Consolidarea grupurilor

CUPRINS

CAP. I. GRUPURI DE SOCIETĂŢI..........................................................4
1.1.Grupul – problematică, concept, premize................................................4
1.1.1. Structura de grup. Problematică şi apariţie........................................................4 1.1.2. Conceptul de conturi de grup............................................................................6 Internaţionalizarea pieţelor ca expresie a expansiunii grupurilor................................7 1.1.4. Grupul ca ansamblu de entităţi..........................................................................8

1.2.Grupul noţiune şi tipologii.......................................................................11
1.2.1.Definirea grupurilor prin prisma diferitelor aspecte.........................................11 Raportat la dreptul comercial....................................................................................13 Raportat la dreptul bancar.........................................................................................13 Aspecte ale dreptului fiscal.......................................................................................14 Grupul şi dreptul muncii............................................................................................15 Grupul în dreptul concurenţial...................................................................................15 Grupul în dreptul contabil.........................................................................................16

1.3.Grupul ca sistem. Avantaje şi limite ale grupului..................................16
1.3.1. Grupurile ca sistem. Strategia şi gestiunea marilor ansambluri......................16 1.3.2. Strategiile fiscale şi internaţionale...................................................................19 1.3.3. Avantaje şi limite ale grupurilor de societăţi...................................................20 Avantajele grupurilor.................................................................................................20

CAP. II. ROLUL ŞI IMPORTANŢA CONTURILOR CONSOLIDATE24
2.1. Necesitatea conturilor consolidate. Mic istoric.....................................24 Utilitatea şi limitele conturilor consolidate..................................................27
Utilitatea conturilor consolidate................................................................................27 Consolidarea – un instrument de informare externă şi de gestiune internă...............30 Limitele conturilor consolidate..................................................................................33

2.3. Perimetrul de consolidare.......................................................................34
2.3.1. Controlul exclusiv...........................................................................................36 2.3.2. Controlul comun (asociativ)............................................................................37 2.3.3. Influenţa notabilă (semnificativă)....................................................................37 2.3.4. Procentul de control.........................................................................................38 2.3.5. Procentul de interes.........................................................................................43 2.3.6. Societăţi supuse în mod obligatoriu consolidării.............................................49 2.3.7. Excluderi din sfera consolidării.......................................................................51

CAP. III. CONSOLIDAREA – METODE, TEHNICI ŞI ETAPE ALE PROCESULUI DE CONSOLIDARE.......................................................55
-1-

Consolidarea grupurilor

3.1. Metode de consolidare............................................................................55
3.1.1. Metoda integrării globale................................................................................56

PASIV.........................................................................................................59 Total PASIV...............................................................................................59
3.1.2. Metoda integrării proporţionale.......................................................................67 3.1.3. Metoda punerii în echivalenţă.........................................................................70

3.2. Tehnici de consolidare............................................................................75
3.2.1. Consolidarea pe paliere...................................................................................75 3.2.2. Consolidarea directă........................................................................................81

3.3. Operaţii de consolidare...........................................................................90
3.3.1. Omogenizarea regulilor de evaluare................................................................91 3.3.2. Eliminarea incidenţelor fiscale......................................................................103 3.3.3. Retratările conturilor anuale..........................................................................106 3.3.4. Eliminarea operaţiilor între societăţile consolidate.......................................112 3.3.5. Întocmirea conturilor consolidate..................................................................116 3.3.6. Tratarea diferenţei de primă de consolidare..................................................136 3.3.7. Eliminarea titlurilor de participare................................................................143 3.3.8. Determinarea rezervelor consolidate şi a rezultatului consolidat..................146

CAP. IV. DOCUMENTELE DE SINTEZĂ CONSOLIDATE..............149
4.1. Prezentarea documentelor de sinteză consolidate...............................149
4.1.2. Contul de rezultat consolidat.........................................................................158

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................159

-2-

Consolidarea grupurilor

Noţiunea de consolidare a apărut în Statele Unite ale Americiii la începutul secolului XX. Punerea sa în aplicare în Europa nu se realizează decât după cel de-al II-lea război mondial. Din acest moment, ea şi-a demonstrat utilitatea de necontestat. Ca mijloc de transparenţă, consolidarea contabilă permite să se înţeleagă mai bine puterea relativă a unităţilor componente ale grupului. Informaţia contabilă consolidată constituie pentru diferitele componente ale pieţei un instrument indispensabil În perioada actuală este evident fenomenul de dezvoltare şi prosperare a numeroaselor grupuri de societăţi, astfel încât se poate spune că nu există sector de activitate în care să nu fi pătruns grupurile multinaţionale cu tentă mondială sau chiar globalizantă. Acestea s-au impus ca o realitate economică deloc neglijabilă. Realitatea indubitabilă, existenţa grupurilor de societăţi naţionale şi multinaţionale atrage mutaţii şi consecinţe în plan economic, juridic, fiscal, social şi, nu în ultimul rând, contabil. Pornind de la definirea şi tipologia grupurilor, am tratat problematica consolidării conturilor insistând asupra tehnicilor de consolidare (globală, proporţională şi punerea în echivalenţă) cu elaborarea conturilor consolidate în cadrul fiecăreia. Am acordat importanţă prezentării, controlului, certificării şi publicării conturilor consolidate elaborate pe plan internaţional şi a celor prevăzute de ultimele acte normative privind domeniul abordat din ţara noastră. Având în vedere rolul şi importanţa informaţiilor furnizate de conturile consolidate am abordat problematica informaţiei contabile de grup, îndeosebi a calităţii acesteia prin prisma intereselor utilizatorilor acesteia şi cu principalele aspecte de ordin economic, financiar, juridic al grupului. Vom fi recunoscători cititorilor pentru eventualele recomandări şi sugestii pe care le vom recepţiona cu plăcere şi distinsă consideraţie şi pe care le vom avea în vedere pentru următoarea ediţie a cărţii. Autorii
-3-

GRUPURI DE SOCIETĂŢI 1. I. Datorită faptului că o întreprindere încearcă din ce în ce mai mult să devină cât mai puţin vulnerabilă dar şi cât mai performantă cu putinţă. fie cazul legăturilor între întreprinderi diferite doar cu scopul diversificării riscurilor şi maximizării profitului (concentrare conglomerală). Grupul – problematică.1. premize Societăţile contemporane evoluează într-un mediu economic dinamic. tehnico-ştiinţifice şi educaţionale. multiplicarea şi diversificarea nevoilor consumatorilor. – Consolidarea conturilor. a “exploziei” informaţionale. Problematică şi apariţie Problematica trebuie căutată în geneza grupurilor. Structura de grup. fie în baza integrării unor activităţi complementare sau similare chiar dacă acestea sunt de natură diferită (concentrare conglomerală). reevaluarea raportului om-natură şi iniţierea unor ample programe de asigurare a echilibrului ecologic. 1. Aceste concentrări se pot realiza printr-o dezvoltare internă a întreprinderii sau prin stabilirea de legături cu alte întreprinderi pe baza preluării controlului asupra lor sau prin crearea de noi societăţi. având în vedere schimbările semnificative produse. a avea posibilitatea controlării costurilor sale de producţie. promovarea anumitor exigenţe şi a unor noi criterii de validare a calităţii produselor şi serviciilor. Concentrarea verticală sau pe bază de complementaritate se poate realiza : . limitarea resurselor clasice de materii prime şi energie. 1 Tiron Tudor A. concept.Consolidarea grupurilor CAP. Bucureşti. pentru accentuarea competitivităţii economice. 2000 -4- . extinderea şi accelerarea comunicaţiilor.1.1. modificarea formelor de organizare şi conducere. a livrărilor sale. adâncirea cooperării economice şi tehnico ştiinţifice1.în amonte (întreprinderea preia controlul asupra societăţilor furnizoare pentru a putea controla aprovizionările. Editura Tribuna Economică. se manifestă tendinţa generală de concentrare a mai multor societăţi fie prin integrarea fazelor procesului de fabricaţie fie de distribuţie a unui produs (concentrare orizontală). înmulţirea spectaculoasă a inovaţiilor tehnice şi tehnologice. precum şi a calităţii produselor.

legea îi recunoaşte drepturile şi în special cel de a se angaja faţă de terţi. Dacă o unitate de exploatare este organizată sub formă de grup. în contractarea cu băncile şi cu societăţile de leasing. Modalităţile de formare a grupului se realizează prin : a) descentralizare (o societate formează o filială. 2 Chevalier A. atunci fiecare societate care îi aparţine. fie ea societatea-mamă. aşa cum sunt la început.CREŞTEREA INTERNĂ. b) centralizare (preluarea controlului unei societăţi de către o altă societate. Geneza grupurilor este exprimată de strategia de dezvoltare a întreprinderii. – La gestion financiere des groupes. fiecare poate. fiecare poate trata şi contracta. Vigneron Ph. posibilităţile de a alege un sistem organizaţional oscilează între păstrarea unei structuri juridice a societăţii având departamente economice subordonate şi crearea de societăţile filiale specializate. societăţile de mari proporţii ajung să se transforme în mod progresiv în centre de conducere financiară pe baza creării unei noi forme organizaţionale grupul de societăţi. Editura Dunod. Are loc deci o dezintegrare de ansamblu prin divizarea aportului . din punct de vedere juridic. 1984 -5- . Are loc o apropiere a unor societăţi prin achiziţii de control – CREŞTEREA EXTERNĂ. reprezintă în faţa legii. deci. având personalitate juridică distinctă însă rămânând controlată de societateamamă. Atunci când producţia se diversifică şi se întrevede cucerirea unor noi pieţe. Ca afaceri pur industriale. prin aport de active în scopul diversificării activităţilor şi atenuării riscurilor). a ameliora promovarea produselor sale şi a-şi mări debuşeele sale prin controlarea pieţei concurenţilor săi. Multiplicarea societăţilor dotate de o personalitate morală distinctă determină multiplicarea persoanelor care sunt capabile să se angajeze. o persoană distinctă de celelalte.Consolidarea grupurilor . fie una dintre filiale.în aval (întreprinderea preia controlul asupra societăţilor cliente pentru a putea controla distribuţia.. repartiţia puterii de decizie este specifică. În structurile de grup. Organizarea unei activităţi specifice în grupuri de societăţi care se bucură fiecare de o personalitate morală proprie se exprimă prin multiplicarea entităţilor care au putere de angajare faţă de terţi2. bucurându-se de o personalitate morală specifică. lua decizii de investiţii şi de finanţare. Fiecăreia dintre acestea.

La nivel european legislaţia prezintă un model global în cadrul căruia caută să prezinte realitatea noţiunii de grup sub mai multe forme: ♦ grup financiar -6- . Ca oportunităţi sunt justificate în ceea ce priveşte capacitatea de îndatorare totală a tuturor acestor structuri realizate în ansamblu iar ca şi riscuri sunt acelea referitoare la angajamentele cărora structurile trebuie să le facă faţă. Această necesitate s-a făcut simţită în SUA încă de la începutul secolului 20 unde s-a născut şi dezvoltat fenomenul de concentrare industrială. De aceea nu e de mirare faptul că principiile generale admise pentru consolidare (cele reglementate de normele internaţionale precum şi cele reglementate de directiva a şaptea europeană) emană din normele profesionale de contabilitate americană datorat în primul rând autorităţilor acestora şi a calităţii lor precum şi a importanţei grupurilor americane care au impus aceste norme. Forma organizaţională care reuşeşte gruparea unei activităţi specifice în grupuri de societăţi în care toate au personalitate juridică distinctă se exprimă prin multiplicarea entităţilor care au puterea de angajare faţă de terţi. Conceptul de conturi de grup Doar simpla publicare a bilanţului şi a contului de rezultate ale societăţilor care fac parte dintr-un grup ar fi insuficientă pentru informarea terţilor şi mai ales a acţionarilor acestui grup. creează atât oportunităţi cât şi riscuri faţă de cazul societăţii unice.1.Consolidarea grupurilor Această difuziune a puterii de a împrumuta şi de a face apel la diferite surse de finanţare. Această difuzie a puterii de a împrumuta şi de a face apel la mai multe surse de finanţare în ceea ce priveşte grupul creează oportunităţi sau riscuri faţă de cazul societăţilor individuale. iar riscurile se referă la angajamentele pe care aceste structuri trebuie să le ia faţă de cei ce acordă împrumuturile. aceştia neputând beneficia de informaţii semnificative din punct de vedere economic la nivel de ansamblu. Un grup reprezintă un caz particular de personalitate contabilă care însă nu are recunoaşterea pe plan juridic. Oportunităţile se exprimă din punct de vedere al planului capacităţii de îndatorare a structurilor realizate. Noţiunea de grup apare diversificată având la bază în mod deosebit noţiunea de putere şi control.2. 1. în cadrul grupului.

Internaţionalizarea pieţelor ca expresie a expansiunii grupurilor Sistemul economic se bazează din ce în ce mai mult pe internaţionalizarea schimburilor comerciale. -7- . Această creştere rapidă a antrenat formarea. în ceea ce privesc comunicaţiile. într-un context internaţional. Printre reprezentanţii semnificativi ai mondializării remarcăm marile grupuri cu sferă de aplicare internaţională care au influenţă nu numai asupra localizărilor activităţilor şi fluxului de schimburi dar şi asupra statelor sau guvernelor. organele guvernamentale şi alte grupări.Consolidarea grupurilor ♦ consorţiu ♦ grup mixt. într-un context de creştere susţinută a activităţii. în cadrul unei ţări. este comparabilă cu informaţia prezentată de alte ţări. acestea continuându-şi expansiunea şi în străinătate câştigându-şi o dimensiune internaţională. în acelaşi timp. la inserarea economiei naţionale în cadrul spaţiului economiei internaţionale. instituţiile bancare. Procesul de integrare în spaţiul economic mondial a cunoscut o dezvoltare importantă îndeosebi după anii patruzeci şi cinci. De acum. Principiul consolidării constă în reprezentarea contabilă a realităţii grupului. dar şi pe cea a producţiei şi a modurilor de finanţare. Grupurile de societăţi contribuie. este în mod larg recunoscut. în ritm crescând. iar situaţiile financiare sunt prezentate. oricare ar fi acestea. publicul adoptă din ce în ce mai mult o perspectivă internaţională. în economiile avansate. a unor grupuri industriale rezultate din procedurile de concentrare. de negândit până acum. dar şi faptul că. Investitorii şi pieţele internaţionale vor să fie siguri că informaţia pe care îşi bazează previziunile este prezentată după principiile contabile ale ţării lor. Într-o lume în care progresul tehnic determină realizarea unui avans considerabil. Utilizarea situaţiilor financiare de către întreprinderi ca mijloc de comunicare este tot mai frecventă. atât în ţările dezvoltate cât şi în ţările în curs de dezvoltare. organizaţii comerciale. că acestea reprezintă una din primele surse de informaţii pentru investitori.

independent de personalitatea juridică a fiecăreia. În ceea ce priveşte consolidarea contabilă. în special un aspect important care se referă la definirea frontierelor şi limitelor grupului.ca persoană morală. Interesul conturilor de grup apare mai ales din necesitatea de a descrie dintr-un punct de vedere economic. realitatea globală a grupului într-o manieră cât mai precisă posibilă. şi că în cadrul grupului.Consolidarea grupurilor 1. toate societăţile sunt independente şi autonome din punct de vedere juridic. relaţii de dependenţă între celelalte societăţi şi societatea de decizie. Pentru a ne putea baza pe mărimea capitalului investit. care cuprinde mai multe entităţi juridice independente. reprezentat de un anumit număr de drepturi de vot ca şi criteriu în determinarea nivelului de putere pe care-l are societatea la vârful grupului. dintre care una le conduce (controlează) pe celelalte. Grupul de societăţi reprezintă o entitate economică dominantă.1.4. Dezacordul între evidenţa economică a noţiunii de grup şi expresia sa juridică ridică numeroase probleme. Dificultatea care apare din punct de vedere contabil se referă îndeosebi la determinarea nivelului de putere economică. Grupul ca ansamblu de entităţi Grupul reprezintă un ansamblu de societăţi legate între ele în baza unei relaţii de dependenţă economică (această relaţie putând fi instituţionalizată sau prevăzută printr-un contract sau statut sau simple relaţii economice) şi având un centru de decizie unic. prezentându-se o vedere mai pragmatică a situaţiilor societăţilor influenţate de aspectul economic. Această decizie comună (sau unică) implică în mod necesar. NU există noţiune juridică de grup . Doctrina a fost influenţată de economic. Absenţa personalităţii morale a grupului are consecinţe importante deoarece aceasta implică negarea noţiunii de patrimoniu şi de angajamente sociale însă şi imposibilitatea pentru grup de a acţiona în justiţie sau de a fi pus în stare de lichidare sau redresare judiciară. -8- . aceasta permite obţinerea unei informaţii semnificative privind realitatea economică şi financiară a entităţii constituite de societatea-mamă şi întreprinderile care-i sunt dependente sau asociate. va trebui să ţinem seama că acesta ar trebui să fie de fapt. cu denumirea de societate-mamă. deci se analizează totuşi aspectele din punct de vedere juridic pentru că acestea există de fapt. Economicul predomină juridicul în activităţile moderne. Rezultă de fapt că în principiu o societate nu poate domina o alta.

Acesta se limitează la gestionarea multiplelor participaţii financiare pe care le posedă în diverse societăţi. Societatea-mamă poate juca în acelaşi timp atât un rol economic (industrial) cât şi un rol financiar. de la echipament de birou până la administrarea de restaurante şi vânzarea de bunuri în alimentaţia publică. astăzi din ce în ce mai mult acesta îşi asumă pe lângă rolul său financiar şi activităţi de conducere şi gestiune. În acest scop. în scopul tratării posibilităţilor specifice ale grupului (restructurările sau ofertele de acţiuni). la care se adaugă societăţile asociate asupra cărora societatea-mamă are o influenţă semnificativă şi societăţile comune de interes. şi anume :  pe calea limitării riscurilor financiare. caz în care ea poartă denumirea de “holding”. Consideraţii conjuncturale pentru existenţa grupului Acest ansamblu de societăţi permite din punct de vedere economic o mai bună adaptare la împrejurările fiscale. Ansamblul care trebuie consolidat este format din societatea-mamă şi societăţile dependente de aceasta : filialele. Ea regrupează activităţi economice identice. chiar şi politice sau economice.  diversificării activităţii şi repartizării riscurilor. e bine ca asociaţii şi terţii să poată dispune de o informaţie astfel încât aceasta să poată face o descriere corectă a realităţii grupului respectiv. Pe de altă parte.  în interesul realizării unui aspect politic sau a unor privilegii (cazul filialelor străine). -9- . De pildă grupul controlat de către societatea-mamă de tip holding poate avea în sfera de control activităţi începând de la fabricarea de maşini până la construcţia de nave. economice.Consolidarea grupurilor Conducerea grupului îşi poate dori utilizarea conturilor consolidate ca pe un instrument de gestiune a grupului.  importanţei economice pe plan mondial (societăţile transnaţionale). Se ajunge astfel ca activitatea grupului să fie extrem de diversificată.  căutării de facilităţi fiscale.  căutării de avantaje bancare. Cel mai frecvent. Holdingul nu exercită activităţi industriale sau comerciale. pentru a fi respectate prevederile legislative care să reglementeze aceste noţiuni. În evoluţia rolului Holdingului. societatea-mamă joacă un rol exclusiv financiar. societate-mamă îşi păstrează activele dar în cele mai multe cazuri le încredinţează spre gestionare unei societăţi din grup. apropriate sau complementare executând şi ea însăşi o parte din aceste activităţi.  căutării de fonduri.

şi cu mai multe forme. nefăcând obiectul personalităţii morale. chiar dacă sumele investite de acţionarii grupului sunt reduse. Grupul are mai mult o semnificaţie economică. La formarea unui grup se îmbină de fapt avantajele economice. Legislaţia europeană a definit un model global în cadrul căruia a căutat realitatea noţiunii de grup în aşa fel încât a reuşit să definească mai multe modele posibile.10 - . deoarece grupul nu are o personalitate juridică. modelul grupului se poate prezenta sub următoarele forme (vezi imaginea de mai sus): . Modelul global al grupului se încearcă a fi unificat însă acesta are mai multe forme : Gru p Fina n cia r Con sort iu Gru pM ixt În funcţie de legăturile juridico-financiare ce au la bază conducerea comună. financiare şi fiscale. Există deci acel dezacord între evidenţa economică a reţelei de grup şi expresia sa juridică.grup mixt.are loc o majorare a capacităţii de îndatorare la nivel de ansamblu.aceleaşi capitaluri servesc de două ori la garantarea de împrumuturi. decât juridică. modelele definite de . . Chiar dacă modelul comunitar definit de cea de-a şaptea directivă europeană este unificat. . deoarece atât societatea-mamă cât şi filialele ca subiecte de drept sunt capabile să angajeze întreprinderea lor în relaţiile cu terţii.consorţiu. principii şi concepte fondatoare esenţiale. atât pentru societatea-mamă cât şi pentru filiala sa. . în baza unor contracte cu avantaje rezultate din autonomia juridică şi descentralizarea funcţională a fiecărei societăţi.grup financiar.Consolidarea grupurilor Consecinţele financiare ale existenţei unui grup rezidă în următoarele aspecte: .

11 - . Modelele naţionale sunt încă foarte influenţate de cultura contabilă în vigoare.1. spre exemplu un serviciu financiar şi administrativ pot presta servicii pentru mai multe entităţi în baza unor relaţii existente. În baza acestor premise.orizontală. În cazul conglomeratelor e vorba de societăţi regrupate în cazul aceluiaşi grup. fără ca între acţionari să existe legături aparente.verticală. . pot avea loc mai multe tipuri de concentrare: . În diferite situaţii de acest gen se poate găsi esenţa unui grup chiar dacă aceste relaţii sunt mult mai dificile decât cele ce se stabilesc în cazul participaţiilor financiare. ceea ce încearcă societatea-mamă.2. Concentrarea pe orizontală presupune ca grupul să posede diferitele entităţi care fabrică acelaşi produs sub diferite mărci în aşa fel încât să determine mărirea importanţei lor pe piaţă şi să poată impune preţul. chiar şi în situaţiile în care. Definirea grupurilor prin prisma diferitelor aspecte Aspectul financiar Legăturile economice sau financiare formate între societăţi ale aceluiaşi ansamblu încearcă prin existenţa lor să găsească sinergia tuturor entităţilor participante. deoarece una apare ca şi clienta celeilalte. De fapt este mai mult o repartizare a riscurilor financiare pe mai multe sectoare. . . Aspectul organizaţional Putem considera că este vorba de un grup. Grupul noţiune şi tipologii 1. Modelul european comunitar se înscrie în contextul normalizării internaţionale.Consolidarea grupurilor legislaţiile naţionale din Europa pot fi considerate divergente în mod sensibil.2.conglomerală. Acest tip de concentrare poate fi realizat în amonte sau aval după cum se urmăreşte dominarea furnizorilor sau a clienţilor. Concentrarea verticală presupune ca întreprinderile să fie complementare unele faţă de altele. Se pare însă că pot fi degajate de aici principiile contabile admise din punct de vedere general. 1.

oricare ar fi mijloacele utilizate îl reprezintă căutarea permanentă de alocare a resurselor la mijloacele cele mai performante. Printre tipurile de relaţii de dependenţă ce le întâlnim în mediul economic putem enunţa câteva : . aceasta asigură.legătura de tip persoană fizică sau direcţională. Aceste societăţi nu prezintă între ele nici o legătură aparentă. plecând de la simplu la complex.legătura statutară sau contractuală. prin intermediul unui drept de vot recunoscut de A. Tours. . prin care în mod natural o societate S1 depinde de o societate S2 una fiind principalul client al celeilalte. întreprinderile trebuie să-şi realizeze o reţea de relaţii multilaterale. care constituie o formă subtilă de dependenţă între mai multe societăţi toate deţinute în mod majoritar adesea de către aceeaşi persoană fizică. 3 Garnier J.legături comerciale neconvenţionale. juridică şi financiară3.12 - . independent de orice investiţie financiară . industrială sau comercială. . grupul apare ca un ansamblu de mijloace puse în acţiune spre a asigura o anumită strategie financiară. controlul unei societăţi de către alta. Concentrarea economică reprezintă. . comercială. – Pour une problematique de la consolidation.G. Aspectul economic În încercarea de a reuşi strategia lor de creştere economică. Institut de Gestion. Din punct de vedere economic al întreprinderii.legături comerciale convenţionale. .M. (cea mai clasică) se caracterizează prin preluarea unei părţi din capitalul unei alte societăţi.A. prin care S1 acordă lui S2 reprezentarea comercială a produselor sale în vederea cuceririi unei noi pieţe. căutarea unei complementarităţi tehnologice în intenţia de a obţine o sinergie de scară. Cahiers de recherche. Deci grupul apare ca un ansamblu de mijloace care asigură prezentarea unei reţele de relaţii de dependenţă. ca majoritar. de fapt. Este vorba aici de dominare tehnologică. 1986 .legătura financiară.Consolidarea grupurilor În această apreciere se porneşte de la forma de dominare cel mai uşor măsurabilă înspre forma cea mai accesibilă. Obiectivul principal.

Egal J. În aceste împrejurări avem de-a face cu o macro-societate (doar ea angajează drepturi şi obligaţii). Grupul de societăţi apare ca o stare intermediară între un ansamblu de societăţi independente şi o macrosocietate (chiar în când aceasta reprezintă rezultatul unei fuziuni complete a mai multor societăţi deţinute). Hardouin M. Coulon N. în scopul protejării acţionarilor minoritari. Serrat P. – Le droit des groupes de societes. consolidarea conturilor şi certificarea acestor informaţii. nici strategie comună... Bineînţeles că nu s-a reuşit abordarea într-o manieră globală şi coerentă. financiară şi economică bine precizată.. De Mello X. Nu considerăm grup acele ansambluri de societăţi ce au la bază deţinerea de participaţii financiare însă care nu au nici obiectiv. .să existe o strategie comună.. Goigou H. cât şi a protejării creanţierilor. Reussir en affaires. Petiteau G... reglementarea participaţiilor reciproce. participaţiilor. înregistrându-se totuşi unele prevederi legislative care ar putea fi integrate într-un drept coerent al grupului..să existe un minim de logică industrială între componentele grupului. În ceea ce priveşte legislaţia franceză. Putem aprecia că grupul reprezintă o combinaţie a independenţei juridice a societăţilor componente cu dependenţa economică a acestora. . Raportat la dreptul bancar În legislaţia franceză se precizează că nici o altă persoană decât o instituţie de credit nu ar putea să efectueze operaţii de bancă cu titlu 4 Barthelemy J. putem spune că există preocupări în reglementarea numeroaselor probleme juridice pe care le ridică grupurile de societăţi.Consolidarea grupurilor Aspecte juridice Raportat la dreptul comercial Pentru a putea recunoaşte ca grup un ansamblu de societăţi trebuie să fie respectate următoarele condiţii4: . Editura Dalloz.să existe o structură juridică. De asemenea nu este vorba de grup nici în cazul când nu există structuri juridice independente (cazul sucursalelor). 1991 .13 - . Facem referire aici la definiţiile filialelor.

nu poate primi din partea publicului fonduri la vedere sau cu termen sub 2 ani. Aspecte ale dreptului fiscal În principal.luptei contra evaziunii fiscale. Legea prevede însă anumite condiţii. mai ales cele care se referă la continuarea unei funcţii economice identice sau complementare. fiscalitatea în Europa se interesează din ce în ce mai mult de realitatea grupurilor. Se constată că grupurile de societăţi pot recurge în mod frecvent la împrumuturi sau avansuri pe baza unei gestiuni centralizate efectuând operaţiuni de bancă cu titlu obişnuit. Regimul beneficiului consolidat. Totuşi.14 - .Consolidarea grupurilor obişnuit. utilizat de câteva din marile grupuri franceze.mamă şi al societăţilor filiale. dar de bună seamă. Acest regim permite societăţii-mame să nu plătească impozit pe societate decât într-un procent care e în general inferior şi este stabilit de organele fiscale. Regimul beneficiului mondial. Regimul integrării fiscale. Regimuri de incitaţie fiscală Regimul societăţii . societăţile care fac parte din grup sunt impozitate separat. . . atât din intenţia de a nu le incomoda în sensul dezvoltării lor. Această afirmare a personalităţii fiscale determină imposibilitatea deducerii unor pierderi eventuale ale anumitor societăţi din beneficiile posibile ale unor alte societăţi din grup. care are caracteristici similare. Acest regim permite societăţilor care deţin cel puţin un procent de 95% să-şi asimileze societăţile pe care le deţine. care permite determinarea rezultatului impozabil a unei societăţi printr-o însumare a rezultatului societăţilor deţinute în mod direct şi indirect (când se depăşeşte pragul de 50% privind deţinerea de capital). şi că nici o altă persoană juridică decât cea mai sus menţionată. sfera de cuprindere incluzând şi filialele străine. din punct de vedere fiscal. şi de a limita manifestarea lor în exces pe calea : .regimurilor de incitaţie fiscală. între diferitele societăţi ale grupului. fără a fi împotriva reglementărilor legale. ca şi pe diviziuni ale sale privitor la asieta impozitului.

Consolidarea grupurilor Lupta contra evaziunii fiscale Administraţia veghează mai ales asupra operaţiilor din întreprinderile grupului.15 - . care ar putea avea ca efect compensarea beneficiilor şi pierderilor. Exemplele întâlnite sunt cele care se referă la abandonarea creanţelor sau a avansurilor nepurtătoare de dobânzi. comitetul de grup îşi poate exprima dreptul de a consulta pe baza de aviz documentele previzionale pentru a pune în valoare interesul colectiv al salariaţilor. făcute de o societatemamă filialei sale. în general în cadrul schimburilor comerciale care folosesc preţuri artificiale. Grupul în dreptul concurenţial Unitatea de conducere a grupului şi puterea sa economică nu reprezintă caracteristici suficiente care să ne permită să apreciem că un grup de societăţi poate fi văzut el însuşi ca o întreprindere ci vom ţine seama de criteriul decisiv al acestui punct de vedere şi anume prezenţa sa pe una sau mai multe pieţe. În tratatul de la Roma au fost făcute precizări prin care se admite faptul că a avea participaţii la capitalul unei întreprinderi concurente nu . Condiţii: Regimul fiscal al grupului de societăţi e aplicabil în baza opţiunii manifestate de societatea-mamă de a se constitui ca singură plătitoare de impozit. Dacă fiecare din societăţile care îl compun se află prezente pe pieţe diferite caracterizându-se ca şi societăţi ofertante atunci unitatea de conducere poate determina unitatea de grup. E vorba despre acele operaţii de transfer de rezultate. cu ajutorul manipulării preţurilor tranzacţiilor interne. favorizând bineînţeles şi participarea la rezultatele grupului. noţiunea de grup din punct de vedere social este definit de codul muncii. De asemenea există precizări privind numeroase măsuri care tind să favorizeze salariaţii aparţinând aceluiaşi ansamblu de societăţi ca de exemplu: prevederi care favorizează vechimea unui salariat care trece de la o societate la alta din cadrul aceluiaşi grup. În dreptul francez. În legătură cu stabilirea documentelor previzionale. Grupul şi dreptul muncii Pentru a se asigura o anumită unitate socială la nivelul grupului se constituie un comitet al oamenilor muncii (comitet de întreprindere) datorită faptului că existenţa însăşi a grupului nu induce şi unitatea socială.

etapele procesului de consolidare.1. Însă pe baza participaţiei sale întreprinderea care investeşte poate obţine un control de drept sau de fapt în ceea ce priveşte comportamentul comercial al celeilalte. este constituit de către societatea "mamă" şi societăţile dependente plasate sub conducerea să unica. Grupul poate avea subgrupuri la vârful cărora sunt filialele sale care devin "mame" ale subgrupului. Metodele de realizare a consolidării. ca sistem.pe orizontală. 1. exercitarea controlului sau a influenţei semnificative asupra societăţilor. Grupul în dreptul contabil În legislaţia franceză noţiunea de grup este asimilată noţiunii de “perimetru de consolidare”.pe verticală sau.A. în comun cu alte grupuri precum şi cele asupra cărora societatea-mamă exercită o influenţă semnificativă.S. având întotdeauna conducere unică poate fi structurat: . Există tendinţe de a se ajunge la cererea de noi pieţe şi anume construirea de filiale comune având la bază activităţi mai mult complementare decât concurente. În aceste norme sunt redate aspectele juridice privitoare la caracteristicile unui grup. stabilirea dependenţei între societăţi.3. . Grupul orizontal.C. Grupurile ansambluri. cel mai frecvent întâlnit. controlul şi certificarea conturilor consolidate.16 - . . cuprinderea în consolidare. fie diminuarea numărului de operaţii pe piaţă. Grupul vertical. El nu rezultă din dominarea unuia dintre ele. Avantaje şi limite ale grupului.) şi Directiva a VII-a europeană privind conturile consolidate. ci dintr-o conducere colegială. În ţara noastră au fost publicate normele de consolidare ale conturilor în conformitate cu normele internaţionale ( I. 1.3. Strategia şi gestiunea marilor Grupul. Grupul ca sistem. În perimetrul de consolidare al grupului sunt cuprinse societăţile care sunt controlate în mod exclusiv. Restructurările de întreprinderi pot determina fie mărimea. mai puţin întâlnit este constituit din societăţi nelegate printr-o reţea de dependenţă supuse unei conduceri unice.Consolidarea grupurilor constituie un comportament restrictiv de concurenţă.

Prin operaţiile de concentrare se ajunge la crearea unor grupuri de tip radial. Grupuri cu structură piramidală. . (Ex. Sunt acele grupuri de societăţi pentru care la conducere există aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane ca la celelalte societăţi.grupuri cu structură radială.grupuri financiare. Grupurile industriale. Grupurile personale. . Grupuri cu structură circulară. Grupurile financiare.participaţii reciproce). Societatea mamă desfăşoară o activitate fie industrială. Grupuri cu structură radială.grupuri personale. fie comercială sau ambele iar grupul se constituie în mod treptat prin diversificarea activităţilor. .grupuri cu structură circulară. prin crearea unor noi filiale sau prin răscumpărarea unor societăţi existente.17 - . Societatea mamă deţine participaţii în societatea-filială. (Ex: societatea-mamă deţine participaţii în mai multe filiale fiind posibil să nu existe legături între acestea din urmă). . În funcţie de vocaţia lor. Este vorba de structuri corespunzătoare care combină structurile piramidale cu cele radiale. avem: . În funcţie de structura lor deosebim: .Consolidarea grupurilor Aceste societăţi sunt calificate ca societăţi "surori" şi sunt administrate după modalităţile concertate şi intr-un interes comun. .grupuri industriale. Grupurile cu structură radială apar ca rezultat al diversificării.grupuri cu structură piramidală . aceasta la rândul ei deţine participaţii într-o altă filială. Acestea se caracterizează prin deţinerea de participaţii financiare la societăţile din grup. Conglomeratele sunt grupări de societăţi putând avea raţiuni diferite cu obiecte diverse şi pot avea structuri circulare .

