produsul va deveni din nou uscat rec`p`tandu-]i integral propriet`\ile termice.004 % volumetric care reprezint` o valoare neglijabil`. Chiar ]i [n lipsa liantului fibrele minerale raman intacte. Pentru a realiza acest lucru se [mbrac` cl`direa cu un strat de vat` bazaltic` de fa\ad`.La temperatura de 250 grade C se va topi liantul doar [n stratul superficial incins. renovate.4. care se acoper` cu un pachet armat de mortare. placaje diverse). Sistemele termoizolante pentru fa\ade. 3. beton. Termosistemul se poate aplica pe toate straturile suport portante (zid`rii. Propriet`\i Termosistemul este o solu\ie de izolare termic` a construc\iilor la exterior. Absor\ia de umiditate din aer a vatei bazaltice Rockwool la 90 % umiditate relativ` este de 0.

• termoizola\ie exterioar` . Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. Elementele componente ale termosistemului 52 . 3. Avantajele sistemului : • izolare termic` bun` .pierderile de caldur` prin peretele cu termosistem sunt minime.Capacitatea de izolare termic` depinde de con\inutul de ap`.5. Suport` temperaturi de peste 1000ºC f`r` a se topi timp de pan` la 120 minute. • termoizola\ie cu aspect estetic. Scufundat` [n ap` vata bazaltic` Rockwool nu absoarbe apa mai mult de 1 % volumetric. 3. Pu\ine materiale termoizolante au o rezisten\` mare la ac\iunea focului.ce asigur` rigiditatea ]i stabilitatea dimensional` a materialului. vata mineral` bazaltic` se numara [nsa printre acestea.majoritar orizontale iar restul predominant verticale . Produsele din vat` mineral` bazaltic` ofer` o mare eficien\` termoizolant` ]i o bun` rezisten\` la compresiune datorat` orient`rii fibrelor dup` o structur` general` nedirec\ional` .elimin` pierderile de spa\iu locativ. • foarte bun` rezisten\` la foc. cu punct [nalt de topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. • eliminarea pun\ilor termice. • rentabilitate mare [n timp . • are greutate redus`. Materialele termoizolante incombustibile. Nu degaj` gaze toxice.economie de energie.6.

7. 2. {n func\ie de granula\ia tencuielii ]i modalitatea de driscuire se ob\in diferite structuri ale fa\adei.. este obligatorie armarea col\urilor. 6. • pentru evitarea fisur`rii specifice.1.profil pentru col\.7. 4.greutate specific` minim 145 g/m2.. 5.. • stratul suport poate fi : zid`rie netencuit` (c`r`mid`. b. Acolo unde sunetul nu este clar. Condi\ii de punere [n opera temperatura aerului.c. • prinderea de suport a pl`cilor izolatoare se realizeaz` cu dibluri ]i mortar adeziv . • diferen\ele de planeitate ale suportului p[n` la 1 cm se pot prelua [n mortarul adeziv la lipirea polistirenului.tencuiala de acoperire . Suportul trebuie s` fie solid.dibluri pentru polistiren. {n caz contrar. golurilor de u]i ]i ferestre. 3.a.. Verificarea aderen\ei stratului de tencuial` de stratul de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. Diferen\ele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale stratului de vat` bazaltic` sau tencuind [n prealabil suportul .grosimea acestora se stabile]te [n func\ie de calculul termotehnic specific. iar zonele cu aderen\` scazut` trebuie cur`\ate. uscat ]i curat. Pentru realizarea tehnic` ]i estetic` a detaliilor se recomand` folosirea profilelor speciale.. se recurge la dislocarea tencuielii neaderente ]i la refacerea ei . • stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul de baz`. tencuiala se va [nlatura ]i se va reface .).plasa de armare din fibr` de sticl` . A se evita o umezire ulterioar` a peretelui .pl`ci din vat` bazaltic` .. etc. a stratului suport ]i a mortarului trebuie s` fie mai mare de +5º C pe durata aplic`rii ]i a prizei.mortar adeziv . prin pozi\ionarea de cupoane de plas` de armare orientate diagonal .este un mortar preamestecat [n fabric` pe baz` de var ciment. beton netencuit.este un mortar pe baz` de ciment [mbun`t`\it cu dispersii sintetice. Con\ine pigmen\i rezisten\i la varia\iile meteorologice ]i adaosuri de [mbun`t`\ire a calita\ii ]i lucrabilit`\ii.profil pentru soclu.. • 53 . blocuri ceramice. 3. • stratul suport nu trebuie s` prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). utilizat pentru lipirea pl`cilor din vat` bazaltic` de suport ]i ca strat de baz` pentru aplicarea plasei de armare din fibr` de sticl` .tencuial` aplicat` pe zidarie sau beton . cu plas`. • stratul suport trebuie s` aib` [ndep`rtat finisajul existent (dac` este cazul) .

3. La o montare corect` capul diblului trebuie s` r`man` [n planul stratului de mortar adeziv. Rosturile dintre pl`ci ce depa]esc 2 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material izolator. Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant ROCKWOL 54 . Lucr`ri preg`titoare – despr`fuirea suprafe\ei suport ]i stropirea ei cu ap`. apoi se vor apasa pentru fixarea definitiv`. 5. ]i totodat` o rezolvare estetic` a muchiei fa\adei. Aplicarea tencuielii . cu plas` . iar sp`larea se realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` sub presiune. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic.se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10 mm). Dupa pozi\ionarea catorva randuri de pl`ci. fixarea primului rand de pl`ci se face cu un profil special de soclu. 2. La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Etapele de punere [n opera a sistemului de izolare termic` : 1. este necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri. 7.la col\urile exterioare ]i la [ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prevazut un profil special de col\ cu plas` de fibr` de sticl`. Montarea profilelor pentru col\. 4. Fixarea diblurilor – dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tencuial` veche. Este recomandabil s` se lucreze fiecare fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`. Montarea profilului de soclu . 6. (cu perii de sarm`). Dupa respectarea timpilor de uscarea ai mortarului adeziv (min. 8. Mortarul nu trebuie s` depa]easc` suprafa\a pl`cii termoizolante. f`r` a permite p`trunderea mortarului adeziv [n rosturi. se vor ]lefui canturile ]i se va [ndep`rta praful depus prin ]lefuire.se [ntinde ca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual (5 puncte) pe plac`. Armarea . care asigur` planeitatea pl`cilor de vat` bazaltic` ]i o realizare estetic` a termoizola\iei. 24 h). peste care se "[nchide" prin gletuire stratul de mortar. sau dac` [nal\imea cl`dirii depa]e]te 5 m. se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]esc marginile cl`dirii. Profilul de col\ asigur` o protec\ie mecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile. Diferen\ele de planeitate pan` la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. orizontalitatea) cu nivela. Profilul de soclu se monteaz` pe stratul suport cu dibluri. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de vat` bazaltic` . 3.se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica\iile producatorului. se va rectifica pozi\ia lor (planeitatea. se pozi\ioneaz` plasa de armare (cu suprapuneri de 10 cm la [mbin`ri). Grosimea stratului de mortar va fi de minim 2 mm. Randurile de pl`ci se monteaz` decalat.7. Montarea pl`cilor de vat` bazaltic` pe stratul suport – pl`cile se vor aplica pe perete [n contact. Despr`fuirea se va face prin periere energic`. [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonele de col\ ]i pe diagonala deschiderilor.la partea inferioar`.

peste care se aplic` un finisaj impermeabil la ap`. 53. grosimi de 2-4 cm L 110. 43. 63. alc`tuit dintr-o tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de r`]ini sintetice. dar permeabil la vaporii de ap`. precum ]i cl`diri parter sau multietajate. 55 .150 mm 1 ml/ml 6 buc. 103 mm Recomand`ri: L 70. 2 ore Dimensiuni: 1200x200 mm Grosime: 40-140 mm Dimensiune ochi: 4x4 mm Greutate specific`: 145 g/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Timp de prelucrare: cca.1mp/mp Observatii Timp de prelucrare: cca. grosimi de 5-7 cm L 150 pt. 3 ore La\ime: 33. Sistemul termoizolant EPS . un sistem modern ]i Pl`cile termoizolante din polistiren expandat de fa\ad` sunt protejate cu o mas` de ]paclu armat` cu plas` din fibr` de sticl`. 120 pt. D 50 mm./mp Profil pentru colt. 90 pt. grosimi > 8 cm. cu plasa 1m/ml 4. L 70 .Baumit poate fi aplicat pe orice suport.Material Mortar adeziv 25 kg / sac Vat` mineral` bazaltic` Plas` de armare din fibr` de sticl` Tencuial` colorat` Consum aproximativ 4-5 kg/mp 1 mp/mp 1. 83. - 2-3 kg/mp Profil pentru soclu Dibluri pentru polistiren o10mm. Este recomandat pentru cl`diri noi sau reabilitarea termic` a celor vechi. SISTEM TERMOIZOLANT BAUMIT EPS Sistemul termoizolant EPS Baumit este performant de termoizolare a fa\adelor.

structuri ]i culori.5.0 .0 kg/m2 (lipire) -cca.5 kg/m2 (]p`cluire) ]p`cluirea pl`cilor Timp de uscare : min. • Sistem ce are agrement tehnic european (ETAG 004).1. Consum : . Pl`ci din polistiren expandat SpezialFassadenplatten de fa\ad` Baumit/ Baumit Format pl`ci : 100 x 50 cm 56 .4.2. 3. Avantajele sistemului • Termoizolare ]i finisare fa\ad` într-un singur sistem. func\ie de necesit`\i.5 .cca. • Sistem economic ]i probat în timp. • Grosimea termoizola\iei. • Aplicarea termoizola\iei la exterior conduce la cre]terea suprafe\ei utile. Adeziv pentru ]paclu / Baumit Klebespachtel Adeziv mineral pulverulent pentru lipirea ]i termoizolante Baumit. • Posibilit`\i multiple de finisare . 4. 7 zile 2. 4. Elementele componente ale sistemului termoizolant EPS : 1. • Eliminarea pun\ilor termice. în urma calculelor termotehnice.4.

pentru armarea adezivului pentru ]paclu (Baumit Klebespachtel) Consum : cca. plin` sau cu goluri. iar pe zona de col\ cu 8 dibluri/m2. prin aceste puncte de lipire. Pe beton ]i suprafe\e tencuite este necesar` o dibluire în câmp cu 6 dibluri/m2. 0. Consum : cca.1 m2/m2 5. 4. Tencuial` Granopor Baumit Tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de sintetice. pl`ci fibre lemnoase aliate cu ciment.040 W/mK 3. Asfel. Grund Universal Baumit Grund gata preparat pentru egalizarea absorb\iei ]i aderen\a stratului de finisaj. se asigur` o ancorare suplimentar` cu zid`ria.Grosime pl`ci : 2 pân` la 20 cm Consum : 2 pl`ci/m2 Conductivitate termică : λ = 0. pân` la o greutate a sistemului de pân` la 30 kg/m2.15 kg/m2 Timp de uscare : min. Diblurile Klebe Anker se ancoreaz` în suportul portant.Dibluri Klebe Anker Pe suporturi noi din zid`rie de c`r`mid`. nu este necesar` o ancorare suplimentar` cu dibluri a pl`cilor polistiren expandat de fa\ad` Baumit. 1. gata preparat` în diverse r`]ini 57 . 24 ore 6. iar înainte de lipirea pl`cilor termoizolante se aplic` câte un punct de lipire pe capul diblului. bol\ari de beton. Dibluri . Pe zid`ria tencuit` întotdeauna este necesar` o dibluire. Plasă din fibr` de sticl` Baumit Premium Plas` din fibr` de sticl` rezistent` la meidul alcalin.

9 kg / m 2 4. Verificarea suportului precum ]i planeitatea acestuia se va face în conformitate cu normele în vigoare. fi]elor tehnice ]i procedurilor tehnice de execu\ie Baumit.) nu este recomandată. 58 . În situaţia unor abateri de planeitate se intercaleaz` distan\ieri între profil ]i stratul suport. 4kg / m2 cca 3.5 kg / m 2 2 mm cca 3. 7 kg / m 2 cca 2 kg / m 2 cca 1. curat. Fisurile în stratul suport nu influen\eaz` func\ionalitatea sistemului. O umezire ulterioar` a stratului suport (umiditate ascensional` etc.5 mm 1 mm Consum 1. rezistent. Struc tur` gran ula\ie Struct ur` periat ` Struct ur` striat` Tencu ial` fin` Tencu ial` de umplu tur` 0.5 mm cca 2.1 kg / m 2 3 mm cca 4.structuri ]i 200 de culori conform paletarului „Baumit Colours of more emotion".1 kg / m 2 cca 2.3. 1) Fixarea profilului de soclu se face cu dibluri la fiecare 30 cm. Condi\ii de punere [n oper` Suportul trebuie s` fie uscat.

ce vor asigura o suprafa\` de contact cu suportul de min 40%. Timpul de uscare al adezivului pentru ]paclu înainte de aplicarea grundului Baumit. 4) Adezivul pentru ]paclu se aplic` cu fierul de glet cu din\i de 10 mm . Plasa din fibr` de sticl` se înglobeaz` în proasp`t. 5 cm l`\ime) ]i 3 puncte de lipire în centru. 2)Aplicarea adezivului pe plac` se face sub forma unui cordon perimentral (cca. petrecându-se minim 10 cm în câmp. 3) Înainte de dibluire (dup` 1 zi de la lipire) pl`cile de polistiren se ] lefuiesc pentru a asigura o suprafa\` perfect plan` . minim 7 zile . la o grosime de cca. Dibluirea se face cu minim 6 dibluri/ m2. 1-2 cm. profilul se poate lipi cu Baumit KantenFix. 59 .Suplimentar.

6) Tencuiala decorativ` Granopor se aplic` cu un fier de glet ]i se dri]cuie cu o palet` de plastic. armeaz` 60 . Înainte de armarea general`. Detalii de execuţie Plasa din fibr` de sticl` se întoarce pe col\ minim 20 cm ]i se suprapune cu cea din câmp pe minim 10 cm . Ca alternativ`. col\urile golurilor se suplimentar în diagonal` cu straifuri de min 20 x 40 cm .5) Grundul Universal Baumit se aplic` cât mai uniform cu trafaletul . 4. Timp de uscare minim 24 ore .4. se recomand` folosirea profilelor de col\ cu plas` integrat` .

ore 0. 4 kg 1.Intradosul col\urilor (ferestre ]i u]i) se armeaz` suplimentar cu ]traifuri din plas` din fibr` de sticl` .05 0. Între tocul ferestrei ]i sistem se face o racordare cu profile speciale de leg`tur`. Min. 6 8 Num`r ore manoper ` cca. 0. buc.1 m cca. 3. 4 kg 20-200 ∅8 ∅8 2-3 2-3 2 2 buc. buc.1 0.35 0.25 7 7 24 ore Timp de uscare zile 1 1 cca.35 0.4 0. Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant Baumit EPS Produse Baumit Grosi me strat mm Adeziv pentru ] paclu Pl`ci termoizolante de fa\ad` Baumit Dibluire [n c[mp (func\ie de necesit`\i) Dibluire la col\uri (func\ie de necesit`\i) Adeziv pentru ] paclu Plas` din fibr` de sticl` Grund universal Tencuial` Granopor Consum pe m 2 cca. Min.1 0.4 0.1 kg 61 .15 kg cca.

piaţa capătă un impuls din ce în ce mai rapid şi în acelaşi timp se produc zgomote din ce în ce mai multe şi mai puternice. iar orizontale (planşee) de vibraţiile sau şocurile mecanice. .să fie executat eventual cu materiale porose pentru a absorbi o mare parte din sunet. . Pentru a mări capacitatea de muncă şi de odihnă a omului.Energia sonoră aeriană (sunetul care se transmite aerian) care întâlneşte în direcţia sa de propagare o membrană despărţitoare ce delimitează două medii(un perete sau un planşeu) se fracţionează astfel : o parte care este reflectata. 5. prin care sunetul să treacă direct. zidurile interioare obişnuite se construiesc din zidărie de o jumătate de cărămidă grosime. Acest lucru se obţine fie cu materiale elastice (cauciuc. este necesar să se atenueze cât mai mult posibil aceste zgomote obositoare încercând chiar. fie prin căptuşirea cu materiale izolatoare când sunt membrane subţiri. . Încăperile se izoleaza contra sunetelor. Elementele despărţitoare verticale (pereţii acţionate mai ales de zgomotele aeriene. pereţii exteriori trebuie sa fie mai întâi buni izolatori termici. În general datorită climatului nostru (variaţii mari de temperatură). Prin aceste măsuri de izolare termica se rezolvă de cele mai multe ori şi izolarea fonică a pereţilor. În acest scop se întrebuinţează unele materiale care ajută fie la reducerea sunetelor chiar la sursă. Această calitate se obţine fie prin îngroşarea zidurilor atunci când ele sunt portante.5. o altă parte care este transmite de cealaltă parte a elementului despărţitor vibraţia acestuia.să aibă o grosime suficientă pentru a căpăta o masă care să atenueze sunetele la trecerea prin element . Energia sonoră de impact (sunetul ce ia naştere prin lovire) este transmisă în interiorul elementului despărţitor prin conducţie solidă şi apoi radiată la suprafaţa opusă a acestuia în aerul înconjurător sub formă de energie sonoră aeriană. prin vibraţii. fie cu materiale poroase care absorb sunetele şi nu le mai transmit nici prin masa lor nici nu le mai reflectă. ca în unele situaţii să se reducă complet. tencuite pe ambele feţe. o parte care este absorbită la suprafaţa şi în interiorul materialului din care este alcătuit elementului despărţitor şi. fie că le atenuiază sau le izolează faţă de rest.1 Izolarea fonică a pereţilor exteriori sau interiori Un perete ca să aibe calităţi fonoizolatoare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . cât şi prin corpurile solide şi lichide. Pentru impiedicarea propagării sunetului. în sfîrşit. tratându-se atât pereţii. Sunetul se propagă atât prin aer. a tehnicii. ziduri care. adică să nu aibă goluri pătrunse dintr-o parte în alta.EXECUTAREA IZOLAŢIILOR FONICE O dată cu dezvoltarea mecanizării. constituie o izolare fonică suficientă pentru ca sunetele ce se produc normal într-o încăpere să nu se audă în 62 . De obicei. materiale plastice etc). Pentru pereţii interiori se folosesc mai multe soluţii. trebuie să se aşeze în calea lui materiale elastice care primesc vibraţiile. cât şi pardoselile şi plafoanele cu materiale care să nu transmită în interior zgomotele. fiecare dintre ele răspunzând unor anumite scopuri.să fie complet etanş. dar nu le transmit mai departe ci le amortizează absorbindu-le.

pâslă. etc). în vederea obţinerii unei izolaţii fonice satisfăcătoare este suficient ca planşeu propriu zis să aibă circa 200Kgf/m2. la pereţii dubli. Din punct de vedere al izolării fonice.de absorbţia fonică a materialelor ce limitează pe o parte şi pe alta spaţiul de aer. dacă cel puţin o diafragmă prezintă rigiditate la încovoiere. de grosimea stratului intermediar de aer. precum şi atenuarea transmisiei zgomotelor prin conducţie solidă în tot restul construcţiei. se iau măsuri speciale. alcătuiţi dintr-o singură membrană şi pereţi multipli. ansamblul planşeu pardoseală funcţionează caun perete dublu şi în acest caz izolarea la zgomotele aeriene creşte simţitor. formaţi din două sau mai multe membrane. Pereţii dubli constituie soluţii mai eficace de izolare fonică decât pereţii simpli. . cerinţele sunt identice ca şi pentru pereţii despărţitori între apartamente. Pentru pereţii interiori aceste condiţii pot firealizate prin panouri prefabricate de greutăţii 5. adică atenuarea nu trebuie să coboare sub 48 decibeli ceea ce se obţine prin realizarea greutăţii unitare necesare planşeului. sunt admise legături între diafragme. pereţii se pot clasifica în două categorii distincte: pereţi simpli. În cazul planşeelor şi pardoselilor care conţin în structura lor goluri de aer.izolarea pereţilor pe tot perimetrul să fie executată cu materiale elastice (plută. Pentru atingerea unei greutăţi minime necesară la planşee. cu strat de aer intermediar.legaturile intre membrane şi elementele adiacente să lipsească.) .etc. Atunci cînd este nevoie de o izolare fonică mai bună. se poate obţine o capacitate de izolare fonică ridicată prin îndeplinirea următoarelor condiţii: -membranele să fie executate din materiale cu rigiditate mică la încovoiere (plăci fibrolemnoase.2 Izolarea fonică a pardoselilor Planşeele sunt supuse mai ales la zgomote de impact (produse prin lovire). cu o greutate 100Kgf/cm2. Zidurile mai subţiri de o jumătate de cărămidă. Izolarea zgomotelor de impact la planşee are ca scop reducerea nivelului sonor care se propagă în încăperea dedesubtul planşeului. Din cercetarea variaţiei atenuării sunetului rezultă că. 63 . În privinţa izolării zgomotului aerian la planşee. -straturile de aer componente să fie multiplicate pe cât posibil în funcţie de grosime necesară a peretelui. Totuşi.cea vecină în mod supărător. inclusiv pardoseală. Pentru izolarea fonică a zgomotelor de impact la planşee metoda principală constă în tratarea pardoselii. plăci ipsos. atenuarea lor fonică depinde de greutatea şi rigiditatea la încovoiere a membranelor componente. inclusiv pardoseala. deoarece permit sporirea valorii atenuării sunetului fără mărirea greutăţii construcţiei. iar atenuarea sunetului unui perete greu (mai mare 350 Kgf/m2) poate fi ameliorată prin mărirea rigidităţii la încovoiere şi prin îngroşarea sa.cu straturi de aer între ele. în general nu izolează fonic suficient. subţire şi uşor greutate mică sau medie (50—300 Kgf/m2) atenuarea sunetului poate fi ameliorată prin micşorarea rigidităţii la încovoiere şi a grosimii sale. Astfel. În privinţa pereţilor dubli. care vibrează independent între ele. de legătura membranelor între ele cu planşeele şi cu pereţii înconjurători. -îmbinările să fie perfect etanşe. la un perete simplu.

Fig. 5 — strat de egalizare din nisip. la turnarea stratului suport de beton al pardoselii. care să conţină un amortizor de vibraţii provenite din şoc. 27) sînt alcătuite din următoarele straturi: -strat de uzură sau de circulaţie care poate fi realizat numai din parchet sau mozaic. care în cazul unui planşeu bine nivelat poate lipsi. — strat izolator fonic.strat suport (dala flotantă). 26.5 cm grosime.strat fonoizolator elastic care poate fi realizat din plăci semirigide din vată minerală de 3 cm grosime sau pudretă de cauciuc de 1. denumite pardoseli flotante. . 27. Fig. 2 — şapă de beton armat. aşa cum s-a arătat anterior. -strat de nivelare sau de egalizare din nisip uscat în grosime de 2 cm. cu diferenţa că mozaicul se toarnă pe un suport de beton de 3 cm grosime. 3 — carton asfaltat cu marginile suprapuse şi lipite cu bitum. armat cu plasă de rabiţ. scorie bazaltică sau zgură etc) 3. Pardoselile flotante cu strat fonoizolator (fig. 4. Pardoseală flotantă cu strat fonoizolator elastic: 1 — parchet.5 cm grosime şi care se protejează la partea superioară cu un rând de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum. armat cu plasă rabiţ. care poate fi realizat din parchet lamelar de 10 mm grosime sau parchet lambă şi uluc de 17—22 mm grosime lipite cu diverşi adezivi (la pardoseli calde) sau mozaic (la pardoseli reci). care poat realizată diritr-o dală din beton greu sau uşor (beton din granulit. .Combaterea transmisiei zgomotelor de impact prin planşee se poate obţine prin montarea unor pardoseli eficace fonic. 6 — planşeu din beton armat. Pardoseală flotantă din plăci fibrolemnoase izolatoare 64 . Pardoselile flotante cu strat fonoizolator elastic sunt alcătuite din următoarele straturi: -strat de uzură sau de circulaţie. contra pătrunderii umezelii.

5 cm grosime şi de 6 cm înălţime. care are rolul de protecţie fonoizolaţiei contra umezelii din stratul suport beton al pardoselii. deoarece transmiterea zgomotelor de impact se face atât direct prin planşee. 3 . Straturile de circulaţie din materiale plastice pot aduce atenuări suplimentare de 2-7 decibeli.PPL izolatoare bitumate. Măsuri preliminare Executarea pardoselilor se poate face după terminarea lucrărilor de tencuire a şi a pereţilor şi după montarea tocurilor la uşi. 65 . Cartonul asfaltat se ridică verticală pe o înălţime de 6—10 cm pe pereţi. se aşează de-a lungul zidurilor. Nivelul pardoselii finisate se fixează prin trasarea liniei de vagris pe pereţi. a.5—2 cm sau din plăci de polistiren expandat în grosime de 1—2 cm. parchet. Armăturile sau sârmele care ies din planşeu se îndoaie sau se taie. pentru evitarea deteriorării ei. plăci semirigide din vată minerală de 1. ceea ce este foarte mult ţinînd seama că normele germane admit în încăperile de locuit valoarea minimă de 15 decibe. în grosime de 1. -strat fonoizolator rigid. Pentru asigurarea spaţiului liber între ziduri şi pardoseala izolată fonic cu plăci semirigide din vată minerală sau cu pudretă din cauciuc. 2 . Pardoselile flotante dau rezultate remarcabile ca izolare fonică. Circulaţia pe izolarea fonic pînă la montarea straturilor rigide. după care se controlează nivelul planşeului pentru a verifica dacă pardoseala poate fi realizată în grosimile prevăzute în proiect. -strat de egalizare de 1—2 cm din nisip uscat. străpungerile şi rosturile de pe suprafaţa planşeului se astupă cu grijă cu mortar de ciment. care se poate realiza din plăci fibrolemnoase antiseptizate. 5 .nisip. conducând la o atenuare cuprinsă între 15—25 decibeli. şipcile se îndepărtează iar loc lor se umple cu pudretă din cauciuc. După nivelare. care exclud contactul între conducte şi respectiv stratul suport şi pardosoală. În cazul plăcilor semirigide. se face pe dulapi. pe întreg perimetrul camerei.1. se prevede peste stratul fonoizolator un strat din carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum. căt şi lateral prin elementele de construcţie. peste fîşiile de plăci semirigide. se aşterne un strat continuu şi uniform de plăci cu rosturile ţesute. Executarea pardoselilor flotante. beton de egalizare. Stratul fonoizolator se acoperă apoi cu un rând de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum circa 10 cm lăţime. ca să fie eficientă trebuie să fie executată astfel încât să se evite legăturile rigide cu pereţii încăperilor. Urmează întinderea plasei de rabiţ peste cartonul asfaltat şi apoi turnarea şi întinderea stratului suport de beton. În cazul pardoselilor reci din mozaic. Izolarea fonică a planşeelor. Executarea propriu-zisă a pardoselii După aşternerea stratului de nisip pentru nivelare. urmează aplicarea stratului fonoizolator. planşeu din beton armat. 4. poroase. Străpungerile conductelor de instalaţii se etanşează cu manşoane din materiale elastice. b. Înaintea începerii lucrărilor de pardoseli suprafaţa planşeului se curăţă de resturile de materiale şi moloz.