În economiile de piaţă întreprinderile sunt caracterizate atât prin recentrare de activităţi cât şi prin speculaţii financiare. Echard J.relaţiile dintre acestea)5. Heraud A. Editura Dunod. Jadaud B. . – Les groupes de societes – une politique legislative. 1975 .intenţia de selectare a activităţilor rentabile în baza unei strategii.Consolidarea grupurilor Există grupuri constituite care nu au făcut neapărat apel la un fenomen financiar şi totuşi există ca grup bazându-se pe un om.. Acest fenomen mai este întâlnit şi sub denumirea de recentrare. Strategia grupului Un grup rezultă din concentrarea capitalurilor sau centralizarea acestora.accelerarea globalizării.existenţa unei reţele de legături având la bază participaţii financiare sau legături personale.L. 1994 6 Bezard P. A doua ediţie.18 - .. legăturile fiind orientate.creşterea necesităţilor de finanţare. Recentrarea este de fapt rezultatul unei logici industriale a eficacităţii productivităţii capitalurilor care primează faţă de cazul speculaţiei financiare unde regăsim mai mult o logică financiară puternic marcată de remuneraţia financiară. Grupul ca sistem Cele două caracteristici ale grupului arată că acesta poate fi considerat ca o organizaţie care într-o manieră mai exactă are caracteristicile unui sistem6: .. şi contractele de subcontractare . se realizează şi o instituţionalizare a acestor relaţii între societăţile grupului cu ajutorul participaţiilor financiare. Sayag A. Paris. .existenţa unei reţele de influenţă sau de dominaţie a uneia asupra altora. între franşizor şi franşizat. DECF. Dabin L. o familie sau societăţi legate prin contracte specifice (legături între societăţi concedente şi societăţi concesionate. Pentru a se putea asigura securitatea şi existenţa grupului.. .. care este rezultatul combinat al mai multor factori: . 5 Guiramaud F. . – Droit de soicetes.evoluţia condiţiilor concurenţiale. Structura însăşi a acestor participaţii nu este întâmplătoare.

Acest regim are ca efect reducerea imediată şi globală a impozitării beneficiilor. Strategiile fiscale şi internaţionale Fiscalitatea are o concepţie individualistă despre societate. Astfel. Recunoaşterea fiscală a grupurilor se exprimă prin anumite regimuri de exonerare sau de atenuare a dublei impozitări referitoare la dividendele distribuite de către o filială societăţii-mame. acestea considerând-o ca pe o entitate caracterizată prin dorinţa de a obţine profituri. 1. Gestiunea strategică este o încercare de a controla influenţele mediului economic şi pentru orientarea surselor interne ale societăţii în vederea asigurării unei creşteri optimale.2.Consolidarea grupurilor Creşterea diversificată împreună cu tendinţa de creştere centrată pot fi explicate prin influenţele pe care le au internaţionalizarea pieţelor şi costul investiţiilor care priveşte alocarea resurselor. este dificil să fie ignorate legăturile particulare care există între diferitele societăţi. considerând-o ca pe o entitate caracterizată de dorinţa de a obţine profit.19 - . Legile fiscale au o concepţie individualistă despre societate. Cât priveşte recunoaşterea fiscală a grupului. Forţele convergenţei unui grup pot fi rezumate astfel: ♦ globalizarea sectorului. Privitor la aspectul strategiei internaţionale. . Grupurile de societăţi au posibilitatea de a opta pentru un regim de consolidare fiscală a cărui scop este de a permite să se facă însumare globală a rezultatelor societăţii-mame şi a filialelor sale. ♦ dependenţa. aceasta are loc pe calea exonerării sau atenuării dublei impozitări privitor la dividendele distribuite de o filială societăţii-mamă.3. În materie financiară ar trebui adoptat un stil de conducere centralizat pentru a se realiza controlarea riscului financiar global care ar putea fi suportat de societatea-mamă cu intenţia de asigurare a unei exploatări optime a resurselor. Cât privesc relaţiile cu piaţa financiară se poate aprecia că acţionarii şi investitorii potenţiali îşi doresc să cunoască mai ales societatea-mamă. De asemenea. situaţiile cele mai pragmatice au ţinut cont de acest aspect prevăzând regimuri specifice grupurilor. operaţiile intra-grupuri fiind astfel neutralizate. constituirea firmelor multinaţionale este rezultatul fenomenului de creştere economică.

3. Avantaje şi limite ale grupurilor de societăţi Avantajele grupurilor . permite exercitarea plenitudinii de putere fără a fi obligatorie posedarea totalităţii acţiunilor. ♦ gestionare mai greoaie. atenuând riscurile pentru ansamblul grupului în conjuncturile dificile ale filialelor.A.în legătură cu asociaţii (acţionarii cei majoritari au dreptul de exprimare a votului faţă de celelalte societăţi acţionare în legătură cu gestionarea şi administrarea ansamblului de societăţi). obţinerea de avantaje fiscale într-o ţară cu regim fiscal favorizat. Supleţea funcţionării grupului este justificată prin posibilitatea izolării unor activităţi diversificate în cadrul unor entităţi juridice distincte permiţând o mai bună împărţire a responsabilităţilor.în legătură cu operaţiunile de trezorerie (este favorizat principiul care autorizează practicarea acestor operaţiuni la nivelul grupului şi aceleaşi condiţii ca şi în cazul unor instituţii bancare). .G. ♦ un cost mai ridicat al informării.Consolidarea grupurilor importanţa. 1. ♦ importanţa . ♦ formalizarea. Punctele slabe sunt exprimate de divergenţa grupului : ♦ specificitatea contextului local . ♦ socializarea. . Regulile de majoritate în luarea deciziilor în A. ♦ abundenţa resurselor . ♦ descentralizarea.în legătură cu terţii (în legislaţia franceză se admite posibilitatea ca şi creditorii unei societăţi din grup să poată solicita încasarea creanţei de la societatea-mamă conform teoriei aparenţei şi anume ca şi cum aceste societăţi ar o forma o singură societate).3. Principiul de orientare al politicii financiare rămâne maximizarea bogăţiei acţionarilor societăţii-mame. anihilarea forţelor unui concurent străin. ♦ imposibilitatea reprezentării ca grup în conflictele constatate. .20 - ♦ ♦ ♦ ♦ . cucerirea de noi pieţe.

prin acumularea de know-how.A.capacitatea strategică globală. Supleţea în funcţionarea grupurilor : Izolarea unor activităţi diverse în cadrul unor entităţi juridice distincte permite o mai bună împărţire a responsabilităţilor.existenţa unor legături privilegiate a statului.Consolidarea grupurilor Crearea filialelor şi subfilialelor favorizează o multiplicare a puterii în raport cu capitalul deţinut.prin funcţiile strategice se poate ajunge la dobândirea mărimii critice. Controlul: Regulile de majoritate privind luarea deciziilor în A. . .21 - . atenuând riscurile pentru ansamblul grupului în cazul dificultăţilor unor filiale. se poate aprecia: . Puterea financiară a mai multor întreprinderi măreşte capacitatea strategică dând grupului posibilitatea de a-şi mobilizeze resursele la care se adaugă şi sporirea capacităţii de îndatorare la nivel de ansamblu. Operaţiunile de cesiune sau de schimburi de acţiuni sunt mai simple şi mai puţin costisitoare decât revânzările separate ale diferitelor părţi a unui activ.o putere de piaţă care rezultă din capacitatea grupului de a acţiona asupra determinării preţurilor şi a impunerii pe piaţă a anumitor produse. . Aşa se explică recurgerea frecventă la modalităţile de creştere externă (prin achiziţii de acţiuni de către o societate în vederea exercitării unei puteri mai mari sau mai reduse asupra altor societăţi).G. . permit exercitarea plenitudinii de putere fără a fi obligatorie posedarea totalităţii acţiunilor. Privitor la dimensiunea lor.o diminuare a costurilor prin raţionalizarea producţiei. Crearea filialelor şi subfilialelor favorizează o multiplicare a puterii în raport cu capitalul deţinut. Aşa se explică recurgerea frecventă la modalităţi de creştere externă (achiziţia de acţiuni de către o societate pentru exercitarea unei puteri mai mari sau mai scăzute asupra altor societăţi. Dezavantajele grupurilor Legate de structura de grup: . prin realizarea unor economii de anvergură în cazul producţiei comune. Apare o supleţe în operaţiunile financiare de restructurare a activităţilor.

22 - .A. A fiind principalul client al societăţii B. rareori această independenţă sau autonomie îi poate oferi toate elementele necesare dezvoltării sale.G. acest lucru realizându-se prin dreptul de vot recunoscut ca majoritar în A.Consolidarea grupurilor . care asigură controlul unei societăţi asupra alteia independent de orice investiţie financiară. legături financiare. 4. se va conveni să se aprecieze că acestea fac parte dintr-un grup. legături tip “persoană fizică” care constituie o formă subtilă de dependenţă discretă a mai multor societăţi.dezavantajele firmelor multinaţionale. legături statutare sau contractuale.A. Aceste societăţi pot să nu aibe între ele nici o legătură aparentă. În ordinea gradului de dependenţă putem sesiza mai multe tipuri de alianţe: legături comerciale sau neconvenţionale. Dependenţă contractuală (existenţa unor contracte de exclusivitate sau a altor acorduri clar menţionate în statut sau contractul de societate). prin care o societate A depinde de o societate B. 3. Dependenţă financiară (prin deţinerea a mai mult de 50% din drepturile de vot în A. Dacă o societate are autonomie juridică şi economică proprie. Dependenţa societăţilor faţă de societatea-mamă 1. Din momentul în care se manifestă astfel de legături cu titlu cvasipermanent între două sau mai multe societăţi. . 2. .gestionarea este mai greoaie.. . prin care o societate A acordă unei societăţi B reprezentanţa comercială pentru produsele sale în vederea integrării pe o nouă piaţă. Dependenţă economică (în cazul situaţiilor de monopol). legături comerciale convenţionale. Dependenţă direcţională (prin deţinerea a mai mult de 50% din locuri în Consiliul de conducere al grupului). caracterizate prin preluarea de participaţii de capital într-o societate de către o altă societate.G.un cost mai ridicat al informării. care sunt toate deţinute în mod majoritar de aceeaşi persoană fizică.).

23 - .Consolidarea grupurilor .

Ministerul francez al Economiei şi Finanţelor oficializează o recomandare a Consiliului Naţional al Contabilităţii şi publică o hotărâre pentru incitarea grupurilor de a proceda la consolidarea conturilor. Necesitatea conturilor consolidate. însă încă din 1965. Pe plan european au fost adoptate două directive: a patra şi a şaptea. şi consolidarea conturilor devenind obligatorie în Statele Unite pentru societăţile cotate în 1930. În Franţa. să insereze în notele de informaţii şi conturile consolidate cu ocazia operaţiunilor financiare. Tehnica conturilor consolidate a fost utilizată de Societatea United Steel. Această necesitate s-a făcut simţită la începutul secolului XX în Statele Unite ale Americii unde s-a născut şi dezvoltat fenomenul de concentrare industrială. aceştia neputând avea informaţii semnificative la nivel de ansamblu. În 1968.Consolidarea grupurilor CAP. care a întocmit astfel de conturi pentru prima dată. societăţilor anonime care făceau apel public la economii. Mic istoric Ca afacere pur industrială la început. . fără însă să aibe o obligaţie expresă în acest sens. Comisia pentru Operaţiunile Bursiere. Cea de-a şaptea directivă cu privire la întocmirea conturilor consolidate a fost publicată de Comunitatea Europeană în iunie 1983. au existat deja câteva societăţi franceze care au adoptat practica americană. societatea de mari proporţii ajunge să se transforme în mod progresiv într-un centru de conducere financiară pe baza creării unui grup. a impus. acest tip de informaţie s-a răspândit şi în Europa în special la bursa de valori din Londra unde anumite societăţi au făcut apel la piaţa financiară anglo-saxonă. în 1905. în 1970. recunoaşterea legislativă a fost realizată cu ocazia elaborării primei legi privind conturile consolidate în 1983.1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA CONTURILOR CONSOLIDATE 2. Doar simpla publicare a bilanţurilor şi conturilor de rezultate ale societăţilor care fac parte dintr-un grup ar fi insuficientă pentru informarea terţilor şi mai ales a acţionarilor unui grup de societăţi. II. Sub influenţa grupurilor americane.24 - .

o concepţie restrictivă. datorându-se în primul rând anteriorităţii şi calităţii lor precum şi a importanţei grupurilor care au impus aceste norme. cuprinzând publicarea informaţiilor consolidate. însă pe măsură ce această societate progresează poate . nr. recomandările pentru elaborarea conturilor consolidate s-au multiplicat. Comisia societăţilor transnaţionale a ONU. 28 privind contabilizarea participaţiilor în întreprinderile asociate. . Nu este de mirare faptul că principiile general admise (atât cele reglementate de normele internaţionale cât şi cele reglementate de cea de-a şaptea directivă europeană) emană din normele profesionale americane. 31 privind informaţia financiară referitoare la participaţiile în filialele comune . Comitetul Internaţional al Standardelor sau Normelor Contabile (IASB). În concepţia lărgită. prevede şi conturile consolidate printre informaţiile de furnizat de către societăţi. în consolidare vor fi cuprinse atât societatea-mamă cu filialele sale cât şi societăţile deţinute în comun cu alte grupuri (filialele comune) împreună cu societăţile asociate grupului asupra cărora societatea-mamă are o influenţă semnificativă rezultată din deţinerea de participaţii sau de drepturi de vot minime în baza unor contracte sau acorduri. IASB a atins subiectul privind situaţiile financiare consolidate şi necesitatea lor prin intermediul normelor internaţionale: nr. 27 privind contabilizarea titlurilor de participare în societăţile filiale. creată în 1974. Comisia OCDE publică în 1976 principiile directoare în intenţia întreprinderilor multinaţionale. are ca obiect elaborarea şi publicarea în interes public. nr. Printre primele subiecte tratate. limitând operaţiile la grupul constituit de societatea-mamă şi de societăţile plasate sub conducerea sa unică (conform experienţei germane).Consolidarea grupurilor Pe plan internaţional. fondat în 1973. Grupul stricto-sensu cuprinde doar societatea-mamă şi filialele dependente de aceasta. La început. a normelor contabile internaţionale. activitatea unei societăţi poate apărea pur industrială sau comercială. În funcţie de tipul legăturilor reţinute rezultă două concepţii ale consolidării conturilor: . Consolidarea conturilor are ca scop exprimarea situaţiei şi a rezultatelor unei societăţi numite “societate-mamă” ţinând cont de legăturile financiare şi economice ale acesteia cu alte societăţi.25 - .o concepţie lărgită care depăşeşte sfera grupului incluzând în operaţiile de consolidare şi acele societăţi care se află atât sub controlul sau influenţa societăţii-mame cât şi al altor societăţi din afara grupului.

sunt prezentate sumele date sau luate cu titlu de împrumut faţă de alte întreprinderi din grup. în timp ce datoriile grupului să pună anumite semne de întrebare. specializate într-o anumită ramură a producţiei. In conturile individuale ale societăţii mamă. etc. Această prezentare este mai explicită decât in conturile anuale individuale în ceea ce îi priveşte pe finanţatori : băncile şi alţi investitori. aceste creanţe şi datorii interne grupului sunt eliminate. Crearea unei filiale comune mai multor grupuri permite o mişcare de concentrare a întreprinderilor care să ducă la o îmbunătăţire asigurând totodată o anumită repartiţie a riscurilor şi o diversificare a activităţilor. este posibil de a prezenta în contabilitate aceste operaţiuni ca o finanţare de activ. Conturile consolidate asigură prezentarea tuturor creanţelor si datoriilor faţă de terţii exteriori grupului. situaţia financiară a societăţii-mamă se poate dovedi a fi foarte bună. Pe de altă parte. Datoria financiara poate fi astfel prezentată de o manieră mai aproape de realitatea economică. Publicarea conturilor de bilanţ şi rezultate numai pentru societăţile comerciale aparţinând grupului. dacă grupul se finanţează prin apelarea la contracte de leasing. situaţia financiară a societăţii-mamă poate evidenţia o situaţie delicată. de exemplu. . Crearea de filiale permite limitarea riscurilor financiare doar la acel punct care se dovedeşte defectuos şi permite să se facă apel la capitaluri externe fără ca totuşi independenţa societăţilor să fie ameninţată. In conturile consolidate. adevăratele creanţe si datorii faţă de terţi sunt prezentate numai prin consolidarea conturilor.26 - . De asemenea. a unor informaţii semnificative. întrajutorarea financiară. retrocedarea de bunuri. transferul de rezultate.Consolidarea grupurilor deveni un centru conducere financiară prin crearea a ceea ce se cheamă GRUPUL. Se poate manifesta interesul pentru menţinerea unor întreprinderi mici cu un randament puternic. Graţie conturilor consolidate se poate evidenţia mai bine volumul cifrei de afaceri realizate de întregul grup şi acelaşi lucru şi pentru rezultate. dar beneficiind de avantajele producţiei de masă a grupului sau realizând doar o concurenţă aparentă între ele. se dovedeşte a fi insuficientă pentru furnizarea către terţi şi în special către acţionarii societăţilor din grup. deşi echilibrele financiare ale ansamblului de societăţi ale grupului sunt satisfăcătoare. deoarece conturile consolidate prezintă cota parte a rezultatelor fiecărei întreprinderi care este atribuită grupului fiind distribuite sau menţinute la rezerve. Grupul reprezintă ansamblul cu caracter financiar şi economic în interiorul căruia bilanţul şi conturile de rezultat ale societăţilor sunt mai puţin afectate de operaţiile interne grupului : partajul activităţilor. Invers. însă luate în mod individual.

trebuie să contribuie la cunoaşterea şi conducerea competentă a tuturor societăţilor. O viziune de ansamblu asupra elementelor de gestiune a întreprinderilor din grup este oricând mai elocventă decât fiecare în parte.Consolidarea grupurilor Societatea-mamă poate cumpăra titluri de la alte societăţi pentru a obţine controlul majoritar.utilitate pentru informarea internă a grupului. conturile consolidate permit aprecierea faptului dacă investiţia legată de achiziţia acestor titluri este compatibilă cu mijloacele financiare şi rezultatele grupului. cesiunea internă de active poate conduce la apariţia unor rezultate false. În acest caz. pune în evidenţă un preţ de cumpărare cotei părţi de capital propriu corespunzător. b) . nejustificabile din punctul de vedere al responsabililor grupului.27 - . Controlul intern. Conturile consolidate pot fi considerate ca având două obiective relativ independente: a) . Utilitatea şi limitele conturilor consolidate Utilitatea conturilor consolidate Obiectivul principal al situaţiilor financiare de sinteză este de furniza o informaţie utilă pentru luarea deciziilor economice şi financiare. privit ca ansamblu de măsuri de prevedere şi constatare. adică un instrument de gestiune. . a) Conturile consolidate ca instrument de gestiune Consolidarea este un element indispensabil controlului intern de gestiune al grupului. Controlul intern se manifestă prin organizarea metodelor şi procedurilor tuturor activităţilor societăţilor pentru a menţine continuitatea şi perenitatea acestora.utilitate în ceea ce priveşte informarea exterioară grupului. Toate aceste elemente la care se vor adăuga şi altele oferă posibilitatea determinării adevăratelor performanţe ale grupului şi viitorul său. favorizând îmbunătăţirea performanţelor. De asemenea. Dacă această achiziţie este făcută la un preţ foarte ridicat. Aceasta permite o mai bună cunoaştere a filialelor şi o mai bună legătură cu filialele. Prin controlul intern se asigură protecţia şi păstrarea intactă a patrimoniului global. şi aplicarea corectă a instrucţiunilor conducerii.

putându-se stabili diagnosticul privind starea şi rezultatului societăţilor filiale pe baza unor informaţii fiabile. conducerea societăţiimamă poate dispune. Datorită dispersiei şi numărului mare de activităţi ale societăţilor grupului. Se asigură totodată controlul la nivelul societăţii-mame pe baza unor documente corect întocmite şi uniform. dezvoltă informaţia în interiorul grupului. Consolidarea uşurează gestiunea filialelor Pentru a putea aprecia gestiunea filialelor. Datorită unor restricţii tehnice. controlul şi gestiunea lor. Instituirea de proceduri.Consolidarea grupurilor În cadrul acestui control. consolidarea conduce la o omogenizare a metodelor de evaluare şi la armonizarea contabilităţilor şi a conturilor anuale (bilanţ. toate acestea determinând o îmbunătăţire a conducerii grupului şi performanţelor în conducere. Societatea-mamă poate astfel să fixeze fiecărei filiale obiective şi programe stabilite de comun acord şi în termeni omogeni şi să evalueze . comparabile între filiale. Prin aplicarea procedurilor de consolidare. mai ales crearea unui circuit de informaţii normalizate. De asemenea. Descentralizarea responsabilităţilor antrenează necesitatea unor proceduri de control tot mai elaborate şi mai centralizate.28 - . Mai buna cunoaştere a filialelor pe calea consolidării favorizează şi stabilirea unui diagnostic al acestora. Prin aceste proceduri de consolidare se realizează o descentralizare cu asigurarea în acelaşi timp a unui dialog în baza unui limbaj comun permiţând stabilirea unor previziuni pe baze normalizate. mai ales prin adoptarea unui manual de consolidare şi a unui plan contabil al grupului. utilizarea tehnicilor de consolidare permite armonizarea contabilităţilor diferitelor societăţi din grup şi pe această bază asigură o normalizare a conceptelor şi definiţiilor. bine stăpânit şi controlabil. determinând un climat de concertare între societăţi care sunt astfel tot mai mult conştientizate de apartenenţa lor la grup. asigurarea unei sinteze la nivelul grupului apare oarecum dificilă. cont de rezultate) ale filialelor. se asigură o îmbunătăţire a metodelor de evaluare şi prezentare a situaţiilor patrimoniale şi a rezultatelor cât şi o normalizare a circulaţiei informaţiei şi a procedurilor corespunzătoare. conducerea grupului asigură un circuit de informare normalizat. Se ajunge la un limbaj comun care permite obţinerea unor informaţii identice şi fiabile. unele reglementări raţionale pe baze omogene care să fie de natură să permită elaborarea situaţiilor financiare de sinteză în conformitate cu aceleaşi principii.

. conducerea grupului şi a societăţilor filiale poate: .tabloul de finanţare consolidat previzional. Documentele consolidate – care pot fi segmentate pe sectoare de activitate..conturile consolidate previzionale.analize cu privire la evoluţia grupului prin cifra de afaceri.să definească şi să stabilească opţiunile privind direcţiile principale de dezvoltare. . când grupul exercită activităţi de natură foarte diversificată putând astfel pune în evidenţă contribuţia pozitivă sau negativă a fiecărei ramuri la rentabilitatea globală a grupului.permit managerilor grupului să aibă o mai bună reprezentare a situaţiei financiare a grupului şi a evoluţiei sale ca : cifră de afaceri. . . . Consolidarea îmbunătăţeşte paleta informaţiilor privind grupul Organizarea consolidării conturilor trebuie să permită obţinerea unor analize specifice care nu sunt cuprinse în conţinutul conturile consolidate publicate.caracterizarea puterii şi rentabilităţii global ale grupului în raport cu alte grupuri. . . putând analiza abaterile de la programele pe baze normalizate. efectiv… Consolidarea uşurează definirea principalelor opţiuni Documentele de sinteză consolidate p]ermit să se estimeze proiecţii privind viitorul.exploatarea (producţia) previzională pe activităţi.29 - . . . rentabilitate. investiţii. . pe ramuri de activitate sau zone geografice.Consolidarea grupurilor performanţele filialelor şi să le compare între ele. .rezultatele pe ramuri de activitate. profit. Aceste analize se referă la : .poate determina obţinerea de cunoştinţe cu privire la rezultate pe zone geografice.calculul capacităţii de autofinanţare consolidate previzionale. zone geografice etc.compararea pe fiecare ramură a rezultatului cu mijloacele utilizate pentru obţinerea lor.să repartizeze într-un mod raţional resursele disponibile. În baza acestora.să cerceteze şi să aleagă cele mai bune finanţări. ca de exemplu: . investiţii pe ansamblu.

existenţa doar a acestor informaţii la nivelul societăţii-mame nu este suficientă pentru cineva din exterior care analizează informaţia. acestea putând fi foarte adesea diferite de cota-parte din rezultatele filialelor care ar fi corespunzătoare societăţii-mame. Analizând situaţia consolidată după structura procentajului de participare. Totodată. există tabloul filialelor şi participaţiilor care asigură aceste informaţii. Din aceste informaţii. Contul de rezultate la societăţile-mamă nu integrează decât dividendele primite. . se constată că interesul principal al situaţiei şi activităţii grupului corespunde: .fie unei adevărate situaţii de ansamblu a cărui diferite realităţi juridice care au fost create din diferite motive (financiare. În bilanţul societăţii-mamă titlurile de participare deţinute sunt înregistrate la costul lor de achiziţie ceea ce nu permite să se cunoască cum a evoluat această investiţie.Consolidarea grupurilor să dialogheze cu conducerea filialelor. .30 - . nici cu privire la situaţia patrimonială a grupului şi nici asupra rezultatelor şi rentabilităţii acestuia. un utilizator extern nu poate concluziona prin analiza conturilor societăţii-mamă dacă cifra de afaceri corespunde integral vânzărilor la societăţi terţe grupului sau în parte ea este un transfer de stocuri sau rezultate asupra filialei.fie puterii financiare a unui holding. Documentele consolidate permit exprimarea activităţii şi situaţiei ansamblului într-un mod global referitor la structura financiară şi rentabilitatea grupului. în ceea ce priveşte aprecierea mărimii rezervelor şi rezultatului fiecărei filiale. creată prin legături între societăţi participante la acelaşi ansamblu de activităţi mai mult sau mai puţin coordonate. economice şi financiare. de asemenea nu se poate urmări care este situaţia activelor filialelor deţinute şi nu pot fi apreciate nici modalităţile de finanţare. fiscale) nu sunt decât nişte aparenţe (Exemplu : o societate de producţie care are filiale de comercializare). comerciale. Însă. nu pot să reflecte decât de o manieră imperfectă utilizatorii interesaţi asupra situaţiei financiare..fie puterii efective. . Consolidarea – un instrument de informare externă şi de gestiune internă Situaţiile contabile individuale ale societăţii-mamă şi ale filialelor.

informaţia contabilă de grup satisface un mare număr de utilizatori: . permiţând o informare completă şi reală pentru orice utilizator interesat din exteriorul grupului. furnizorii grupului. totalitatea tranzacţiilor între societateamamă şi filială sau între filiale ale aceluiaşi grup.31 - . aspecte ce sunt cuprinse în conturile . . clienţii. verificată şi publicată. . iar dacă cel care împrumută este o filială. .Terţii interesaţi.Analiştii financiari pot aprecia într-o manieră diferită indicatorilor de: rentabilitate. capacitate investiţională. la nivelul cărora este imobilizată o mare parte din activul său. Prin prezentarea unei informaţii de ansamblu.Consolidarea grupurilor Un utilizator extern al informaţiilor consolidate de sinteză nu poate şti dacă valoarea unor rezultate semnificative înregistrate la societateamamă nu este contrabalansată prin pierderi foarte mari la nivelul unor filiale controlate majoritar de societatea-mamă. conturile consolidate vor indica suprafaţa financiară a grupului. Conturile consolidate asigură deci informaţii complementare şi relevante utilizatorilor externi şi referitoare la entitatea de ansamblu.bilanţul consolidat permite a chibzuirea în adaptarea creditelor la nevoile reale şi la posibilităţile de rambursare ale grupului şi o apreciere mai rezonabilă a riscurilor posibile. aprecierea îndatorării unei societăţi în funcţie de capacitatea sa de împrumut şi nu în funcţie de nevoile sale.Pentru finanţatorii societăţilor din grup . Operaţiuni ca vânzări-cumpărări în cadrul grupului. cesiuni de active. conturile consolidate permit să se precizeze sprijinul posibil ce-l poate aduce societatea-mamă în caz de dificultate a filialei.Acţionarii găsesc în conturile consolidate în special rezultatul net al grupului. Numai din conturile consolidate se poate cunoaşte rezultatul şi cifra de afaceri. Prin conturile consolidate se elimină aceste inconveniente ale conturilor individuale. capacitatea de autofinanţare globală şi pe acţiuni şi deci pot să-şi facă o analiză cu privire la investiţiile făcute prin acţiunile grupului. În situaţia în care cel care împrumută este chiar societateamamă. şi în special personalul grupului. Toate acestea sunt posibile datorită faptului că la nivelul conturilor individuale ale societăţilor din grup nu pot fi identificate. decalajul dintre înregistrarea unui profit şi distribuţia sa. în afara ansamblului. volumul afacerilor etc. investiţiile şi îndatorarea globală a grupului. la puterea şi potenţialul său. Aceştia vor putea găsi în conturile consolidate elemente importante cu privire la relevanţa grupului.băncile sau diverse instituţii care acordă împrumuturi . precum şi rentabilitatea grupului. sau apreciate.

Controlul şi diagnosticul la nivelul societăţii-mame vor putea fi asigurate pe baza unor documente fiabile. tratată prin anumite implicaţii contabile şi anumite reguli fiscale pentru a putea realiza un discernământ mai corect în ceea ce priveşte realitatea economică. . în conturile consolidate ele sunt examinate global permiţând să se cunoască: .adevăratele fonduri proprii ţinând cont şi de acţiunile autodeţinute. de asemenea poate diagnostica primele dificultăţi ce pot apare.şi să se aprecieze mai bine rentabilitatea ansamblului (în comparaţie cu propunerea de dividende). Conturile consolidate permit prezentarea unei informaţii de ansamblu. multiplele activităţi ale societăţilor controlate.investiţia şi datoria globală a grupului.relaţiile dintre evoluţia structurii financiare a grupului şi cea a structurii activelor (acoperirea activului imobilizat prin capitalurile permanente). .finanţarea grupului şi evoluţia sa globală (fonduri proprii. . .valoarea contabilă a filialelor ceea ce determină ca uneori să se înregistreze provizioane pentru deprecieri la bilanţul consolidat al societăţii-mame. el poate controla cu ajutorul unor informaţii fiabile.32 - . directorii sau conducătorii societăţii-mame pot dispune de baze omogene pentru asigurarea unei descentralizări a puterii permiţând în acelaşi timp o comunicare pe baza unui limbaj comun. poate evalua dezvoltarea anumitor ramuri de activitate în raport cu altele. stabilirea unor viziuni pe baze normalizate. Pentru aprecierea gestiunii filialelor.Consolidarea grupurilor individuale. . Consolidarea permite conducătorilor de societăţi să evalueze situaţia prezentă şi satisface în acelaşi timp şi necesităţile de previziune pentru viitor. în calitatea lor de tehnică contabilă. Grupul îşi poate îmbunătăţi gestiunea sa printr-o mai bună cunoaştere a rezultatelor. datorii pe termen scurt şi lung…). Conturile consolidate. Este mult mai uşor să se cifreze diferitele orientări alese. sunt utilizate pentru o mai bună înţelegere a situaţiei ansamblului şi a gestiunii acestuia. să fie repartizate mai judicios disponibilităţile sau să se decidă privitor la investiţii. . .relaţia între profit şi cifră de afaceri şi rentabilitatea capitalurilor proprii la nivelul grupului.

faptul că se pretează destul de greu la unele studii de comparaţie cu alte grupuri. .33 - . ele putând suporta modificări de majorare sau restrângere a perimetrului de la un an la altul. întrucât grupurile nu sunt ansambluri rigide. Situaţiile excepţionale şi aspectele care nu reies din cifrele bilanţului şi contului de rezultate consolidate vor trebui justificate într-o anexă consolidată. în ceea ce priveşte informarea externă. astfel încât informaţiile nu pot fi comparabile totdeauna în timp. aceasta provine din sectoare de expansiune sau în regres. seriile de indicatori pluri-anuale apar ca dificil de interpretat. deci cu ajutorul lor nerezolvându-se problema efectelor inflaţiei în ceea ce priveşte evaluarea patrimoniului. ascunzând punctele slabe. 2. în cazul în care ar fi foarte important să se cunoască. faptul că rămân cel mai adesea supuse unei convenţii de bază a contabilităţii şi anume cea a costurilor istorice.Consolidarea grupurilor Limitele conturilor consolidate Este important ca utilizatorii conturilor consolidate să fie conştienţi că acestea sunt instrumente de gestiune şi informare care au însă şi ele limitele lor. 3. 5. în special când activităţile sunt diversificate. doar că natura acestei informaţii nu este totdeauna aceeaşi. Limitele pe care le comportă situaţiile financiare consolidate pot fi rezumate astfel: ♦ circulaţia informaţiei între societatea-mamă şi filialele sale este uneori defectuoasă. conturile consolidate maschează structura de finanţare individuală evidenţiind doar obligaţiile globale. dacă la o capacitate de autofinanţare globală. contribuţia fiecărei societăţi sau a ramurii de activitatea nu pot fi sesizate la nivelul conturilor consolidate. de pildă. De asemenea. Una din deficienţele majore în materie de conturi consolidate este că fiecare utilizator al informaţiei caută să găsească în aceasta o imagine a grupului. Putem face referire aici la următoarele aspecte: 1. analiza nu este destul de fină pentru a aprecia dacă grupul este puternic majoritar în sectoare care se află în expansiune sau în sectoare în regres. 4.

deoarece societateamamă are o influenţă însemnată în acestea.societăţile asociate grupului. 2. acestora li se mai alătură. ♦ constituie o mare dificultate pentru comparabilitatea informaţiilor de la un exerciţiu la altul. ca uneori. şi societăţile asociate grupului. . conturile consolidate nu sunt totdeauna omogene între diferite grupuri. este necesar să fie definite tipurile de societăţi: . ♦ imaginea unei situaţii este totdeauna statică. stabilită la un moment dat. în cazurile în care opţiunile contabile sunt diferite. şi anume filialele.societăţile dependente de grup. pe baza aplicării unei metode de consolidare specifică. ♦ nevoia de cunoştinţe specifice complementare.societăţi comunitare de interes. ♦ raportat la diversitatea activităţii anumitor grupuri există un nivel slab al informaţiilor sectoriale. dinamică şi evolutivă.Consolidarea grupurilor ♦ manifestarea lipsei de timp (consolidarea conturilor este o sarcină ce se adaugă responsabilităţilor directorului contabil sau financiar în plus faţă de stabilirea conturilor sociale şi a obligaţiilor fiscale). în permanenţă.Societatea-mamă. . Dar. Perimetrul de consolidare Pentru a delimita societăţile ce urmează să fie cuprinse în perimetrul de consolidare.34 - . . poate. să ascundă unele probleme de restructurare care încă nu sunt vizibile. . şi societăţile comune de interes. ♦ variaţiile perimetrului de consolidare. ♦ aspecte legate de formarea profesională în domeniu (procesul de consolidare este foarte tehnic şi complex).3. Toate acestea împreună formează ansamblul de consolidat. în timp ce realitatea grupului este. Consolidarea se referă în special la grupul sau mai precis entitatea formată de societatea-mamă şi societăţile dependente de aceasta. ♦ pentru o analiză financiară. O globalizare.