Pentru tratarea acustică a elementelor de construcţii se utilizează diferite tipuri de structuri absorbante de sunete. precum şi timpul său de reverberaţie. ca urmare a astupării porilor. La montarea parchetului trebuie avut grijă ca frizurile să fie montate depărtat de perete cu 10—15 mm pe tot perimetrul încăperii. ţesături din metal sau fibre. -absorbant sonor prin efectul de membrană sub forma unor panouri de placaj. mase poroase. iar eventualele denivelări să fie completate cu resturi de material. fie direct în parchet fără să atingă peretele. 5.Valoarea sa optimă se stabileşte în funcţie de destinaţia încăperilor între limitele 1 şi 1. Astfel. plăcile fibrolemnoase poroase se aşază cât mai alăturat una de alta. au fost executate clădiri cu săli de dicuţii sau de muzică. din panouri de placaj perforat. Durata de reverberaţie este o caracteristă importantă de care depinde calitatea sălilor. studiouri de muzică. montate pe un schelet şi despărţite de elementele de construcţie cu un strat de aer sau cu un strat de aer umplut parţial cu un material poros. pervazul se bate în aşa fel încât să nu se facă legătură între pardoseală şi perete. 28). Acest spaţiu este comun tuturor perforaţiilor (rezonatorilor).Vopsirea acestor materiale poroase diminuează absorbţia lor fonică. este şi tratarea fonică a elementelor construcţiei care limitează încăperea. draperii. şcoli. pâslă. tencuieli ) care. forma şi profilele încăperii. pe timp călduros de la data executării stratului. pentru evitarea depunerii de praf în pori sau a deteriorării lor. numărul construcţiilor cu caracter cultural al s-a mărit considerabil. cum sunt: -absorbant sonor prin porozitate. pânză impregnată . pentru a se obţine absorbţii mari se introduc în interiorul lui materiale fonoabsorbante ca stofe. pentru ca zgomotul de impact să nu se propage prin pene în perete. ca de exemplu: săli de conferiţe . Durata de reverberaţie depinde în special de absorbţia fonică şi de aceea un mijloc eficient pentru corectarea sa. lăsând marginile cartonului asfaltat să treacă în sus pe lângă perete. pâsle.3 Tratarea acustică a sălilor de audienţă Odată cu creşterea nevoilor culturale ale oam nilor muncii. astfel ca rosturile să nu depăşească un cm.Circulaţia şi depozitarea de obiecte sau scule pe stratul suport sunt interzise până la obţinerea unei rezistenţe de minimum 40% din marca betonului sau după minimum 3 zile. 66 . lipite pe spatele foilor perforate (fig.5 secunde. carton. care constau dintr-o placă perforată sprijinită pe un cadru ce închide un spaţiu de aer între ea şi perete. este necesar ca ele să îndeplinească o serie de condiţii privind volumul şi dimensiunile. În acelaşi scop. membrane din materiale plastice. circuri. geamuri de sticlă. vată minerală. teatre muzicale. hârtii. amfiteatre. La pardoselile cu. tăiate la dimensiuni în aşa fel ca suprafaţa superioară pe care se lipeşte parchetul să fie perfect plană. cu structură fibrolemnoasă sau granulară (vata de sticlă. materiale textile. fonoizolaţie rigidă. astfel ca să nu atingă parchetul. săli de concert. Trebuie întotdeauna controlat ca penele de montaj ale frizurilor care au asigurat distanţarea lor de perete să fie scoase după montarea parchetului. mai ales la vopsirea de ulei. cinematografe etc. Pentru ca aceste săli să aibă o acustică corespunzătoare destinaţiei lor. teatre. Durata de reverberaţie al unei săli este timpul necesar stingerii sunetului emis în interiorul într-o proporţie care să asigure o audibilitate optimă. Pentru aceasta se bate pervazul fie în dibluri montate dinainte în perete. -rezonatori şi structuri rezonant-absorbant. în afară de alegerea volumului. care în principiu constau dintr-o cavitate situată într-un perete rigid şi legate cu exteriorul printr-un canal (rezonator individual) Mai uzuali sunt rezonatorii cuplaţi . se recomandă a se acoperi cu ecrane de protecţie.

Alegerea materialelor şi structurilor absorbante de zgomot depinde în afară de absorbţia lor fonică şi de o serie de factori ca: greutate proprie. distribuire care trebuie să fie cât mai neuniformă.). pătrunzând chiar şi în cavităţile capilare. Apa lichidă caută zona de minimă rezistenţă. solidă respectiv sub formă de vapori. posibilitaţi de montaj. din procesele tehnologice de exploatare a construcţiilor sau din acumulări la suprafaţa terenului (lacuri. Hidroizolatii -generalitati In tehnica construcţiilor. 3 — saltea din vată minerală. Hidroizolaţia se execută cu materiale şi procedee tehnologice diferite. cea îngheţată macină. rezistenţă mecanică. distruge 67 . hidroizolaţia sau izolaţia hidrofugă este o lucrare de protecţie ce se execută la anumite elemente de construcţie. precum şi din pînza freatică (apă subterană).APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE CONTROL DE CALITATE PENTRU HIDROIZOLATII 6. zăpadă etc). 4 — panou perforat. 2 — strat de aer.Absorbţia fonică ce se obţine cu aceste structuri depinde şi de modul de distribuirea lor în încăpere.1. comportare la foc. Fig. capacitate de reflexie a luminii. bălţi etc.Apa în calitatea sa de agent natural provoacă probleme serioase la construcţiile inginereşti. Apa care acţionează asupra elementelor de construcţie poate proveni din precipitaţii atmosferice (ploaie. Detaliu de rezonatori cuplaţi: 1 — ramă de lemn. mod de întreţinere . contra umezirii lor sau a infiltrării apei prin ele. 6. 28. Prezenţa ei este clar dăunătoare indiferent de starea în care s-ar afla: lichidă.

termoizolaţie. canaluri. Pentru executarea unor hidroizolaţii de bună calitate tehnicienii şi muncitorii din această specialitate trebuie să cunoască scopul acestor lucrări. ca bolţi. centrale termo şi hidroelectrice. din pînze subţiri etc. în unele cazuri chiar imposibile. În concluzie putem spune că protecţia faţă de ea trebuie rezolvată prin soluţii eficiente şi de durată. 68 . Rolul de a proteja construcţiile contra acţiunii nefaste a apei revine hidroizolaţiei. case pentru transformatoare. protecţie etc). la acoperişuri cu înclinări variabile şi cu pod aerat. deoarece defecţiunile de hidroizolare conduc la măsuri de remediere dificile. de multe ori asigurînd ventilarea şi luminarea incintelor şi chiar servind ca platformă pentru procese tehnologice. fiecare cu rol distinct (de barieră contra vaporilor. contra schimbului de temperatură şi umiditate. hale industriale. putînd împiedica chiar desfăşurarea proceselor tehnologice. sau corodarea celor metalice. solicitări mecanice şi sarcini însemnate. Trebuie menţionat faptul că 95 % din toate problemele ce pot apărea la orice construcţie au legătură cu apa. bazine. Lucrările de hidroizolaţie au iniţial un cost redus faţă de costul total al construcţiei. materialele şi procedeele tehnologice cele mai adecvate şi mai mult decît la alte meserii să execute lucrările cu multă conştiinciozitate. nu ar putea fi exploatate fără o hidroizolaţie corespunzătoare. iar cea sub formă de suspensii în aer numită vapori de apă este nesănătoasă organismului uman. protejînd incinta construcţiei contra infiltraţiilor datorite ploii şi zăpezii. în formă de Sheed (şed) plan sau curb. rezervoare etc. 6. Marile şi numeroasele obiective necesare întregii activităţi sociale ca locuinţe. lemn etc. suportînd influenţa nefavorabilă a factorilor climatici.terasă şi cu înclinarea foarte redusă constituite din mai multe straturi. foarte costisitoare şi nu întotdeauna complet reuşite. Acoperişul are un important rol funcţional. Pătrunderea apei în elementele de construcţie poate produce degradarea elementelor de rezistenţă din beton.2Acoperisuri Prin acoperiş se înţelege elementul de construcţie care are rolul de închidere la partea superioară a clădirilor. hidroizolaţie. contra însoleierii. însă sînt delicate. facilitând printre altele apariţia şi dezvoltarea igrasiei. Este cel mai solicitat element al construcţiei. la acoperişuri . impun o concepţie şi o execuţie corespunzătoare. Ca structură a evoluat de la acoperişuri cu înclinarea mare şi fără pod. conducînd în final la pagube considerabile.tuneluri. zidărie de cărămidă. O mai mare varietate de forme au apărut la acoperişurile industriale. Este elementul care în funcţie de scopul construcţiilor a evoluat cel mai mult din punct de vedere structural şi al formei.mecanic.

se execută straturi de difuzie a vaporilor. cu elementul de rezistenţă din beton armat la care hidroizolatia se aplică direct peste termoizolaţia din plăci de polistiren celular. executate peste straturile de termoizolaţie (Fig. iar hidroizolatia băşicîndu-se şi umfandu-se în numeroase locuri. structura de rezistentă. Factorii care determină în principal structura izolaţiei la acoperişuri sînt: temperatura şi umiditatea din interiorul construcţiei.3.) Generalităţi. Fără aceste măsuri. caracterul definitiv sau provizoriu al construcţiei. atît termoizolaţia cit şi hidroizolatia învelitorii sînt în pericol de a se deteriora. In aceste condiţii. canale de aer pentru circulaţia şi eliminarea vaporilor de apă etc. obişnuite. Acoperişurile prevăzute cu hidroizolaţii bituminoase se grupează după următoarele alcătuiri de principiu: . iar la cele încălzite se execută şi lucrările de termoizolaţii (uneori cu termoizolaţie la interior şi hidroizolaţie la exterior). forma învelitorii. la construcţiile neîncălzite în interior se execută numai hidroizolarea învelitorii. In cazul unor termohidroizolaţii.29 ). 30). guri de evacuare a vaporilor (deflectoare). Astfel. panta acesteia.acoperişuri calde. în unele cazuri putand fi chiar mai coborîte. în interiorul construcţiilor încălzite sînt cuprinse între 18 şi 22°C. Pentru umidităţi mai mari sînt necesare măsuri constructive speciale pentru diminuarea presiunii exercitate de vapori şi pentru eliminarea (difuzarea) acestora în atmosferă. termoizolaţia are un rol complex: asigură temperatura şi confortul necesar în interiorul construcţiei. Structurile posibile ale hidroizolaţiilor şi termohidroizolaţiilor sînt arătate schematic.acoperişuri reci. Temperaturile medii. iar umiditatea normală este pînă la (60%). în astfel de cazuri. Există însă şi excepţii ca. Structura hidroizolatiilor si a termoizolatiilor la acoperisuri a. 28).acoperişuri calde. Fig. împiedică condensarea vaporilor de apă pe suprafaţa interioară a planşeului-suport al învelitorii şi contribuie substanţial la diminuarea consumului de combustibil necesar pentru încălzirea interiorului construcţiei. aceste straturi nu mai îndeplinesc rolul ce le revine. consumul de energie înglobată în materialele termoizolatoare şi hidroizolatoare.6. . protejate pe o faţă (fig. unele hale de forjare.29 Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri reci .de exemplu. 69 . termoizolaţia devenind umedă. . Folosirea termoizolaţiei trebuie însă să rezulte dintr-un studiu al condiţiilor de exploatare şi să fie evitată ori de cîte ori acest lucru este posibil. De aceea. la care hidroizolatia se aplică pe şape din mortare sau betoane. la care hidroizolatia se aplică direct peste elementul de rezistenţă din beton armat (Fig.

70 . 33. la care hidroizolaţia se aplică direct pe termoizolaţie din polistiren celular protejat pe o fată. 30 Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri cu elementul de rezistenţă din beton armat. Fig. Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri cu elementul de rezistenţă din tablă cutată. Fig 31 Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri cu elementul de rezistenţă din beton armat. 32.Fig. materiale pilonate sau tasabile. la care hidroizolaţia se aplică direct pe aceasta. la care hidroizolaţia se aplică pe şapele din mortare sau betoane executate pe termoizolaţie din plăci de beton celurar autoclavizat. Hidroizolaţii bituminoase la acoperişuri cu elementul de rezistenţă din panouri de beton celular autoclavizat. la care hidroizolaţia se aplică direct pe termoizolaţia din plăci de polistiren celular. Fig.

folosind cu pricepere cunoştinţele şi îndemanarea pentru asigurarea calităţii lucrării. 3) Elemente de construcţie aferente acoperisurilor cu panta peste 150% (calcane. In această categorie se tratează numai hidroizolarea acoperişurilor în funcţie de pantă. acoperişurile se clasifică astfel: 1) Acoperişuri plate (terase) cu panta 1. fixarea şi protecţia hidroizolaţiilor în funcţie de panta acoperişurilor: NOTĂ: Pentru pante de max. In proiecte se vor prevedea soluţii de remediere ce includ produse care necesită în primul rând operaţiuni de aplicare. conduc la necesitatea unei clasificări a tipurilor de hidroizolaţii. la demolarea construcţiei.terase circulabile cu panta 1. recondiţionarea sau 71 . iar în al doilea rând.acoperişuri cu pante mari peste 20%. condiţiile care trebuie rezolvate. La remedierea receptoareler de apă pluvială se va prevedea desfacerea şi refacerea în totalitate a lor. o clasificare raţională a tipurilor de hidroizolaţii trebuie în primul rînd să ţină seamă de modul cum apa acţionează asupra diferitelor elemente de construcţie şi în funcţie de condiţiile rezultate să se aleagă materialele şi alcătuirile cele mai potrivite pentru elementele respective: 4.5-7%: .terase necirculabile cu panta 2-7%. reborduri etc). aticuri.20% sau cu pante locale >20%.75% dar cu prevederea prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentară.5-4%. Totodată se vor avea în vedere şi prevederile reglementărilor tehnice referitoare la certificarea energetică a clădirilor. Proiectarea componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02 referitoare la alcătuirea. In consecinţă. Proiectarea componentei termoizolante şi a gurilor de intrare şi ieşire a aerului pentru ventilare şi decomprimare se va face conform normativelor C 107/0. Pentru o bună orientare in tehnica hidroizolării construcţiilor este necesar ca muncitorul specialist să inteleagă rostul alcătuirilor stabilite. întreţinere şi remediere uşor de executat. 2) Acoperişuri înclinate cu panta 7-150%: . suprafaţa de lipire în totală aderenţă poate să fie min. Clasificarea Hidroizolatiilor.4. a hidro şi termoizolaţiei (pe o zonă de minim 1 m2) din jurul acestora şi a elementelor de protecţie împotriva colmatării. .1. De aceea. regulile şi măsurile de specialitate ce trebuie cunoscute şi aplicate în vederea stabilirii unor alcătuiri corespunzătoare.6.. permit recuperarea..6. în ţara nostră conform normativului pentru hidroizolaţii bituminoase. .acoperişuri cu pante medii 7-20%. Hidroizolaţia elementelor de construcţie situate peste nivelul terenului.