35 - . B) Societăţile dependente de grup (filialele) sunt societăţile plasate direct sau indirect sub controlul durabil al societăţii-mamă care poartă denumirea de filiale.Consolidarea grupurilor Ansamblu Consolidat Grup A Societate asociata Societate comuna de interes Societatea mama A Societate asociata Filiale Societatea mama B Societate asociata Subfiliale A) Societatea-mamă a grupului este societatea care se află în vârful grupului şi exercită în numele acestuia puterile de conducere şi control. dar asupra cărora grupul exercită o influenţă notabilă. Exercitarea unei astfel de influenţe poate fi efectuată în mai multe feluri: . . .prin prezenţa în consiliul de administraţie. prin participarea pe termen lung la capitalul lor social. este posibil totuşi să se realizeze controlul de fapt asupra acelei societăţi care poate fi exercitat real chiar şi în condiţiile în care societatea "mamă" deţine participaţii minoritare.dispunerea de puterea de a desemna mai mult de 1/2 din membrii administraţiei sau organelor de conducere şi supraveghere. Acest control poate rezulta din : . în mod permanent. sunt acele societăţi care nu fac parte din grup. C) Societăţile asociate grupului (participaţiile).dispunerea majorităţii drepturilor de vot. dar fără a deţine controlul asupra gestiunii şi politicii financiare a acestora. Dacă nu sunt îndeplinite primele două condiţii.

D) Societăţile comunitare de interes (filialele paritare sau multigrup) sunt acele societăţi administrate în mod egal de către două sau mai multe societăţi.36 - . Pentru a stabili societăţile care intră în perimetrul de consolidare este necesar să se determine natura fiecărei societăţi. direct sau indirect. b) Controlul exclusiv de fapt Acesta rezultă din deţinerea. Noţiunea de control al unei societăţi asupra unei alte societăţi semnifică puterea de decizie. a majorităţii numărului de membri în consiliul de administraţie a societăţii dependente în virtutea unui acord încheiat cu ceilalţi asociaţi sau acţionari şi care nu contravine intereselor grupului. .prin dependenţa la accesul de informaţii publice.3. Controlul exclusiv Acesta poate fi la rândul său: .prin schimbul de personal de conducere.1. . Acesta se manifestă când o societate deţine.de drept.Consolidarea grupurilor .de fapt. . şi se exprimă prin procentajul controlului juridic. .contractual sau statutar. pe durata a două exerciţii financiare executive. Putem vorbi de fapt de existenţa unui control exclusiv a unei societăţi chiar dacă nu ne aflăm în situaţia deţinerii unui procent de 50% (deţinerea de mai mult de 40% de drepturi de vot în condiţiile în care nici un alt acţionar nu deţine mai mult de 40%) şi societatea respectivă influenţează deciziile ce se iau la nivelul adunării generale. al căror obiect este o activitatea de exploatare în comun. Atunci când . conducerea şi administraţia fiind reglementate în funcţie de proporţia participării fiecărui membru. adică mai mult de 50% în totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor.prin participarea la elaborarea de proceduri. 2. majoritatea drepturilor de vot într-o altă societate. “De faptul” evocă influenţa pe care o societate acţionară o poate avea în cadrul altei societăţi datorată dispersiei de capital. a) Controlul exclusiv sau absolut de drept.

toate deciziile vor fi luate numai în comun. 2.Consolidarea grupurilor acţiunile sunt repartizate în anumite proporţii. Influenţa notabilă (semnificativă) În reglementările şi practica internaţională.37 - .3. se consideră existenţa influenţei semnificative asupra gestiunii şi politicii financiare a unei societăţi atunci când societatea-mamă deţine. . este suficient să se deţină un procent mic de drepturi de vot pentru a dirija o societate. Noţiunea de control şi de influenţă dominantă sunt caracterizate prin posibilitatea de a dispune de patrimoniul societăţilor membre şi de a le gestiona (de drept sau de fapt). Controlul comun (asociativ) Acest tip de control se manifestă atunci când există un număr limitat de societăţi acţionare sau acţionari iar aceştia îşi împart în mod egal controlul asupra unei societăţi deţinute. 2. Putem concluziona că apreciem că o societate este controlată de către o altă societate când aceasta din urmă posedă (de drept sau de fapt). deciziile fiind luate în baza unui acord comun. trebuie îndeplinite două condiţii: .2. o fracţiune cel puţin egală cu 1/5 din drepturile de vot ale respectivei societăţi (20%). direct sau indirect. în baza unui contract sau a unei clauze contractuale şi deţinerea a cel puţin o acţiune sau participaţie. c) Controlul exclusiv contractual sau statutar Acesta se manifestă atunci când o societate are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra unei alte societăţi. franşiză şi de exploatare.să se manifeste partajarea controlului.3. (direct sau indirect) puterea de decizie. Este cazul contractelor de concesiune. Pentru considerarea unui control comun. . Nici una dintre societăţi nu poate exercita în mod singular controlul asupra societăţii deţinute.3. Controlul poate fi exercitat direct asupra societăţii deţinute sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor societăţi controlate.să existe un număr limitat de acţionari sau asociaţi. Orice participaţie chiar inferioară a 10% care este deţinută de o societate controlată este considerată ca deţinută indirect de societatea care controlează această societate.

Procentul de control Procentul de control deţinut de o societate este un element important al operaţiilor de consolidare. . în mod real fiind necesară manifestarea efectivă a acestei influenţe. în acţiuni. deţinute de acţionari stabili ai societăţii. în această categorie intrând fondatorii societăţii. în cazul existenţei acţiunilor fără drept de vot. . 2. iar în cazul existenţei acţiunilor cu drept dublu de vot. deoarece el permite stabilirea listei societăţilor reţinute în perimetrul de consolidare. Procentul de control este exprimat prin fracţiunea drepturilor de vot deţinute de societatea mamă în cealaltă societate şi reflectă relaţia de putere care există.38 - . Acţiunile cu drept de vot dublu sunt acţiuni cotate oficial. trebuie avut în vedere. Acţiunea a cărei deţinere asigură un singur vot este numită acţiune ordinară. În practica internaţională este stabilit un maxim de 25% din capitalul social ca număr de acţiuni fără drept de vot. De obicei. procentul de control este egal cu procentul. Această participare se exprimă prin: . care timp de cel puţin 5 ani nu şi-au cedat drepturile lor. Dacă acţiunile ce formează capitalul social au acelaşi drept de vot. Deci deţinerea unei fracţiuni din drepturile de vot nu trebuie confundată cu deţinerea unei fracţiuni din capital. acestea trebuie luate dublu în calcul.schimbul de informaţii. partea din capital deţinută. Pe lângă aceste categorii de acţiuni mai pot exista şi acţiuni cu drept de vot dublu sau multiplu.4.existenţa unor operaţiuni între societăţi: . o societate are o influenţă semnificativă asupra alteia dacă participă la deciziile acesteia. .reprezentare în organele de conducere. societăţile în a căror capital există şi acţiuni fără drept de vot prevăd acest lucru în statutul lor şi în general sunt rezultatul conversiei obligaţiunilor emise.3. că acestea trebuie eliminate din calcul. În acest context. Din punct de vedere al doctrinei.schimbul de personal.Consolidarea grupurilor Deţinerea de 20% din drepturile de vot nu constituie decât prezumţia unei influenţe notabile. deoarece pot exista decalaje între participaţiile la capital şi drepturile de vot. acţiunile fără drept de vot se regăsesc sub denumirea de acţiuni cu divident prioritar.

inclusiv a celor aflate în portofoliul său. Aceste aspecte au fost luate în considerare de către legiuitorul român. dacă prin actul constitutic nu se stabileşte altfel.63: “Se pot emite totuşi. Acţiunile cu dividend prioritar fără drept de vot nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare. iniţial Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.art.39 - . înaintea oricărei alte prevederi. în privinţa raportului: acţiuni – drept de vot. administratorii şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari de acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot”.67 că: “orice acţiune dă dreptul la un vot în adunarea societăţii”. .art. b) – drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni ordinare. drepturile pe care le posedă societatea asupra ei înseşi. Astfel. certificatele de investiţii. nu poate depăşi 10% din capitalul subscris vărsat. în adunările generale ale acţionarilor. Reprezentanţii. în temeiul acestor acţiuni. cu următoarele completări: .67: “Orice acţiune achitată dă dreptul la un vot în adunarea generală. cu excepţia dreptului de a participa şi de a vota. obligaţiunile convertibile. Pe toată durata posedării lor de către societate. dobândite de societate.69 – “Valoarea acţiunilor proprii. fiind cuprinse în Legea societăţilor comerciale nr. Procentul de control se calculează prin însumarea tuturor drepturilor de vot deţinute direct sau indirect printr-o societate plasată sub controlul exclusiv al societăţii dominante.63 că: “acţiunile trebuie să fie de o egală valoare. categorii de acţiuni care conferă titularilor drepturi diferite.art. acţiunile pentru care nu s-au efectuat vărsămintele exigibile într-o lună de la somaţie. astfel: art.63. Procentul de control al societăţii dominante asupra unei alte societăţi din grup se obţine adunând procentele de control ale tuturor societăţilor grupului ce deţin participaţii în ultima. în condiţiile actului constitutiv. Ulterior datorită modificărilor survenite în contextul economic românesc a mişcărilor de concentrare ce se fac simţite. dreptul de vot pe care îl conferă aceste acţiuni este suspendat”. ele acordă posesorilor drepturi egale” şi prin art. cadrul juridic de funcţionare al societăţilor a fost adaptat. ce conferă titularului: a) – dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar. acţiunile proprii ale societăţii răscumpărate. achiziţionate de către societate.Consolidarea grupurilor Pentru calculul drepturilor de vot nu se iau în considerare acţiunile fără drept de vot. Există un lanţ de deţinere directă sau indirectă a drepturilor de vot numai dacă asupra .31/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 prevedea prin art.” .1: Se pot emite acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot.

40 - . M va deţine un procent de control de: (40 × 2)/(80 + 60) = 57%. Capitalul societăţii F este format în proporţie de 20% din acţiuni cu drept prioritar la dividende. ea asigură un control al grupului asupra societăţii în care ea . La o participare efectivă de 40% în capitalul lui f. Numărul acţiunilor şi descompunerea drepturilor de vot sunt următoarele: .M deţine 40 acţiuni şi 80 drepturi de vot . există o legătură directă. Totuşi. deşi societatea M deţine 80% din capitalul lui F. Pentru exemplificare luăm în considerare următoarele cazuri de legături directe: A) Fie o societate M ce deţine 40% din acţiunile unei societăţi F. În general. printr-un lanţ unic.alţi acţionari deţin 60 acţiuni şi 60 drepturi de vot -----------------------------------------------------------------------Total 100 acţiuni 140 drepturi de vot C) Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii F. Toate acţiunile deţinute de societatea M sunt acţiuni ordinare. procentul de control al societăţii M asupra lui F va fi de: 40/(100 . filială în care prima deţine titluri de participare. iar aceste acţiuni sunt singurele care au drept de vot dublu. Dacă între societatea dominantă şi societatea filială există o legătură indirectă. Dacă apare o ruptură de lanţ (procentajul este inferior cotei de 50% sau se presupune că nu se exercită control). procentul de control corespunzând procentului de capital deţinut în cazul acţiunilor ordinare sau fiind diferit de cazul acţiunilor fără drept de vot sau cu drept dublu de vot.20%)/(100 % .20%) = 75%. cu drept de vot simplu. dacă aceste drepturi sunt inferioare procentului de 50% şi dacă societatea este cu toate acestea asimilată ca filială (control de fapt) s-a convenit să se considere că procentul de vot este superior pragului de 50% şi că lanţul nu este întrerupt. iar societatea dominantă nu mai are nici un drept de control. B) Societatea M deţine 40% din capitalul lui F. dar 20% din acestea nu au drept de vot. deci fără drept de vot. controlul se determină palier cu palier. Deşi M deţine în realitate o cotă de 40% din capitalul lui F. procentajul anterior se anulează.20) = 50%.Consolidarea grupurilor societăţii prin care se exercită deţinerea indirectă există un procent de control de cel puţin 50%. ea va avea un procentaj de control de: (80% . dacă o societate din grup este controlată majoritar de către grup. Cazurile prezentate mai sus au avut la bază ipoteza că între societatea dominantă M şi societatea F. În acest caz.

Consolidarea grupurilor deţine părţi din capital. iar indirect în B este de 0%. iar în B deţine un procent direct de 10% şi unul indirect de 80% deoarece are un . deoarece puterea se partajează. dacă o societate este controlată în procent de 50% de către două grupuri fără ca unul dintre ele să poată exercita asupra celuilalt un ascendent. Pentru exemplificare luăm două cazuri: • Între cele trei societăţi aflate pe un lanţ unic există următoarele legături: 80% M 60% A B În acest caz. Dacă apare ruptura de lanţ. • Între cele trei societăţi aflate pe un lanţ unic există următoarele legături: 25% M 90% A B În acest caz apare o ruptură de lanţ. adunând procentul deţinut direct cu cel deţinut prin filială. În practică. procentul de control se determină pe baza formulei arătate mai sus. În cazul legăturilor indirecte prin mai multe lanţuri. procentul de control general va fi egal cu procentul cel mai scăzut. societatea M deţine direct în A un procent majoritar de 80% şi indirect în B un procent de 60%. A) Legăturile dintre societăţi se prezintă astfel: 60% M 80% A B 10% Societatea M deţine în A un procent de control de 60%. deoarece deţine asupra lui A un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe B 60%. deci procentul de control deţinut direct în A este de 25%. deoarece societatea M nu mai controlează în mod exclusiv societatea A.41 - . Existenţa controlului majoritar este validată când procentul de control al grupului este de cel puţin 50%. la consolidare se va aplica metoda integrării proporţionale.

C) Dacă legăturile din cadrul grupului arată astfel: 80% M 20% 30% A C 70% B Societatea M exercită un control direct asupra lui A de 80% şi asupra lui C de 20%. influenţă notabilă. integrare globală. dar asupra căreia participarea este . B) Legăturile dintre societăţi se prezintă astfel: 20% M 40% A B 40% Societatea M deţine în A un procent direct de control de 20%. Ca excepţie.42 - . deoarece prin C apare o ruptură de lanţ. . societatea este consolidabilă. control concomitent. iar asupra societăţii B nu va deţine control indirect prin A. control exclusiv. deci procentul total de control asupra lui B va fi de 40%. integrare proporţională. avem cazul societăţii asupra căreia procentul de control este inferior procentului de 20%.procent de cel puţin 50%. iar dacă procentul este sub 20%. În raport cu B exercită numai un control indirect prin A de 30%. • stabileşte metode de consolidare: .procent cuprins între 20% şi 50% punere în echivalenţă. .Consolidarea grupurilor control exclusiv asupra lui A. Utilitatea calculării procentului de control rezultă din faptul că: • permite stabilirea includerii sau nu a unei societăţi în perimetrul de consolidare: dacă procentul de control al grupului în societate este cel puţin de 20%. în schimb va deţine direct controlul de 40%. deoarece apare o ruptură de lanţ. societatea este exclusă. deci în total procentul de control asupra lui B este de 80% + 10% = 90%.procent egal cu procentul deţinut de celelalte grupuri.

deţinerea unei părţi din capital reflectă implicarea financiară a unei societăţi în altă societate. constatăm că între deţinerea unei fracţiuni de capital şi drepturile care i se ataşează poate să existe un decalaj. 2. În general. Procentul de interes reprezintă cota-parte din capital şi implicit din patrimoniu deţinută direct sau indirect de către societatea dominantă în fiecare din societăţile reţinute în perimetrul de consolidare. urmând ca în anexă să fie explicitată.5. natura legăturilor de dependenţă directă sau indirectă dintre ele. părţi din capitalul social şi se măsoară cu ajutorul procentului de interes.Consolidarea grupurilor considerată de către grup ca semnificativă. Deci mărimea procentului de control indică tipul de control exercitat de societatea mamă asupra societăţilor cuprinse în perimetrul de consolidare.3. Dacă procentul de control este situat între 40% şi 20% inclusiv se presupune existenţa unei influenţe notabile. de asemenea există un control exclusiv. Putem calcula procentul de interes pe baza formulei : %IG(x) = %DDSD(x) × %IGSD(x) . Această noţiune strict financiară se măsoară cu ajutorul procentului de interes. dacă este între 40% şi 50% şi nici un alt acţionar nu deţine un procent mai mare sau egal. Pentru a calcula procentul de interes al unei societăţi în altă societate trebuie să cunoaştem următoarele două elemente: • procentul de deţinere directă a societăţii ce deţine direct o cotă parte în capitalul societăţii studiate. În timp ce dreptul de vot al grupului reflectă exercitarea unei puteri.43 - . Procentul de interes Puterea legăturii de dependenţă rezultată din deţinerea drepturilor de vot şi măsurată cu ajutorul procentului de control nu trebuie confundată cu puterea dependenţei financiare rezultată din deţinerea de acţiuni. Având în vedere existenţa în practică a unor diverse tipuri de acţiuni: acţiunile ordinare ce asigură câte un drept de vot. DD = acţiuni deţinute/total acţiuni. acţiuni fără drept de vot sau acţiuni cu drept de vot dublu sau multiplu. • procentul de interes al grupului în societatea ce deţine direct o cotă parte în capitalul societăţii studiate. ea va fi consolidată. dacă procentul de control este de peste 50% există un control exclusiv.

adică 60%. deci în cazul legăturilor directe procentul de interes este egal cu procentul de control. a repartizării capitalurilor proprii şi a rezultatului între interesele grupului şi interesele celor din afara grupului. deoarece el permite punerea directă în evidenţă a elementelor ce revin intereselor grupului şi acelor ce revin societăţilor din afara grupului. deci B se va integra global. ceea ce implică utilizarea metodei de integrare globală. Utilitatea procentului de interes rezultă din faptul că permite calcularea drepturilor societăţii dominante în fiecare societate ce aparţine ansamblului de consolidat în vederea. dacă capitalul societăţii A este format din acţiuni ordinare. Se observă că pentru filialele directe fără ruptură de lanţ procentul de interes nu prezintă dificultăţi de calcul.60%. Utilizarea procentului de interes intervine în diferite etape ale consolidării. eliminării şi repartizării. deoarece ceilalţi acţionari deţin numai 30%. ceilalţi acţionari ai lui C deţin numai 20%. • PI deţinut de M în C 60% × 70% × 80% = 33. cum ar fi etapa integrării.44 - . • PI deţinut de M în B 60% × 70% = 42%. deci şi C se va integra global.Consolidarea grupurilor unde: %DD = procent de deţinere directă %IG = procent de interes al grupului SD(x) = societatea ce deţine direct părţi în capitalul societăţii studiate X Deci procentul de interes trebuie calculat ţinând cont de numărul de acţiuni deţinute şi de tipurile de legături existente între societăţi. controlul lui M prin A asupra lui B este exclusiv. având următoarele legături financiare: 60% M 70% A 80% B C Rezultă următoarele procente de interes (PI): • PI deţinut de M în A este egal cu cota de capital deţinut. Este instrumentul esenţial pentru efectuarea înregistrărilor contabile de consolidare. în special. . Întrucât complexitatea determinării procentului de interes diferă în funcţie de tipul legăturii ce există între societăţi se studiază pe rând fiecare tip de legătură. Controlul exercitat de M este exclusiv. A) Societăţile se află pe un lanţ unic.

Consolidarea grupurilor B) Dacă între cele trei societăţi legăturile financiare ar fi: 25% M 90% A B Pentru ca societatea M să poată exercita o influenţă asupra societăţii B ar trebui să exercite asupra societăţii A un control exclusiv.45 - . D) În grup există următoarele legături financiare: 60% M 20% 30% A C 60% B deci următoarele procente de interes: • PI deţinut de M în A 60%. • PI deţinut de M în C 20%. • PI deţinut de M în B este de 30% indirect prin A 60% × 30% = 18% şi indirect prin C 20% × 60% = 12%. C) Între societăţi există următoarele legături financiare: 60% M 40% A B 35% obţinându-se următoarele procese de interes: • PI deţinut de M în A 60%. ceea ce nu este valabil pentru cazul expus unde există ruptură de lanţ. . • PI deţinut de M în B este de 59% astfel direct 35% şi indirect prin A 60% × 40% = 24%.

83 % 1− ( IMF × IFM ) 1− ( 80 %× 10 %) 0. pag. cu titlu gratuit. dobândite de societate. să posede acţiuni într-o societate F. M. nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris. pentru regularizarea cursului acţiunilor proprii pe piaţa bursieră sau extrabursieră cu aprobarea CNVM. dreptul de vot pe care îl conferă aceste acţiuni este suspendat". prin anulare acţiuni. ceea ce implică privarea de drept de vot a acţiunilor de autocontrol.46 - . Pentru exemplificare se consideră că societatea M deţine o participare de 80% în capitalul societăţii F (IMF). Pe toată durata deţinerii lor de către societate. va fi: IGM = 1− IFM 1− 10 % 0. Excepţiile de la aceste restricţii privesc: dobândirea acţiunilor proprii în scopul: reducerii capitalului social. Interesul grupului în M. dacă societatea F deţine o cotă mai mare de 10% din capitalul societăţii M. Valoarea acţiunilor proprii. presupun calculul procentului de interes prin calcule repetate bazate pe formula următoare7: 1− ab unde a şi B reprezintă procentele directe de participare. 1− ( IMF × IFM ) 1− ( 80 %× 10 %) La nivel internaţional. şi colectivul . conform legii. Les editions Foucher.Comptabilité aprofondie. Se consideră că există un autocontrol când o societate controlează o parte din acţiunile reprezentative ale propriului său capital prin intermediul unei alte societăţi în care ea deţine direct sau indirect controlul. inclusiv a celor aflate în portofoliul său.90 = = = 97 . Se pot dobândi numai acţiuni integral eliberate şi numai în cazul în care capitalul social subscris a fost integral vărsat. 7 Langlois G.92 Interesele grupului în B = (1− b) × a iar interesul grupului în societatea F va fi: IGF = (1− IFM ) × IMF = 90 %× 80 % = 78 %. o societate pe acţiuni M nu are voie.Consolidarea grupurilor E) Legăturile reciproce. Acţiunile astfel dobândite nu dau dreptul la dividende. 1991. sau o hotărâre judecătorească de urmărire silită. cesionarea lor către angajaţi. deci a acţionarilor majoritari ai lui M în societatea lor. în cazul existenţei lor în cadrul grupului. prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii. iar F deţine o participare de 10% în capitalul societăţii M (IFM). Paris.389 .

IBM .47 - .interesul lui B în M 10%. IGA procentul de interes al grupului în A. IAB . IGM procentul de interes al grupului în M. Organigrama grupului: 75% M 60% A 20% B 70% C Procentajul de interes al grupului în: • A este direct 75%.34 % M 10% B G) Legăturile circulare într-un subgrup aparţinând grupului. 1− ( IMA × IAB × IBM ) 1− ( 80 %× 70 %× 10 %) (1− IBM) × IMA = (1− 10 %) × 80 % IGA = = 76 . IGB procentul de interes al grupului în B.interesul lui A în B 70%.c) vom avea : IGA = 75% = 81.39 % 1− ( IMA × IAB × IBM ) 1− ( 80 %× 70 %× 10 %) IGM = 1− IBM = 1− 10 % = 95 .27 % 1− ( IMA × IAB × IBM) 1− ( 80 %× 70 %× 10 %) (1− IBM ) × IMA × IAB = (1− 10 %) × 80 %× 70 % IGB = = 53 . conform organigramei: 80% A 70% Notăm IMA . deci în formulă în loc să avem la numărător (1 . Ca formule de calcul se generalizează formula aplicată în cazul participaţiilor reciproce.Consolidarea grupurilor F) legături circulare cu societatea dominantă inclusă.87% 1 − ( 60% × 70% × 20% ) . independent de legătura circulară existentă.interesul lui M în A 80%.

1 − 60% × 70% × 20% interesele terţilor fiind de 65. Pentru exemplificare luăm următorul caz: 60% M A 60% 60% B C Procentul de control al lui M în A este de 60%. partea din rezultatul societăţii C ce revine fiecărei societăţi va fi în funcţie de procentul de interes: • către B 60% • către A 60% × 60% = 36% • către M 60% × 60% × 60% = 21. B şi C. IGC = 75% × 60% × 70% = 34. • diferenţe privind utilizarea lor.12% 1 − (60% × 70% × 20%) iar diferenţa de până la 100% aparţine intereselor din afara grupului 50.Consolidarea grupurilor • B. pe baza lui se întocmeşte lista societăţilor ce vor face parte din ansamblul de consolidat şi la alegerea metodei de consolidare.6%. în timp ce procentul de interes al lui M în C este egal cu produsul procentelor de participare.38% . Procentul de . iar al lui B în C tot de 60%.88%. Este foarte important de făcut diferenţierea între procentul de control şi procentul de interes. • C.62%. al lui A în B tot de 60%.6%. Procentul de interes al lui M în A este egal cu procentul de control. iar procentul de interes exprimă dependenţa financiară prin participările în capital. adică 60% × 60% × 60% = 21. altfel spus M exercită un control exclusiv în A. care este integral în legătura circulară IGB = 75% × 60% = 49. Diferenţele dintre procentul de interes şi procentul de control sunt: • diferenţe de natură. adică 60%. Dacă C distribuie dividende. procentul de control exprimând puterea controlului prin drepturile de vot.48 - . Procentul de control este utilizat la definirea perimetrului de consolidare.

şi conturi consolidate. în cazul în care una sau mai multe societăţi ale grupului sunt: a) o societate ale cărei valori mobiliare au fost admise la cota oficială a Bursei de valori din România sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene. administratorii acesteia trebuie să elaboreze. pe lângă situaţii financiare anuale individuale. anexa nr. sau b) societatea-mamă şi filiala sa sunt conduse/administrate pe o bază comună de societatea-mamă.3. În cazul în care un grup încetează să mai îndeplinească criteriile de mărime. b) total active.6. societatea dominantă fiind din categoria societăţilor comerciale care depăşesc criteriile de mărime (cele 2 din 3) definite prin Ordinul Ministrului de Finanţe nr. indiferent de mărimea lor. sau . repartizarea capitalurilor proprii şi a rezultatului între interesele grupului şi terţii din afara grupului. O societate care deţine investiţii strategice în capitalul altei societăţi poate proceda la elaborarea conturilor consolidate. dacă: a) exercită o influenţă dominantă asupra acesteia. O societate are statut de filială a unei alte societăţi.49 - . în condiţiile în care acea societate-mamă: a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor filialei. 1752/2005. 2. c) o societate care desfăşoară activitate de asigurare. Societăţi supuse în mod obligatoriu consolidării Consolidarea se poate realiza în cazul în care un o societate deţine controlul asupra unor societăţi . c) număr mediu de salariaţi. eliminarea operaţiilor reciproce. şi anume a societăţii-mamă. II: a) cifră de afaceri. este necesar ca acest fenomen să se înregistreze timp de două exerciţii financiare consecutive pentru ca respectiva societate să poată renunţa la elaborarea conturilor consolidate. Grupurile trebuie să elaboreze conturi consolidate. b) o instituţie autorizată prin legea bancară.Consolidarea grupurilor interes este un instrument de punere în evidenţă a tehnicilor de consolidare: integrarea conturilor. Dacă la sfârşitul exerciţiului financiar o societate aparţine categoriei “societate-mamă” şi îndeplineşte criteriile prevăzute anterior.

societăţile pe acţiuni. în cazul în care legea permite astfel de contracte sau prevederi. .societăţile în nume colectiv. Obligaţia de a întocmi conturi consolidate apare din momentul în care se manifestă controlul asupra unei societăţi fie că este vorba de un control exclusiv. Societăţile comerciale care emit valori mobiliare înscrise la bursă sau bilete de trezorerie. în cazul în care legea permite astfel de contracte sau prevederi. sau f) are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra societăţii în virtutea unui contract ori a unei clauze statutare.Consolidarea grupurilor b) este acţionar sau asociat şi are dreptul de a numi ori revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie. De asemenea. al exerciţiului financiar precedent. . de conducere ori de control ale societăţii au fost numiţi numai ca rezultat al exercitării drepturilor de vot ale societăţii-mamă. comun sau chiar influenţă notabilă. . De asemenea.societăţile în comandită pe acţiuni. o societate mai are statut de filială dacă este o filială a unei alte filiale a societăţii-mamă. . sau e) este acţionar sau asociat şi deţine singur controlul asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor societăţii ca urmare a unui contract cu alţi acţionari sau asociaţi. . sau d) este acţionar sau asociat şi majoritatea membrilor organelor de administraţie. vor întocmi în mod obligatoriu şi vor fi obligate la publicarea conturilor consolidate. sau c) este acţionar sau asociat şi are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra societăţii în virtutea unui contract ori a unei clauze statutare. Este vorba aici de aşa-zisele subgrupuri. Societăţile comerciale care pot fi obligate să întocmească şi să publice conturi consolidate precum şi rapoarte asupra gestiunii grupului sunt: . aceşti membri trebuie să fi fost în aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar curent.50 - .societăţile în comandită simplă. Acestea vor putea fi totuşi exonerate de la obligaţia consolidării când ele înseşi se află sub controlul unei societăţi care le-a inclus deja în conturile sale consolidate. de conducere sau de control.societăţile cu răspundere limitată. aceasta raportat la practica internaţională.

.3.afectarea imaginii fidele a ansamblului consolidat. Excluderi din sfera consolidării a) Obligativitatea excluderii de la consolidare Reglementările actuale atât europene (conform Directivei a VII-a a Comunităţii Economice Europene) cât şi internaţionale (conform normelor Comitetului Internaţional de Standarde Contabile şi normelor americane şi anglo-saxone) nu prevăd în mod expres cazurile de excludere din consolidare.filiala sau participaţia nu prezintă decât un interes neglijabil raportat la imaginea fidelă a grupului.7. Înainte de toate se stabileşte caracterul semnificativ al fiecărei societăţi. raportat la controlul sau influenţa asupra filialei sau participaţiei şi asupra posibilităţilor de transferare a fondurilor de la filiale sau participaţii. capitalul propriu.cheltuieli excesive pentru informaţiile necesare întocmirii conturilor consolidate.unor cheltuieli excesive. în general. determinându-se un prag de semnificaţie evaluat cifric la totalul bilanţului şi procentual prin stabilirea ponderii în cadrul grupului.Consolidarea grupurilor 2. excluderi ce vor fi urmate de justificări în anexa la conturile consolidate ale grupului. .depăşirii termenelor. capitaluri permanente) şi elemente privind activitatea societăţii (cifra de faceri). .deţinerea temporară de titluri de participare cu intenţia cesiunii ulterioare. Cauzele ce determină excluderea unor societăţi de la consolidare sunt datorate: . b) Societăţi ce pot fi excluse din consolidare În reglementarea şi practica internaţională se prevede posibilitatea excluderii societăţilor din consolidare în mai multe situaţii : .depăşirea termenelor contabile pentru efectuarea consolidării. . Aceste restricţii severe şi durabile sunt considerate. . Excluderea din consolidare se referă în special la filialele situate în ţări cu o mare instabilitate politică. ci numai restricţiile severe şi durabile care determină astfel de situaţii.51 - . . Această pondere se calculează în funcţie de elementele patrimoniale (totalul bilanţului.

sociale).lipsei fiabilităţii documentelor (conturi necontrolate şi stabilite de servicii mai puţin calificate.unor reglementări locale ce impun incompatibilitatea cu normele reţinute la nivelul grupului.a). în acelaşi exerciţiu financiar. precum şi raportul de audit trebuie publicate conform prevederilor legale.52 - . situaţii de certificare a conturilor cu rezerve sau refuzuri de certificare).filiala exercită o activitate total diferită de cea a grupului în general.se manifestă fenomenul de instabilitate monetară. e) societatea prezintă în notele la situaţiile sale financiare anuale faptul că este scutită de a elabora şi de a prezenta conturi consolidate şi raport de gestiune consolidat.unor dificultăţi de ordin practic (dispariţia documentelor contabile.data de închidere a exerciţiului filialei este diferită de data de închidere a societăţii-mame.infidelităţii documentelor. . raportul de gestiune consolidat la care referă lit. potrivit actelor normative (O. atunci când : . imposibilitatea comunicării din cauza unor tulburări politice.M. .Consolidarea grupurilor . . Scutirea este condiţionată de îndeplinirea următoarelor condiţii: a) societatea scutită este inclusă în conturile consolidate ale unui grup mai mare. b) conturile consolidate şi raportul de gestiune consolidat sunt întocmite şi audiate în conformitate cu prevederile legale. dar pot justifica utilizarea unei metode specifice (punerea în echivalenţă). d) societatea scutită prezintă în notele la situaţiile sale financiare anuale numele şi sediul societăţii-mamă care elaborează conturile consolidate la care s-a făcut referire anterior. .F. Există cazuri specifice care nu presupun neapărat excluderea din consolidare a unor societăţi. de către o societatemamă constituită în conformitate cu legea română sau cu legea unui stat membru al Uniunii Europene. 1725/2005) o societate este scutită de a elabora conturi consolidate atunci când ea însăşi este o filială şi societatea de care aparţine este înfiinţată în conformitate cu legea română sau cu legea unui membru al Uniunii Europene. c) conturile consolidate la care se referă lit. .b). conturile neputând fi supuse retratărilor. . În ţara noastră. întocmite la aceeaşi dată sau la o dată anterioară. Este vorba de acel situaţii care nu constituie obstacole în consolidare.

Situaţiile financiare ale societăţii excluse trebuie ataşate la conturile consolidate sau trebuie puse la dispoziţie. în notele la conturile consolidate se prezintă informaţii despre activitatea sectorială. Motivul pentru care aceste societăţi sunt excluse de la consolidare trebuie menţionat în notele la situaţiile financiare anuale ale societăţiimamă.Consolidarea grupurilor O filială poate fi exclusă de la consolidare în cazul în care includerea sa nu este semnificativă pentru scopul oferirii unei imagini fidele şi corecte. sau c) acţiunile deţinute la acea societate sunt păstrate numai în scopul revânzării. luate împreună. În aceste cazuri. . În cazul în care activităţile uneia sau mai multor societăţi sunt atât de diferite de cele ale altor societăţi care trebuie incluse în procesul de consolidare. respectivele societăţi vor fi excluse de la consolidare. sau b) informaţiile necesare în vederea elaborării conturilor consolidate se pot obţine numai cu costuri sau întârzieri nejustificate. în ceea ce priveşte excluderea a două sau mai multe societăţi. sau b) desfăşoară activităţi industriale ori comerciale cu produse diferite sau furnizează servicii diferite. Nu este necesar ca o societate să fie inclusă în conturile consolidate în situaţia în care: a) restricţii severe pe termen lung împiedică exercitarea drepturilor societăţii-mamă asupra activelor sau conducerii societăţii de consolidat. aceasta se poate realiza numai dacă. acţionarilor la un preţ care să nu depăşească costurile administrative aferente. încât includerea lor ar fi incompatibilă cu obligaţia de a furniza o imagine fidelă şi corectă.53 - . Acelaşi principiu se va aplica şi în cazul în care societatea-mamă desfăşoară activitate de asigurare şi consolidează prin integrare societăţi din alt domeniu de activitate. servicii). Prevederile de mai sus nu se vor aplica dacă societăţile care trebuie consolidate: a) desfăşoară activităţi în sectoare diferite (industrie. însă. comerţ. importanţa acestora nu este semnificativă. la cerere.