construcţii cu regim special de funcţionare etc). 40.reintegrarea în natură (reducerea utilizării şapelor de ciment simple sau armate. 70. ferite de căldură. pe lîngă plăcile din polistiren urmează a se utiliza pentru izolaţii termice unele materiale care au mai fost folosite în trecut în acest scop (plăci din stalilit. Se fabrică cu dimensiuni de 1200 x 600 x (30. 60. Plăcile semirigide de vată minerală tip G 80 şi G 100 sînt alcătuite din fibre de vată minerală legate cu liant bituminos. mai ales în zona locuinţelor. . 60. 100 şi 125 mm.hidroizolaţii flotante). de surse de foc şi de umezeală. aspectul decorativ al suprafeţei teraselor vizibile din clădirile adiacente mai înalte. Există sortimentul PEX calitatea I şi PEX ignifugat. plăci din stufit) şi unele materiale noi fabricate din deşeuri industriale (plăci din izolemn. 2 000. cu condiţia de a nu prezenta pericol de răsturnare.terase protejate cu dale pe ploturi). 48. 36. Materiale termoizolatoare folosite pentru lucrările de termohidroizolaţii la acoperişuri Polistirenul celular se utilizează pînă la temperatura de maximum + 80°C.protecţia mediului prin organizarea teraselor grădină. 80) mm. plăci din perlit liant cu ciment etc). la hale climatizate. Polistirenul celular se transportă cu mijloace de transport acoperite şi se depozitează în stive. a produselor oxidabile sau cu rezistenţă scăzută în timp la acţiunea apei. Din considerente de ordin economic şi de reducere a consumului de energie înglobată. de soare. . utilizarea betonului celular autoclavizat şi a vatei minerale se restrînge numai la cazurile unde aceasta este impusă de procesul tehnologic al obiectivului de investiţii (de exemplu. Se livrează în plăci de 4 000. 24. 50. 75. avind grosimi de 63. Pentru celelalte cazuri. 500 mm lăţime şi 12. structuri termohidroizolante care în exploatare vor asigura: . fără limitarea înălţimii. 8.29 kg/m 3 . 7.protecţia la foc din exterior. la spaţii frigorifice. plăci din deşeuri textile . plăci din turbă. 1 000 mm lungime. etc) Proiectarea va promova în cadrul lucrărilor de refacere. plăci din puzderie de in şi cînepă) sau din materii prime locale (placi din izostuf. se depozitează în magazii uscate.accesul uşor pentru verificarea stării hidroizolaţiei şi a etanşeităţii acesteia (ex.posibilitatea remedierii hidroizolaţiei tară distrugerea termoizolaţiei (ex. 72. Hidroizolarea terasei inclinate (fara apa baltita) 72 .5 mm. cu densităţi aparente de 15-24 kg/m 3 şi respectiv 19. 96 mm grosime cu abateri admise la lungime şi lăţime pînă la +5 mm şi la grosime pînă la +1.tefo. plăci din deşeuri poliuretanice. Betonul celular autoclavizat are densitatea aparentă în stare uscată de 550 kg/m 3 şi se produce în formă de plăci cu dimensiunile 490 x 240 mm. .

Consumul total al hidroizolantului ISOFLEX este de 1.Hidroizolarea se face cu produsul hidroizolant ISOFLEX pe bază de elastomeri. Inainte de aplicarea produsului ISOFLEX este necesară grunduirea suportului cu ISOPRIMER . ca şi la punctele de imbinare a terasei cu aerisirile. suportul aplicării produsului ISOFLEX trebuie să fie curat şi uscat.p. jgheaburilor de apă. 73 .se aplică local un strat de ISOFLEX de-a lungul imbinării terasei cu elemente verticale (parapete.p. Dacă se consideră necesar ISOFLEX. După uscarea grundului .. acesta fiind un grund pentru ISOFLEX cu un consum de 200 – 300 g/m. Eventualele remedieri locale ale inclinaţiilor se fac cu mortar de ciment. pentru o aplicare mai uşoară.5 kg/m.etc). Cat timp stratul acesta este incă proaspăt se armează cu o bandă din ţesătură pliesterică sau din plasă din fibre de sticlă lată de 10 centimetri. folosid pensula sau trafaletul.ul poate fi diluat cu pană la 5 % apă. In continuare terasa se acoperă in totalitate cu ISOFLEX . coşurile de fum.etc. ca şi de-a lungul fisurilor existente sau rosturilor de dilataţie.0 – 1.

rezultatul final fiind o membrană unitară. Hidroizolarea terasei prin lipirea de membrane bituminoase plastomerice cu granule ISOGUM P Mai intai se remediază eventualele pante cu mortar de ciment.) După uscarea grundului urmează lipirea membranelor bituminoase ISOGUM P .p. după ce membanele bituminoase au fost incălzite in prealabil cu arzătorul. fară rosturi şi fară imbinări. 9. in cruce fată de precedenta şi numai după uscarea acesteia. pornind de la punctele cele mai de jos.pe direcţie perpendiculară faţtă de inclinaţii.cu o durată mare de viaţă datorată compoziţiei sale de hidroizolant. 74 . şi este necesară diluarea acesteia cu apă in proporţie de 30 – 50 %) sau cu lacul de bitum ISOLAC (consum de 250 – 300 g/m.impermeabilă.Urmează o altă acoperire totală cu ISOFLEX. Lipirea se face printr-o simplă apăsare.p.elastică. Terasa se grunduieste iniţial cu emulsia bituminoasă ISOPAST (avand un consum de 300 – 500 g/m. pentru lipirea membranelor bituminoase fiind necesar un suport curat şi uscat.

toate imbinările se acoperă cu ISOFLEX. Etanşarea imbinării membranei bituminoase cu grilaje sau ţevi care trec prin terasă se fac cu ISOFLEX armat cu banda de ţesatură poliesterică.Membranele bituminoase se petrec una peste alta la margini cu 10 centimetri. Scurgerile. Marginile membranei bituminoase la parapet sau la alte elemente verticale se etanşează prin incălzire locală cu arzătorul şi apăsare cu şpaclul. Se recomandă ca aplicarea lor să se facă de specialişti in izolaţii. In continuare pentru protejarea bitumului expus. Utilizarea membranelor bituminoase este o soluţie ideală. Imbinarea dintre ele se etanşează prin incălzire locală cu arzătorul şi apăsare cu şpaclul. cu condiţia să se acorde atenţie maximă lipirii corecte a acestora şi etanşării imbinărilor dintre ele şi a punctelor de imbinare ale acestora cu alte elemente. după ce se curaţă se acoperă cu ISOFLEX armat cu o bandă de ţesătură poliesterică. 75 .

Urmează udarea acestuia fară formarea de băltoace. se acoperă cu un al doilea strat de AQUAMAT-FLEX . suportul se curată bine de praf .materiale friabile. Pe stratul proaspăt de AQUAMAT-FLEX se montează şi se incorporează ţesătură poliesterică pentru armarea straturilor hidroizolante (TREVIRA) lată de un metru. 76 .p. Aplicarea se extinde şi pe elemente verticale cu 15 – 20 centimetri.etc. Aplicarea de AQUAMAT-FLEX se continuă pe toată suprafaţa terasei.după uscare. Grosimea fiecărui strat nu va depăşi 1 milimetru. in faşii late de 1 metru iar faşiile de ţesătură poliesterică se vor petrece una peste alta cu 10 centimetri. Hidroizolarea terasei si termoizolarea sa ulterioara (terasa inversata) Eventualele remedieri locale ale pantelor se fac cu mortarul de ciment. urmand un altreilea strat aplicat in cruce peste precedentul după uscarea acestuia. in faşii late de 1 metru. se prepară AQUAMAT-FLEX (mortar hidroizolant flexibil bicomponent cu un consum de 1 kg/m./strat)prin amestecarea componentului A mortarul cu componentul B (elastifiant).10. Primul strat de ţesătură poliesterică . Se face prima aplicare de AQUAMAT-FLEX cu bidineaua.

77 . . plăci din polistiren extrudat. In cazul unor suprafeţe mari predarea frontului de lucru se poate face şi pe porţiuni însă nu mai mici de 500 m 2 (fig. II. după uscarea acesteia. se montează. instalaţii şi montaj pe întreaga suprafaţă ce urmează a fi izolată. In acelaşi timp se realizează şi o bună accesibilitate a terasei. prin simpla aplicare.starea de umiditate a şapei de egalizare (de protecţie sau suport) să nu depăşească 8 %. Urmează montarea de geotextil sau de panză de sac din plastic. a şi b).Peste hidroizolaţie. In final se montează plăci pentru terasă sau se toarnă pietriş (grosimea stratului 6 .12.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILORDE HIDROIZOLAŢII ŞI TERMOIZOLAŢII BITUMINOASELA ACOPERIŞURI Lucrări care trebuie terminate înainte de a începe lucrările de hidroizolaţii şi termoizolaţii La preluarea frontului de lucru pentru lucrările de izolaţii la acoperişuri se verifică existenţa următoarelor condiţii tehnice şi stadii obligatorii ale lucrărilor de construcţii: .terminarea completă a tuturor lucrărilor de construcţii. 11.8 cm) pentru protejarea hidroizolaţiei şi a termoizolaţiei de radiaţia solară şi de vant.

rosturi etc. de circa 20 mm lăţime. . prevăzută în proiect. şi nici contrapante. . de pe contur şi în jurul golurilor. conductele calde ce străpung acoperişul vor fi izolate astfel ca hidroizolaţia să nu se degradeze datorită temperaturii acestora. fără fisuri şi cu panta prescrisă în proiect.cu bolobocul şi metrul. la intervalde 4 . Dacă denivelările sînt mai mari de 10 mm se va realiza o şapă continuă de 20 mm cu avizul proiectantului. 31. Pregătirea suportului hidroizolaţiei. 2 mm).se verifică cu dreptarul de 1m lungime. . executarea amorsajului şi a termoizolaţiei După preluarea frontului de lucru se procedează la curăţirea suportului prin măturare energică. . rigid.nu se admit mai mult de o denivelare de +5 mm pe o suprafaţă verificată cu dreptarul de 3 m lungime. la suportul alcătuit din elemente prefabricate (chesoane) nu se admit denivelări mai mari de 10 mm. pe contur şi în cîmp. .existenţa tuturor pieselor de străpungere a învelitorii (tuburi de ventilare etc).montarea sifoanelor şi a gurilor de scurgere la cota necesară pentru a nu împiedica scurgerea apelor. forma în coadă de rîndunică. rectificările locale vor avea panta de 1 : 5. . .şapele din mortar de ciment (nu se admit din mortar de var sau de var cu adaos de ciment) trebuie să aibă dozajul corespunzător mărcii prescrise în proiect.executarea completă a aticelor. 12. . 3 – boloboc.Fig.încheierea proceselor-verbale de lucrări ascunse pentru lucrările ce se acoperă prin executarea ulterioară a altor lucrări. 4 – riglă gradată.eliminarea cîrligelor metalice care au servit la transportul şi montajul prefabricatelor care alcătuiesc suportul. în cazurile speciale prevăzute în proiect. Preluarea frontului de lucru de către izolatori pentru executarea lucrărilor de hidroizolaţii şi verificarea pantei suportului hidroizolaţiilor: a – caz in care nu se poate prelua frontul de lucru. 2 – element-suport. .respectarea grosimii minime a şapei. 78 .existenţa diblurilor necesare pentru montarea elementelor de tinichigerie la atice. b – in acest caz se poate prelua frontul de lucru pentru hidroizolaţii. c – verificarea pantei suportului: 1 – front de lucru.suportul să fie neted (asperităţi de max. (distanţa prescrisă de 35 cm. inclusiv tencuirea şi drişcuirea acestora precum şi existenţa scafelor de racordare ( r = 5 cm).existenţa parapetelor metalice definitive şi a celor provizorii de protecţie. . impregnarea). 5 – dreptar. în orice direcţie.pantele trebuie să corespundă cu prevederile din proiect.corecta armare a şapelor slab armate (reţea din φ 6 mm la 25 mm) cu grosimea de 30 mm. . umplute cu mastic de bitum.existenţa rosturilor în şapă. .rezemarea sau ancorarea corectă a şapelor-suport. rebordurilor şi a altor elemente ieşite din planul suportului orizontal. . . .6 m. . Eventualele pete de substanţe grase se ard cu flacăra şi se curăţă funinginea formată.

amestecîndu-se continuu şi la distanţa de cel puţin 50 m de orice sursă de foc. Amorsajul se poate realiza din: . a)Executarea amorsajului. Fişiile se lipesc numai pe 20 x 20 cm. Soluţiile de bitum se prepară prin turnarea treptată a bitumului în vasul cu solvent. după amorsarea locală a acesteia. Amorsarea suportului hidroizolaţiei se execută de muncitorii izolatori şi serveşte la realizarea unei aderenţe bune dintre stratul de bitum pentru lipirea pe suport a hidroizolaţiei (sau barierei contra vaporilor) şi suportul de beton sau şapa de egalizare. care se lipesc cu bitum fierbinte in mai multe puncte de pe suprafaţa şapei. cu bitum cu tot. Tabela 1 Materialul Solutie bituminoasa (bitum taiat) Domeniul de utilizare amorsare atansare Solvent 65 – 70 50 – 40 – – – – Bitum topit 35 – 30 50 – 60 – – – – Apa – – 50 – 60 30 – 20 – 10 . ţinîndu-se seama şi de direcţia vintului.etansare filerizat si si protectie cu celuloza 79 .suspensie de bitum filerizat (Subif). la circa 1. . ci în direcţie opusă. In cazul în care fîşia se desprinde de pe suport. ce se prepară din bitumuri dizolvate în solvenţi organici (benzină sau white-spirit) în proporţiile prevăzute în tabela 1.soluţii bituminoase.Umiditatea suportului se verifică cu ajutorul unor fîşii de carton bitumat de 20 x 30 cm. Acest amorsaj se aplică în toate cazurile. Amorsajul din soluţie bituminoasă (bitum tăiat) constă din mase bituminoase aplicate în stare rece.20 Pasta – – 50 – 40 70 – 80 100 90 – 80 Emulsie anionica – – – – – – Suspensie amorsare de bitum filerizat etansare (Subif) Chit de matare bitum rosturi. cu excepţia hidroizolaţiei care se aplică peste o termoizolaţie din polistiren celular protejat numai cu o peliculă din mortar de ciment cu aracet.2 ore. restul servind pentru prindere cind sint smulse de pe suport. marca ISOPAST şi emulsie de bitum anionică. Dacă desprinderea se realizează în masa stratului de bitum de lipire sau dacă se sfişie cartonul bitumat rezultă că suprafaţa este corespunzătoare în ceea ce priveşte gradul de umiditate admisibil. înseamnă că suprafaţa este incă prea umedă. . Stratul de amorsaj trebuie să formeze o peliculă bine pătrunsă în porii suportului de beton sau de mortar de ciment.soluţie de bitum gata preparată. Pentru controlul umidităţii se pot utiliza şi umidometre electrice. pentru ca vaporii de benzină ce se degajă la preparare sa nu fie antrenaţi de vînt în direcţia cazanelor de topit sau a altor surse de foc.