Consolidarea grupurilor A Realizarea 1 Organigram ei de Grup Calculul 2 Procentajelor de Control Lista teoretica de Societati Consolidabile Reguli si Criterii ale Consolidarii Grupului C Recom andari si Reguli Oficiale / Profesionale B Particularitati si Caracteristici proprii Grupului Ap lica t ie Sin t e za 3 { Lista Societatilor Retinute pentru Consolidare 4 Soc. Multigrup 5 Integrare Globala Punere in Echivalenta Integrare Proportionala 6 .54 - . Asociate Soc. Dependente Soc.

55 - . CONSOLIDAREA – METODE. informaţiile necesare pentru stabilirea conturilor consolidate neputând fi obţinută fără cheltuieli exagerate sau la termene normale. Metode de consolidare În funcţie de legătura care uneşte societatea-mamă cu societăţile consolidate.1. . caz particular. o altă bancă decât cea a grupului într-un grup industrial) . . integrarea filialelor.Consolidarea grupurilor CAP. punerea în echivalenţă a societăţilor asociate care nu constituie o metodă de consolidare în sens propriu. TEHNICI ŞI ETAPE ALE PROCESULUI DE CONSOLIDARE 3. care permite obţinerea bilanţului şi a contului de rezultate ale grupului după eliminarea structurărilor juridice. aceasta constituind adevărata metodă de consolidare . ţinând seama de necesitatea de a reţine în consolidare partea societăţii-mame în activele şi pasivele acestor societăţi . şi mai ales pentru: . integrarea proporţională a societăţilor comunitare de interes. care atunci când nu este practicată la nivelul conturilor sociale. 3. Directiva a şaptea europeană prezintă în mod special integrarea globală. Anumite filiale vor fi puse în echivalenţă în cazurile particulare când integrarea globală ar falsifica imaginea globală a grupului.filiala care exercită o activitate total diferită de cea a grupului (o societate comercială într-un grup bancar. substituirea titlurilor de participare şi cumulul la nivelul contului de rezultate sunt practicate după trei metode: 1. însă permite în acelaşi timp şi utilizarea celorlalte două metode. III. ea va fi utilizată în consolidare fiind asimilată metodelor de consolidare. . ci care este mai mult o metodă de evaluare bazată pe valoarea contabilă a întreprinderii.filiala a cărei integrare se dovedeşte neexecutabilă. 2.filiala străină supusă la restricţii severe compromiţând conducerea sa de către societatea-mamă . dealtfel ca şi consolidarea.

Acest control exclusiv poate fi de drept sau poate fi de fapt. b) interese minoritare – corespund cotei-părţi din capitalurile proprii ale societăţii consolidate care se cuvine acţionarilor.1. . adică se poate manifesta existenţa unui control exclusiv de fapt. chiar dacă din punct de vedere juridic nu este îndeplinită condiţia de majoritate a drepturilor de vot (jumătate + 1) în baza capitalului deţinut.repartizarea capitalurilor proprii ale societăţii filiale între partea societăţii-mame şi a celorlalte societăţi acţionare ale societăţii consolidate. deţinute de societăţile din grup în corelaţie cu eliminarea proporţiei de capitaluri proprii deţinute în societatea consoloidată. iar în cazul unor participaţii reciproce intervin unele aspecte suplimentare. societate care dirijează politica financiară şi operaţională a acestora. precum şi a titlurilor societăţii consolidate. alţii decât societatea-mamă. Metoda integrării globale Integrarea globală.Consolidarea grupurilor 3.1. . constă în: a) integrarea în conturile societăţii consolidante a elementelor bilanţului şi ale contului de profit şi pierderi ale societăţii consolidate. b) eliminarea operaţiunilor reciproce. Elementele bilanţului şi ale contului de profit şi pierderi ale societăţii consolidate sunt adunate linie cu linie la cele ale societăţii-mamă. c) repartizarea capitalurilor proprii şi a rezultatului între societatea consolidantă şi minoritari. în baza procentului de interes. folosită pentru consolidarea societăţilor controlate exclusiv de societatea-mamă. Integrarea globală a bilanţurilor este parcursă în următorii paşi: . În integrarea globală apar două rubrici specifice conturilor consolidate: a) rezerve consolidate – reprezintă cota-parte a societăţii-mamă în rezervele acumulate de la crearea sau de la achiziţia societăţii consolidate. Este cazul societăţilor supuse controlului exclusiv al societăţii dominante.cumularea posturilor de bilanţ ale societăţii-mame şi ale societăţii consolidate.56 - . În situaţiile în care filialele deţinute controlează la rândul lor unele subfiliale. procedura de consolidare este puţin mai complexă. după eventuale retratări pentru a le armoniza cu principiile contabile ale grupului. Această metodă se caracterizează prin integrarea globală a bilanţurilor şi a conturilor de rezultate ale filialelor la nivelul societăţiimame.

fie că acestea sunt utilizate direct sau indirect de către societatea-mamă prin intermediul filialelor sale.ansamblul mijloacelor de activitate ale grupului. cel care a fost realizat direct sau prin intermediul filialelor.57 - . partea celorlalte societăţi acţionare. . Bilanţul consolidat obţinut este cel al entităţii financiare şi economice constituite de societatea-mamă care dirijează această unitate împreună cu ansamblul celorlalte societăţi care îi sunt legate. capitalurile împrumutate).rezultatul real al societăţii-mame. .Consolidarea grupurilor .ansamblul resurselor grupului (fonduri proprii. .eliminarea din activul consolidat a titlurilor societăţii consolidate deţinute de societatea consolidantă şi în contraparte eliminarea din pasivul consolidat a proporţiei deţinute în capitalurile proprii ale societăţii de consolidat. Informaţia astfel obţinută este mult mai bogată şi mai semnificativă decât cea oferită doar de bilanţul anual al societăţii-mame. Bilanturi Individuale (A ctiv ) Bilant C onsolidat Integrare G lobala C apitaluri Proprii C onsoli date Bilanturi Individuale (P asiv ) C apitaluri Proprii (M ) Active (M ) Active (M ) fara Titluri F D atorii (M ) D atorii (M ) C apitaluri Proprii (F) Titluri F Active (F) Active (F) D atorii (F) D atorii (F) Aceste informaţii suplimentare vor cuprinde : .

cumulul posturilor bilanţiere. 3.000 Total PASIV Bilanţ al societăţii F PASIV 200.000 Rezerve 200.000 300.000 Pentru întocmirea bilanţului consolidat al grupului format de SM împreună cu filiala F se procedează la parcurgerea paşilor de consolidare :â 1.000 700.58 - .Consolidarea grupurilor I Exemplu simplu: Cazul unei societăţi-mame SM care deţine 100% din capitalul filialei.000 Capital 100.000 150.000 Total PASIV 450.000 . şi în contraparte eliminarea din pasivul consolidat a proporţiei deţinute în capitalurile proprii ale societăţii de consolidat În urma primului pas de consolidare va rezulta bilanţul cumulat al SM şi F: Bilanţ cumulat SM şi F ACTIV PASIV Imobilizări corporale Titluri de participare F Disponibilităţi Total ACTIV 200. eliminarea titlurilor societăţii F deţinute de societatea SM.000 Capital 100. 2.000 250. repartizarea capitalurilor proprii ale societăţii F între interesele societăţii-mame şi interesele minoritare.000 300.000 700.000 Rezerve 400. Bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel: Bilanţ al societăţii SM ACTIV Titluri de participare F Disponibilităţi Total ACTIV ACTIV Imobilizări corporale Disponibilităţi Total ACTIV PASIV 300.000 Capital 300.000 400.000 250. deci nu apar interesele minoritare ale celorlalţi acţionari.000 Total PASIV 300.

000 400. Bilanţurile celor două societăţi sunt prezentate mai jos . care de fapt este parte din capitalul SM. Al treilea pas va contribui la eliminarea titlurilor de participare din bilanţul cumulat precum şi partea sa corespunzătoare la nivelul capitalurilor deţinute în pasiv.000 400. cu menţiunea că şi postul de rezerve se va transforma într-un post de rezerve consolidate în totalitate.500 .000 250.Consolidarea grupurilor Al doilea pas al consolidării nu-şi are rostul deoarece în acest caz nu există interese minoritare. În urma eliminării titlurilor de participare şi a părţii de capital deţinută în F. Bilanţ al societăţii SM ACTIV Imobilizări corporale Titluri de participare F Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 150 375 400 500 75 1. Între cele două societăţi se presupune că nu există operaţii reciproce. posturile bilanţiere ale filialei fiind cumulate în totalitate alături de titlurile de participare care le reprezintă şi care există la nivelul bilanţului cumulat. se va obţine bilanţul consolidat .000 Capital Rezerve 200. neexistând interese minoritare.500 .000 II Un alt exemplu unde apar şi interesele minoritarilor: Societatea SM deţine 75% din capitalurile din capitalul societăţii filiale F din momentul constituirii acesteia.59 - PASIV Capital Rezerve Rezultat Datorii Total PASIV 400 300 100 700 1. Bilanţ consolidat SM ACTIV Imobilizări corporale Disponibilităţi Total ACTIV PASIV 200. La fel şi partea de pasiv unde se înregistrează atât capitalul SM cât şi capitalul societăţii F. Aceasta se realizează deoarece prin cumulul efectuat a fost considerată de două ori averea societăţii SM.000 Total PASIV 150.

aici trebuie să ţinem seama că este cuprins şi echivalentul valorii titlurilor de participare în mărimea capitalului filialei. a) Privitor la mărimea capitalului .000 Capital Rezerve Rezultat Datorii Total PASIV 900 300 100 700 2. nemaiexistând decât grupul reprezentat de societatea-mamă SM.60 - . În cea de-a treia etapă vor fi eliminate titlurile de participare.000 A doua etapă constă în partajarea capitalurilor proprii ale filialei F între partea aferentă societăţii-mame şi partea aferentă intereselor minoritare. Deci societatea filială F nu mai este considerată ca o societate distinctă din punct de vedere economic. precum şi partea corespunzătoare în mărimea capitalurilor proprii. deoarece acestea sunt considerate ca valoare de două ori – în activ o dată ca expresie a titlurilor de participare la F care se regăsesc în activul societăţii-mame şi a doua oară prin însumarea cu partea de active .Partea aferentă societăţii-mame : Capital x 75% = 500 x 75% = 375. Bilanţul consolidat este bilanţul societăţii-mame văzut din punct de vedere al grupului.Consolidarea grupurilor Bilanţ al societăţii F ACTIV Imobilizări corporale Disponibilităţi Total ACTIV 200 Capital 300 500 Total PASIV PASIV 500 500 După efectuarea primei etape de cumul al bilanţurilor se va obţine un bilanţ cumulat care se va prezenta astfel: Bilanţ cumulat al societăţilor SM şi F ACTIV PASIV Imobilizări corporale Titluri de participare F Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 350 375 400 500 375 2. .Partea aferentă intereselor minoritare Capital x 25% = 500 x 25% = 125.

000-375 Capital cumulat Rezerve cumulate Rezultat cumulat Datorii Total PASIV 900-375 300 100 700 2. iar în pasiv se va scădea în mod corespunzător partea de capital deţinută de societatea-mamă în filiala F de 75% x 500 = 375. respectiv în pasiv o dată la nivelul capitalului societăţii-mame îi este adăugată şi partea corespunzătoare deţinerii sale prin însumarea capitalului societăţii F.000-375 Bilanţ consolidat al societăţii SM în urma prezentării posturilor specifice consolidării ACTIV PASIV Imobilizări corporale 350 Capital SM (Capital cumulat – capital deţinut în F Capital/minoritari). Se vor obţine: rezerve consolidate 300 rezultat consolidat 100 interese minoritare . Deci în activ se va scădea valoarea titlurilor de participare la costul de achiziţie de 375. cei 300. Pentru a reflecta în bilanţul consolidat toate aceste operaţiuni. b) . adică (525 – 125) 400 Rezerve consolidate . adică rezultatul societăţii-mamă privită ca grup şi care este format din rezultatul individual al societăţii-mame (100) c – parte capital aferent intereselor minoritare : (25% x 500 = 125).rezultatul consolidat.Consolidarea grupurilor corespunzătoare la nivelul filialei deţinute.rezerva consolidată. aferentă societăţii-mame ca şi consolidantă cuprinde mărimea rezervelor societăţii-mame din conturile individuale.61 - 400 Stocuri 300 . vor fi introduse posturi specifice : a) .parte capital 125 Bilanţ consolidat al societăţii SM după eliminarea titlurilor de participare ACTIV PASIV Imobilizări corporale Titluri de participare F Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 350 375-375 400 500 375 2.

625 Total PASIV 100 125 700 1.62 - . Bilanţ al societăţii SM ACTIV Imobilizări corporale Titluri de participare F Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV ACTIV Imobilizări corporale Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 350 225 400 500 25 1. Între cele două societăţi se presupune că nu există operaţii reciproce. în cursul unui exerciţiu n. Un exemplu în care SM achiziţionează o societate care există deja.Consolidarea grupurilor Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 500 Rezultat consolidat 375 Capital aferent interese minoritare Datorii 1. Societatea SM achiziţionează 75% din capitalurile din capitalurile proprii (Capital + Rezerve) ale societăţii F.500 Bilanţ al societăţii F După efectuarea primei etape de cumul al bilanţurilor se va obţine un bilanţ cumulat care se va prezenta astfel: .625 III.500 Capital Rezerve Rezultat Datorii Total PASIV PASIV 200 Capital 300 Rezerve 300 Rezultat Datorii 800 Total PASIV 200 100 40 460 800 PASIV 400 300 100 700 1. deci costul de achiziţie al titlurilor de participare este diferit de cota parte din capitalul achiziţionat. revenindu-I societăţii consolidante şi o parte din rezervele acumulate până la acea dată. Bilanţurile celor două societăţi sunt prezentate mai jos .

63 - . partea de 75% din rezervele acumulate de F va fi trecută la rezervele consolidate (75% x 100). vor fi introduse posturi specifice: a) .300 A doua etapă constă în partajarea capitalurilor proprii ale filialei F între partea aferentă societăţii-mame şi partea aferentă intereselor minoritare.300 Capital Rezerve Rezultat Datorii Total PASIV 600 400 140 1.Partea aferentă intereselor minoritare (Capital + Rezerve) F x 25% = 300 x 25% = 75 b) Privitor la mărimea rezultatelor : .Partea aferentă intereselor minoritare Rezultat F x 25% = 40 x 25% = 10 În cea de-a treia etapă vor fi eliminate titlurile de participare.Partea aferentă societăţii-mame Rezultat F x 75% = 40 x 75% = 30 . precum şi partea corespunzătoare în mărimea capitalurilor proprii.Partea aferentă societăţii-mame (Capital + Rezerve) x 75% = (200 + 100) x 75% = 225.160 2.Consolidarea grupurilor Bilanţ cumulat al societăţilor SM şi F ACTIV PASIV Imobilizări corporale Titluri de participare F Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 550 225 400 800 325 2.rezerva consolidată. iar partea de (25% x 100) din rezervele F va fi alocată intereselor minoritare. . a) Privitor la mărimea capitalurilor şi rezervelor : . iar în pasiv se va scădea în mod corespunzător partea de capital deţinută de societatea-mamă în filiala F de 75% x 200 = 150. Pentru a reflecta în bilanţul consolidat toate aceste operaţiuni. Deci în activ se va scădea valoarea titlurilor de participare la costul de achiziţie de 225. aferentă societăţii-mame ca şi consolidantă cuprinde mărimea rezervelor societăţii-mame din conturile individuale .

300-225 Bilanţ consolidat al societăţii SM ca urmare a prezentării posturilor specifice consolidării ACTIV PASIV Imobilizări corporale 550 Capital SM (Capital cumulat . deci 100 + 30 = 130.160 2.300-225 Capital cumulat Rezerve cumulate Rezultat cumulat Datorii Total PASIV (600-150) (400-75) 140 1. b) . c) . deci 300 + 75 = 375.rezultatul consolidat.rezerve 25 interese minoritare .rezultatul aferent intereselor minoritare (în afara grupului). e) – parte capital aferent intereselor minoritare : (25% x 200 = 50).Consolidarea grupurilor (300) căreia i se adaugă mărimea deţinută de aceasta în rezervele filialei (75% x 100). Se vor obţine: rezerve consolidate 375 rezultat consolidat 130 interese minoritare .50) Capital aferent interese minoritare . adică rezultatul societăţii-mamă privită ca grup şi care este format din rezultatul individual al societăţii-mame (100) căruia i se adaugă partea din rezultatul filialei F care revine societăţiimame ca deţinătoare de capitaluri (75% x 40 = 30). – rezultat 50 10 Bilanţ consolidat al societăţii SM după eliminarea titlurilor de participare ACTIV PASIV Imobilizări corporale Titluri de participare F Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 550 (225-225) 400 800 325 2.rezerva aferentă intereselor minoritare care a fost obţinută prin aplicarea procentului de 25% la rezervele filialei. adică 25% x 100 = 25.Capital deţinut în F Capital/minoritari).64 - 400 50 .parte capital interese minoritare. care reprezintă cota-parte din rezultatul filialei F care revine celorlalţi acţionari minoritari (25% x 40 = 10). d) . adică (450 .

Consolidarea grupurilor Rezerve consolidate Stocuri 400 Rezultat consolidat Interese minoritare rezerve 800 Interese minoritare rezultat 325 Datorii 2.însumarea posturilor de la nivelul conturilor de rezultate ale societăţii-mame şi ale societăţilor integral consolidate.760 . Rezultatul ce se obţine este rezultatul net al societăţilor consolidate integral.600 160 3. în aşa fel încât : Rezultatul consolidat (al SM ca grup) = Rezultatul global (cumulat) “Cota-parte din rezultat aferent intereselor minoritare”.160 2. SM deţine 75% din capitalurile lui F. Contul de rezultate al SM Cheltuieli de 3. Exemplu: Se presupune că societatea-mamă SM nu a primit nici un dividend de la societatea filială F şi nu s-a desfăşurat nici o tranzacţie între cele două societăţi. .075 Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV În ceea ce priveşte contul de profit şi pierdere consolidat conform metodei integrării globale. incluzând deci şi partea minoritarilor.075 Total PASIV – – (32525) (14010) 25 10 1.65 - 3. Datorită acestui aspect.repartizarea rezultatului global (cumulat) între partea acţionarilor majoritari (societatea-mamă) şi acţionarilor minoritari (societăţile acţionare terţe). Această operaţie poate fi descompusă în două etape : . acesta presupune însumarea posturilor de la societatea mamă SM cu cele de la societatea filială F. Operaţia de integrare globală a conturilor de rezultate se referă la suma totală pentru toate posturile de cheltuieli şi pentru toate posturile de venituri atât ale societăţii-mame cât şi ale societăţilor consolidate prin integrare. va apare încă un post nou în contul de profit şi pierdere consolidat pe un rând separat care va evidenţia : “Cota-parte din rezultat aferent intereselor minoritare”.760 Total .560 Venituri din exploatare exploatare Cheltuieli privind 100 Venituri impozitul pe profit excepţionale Rezultat 100 Total 3.

400 160 6.Consolidarea grupurilor Cheltuieli exploatare Cheltuieli excepţionale Cheltuieli privind impozitul pe profit Rezultat Total Contul de rezultate al F de 2.800 Cumulul conturilor de rezultate: Contul de rezultate cumulat Cheltuieli de 5.800 2.980 Venituri din exploatare exploatare Cheltuieli 300 Venituri excepţionale excepţionale Cheltuieli privind 140 impozitul pe profit Rezultat consolidat 130 Interese minoritare 10 Total 6.980 Venituri din exploatare exploatare Cheltuieli 300 Venituri excepţionale excepţionale Cheltuieli privind 140 impozitul pe profit Rezultat global 140 Total 6.66 - 6.800 Total 2.420 Venituri din exploatare 300 40 40 2.560 Total 6.400 160 6.560 .560 Repartizarea rezultatului global (cumulat) între majoritari şi minoritari: Sume Majoritari Interese minoritare (SM ca (acţionari terţi) grup) Rezultat SM (100%) 100 100 0 Rezultat F (75%) şi (25%) 40 30 10 Rezultat global (cumulat) 140 130 10 Contul de rezultate consolidat se va prezenta astfel: Contul de rezultate consolidat Cheltuieli de 5.560 Total .

rezultatul pe ansamblul celor două societăţi (SM şi F) ca şi cum acestea ar forma o singură entitate.67 - . c) punerea în evidenţă a drepturilor grupului în cadrul rezervelor şi rezultatelor înregistrate de societatea consolidată. a operaţiunilor reciproce.. Integrarea proporţională a bilanţurilor societăţilor comunitare de interes se referă la calculul fiecărui post de activ şi pasiv al societăţii consolidate în funcţie de proporţia gradului de participare reprezentat de titlurile de participare deţinute. cu menţiunea că operaţiile între societăţile consolidate au fost eliminate.Consolidarea grupurilor Concluzii: Contul de rezultate consolidat îşi explică utilitatea prin furnizarea unor informaţii ca : . aceasta se aplică pentru fiecare post de cheltuială şi venit ale societăţii . constă în: a) integrarea în conturile societăţii consolidante a cotei-părţi corespunzătoare participării sale din valoarea elementelor bilanţului şi ale contului de profit şi pierderi ale societăţii consolidate. arătând şi partea aferentă minoritarilor. În urma compensării titlurilor de participare deţinute de societatea consolidantă cu fracţiunea corespunzătoare acestora din capitalurile proprii ale societăţii consolidate apar rezerve consolidate.cheltuielile privind impozitul pe profit la nivel de grup. b) eliminarea. a rezultatelor interne şi a titlurilor deţinute de societatea consolidantă. proporţional a cotei-părţi integrate. 3. este adunată linie cu linie la elementele bilanţului şi ale contului de profit şi pierderi ale societăţii consolidante.cifra reală realizată la nivelul ansamblului constituit de societatea-mamă şi societatea filială F atât în mod direct cât şi prin intermediul acestei filiale. Fracţiunea acestora. Metoda integrării proporţionale Integrarea proporţională. folosită pentru consolidarea societăţilor controlate în comun.2.1. În ceea ce priveşte integrarea proporţională a conturilor de rezultat. . reprezentată de deţinerea în capitalurile proprii ale societăţii consolidate. .

X şi Y. ţinând seama deci de procentul de interes. aducând fiecare un aport de 1/3 la formarea capitalurilor acestei societăţi. bineînţeles după ce a fost efectuată eliminarea operaţiilor de vânzarecumpărare reciproce. pe baza fracţiunii corespunzătoare procentului de interes al societăţii deţinătoare de titluri.200 2.68 - . Nu au fost efectuate tranzacţii între aceste societăţi. Consolidarea se efectuează la sfârşitul exerciţiului n. .200 Total PASIV Bilanţul societăţii F PASIV 300 90 30 180 600 Pentru efectuarea primei etape în consolidare şi anume cumulul posturilor bilanţiere ale SM şi F vom ataşa bilanţului societăţii-mame SM posturile bilanţiere ale filialei deţinută în comun cu celelalte două grupuri X şi Y doar proporţional cu cota deţinută în capitalurile acesteia de către SM. fie că aceasta a fost realizată în mod direct sau prin intermediul unei societăţi comune de interes.000 300 100 800 2. În acest mod este posibilă punerea în evidenţă a unei cifre de afaceri realizate de societatea-mamă cu terţii. Exemplu: Presupunem o societate F care a fost creată în comun de grupurile SM.Consolidarea grupurilor consolidate. Bilanţul societăţii SM ACTIV Titluri de participare F Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV ACTIV Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 420 Capital 90 Rezerve 90 Rezultat Datorii 600 Total PASIV 100 700 900 500 Capital Rezerve Rezultat Datorii PASIV 1.

300 1.300 840 930 530 2. Contul de rezultate SM Cheltuieli de exploatare 1.100 2.000 100 2.400 1.000 330 110 860 2. Prin această operaţiune sunt afectate posturile de cheltuieli şi venituri ale societăţii-mamă în totalitate cărora li se vor adăuga posturile de cheltuieli şi venituri ale filialei comune însă proporţional cu procentul de interes în această societate.000 Total venituri Rezultat Total 100 2.100 Total .000 -330 330 -110 110 860 2.300 -100 1.100 . Posturi Bilanţ SM F Fx% interes Cumul SM+1/3F Eliminare titluri/capi tal Creare posturi de consolidare Bilanţ consolid at Titluri F Stocuri Creanţe Disponibil Total Activ Capital Rezerve Rezerve consolidate Rezultat Rezultat consolidat Datorii Total Pasiv 100 700 900 500 2.400 -100 840 930 530 2.100 330 110 860 2.Consolidarea grupurilor Celelalte etape vor fi evidenţiate în continuare în tabloul de lucru de mai jos şi anume eliminarea titlurilor de participare în societatea F şi diminuarea părţii corespunzătoare la nivelul capitalurilor deţinute în F. iar în final repartizarea capitalurilor proprii consolidate prin apariţia posturilor specifice consolidării ajungându-se la întocmirea bilanţului consolidat.880 Venituri din exploatare Cheltuieli excepţionale 40 Venituri excepţionale Cheltuieli privind 80 impozitul pe profit Total cheltuieli 2.200 1.300 Integrarea proporţională a conturilor de rezultate.000 300 100 800 2.200 420 90 90 600 300 90 30 180 600 140 30 30 200 100 30 10 60 200 100 840 930 530 2.69 - 2.

1.880 40 80 2.390 2.170 1.200 1.080 60 30 1.390 2.200 Total Posturi Cheltuieli exploatare Cheltuieli excepţionale Cheltuieli privind impozitul pe profit Total Cheltuieli Venituri din exploatare Venituri excepţionale Total venituri Rezultat Rezultat consolidat SM 1.200 1.70 - .200 1.3.000 100 2. folosită pentru consolidarea societăţilor în care societatea consolidantă exercită o influenţă semnificativă sau deţine investiţii strategice.240 60 90 2.Consolidarea grupurilor Contul de rezultate F Cheltuieli de exploatare 1.400 100 2.500 110 60 90 2.500 -110 110 3. constă în substituirea (înlocuirea) costului de achiziţie al titlurilor deţinute de societatea consolidantă cu cota-parte a capitalurilor proprii ale societăţii consolidate şi evidenţierea deţinerii grupului în rezervele şi rezultatele înregistrate de societatea consolidată.170 Total venituri Rezultat 30 Total 1.000 2.400 100 2.080 Venituri din exploatare Cheltuieli excepţionale 60 Cheltuieli privind 30 impozitul pe profit Total cheltuieli 1.200 30 400 10 Fx% interes 360 20 10 390 400 Cumul SM+1/3F 1. .100 100 F 1.240 2. Metoda punerii în echivalenţă Punerea în echivalenţă.200 Cont de rezultate consolidat 2.

. Această metodă este contestată deoarece aceasta se referă la capitalurile proprii ale societăţii consolidate şi nu la componentele sale. beneficiile acumulate de către societatea-mamă în societatea consolidată apărând prezentate în contraparte.Consolidarea grupurilor În ceea ce privesc bilanţurile. punerea în echivalenţă constă în substituirea directă a valorii contabile a titlurilor deţinute cu suma părţii cu Bilanturi Individuale Societati (M) +(F) Capitaluri Proprii (M) Active (M) Datorii (M) Bilant Consolidat Punere în Echivalenta Active (M) fara Titluri F Capitaluri Proprii Consolidate Titluri F Capitaluri Proprii (F) 75% (F) Datorii (F) Filiale (F) Datorii (M) Active (F) care acestea sunt echivalente în capitalurile proprii ale societăţii emitente. În bilanţul consolidat pe baza punerii în echivalenţă.71 - . titlurile deţinute de societatea-mamă sunt reevaluate pe baza valorilor care figurează în bilanţul societăţii consolidate. Punerea în echivalenţă constă deci în corectarea valorii titlurilor în bilanţul societăţii deţinătoare. corecţie care ţine cont de partea acesteia din urmă în capitalurile proprii ale societăţii asociate la data achiziţiei şi în rezultatele posterioare.

se menţionează că la nivelul contului de rezultate al societăţii consolidante. Punerea în echivalenţă a contului de rezultate. S-ar putea aprecia că este vorba de o reevaluare a titlurilor pe baza consolidării şi într-o optică de consolidare. “Titlurile de participare la F”. Editura Durad Enterprise.SM/RezeF = Procentul de interes al SM în rezervele ACTIV Titluri de participare F 8 Corre J.SM/RzF = Procentul de interes al SM în rezultatul societăţii F unde. TPE = CaTP + %Int. Vom avea: societăţii F %Int. Rezultat consolidat = Rezultat SM + 1/3 Rezultat F. Privitor la acest aspect. – Les regles de la consolidation des bilans. ca post bilanţier va fi substituit cu un alt post denumit “Titluri puse în echivalenţă” care va cuprinde pe lângă costul de achiziţie al titlurilor de participare în F şi plusul de valoare obţinut prin deţinerea a 1/3 din societatea F. celelalte 2/3 fiind deţinute de un grup Z care deţine controlul asupra societăţii F. Paris. CaTP = Costul de achiziţie a titlurilor de participare. Bilanţurile societăţii-mamă SM şi al societăţii F se prezentau astfel: Bilanţul societăţii SM PASIV 100 Capital 1. %Int. 1985 . Exemplu: Vom relua cazul societăţii SM care deţine 1/3 din capitalurile proprii ale societăţii F.SM/RezeF + %Int.Consolidarea grupurilor active şi datorii.000 TPE = Titluri puse în echivalenţă.SM/RzF Rezerve consolidate = Rezerve SM + 1/3 Rezerve F.72 - . partea sa în rezultatul societăţii consolidate se adaugă pe un rând specific denumit ca şi cotă parte în rezultatele societăţilor puse în echivalenţă8.

Bilanţul consolidat va cuprinde astfel următoarele posturi : Bilanţul consolidat al SM ca grup ACTIV PASIV Titluri puse echivalenţă Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV în 140 Capital 700 Rezerve consolidate 900 Rezultat consolidat 500 Datorii 2.200 Total PASIV Bilanţul societăţii F PASIV 420 Capital 90 Rezerve 90 Rezultat Datorii 600 Total PASIV 300 100 800 2.200 ACTIV Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 300 90 30 180 600 Deci. Rezultat consolidat = 100 + 1/3 x 30 = 110.000 330 110 800 2.Consolidarea grupurilor Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total ACTIV 700 Rezerve 900 Rezultat 500 Datorii 2.73 - . decât de o consolidare. Putem aprecia că este mai mult vorba despre o reevaluare a titlurilor de participare.240 Total PASIV 1. TPE = 100 + 1/3 x 90 + 1/3 x 30 = 140. corecţie ce ţine cont de partea acestei societăţi în mărimea capitalurilor proprii ale societăţii asociate F la data achiziţiei dar şi în rezultatele ulterioare.240 Se observă că punerea în echivalenţă constă într-o corecţie a valorii titlurilor la nivelul societăţii care le deţine. Rezerve consolidate = 300 + 1/3 x 90 = 330. care ar ţine seama şi de .

de caracterul global al consolidării care încearcă să prezinte o vedere de ansamblu a patrimoniului şi a rezultatelor societăţii de referinţă. Dacă în cursul exerciţiului. şi pe de altă parte. Ţinând cont. de costul ridicat al operaţiunii. faţă de unele informaţii precise. Punerea în echivalenţă a contului de rezultate al SM ca grup: Cheltuieli Cheltuieli de exploatare SM Cheltuieli excepţionale SM Cheltuieli privind impozitul pe profit SM Total cheltuieli SM Rezultat consolidat Total Venituri 1.880 Venituri de exploatare SM 40 Venituri excepţionale SM 80 2.000 Total venituri SM 110 Cota-parte din rezultatul F 2. în contul de rezultate consolidat. atunci acestea vor fi eliminate din veniturile financiare prin transferarea la rezerve consolidate. Este preferabil să se obţină anumite informaţii serioase cu un anumit grad de aproximare. sunt permise unele simplificări sau derogări care se practică în cazul utilizării punerii în echivalenţă. şi să fie date în timp oportun.000 100 2. aceleaşi reguli de consolidare duc la constatarea aceluiaşi rezultat consolidat şi sunt aplicabile oricare ar fi metoda aplicată : integrarea globală. corecţiile nu se efectuează decât dacă cerinţele informării dovedesc acest lucru ca fiind necesar. Este de fapt o evaluare văzută prin prisma consolidării.Consolidarea grupurilor valoarea activelor deţinute precum şi de partea de obligaţii ce-i revin. fie pentru faptul căci costul operaţiunii ar fi disproporţionat raportat la corecţiile ce trebuie aduse conturilor care vor fi consolidate.100 10 2. integrarea proporţională sau punerea în echivalenţă. societatea consolidantă primeşte dividende de la societatea pusă în echivalenţă.74 - . pe de o parte. însă care sunt furnizate prea târziu pentru utilitatea celor care le întrebuinţează. pierderea va fi înregistrată pe partea de cheltuieli. Corecţiile nesemnificative la nivelul grupului pot fi neglijate. .110 Concluzii: În principiu.110 Total 2. fie că societatea-mamă nu dispune de informaţiile necesare (faptul că nu controlează societatea asociată). În cazul în care rezultatul societăţii consolidate este o pierdere. Totuşi.

Consolidarea grupurilor 3.1. Pentru a controla acest partaj. la nivelul fiecărui palier capitalurile proprii consolidate ale subgrupului sunt partajate în capitaluri proprii consolidate ale grupului de la nivel superior şi interesele minoritare. Acest procedeu conduce la efectuarea consolidării subgrupului. În cazul metodei integrării globale. fără legături ale subgrupurilor sau societăţilor componente cu societăţi din afara grupului. Tehnici de consolidare 3. ale altor societăţi. deoarece la nivel de subgrup orice societate care nu face parte din acel subgrup este tratată ca o societate a subgrupului. Consolidarea pe paliere prezintă avantajul segmentării în interiorul grupului a informaţiei financiare pe subgrupuri. reciproce. interes. iar ca dezavantaj al procedeului trebuie menţionate costul mai ridicat şi volumul mai ridicat de muncă. Subconsolidările trebuie să fie stabilite după aceeaşi regulă ca şi consolidarea directă. Consolidarea pe paliere Dacă în cazul legăturilor directe între societatea consolidantă şi cea consolidată nu se ridică probleme deosebite.2. apoi la introducerea în consolidarea principală a conturilor consolidate ale acestor subgrupuri. filiale ale societăţii consolidate. oferind posibilitatea pregătirii consolidării la nivel de subgrup prin întocmirea conturilor consolidate ale subgrupului. Acest procedeu se poate utiliza cu succes în cazul grupurilor mici şi mijlocii cu structura simplă caracterizată prin legături indirecte şi radiale.consolidările succesive trebuie efectuate începând de la societatea plasată la extremitatea inferioară a lanţului şi crescător până la societatea mamă. . Această greutate poate fi depăşită în cazul legăturilor indirecte care au dus la formarea de subgrupuri în cadrul grupului prin aplicarea procedeului de consolidare pe paliere.75 - . Principiile de bază în aplicarea consolidării pe paliere privesc: . Consolidarea pe paliere se realizează ţinând cont de subgrupurile consolidate care. pe etape. în cazul legăturilor indirecte. vor fi integrate în ansambluri mai mari. la rândul lor.fiecare subconsolidare este efectuată aplicând capitalurilor proprii ale filialei procentul de participare. deţinut de societatea din fruntea subgrupului de consolidat. circulare. Prin lanţ se înţelege totalitatea legăturilor lineare care există într-un grup. apar greutăţi legate de partajarea capitalurilor proprii şi a rezultatelor.2. fără legături reciproce sau circulare. conturile de capitaluri proprii consolidate la .