Straturile de etanşare se aplică după reţete proprii corespunzătoare emulsiilor şi pantelor. utilajele şi tot ce nu are legătură cu izolaţia. Emulsia bituminoasă se aplică mecanizat. aceasta constituind suspensia de amorsaj. luîndu-se toate măsurile de pază şi securitate a incendiilor (P. în care se înmoaie periile de păr sau fibră prevăzute cu coadă lungă şi se aplică pe suprafaţa-suport prin frecare intensă. După ce suprafaţa se zvîntă materialul pentru amorsare este aplicat cu o perie de păr sau fibră. se curăţă bine suprafaţa respectivă. luîndu-se toate măsurile speciale de PSI. Inainte de aplicarea materialului. Se amestecă cele două componente pînă la dizolvarea pastei de Subif. 80 . Amorsajul din soluţii de bitum CITOM se livrează gata preparat şi se aplică. transport.S.I. se va putea aplica transportîndu-se cu grijă. Soluţiile de bitum se depozitează în încăperi special amenajate (bordeie). tehnologia de aplicare fiind însă diferită. în două straturi. Inainte de aplicarea amorsajului. Amorsajul cu suspensie de bitum este indicat la suprafeţe cu mare posibilitate de uscare sau cînd soluţia de bitum nu este recomandată din punctul de vedere al securităţii muncii şi al măsurilor de pază şi securitate a incendiilor. Pe acoperiş. cel de-al doilea strat aplicîndu-se după uscarea celui precedent. fiind produse inflamabile şi se transportă la locul de muncă cu vase închise.(Celochit) Emulsie anionica cu 55% bitum amorsare etansare – – – – 30 . în aceleaşi condiţii ca amorsajul din soluţii bituminoase descris. Amorsajul cu emulsii de bitum anionice constituie un mijloc modern de realizare a amorsajului. la minimum 50 m de orice sursă de foc. culoarea finală trebuie să fie neagră şi puţin lucioasă. îndepărtîndu-se materialele.) necesare atît la confecţionare. Suprafaţa de beton se va curăţa în aceleaşi condiţii menţionate la amorsajul cu soluţii bituminoase. care elimină pericolele utilizării soluţiilor bituminoase cu benzină. cît şi la aplicare. de asemenea în două straturi. măturîndu-se bine.33 – – 70 – 67 100 Notă. de asemenea. cu peria. şi numai după ce stratul-suport (neted) este perfect curat şi uscat se va putea aplica amorsajul. cel de-al doilea strat aplicîndu-se după uscarea celui dintai. Amorsajul din suspensie de bitum filerizat (Subif) se prepară din Subif (pastă) şi apă în proporţiile prezentate în tabela 1. în caz contrar se mai aplică încă un strat de material. Odată materialul preparat. se umezeşte suprafaţa cu apă curată prin frecare cu peria sau cu mătura. întrucît este un material inflamabil. amorsajul în stare rece se aduce la locul de aplicare in găleţi cilindrice (cu gura largă). Soluţia de bitum se prepară pe şantier. culoarea trebuie să fie brună-cenuşie. La uscarea celui de-al doilea strat. din bitum fierbinte la care se adaugă treptat benzină sau white-spirit sub continuă agitare.

distribuitorul de aer comprimat 3 (la 3-4 atm. La o temperatură medie de +20°C ruperea se produce după circa 30 min de la aplicare. cu aspiratorul de praf. După fiecare întrerupere a operaţiei de aplicare. Se livrează în cisterne de 20 t care se descarcă cu un dispozitiv de transvazare. Stratul următor se aplică numai după „ruperea" şi uscarea celui precedent. preferabil.Emulsiile de bitum sînt produse cu stabilitate limitată în timp (2-3 luni). iar uscarea se verifică prin frecare uşoară cu podul palmei. în concentraţie de 2-3%) şi se depozitează ferite de ger şi de căldură. în butoaie metalice de 200 litri cu capac. pistolul pulverizator format din două ţevi de cupru. iar uscarea după 3 ore. Aplicarea manuală a emulsiei se realizează prin întinderea cu perii de tip Sizal. etanşe şi curate (butoaiele destinate emulsiei se spală cu apă şi apoi prin clătire cu acid clorhidric diluat. 2 – palnie de incărcare. Fig.32 Instalaţie pentru aplicarea mecanizată a emulsiei de bitum: 1 – rezervor. Instalaţia se montează pe un suport fix sau mobil pe pneuri. Emulsia omogenizată se filtrează prin site cu ochiuri de 1 mm şi se aplică manual sau mecanizat pe suprafeţe uscate. Temperatura minimă admisă în timpul aplicării emulsiei este de +5°C. Se deschid robinetele pistolului pulverizator. de aceea aprovizionarea lor trebuie bine corelată cu perioada în care se programează executarea lucrărilor de hidroizolaţii. prin frecare energică. 32) formată din: rezervorul de presiune 1. Aplicarea mecanizată a emulsiei se realizează cu ajutorul unei instalaţii de stropit sub presiune (fig. pîlnia de încărcare 2. manometrul de presiune 4. furtunuri şi robinete. pentru a obţine o peliculă continuă si cît mai subţire.). pentru a se obţine un flux continuu si uniform de material. 4 – manometru de presiune. După umplerea rezervorului cu emulsie se porneşte compresorul şi se deschide robinetul de admisie a aerului comprimat în rezervor. îmbrăcat cu manşon de cauciuc şi cu duze pentru emulsie şi pentru aer comprimat 5. iar emulsia se omogenizează prin amestecare cu un băţ curat. se curăţă bine suportul cu mătura şi cu peria sau. relon plastifiat sau păr de porc. Ruperea emulsiei se constată prin schimbarea culorii de la cafeniu la negru. 5 – pistol pulverizator. 3 – distribuitor de aer comprimat. la şantier.de circa 150 litri. instalaţia se curăţă cu petrol sau white- 81 . reglîndu-se jetul de emulsie şi de aer comprimat. Inainte de aplicarea amorsajului. palma nu trebuie să se murdărească. controlîndu-se permanent menţinerea presiunii de 3-4 atm.

33-45% bitum şi 67-55% solvent. Instalaţia trebuie verificată periodic de către organele de specialitate. Pentru asigurarea presiunii de 3-4 atm. Temperatura bitumului în timpul aplicării trebuie să fie de minimum 150°C şi nu va depăşi 220°C. Pentru obţinerea unor pelicule mai groase se poate aplica la cald şi o soluţie preparată din 75% bitum şi 25% solvent.)Executarea barierei contra vaporilor. sau cu emulsii anionice. după uscare. Suprafaţa-suport este amorsată cu soluţie de bitum în benzină. stratul de bitum pentru lipirea barierei constituind totodată şi bitumul de lipire al stratului de difuzie. Verificarea calităţii amorsajului se efectuează în mod similar cu procedeul de verificare a umidităţii şapei. iar la aplicarea mecanizată de 300 g/m 2 . In cazul lipirii numai la petreceri nu se impun condiţii de limitare a umidităţii suportului. Cartonul bitumat sau împîslitură se lipesc la petreceri (10 cm) sau pe toată suprafaţa. Bitumul folosit trebuie să aibă un punct de înmuiere ridicat. 82 . trebuie să aibă o culoare neagră. Bitumul se întinde cu peria de Sizal sau cu cosoroaba. La aplicarea barierei contra vaporilor din pelicule. b. din folii bitumate sau din polietilenă sau din straturi complexe pe bază de materiale bituminoase în suluri. după cum se precizează în proiect. aspect uniform şi continuu. bituminoase. Peste amorsajul uscat se aplică un strat de etanşare din soluţie de bitum 50-70% bitum şi 50-30% solvent. în condiţiile prezentate anterior. Condiţiile de aplicare a emulsiei în straturi succesive sînt aceleaşi ca şi în cazul aplicării manuale. termostatul compresorului de aer 16 va regla la presiunea de 3. La aplicarea manuală consumul este de 500 g/m 2 pentru un strat. Ele se aplică în toate cazurile sub termoizolaţie şi au rolul de a împiedica pătrunderea vaporilor de apă în zona de termoizolaţie şi de a evita in acest mod producerea condensului.5 daN/cm 2 . Suportul barierei contra vaporilor trebuie să fie uscat şi să corespundă condiţiilor indicate anterior. Barierele contra vaporilor se pot realiza din pelicule de bitum.spirit.1 mm. Bariera contra vaporilor se aplică concomitent cu stratul de difuzie. se pot aplica şi pe un suport orizontal. Barierele contra vaporilor se aplică în majoritatea cazurilor pe un suport în pantă. de cel puţin 90°C. iar supapa de siguranţă la 1 daN/cm 2 . amorsajul se execută din bitum tăiat în proporţie de 33-45% bitum şi 67-55% solvent. iar pe porţiunile greu accesibile se va folosi canciocul. Pelicula de bitum prin aplicarea emulsiei. Bariera contra vaporilor din folii bitumate poate fi alcătuită din carton bitumat. lucioasă. dar în cazul unor termoizolaţii în vrac. Barierele contra vaporilor se aplică numai in cazurile în care există o termoizolaţie în structura învelitorii. operaţia se repetă pînă la obţinerea numărului de straturi prevăzut în proiect. împîslitură din fibră de sticlă bitumată sau folie de aluminiu bitumată de 0. fără pete mate şi o grosime de circa 1 mm. care constituie totodată şi elemente de pantă.

c. In toate cazurile. c) sau jos (fig. pe o înălţime egală cu grosimea acesteia. Căile de difuzie a vaporilor sînt prezentate în figura 33. 33. Pe suprafeţele verticale este necesar să se folosească masticuri bituminoase cu punctele de înmuiere corespunzătoare. a). Imediat după lipire. se taie la dimensiunile impuse de situaţia locală şi se rulează din nou strîns. cu menţiunea că stratul următor se decalează la petreceri faţă de cel precedent. d). este foarte important în executarea lucrărilor ca aceste căi de circulaţie a vaporilor să nu fie întrerupte şi să aibă o legătură corespunzătoare cu exteriorul. In acest scop se folosesc diverse sisteme: cu strat de ditfuzie a vaporilor din materiale bituminoase sub formă de foi bitumate perforate şi blindate (fig. Pe aceste suprafeţe fîşiile se lipesc de jos în sus. b) şi prin realizarea unor mici canale în grosimea stratului termoizolant. şape din mortar de ciment) bariera contra vaporilor nu este suficientă pentru a înlătura acţiunea vaporilor şi de aceea se impun măsuri speciale care să asigure eliminarea vaporilor în atmosferă (difuzie). Peste folia bituminoasă care alcătuieşte bariera contra vaporilor se aplică la cald un strat de acoperire din bitum a cărui temperatură trebuie să fie de minimum 150°C. 33. In condiţii de umiditate mărită în interiorul încăperilor de sub acoperiş şi în condiţii de existenţă în structura termohidroizolaţiei a unor straturi umede (de exemplu. pe conturul termoizolaţiei. bariera contra vaporilor trebuie ridicată pe verticală. derulandu-se peste stratul de bitum fierbinte care se toarnă cu canciocul. Această ultimă posibilitate se realizează în unele cazuri de folosire a polistirenului celular. 83 . cu canale de aerare realizate prin aşezarea distanţată a plăcilor tenmoizolatoare (fig. se curăţă prin măturare şi periere.Derularea şi lipirea foliei bitumate a barierei se execută concomitent cu derularea foliei stratului de difuzie. bitumul de lipire se aplică între cele două folii. In astfel de cazuri. Se trece apoi la lipirea lor. sus (fig. Sulurile de carton bitumat sau împîslitură bitumată se derulează. Acest strat de acoperire poate să lipsească atunci cînd urmează să se aplice în continuare o termoizolaţie care se lipeşte tot cu bitum la cald. Barierele contra vaporilor alcătuite din straiuri complexe pe bază de materiale bituminoase în suluri se execută din aceleaşi materiale ca şi cele din folii bitumate şi în condiţii similare. fîşie cu fîşie. e. 33. suprafaţa foliei se presează cu o spatulă de lemn de 15-20 cm lăţime.)Executarea straturilor de difuzie a vaporilor. 33.