Consolidarea grupurilor

nivelul subgrupului trebuie identificate ca şi sume ele ar fi conturi de capitaluri proprii individuale. Se exemplifică modalitatea de aplicare a procedeului de consolidare pe paliere atât în cazul existenţei în cadrul grupului numai a legăturilor de tip linear cât şi în cazul în care asupra unei filiale există o participaţie directă şi una indirectă. A) Participaţii lineare. Schema grupului este redată alăturat. Societăţile F1 şi F2 se vor integra global. Bilanţurile celor trei societăţi M, F1 şi F2 se prezintă astfel: M BILANŢ M ACTIV Titluri F1 Active diverse Total activ PASIV 9.000 Capital social 15.000 20.000 Rezerve 4.000 Rezultat 300 Datorii 9.700 29.000 Total pasiv 29.000 BILANŢ F1 ACTIV Titluri F2 Active diverse Total activ PASIV 4.000 Capital social 10.000 14.000 Rezerve 2.000 Rezultat 200 Datorii 5.800 18.000 Total pasiv 18.000 BILANŢ F2 ACTIV Active diverse Total activ PASIV Capital social 5.000 14.000 Rezerve 6.000 Rezultat 100 Datorii 2.900 14.000 Total pasiv 14.000
90%

Subgrupul F1 F1
80%

F2

PRIMUL PALIER - consolidarea lui F2 în F1 În acest sens se vor partaja capitalurile proprii ale societăţii F2 , în tabloul următor: Nr. Elemente bilanţiere Total
- 76 -

Parte

Interese

Consolidarea grupurilor

crt. 1. Capital F2 2. Rezerve F2 3. Capitaluri proprii fără rezultat (1+2) 4. Eliminare titluri F2 5. Partajare capitaluri proprii F2 (3-4) 6. Partajare rezultat F2 5.000 6.000 11.000 4.000 7.000 100

subgrup F1 minoritare 80% 20% 4.000 1.000 4.800 1.200 8.800 2.200 4.000 4.800 80 2.200 20

Bilanţul consolidat al subgrupului F1 după integrarea lui F2 se obţine parcurgând etapele: cumulare bilanţuri F1 şi F2 , repartizarea capitalurilor proprii ale lui F2 şi eliminarea titlurilor de participare înscrise în activul bilanţului F1, transferarea rezervelor şi rezultatului lui F2 în rezervele şi rezultatele subgrupului şi se prezintă astfel: ACTIV Active diverse (14.000 + 14.000) PASIV Capital social 28.000 Rezerve consolidate Rezultat consolidat Interese minoritare Datorii (5.800 + 2.900) 28.000 Total pasiv

10.000 6.800 280 2.220 8.700 28.000

Total activ

AL DOILEA PALIER - consolidarea subgrupului F1 în M Tabloul partajării capitalurilor proprii ale subgrupului F1 se prezintă astfel: Nr. crt. Elemente bilanţiere Total 10.000 6.800 16.800
- 77 -

1. Capital F1 2. Rezerve consolidate F1 3. Capitaluri proprii consolidate F1

Parte subgrup M 90% 9.000 6.120 15.120

Interese minoritare 10% 1.000 680 1.680

Consolidarea grupurilor

fără rezultat (1+2) 4. Eliminare titluri F1 5. Partajare capitaluri proprii consolidate F1 (3-4) 6. Partajare rezultat consolidate F2

9.000 280

9.000 6.120 252

1.680 28

Bilanţul consolidat al grupului M după integrarea subgrupului F1 se prezintă astfel: BILANŢ CONSOLIDAT AL GRUPULUI M ACTIV Active diverse (20.000 + 28.000) PASIV Capital social 48.000 Rezerve consolidate (4.000 + 6.120) Rezultat consolidat (300 + 252) Interese minoritare (2.220 + 1.680+28) Datorii (9.700 + 8.700) 48.000 Total pasiv 15.000 10.120 552 3.928 18.400 48.000

Total activ

B) Participaţii multiple. Partajarea capitalurilor proprii ale unei filiale prezintă particularităţi în cazul coexistenţei de participaţii directe şi indirecte în capitalul ei. Societăţile F1 şi F2 se vor integra global. Bilanţurile celor trei societăţi M, F1 şi F2 : BILANŢ M ACTIV Titluri F1 Titluri F2 Active diverse Total activ PASIV 8.000 Capital social 15.000 1.750 Rezerve 4.000 19.250 Rezultat 300 Datorii 9.700 29.000 Total pasiv 29.000
Organigrama grupului

M
80%

Subgrupul F1 F1
40%

- 78 -

F2

400 4.850 3.000 BILANŢ F2 ACTIV Active diverse Total activ PASIV Capital social 5.000 Rezerve 6.750 .consolidarea lui F2 în F1 În privinţa intereselor minoritare asupra societăţii F2 . Tabloul partajării capitalurilor proprii ale societăţii F2 cuprinde: Nr.850 25% Interes minoritar 1. Astfel.000 Rezultat 100 Datorii 2.000 PRIMUL PALIER .79 - 1.800 18.000 2.000 6. dacă pentru F1 care deţine direct 40% din F2 procentul intereselor minoritare este de 60%. deci în total 75%.000 Total pasiv 18.Consolidarea grupurilor BILANŢ F1 ACTIV Titluri F2 Active diverse Total activ PASIV 2. Capitaluri proprii fără rezultat (1+2) 4. Rezerve F2 3.000 16.400 . Eliminare titluri F2 5.900 14.000 Total pasiv 14.000 Capital social 10. Partajare capitaluri proprii 5. crt.000 14.250 1.000 35% Interes societate M 1.500 2.000 Rezerve 2.000 Rezultat 200 Datorii 5. procentul intereselor minoritare este de 25%.000 2.100 3.000 11.750 2.000 2.000 9.400 2. societăţile F1 şi M au puncte de vedere diferite. Elemente bilanţiere Total 40% Parte subgrup F 2. Capital F2 2. pentru M care deţine direct în F2 35% şi indirect prin F1 40%.750 2.

400 14.700 2.400 .000 Rezerve consolidate (2.000) PASIV Capital social 30.900) Interese minoritare (2.520 11.000 + 14.000 + 2. Rezerve consolidate F1 3.775 30. Capitaluri proprii consolidate F1 Parte subgrup M 80% 8.400 240 3.consolidarea subgrupului F1 în M Tabloul partajării capitalurilor proprii ale subgrupului F1 se prezintă astfel: Nr.800 + 2.000 880 2.Consolidarea grupurilor F2 (3-4) 6. Elemente bilanţiere Total 10.000 3.400) Rezultat consolidat (200 + 40) Interesele lui M: (în capitalul şi rezervele lui F2 ) în rezultatul lui F2 Datorii (5.000 4.750 + 25) 30. Capital F1 2.520 Interese minoritare 20% 2.850 35 8.000 4.880 .000 Total pasiv 10. crt.80 - 1. Partajare rezultat F2 100 40 35 25 Bilanţul consolidat al grupului F1 după integrarea lui F2 se prezintă astfel: ACTIV Active diverse (16.000 Total activ AL DOILEA PALIER .

Consolidarea grupurilor fără rezultat (1+2) 4. . asigură determinarea cotei părţi din capitalurile proprii ce revin intereselor majoritare şi celor minoritare. Eliminare titluri F1 5.620 527 5.2.250 Total pasiv 15.000 240 8.880 48 INTEGRAREA INTERESELOR DIRECTE ALE GRUPULUI M ÎN F2 M deţine direct 35% din F2 .000 3. Partajare rezultat consolidate F2 8.400 49.700 + 8.81 - .700) 49.100) Rezultat consolidat (300 + 192 + 35) Interese minoritare (2.250 + 30.000 + 3. Partajare capitaluri proprii consolidate F1 (3-4) 6.520 + 2. Bilanţul consolidat al grupului M după integrarea subgrupului F1 şi a intereselor directe în F2 se prezintă astfel: BILANŢ CONSOLIDAT AL GRUPULUI M ACTIV Active diverse (19. Acest procedeu se bazează pe utilizarea procentului de interes deţinut de societatea mamă în celelalte societăţi din grup care: • pentru societăţile integrate global.2.250 Rezerve consolidate (4.703 18.775 + 2.000) PASIV Capital social 49. odată cu eliminarea titlurilor de participare directă deţinute de M în F2 .000 9. Consolidarea directă Consolidarea directă constă în consolidarea fiecărei societăţi din cadrul grupului direct în societatea mamă.250 Total activ 3.928) Datorii (9. ceea ce va afecta capitalurile proprii consolidate ale grupului M.520 192 2.

segmente de activitatea sau zone geografice. A) Participaţii lineare . informaţii financiare la nivel de grup. informaţii necesare gestiunii interne a grupului. comparativ cu consolidarea pe paliere. Dezavantajul metodei constă în faptul că nu permite efectuarea unei analize în interiorul grupului. cumularea conturilor societăţilor consolidate. determinarea procentelor de interes al grupului. în timp ce procentele de interes utilizate pentru partajarea eliminării titlurilor sunt procentele de interes în societatea deţinătoare de titluri. iar f1 deţine 80% în F2 . 2. Acest procedeu constă în integrarea directă a fiecărei societăţi din grup în bilanţul societăţii mamă. Etapele ce trebuie parcurse în procedeul consolidării directe sunt: 1.82 - . • pe de altă parte. pe subgrupuri. 3. procentului de interes complementar ce corespunde intereselor minoritare.Consolidarea grupurilor • pentru societăţile integrate proporţional asigură cumularea conturilor proporţional cu procentul de interes deţinut direct sau indirect de către grup şi constatarea părţii grupului în capitalurile proprii ale societăţii consolidate. transferarea rezervelor şi a rezultatului societăţii mamă în rezultatul şi rezervele grupului. Consolidarea directă utilizează conturile de rezerve şi rezultat consolidat numai la nivelul grupului. Capitalurile proprii ale fiecărei societăţi sunt partajate pe baza: • pe de o parte a procentului de interes al societăţii mamă în societatea respectivă. repartizarea capitalurilor proprii şi eliminarea titlurilor societăţii consolidate (în afara societăţii consolidante). Prin consolidarea directă se pot obţine mai rapid şi cu cheltuieli mai mici. nefiind vorba deci de aceleaşi procente de interes. • pentru societăţile puse în echivalenţă asigură substituirea valorii contabile a titlurilor cu cota parte care le este echivalentă din situaţia netă a societăţii consolidate. ordinea în care se cuprind societăţile nu are importanţă. Procentele de interes pe baza cărora se partajează capitalurile proprii sunt procentele deţinute de societatea mamă în filialele care se partajează. Eliminarea titlurilor de participare este partajată între societatea mamă şi interesele minoritare. Se reia exemplul de la procedeul consolidării pe paliere în care M deţine 90% în F1. Acest partaj este efectuat prin aplicarea asupra titlurilor deţinute de o societate a procentului de interes al societăţii mamă şi al minoritarilor. 4.

INTEGRAREA GLOBALĂ A LUI F2 ÎN M Nr. bilanţiere grupului 72% 1.200 1.800 180 Interese minoritare 1.000 1.920 F2 fără rezultat (1+2) 4.000 200 Parte grup M 90% 9. Capital F1 2.000 7. Capital F2 5.000 4. INTEGRAREA GLOBALĂ A LUI F1 ÎN M.400 1.000 2. Pe baza procentului de interes al societăţii mamă în societăţile cuprinse în ansamblul de consolidat se vor partaja capitalurile proprii ale fiecărei societăţi şi se vor elimina titlurile de participare.Consolidarea grupurilor 1. CALCULAREA PROCENTULUI DE INTERES AL SOCIETĂŢII MAMĂ.600 2.200 20 3. Eliminare titluri F1 5.680 .83 - Interese minoritare 28% 1.320 3. Capitaluri proprii consolidate F1 fără rezultat (1+2) 4. Rezerve F2 6.320 . Eliminare titluri 4. Partajare capitaluri 4.000 (90%) 3. Nr. Elemente Total Partea crt.000 3. Tabloul de partajare a capitalurilor proprii ale lui F1.000 1.000 9.800 9.72% = 28% 2. Elemente crt.800 10.680 3.000 12. Rezerve consolidate F1 3. bilanţiere 1. Partajare capitaluri proprii consolidate F1 (3-4) 6.000 200 1.600 F2 5. Partajare rezultat consolidate F2 Total 10. Capitaluri proprii 11. Procente de interes Procentul de interes grupului Procentul de interes minorităţilor al al F1 90% 10% F2 90% × 80% = 72% 100% .080 (10%) 400 2.

320) Rezultat consolidat (300 + 180 + 72) Interese minoritare (1. . în F2 35%.000 + 14. cât şi de participaţia indirectă prin intermediul lui F1.000 10.700 + 5.000 Total activ Bilanţul consolidat final este identic cu cel obţinut prin consolidarea pe paliere.220 + 2. 1. Pentru exemplificare se ia exemplul în care M deţine în F1 80%.000 Rezerve consolidate (4. iar F1 deţine în F2 40%.400 48. B) participaţii multiple.84 - .900) 48. BILANŢ CONSOLIDAT AL GRUPULUI M ACTIV Active diverse (20.928 18. Calculul procentului de interes în subfiliala F2 trebuie să ţină cont atât de participaţiile directe ale lui M în F2 .800 + 2.000 + 1.000 + 14. CALCULAREA PROCENTULUI DE INTERES AL SOCIETĂŢII MAMĂ.Consolidarea grupurilor proprii F2 (3-4) 6.708) Datorii (9. Partajare rezultat F2 100 72 28 Eliminarea titlurilor F2 este imputată rezervelor consolidate şi intereselor minoritare aplicând procentul de interes al societăţii M în societatea F1 deţinătoare a acestor titluri.120 552 3.000) PASIV Capital social 48.000 Total pasiv 15.800 + 4.

600 8.630 20% 400 .000 8.85 - Interese minoritare 33% 1. Capitaluri proprii F2 11.000 200 Parte grup M 80% 8. + 35% = 67% 1.000) 80% (1. Capital F1 2. Eliminare titluri F2 (2.35% = 33% F2 direct 40% = 35% 2.000 12.Consolidarea grupurilor Procente de interes F1 F2 prin F1 Procentul de interes 80% al grupului Procentul de interes 20% al minoritarilor 80% × 32% 100% .000 400 2. Partajare rezultat consolidate F2 Total 10.400 2. bilanţiere 1. Elemente crt. Rezerve consolidate F1 3. Eliminare titluri F1 5.370 fără rezultat (1+2) Eliminare titluri F2 (1. Nr. Rezerve F2 6. Partajare capitaluri proprii consolidate F1 (3-4) 6.600) deţinute indirect de M prin F1 .400 40 3.750) deţinute direct de M 4.32% . INTEGRAREA GLOBALĂ A LUI F2 ÎN M Nr.000 1. Capitaluri proprii consolidate F1 fără rezultat (1+2) 4.750) 100% (1. INTEGRAREA GLOBALĂ A LUI F1 ÎN M Tabloul de partajare a capitalurilor proprii ale lui F1.600 160 Interese minoritare 2. Capital F2 5.980 3.000 4. Elemente bilanţiere Total Partea Crt grupului 32% .000 1.000 7.020 3.600 9.000 3.350 2.650 1.000 2.

1− ab .703 18.250 Rezerve consolidate (4.020) Rezultat consolidat (300 + 160 + 67) Interese minoritare (2.000 9.700 + 5.400 49.86 - Interes majoritar în B = . Partajare capitaluri proprii F2 (3-4) 6.000) PASIV Capital social 49.000 + 1.250 Total activ Bilanţul consolidat final este identic cu cel obţinut prin tehnica de consolidare pe paliere.020 67 3. Partajare rezultat F2 100 4.900) 49. 1. bazată pe utilizarea procentelor de interes.440 + 3.000 + 14.250 + 16. calculul acestor participaţii se face teoretic prin reiterări succesive.250 33 Eliminarea titlurilor F2 deţinute de F1 este imputată rezervelor consolidate şi intereselor minoritare aplicând procentul de interes al societăţii M în societatea deţinătoare. BILANŢ CONSOLIDAT AL GRUPULUI M ACTIV Active diverse (19.250 Total pasiv 15. CALCULUL PROCENTULUI DE INTERES a) Participaţii reciproce: în cazul participaţiilor reciproce.Consolidarea grupurilor 5.263) Datorii (9.600 + 4.800 + 2. Calculul iterativ poate fi rezumat utilizând formula următoare (în care a şi B desemnează procentele de participare): (1− b) × a 1− ab (1− b) Interes majoritar în A = . C) Participări circulare Datorită complexităţii pe care o prezintă acest tip de participaţii.620 527 5. în demersul consolidării se aplică numai tehnica de consolidare directă.

c)/1 . iar în M 2.abc 2. vom stabili bilanţul consolidat al lui M pornind de la bilanţurile iniţiale ale celor două societăţi M şi F. procentul de interes al acţionarilor majoritari ai societăţii M în F este 78% (1− b) × a 90 %× 80 % = = 78 % 1− ab 1− (80 %× 10 %) iar în M este de 97.abc Procentul de interese minoritare b c în B (1 . Reluând exemplul dat la participaţii reciproce în care societatea M deţine un procent de participare în F de 80%.87 - . ELIMINAREA TITLURILOR DE AUTOCONTROL Titlurile ce reprezintă capitalul societăţii consolidante deţinute de o societate consolidată sunt luate în considerare la diminuarea capitalurilor proprii consolidate. Formula de calcul valabilă în cazul participaţiilor reciproce poate fi generalizată la participaţiile circulare.8% (1− b) 90 % = = 97 . iar procentele de interese majoritare sunt 97. O soluţie ar fi diminuarea capitalurilor societăţii mamă cu valoarea nominală a acestor titluri.c)a/1 . ca şi cum titlurile prin care se exercită autocontrol nu ar fi fost emise. procentul de interes majoritar poate fi calculat astfel: a Procentul de interese majoritare A B în A (1 . 1− ab 1− (80 %× 10 %) Interesele minoritare în F sunt de 22%.2%.8% în M şi de 78% în f. De exemplu.c)ab/1 .Consolidarea grupurilor De exemplu.abc C Procentul de interese majoritare în C (1 . iar F deţine un procent de participare în M de 10%. b) Participaţii circulare.8% . dacă M deţine direct în F 80%. iar F la rândul ei deţine direct 10% în M. în cazul a trei societăţi în circuit. BILANŢ M .

100 Rezerve 6. Partajare rezultat M 10.000 Capital social 10.8% 1. Elemente bilanţiere Total Partea grupului Crt.Consolidarea grupurilor ACTIV Titluri F Active diverse Total activ PASIV 4.000 1.000 12.000 Rezultat 200 Datorii 5.780 1.88 - .956 11. Capital M 2.000 Total pasiv 18. Valoarea rezervelor consolidate este ajustată astfel încât totalul capitalurilor proprii consolidate să corespundă cu partea grupului în tabloul de partajare.2% 220 44 264 22% 220 44 4 10. Capitaluri proprii consolidate M fără rezultat (1+2) 4.000 14. 97.000 BILANŢ F ACTIV Titluri M Active diverse Total activ PASIV 1.000) este imputată asupra capitalului societăţii M.000 2. Partajare capitaluri proprii M (3-4) 6.100 a) Integrarea globală a lui M Tabloul de partajare a capitalurilor proprii ale lui M Nr.736 78% 780 Interese minoritare 2.956 196 Valoarea nominală a titlurilor de autocontrol (1.000 Rezultat 100 Datorii 2.800 18. Eliminare titluri de autocontrol M deţinute de F 5.000 Rezerve 2. Rezerve consolidate M 3.000 200 9. .000 13.000 12.100 Total pasiv 13.000 Capital 5.

000 100 BILANŢ CONSOLIDAT AL GRUPULUI M ACTIV Active diverse (14.00 0 4. consolidarea directă se regăseşte în variantele: .956 + 4.Consolidarea grupurilor b) Integrarea globală a lui F.420 2.912 4. BILANŢ CONSOLIDAT Tabloul de partajare a capitalurilor Total Partea grupului 78% 3. crt .consolidare directă globală.000 6.100 1. Partajare rezultat F 3.320 2.580 97.800 + 2. . Rezerve consolidate F 3.8% 3.100 Total activ În practică. Nr Elemente bilanţiere . 1.000 11.000 6.668 78 Interese minoritare 22% 1.2% 88 2.332 22 5.900 4. activităţi sau după alte criterii de informare necesare grupului. proprii ale lui F.680 8. Partajare capitaluri proprii F (3-4) 6.624 274 2.100 Total pasiv 9.consolidarea directă modulară constă în gruparea societăţilor în modulele pe zone geografice.000) 26.354) Datorii (5.402 7. care constă în consolidarea directă în societatea mamă a tuturor societăţilor reţinute în perimetrul de consolidare. Capital F 2.800 26. .000 + 12.89 - . Eliminare titluri F deţinute de M 5. Capitaluri proprii consolidate F fără rezultat (1+2) 4.100) PASIV Capital social 26.100 Rezerve consolidate (1.668) Rezultat consolidat (196 + 78) Interese minoritare (48 + 2.

De asemenea se consideră ca necesare anumite retratări ale conturilor pentru a asigura conturilor de bilanţ şi de rezultate consolidate o oarecare veridicitate economică.. care este o valoare istorică 9 Bastien F. Gerard M. de fapt. aspect ce nu poate fi realizat cu ajutorul conturilor individuale. Documentele care trebuie să servească drept bază operaţiilor de consolidare sunt situaţiile financiare ale societăţile de referinţă (bilanţuri. Editura Puldi Union.. conturi de rezultate şi tablouri de finanţare). de asemenea trebuie să se dispună de documentele centralizatoare privind informaţia contabilă referitoare la societăţile respective. – Les comptes consolides.Consolidarea grupurilor 3. 2. Obiectivul consolidării este prezentarea patrimonială şi a rezultatelor cât mai aproape de realitate. Martin M. Corecţiile de ordin economic de adus conturilor societăţilor de consolidat se referă în special la necesitatea de omogenizare a datelor de consolidat. funcţie de valoarea contabilă a elementelor activului imobilizat. Operaţii de consolidare Înainte de toate are loc întocmirea organigramei grupului sau delimitarea corectă a entităţii ce urmează a fi consolidată. apoi se trece le efectuarea operaţiilor de consolidare propriu-zise a căror scop final este publicarea de situaţii financiare consolidate. Paris. Consolidarea propriu-zisă a acestor situaţii retratate. integrarea proporţională sau punerea în echivalenţă9.90 - . mai precis a regulilor de evaluare şi la necesitatea eliminării incidenţei fiscale. regulile de evaluare reţinute şi în mod special cele referitoare la activul imobilizat trebuie să fie identice pentru toate societăţile care se consolidează oricare ar fi metoda de consolidare utilizată. Sunt de remarcat două faze principale în consolidare : 1. 1990 . la nivelul fiecărei entităţi în scopul de a le omogeniza şi de a opera corecţiile de ordin economic indispensabile pentru a-i reda bilanţului consolidat întreaga semnificaţie sau importanţă economică . Pentru a putea determina ca şi conturile consolidate să fie semnificative din punct de vedere economic. preluarea controlului asupra unor societăţi preexistente ridică probleme de ajustare a evaluărilor care figurează în bilanţul acestor societăţi. precum şi la tratarea diferenţei de primă consolidare în cazul în care costul de achiziţie al titlurilor diferă faţă de valoarea lor de înregistrare. Retratarea datelor din aceste situaţii.3. În special. Preţul de achiziţie al titlurilor nu este. care va fi efectuată în mod diferit în funcţie de metoda reţinută : integrarea globală.

precum şi provizioanele care au doar un scop fiscal dar care nu sunt justificate din punct de vedere economic. Există două variante: . Unele opinii se referă chiar şi la reevaluarea activelor nemonetare în vederea obţinerii unui bilanţ cu vocaţie cu adevărat economică.Consolidarea grupurilor uneori supraamortizată. decât să fie obţinute tardiv în ceea ce priveşte utilitatea pentru utilizatori.documentele de întocmit de către aceste societăţi + notele de îndrumare (utilizare). 3. Conturile consolidate operează toate rectificările judecate necesare asupra conturilor sociale cu scopul îmbunătăţirii prezentării documentelor de sinteză. la timp. Obligaţiile fiscale caracterizate prin amortizările degresive sau excepţionale. Înlocuirea anuităţii în regim liniar cu o anuitate în regim degresiv trebuie să fie însoţită de o regularizare a cheltuielii fiscale.lista societăţilor consolidate. ci de valoarea de utilitate a acestor active pentru grupul care cumpără. pot fi neglijate. de aici apărând necesitatea de a ţine cont de impozitul amânat corespunzător reintegrării în contul de rezultate a unei cheltuieli nejustificată din punct de vedere economic chiar dacă este deductibilă din punct de vedere fiscal. deoarece în considerentul unor obligaţii sau privilegii fiscale întreprinderile pot fi determinate să practice provizioane şi amortizări cu caracter fiscal şi care nu corespund unei deprecieri sau unui risc real. toate acestea trebuie avute în vedere pentru a nu fi falsificată situaţia patrimonială sau a rezultatelor. eclipsează (maschează) puternic situaţiile nete şi rezultatele întreprinderilor. Este de preferat să se obţină informaţii serioase cu un grad rezonabil de aproximare. . pentru o mai bună informare a acţionarilor şi terţilor. Dacă nu s-ar proceda aşa.3. Omogenizarea regulilor de evaluare Serviciul de consolidare va preciza o procedură de colectare uniformă a datelor care va cuprinde: . Corecţiile de mai mică importanţă. Datorită faptului că aceste corecţii au în mare parte o incidenţă din punct de vedere fiscal. nesemnificative la nivel de grup. rezultatul exerciţiului ar fi umflat în mod abuziv în detrimentul exerciţiilor următoare.91 - .1. De aici şi necesitatea unor retratări pentru armonizarea în conturile consolidate a duratei economice de amortizare şi a modalităţilor de amortizare în vederea anulării oricărui provizion nejustificat din punct de vedere economic.

Compararea celor două metode: În timpul exerciţiului: Plan contabil general: Informaţii consolidate Procedura normalizată : Plan Informaţii consolidate La sfârşitul exerciţiului: Plan contabil general grup contabil propriu + Normalizare Principiile contabile de bază în întocmirea conturilor consolidate Documentele consolidate trebuie să respecte principiile specifice contabilităţii generale. 4 cifre). . Acest aspect presupune unele contacte prealabile cu filialele pentru a ţine seama în detaliu de informaţiile de furnizat şi de particularităţile fiecărei societăţi. Poate fi întrebuinţată o procedură normalizată de consolidare. Poate exista un plan contabil general bine precizat dinaintea consolidării adică o “biblie contabilă” care va servi de cadru pentru contabilizarea tuturor operaţiunilor societăţilor grupului. Însă. imagine fidelă. 3. totul va depinde de: diversitatea activităţilor grupului. B.92 - . conţinutul fiecărui post care face parte din conturile consolidate trebuie să facă obiectul unei definiri precise şi complete. Societatea-mamă lasă o mare autonomie filialelor în materie de contabilizare. gradul de detaliere a informaţiilor necesare consolidate. Principiile contabile şi regulile de evaluare comune contabilităţii generale şi contabilităţii consolidate sunt prezentate în cele ce urmează : regularitate. Fiecare societate va aplica dispoziţiile necesare pentru elaborarea la nivelul contabilităţii sale (de manieră extracontabilă) a tuturor elementelor care să permită să răspundă cererilor formulate de serviciul de consolidare al societăţii-mame. posibilităţile materiale de organizare a grupului (termene şi mijloace de punere la dispoziţie).Consolidarea grupurilor A. Pentru detalierea planului contabil general (cu 2. sinceritate.

93 - .legislaţia de bază care prezintă un anumit număr de principii. opţionale : . fiscalitatea amânată. Principiile contabile şi de evaluare specifice contabilităţii consolidate sunt: 1.obligaţia de omogenizare a regulilor de evaluare a conturilor anuale ale societăţilor consolidate şi de regulile de prezentare a acestora. valoarea de inventar). CMP la stocuri. Definirea principiilor contabile şi metodelor de evaluare specifice grupului trebuie să ţină seama de următoarele aspecte: . opţionale (metoda FIFO.elemente legate de principiile reţinute pentru comunicarea grupului cu exteriorul şi cu organele de conducere a politicii grupului. Pentru întocmirea conturilor consolidate se va avea în vedere un manual al principiilor contabile şi metodelor de evaluare specifice grupului. 2. nominalismul. eliminarea incidenţei fiscale. activarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. cu menţionarea unor dispoziţii specifice şi avându-se în vedere caracteristicile proprii ale conturilor consolidate faţă de cele ale conturilor anuale. reevaluarea imobilizărilor corporale). Conturile consolidate sunt stabilite numai în baza principiilor contabile şi a regulilor de evaluare. imperative: omogenizarea.reglementări legate de imaginea fidelă a grupului. . a) Regulile de evaluare comune sunt: obligatorii (valoarea de achiziţie. . intangibilitatea bilanţului de deschidere. . independenţa (separarea exerciţiilor).reglementările legate de principiile contabile aplicate de fiecare întreprindere din cadrul grupului. continuitatea exploatării. specifice contabilităţii generale. .Consolidarea grupurilor - permanenţa metodelor. prudenţa.

B. fie sub formă de listă. De asemenea.de afectare a rezultatului cu diferenţele de conversie aferente creanţelor şi obligaţiilor în monedă străină. În cazul prezentării bilanţului sub formă de tablou.de înscriere în bilanţ a imobilizărilor corporale închiriate.A. structura este la fel cu cea a bilanţului individual. deoarece în condiţiile în care conturile sunt prezentate în diferite monede se impune conversia elementelor monetare.. apar modificări pentru anumite elemente ale conturilor individuale în vederea omogenizării regulilor de prezentare.în Franţa nu impun un cadru rigid pentru prezentarea bilanţului consolidat.. normele F.94 - . aceste trebuie să cuprindă următoarele informaţii: Activ imobilizat. Regulile de uniformizare în prezentarea conturilor consolidate Pentru elaborarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere consolidate este necesar ca acestea să aibă la bază aceeaşi structură sau clasificare omogenă a elementelor componente.S. Astfel. ajustări şi reclasificări care se impun datorită discordanţelor între principiile contabile şi de evaluare specifice şi cele aferente contabilităţii generale. Normele I. . din care: • imobilizări necorporale . . Planul Contabil General .Consolidarea grupurilor . Principalele dificultăţi apar în cazul societăţilor străine care au legislaţii şi reglementări diferite şi care nu au adoptat acelaşi plan de conturi. este necesar ca şi cumularea posturilor din bilanţ şi a celor din contul de profit şi pierdere să fie realizabilă.A. rezervând la nivelul elementelor de pasiv repartizarea acestora în pasive pe termen scurt şi lung.A. Indiferent de forma în care este elaborat bilanţul consolidat. cu excepţia anumitor regrupări funcţionale a elementelor de active şi pasive. În acest context. bilanţul consolidat se poate prezenta sub formă de tablou. Limitele care se semnalează privitor la obţinerea unui referenţial al grupului se referă la acele retratări.de evaluare (costul istoric indexat sau valoarea de înlocuire pentru imobilizările corporale..S. ca şi în cazul bilanţurilor individuale. prevederile celei de-a VII-a Directive europene. Prezentarea bilanţului sub formă de listă se apropie de prezentarea anglo-saxonă.U. LIFO pentru stocuri).în S.de activare a cheltuielilor cu dobânzile la stocuri. . respectiv reclasificări ale acestor conturi.B.

Conturi de regularizare şi asimilate Total pasiv În ceea ce priveşte Contul de profit şi pierdere consolidat. din care: • stocuri şi producţie în curs de execuţie • clienţi şi conturi asimilate • alte creanţe • valori mobiliare de plasament • disponibilităţi Conturi de regularizare şi asimilate Total Activ Capitaluri proprii. cel puţin următoarele elemente: .Consolidarea grupurilor • • • • diferenţe de achiziţie imobilizări corporale imobilizări financiare titluri puse în echivalenţă Activ circulant. din care : • capital social • prime legate de capital • rezerve • diferenţe de reevaluare • diferenţe de conversie • rezultatul exerciţiului Interesul minoritarilor Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Datorii din care: • împrumuturi şi datorii asimilate • furnizori şi conturi asimilate • alte datorii. acesta trebuie să cuprindă. indiferent de forma în care se elaborează (tablou sau listă).95 - .

Consolidarea grupurilor

mărimea cifrei de afaceri nete consolidate prin integrare ; cota-parte a rezultatelor întreprinderilor consolidate prin punerea în echivalenţă; - partea acţionarilor sau asociaţilor minoritari, - partea întreprinderii consolidante. Aspectele specifice prezentate la nivelul contului de profit şi pierdere provin din modul de clasificare a elementelor componente care conduc la apariţia a două modele - respectiv, contul de profit şi pierdere, cu prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după natura lor şi contul de profit şi pierdere, cu prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţia sau funcţia lor (după modelul anglo-saxon). Contul de profit şi pierdere cu prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după natura lor corespunde modelului contului de profit şi pierdere individual, conţinutul acestuia fiind următorul: - cifra de afaceri - alte venituri din exploatare - cheltuieli privind mărfurile - cheltuieli materiale - cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi - cheltuieli cu personalul - impozite şi taxe - alte cheltuieli de exploatare - amortizări şi provizioane de exploatare A. • • • Rezultatul Exploatării venituri financiare cheltuieli financiare diferenţe de conversie

B. Rezultatul Financiar C. Rezultatul Curent al Întreprinderii Integrate(A+ B) • • venituri excepţionale cheltuieli excepţionale

D. Rezultatul Excepţional E. Rezultatul brut
- 96 -

Consolidarea grupurilor

impozit pe profit

F. Rezultatul Net Al Întreprinderii Integrate • cota parte din rezultatul întreprinderii puse în echivalenţă

G. Rezultatul Net Al Ansamblului Consolidat • partea aferentă interesului minoritarilor

H. Rezultatul aferent Întreprinderii Consolidante Contul de profit şi pierdere, cu prezentarea cheltuielilor şi a veniturilor după destinaţie, are un conţinut mai simplificat, după cum urmează: • cifra de afaceri • costul vânzărilor A. • • • B. • • • Marja din cifra de afaceri cheltuieli comerciale cheltuieli administrative alte cheltuieli şi venituri din exploatare Rezultatul exploatării venituri financiare cheltuieli financiare diferenţe de conversie

C. Rezultatul financiar D. Rezultatul curent al întreprinderilor integrate • venituri şi cheltuieli excepţionale • impozit pe profit E. Rezultatul net al ansamblului consolidat • partea aferentă minoritarilor F. Rezultatul cuvenit întreprinderii consolidante
- 97 -

Consolidarea grupurilor

G. Rezultatul net al întreprinderilor integrate • cota parte din rezultatele întreprinderilor echivalenţă.

puse

în

Metode de evaluare aplicabile conturilor anuale şi consolidate a) imperative:  definirea şi utilizarea valorii de achiziţie şi a valorii de inventar;  luarea in considerare a amortizărilor şi provizioanelor; b) opţionale:  valorificarea bunurilor fungibile numai prin metoda costului mediu ponderat sau metoda primului intrat-primului ieşit (FIFO);  activarea cheltuielilor de înfiinţare şi de cercetare;  reevaluarea ansamblului de imobilizări corporale şi financiare  evaluarea elementelor patrimoniale numai prin metoda costului istoric indexat;  evaluarea elementelor patrimoniale numai prin metoda valorii de înlocuire;  evaluarea stocurilor numai prin metoda ultimul intrat-primul ieşit (LIFO);  reţinere a dobânzilor capitalurilor împrumutate (dobânzi incluse in costul de producţie al stocurilor);  înscrierea în activ a bunurilor pe care întreprinderea le are la dispoziţie prin contract de închiriere sau alte modalităţi similare;  înscrierea în contul de profit şi pierdere a diferenţelor de conversie provenind din creanţe şi obligaţii în devize;  menţinerea bunurilor deţinute de alte organisme, supuse regulilor specifice de evaluare în conturile individuale, la valoarea care rezultă. Limitele omogenizării Redactarea unui referenţial de principii contabile şi metode de evaluare aplicabile grupului determină întreprinderile care au utilizat în conturile lor individuale o altă bază, să procedeze la retratări, ajustări şi / sau reclasificări ale conturilor individuale.
- 98 -

Marea Britanie. după planul contabil al grupului reţinut pentru consolidare. În toate situaţiile însă.99 - .regulile de evaluare şi de depreciere cu scopul armonizării politicilor de amortizare a diferitelor societăţi şi practicile în materie de provizioane pentru depreciere.reglementările naţionale şi normele I. c) evaluarea elementelor de activ şi pasiv şi a acelor elemente de cheltuieli şi venituri ale întreprinderilor consolidate.S.A. după metodele de evaluare reţinute în consolidare. . se efectuează următoarele operaţii: a) clasificarea elementelor de activ şi pasiv. alegerea regulilor de evaluare trebuie sa fie motivată şi sa răspundă respectării principiului permanenţei metodelor. Germania) Omogenizarea regulilor de evaluare şi aplicarea unor astfel de reguli este necesară când o situaţie similară este întâlnită la mai multe întreprinderi consolidate. precum şi a elementelor de cheltuieli şi venituri ale întreprinderilor consolidate. Planul contabil al grupului Acesta cuprinde în special : .Consolidarea grupurilor Reglementările ce pot fi preluate ca bază în întocmirea conturilor consolidate sunt: ..U. Omogenizarea conturilor individuale ale societăţilor consolidate trebuie efectuată înaintea consolidării lor.B.. 1. pentru asigurarea unei uniformizări în prezentarea conturilor în vederea efectuării consolidării. d) utilizarea aceloraşi reguli de conversie monetară.A. . În acest sens. . b) respectarea momentului de închidere a conturilor consolidate raportat la data închiderii conturilor individuale . .lista conturilor de utilizat pentru a permite efectuarea consolidării.reglementările naţionale.reglementările unor ţări în care se efectuează consolidarea conturilor şi care au un cadru legal în acest sens (S. Aplicarea acestor reguli omogene are şi dezavantaje în cazul în care anumite întreprinderi exercită activităţi în sectoare sau zone geografice care prezintă caracteristici economice specifice. Franţa.

Conturile consolidate se stabilesc şi se publică anual.societatea mamă îşi încheie registrele sale după ce filialele de producţie au făcut acelaşi lucru. Această derogare de la principiul unităţii datei de închidere trebuie să fie justificată în anexă. . cum ar fi: . .Consolidarea grupurilor .metoda contabilizării TVA. corectate însă pentru a ţine cont de existenţa unui grup. activităţi diversificate. se regăsesc două situaţii practice privind data întocmirii conturilor consolidate: a) la data închiderii conturilor societăţilor cuprinse în perimetrul de consolidare.100 - . În general. Data de închidere Atunci când societăţile de consolidat sunt determinate sa-şi închidă conturile la o dată diferită de cea care a fost reţinută de către societateamamă. în plus. o alta dată de închidere a conturilor.nomenclatorul conturilor consolidate. conturile consolidate se întocmesc la aceeaşi dată ca şi conturile individuale ale acestora. Referitor la a doua variantă. grupurile pot opta pentru reţinerea conturilor individuale. apoi trecerea la ajustările necesare pentru a ţine cont de operaţiunile efectuate între data de închidere a societăţii consolidate şi cea a societăţii-mame. aceasta pentru a se putea ţine cont la întocmirea conturilor consolidate şi de rezultatele filialelor de producţie. . legislaţia europeană şi . b) la o data diferită de momentul întocmirii conturilor anuale ale societăţilor consolidate. când data de închidere a exerciţiului unei întreprinderi cuprinse in consolidare este anterioară cu mai mult de trei luni datei de închidere a conturilor consolidate.reguli de determinare a rezultatului. 2.reglementările naţionale impun pentru o societate situată in străinătate. în special cele ce se referă la conectarea veniturilor şi cheltuielilor la exerciţiul respectiv. Aceasta situaţie este impusă de unele motive tehnice care impun o dată diferita de întocmire. .întreprinderile din perimetrul grupului au o activitate sezonieră şi. Ele fiind ale societăţii-mamă. în anumite cazuri particulare. Totuşi. consolidarea se efectuează pe baza unei situaţii şi a unor rezultate intermediare întocmite în aceleaşi condiţii ca şi bilanţul şi contul de rezultate individuale.

situaţie neprevăzută ca fiind accesibilă nici în prevederile celei de a VII-a Directive a Uniunii Europene şi nici în alte legislaţii naţionale. Conversia conturilor unei societăţi din cadrul grupului. Aceste conturi se stabilesc în aceleaşi condiţii ca şi conturile anuale ale societăţilor cuprinse in consolidare. lucrările de cercetare continuă.Consolidarea grupurilor internaţională în vigoare prevede următoarele ca acestea să se întocmească pe baza unor conturi provizorii. al unei analize şi considerări cu ocazia consolidării.101 - . Conversia conturilor societăţilor străine Opţiunea pentru un curs de schimb în vederea conversiei conturilor exprimate în devize străine nu este o problemă specifică consolidării. Este cazul evenimentelor posterioare datei de închidere a conturilor individuale ale societăţilor consolidate pentru situaţiile unde acestea sunt semnificative fiind supuse retratărilor cu ocazia consolidării. aceea de a se admite ca data de închidere a conturilor consolidate să fie posterioară datei de închidere a conturilor consolidate. O asemenea posibilitate ar fi contrară principiilor ce guvernează stabilirea conturilor consolidate de a fi recunoscute numai rezultatele înregistrate şi prezentate la acea data. Conturile provizorii sunt supuse controlului Societatea consolidată poate închide în mod direct conturile anuale la o data anterioară celei privind conturile consolidate. Riscurile sau pierderile înregistrate între data de închidere a conturilor individuale ale societăţilor consolidate şi data de închidere a conturilor consolidate ale grupului trebuie sa facă obiectul. În situaţia inversă. atunci când acestea trebuie să integreze şi conturile sucursalelor situate în străinătate şi care ţin o contabilitate în moneda locală. când sumele sunt semnificative. societate care îşi desfăşoară activitatea în altă ţară decât cea unde îşi are sediul grupul. iar soluţiile care se utilizează în prezent au doar un caracter provizoriu. . Întreprinderile se lovesc de acest aspect în întocmirea bilanţului lor individual şi a contului de rezultate. cu condiţia obligatorie de aplicare a procedurii retratărilor necesare şi eliminare a conturilor reciproce intra-grup şi asigurării că acest decalaj de dată nu este de natura sa denatureze imaginea fidela a conturilor grupului. este operaţia prin care conturile societăţii respective exprimate în moneda ţării pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea trebuie să fie exprimate în moneda stabilită de grup pentru întocmirea şi prezentarea conturilor consolidate. Până acum nu a fost găsită nici o soluţie care să satisfacă cerinţele pe deplin. 3.

rezultate din conversia anumitor elemente bilanţiere.principiul nominalismului : fiecare operaţie să fie înregistrată la costul său. pentru societăţi sau pentru grup. .fie conversia la cursul de schimb de la data consolidării (sau “cursul de schimb de la data închiderii”) a ansamblului posturilor de bilanţ.102 - . respectiv costul istoric. b) cea mai mare parte a capitalurilor societăţii-mamă provin din diferite ţări. c) conturile consolidate se stabilesc într-o monedă specifică unei zone geografice mai largă decât cea unde îşi are sediul. în special următoarele: . Operaţia de conversie nu trebuie. . d) conturile consolidate se stabilesc într-o monedă specifică unei zone geografice mai largă decât ţara unde societatea-mamă îşi are sediul (ex. nu trebuie luate în calcul deoarece ele nu s-ar fi realizat decât dacă ar avea loc o cedare imediată la data închiderii bilanţului. cum ar fi: a) sediul societăţii-mamă se află într-o ţară.principiul continuităţii exploatării: activitatea întreprinderii se desfăşoară normal până la închiderea exerciţiului. Apar însă şi alte situaţii. Conversia conturilor societăţilor din străinătate nu este decât o tehnică contabilă care permite trecerea de la o unitate de măsură (moneda străină) la o altă unitate de măsură (moneda de referinţă). a) Conversia conturilor de bilanţ Grupurile pot opta între două posibilităţi : . situaţie ce obligă la apelarea la o altă monedă. altele decât cea unde îşi are sediul.Consolidarea grupurilor Această operaţie este justificată de necesitatea utilizării în cadrul consolidării. dificultatea regăsindu-se în alegerea cursului de schimb adoptat. în acest context să antreneze nici o modificare în principiile contabile reţinute pentru evaluarea posturilor bilanţiere şi întocmirea conturilor consolidate. trebuind respectate. dar cea mai mare parte a activităţii grupului se desfăşoară în alte ţări.principiul permanenţei metodelor : o schimbare de metodă nu s-ar justifica decât dacă ar avea drept scop îmbunătăţirea imaginii fidele a entităţii consolidate. Este moneda în care societatea-mamă ţine contabilitatea şi deci moneda ţării unde aceasta îşi are sediul. .principiul non-compensării : diferenţele pozitive şi negative nu pot fi compensate. ECU). cu excepţia societăţilor situate în ţări cu inflaţie puternică. plusvalorile sau minusvalorile potenţiale. a unei aceeaşi monedă numită ”monedă de referinţă”. . e) moneda ţării în care societatea-mamă îşi are sediul este foarte instabilă.

eliminării rezultatelor interne. .ajustărilor. Cea de-a doua metodă ar părea să fie mai bine adaptată perioadei de fluctuaţie a cursurilor de schimb permiţând de fapt conservarea unei valori omogene a imobilizărilor raportat la valorile achiziţionate în aceeaşi perioadă de către societatea-mamă. Utilizarea cursului de schimb actual ar determina ca societăţile din ţări cu inflaţie puternică să consolideze o sumă din ce în ce mai mică şi fără semnificaţie pentru societatea-mamă. . în special pentru imobilizări şi amortizările acestora. b) Conversia conturilor de rezultat Conturile de rezultat sunt scindate în măsura posibilului pe perioade şi în funcţie de variaţiile mai însemnate ale parităţilor monetare.3.2. iar cea de-a doua (cursul istoric) implică operaţiuni complexe şi ţinerea unei contabilităţi paralele pentru elementele în cauză. Rezultă de aici o diferenţă globală de schimb care este înregistrată în contul de rezultate consolidat într-o rubrică denumită “Conversii şi ajustări monetare”. şi conversia la cursurile de schimb de la data consolidării a posturilor monetare din bilanţ. 3. sau atunci când nu se poate face altfel. motiv pentru care este necesară contabilizarea incidenţei fiscale asupra acestor corecţii. grupul trebuie să o menţioneze în anexă la documentele consolidate şi grupul nu poate schimba metoda aleasă fără să-i justifice necesitatea.fie conversia la cursul de schimb de la data intrării în patrimoniu (sau “cursul de schimb istoric”) al valorilor imobilizate şi a posturilor nemonetare. .eliminării incidenţei pe care o au asupra conturilor pentru înregistrările făcute doar în scopul aplicării legislaţiei fiscale. Oricare ar fi metoda reţinută. Incidenţa fiscală acţionează asupra: . Prima variantă (cursul actual) are meritul simplicităţii şi al clarităţii. Eliminarea incidenţelor fiscale Incidenţele fiscale de retratare au drept consecinţă retratările prealabile de omogenizare şi revizuire a amortizărilor şi provizioanelor cu caracter fiscal care conduc la modificarea rezultatului exerciţiului şi a rezervelor. .103 - .Consolidarea grupurilor .retratărilor de evaluare. sunt afectate la un curs de schimb mediu.

ţinându-se cont de modificările rezultate din caracteristicile proprii ale conturilor consolidate în raport cu conturile anuale. Dacă apar discordanţe între regulile de evaluare aplicabile conturilor individuale şi cele aplicabile conturilor consolidate .. Editura Publi Union. Gerard M.104 - . Este bine să se ţină cont de asemenea şi de impozitul asupra profitului. se constată un provizion pentru impozite amânate prin debitarea conturilor de rezerve sau de rezultat. Este admisă aplicarea de noi reguli de evaluare care nu sunt autorizate în cazul conturilor individuale deoarece aceste reguli permit prezentarea reală şi completă a imaginii economice a grupului fără a avea consecinţe asupra regulilor fiscale. Sub rezerva de a fi menţionate şi justificate în anexă. În acest sens.. 10 Bastien F. .excedentul amortizărilor anterioare exerciţiului este trecut la rezerve. Elementele de activ şi pasiv.).excedentul amortizărilor exerciţiului va diminua cheltuielile cu amortizarea ale exerciţiului. precum şi cele de cheltuieli şi venituri. se vor efectua retratări asupra conturilor individuale. – Les comptes consolides. societatea consolidantă poate utiliza alte reguli de evaluare fixate şi destinate întocmirii corecte a conturilor consolidate. Această contabilizare are ca şi consecinţă alterarea rezultatului net contabil al întreprinderii şi a valorii nete contabile a bunurilor aşa cum figurează acestea în conturile individuale10. care se consideră amânat (constatat cu anticipaţie – în cazul acesta fiind o creanţă asupra perioadelor viitoare) datorită creşterii de amortizare. Alegerea acestor metode reprezintă opţiunea grupurilor. cuprinse în conturile consolidate sunt evaluate după metode omogene. în funcţie de impozit dacă se referă la amortizări anterioare va afecta rezervele. Paris.alte reguli de evaluare. Martin M. atunci afectează rezultatul.reguli de evaluare specifice contabilităţii generale. 1990 . provizioane pentru fluctuaţii de curs.Consolidarea grupurilor Contabilizarea unor amortizări şi provizioane doar pentru a beneficia de facilităţi fiscale nu corespunde neapărat unei deprecieri efective a bunurilor în cauză (amortizări degresive şi excepţionale. În cazul aplicării regulilor de evaluare practicate în contabilitatea generală. provizioane pentru creşterea preţurilor etc. conturile consolidate sunt întocmite după principiile şi regulile de evaluare contabile. acestea putând fi: . iar dacă priveşte amortizarea exerciţiului. . astfel: . În consolidare se recomandă societăţilor care pregătesc datele pentru consolidare să ajusteze situaţia reală a acestora.

b) metoda valorii de înlocuire: imobilizările corporale amortizabile şi stocurile pot fi înscrise la valoarea lor de înlocuire la închiderea exerciţiului.să ţină cont de variaţiile de preţ sau de valorile de înlocuire. dar poate fi limitată la anumite categorii din acestea. c) metoda LIFO: contrar primelor două metode menţionate. e) bunurile deţinute în baza unui contract de locaţie (închiriere): . prezintă interes în anumite sectoare de activitate. fie în moneda naţională. Toate elementele iniţial reflectate fie într-o altă monedă.este permisă afectarea contului de profit şi pierdere cu cota de amortizare a bunului luat în contract de locaţie. d) includerea cheltuielilor financiare în costul stocurilor: dobânzile capitalurilor împrumutate.este permisă înregistrarea acestora în activul bilanţului purtând valoarea stipulată în contract sau la valoarea reală a bunului. opţionale. Este vorba de metode şi reguli de evaluare complementare. . . .este permisă contabilizarea acestor bunuri în contrapartidă în pasiv cu obligaţia financiară corespondentă. opţiunea pentru metoda LIFO nu poate fi aplicată ansamblului de stocuri privind grupul. pot fi incluse în costul acestuia numai pentru perioada de fabricaţie aferentă. specifice consolidării. .să permită aplicarea de reguli neconforme cu cele de evaluare generale. cum ar fi: a) metoda costului istoric indexat : conturile consolidate pot fi stabilite pe baza monedei naţionale la puterea sa de cumpărare de la închiderea exerciţiului. sunt convertite într-o unitate monetară comună. Incidenţele acestei metode de evaluare asupra activelor. în absenţa indicării valorii în contract.Consolidarea grupurilor În cazul aplicării altor reguli de evaluare.105 - . dar cu o putere de cumpărare diferită. Este cazul întreprinderilor cu ciclul de investire foarte lung supuse unei inflaţii din anii anteriori şi a întreprinderilor supuse unor variaţii de preţ privitor la achiziţiile de mărfuri. sub rezerva dificultăţilor practice de aplicare. aceasta fiind considerată ca o cheltuială financiară curentă. pe baza localizării geografice sau a ramurii de activitate specifică.să evalueze bunurile fungibile considerând că primul bun ieşit este ultimul bun intrat (metoda LIFO). pasivelor şi capitalurilor proprii apar distinct în capitalurile proprii consolidate. . sub rezerva justificării în anexă. având drept scop: . Această metodă. pentru finanţarea producţiei unui element de activ circulant. societatea consolidantă poate utiliza altfel reguli de evaluare.

. Aceste retratări au incidenţă asupra impozitului pe profitul societăţii.3. Retratările operaţiunilor exerciţiului financiar curent afectează rezultatul. La sfârşitul . Conturile intra-grup sau ajustarea conturilor reciproce Operaţiunile intra-grup reprezintă toate fluxurile economice şi financiare între diferitele întreprinderi ale aceluiaşi grup.eterogenităţii evaluărilor. . De aceea este urmărită fiecare societate în parte.impozitul pe profit. Privitor la exerciţiile viitoare se vor face retratări care vor afecta conturile de regularizare. . . între interesele societăţii şi interesele minoritarilor.106 - . în ceea ce priveşte fondul. provizioanele reglementate şi amortizarea imobilizărilor. Retratările conturilor anuale Cu toate că au fost făcute toate eforturile pentru omogenizarea conturilor individuale ale societăţilor cuprinse în consolidare. în ceea ce priveşte forma. .Consolidarea grupurilor f) diferenţele de conversie: aceste diferenţe de conversie activ şi pasiv pot fi înscrise în contul de profit şi pierdere consolidat.stocurile şi producţia în curs de execuţie.capitalurile proprii.3.provizioanele şi amortizările cu caracter fiscal. grupe şi subgrupe: . Profiturile (plusvalorile latente) pot deci să fie reţinute. Eliminarea incidenţei fiscale asupra conturilor privind înregistrările deja efectuate vizează în special subvenţiile pentru investiţii.imobilizările. Sunt supuse retratării următoarele posturi. 3. De aici apare necesitatea retratărilor car au ca scop remedierea unor dificultăţi care există ca urmare a: . incidenţa regulilor fiscale diferite în funcţie de ţară sau care oferă diferite posibilităţi unor întreprinderi din aceeaşi ţară. . 1. astfel corectat. mai pot exista încă unele divergenţe între conturile diferitelor societăţi.diversităţii practicilor contabile.conturile intra-grup.subvenţiile primite. iar retratările operaţiunilor exerciţiilor financiare anterioare afectează rezervele. . pentru ca apoi să se repartizeze rezervele şi rezultatul exerciţiului. contrar dispoziţiilor contabile generale pentru conturile individuale care prevăd că numai pierderile latente trebuie reţinute şi să se constituie provizioane în acest sens.

A. . de cheltuieli şi de venituri între întreprinderile consolidate. Principalele cazuri se rezumă la: . Când soldurile conturilor de operaţii reciproce (creanţe/obligaţii. Ajustarea constă în reiniţializarea efectelor de primit scontate în contrapartidă cu finanţarea obţinută.C.mărfuri în tranzit: achiziţia trebuie contabilizată. Cursurile de schimb pot fi diferite de cele utilizate pentru consolidare. şi europene privind consolidarea impun eliminarea acestor conturi reciproce. iar stocurile mărite cu valoarea acestei cumpărări (regula vânzătorului).efecte comerciale scontate şi nescadente: una din societăţile grupului a remis spre scontare efecte de comerţ emise de o altă societate a grupului. În această ipoteză. cumpărările. Se regăsesc trei faze: . Aceste conturi la nivelul grupului. Efectele de primit nu mai apar în activul societăţii.S. Conturile între diferitele întreprinderi ale grupului nu sunt întotdeauna reciproce. .erori sau omisiuni: analiza conturilor intra-grup poate identifica diferenţe datorate unor erori sau omisiuni în contabilizarea operaţiunilor. Cauzele pentru care conturile intra-grup se deosebesc între ele pot fi de naturi diferite. lucrări sau livrări de bunuri facturate între două întreprinderi . atunci va trebui să fie identificată cauza. ceea ce înseamnă a face din conturile intra-grup conturi reciproce. .107 - .plată în tranzit: ajustarea constă în contabilizarea plăţii. este necesară ajustarea acestor datorii şi creanţe în monede străine în contrapartida conturilor de diferenţe de conversie.ajustarea conturilor intra-grup. Este faza operaţiunii de consolidare care vizează punerea în evidenţă. în special. Această scontare trebuie considerată ca o finanţare de deficit căci este legată de o creanţă internă în cadrul grupului.litigii: se poate întâmpla ca într-un grup să se înregistreze prestări de servicii. . pentru ca acestea să poată fi egalizate cu ajutorul regularizării – la nivelul celor două contabilităţi de ajustat – prin intermediul unor conturi de legătură. principiul de ajustare fiind următorul: cumpărătorul se aliniază după vânzător (regula vânzătorului). . Odată ce se cunoaşte cauza diferenţei este necesară rectificarea operaţiilor contabile dacă diferenţa este semnificativă. Reglementările I.Consolidarea grupurilor exerciţiului financiar apar conturi de creanţe şi datorii.inventarierea conturilor intra-grup şi verificarea reciprocităţii lor. împrumuturile sau creanţele. cumpărări/vânzări) diferă. reprezintă o dublă înregistrare deoarece menţinerea lor în cadrul conturilor consolidate ar majora în mod artificial cifra de afaceri. . a creanţelor şi datoriilor faţă de terţii exteriori grupului.datorii şi creanţe în monede străine: în contextul unui grup internaţional se operează frecvent tranzacţii între societăţile naţionale şi străine.

Consolidarea grupurilor

pentru care există un dezacord în ceea ce priveşte bunurile sau preţul. În această ipoteză, o întreprindere a înregistrat operaţia, iar cealaltă nu. În consolidare, aceste distorsiuni nu pot rămâne nesoluţionate. Oricare ar fi deznodământul ulterior litigiului este necesară o ajustare măcar cu titluprovizoriu. Dacă în exerciţiul financiar următor litigiul este tratat în mod diferit, ajustarea poate fi rectificată. Din momentul în care conturile intra-grup sunt reciproce se procedează la eliminarea acestora, respectiv la suprimarea înregistrărilor duble şi a operaţiilor interne grupului, putându-se realiza astfel obiectivul consolidării de a prezenta conturile unui ansamblu de întreprinderi ca şi cum ele nu ar fi forma decât o singură entitate. 2. Retratarea imobilizărilor În retratarea imobilizărilor, regula generală admisă este costul istoric care presupune ignorarea variaţiilor de preţ sau a puterii de cumpărare a banilor în raport cu elementele înregistrate la valoarea lor iniţială. Utilizarea acestui principiu porneşte de la premisa că nu există un concept de valoare intrinsecă absolută şi că totul depinde de contextul şi obiectivele evaluării. El reprezintă regula generală pentru toate înregistrările de imobilizări din cursul anului, întemeiate pe documente justificative, ceea ce asigură caracterul verificabil al înregistrărilor. În condiţii de inflaţie, aplicarea costului istoric conduce, însă, la o serie de deformaţii ale elementelor patrimoniale. 3. Retratarea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie Se recurge la retratări dacă, în raport cu metoda reţinută în planul contabil al grupului: - conţinutul costului de achiziţie sau de producţie este diferit; - metoda de estimare a costului de intrare pentru elementele interschimbabile este diferită; - valoarea reţinută în bilanţ (suma cea mai redusă a costului sau a valorii venale, cost istoric indexat, valoare de înlocuire) este diferită; 4. Retratarea provizioanelor şi amortizărilor cu caracter fiscal Eliminarea provizioanelor societăţilor consolidate derivă din principiul conform căruia dacă provizioanele ar fi menţinute ar exista o dublă înregistrare între: - pierderile ce privesc întreprinderile consolidate; - pierderile constatate la întreprinderile asociate sau acţionare, datorită provizioanelor contabilizate.
- 108 -

Consolidarea grupurilor

Retratarea provizioanelor se face ca şi cum acestea nu ar fi fost niciodată contabilizate. În cazul înregistrării elementelor de activ şi de pasiv ale societăţii consolidate, provizioanele constituite devin fără obiect sub imperativul unei duble utilizări la nivelul situaţiei nete consolidate şi deci trebuie eliminate. Provizioanele de eliminat se rezumă la: - provizioane pentru deprecierea titlurilor; - provizioane pentru deprecierea creanţelor; - provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. Provizioanele pentru deprecierea creanţelor sau a împrumuturilor acordate societăţilor consolidate în dificultate trebuie eliminate. Partea referitoare la exerciţiile anterioare determină creşterea rezervelor şi partea referitoare la exerciţiul curent măreşte rezultatul. În practică are loc contabilizarea unor amortizări şi provizioane doar în interes fiscal nu şi economic, acestea necorespunzând unor deprecieri efective a bunurilor în cauză (amortizarea degresivă sau accelerată, provizioanele privind creşterea de preţuri etc. …) Această contabilizarea are drept consecinţă alterarea rezultatului net contabil al societăţii (întreprinderii) respective şi a valorii nete contabile a bunurilor care figurează în bilanţul individual al acestora. De aceea se recomandă societăţilor să restabilească situaţia reală, la nivelul conturilor consolidate, astfel: - excedentul amortizărilor anterioare exerciţiului va fi trecut la rezerve, - excedentul amortizărilor exerciţiului va determina o diminuare a cheltuielilor cu amortizarea. Aici este bine să se ţină cont în acelaşi timp li de impozitul asupra profitului, impozit amânat datorită acestei creşteri a amortizării. Astfel, va fi constatat un “Provizion pentru impozite amânate” în corespondenţă cu debitul conturilor de rezerve (pentru impozitul referitor la amortismentul exerciţiilor trecute) şi rezultate (pentru impozitul referitor la amortismentul exerciţiului curent). Exemplu Totalul excedentului de amortizare se prezintă astfel : - aferent exerciţiilor trecute - 800; - aferent exerciţiului curent - 200. Faza întâi constă în corecţia amortismentelor : ____________________________________________________________
- 109 -

Consolidarea grupurilor

= % “Rezerve” 800 “Cheltuieli privind amortizarea” 200 ____________________________________________________________ A doua fază constă în constatarea unui impozit amânat (cota de impozit x suma excedentului amortizărilor): Presupunem (25% x 1.000) ____________________________________________________________ % = “Provizion pentru impozite amânate”250 200 “Rezerve” 50 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” ____________________________________________________________ În situaţiile în care cheltuielile cu amortizarea aferente exerciţiului curent sunt inferioare amortismentului tehnic reţinut pentru consolidare, va rezulta o diminuare a impozitului amânat: Exemplu Totalul excedentului de amortizare (700) se prezintă astfel: - aferent exerciţiilor trecute - 1.000; - insuficienţă de amortizare referitor la exerciţiul curent - (300). Faza întâi constă în corecţia amortismentelor: ____________________________________________________________ % = “Rezerve” 1.000 700 “Amortizări” 300 “Cheltuieli privind amortizarea” ____________________________________________________________ A doua fază constă în constatarea unui impozit amânat (cota de impozit x suma excedentului amortizărilor): Presupunem (25% x 1.000) ____________________________________________________________ 250 “Rezerve” = % “Provizion pentru impozite amânate”175 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 75 ____________________________________________________________
- 110 -

1.000 “Amortizări”

ceea ce le conferă caracterul de credit. au caracter de rezervă. provizioanele reglementate.111 - . acestea nu sunt justificate în cheltuielile actuale sau viitoare ale societăţii. ele trebuie transferate în conturile de regularizare a pasivului. Diferenţa din prima consolidare se analizează sistematic. create în cursul exerciţiului financiar. este o rezultantă a prevederilor regulilor contabile identice regulilor fiscale şi care trebuie să se menţină în consolidare. Deoarece nu afectează rezultatul. În cazul în care rămâne un sold neafectat între diferenţa dintre prima consolidare şi diferenţa de evaluare. În acest context. impozitul pe profit contabilizat în conturile individuale ale societăţilor este un impozit exigibil. Retratarea subvenţiilor pentru investiţii Pentru acestea. ca posturi ale capitalurilor proprii.Consolidarea grupurilor 5. Dacă apar plusuri de valoare latentă privind imobilizările corporale. deci. în consolidare. 6. sunt eliminate din rezultat. Retratarea capitalurilor proprii Acest tip de retratare priveşte eliminarea titlurilor de participare şi tratarea diferenţei de primă consolidare. dar ele corespund unui avantaj fiscal şi în esenţă. Diferenţele de reevaluare şi cele de achiziţie negative(preţul de achiziţie al titlurilor . Înscrierea în conturile individuale a subvenţiilor pentru investiţii. Eliminarea titlurilor de participare este operaţia cea mai importantă din consolidare şi ea este reflectată diferit în contabilitatea consolidată. iar cele care nu au fost constituite anterior vor fi virate la rezerve. de deficitele . această sumă se consideră ca o imobilizare necorporală şi va fi încadrată ca diferenţă de achiziţie. aceste plusuri reprezintă o diferenţă de reevaluare. de reconsiderări şi ajustări. trebuie să se asigure adevărata lor natură şi. În capitolele următoare ale lucrării vor fi evidenţiate pe larg aceste probleme. dar în conturile consolidate trebuie să se ţină seama de eventualele decalaje în timp ale cheltuielilor şi veniturilor. nu va fi afectat nici impozitul pe profit.cota-parte din capitaluri proprii) ale titlurilor se înregistrează ca poziţii distincte în pasivul bilanţului. în cadrul capitalurilor proprii. urmărindu-se justificarea ei. Retratarea impozitului pe profit al societăţilor consolidate Din punct de vedere fiscal. 7. Cu privire la provizioanele reglementate. necorporale şi financiare. în funcţie de metoda de consolidare aplicată şi de modalitatea de achiziţie a titlurilor (la constituire sau cumpărare ulterior).

. fie cu caracter permanent. Eliminarea operaţiilor între societăţile consolidate Eliminarea operaţiunilor realizate între societăţile consolidate au ca obiect: . fie angajamente în afara bilanţului.eliminarea operaţiunilor din cadrul grupului. Cifra de afaceri consolidată . . care afectează rezultatul fiscal în stadiul de consolidare.3. această eliminare a creanţelor şi datoriilor reciproce se efectuează în totalitate. 1. a) Eliminări care nu afectează rezultatele consolidate Aceste eliminări pot privi fie bilanţul (creanţe şi datorii).la nivelul conturilor de bilanţ.la nivelul conturilor de rezultate. 2. iar în cazul integrării proporţionale se va efectua proporţional. se va reliefa o datorie fiscală latentă înregistrată fie în pasiv-ca un impozit amânat.4. printre care: . fie cu caracter temporar în cursul exerciţiului financiar dar care se deduc fiscal în exerciţiul financiar ulterior. Neconcordanţele între rezultatul contabil înainte de impozitare şi rezultatul fiscal stabilit în baza conturilor consolidate pot fi consecinţa mai multor factori. 3. de a evita dublele înregistrări între societăţile integrate (de exemplu o creanţă şi o obligaţie reciprocă). fie contul de rezultate (cheltuieli şi venituri). Creanţe şi datorii reciproce Creanţele şi datoriile reciproce între societăţile integrate trebuie să fie compensate la nivelul bilanţului consolidat pentru ca acesta să nu fie umflat în mod artificial.corectări prealabile relative privind amortizările şi provizioanele. respectiv cheltuielile şi veniturile aferente). Când este cazul unei integrări globale.Consolidarea grupurilor fiscale reportate. de a nu reţine decât operaţiile efectuate cu terţii grupului (de unde va apare eliminarea unei achiziţii şi a vânzării corespunzătoare dintre societăţile integrate. . În consecinţă. fie în activ-ca o plată anticipată înscrisă în debitul contului de impozit amânat.112 - .alegerea unei metode de evaluare autorizate în cazul operaţiunilor de consolidare. Aceste eliminări pot avea sau nu o anumită incidenţă asupra rezultatului consolidat.