Fig.C. f). la partea superioară. 3 – strat termoizolant. 5 – material termoizolant. 33. e – sistemul de funcţionare a stratului de difuzie şi a deflectorului. f – difuzie din foaie bitumată perforată blindată. 9 – foie bitumată perforată. 4 – canale in materialul termoizolant. 8 – strat de bitum de lipire. 6 – placi termoizolante canelate la partea inferioară. Detaliu de copertină cu rebord cu termoizolaţii şi cu strat de difuzie: 1 – element de rezistenţă.Fig. Stratul de difuzie se lipeşte cu stratul de nisip în jos (pe suprafaţa-suport). 5 – strat de poză din nisip (pentru termoizolaţie din B.33. 3 – strat de difuzie din impaslitură.34. 7 – deflectoare. 4 – barieră contra vaporilor. 6 – 84 . Sisteme de difuzie a vaporilor: a – strat de difuzie din foi perforate bitumate. c – difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant. 10 – nisip graunţos (1 – 3 mm). 11 – picioruşe formate prin lipirea foii turnate cu mastic de bitum. b – difuzie cu canale de aer realizate prin distanţarea plăcilor izolatoare. prin intermediul bitumului care se aplică peste foaia bitumată perforată şi care formează nişte picioruşe de fixare în dreptul orificiilor (fig. 2 – şapă de egalizare. d – difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant la partea inferioară. 2 – strat de difuzie.A). Straturile de difuzie din foi bitumate pot fi din carton bitumat perforat şi blindat sau din împîslitură din fibre de sticlă bitumată blindată şi perforată. 1 – hidroizolaţie. Blindajul constă dintr-un strat de nisip cu granulaţia de 3 mm pe una din feţe.

termoizolaţie din beton celular autoclavizat; 7 – şapă de protectie şi suport pentru hidroizolaţie; 8 – hidroizolaţie; 9 – strat de protectie a hidroizolaţiei; 10 – strat suplimentar de panză bitumată; 11 – şorţ din tablă zincată (0.5 mm grosime); 12 – diblu de lemn;13 – agrafă; 14 – jgheab.

Fig.35. Detaliu de atic strat de difuzie:

cu termoizolaţii şi

1 – element rezistenţă; 2 – beton de pantă greu; 3 – şapă de egalizare; 4 – strat de difuzie; 5 – barieră contra vaporilor; 6 – termoizolaţie din plăci de polistiren celular; 7 – peliculă din mortar de ciment cu aracet; 8 – panză bitumată; 9 – hidroizolaţie orizontală; 10 – strat de protecţie; 11 – hidroizolaţie verticală; 12 – tencuială de protectie armată; 13 – agrafă; 14 – copertina din tablă zicată; 15 – platbandă; 16 – şurub. Eliminarea vaporilor se realizează fie prin zonele de contur ale acoperişului (atice, reborduri etc), fie prin guri de aerare (deflectoare) pozate în cîmpul învelitorii şi în special la coame (fig. 36). Deflectoarele se prevăd în cazul acoperişurilor cu lăţime mai mare de 12 m, cîte o bucată pentru 100 m 2 suprafaţă de învelitoare, uniform repartizate, la maximum 10-12 m între ele. Se folosesc deflectoare simple şi deflectoare duble, după cum în structura de termohidroizolatie se găseşte un strat de difuzie sau două.

Fig.36. Deflector simplu pentru un strat de difuzie: 1 – element de rezistenţă; 2 – şapă de egalizare; 3 – strat de difuzie;

85

4 – barieră contra vaporilor; 5 – termoizolaţie; 6 – şapă-suport pentru hidroizolaţie; 7 – hidroizolaţie; 8 – panză bitumată; 9 – fretare cu sarmă zincată; 10 – deflector din tablă zincată. In figura 37 este detaliat modul în care se realizează ventilaţia stratului de difuzie la un perete vertical. Pe partea verticală a aticelor, stratul de difuzie se lipeşte în fîşii de bitum cald la intervale de cîte 50 cm. In dreptul gurii de scurgere stratul de difuzie se opreşte la o distanţă de 15-20 cm de marginea gurii.

Fig.37. Dispozitiv de aerare: a – secţiune verticală A – A ; b – secţiune orizontală B – B ; c – detalii de alcătuire a dispozitivului de aerare 9 din tablă zincată: 1 – protectia hidroizolaţiei; 2 – hidroizolaţie; 2a – strat suplimentar de panză bitumată (50 cm latime); 3 – termoizolaţie; 4 – bariera contra vaporilor; 5 – strat de difuzie; 6 – strat-suport din mortar marca M100 a; 7 – protecţia hidroizolaţiei verticale; 8 – strat de carton bitumat lipit cu mastic de bitum in spatele dispozitivului de aerare; 9 – dispozitiv de aerare din tablă zincată. In lipsa foilor bitumate perforate stratul de difuzie se poate realiza cu un strat de împîslitură bitumată, tip IBP, aplicat peste un strat de nisip (1-3 mm granulaţie) şi lipit cu mastic bituminos de 20-30 cm lăţime. e. Executarea hidroizolaţiilor bituminoase La învelitori se folosesc izolaţii hidrofuge bituminoase alcătuite din straturi multiple de masticuri sau de suspensii de bitum şi straturi intermediare din materiale bituminoase în suluri. Se folosesc izolaţii la cald din masticuri de bitum şi folii din pînză bitumată, împîslitura din fibre de sticlă bitumată şi carton bitumat. Acesta din urmă are rol de protecţie sau de 86

strat hidroizolant la construcţii provizorii. In afară de materialele bituminoase în suluri, se folosesc şi alte sortimente noi cu caracteristici superioare, cum sînt: ţesătura din fibre de sticlă bitumată, folia de aluminiu bitumată (simplă sau în combinaţie cu ţesătura şi împîslitura din fibre de sticlă bitumată, poziţionată ca strat de acoperire sau în interior) şi materiale bitumate în suluri cu strat gros de bitum (similar genului de produse cu bitum preaplicat). Se mai folosesc, de asemenea, izolaţii la „rece" din straturi de suspensie de bitum filerizat şi pînză impregnată. In marea majoritate a cazurilor se foloseşte sistemul de hidroizolaţie la cald, care s-a dovedit mai eficient, chiar şi în cazurile de panlă mare, dacă s-au luat măsurile speciale ce se impun. a.)Condiţii de execuţie. După felul de aplicare pe suport, hidroizolaţia poate fi: lipită cu mastic de bitum la cald sau cu suspensii de bitum la rece. Pentru asigurarea unei execuţii de calitate a hidroizolaţiilor, trebuie să se respecte următoarele condiţii: - hidroizolaţiile să se execute de către echipe de specialitate; - calitatea materialelor trebuie să fie verificată, iar depozitarea lor să se facă în mod corespunzător; - să se asigure căi de acces scurte şi libere pentru transportul şi manipularea materialelor; - lucrările de hidroizolaţie să se execute în mod normal pe timp frumos, pînă la temperatura minimă de +5°C prin procedeul la cald şi de 8°C prin procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz la caz, se stabilesc măsurile necesare pentru asigurarea calităţii lucrărilor; - executarea conform proiectului şi coordonarea strictă între toate unităţile de execuţie pe tot timpul realizării lucrării; - suportul hidroizolaţiei să fie neted, rigid, plan şi uscat. Tehnologia de execuţie a hidroizolaţiei bituminoase. Inainte de aplicarea hidroizolaţiei curente, la dolii, guri de scurgere etc, se va aplica la scafe un strat suplimentar de pînză bitumată, tip PA 45 sau FA 55, lipit la cald cu mastic biturninos, indiferent dacă hidroizolatia se execută la rece sau la cald. La scafe, stratul suplimentar va avea 50 cm. lăţime, iar la dolii minimum 1 m (fig. 38, a). Cînd versanţii doliilor au pantă peste 70% stratul suplimentar se va ridica pe 20 cm pe versanţi. De asemenea, la doliile cu versanţi cu panta peste 40%, înainte de aplicarea hidroizolaţiei, se va realiza un strat de mortar de ciment, indiferent de natura termoizolaţiei. Pe contur, la reborduri, copertine etc. se va verifica existenţa diblurilor la intervale de 35 cm şi agrafelor de prindere a jgheaburilor, glasurilor etc. Peste acestea, înainte de aplicarea hidroizolaţiei şi a şorţurilor din tablă zincată se aplică un strat de carton bitumat sau împîslitură din fibre de sticlă bitumată de 30 cm (mai lat decît şorţul de tablă zincată), pentru a se proteja tabla zincată de efectul de coroziune pe care îl suferă în timp, în contact direct.

87

La acoperişuri cu dolii avînd pante sub 20 % foile bitumate se asează ca în figura 38. începând de la streaşină. obligatoriu. 2 – strat suplimentar de panză bitumată. Tehnologia de execuţie a hidroizolaţiei bituminoase: a – aplicarea stratului suplimentar de panză bitumată la dolii.38. La acoperişuri cu dolii. La acoperişuri cu pante pînă la 20% foile bitumate se pozează paralel cu coama (Fig. Fig. 3 – hidroizolaţie curentă. La pante peste 20 % foile bitumate se pozează. 1 – element de rezistenţă. d – pozarea foilor bitumate la acoperişuri cu dolii şi cu panta pană la 20 %. d. paralel cu direcţia pantei (fig.foi bitumate. Cârligele şi agrafele nu trebuie să depăşească nivelul superior al sapei de egalizare. pentru a ajunge din dolie in dolie.Fig. 4 – 7 . 38. b si c pozarea foilor bitumate pe acoperişuri (b – paralel cu coama. din jgheab în jgheab sau cel puţin de la jgheab pînă peste coamă. 38. foile bitumate trebuie tăiate la lungimi corespunzătoare.39. c – perpendicular pe coamă). 38. c). Pozarea foilor bitumate la acoperişuri cu două pante şi la acoperişuri de tip cupolă: 88 . b). sau perpendicular pe coamă. b). prin derulare de la coama spre streaşină (fig.

iar de-a lungul foii la 30 . 2 – streaşină. în afară de filerizarea corespunzătoare a bitumului şi de măsurile indicate.c şi d – hidroizolaţii aplicate la cald cu protecţie din vopsea reflectorizantă. Pentru a se împiedica alunecarea hidroizolaţiei. La cupole. 3 – amorsaj cu soluţie. 1a – element de rezistenţă inclinat. 1 – coamă. iar la cele cu panta mai mare. însă numai pe latura care se acoperă prin petrecerea foii următoare. b şi d ).75 mm şi 0 2 cm. a. dacă sulurile nu sînt destul de lungi pentru a acoperi placa din streaşină în ştreaşină trecînd peste coamă (suprafaţă plană sau curbă). 5a – protecţia hidroizolaţiei din 89 . e). e – hidroizolaţie aplicată la rece cu protectie din mortar bituminos. 40. curele se bat la intervale de 10 cm. Hidroizolaţia acoperişurilor cu panta de 40 . 40. emulsie. foile bitumate sînt pozate ca în figura 39. La pante mari. 3 – 14 – ordinea de lipire a foilor bitumate. sau suspensii bituminoase. prin procedeul la rece cu Subif şi Celochit (fig. 2a – strat de pantă (mortar de ciment M 100 sau beton ρ = 1800 kg/m 3 ).70% se realizează prin procedeul la cald (fig. singurul procedeu recomandat la pante de peste 70%. b. a.a – la acoperişuri in 2 pante. 4 – hidroizolaţie la cald. 2 – strat din mortar de ciment M 100. Detalii de alcatuire a hidroizolaţiilor la acoperişurile reci: a. 1 – element de rezistenţă orizontal. a c Fig.b. 5 – protecţia hidroizolaţiei cu vopsea reflectorizantă. La capetele foilor. din beton armat.40. foile bitumate se vor aplica după indicaţiile din figura 39.50 cm. b – la acoperişuri cupolă. se execută şi ancorarea foilor bitumate prin prindere în cuie de oţel cu cap lat şi cu şaibe din tablă zincată de 0.

respectiv 66 cm. Stratul suplimentar de pînză căptuşeşte dolia şi se ridică pe placa şedului pînă la aceeaşi înălţime ca la luminator. . într-o gospodărie de bitum.foile se vor aplica începând de la partea cea mai coborâtă a învelitorii (guri de scurgere. un suport rigid pentru hidroizolaţie (fig.mortar bituminos. c). 6a – straturi de etanşare şi lipire din Subif şi Celochit. de 3. La aplicarea foilor bitumate prin procedeul la cald se foloseşte bitumul topit în cazane.5. se vor aplica minimum trei straturi de foi hidroizolante. armată cu plasă sudată ( φ 6 mm) şi rabiţ. 6 – straturi de etanşare şi lipire din mastic de bitum. de 10 cm.2 %. In cazul folosirii împîsliturii din fibre de sticlă bitumată aceasta nu se va ridica pe verticală ci se va opri la scafă unde se va racorda cu straturile de pînză biturnată ce se aplică pe rebord sau atic.4 cm grosime. cu canciocul. şi 33 cm. . acestea se presează cu canciocul cald. în cazul a trei straturi . se va ancora într-un şliţ şi se va proteja (fig.protecţia hidroizolaţiei verticale se realizează cu tencuială din mortar de ciment M100 a. . c.întărirea şi racordarea hidroizolaţiei la scafe se execută ca în figura 41. Partea superioară a rebordului interior al luminătorului trebuie să fie la cel puţin 25 . a şi b).41. 90 . Acesta se transportă în găleţi şi se aplică. sulurile se derulează pe suprafaţa-suport şi se curăţă prin periere energică. după care se lasă un timp suficient pentru relaxarea şi îndreptarea lor. . La oricare din sistemele utilizate pentru aplicarea hidroizolaţiei bituminoase se vor respecta următoarele reguli: . iar la capete. hidroizolaţia va fi ridicată pe verticală pe 30 cm.la aplicarea foilor bitumate paralel cu linia de pantă. Pentru executarea hidroizolaţiei în cîmp. In dolie se va realiza.petrecerile foilor bitumate în lung vor fi de 7-10 cm. peria şi cosoroaba la locul de lucru.30 cm peste punctul cel mai de sus al doliei izolate.între straturi se va realiza o decalare a petrecerilor de 50 cm pentru două straturi. Se rulează din nou sulurile şi se lipesc prin derulare succesivă peste stratul de mastic de bitum cald turnat cu canciocul în faţa şi pe toată lăţimea sulului. caz. se pozează şi se croiesc foile la lungimea necesară pe locul de aplicare. 38.5 . 41. Se mătură suprafata-suport. c. )Hidroizolaţii aplicate la cald. dolia trebuie să aibă o pantă către gurile de scurgere de 1. după. .d). în afară de stratul suplimentar de pînză bitumată. streaşină etc). indiferent de natura termoizolaţiei. . La acoperişurile în formă de şed.la aticele şi rebordurile cu înălţimea mai mare de 60 cm. se va ţine seama de direcţia vântului dominant (fig.

d. înclinată pînă la luminator. Hidroizolaţia învelitoriior se realizează din cel puţin două straturi de materiale bituminoase în foi. Detalii de execuţie a hidroizolaţiei bituminoase: a si b – racordarea hidroizolaţiei pe verticală ( a – cu şliţ. d – aplicarea hidroizolaţiei in dolie la şeduri. Sulurile de pânză bitumată se înmoaie iniţial în butoaie cu suspensie diluată ca pentru amorsare. Rosturile se umplu cu mastic bituminos. In această zonă se aplică suplimentar o fîşie de pînză bitumată care va acoperi partea. iar pe placa şedului.1. de asemenea. b – cu rebord de acoperire). Hidroizolaţia se prinde sub rebordul luminatorului cu o platbandă fixată cu cuie în dibluri. la intervale de 4-6 cm. ancorat de cîrlige prinse cu cuie în dibluri. Hidroizolaţiile la rece se aplică numai pe suport din beton sau mortar cu faţă drişuită. 4 – protecţia hidroizolaţiei.Fig.41. Subiful şi Celochitul se pregătesc pe şantier prin amestecare conform tabelei II.)Hidroizolaţii aplicate la rece. Pe suprafaţa amorsată se întinde cu perii de păr sau gletuitorul de cauciuc un strat de suspensie care se lasă să se usuce. în aceste zone se înlocuieşte cu pînză bitumată. Peste aceste rosturi se aplică înainte de executarea hidroizolaţiei fîşii de carton biturnat cu lăţimea de 20 cm liber aşezate. hidroizolaţia se ancorează. 2 – strat suplimentar de panză bitumată. Suprafeţele hidroizolate sau în curs de hidroizolare nu vor servi ca locuri de depozitare a materialelor şi utilajelor şi nici pentru circulaţie în scopul executării altor lucrări de construcţii-montaj. cu cuie de oţel şi se protejează cu un şorţ din tablă zincată. La coamă. Pe acest strat se incepe aplicarea 91 . 1 – suportul hidroizolaţiei. în afara scafei. Rosturile de dilataţie-contracţie ale şapelor-suport pentru hidroizolaţii trebuie să aibă 20 mm lăţime şi să fie prevăzute atît pe contur. pentru a realiza local o hidroizolaţie flotantă. cît şi în cîmp. c – intărirea şi racordarea hidroizolaţiei la scafe. 3 – hidroizolaţie. minimum 30 cm. 6 – şapă rigidă. Impîslitura din fibre de sticlă bitumată nu se utilizează pe suprafeţe verticale şi la racordarea la scafe. capabilă să înlăture deficienţele provocate de mişcările de dilalaţie şi contracţie. 5 – piron.

1.4 – 1. impermeabile la apă şi foarte rezistente la factorii de mediu. Domeniile de utilizare nu sunt limitative. plută pe ori ce tip de suport. 11. în caz contrar.M Condiţii de Metode de Caracteristicile produsului crt . Se continuă aplicarea similară a celui de-al doilea strat de pînză.8 kg/m2 Celochit. hidrofuganţi. Hidroizolaţie la rece pe bază de emulsii acrilice Produsul este o emulsie pe bază de răşini acrilice.hidroizolaţiei prin întinderi succesive pe zone cît lăţimea unei foi de pînză. la nevoie se poate adăuga făină de cuarţ 10 – 35%. pigmenţi. Este un produs ecologic datorită conţinutului foarte mic de substanţe organice volatile(VOC). înainte de aplicarea hidroizolaţiei la rece. Ccaracteristici tehnice Nr. Peste stratul al doilea de pânză se aplică straturile de etanşare din suspensie.1. La scafe şi dolii.1. Tipul N este ne ignifug. 20  C 1. după a căror uscare se mai întind cu geluitorul de cauciuc succesiv două straturi de Celochit. de vizual culoare albă *) g/cm 2 Densitate. Pentru mărirea vâscozităţii. doliile şi gurile de scurgere vor fi întărite prin aplicarea straturilor suplimentare de pînză bitumată PA 45 sau de ţesătura din fire de sticlă bitumată cu mastic bituminos.Produsul se poate utiliza şi în alte scopuri. Scafele. pînă la acoperirea texturii. peste care se aplică imediat foile de panză bine întinse şi cu petreceri între ele de 10 cm. livrare analiză Proprietăţile produsului la livrare _ Pasta 1 Aspect omogenă. sau pentru schimbarea texturii diverselor materiale. mochetă. se mai întinde un strat de suspensie sau un strat de Celochit pentru a se obţine un strat bituminos continuu. pe orice tip de suport. cum ar fi: adeziv pentru polistiren. fără a fi întinse forţat. energică. In acest mod se acoperă toată suprafaţa tronsonului de acoperiş cu un strat de panză. plastifianţi. După uscarea acestui strat se verifică dacă este bine acoperită textura pînzei. U.2 kg/m2 suspensie de bitum si 5 .6 SR ISO 2811 3 92 . energică. pânzele se mulează usor. Se utilizează de asemenea pentru decoruri(butaforie). ele putând fi extinse prin colaborarea dintre producător şi utilizator. pentru fundaţii şi subsoluri. materiale de umplutură. Pentru micşorarea vâscozităţii. la nevoie. Prezintă aderenţă foarte bună la o mare diversitate de suporturi. Tipul I este ignifug.15 % apă prin agitare mecanică. cu petrecerile intercalate cu ale primului. Pentru fiecare strat se aplică 1. lemn şi materiale compozite pe bază de lemn. După aplicare se usucă la aer şi formează pelicule foarte flexibile. apă şi diverşi auxiliari. Are bune proprietăţi termoizolante şi fono-adsorbante. prin agitare mecanică. Este utilizat în principal ca hidroizolaţie la rece pentru terase exterioare circulate accidental. pentru protecţia obiectelor din polistiren. peste care se întinde imediat un strat de suspensie. se poate dilua cu 5 .

20 C Conţinut de substanţe organice volatile. 15 ani) se impune aplicarea în final a 2-3 straturi de email alchidic modificat cu poliuretan şi bronz aluminiu. de preferat pe ambele părţi şi se presează uşor. Produsul se poate utiliza ca etanşant şi adeziv pentru diverse tipuri de materiale. inclusiv lemn şi materiale compozite derivate din lemn. primul strat fiind aplicat mai subţire pentru asigurarea aderenţei. care protejează la radiaţia UV şi reflectă peste 80% din radiaţia infraroşie. porozitatea suportului şi viteza curenţilor de aer).Nr.pentru terase Aplicarea unei amorse obţinută din produs diluat cu apă în proporţie de 1 : 10-14 se recomandă pentru lucrări pretenţioase. 2 h / 120 C Timp de uscare. 16 max. peliculă 300 µm Flexibilitate pe dorn conic Rezistenţă la apă la 23 C după 24 ore după 48 ore după 72 ore mm Peliculă semimată alb*) 1 1 1.5 de Metode analiză SR ISO 3251 STAS 2875/75 Garantat producător de de Proprietăţile peliculei uscate 1 2 3 4 5 Aspect Culoare Aderenţă. Al doilea strat se poate aplica la interval de 2 – 8 ore ( în funcţie de temperatura mediului. şi conduce la economii de manoperă. La aplicare are o mai mare productivitate în comparaţie cu alte tipuri de izolaţii. Se aplică straturi perpendiculare unul peste celălalt. Aplicarea se face la temperatura de minim + 5 0 C suport uscat sau umed. La cerere straturile pot fi de culori diferite. Înainte de utilizare se omogenizează perfect produsul în ambalaj(dacă este cazul). 1. Aplicarea se face pe suprafeţe curate. Pentru garanţii de peste 10 ani(max. VOC U. prin diluarea produsului cu 10-15% apă.foarte bună 2 . grilă 2 mm. desprăfuit şi fără pete de uleiuri sau grăsimi. În această variantă produsul nu poate fi şlefuit după întărire. % ore % Condiţii livrare 75  2 max. În funcţie de condiţiile de exploatare şi garanţia cerută se pot aplica până la 3 – 5 straturi.M . 93 .foarte bună 3 – foarte bună vizual vizual SR ISO 2409 STAS 7543/74 STAS 2313/76 f)Utilizarea ca hidroizolaţie la rece . fie cu ajutorul unor şpacluri metalice zimţate. suprafeţe murdare sau foarte lucioase. Acest ultim strat se va reface obligatoriu la 3-5 ani. Se poate aplica şi cu pistolul. crt 3 4 5 Caracteristicile produsului Conţinut de substanţe nevolatile. Amestecul bine omogenizat se aplică cu trafaletele sau pensula.

în varianta HRA 117 i. Executarea hidroizolaţiei în zonele de contur ale acoperişului. la temperaturi pozitive. masa netă. Avantajele acestui produs sunt : .inscripţia : A se feri de îngheţ ! şi A se feri de copii ! Produsul se depozitează în locuri acoperite. deoarece fiind tixotrop se poate aplica la grosimi de 1-3 mm într-un singur strat. atât pe suprafeţe verticale cât şi orizontale . putându-se imita alte materiale. Fiecare transport va fi însoţit de un certificat de calitate şi sau declaraţie de conformitate . dar în special cu produse pe bază de apă. fără solvenţi organici . termenul de valabilitate . cu masa între 5– 200 kg.marca de fabrică a firmei producătoare . Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.nu prezintă risc de inflamabilitate la aplicare .mascarea texturii/structurii acestora conferirea unei noi texturi. Produsul are o valabilitate de 18 luni de la data fabricaţiei. Pentru produsele pe bază de solvenţi organici se recomandă consultarea producătorului sau efectuarea unor probe. în special din polistiren şi fibră de sticlă. 94 .20 cm).Este recomandat ca cel puţin unul din materialele lipite să fie poros astfel ca în timp să permită evaporarea apei conţinută de produs Produsul este destinat acoperirii elementelor de butaforie. ferit de bătaia directă a razelor solare. la temperaturi cuprinse intre 5 si 25 C . Acoperişurile pot fi mărginite pe contur de copertine simple. de reborduri (h = 15 . Cu rezultate excepţionale se poate utiliza la lipirea plăcilor de polistiren pe tencuială şi a plasei de fibră de sticlă peste polistiren sau a tavanelor false din polistiren. polistirenul ) . prin procedee simpleschimbarea culorii suportului mărirea elasticităţii şi a rezistenţei la impact în comparaţie cu protecţiile clasice pe bază de răşini poliesterice nesaturate sau epoxidice impermeabilizarea la apă.data expirării . Fiecare ambalaj trebuie să aibă o etichetă pe care sunt prevăzute următoarele: . pelicula uscată este ignifugă are bune proprietăţi insonorizante în comparaţie cu alte tipuri de acoperiri.este un produs ecologic. cu următoarele scopuri: . de atice şi de pereţi ai unei clădiri alăturate sau ai casei scării etc.se poate vopsi sau lăcui cu orice tip de vopsea sau lac. Ambalarea produsului se face în recipienţi din plastic închişi etanş.denumirea produsului conform standardului de firmă .numărul lotului.conduce la economii importante de manoperă şi scurtează timpi de execuţie.nu dizolvă suportul( ex.

La copertine hidroizolaţia se execută ca în detaliul din figura II. După forma acoperişului. tencuită cu mortar de ciment M 100 T. paralel cu aceea a învelitorii. apele sînt colectate la streaşină în jgheaburi şi apoi în burlane. a şi b. Executarea hidroizolaţiei la reborduri. în medie.5 . Pe partea verticală a aticelor nu se utilizează împîslitura din fibre de sticlă bitumată. La coame. la streaşină sau pe părţile laterale ale acoperişului. In aceste cazuri rolul copertinei este de a întări hidroizolaţia în aceste zone. pe tot conturul acoperişului. continuîndu-se şi pe porţiunea orizontală.5 mm grosime. La scafe se realizează o racordare cu raza r = 5 cm. La fel se procedează şi pe părţile laterale ale unei invelitori în pantă. Aticele au înălţimi de minimum 30 cm de la nivelul hidroizolaţiei şi grosimi de 15-50 cm. aşa incit şapa-suport se va racorda perfect la nivelul şorţului.Executarea copertinelor (şorţuri). plăci etc.după realizarea unei scafe de racordare cu raza de 5 cm. In unele cazuri se prevede scurgere liberă „la picătură". hidroizolaţia se aplică din fîşii tăiate. iar la streasina hidroizolaţia se aplică peste copertină. Pot fi cu suprafaţă orizontală sau în pantă. se folosesc şorţuri de tabla prevăzute cu un opritor cu fante. respectiv.4 cm grosime. armată cu reţea din oţel-beton ( φ 6 mm) la 25 x 25 cm (ancorată de partea superioară a aticului) şi cu plasă de rabiţ. fie la realizarea unui element de încastrare a balustradelor de protecţie. înălţimea acestuia este de cel puţin pînă la nivelul superior al protecţiei hidroizolaţiei. de 15 cm grosime. Protecţia hidroizolaţiei verticale se realizează cu o tencuială din mortar de ciment M 100. pînă la 5 cm de marginea acesteia. stratul de difuzie sau hidroizolaţia se aplică pe atice după executarea unei tencuieli de 15 mm grosime din mortar de ciment M100T şi. astfel încît să se realizeze dintr-o singură bucată. fie la limitarea termoizolaţiei pe contur.15. Pe atice. Şorţurile cu opritor cu fante se montează după executarea jgheaburilor. Se realizează din beton sau din zidărie. de 3. Rebordurile sînt elemente de contur ale construcţiei cu înălţimea mică (15 cm) şi servesc. aceasta înlocuindu-se cu pînză bitumată sau cu ţesătură din fire de sticlă bitumată. Aplicarea şorţului din tablă zincată nu trebuie să conducă la denivelarea locală a hidroizolaţiei şi la stagnarea apelor din precipitaţii în aceste zone. Racordarea hidroizolaţiei orizontale din cîmp cu cea verticală se realizează ca în figura 41. Aticele au rol similar cu al rebordurilor la care se adaugă şi rolul de protecţie pentru terase circulabile sau rol de aspect estetic la faţadele clădirilor. iar în altele. In cazul învelitoriior protejate cu dale. Executarea hidroizolaţiei la atice. fiind protejată cu un şorţ din tablă zincată de 0. Hidroizolaţia rebordurilor se realizează ca în figura II. tabla acoperă hidroizolaţia de sus în jos. hidroizolaţia din cîmp se ridică pe atic pînă la partea superioară a acestuia. Bariera contra vaporilor. Foile bitumate se aplică de jos în sus. sistemul de scurgere a apelor şi structura generală a învelitorii pot exista copertine simple la coamă. Partea superioară a aticului se protejează cu o copertină din tablă zincată sau cu o copertină din beton prefabricat 95 .15. fără înnădiri la cap. In cazul unor atice cu înălţimea pînă la 60 cm.