3.profiturilor interne conţinute în stocuri. . Eliminările care repun în discuţie suma rezultatului exerciţiului afectează rezultatele consolidate. . în toate cazurile în care operaţiile reciproce au generat rezultate care. în momentul consolidării. Vor fi eliminate deci: . sunt eliminate vânzările între societăţile din cadrul grupului. nu sunt realizate în interiorul ansamblului constituit de societăţile consolidate.provizioanele pentru deprecieri referitoare la creanţe interne. Astfel. la societatea cesionară.113 - .Consolidarea grupurilor Cifra de afaceri consolidată este constituită din suma vânzărilor realizate de societăţile consolidate prin integrare cu societăţi din afara grupului.angajamentele între societăţi. realizate între întreprinderile consolidate ale aceluiaşi grup. Pentru a putea realiza acest lucru. b) Eliminări ce afectează rezultatele consolidate Eliminările care repun în discuţie suma capitalurilor proprii consolidate (înaintea rezultatului exerciţiului) afectează rezervele consolidate. . trebuie să fie publicată în măsura în care această informaţie este utilă aprecierii situaţiei financiare a grupului.distribuiri de dividende provenind din profituri care au fost anterior consolidate. Aceste eliminări au loc în principiu.angajamentele în afara bilanţului care fac dublă înregistrare cu îndatorările contabilizate în bilanţ (Ex : Cauţiunea acordată unei instituţii financiare de către o societate din grup ca o garanţie pentru un împrumut acordat unei alte societăţi din grup). Este recomandabil ca în anexă să fie divizată această cifră de afaceri consolidată pe ramuri de activitate şi pe zone geografice.plus-valorile interne rezultând din cesiuni de valori imobilizate între societăţile din grup. . 1. este cazul: . Angajamente reciproce Suma totală a angajamentelor acordate terţilor de către grup sau primite de către grup de la terţi. nu pot fi menţinute în rezultatele consolidate atâta timp cât ele nu sunt confirmate printr-o operaţie contabilă în exteriorul grupului. Eliminarea profiturilor (rezultatelor) interne cuprinse în stocuri Rezultatele interne. .

de bunuri şi de servicii între mai multe societăţi consolidate în cadrul aceluiaşi grup dau naştere la profituri.tratarea ce se reţine când este vorba de o pierdere. Eliminarea adaosului comercial va face să apară un “venit înregistrat în avans” în cazul vânzătorului şi o “cheltuială efectuată în avans” în cazul cumpărătorului. dacă o întreprindere “A” a vândut mărfuri unei întreprinderi ”B”. Cheltuiala cu provizionul pentru deprecierea stocurilor interne constituită de către o societate cumpărătoare este eliminată în raport cu profitul pe stoc eliminat în societatea vânzătoare. . . deoarece ele sunt conturi intra-grup reciproce. adaosul comercial aferent trebuie eliminat. Pierderile interne asupra stocurilor nu sunt eliminate. iar profiturile aferente stocurilor finale vor afecta rezultatul.identificarea stocurilor în societatea cumpărătoare. sau în cazul în care corecţia ar fi neglijabilă privitor la ansamblul consolidat. Profiturile aferente stocurilor iniţiale (de deschidere) vor afecta rezervele. . .determinarea cotei de adaos comercial. El este eliminat din rezultatele întreprinderii care a efectuat vânzarea. Adaosul comercial conţinut în preţul stocurilor nu trebuie menţinut în rezultatele consolidate. Profiturile interne pe stocuri sunt eliminate.înregistrarea eliminării adaosului comercial asupra stocurilor în cazul vânzătorului şi în cazul cumpărătorului. Cele două conturi de regularizare trebuie eliminate ulterior.tratarea unui eventual provizion pentru deprecierea stocurilor interne. În cadrul grupului. .determinarea părţii intereselor minoritare. Regula prudenţei se opune eliminării profiturilor asupra stocurilor. Vânzările de mărfuri. .114 - . De fapt suprimarea unei pierderi determină constituirea unui profit fictiv pentru aceeaşi sumă. Acest tip de eliminare presupune următoarele demersuri: .Consolidarea grupurilor Eliminarea rezultatelor cuprinse în stocurile (de deschidere sau de închidere) ridică unele probleme mai delicate şi anume: . . atâta timp cât aceste stocuri sunt deţinute de către grup.determinarea sumei lor. dacă se dovedeşte greu de realizat acest lucru.calculul adaosului comercial al exerciţiului financiar curent şi al celui precedent. Se poate deroga eliminarea lor. Din valoarea stocurilor se scade adaosul comercial la întreprinderea care a cumpărat mărfurile.

.anularea plusvalorii întreprinderii care a vândut bunul imobilizat. Aceste rezerve corespund rezultatelor menţionate în cadrul grupului după distribuirea dividendelor. trebuie menţinut în conturile consolidate în afara cazului în care acest raport este recuperabil. Distribuirea dividendelor nu generează cheltuieli fiscale suplimentare pentru beneficiar. Înscrierea lor la nivelul veniturilor financiare ale societăţii-mame constituie deci o dublă înregistrare a părţii din rezultatul societăţilor deţinute. Acest principiu este valabil pentru cedarea activelor amortizabile şi neamortizabile. în funcţie de repartizarea drepturilor grupului în întreprinderea care încasează dividendele.Consolidarea grupurilor 2. dacă există. Ele sunt incluse în rezervele societăţii-mame. . profitul (pierderea) trebuie eliminat(ă) din rezultatele consolidate atâta timp cât bunul respectiv nu este cedat în afara grupului.115 - .calcului plus sau minus-valorii cesiunii. Eliminarea cedării de active imobilizate în cadrul grupului presupune: a) în anul cedării: . Eliminarea trebuie să afecteze doar valoarea netă a dividendelor încasate. ţinându-se seama de eliminarea anterioară în anii următori.constatarea în rezultate a profitului realizat de societatea care a vândut iniţial bunul. în rezultatele consolidate.corectarea valorii de intrare a bunului imobilizat la întreprinderea care l-a cumpărat. Rezultă deci o menţinere în bilanţul consolidat a acestor active imobilizate la costul lor istoric de la data intrării în grup. Cedarea de active se poate realiza prin vânzare sau prin aport. . Eliminarea plus-valorilor din cesiuni de active imobilizate interne în cadrul grupului Odată cu cedarea unui bun între două întreprinderi consolidate. de unde apare şi necesitatea corecţiei amortizării aferente. Eliminarea dividendelor Consolidarea impune eliminarea rezultatelor interne ale ansamblului consolidat. Dividendele interne în cadrul grupului trebuie eliminate deoarece ele corespund unor rezultate deja constatate în decursul exerciţiilor financiare anterioare. Această înregistrare nu se impozitează. care determină eliminarea lor şi raportarea la rezerve. inclusiv a dividendelor. . Eliminarea se realizează integral şi se repartizează între grup şi ceilalţi posesori de titluri. Costul fiscal al distribuirii. 3.

În această ipoteză grupul poate aplica metoda restrânsă. 3. Această alegere conduce la deprecierea activelor amortizabile la noua lor valoare.Lucrările pregătitoare. Aceasta constă.Retratările şi ajustările prealabile.116 - . în esenţă în includerea în rezerve a profitului aferent cedării de active în cadrul grupului. în locul metodei de bază amintite mai sus. pur şi simplu. Metoda restrânsă prevede.Operaţiile în vederea consolidării.Consolidarea grupurilor b) în anii următori: . de regulă sub forma unui . c) Transmiterea datelor contabile la serviciul societăţii-mamă care coordonează şi efectuează consolidarea. Acest tip de eliminare presupune remarcarea distincţiei între înregistrările de eliminare ale întreprinderii vânzătoare şi cele ale întreprinderii cumpărătoare. I. b) Omogenizarea datelor contabile utilizate cu scopul de a reţine valoarea semnificativă a conturilor consolidate. înscrierea în rezerve a plusvalorii legate de vânzarea unei imobilizări în cadrul grupului.corectarea cheltuielilor cu amortizarea care trebuie efectuate pe baza planului de amortizare iniţial.5. aceşti parametrii pot fi disproporţionaţi. . contrapartida acestei deprecieri netranzitând prin rezultate. Este important să se reţină faptul că o consolidare se pregăteşte cu mult timp înainte şi că în practică sunt necesari cel puţin 2 ani pentru ca procedura de consolidare să fie complet pusă în valoare. Întocmirea conturilor consolidate Pentru întocmirea de conturi consolidate se parcurg în mod succesiv următorii paşi: .3. . a)Stabilirea organigramei entităţii de consolidat constă în principal în alcătuirea unui inventar al portofoliului titlurilor societăţii mamă cât şi a titlurilor deţinute de alte societăţi consolidate. În cazul anumitor cesiuni de active imobilizate. Toate aceste corectări presupun o urmărire minuţioasă a parametrilor imobilizării ce face obiectul unei eliminări. Lucrările pregătitoare pentru consolidare Acestea se referă la următoarele aspecte: a) Stabilirea organigramei entităţii de consolidat.

indirect prin intermediul filialelor. în vederea stabilirii legăturilor financiare existente între aceste societăţi. . inventarierea participaţiilor cuprinde pentru fiecare societate următoarele elemente: . Cu ajutorul acestor elemente societatea-mamă stabileşte organigrama entităţii de consolidat.tabloul provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de participare. deci lista societăţilor reţinute în vederea consolidării şi alegerea pe această baza a metodei de consolidare. . ele nu pot fi şi suficiente pentru a satisface necesităţile consolidării conturilor.numărul de titluri deţinute de terţi. . Organigrama. adică reprezentarea grafică a legăturilor financiare (procentajul de interes şi de control) existând între: . societatea-mamă a grupului porneşte de la inventarierea detaliată a portofoliului de “titluri de participare” care figurează în anexele la bilanţul său. ajută astfel în stabilirea societăţilor ce vor fi reţinute în consolidare în funcţie de procentul de control (acesta exprimând dependenţa juridică) şi care nu trebuie confundat cu procentul de interes. însă.date cu împrumut de o societate.Consolidarea grupurilor tablou sau sub forma de grafic. . se limitează în general la menţionarea : . în baza cărora se stabileşte mai întâi dependenţa juridică şi mai apoi perimetrul de consolidare.pe de o parte societatea-mamă şi celelalte societăţi.pe de altă parte.numărul de titluri deţinute de entitate: . Acestea. . subfilialelor sau participaţiilor. . fiecare dintre aceste societăţi şi celelalte societăţi exceptând societatea-mamă. . b) Omogenizarea datelor contabile Conturile consolidate pentru a avea o valoare semnificativă trebuie să fie elaborate pe baza unor date omogene. acţiuni cu drept de vot preferenţial) corespunzător cu procentajul participării juridice.numărul total de titluri emise (valori nominale multiple.valoarea de inventar pentru care titlurile figurează în activul bilanţului societăţii-mamă. Chiar dacă aceste informaţii sunt necesare la început.numelui societăţilor în care societatea-mamă deţine o participaţie. Soluţia cea mai frecvent practicată în vederea omogenizării constă în stabilirea în prealabil a unui plan contabil al grupului care să permită . Pentru a putea fi adaptată acesteia.117 - . în special administratorilor .direct de societatea-mamă a grupului.mărimea capitalului. . Pentru pregătirea primei consolidări.persoane fizice.

aplicarea principiilor contabile uniforme se poate lovi în practică de anumite dificultăţi cum sunt : diversitatea activităţilor care impune aplicarea de reguli contabile specifice sau particulare. fie din motive tehnice. c) Transmiterea datelor contabile. concepute de un serviciu specializat de consolidare al societăţii-mamă.Consolidarea grupurilor uniformizarea procedurilor contabile şi a metodelor de evaluare a diferitelor societăţi consolidate. consolidarea poate fi efectuată pe baza unei situaţii şi a unui rezultat intermediar stabilite în aceleaşi condiţii ca şi bilanţul şi conturile de rezultat individuale. existenţa de societăţi străine pentru care nu este posibil să se impună principii de contabilizare şi evaluare naţională. noi conturi după forma şi metodele de contabilizare şi evaluare prescrise de societatea-mamă. Pentru uşurarea operaţiunilor de consolidare şi pentru evitarea oricăror erori de interpretare. Pentru asigurarea respectării imperativelor de operativitate şi fiabilitate a informaţiei se recomandă de asemenea alcătuirea unui grafic în care să se prevadă în mod detaliat termenele de efectuare a lucrărilor de consolidare în succesiunea lor.118 - . Se cere. ca toate conturile individuale ce urmează să fie încorporate în conturile consolidate să fie stabilite la aceeaşi dată şi să se refere la aceeaşi perioadă ca cele ale societăţii-mamă. În grafic se mai precizează de asemenea termenul de comunicare a fiecărui document serviciului de consolidare. menţionând în anexa diferenţele care ar afecta situaţia financiară şi rezultatele. Între aceste tablouri este indicat să se stabilească un sistem de verificare şi corelare a informaţiilor ca o cheie de control. În acest grafic trebuie cuprinse toate operaţiunile de efectuat pentru fiecare din societăţi cu indicarea termenului final al fiecărei operaţiuni. se recomandă ca documentele transmise pentru efectuarea operaţiunilor de consolidare să fie prezentate sub formă de tablouri de analiză standardizate. În cazul când societăţile de consolidat îşi închid conturile la o altă dată decât cea adoptată de societatea mamă fie pentru că reglementarea naţională o impune. Totuşi. Aceste tablouri trebuie să precizeze ansamblul de informaţii pe care trebuie să le furnizeze societăţile care intră în perimetrul de consolidare. În practică se procedează în cazul când decalajul este mai mic de trei luni la consolidarea conturilor filialelor aşa cum ele sunt închise. tot ca o măsură de omogenizare. În asemenea cazuri societatea consolidată stabileşte începând de la conturile individuale. .

. În aceste tablouri operaţiile făcute cu alte societăţi de grup trebuie să fie individualizate. În acest scop fiecare din posturile documentelor de sinteză ale societăţilor care intră în perimetrul de consolidare se împart în: . cheltuieli şi venituri.pe documente provizorii cu ajustarea eventualelor abateri importante ulterior. b) . Tablourile de analiză Acestea se referă în principal la următoarele probleme : 1.operaţiuni în afara grupului. vânzări.raportul certificării conturilor.bilanţul. b) Operaţiuni nereciproce. Asemenea operaţiuni pot fi de pildă provizioanele constituite de către una din societăţi cu privire la creanţele ce la are asupra unei societăţi consolidate sau chiar asupra titlurilor de participare sau de plasament ale altor societăţi din grup pe care acea societate le deţine în portofoliu.Consolidarea grupurilor Graficul poate prevedea realizarea documentelor într-una din următoarele două variante: a) . . Aceste operaţiuni se referă la operaţiunile înregistrate în două societăţi din perimetrul de consolidare cum sunt : cumpărări.operaţiuni de grup.119 - .diferite tablouri de analiză. Când operaţiunile reciproce sunt efectuate între două societăţi de naţionalitate diferită este de dorit ca punerea de acord să fie făcută luând ca bază moneda în care a fost făcută operaţia sau contractul. prestări de servicii. . Acestea sunt înregistrate doar la una dintre societăţile care intră în perimetrul de consolidare. . la rândul lor. varianta cel mai frecvent utilizată. . respectiv de confirmare de sold. creanţe şi obligaţii între societăţile de consolidat. Analiza operaţiilor de grup.pe documente definitive.tabloul de finanţare. în urma căreia dacă se constată diferenţe se fac regularizările necesare (aşa numitele reconcilieri sau punctaje). respectiv operaţiuni făcute în cadrul grupului. . sunt grupate şi analizate pe două categorii: a) Operaţiuni reciproce. Operaţiunile de grup. În momentul închiderii conturilor fiecare societate se asigură de reciprocitatea acestor operaţii comunicând fiecăreia dintre societăţile în cauză o scrisoare de acord de sold. Graficul pentru alcătuirea documentelor sub forma tablourilor de analiză trebuie să se refere la următoarele situaţii de bază: .conturile de rezultate.

. sunt înscrise în tabloul de analiză pe structura naturii imobilizărilor şi pe regimul de amortizare.achiziţii din cadrul grupului.situaţia la începutul exerciţiului. . Aceste tablouri de analiză cuprind în general următoarele elemente: . . .achiziţii din afara grupului. Aceste elemente vor fi dezvoltate pentru toate conturile din categoria imobilizărilor financiare cum sunt: . .titluri de participare.alte titluri. Cedările. se stabilesc zonele în care procentajul de control este sub limita de preluare în consolidare şi deci lanţul este întrerupt. .cedări în cadrul grupului. Tabloul de analiză va specifica separat amortizările fiscale derogatorii. . pentru fiecare societate care intră în perimetrul de consolidare: .achiziţiile efectuate în cursul exerciţiului care se împart în: .suma provizioanelor constituite.cedări în afara grupului.achiziţii şi cedări de titluri în cursul exerciţiului. Pentru achiziţiile efectuate în cadrul grupului sunt detaliate apoi pe fiecare operaţie efectuată de societăţile din grup. împărţite de asemenea în grup şi în afara grupului. respectiv regimul de amortizare liniar. 3) Analiza titlurilor de participare poate cuprinde următoarele elemente. cu detalierea operaţiunilor făcute de fiecare societate din grup. Cheltuielile cu amortizările. Analiza titlurilor de participare este foarte importantă întrucât pe această bază se stabileşte lanţul legăturilor între societatea-mamă şi societăţile filiale precum şi între societăţile filiale. respectiv a schemei de legături dintre societăţile care intră în perimetrul de consolidare.Consolidarea grupurilor 2) Analiza conturilor de imobilizări şi amortismente. . ieşirile în cursul exerciţiului sunt împărţite şi ele în: .numărul de titluri deţinute. .titluri ale activităţii de portofoliu. degresiv şi accelerat.situaţia la sfârşitul exerciţiului. .120 - . Tabloul de analiză a titlurilor de participare constituie un element de bază în alcătuirea organigramei. .mişcările în cursul exerciţiului.procentajul de capital deţinut.

mărfuri. Se stabileşte astfel profitul intragrup cuprins în stocuri în cadrul operaţiunilor pregătitoare de consolidare. 11 Feleagă N. Aceste prelucrări pot afecta sau nu capitalurile proprii ale societăţii examinate.provizioane reglementate. suma materiilor prime încorporate în costul producţiei (finită şi în curs de execuţie) şi suma produselor finite cumpărate de la societăţi din afara grupului. .121 - . societatea cumpărătoare trebuie să facă să apară în stocurile sale suma materiilor prime cumpărate de la o altă societate a grupului.analiza cheltuielilor privind provizioanele şi a reluărilor de provizioane în perioada unui exerciţiu pe categorii de provizioane şi anume: . produse cu separarea pe stocuri provenite din grup şi din afara grupului. . precum şi celor rezultate din practica contabilă şi din metodele de evaluare în vederea asigurării omogenităţii conturilor consolidate11.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. Întrucât consolidarea necesită eliminarea profiturilor intersocietăţi. Editura Economică. Bucureşti. în care de regulă se cuprind: . Acest tablou cuprinde o divizare a valorii brute a stocurilor de materii prime. 1996 . II. coordonator – Contabilitate aprofundată. 5. Alte analize şi documente anexe. Tehnica de prelucrare sau retratare a conturilor. cu detalierea provizioanelor constituite pentru fiecare fel de stocuri..determinarea rezultatului fiscal şi analiza variaţiilor capitalurilor proprii în cursul exerciţiului.detalierea operaţiunilor specifice cu indicarea metodelor de contabilizare adoptate.provizioane pentru deprecierea stocurilor. Analiza stocurilor. . Retratările şi ajustările prealabile Acestea reprezintă corecţii aduse insuficienţelor documentelor transmise de societăţile de consolidat. imobilizărilor şi creanţelor. stabilind pe această bază valorile nete.Consolidarea grupurilor 4. Aceste prelucrări şi ajustări sunt efectuate asupra conturilor individuale ale fiecărei societăţi care intră în perimetrul de consolidare de către serviciul de consolidare al societăţii-mamă. .

Dar este posibil de utilizat şi alte metode de amortizare care vor fi justificate prin considerente economice. Impozitele asupra beneficiilor Există în bilanţurile individuale diferenţe între beneficiile contabile şi beneficiile impozitabile. altele au caracter temporar. 2. respectiv în cazul filialelor care dispun de activităţi autonome se recomandă : . conversia conturilor individuale ale societăţilor din străinătate este relativ dificilă. Variaţiile parităţilor monetare au numeroase incidenţe asupra determinării situaţiilor patrimoniale şi a rezultatelor. Dată fiind marea diversitate a parităţilor monetare şi a condiţiilor specifice. Cele mai frecvente elemente care fac obiectul retratării privesc: 1.122 - .Consolidarea grupurilor Dacă ele le afectează.asupra contului de rezultate dacă privesc operaţiuni ale exerciţiului. În anumite cazuri diferenţele între cele două mărimi (beneficiul contabil şi impozitul) sunt definitive având caracter permanent. Cheltuielile de constituire: În general. ca spre exemplu provizioanele care nu acoperă un risc real posibil. 3. Amortizarea poate fi făcută pe baza metodelor de amortizare liniară care poate fi operantă pe ansamblul grupului pe categorii de imobilizări. 4. în unele lucrări fiind calificate drept active fictive. Provizioanele: Retratarea provizioanelor din conturile individuale are ca obiectiv eliminarea disparităţilor de procedură de la o societate la altă şi anularea acelei părţi de provizioane care are caracterul unor adevărate rezerve. Pentru efectuarea acestor operaţiuni nu sunt elaborate metode generale admise de către toţi. cheltuielile de constituire nu au o valoare de activ cert. O problemă importantă o constituie stabilirea naturii retratării conturilor individuale. Conversia conturilor societăţilor din străinătate.rezervelor dacă privesc operaţiuni din exerciţiile anterioare. Anumite cheltuieli sau anumite venituri sunt reţinute în exerciţii diferite pentru determinarea beneficiului impozabil şi pentru calculul beneficiului contabil. acestea sunt imputate: . . ca urmare în cadrul lucrărilor de consolidare acestea sunt transferate asupra cheltuielilor exerciţiului în care ele au fost angajate. a) În cazul general. Amortismentele : Retratarea amortismentelor are ca obiect eliminarea la nivelul conturilor consolidate a incidenţelor disparităţilor din metodele de amortizare.

imobilizările şi capitalurile proprii vor fi convertite la cursul istoric (cursul la data când a intrat imobilizarea în patrimoniu în cursul exerciţiului). Pentru simplificare în acest caz poate fi utilizat un curs mediu exceptând de la aplicarea cursului mediu rezultatul final care va fi convertit la cursul de la data închiderii bilanţului.conversia bilanţului la cursul de la data încheierii acestuia. . În principiu.ecartul (diferenţa) rezultat din aplicarea unui curs mediu elementelor contului de rezultat şi rezultatul la cursul de închidere a bilanţului. se cercetează cauza acestora şi se face regularizarea situaţiei. pentru conversie se procedează astfel : . Atunci când din examinarea documentelor transmise de societăţi se constată neconcordanţe între conturile reciproce ale celor două societăţi. Aceste ajustări sunt corecţii aduse conturilor reciproce ale societăţilor consolidate în scopul egalizării soldurilor lor. denumit "Ecart sau diferenţe de conversie".123 - .Consolidarea grupurilor .stocurile şi elementele monetare vor fi convertite la cursul de închidere (adică la cursul de la data închiderii bilanţului 31 decembrie). Această diferenţă se înscrie într-un post distinct în bilanţ şi în contul de rezultate.conversia operaţiilor la contul de rezultat la cursul în vigoare din perioada realizării rezultatului.ecarturile de conversie vor fi imputate rezultatului. partea referitoare la elementele monetare plasate pe termen lung putând fi eşalonate pe durată medie corespunzătoare a imobilizărilor. punctaje sau confruntări şi care se efectuează între societăţile din cadrul grupului. aceste diferenţe trebuiau să fie explicate şi corectate în momentul întocmirii conturilor individuale ale societăţilor de consolidat sau pe parcursul fazelor pregătitoare ale consolidării prin schimbul de informaţii între societăţi. . deci ea nu dispune de o activitate autonomă ca în primul caz. b) În cazurile particulare în care o filială constituie o simplă prelungire a activităţilor societăţii-mamă. .ecartul (diferenţa) rezultat din transformarea la un curs diferit a capitalurilor proprii de deschidere se va înscrie în bilanţ la un post distinct şi anume "Rezerve de conversie". Dacă totuşi mai persistă pot fi regăsite sub formă de: . Ajustarea conturilor intersocietăţi. . . Aceste ajustări poartă denumirea de reconcilieri.

În cazul operaţiilor neobişnuite. atunci operaţiile necontabilizate de acesta vor fi eliminate şi din contabilitatea cumpărătorului. Se poate adopta în acest sens. Operaţiile contabilizate la una din părţi trebuie să fie contabilizate la fel şi la cealaltă. Aceste diferenţe sunt detectate de către serviciul de consolidare pe timpul controlului documentelor transmise de societăţile de consolidat. Reclasificările Acestea au ca obiect corectarea divergenţelor de tratare contabilă datorită absenţei unui plan contabil propriu grupului sau datorită proastei sale aplicări. Prin aceste reclasificări se va ţine seama ca diferitele categorii de stocuri cum sunt produsele sau chiar mărfurile deţinute de o filială să poată sa devină materii prime la nivelul consolidării. deci dacă se stabileşte regula vânzătorului.124 - . fie regula vânzătorului sau creditorului (vânzătorul are prioritate asupra cumpărătorului.Imobilizări . b) Diferenţe justificate datorită conversiei din monede diferite. caz în care operaţiunile contabilizate la cumpărător trebuie să fie aceleaşi ca şi la vânzător. fie regula cumpărătorului sau debitorului. iar operaţiunile necontabilizate de către cumpărător vor fi eliminate din conturile vânzătorului. Aceste diferenţe datorită variaţiei cursului de schimb sunt tratate ca diferenţe de conversie la nivelul consolidării si nu al societăţilor de referinţă. Retratarea conturilor la amortizări . mărfurile fiind în curs de aprovizionare sau societatea B a înregistrat o plată pe care societatea A nu a înregistrat-o la încasări datorită timpului necesar circuitului operaţiunilor prin bănci. Este posibil în asemenea situaţii pentru a simplifica lucrările de ajustare să se decidă asupra cărei societăţi trebuie să se fondeze operaţiunile de ajustare. deci el impune regula). Egalizarea conturilor reciproce în devize nu exclude existenţa diferenţelor în conturile curente convertite în devizele societăţii consolidate.Consolidarea grupurilor a) diferenţe justificate datorită decalajelor în timp în ceea ce priveşte înregistrarea. serviciul de consolidare face corecţiile necesare ţinând seama şi de informaţiile furnizate în nota anexă transmisă de societatea respectivă împreună cu documentele. De exemplu societatea A vânzătoare a înregistrat o vânzare pe care societatea B cumpărătoare nu a înregistrat-o încă. notă în care se fac precizări privind metodele de contabilizare adoptate precum şi cele de evaluare.

000 V r = 75. astfel că acestea vor fi înregistrate la contul de rezerve prin formula contabilă: ____________________________________________________________ 30.000 N+1 30.000 liniar: a) Determinarea amortizării liniare în anii N.Norma de amortizare degresivă Na = 20% x K = 20 % x 2 = 40% Amortizarea degresiva în anii N.000 x 20% = 25.000 x 20% = 25. N+2 a fost de: 40% x 125.000) cheltuieli ce nu mai pot afecta contul de rezultate din cele două exerciţii încheiate.000 = 50.000 pentru anul N+2 b) Calculul pentru retratarea amortizării în regimul de amortizare Se observă diferenţe de cheltuieli cu amortizările.000 -7.125 - .000 25.000 25. La sfârşitul exerciţiului N+2 în cadrul procesului de consolidare la nivelul grupului pentru această categorie de mijloace fixe se adoptă regimul de amortizare liniar.000 şi 5.000 + 5. în plus în primii ani dar 25.000 x 20% = 25. Amortizarea degresivă practicată de către societate în cei trei ani este următoarea: .000 pentru anul N+1 V r = 27.000 N+2 18. în minus cu 7.000 în anul trecut.000 (25.000 "Amortizarea privind = "Rezerve" 30.000 40% x 45. Pentru anul N şi anul N + 1 prin trecerea la amortizarea degresivă cresc amortizările cu 30.000 Amortizare liniară 25.000 pentru anul N+2 Se compară amortizarea liniară cu cea degresivă şi se stabilesc diferenţele pentru fiecare din cei trei ani: Anul Amortizare degresivă N 50.000 = 30.000.Consolidarea grupurilor O societate consolidată a achiziţionat la începutul exerciţiului N un mijloc fix în valoare de 125.000 pentru anul N V r = 45. N+1. Durata normala de serviciu este de 5 ani. 125.000 = 18.000 pentru anul N 125.000 pentru anul N+1 125. regimul de amortizare aplicat este amortizare degresivă.000 +5.000 .Norma de amortizare liniară Na = (l/5) x 100 = 20% .000 Diferenţe +25. N+2. N+1.000. Se fac înregistrări la închiderea anului N+2.000 40% x 75.

3. a) Cazul dependenţei directe: .000 tare privind amortizările privind imobilizăşi provizioanele" rile corporale" ____________________________________________________________ Înregistrarea prin mişcarea contului de rezerve este practicată dacă în fiecare an se pleacă de la conturile fiecărei societăţi. Calculul procentajelor de interes Dacă procentajul de control juridic determinat în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru a stabili lanţul de control serveşte la delimitarea perimetrului de consolidare prin procentajele de interes se realizează calculele de consolidare.000 "Cheltuielile de exploa= "Amortizări 7. Calculul procentajelor de interes Cumulul conturilor Eliminarea conturilor şi operaţiunilor reciproce Tratarea diferenţei de primă consolidare Eliminarea titlurilor de participare Determinarea rezervelor şi rezultatului consolidării şi repartizarea acestora între societatea-mamă şi partea terţilor (din afara grupului) 1. Dacă există mai multe lanţuri. direct sau indirect. 6. 5.000 de amortizare se înregistrează pe contul de cheltuieli curente de exploatare.diferenţa în minus de 7. Operaţiunile de consolidare propriu – zise în urma retratărilor şi ajustărilor prealabile.Consolidarea grupurilor imobilizările corporale" ____________________________________________________________ Pentru anul N + 2 exerciţiul în curs. procentajele de interes se cumulează la nivelul societăţii plasate la vârful acestui lanţ. 4. Pentru a determina procentajul de interes se face produsul procentajelor de deţinere a societăţilor care intră în lanţul de control. . 1. Procentajul de interes exprimă partea deţinută de către societateamamă (SM). 2. O altă manieră de a opera constă în a pleca de la conturile consolidate din anul precedent şi adăugarea operaţiunilor fiecărei societăţi. afectând rezultatele financiare ale exerciţiului: ____________________________________________________________ 7. în fiecare societate consolidată.126 - . III.

de fapt. nu există integrare a contului. În cazul integrării proporţionale conturile societăţilor integrate nu sunt cumulate decât în proporţia procentajului de interese ale societăţii-mamă în societăţile consolidate. . în situaţia netă (în activul net) al societăţii puse în echivalenţă. . ci înlocuirea titlurilor de participare care figurează la activul societăţii-mamă prin partea acesteia din urma. În cazul integrării globale.127 - . 3.calculul matricial. 2.metoda progresiilor geometrice. Eliminarea conturilor şi operaţiunilor reciproce Conturile consolidate fiind reflectarea activităţii şi situaţiei unei singure entităţi economice se impune a se reţine doar operaţiile efectuate şi rezultatele realizate din relaţiile cu terţii. Cumulul conturilor nu se efectuează pentru societăţi puse în echivalenţă. în cele ale societăţii-mamă. 80 % x 60 % = 48 % b) Cazul dependenţei indirecte: Procentajul de interes al SM în B se determină ca produs al procentajului de control juridic indirect asupra lui B la care se adaugă procentajul de control juridic direct. Cumulul conturilor Cumulurile se fac pe posturi de bilanţ şi conturile de rezultat ale societăţilor integrate.la nivelul conturilor de bilanţ de a evita dublele înregistrări între societăţile integrate (exemplu : creanţele şi datoriile reciproce).metoda algebrică. respectiv cu persoanele străine de această entitate.Consolidarea grupurilor Procentajul de interes al SM asupra lui B se calculează ca produs al celor două procentaje de control juridic. Capitalurile proprii şi rezultatele luate în totalitatea lor. (80% * 60%) + 15% = 48% + 15% = 63% c) Cazul dependenţei indirecte în care intervin patru societăţi : Să se determine procentajul de interes al SM în C. Eliminarea operaţiilor realizate între societăţile consolidate au ca obiect: . se vor împărţi în interese ale societăţii-mamă şi interese minoritare în funcţie de procentajele de interes prealabil calculate. pentru aceasta. [(80% x 60%) + (40% x 10%) = 48% + 4% = 52% d) Cazul dependenţei reciproce: Pentru determinarea procentului de interes în cazul dependenţei reciproce se pot folosi mai multe metode cum sunt: . conturile societăţilor integrate sunt luate pentru totalitatea valorilor. .

Principiul eliminării. . ceea ce permite eliminarea operaţiilor reciproce. c) Punerea în echivalenţă : în acest caz operaţiile nefiind consolidate. b) Integrare proporţională: operaţiunile se fac în mod obişnuit prin împărţirea cotei de diminuare între societăţile membre. Ca urmare operaţiile şi rezultatele între societăţile care intră în perimetrul de consolidare trebuie în consecinţă să fie eliminate. în proporţia participării lor.000 lei. din care 600.128 - . După compararea sumelor contabilizate între "A" şi "B" şi ajustarea lor. Exemplu: Societatea "A" furnizează o parte din materii prime necesare societăţii "B" din acelaşi grup. de a nu reţine decât operaţiile efectuate cu terţii străini grupului (ca şi consecinţă fiind eliminarea unei achiziţii şi a unei vânzări corespunzătoare între societăţile integrate).Consolidarea grupurilor .000. Cumpărările lui "B" au fost de 2. În acest caz suma operaţiilor realizate de către fiecare cu societatea comună este egală cu suma consolidată prin integrare proporţională. dacă este necesar.eliminările care nu afectează capitalurile proprii consolidate (înainte de rezultat) şi nici rezultatele consolidate.eliminările care afectează capitalurile proprii (înainte de rezultat) şi rezultatul consolidat şi care se operează la toate societăţile care intră în perimetrul de consolidare. Aceste eliminări se operează pentru toate societăţile consolidate în afară de cele puse în echivalenţă. fie angajamente în afara bilanţului. . a) Integrare globală: eliminările se fac 100%. A). inclusiv la cele puse în echivalenţă. Prestaţiile obţinute şi furnizate când societăţile consolidate efectuează între ele operaţii comerciale ce se referă la mărfuri şi prestaţii. Operează diferit în funcţie de metoda de consolidare reţinută pentru fiecare societate astfel: Aceste eliminări pot să privească fie bilanţul (creanţe şi datorii). când se aplică aceasta metodă nu se pune problema eliminărilor.000 lei de la "A". Eliminări care nu afectează capitalurile proprii şi rezultatul consolidat. trebuie eliminate în totalitate. B) Operaţiile specifice: a) Cumpărări şi vânzări. aceste tranzacţii sunt eliminate la nivelul consolidării. Se disting două categorii de operaţiuni ce trebuie eliminate: .la nivelul conturilor de rezultate. fie contul de rezultate (cumpărări şi vânzări).

Când acestea sunt contractate între societăţile consolidate.129 - . Eliminări care afectează capitalurile proprii şi rezultatul consolidat. societatea "B" . astfel că cele referitoare la relaţiile cu societăţile din grup urmează a fi eliminate. creanţele şi datoriile reciproce sunt eliminate în totalitate. .angajamentele între societăţile consolidate. . această eliminare fiind efectuată 100%. mai puţin în cazurile în care structura grupului şi natura acestuia sunt de aşa manieră încât o astfel de informaţie ar fi fără interes şi fără nici o semnificaţie.Consolidarea grupurilor Înregistrarea eliminării acestor operaţii la consolidare: .client. pentru a nu umfla în mod artificial bilanţul consolidat. sau angajamentele extrapatrimoniale. conturi curente. apare eliminare vânzărilor între societăţile grupului. împrumuturi / credite. Vor fi deci eliminate: . Este recomandabil ca în anexă. .angajamentele în afara bilanţurilor individuale care sunt dublu înregistrate corespunzător contabilizărilor în bilanţ (exemplu : cauţiuni plătite unei instituţii financiare de către o societate a grupului drept garanţie pentru un împrumut acordat unei alte societăţi din grup). c) Angajamente în afara bilanţului. să fie împărţită cifra de afaceri consolidată pe ramuri de activitate.cumulul conturilor de rezultate. pe zone geografice. b) Creanţe şi datorii. În cazul integrării globale. Eliminarea operaţiilor reciproce care nu afectează rezultatul se efectuează 100% şi în cazul integrării globale şi al celei proporţionale. Astfel. sau primite de către grup de la terţi trebuie să fie publicată în măsura în care această informaţie este utilă aprecierii situaţiei financiare a grupului. debitori / alţi creditori. Prin creanţe şi datorii trebuie să se înţeleagă posturile clienţi / furnizori. Când este vorba de punere în echivalenţă. De exemplu societatea "A" este furnizorul. suma acestora va fi indicată în anexă dacă importanţa lor se justifică. cu rezerva compensaţiilor ce trebuie efectuate pentru ca această cifră de afaceri să reprezinte afacerile realizate cu terţii străini grupului. Intră în consolidare şi conturile din afara bilanţului. ele trebuie eliminate. Suma totală a angajamentelor acordate terţilor de către grup.eliminarea operaţiilor reciproce (A şi B). Cifra de afaceri consolidată este constituită de suma vânzărilor realizate de societăţile consolidate prin integrare.

Se poate face derogare de la eliminarea acestora. 1) Rezultatele interne asupra stocurilor. impozitul pe profit trebuie sa fie corectat ţinând seama de incidenţa eliminării rezultatelor interne. Problema care se pune este de a elimina suma totală a rezultatelor interne sau doar partea societăţii-mame în acestea? În cazul integrării globale. nu sunt realizate în interiorul ansamblului constituit de societăţile consolidate. Eliminările se fac de asemenea la cota de procentaj de interese ale societăţii-mamă. iar profiturile aferente stocurilor finale vor afecta mărimea stocurilor. Operaţiunile la care se referă aceste eliminări afectează capitalurile proprii şi rezultatul consolidat. sau antrenează o muncă imensă şi delicată. Eliminările sunt limitate la procentajele de interes ale societăţii-mamă . în momentul consolidării. de referinţa la cota de impozitare aferentă societăţii prin modificarea rezultatului. corecţia adusă ar fi neglijabilă cu privire la ansamblul rezultatului consolidat. sau când pentru anumite tranzacţii interne care au fost realizate la tarife normale.Consolidarea grupurilor Principiul eliminării este şi în acest caz aplicat diferit. totalitatea profiturilor interne va fi eliminată şi va fi mai apoi repartizată între partea societăţii-mame şi partea minoritarilor. În măsura în care vânzările efectuate între societăţile consolidate sunt rezultatul unui preţ de vânzare care include o marjă de beneficiu. în consolidare. Profiturile interne asupra stocurilor sunt eliminate. Eliminările sunt practicate 100% apoi repartizate. când se dovedeşte imposibil.dacă profitul a fost realizat de către societatea-mamă (sau societatea consolidantă atunci când este cazul unei sub. Aceasta presupune ca ele să poată fi izolate de alte achiziţii. ceea ce nu este posibil întotdeauna (cazul bunurilor fungibile). se elimină acel beneficiu inclus în stocuri. În principiu. Profiturile aferente stocurilor iniţiale vor afecta rezervele. În acest scop calculul fiind făcut la nivelul fiecărei societăţi. Este vorba de acele operaţiuni reciproce care au generat rezultate. astfel: . b) Integrare proporţională. în funcţie de metoda reţinută pentru consolidare : a) Integrare globală. Acest lucru mai presupune în acelaşi timp ca preţul lor de înregistrare să fie cunoscut cu mare precizie. cumpărările rămase în stoc la cumpărător trebuie reţinute la preţul lor de înregistrare.130 - . care. c) Punerea în echivalenţă. Totodată.

principiul prudenţei se opune eliminării acestor pierderi întrucât acestea ar fi de natură sa ducă la creşterea rezultatelor globale.131 - . diminuând rezultatul exerciţiului.Profiturile asupra stocurilor finale sunt eliminate debitând contul de rezultat "Stoc de închidere" prin creditul contului de bilanţ "Stocuri" corespunzător.dacă profitul a fost realizat de către o societate dependentă la stocurile care acum sunt deţinute de societatea-mamă (sau societatea consolidantă atunci când este cazul unei subconsolidări la nivelul unui sub-grup). Eliminarea profiturilor aferente stocurilor se contabilizează astfel: . = 200 lei trebuie să fie eliminat.Consolidarea grupurilor consolidări la nivelul unui sub-grup) în legătură cu stocurile care acum sunt deţinute de societăţile dependente. . ____________________________________________________________ 20 "Rezerve consolidate" = “Rezultat global" 20 ____________________________________________________________ . suprimarea unei pierderi duce la constituirea unui profit fictiv cu aceeaşi sumă. La data închiderii conturilor.Profiturile asupra stocurilor iniţiale fiind realizate în cursul exerciţiului anterior sunt eliminate debitând contul "Rezerve de consolidare" prin creditul contului de rezultat "Stoc de deschidere" mărind rezultatul exerciţiului. proporţional cu participaţia în societatea consolidată. cu ocazia vânzărilor interne de stocuri. În această valoare este cuprins profitul realizat de societatea "A" în urma vânzării produsului către societatea "B". atunci nu există interese minoritare. Acest profit care se ridică la 20 lei x 10 buc. Profitul societăţii A pe unitate de produs este de 20 lei. societatea "B" deţine 10 unităţi din acest produs pe care le evaluează la 10 x 140 = 1400 lei. atunci acesta va fi împărţit între societatea consolidantă (unde va diminua rezervele sau rezultatul) şi interesele minoritare. Exemplu: Societatea "A" produce un produs la costul unitar de 120 lei pe care îl livrează societăţii "B" din grup la preţul de 140 lei. De fapt. ____________________________________________________________ 20 "Rezultate consolidate" = "Stocuri" 20 ____________________________________________________________ În cazul pierderilor rezultate. .

Consolidarea grupurilor Eventualul provizion de depreciere a stocurilor interne constituit de către societatea cumpărătoare. cedarea lor se face la preţurile curente. Iar. În cazul cesiunilor interne. minusurile rezultate nu se elimină. Consecinţa evaluării imobilizărilor respective la valoarea de la prima intrare atrage după sine şi recalcularea amortizării la societatea "B" luând ca bază de calcul acea valoare de inventar. respectiv valoarea cu care imobilizarea a fost cedată e mai mică decât valoarea de intrare. valoarea de origine fiind de 600. Dificultăţile de aplicare determină ca unele grupuri să nu respecte această regulă. Exemplu: Fie două societăţi din grup A şi B. imobilizările sunt reevaluate.132 - . iar amortizarea la intrare este zero. imobilizările din patrimoniul societăţii care le-a preluat trebuie evaluate la prima valoare de intrare (valoare de origine). Mijloacele fixe existente acum la societatea B au valoarea de înregistrare de 750. prima cesionează celei de a doua mijloace fixe la valoarea reevaluată de 750. s-a aplicat şi în cazul cesiunilor interne de stocuri. fiind amortizate pe timp de 9 ani. 2) Plusvalorile asupra cesiunilor interne de imobilizări şi de valori mobiliare de plasament. Plusvaloarea realizată ca urmare a acestei cesiuni interne (cei 220) va fi eliminată din conturile consolidate. Plusvaloarea contabilă rezultată din cesiunea de valori imobilizate între societăţile consolidate sunt eliminate în aceleaşi condiţii ca şi profiturile interne. . În consolidare. elementele fiind integrate (cuprinse în consolidare) la valoarea lor contabilă. al prudenţei. Astfel de derogări nu sunt permise decât pentru situaţiile în care incidenţa acestora este minimă la nivelul rezultatului consolidat şi vor fi necesare unele menţiuni în anexă. reprezentând plusvaloarea internă realizată din cesiunea acestor imobilizări. deci cea cu care ele au intrat în patrimoniul societăţii care le-a cedat. În principiu elementele de activ cu excepţia cazurilor de reevaluare. sunt evaluate la costul lor de achiziţie de al societăţilor din grup (costul istoric). va fi eliminat în raport cu profitul asupra stocului eliminat de societatea vânzătoare. Societatea B va amortiza aceste bunuri pe o perioadă de 11 ani. Acelaşi principiu. acestea având o durată de funcţionare de 20 ani. În situaţia când din aceste cesiuni interne de imobilizări rezultă un minus de valoare. la societatea A există un sold creditor al contului de rezultate cu suma de 420.

Consolidarea grupurilor

Vor fi efectuate următoarele eliminări şi retratări ale conturilor: - eliminarea plusvalorii asupra imobilizărilor cedate ____________________________________________________________ 420 "Rezultat global" = "Mijloace fixe" 420 ____________________________________________________________ - reevaluarea imobilizării la valoarea de origine Datorită faptului că a fost deja diminuată valoarea mijloacelor fixe cu 220 din cele 750, pentru a aduce imobilizarea la costul istoric de 600 va trebui să majorăm valoarea acestora cu 70 : ____________________________________________________________ 270 "Mijloace fixe" = "Rezultat global" 270 ____________________________________________________________ - trebuie reajustată şi amortizarea ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic ____________________________________________________________ 270 "Rezultat global" = "Amortizarea mijloacelor fixe" 270 ____________________________________________________________ Ultimele două înregistrări contabile ar putea fi rezumate într-una singură: ____________________________________________________________ 270 "Mijloace fixe" = "Amortizarea mijloacelor fixe" 270 ____________________________________________________________ Se ajunge şi în consolidare la existenţa unor imobilizări cu valoarea de 600 în soldul contului de mijloace fixe, corectată cu un sold creditor al contului de amortizări de 270, deci în final aceeaşi valoare netă ca şi cea istorică, adică 330. La rezultatele înregistrate între cele două societăţi cuprinse în consolidare a fost plătit şi un impozit de (să presupunem 25%), or incidenţa acestuia trebuie eliminată, deoarece au fost efectuate retratări care au dus la diminuarea rezultatului la A, respectiv majorarea rezultatului în consolidare şi aferent relaţiei cu societatea B, deci pentru sumele aferente impozitului, vor fi efectuate în continuare retratări de impozit. Amortizarea anuală istorică este de 600/20, adică de 30. Dacă operaţiile de consolidare sunt efectuate după o perioadă de un an de la data tranzacţiei, atunci societatea B ar fi avut înregistrată şi amortizarea anuală de 750/11, adică aproximativ 68, deci cu 38 mai mult decât amortismentul
- 133 -

Consolidarea grupurilor

iniţial. Retratarea cestui amortisment ar fi atras după sine acea majorare a rezultatului aferentă relaţiei cu societatea B. Pentru ambele retratări va avea loc o corecţie de impozit astfel: ____________________________________________________________ % = "Rezultat A" (25% x 420) (25%) x (420 – 38) "Impozit amânat - activ" (25% x 38) "Rezultat B" ____________________________________________________________ 3) Provizioanele pentru deprecierea împrumuturilor date sau a creanţelor interne şi a titlurilor de participare consolidate sunt eliminate în cazul operaţiunilor de consolidare, valorile respective fiind afectate astfel: - asupra rezervelor pentru cheltuielile anterioare exerciţiului de consolidare; - asupra rezultatelor pentru cele aferente exerciţiului de consolidare. Exemplu: Eliminarea unui provizion de depreciere de 860 referitor la o filială deţinută în proporţie de 80%. Provizionul a fost constituit pentru suma de 60 în cursul exerciţiului curent, iar pentru suma de 800 de-a lungul exerciţiilor trecute. ____________________________________________________________ 860 "Provizioane pentru deprecierea titlurilor" = % "Rezultat" 60 "Rezerve" 800 ____________________________________________________________ În urma acestei operaţiuni se va efectua partajarea rezervelor şi rezultatului între partea societăţii consolidante şi partea minoritarilor, procedându-se şi la corecţia legată de incidenţa fiscalităţii, respectiv înregistrarea unui impozit amânat Pasiv, aferent majorării de rezultat. 4) Dividendele distribuite în interiorul perimetrului de consolidat. Dividendele pe care o societate le primeşte de la o altă societate din perimetrul de consolidare provenind din beneficiile exerciţiului precedent sunt deja cuprinse în rezultatul consolidat al acelui exerciţiu. Pe de altă parte fiind vorba de o operaţie internă, acestea au rămas în entitatea ce formează perimetrul de consolidare pentru care ele constituie un element al capitalurilor proprii. În consecinţă dividendele interne sunt eliminate din rezultat şi trecerea lor la rezerve.
- 134 -

Consolidarea grupurilor

Exemplu: Eliminarea unui dividend de 100 primit de la o filială deţinut 70% (integrare globală). ____________________________________________________________ 100 "Rezultat" = "Rezerve" 100 sau "Venituri financiare" ____________________________________________________________ În ceea ce privesc dividendele provenind din beneficiile asupra exerciţiilor anterioare intrării în consolidare, aşa cum s-a mai precizat până acum, acestea vor diminua rezervele sau rezultatul în corespondenţă cu diminuarea costului de achiziţie al titlurilor de participare. 5) Provizioanele reglementate În consolidare, aceste provizioane trebuie eliminate, deoarece însăşi natura lor este de a fi derogatorii de la regulile contabile de evaluare, după eliminare ele fiind trecute la rezultat sau rezerve după caz. Aceste majorări ale rezervelor şi rezultatului vor suporta în continuare corecţii privitor la impozitele amânate, respectiv incidenţa fiscală a modificărilor survenite. 6) Subvenţiile de investiţii Tratamentul contabil al acestora diferă în funcţie de ţară: - ca şi o constatare a îmbogăţirii, provenind din înregistrarea sa ca venit excepţional, sau etalarea acestei îmbogăţiri în timp prin înscrierea în capitaluri proprii (în contul 131) şi mai apoi raportarea eşalonată asupra rezultatelor pe mai mulţi ani (Europa Continentală). - ca şi un credit amânat în pasiv situat undeva între capitaluri proprii şi datoriile pe termen lung (USA). - ca şi o reducere a costului imobilizării (M. Britanie, Norma F.A.S.20). Se pare că soluţia cea mai adecvată, în consolidare, este de înregistrare într-un cont de regularizare de Pasiv după eliminarea lor (ca şi pentru provizioane reglementate). 7) Titluri corespunzând participaţiilor reciproce sau circulare. Titlurile societăţii-mamă deţinute de societatea dependentă trebuie să fie eliminate din bilanţul consolidat. Aceasta datorită faptului că titlurile respective formează un activ fictiv prin dubla întrebuinţare a titlurilor respective. Această eliminare se face prin debitarea contului de capital al societăţii-mamă pentru valoarea nominală a titlurilor şi a contului de rezerve pentru surplus, respectiv, dintre valoarea de circulaţie a titlurilor şi valoarea nominală a acestora.
- 135 -

atunci costul de achiziţie a titlurilor este egal cu procentul deţinerii de capital în filială. între costul de achiziţie al acestei filiale pentru societate-mamă şi cota-parte corespunzătoare societăţii-mame în capitalurile-proprii ale acestei filiale (procentul de interes al societăţii consolidante în societatea consolidată). Această diferenţă reprezintă partea societăţii-mame în rezervele acumulate de filială până la intrarea sa în perimetrul de consolidare şi parte din rezultatul exerciţiului până în momentul achiziţiei. Ea poate fi explicată prin diferenţa care există la data intrării în grup (sau în perimetrul de consolidare) a unei filiale sau participaţii.6.3.Consolidarea grupurilor ____________________________________________________________ % = “Titluri de participare” “Capital” (valoarea nominală) “Rezerve” (pentru surplus) ____________________________________________________________ 3. Tratarea diferenţei de primă de consolidare Am arătat până acum cum consolidarea constă în substituirea valorii contabile a titlurilor care figurează în activul societăţii-mame. care poate apărea. odată cu preluarea controlului prin achiziţia de participaţii în societăţi care funcţionează deja. cu fracţiunile capitalurilor proprii ale societăţilor consolidate. costul de achiziţie diferă. după eventuale retratări. costul său de achiziţie era egal cu partea sa în capitalurile proprii – limitate la capitalul social). În cazurile în care societatea-mamă îşi creează ea o filială. Însă. Noţiunea şi conţinutul diferenţei de primă consolidare Această diferenţă. (deci. poartă denumirea de “Diferenţă de primă consolidare” sau “Supravaloare”. reprezentate de aceste titluri. În exemplele care au servit spre ilustrarea a celor trei metode de consolidare. în general. de partea societăţii-mame în capitalurile proprii ale societăţii deţinute (Capital+Rezerve+Rezultat) care apar în bilanţul întocmit la data achiziţiei al societăţii deţinute. fie a participat la crearea societăţii consolidate. Când societatea-mamă achiziţionează o filială deja creată. societatea consolidantă fie a creat ea societatea consolidată. costul de achiziţie a titlurilor poate fi diferit de procentul deţinerii de capital în filială Exemplu: .136 - .

000.000 = 360. deci (60% x 600.000 (costul lor de achiziţie) .000 .000.000 ale filialei la data achiziţiei titlurilor (600. societatea-mamă achiziţionează 60% din capitalul societăţii Filiale pentru preţul de 400. la cele 600.Partea societăţii-mamă în capitalurile proprii 396. La întocmirea bilanţului consolidat la sfârşitul exerciţiului 1. Partea societăţii-mame este de 60%.000) Această majorare corespunde părţii societăţi-mame în beneficiile realizate de societatea filială de la intrarea sa în grup.000 Realitatea prezintă lucrurile astfel: Partea societăţii-mamă în capitalurile proprii 360.000.000 – 600.000 Pentru ca această variaţie a capitalurilor proprii ale filialei să poată apărea în bilanţul consolidat.400.137 - - - .000-360.000 x 60%) Diferenţă: -4. însă lucrurile s-au petrecut cu totul altfel: Substituirea: 396.000 = -4.000 x 60%) Majorare: +36. cum am arătat mai sus. Bilanţul societăţii filiale la această dată prezenta un total al capitalurilor proprii de 600.000) x 60% = +36.000. iar capitalurile sale la sfârşitul exerciţiului 1 vor fi de 660.000 ale filialei la sfârşitul exerciţiului 1.000 x 60%) Partea societăţii-mame în capitalurile 396. Filiala nu a distribuit dividende în cursul exerciţiului 1. ar face să se creadă că valoarea participaţiei s-a diminuat cu 4. (660. (arătând variaţia de capitaluri proprii de la .000. Suma titlurilor Filialei care figurează în bilanţ 400.000 proprii ale filialei la data consolidării (sfârşitul exerciţiului 1) (660.000. substituirea precedentă.000 Am fi tentaţi să apreciem diminuarea valorii titlurilor de participare cu 4.000 (396. (660.000 mai adăugându-se rezultatul exerciţiului curent de 60.000).Consolidarea grupurilor În cursul exerciţiului 1.

partea societăţii consolidante (participante) în capitalurile proprii ale societăţii consolidate. Bilanţurile care trebuie consolidate vor trebui corectate pentru a putea ţine cont de diferenţa de primă consolidare existentă la intrarea filialei în grup.diferenţă de primă consolidare [(Total: cost de achiziţie (400.000) + plus valoarea (36. .000 proprii ale filialei diferenţă de primă consolidare (complement) 40.000 Total (cost de achiziţie): 400. este important ca pentru prima consolidare a filialei să fie reţinut costul de achiziţie suportat de grup. La achiziţie: partea societăţii-mame în capitalurile 360. această diferenţă este determinată după retratările efectuate pentru omogenizarea metodelor de evaluare ale noii filiale cu celelalte existente în grup. În acest mod.000 În bilanţul consolidat (la sfârşitul exerciţiului 1) . 2) .000)] 396. partea de capitaluri proprii ale societăţii emitente care corespunde titlurilor deţinute de societatea consolidantă nu este aceeaşi cu situaţia contabilă. atunci când o societate intră într-un grup. ea este consolidată la costul de achiziţie a titlurilor de participaţie de către societatea consolidantă.138 - .diferenţa de primă consolidare (goodwill sau supravaloare).000 40. De altfel.000 Deci.partea societăţii-mame în capitalurile proprii ale filialei . partea societăţii-mame în filială va putea fi integrată la valoarea sa reală. Acest cost este constituit din: 1) .Consolidarea grupurilor data intrării de grup până la momentul consolidării). În definirea consolidării.000 436.

şi pe de altă parte.000 Valoarea titlurilor filialei odată cu preluarea 400.soldul neafectat (un element în afara bilanţului societăţii consolidate: prima de achiziţie a titlurilor de participare sau abatere de rentabilitate slabă sau negociere favorabilă). Capitalurile proprii ale filialei sunt reestimate.diferenţa de primă consolidare 40. reestimarea a diferite elemente ale bilanţului societăţii.din însăşi actul de preluare a controlului (societatea consolidantă acceptă să plătească o sumă suplimentară cu titlu de valoare latentă la filială). a) Diferenţa atribuibilă elementelor identificabile din bilanţ Preţul de achiziţie al titlurilor ţine cont de valoarea elementelor din bilanţ la data operaţiei. Această valoare rezultă: .diferenţa atribuibilă unor elemente identificate în bilanţ (corecţii de valoare în plus sau în minus aduse anumitor elemente din bilanţul societăţii consolidate). valoare ce poate fi diferită de sumele din bilanţ.000 controlului (costul lor de achiziţie) beneficiile acumulate de societatea-mamă în filială de la 36.000 (la sfârşitul exerciţiului) Analiza diferenţei de primă consolidare Analiza acestei diferenţe este relativ simplă atunci când societateamamă procedează încă de la naşterea grupului la o primă consolidare a fiecărei noi societăţi de grup odată cu intrarea sa în perimetrul acestuia. Această diferenţă cuprinde.139 - . b) . . Elementele ce constituie diferenţa de primă consolidare sunt : a) . Nu se întâmplă însă la fel pentru cazul în care grupul există de mai mulţi ani şi abia la un moment dat procedează la prima sa consolidare.000 preluarea controlului Valoarea titlurilor consolidate ale filialei 436.000 proprii ale filialei (la data achiziţiei) . un sold neafectabil în bilanţ (pozitiv sau negativ). pe de o parte.Consolidarea grupurilor Schematic: partea societăţii-mame în capitalurile 360.

iar la societate-mamă sold neafectat. .Consolidarea grupurilor . prin prudenţă acest sold este neglijat: prima de achiziţie fiind prezumată ca egală cu diferenţa între costul de achiziţie şi corecţiile de valoare ale elementelor de bilanţ.a se obţine controlul societăţii. 2) negativ. Tratarea diferenţei de primă consolidare Cele două elemente ale diferenţei de primă consolidare se analizează după cum urmează: . şi reprezentând un element de negociere. provenind dintr-o abatere de valoare pentru o rentabilitate scăzută sau pur şi simplu o bună negociere. În acest caz. .a se ţine cont de o excelentă rentabilitate viitoare. vor fi introduse corecţiile privind interesele minoritarilor şi va fi delimitat soldul neafectat al societăţii-mame.140 - . şi reprezentând prima plătită pentru achiziţionarea titlurilor şi corespunde complementului de preţ plătit sub forma unui element necorporal.din documente de evaluare întocmite cu ocazia studiului afacerii prealabil achiziţiei.a se ţine cont de anumite elemente ce nu sunt reţinute în bilanţ (mai ales fondul comercial şi fondul de industrie specifică care sunt create de întreprindere). Într-o altă accepţiune. De asemenea. Se consolidează. dar acestea pot fi luate în considerare şi în momentul consolidării propriu-zise la bilanţul reestimat al filialei. bilanţurile întocmite în costuri istorice (în bilanţurile individuale nemaiînregistrând buna sau proasta afacere realizată prin cumpărare) şi oricum.din estimările serviciului de consolidare a societăţii-mame. . în general. şi poate să aibă următoarele sensuri: 1) pozitiv. b) Soldul neafectat Acesta nu poate fi explicat prin reestimări identificabile unor elemente de bilanţ. acest sold este mai mult sau mai puţin contestat. unde acestea sunt considerate corecţii de valoare. Acest preţ a fost plătit pentru: . elementele ce constituie diferenţa de primă consolidare pot fi tratate ca operaţiuni de preconsolidare la nivelul bilanţurilor individuale ale filialelor.

care este constituită din:  Pe de o parte din elemente necorporale care nu sunt evaluate în bilanţul societăţii consolidate (fond de comerţ. Vom distinge: 1) Diferenţa de primă consolidare la data preluării controlului societăţii 2) Actualizarea sa ulterioară la data fiecărui bilanţ consolidat. Când corecţiile de valoare şi prima de achiziţie nu pot fi împărţite. provizioanele fiscale prezentând caracter de rezerve). ţinând seama dacă cumva au loc şi anumite distribuiri de dividende efectuate în cursul acestei perioade.fie o situaţie provizorie. Aceste corecţii privesc în general activul (plus-valorile asupra terenurilor şi altor imobilizări în caz de subevaluări contabile. 1. Dacă bilanţul noii filiale nu a fost încheiat. expansiunea către exterior…).corecţiile de valoare care sunt constituite de diferenţa între valoarea pentru grup a elementelor în cauză (costul de achiziţie al societăţii consolidante) şi valoarea lor netă contabilă. brevete…). ansamblul va fi considerat ca şi constituind o diferenţă de achiziţie prezentată pe un rând special printre valorile imobilizate. îmbunătăţirea condiţiilor de producţie. .141 - .prima de achiziţie a titlurilor de participaţie. minus-valori în cazul unor supraevaluări contabile) şi eventual pasivul (supraevaluarea provizioanelor. asigurarea unei aprovizionări sau a unui debuşeu. de preţul plătit de societatea cumpărătoare în contrapartida avantajelor care i le procură preluarea controlului societăţii (eliminarea unei societăţi concurente.  Pe de altă parte.Consolidarea grupurilor . Diferenţa de primă consolidare la data preluării controlului Aceasta este în funcţie de suma capitalurilor proprii la acea dată. clientelă. rentabilitate.fie ultimul bilanţ corectat cu rezultatul realizat după data preluării controlului. vor putea fi luate în considerare: . (acestea sunt afectate acestor elemente în totalitate). Diferenţa de primă consolidare este împărţită între componentele sale: a) corecturi aduse unor elemente identificabile în bilanţ. . .

eliminarea titlurilor se bazează pe situaţia de la data preluării controlului: 1) partea corespunzătoare titlurilor achiziţionate la nivelul capitalurilor proprii 2) diferenţa de primă consolidare partajată dacă este posibil în reestimări şi sold neafectat. în măsura posibilului să fie reconstituit istoricul pentru a determina aceste rezerve consolidate prin extragerea diferenţei de primă consolidare. <este recomandabil. partea corespunzătoare titlurilor deţinute de către aceasta din urmă anterior consolidării.142 - . Dacă în unele situaţii.cu ocazia achiziţiei unui alt lot de titluri care asigură controlul societăţii. nu este posibilă această împărţire. 2. Actualizarea la închiderea fiecărui exerciţiu Pentru fiecare exerciţiu. . însă nu este posibil totdeauna. este consolidată pentru prima dată. cealaltă parte fiind aferentă intereselor minoritare.modificările ulterioare de valoare ale elementelor diferenţei pentru consolidare. .cesiunea unor elemente (către alte societăţi consolidate şi terţi). partea capitalurilor proprii corespunzătoare intereselor societăţii consolidante cuprinde printre rezerve. Însă e bine să se ţină cont de: . deoarece unele elemente lipsesc.Consolidarea grupurilor Din acestea societatea-mamă nu şi-a achiziţionat decât partea sa. c) Soldul neafectat (negativ) este asimilat unui provizion pentru riscuri. Când preluarea participaţiilor s-a realizat prin achiziţii succesive. atunci se admite ca diferenţa de primă consolidare să fie tratată în totalitate ca sold neafectat. Aceste două elemente rămân neschimbate. la dat ala care societatea intrând în grup. dacă achiziţia a fost efectuată în scopul preluării controlului. b) soldul neafectat (pozitiv) este cuprins în activ printre imobilizări la un post specific “Prime de achiziţie a titlurilor” sau “supravaloare”. .cu ocazia achiziţiei primului lot de titluri. În situaţiile în care preluarea participaţiilor se operează pe parcursul mai multor etape succesive. (suma capitalurilor proprii şi diferenţa de primă consolidare sunt determinate definitiv la această dată). societatea filială va fi considerată ca intrând în perimetrul de consolidare: . în celelalte situaţii.

3. În principiu.143 - . fiind cel mai curent şi având incidenţă asupra tuturor bilanţurilor consolidate. diferenţa de primă consolidare ar trebui să fie repartizată în: . .pentru imobilizările neamortizabile.partea de rezerve ale societăţilor grupului acumulată de 3. Aceasta are incidenţă asupra rezultatului ( şi a rezervelor) şi nu asupra diferenţei de primă consolidare. a) Deprecierea reestimării imobilizărilor se adaugă deprecierii costului lor. Cazuri particulare privind diferenţa pentru consolidare a unui grup Dacă pentru grupurile nou formate consolidarea poate fi realizată încă de la crearea lor. . pentru aceste grupuri să-şi poată restabili situaţiile aşa cum erau ele la formarea grupurilor şi să ţină seama de modificările de structură intervenite ulterior. împărţită în funcţie de natura elementelor de patrimoniu la care se referă şi ţinând cont eventual.7.incidenţa variaţiilor în procentul de interes al societăţii-mame. oricare ar fi data consolidării iniţiale. În explicaţiile noastre ne vom limita doar la primul caz. de deprecierea lor la data primului bilanţ consolidat. ar implica. de aici apare un complement de amortizare sau provizion de depreciere . putându-se apela şi la o durată superioară însă care să nu depăşească o durată rezonabilă (20 ani). c) Diferenţă de achiziţie ulterioară primei consolidări va fi amortizată în aceleaşi condiţii ca şi prima de achiziţie. Directivele europene prevăd tratamentul său în mod similar cu cel al fondului de comerţ şi anume de amortizare în maxim 5 ani. costul de achiziţie este diferit dacă a avut loc o distribuire de dividende înaintea preluării participaţiei (deci în cursul anului sau exerciţiilor precedente). consolidat identic. Eliminarea titlurilor de participare Titlurile de participare sunt înregistrate în bilanţul societăţii consolidante la costul lor de achiziţie. deci. Însă la nivelul consolidării.o diferenţă de primă consolidare a societăţilor întocmită după modalităţile expuse mai sus.eventuala reevaluare a filialei sau societăţii-mame. Obţinerea unui bilanţ. nu se întâmplă la fel şi pentru grupurile vechi. b) Prima de achiziţie a titlurilor de participare se amortizează. tratarea: .Consolidarea grupurilor . cu rezerva unei eventuale constituiri a unui provizion pentru depreciere. Se va examina.

provizionului pentru deprecierea titlurilor de participare. deoarece prin consolidare se va putea prezenta valoarea reală a titlurilor de participare. şi o diminuare a rezultatului sau rezervelor deoarece nu sunt corespunzătoare activităţii de la intrarea în grup ci privesc o perioadă trecută. an în care societatea intră în grup sunt în sumă de 1. care a realizat afaceri nerentabile. Eliminarea va fi înregistrată astfel: ____________________________________________________________ 2. Ele vor fi considerate ca şi constituind o diminuare a costului de achiziţie a titlurilor.dividendele primite care se referă la exerciţiile care au precedat preluarea participaţiei. din această sumă 350 reprezintă depreciere a exerciţiului curent.Consolidarea grupurilor .200. acestea vor trebui eliminate din beneficiul consolidat. iar 2.450 reprezintă deprecierea exerciţiilor trecute.800 în bilanţ la data consolidării. respectiv ceea ce reprezintă acestea pentru societatea-mamă ca şi conducătoare a grupului. . În anul în care au fost primite dividendele. n+1.450 “Rezultat” 400 ____________________________________________________________ b) Tratarea dividendelor primite referitoare la exerciţiile precedente preluării participaţiei: Aceste dividende sunt cuprinse în rezultatul din conturile anuale ale societăţii consolidante la venituri financiare. a) Eliminarea provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de participare Provizioanele care au fost întocmite în acest scop nu au raţiunea de a mai fi păstrate la nivelul bilanţului consolidat. Referitor la exerciţiile precedente intrării societăţii în perimetrul de consolidare. Exemplu: Dividendele anului n primite în anul n+1. .144 - . Exemplu: Titlurile deţinute într-o societate integrată global.800 “Provizioane pentru deprecierea = % titlurilor de participare” “Rezerve” 2. se va înregistra următoarea operaţie: ____________________________________________________________ . vor fi provizionate pentru suma de 2.costului de achiziţie a titlurilor.

În exerciţiul 1. este înlocuit în cazul integrării globale cu partea societăţii consolidante în mărimea capitalurilor proprii ale societăţii integrate.000. la sfârşitul exerciţiului 1 vor fi: ____________________________________________________________ % = % 350. la data preluării participaţiei majorată cu diferenţa de primă consolidare şi ţinând cont de eventuala depreciere a acesteia.000) şi partea societăţii-mame în capitalurile proprii ale societăţii integrate (360. Înregistrările de eliminare în consolidare. iar capitalurile sale la sfârşitul exerciţiului 1 vor fi de 660.200 “Rezultat” = “Titluri de participare” 1. pentru fiecare consolidare. societatea-mamă achiziţionează 60% din capitalul societăţii Filiale pentru preţul de 400.capital social 350.000 40.000 mai adăugându-se rezultatul exerciţiului curent de 60.000 “Rezerve” “Interese minoritare” 240.000).200 “Rezerve” = “Titluri de participare” 1.000.200 ____________________________________________________________ Iar.145 - . adică diferenţa dintre costul de achiziţie (400. pentru cazul în care vor fi primite aceste dividende aferente perioadei dinaintea achiziţiei titlurilor. Capitalurile proprii ale lui F au fost de: . .000. Diferenţa de achiziţie a fost de 40. Filiala nu a distribuit dividende în cursul exerciţiului 1.200 ____________________________________________________________ c) Eliminarea costului de achiziţie a titlurilor Aşa cum am văzut până cum. 1.rezerve 250.000. Bilanţul societăţii filiale la această dată prezenta un total al capitalurilor proprii de 600. Partea societăţii-mame este de 60%.Consolidarea grupurilor 1.000 “Capital social” “Titluri de participare” 400. societatea F a realizat un beneficiu de 60. însă în exerciţiile următoare : ____________________________________________________________ 1.000. Exemplu: În cursul exerciţiului 1. costul de achiziţie al titlurilor.000.000 x 40%) ____________________________________________________________ . deci (60% x 600. la cele 600.000 = 360.000 “Diferenţa de achiziţie” (600.000).000.000 250.000.

000 (250.000+210.000) 210.000 – 40.000 – 