iar distanţa liberă în rost. iar la cele cu atic (terase) va fi în jos. 43. Tabla se fixează cu cuie în diblurile montate în suportul hidroizolatiei. Orificiile de scurgere a apei prin atice (barbacane) se realizează cu piese speciale din tablă zincată înglobate între un strat suplimentar de pînză bitumată şi hidroizolaţie (II. trebuie să fie de 3 cm.In afară de rosturile din sapa-suport a hidroizolaţiei există şi rosturi de dilatare a construcţiei. . Rosturile de dilatare de nivel se utilizează la acoperişuri înclinate pe care apa se scurge cu mare uşurinţă.24. Şapa de egalizare se rotunjeşte la muchii. aşezată în lungul aticului. In figura 42. c). Apoi se montează în mastic de bitum cald o bucata de tablă zincată de 0. uneori. Copertina de protecţie se pozează cu pante spre interior şi în lungul aticului. La acoperişurile fără atic. care este fixată cu agrafe. avînd şi posibilitatea de dilatare. Armătura din tencuială se ancorează de o bară din oţel-beton. cu o buclă-compensator în dreptul rostului.75 mm. în două variante de învelitoare şi de poziţii a gurilor de scurgere şi a pantelor respective. a şi b. . Intre copertină şi tencuiala de protecţie se intercalează un strat de carton bitumat sau împîslitura din fibre de sticlă bitumată. a şi b se prezintă detaliile de execuţie a termo-hidroizolaţiilor la atice.Executarea hidroizolaţiei în zona rosturilor. Rosturile de dilatare unor reborduri realizate in lungul lor. pe o adîncime de circa 5 cm. după amorsarea în prealabil a suprafeţei interioare a acesteia (fig. La atice cu înălţimea mai mare de 60 cm. racordarea hidroizolaţiei se execută ca în figura 41. 96 . Pentru a se evita înfundarea orificiilor este uneori necesară confecţionarea şi montarea la intrare a unui grătar (parafrunzar) din sîrmă. un strat suplimentar de pînză sau carton bitumat apoi se aplică stratul de circulaţie. precum şi rosturi de dilataretasare între două construcţii alaturate.sau din beton mozaicat. bucla va fi în sus. se îmbină prin falţ. precum şi în cazul unor terase circulabile. a). după executarea ei. In punga formată se introduc cîlţi bitumaţi sau franghie gudronată. După amorsarea şapei se aplică un strat de pînză bitumată de 1 metru lăţime introdus cu o buclă şi în interiorul rostului. Peste tabla zincată se aplică un amorsaj şi hidroizolaţia curenta şi. la circa 30 cm înălţime de la nivelul hidroizolaţiei.

1 – element de rezistenţă. 97 . 3 – start de difuzie a vaporilor. 9 – strat de impaslitura din fibră de sticlă bitumată. de 3. lagă atic. b – pentru acoperiş cu guri de scurgere pe contur. 20 – strat de protecţie. 6 – şapă-suport a hidroizolaţiei. 11 – strat decarton bitumat.5 – 4 cm. 18 – strat de carton bitumat. 25 – parafrunzar. 23a – manşon din carton bitumat lipit in interiorul orificiului. Detalii de execuţie a hidroizolaţiei la atice: a – pentru acoperiş cu guri de scurgere interioare. 13 – bolţ impuscat. 10 – strat de impaslitură bitumată tip IB (sau IA).42. 7 – strat suplimentar de panză bitumată. 15 – reţea de oţel de φ 6 mm la 25 cm. 16 – plasă de rabiţ. 21 – beton de pantă.Fig. 8 – strat de panză bitumată. 4 – barieră contra vaporilor. 5 – termoizolaţie. c – orificiu de scurgere prin atic (barbacană). 23 – barbacană din tablă zincată cu secţiunea de 14 x 20 cm. 2 – şapă de egalizare. 19 – şorţ din tablă zincată de 0. cu guler pentru racordarea hidroizolaţiei. 17 – tencuială din mortar de ciment M 100 a. 22 – hidroizolaţie.5 mm.12 – agrafă de 30 x 2 sau 20 x 3 mm la cate 40 cm. in camp. 24 – diblu de lemn. 14 – oţel beton ( φ 6 mm) de ancoraj.

b – terasă necirculabilă cu termoizolaţie.5 mm grosime). 1 – elemente de rezistenţă. 44).5-1 cm. 10 – barieră contra vaporilor.5 cm grosime.0 – 1. 14 – primul strat al hidroizolaţiei. 12 – protecţia hidroizolaţiei. de asemenea.Inainte de executarea hidroizolaţiei se verifică în amănunt corecta poziţionare a gurilor de scurgere. Executarea hidroizolaţiilor la gurile de scurgere. 19 – dop din mastic de bitum. Fig. 2 – hidroizolaţie. calţi bitumaţi sau paslă minerală. 18 – termoizolaţie. 13 – agrafă (de 30 x 20 mm). fie în interiorul suprafeţei izolate. 22 – şapăsuport pentru hidroizolaţie. 1 – strat-suport al hidroizolaţiei. b – de dilatare cu rebord la terase cu termoizolaţie. 4 – mortar M 100a pentru prinderea tronsonului metalic. 14 – element de rezistenţă. 12 – manşon cu guler din panză bitumată. 8 – compensator din tablă zincată (de 0. Apele de pe acoperiş se pot scurge fie pe conturul acestuia (la streaşină. 13 – guler şi ştuţ din tablă de plumb de 2 mm grosime. 9 – strat de difuzie. 16 – barieră contra vaporilor. 6 – franghie bitumată. 6 – strat de egalizare M100 T. fie prin guri de scurgere interioare (Fig. 15 – şapă de egalizare.43. 4 – plăci prefabricate. 2 – tronson de conductă metalică. 20 – strat de panză bitumată.44.2. precum şi realizarea corespunzătoare a betoanelor de pantă din dolii (fără denivelări şi cu panta minimă admisă). 3 – tub de evacuare.terasă circulabilă cu termoizolaţie. 7 – şapă-suport a hidroizolaţiei. 3 – strat de nisip. Hidroizolaţia rosturilor la acoperişuri: a – rosturi de nivel la acoperişuri. 11 – strat suplimentar de panză bitumată. „picătură" sau la barbacane şi jgheaburi şi burlane). panză 98 . fie pe conturul construcţiei. 5 – beton de pantă. d .Fig. 9 – dibluri de lemn de 50 x 50 x 50 mm la 35 cm interval pe fiecare latură a rosturilor. Hidroizolaţia gurilor de scurgere la terase: a – terasă necirculabilă fară termoizolaţie. de 1. In dreptul gurilor de scurgere betonul de pantă se înlocuieşte pînă la grosimea de 2 . 17 – strat de nisip de1 cm. 5 – faşii din plăci semirigide din vată minerală sau franghie bitumată pentru etanşarea rostului. Gurile de scurgere pot fi amplasate. 11 – startul suplimentar de panză bitumată de la dolie.care la buza gurii de scurgere va avea o grosime de 0. 10 – rost intre plăcile prefabricate umplut cu mastic.5 cm cu mortar de ciment. lingă atice. 8 – termoizolaţie. c – terasă circulabilă fară termoizolaţie. 7 – mastic de bitum.

în general. scop în care se crestează bucata respectivă pentru a permite mularea. In zona adiacentă gurii de scurgere. In jurul acestor sifoane de pardoseală se va aplica. 21 – strat de protecţie a termoizolaţiei. de asemenea. Pentru a se preveni înfundarea gurilor de scurgere se prevăd gratare (parafrunzare) care se confecţionează pe şantier şi care se fixeaza prin presare de peretele golului izolat (fig.24 – strat de pietriş in jurul gurii de scurgere. 99 . Acesta se vopseşte cu soluţie de bitum. 44. pentru a se evita scurgerea nisipului în tub. fara a se introduce în golul tubular. Se verifică. de 2 mm grosime. a şi b). în locul stratului de poză din nisip. se aplică cu bitum fierbinte un strat de pînză bitumată (de 1x1 on). La gurile de scurgere interioare se verifică ca tronsonul de scurgere in porţiunea plăcii de beton să fie metalic şi să fie racordat cu restul tubului la minimum 20 cm sub nivelul plăcii. iar după aceasta se bate cu ciocanul de lemn. pe o rază de 40 cm în jurul gurii de scurgere. respectîndu-se. 19 – start de pietriş de 7 – 15 mm grosime. pentru a se obţine o bună mulare a sa pe suport. înainte de montare. pentru a nu se forma punţi termice care ar putea provoca condensarea vaporilor. ca buza gulerului de fontă a tubului de scurgere să nu depăşească nivelul suportului hidroizolaţiei sau să fie mai jos cu 1 cm. 20 – hidroizolaţie.20 mm granulaţie). o adîncitură de 0. panta suportului se va accentua pînă la 5-10 % pe o zonă cu raza de 25-50 cm. dar avîndu-se grijă să fie bine lipite. de asemenea. Inainte de executarea hidroizolaţiei se verifică legarea gurilor de scurgere la reţeaua de canalizare la care se prevede racordarea acestora. Executarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere trebuie făcută cu foarte multă atenţie. La aceste condiţii se adaugă şi necesitatea turnării în jurul piesei de fontă a unui dop de bitum pentru colmatare şi etanşare. hidroizolaţia pozîndu-se între grătarul sifonului si rama acestuia. termoizolaţia se aplică pînă lîngă tubul de scurgere. în zona gurilor de scurgere. un strat de circulaţie din pietriş (de 15. după caz. lipindu-se cu bitum fierbinte pe gulerul de plumb. Restul straturilor se taie cu cuţitul. pe care se presează pe cît posibil. 16 – manşonul coşului de protecţie. Peste gulerul de plumb se aplică straturile curente ale hidroizolaţiei. Primul strat (de pînză bitumată) se crestează şi se introduce în interiorul tubului de scurgere pe o adâncime de 15 cm. aceleaşi condiţii de execuţie ca şi la gurile de scurgere descrise anterior . Apoi se montează un guler din tablă de plumb (r = 50 cm). 22 – manşon din teavă. 23 – gură de scurgere din fontă. La şape se lasă.6 -1 cm pentru a compensa grosimea gulerului de plumb şi a straturilor hidroizolatoare suplimentare. pe conturul gurii de scurgere. gurile de scurgere se realizează şi cu sifoane de pardoseală. De asemenea. 17 – coş de protecţie (parafrunzar).bitumată. peste stratul de întărire din pînză bitumată. care se introduce în tubul de scurgere pe o porţiune de 10 cm adîncime. La porţiunea de şapă adîncită. 18 – dale prefabricate. La terasele circulabile. 15 – straturile 2 si 3 ale hidroizolaţiei. deoarece în aceste puncte hidroizolaţia este solicitată la maximum şi adeseori constituie sursa infiltraţiilor ce se ivesc.

3 – strat de protecţie. 10 – cuie de prindere. Fig. se execută o izolare termică între tub şi rebord cu saltele sau plăci de vată minerală. 2 – hidroizolaţie. de preferinţă.11. 6 – manşon de protecţie din tablă zincată. intre două manşoane de pînză bitumată şi mastic de bitum . 9 – etanşare prin chituire. fără trepidaţii sau temperatură ridicată.10. Cînd există trepidaţii sau o temperatură ridicată în tubul străpungerii.45. hidroizolaţiei la străpungeri cu izolare termică şi rebord: Executarea 100 . Executarea hidroizolaţiei la străpungeri din elemente rigide: 1 – strat-suport.8 mm). La străpungerile formate din elemente rigide. acestea se matisează cu sîrmă zincată ( φ 0. pentru ca temperatura hidroizolaţiei să nu depăşească 40°C Fig. 5 – element de strapungere. cu diametrul între 35 şi 200 mm racordarea izolaţiei se realizează cu ajutorul unui manşon din tablă zincată introdus. Executarea hidroizolaţiei la străpungeri. 2a – strat suplimentar din panză bitumată. 7 – garnitură din carton bitumat. 4 – manşon cu flanşă. 8 – brăţară de presiune.46.In cazul unor manşoane din pînză bitumată.

9 – chituire cu chit de miniu. 7 – element de strapungere. 101 . 5 – şaibă de tablă. 2a – strat suplimentar din panză bitumată. 8 – manta de protectie din tablă zincată. 3 – rebord in jurul străpungerii. 10 – brăţară de presiune. 11 – opritor. 6 – paslă minerală.1 – strat-suport. 2 – hidroizolaţie. 4 – protecţia izolaţiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful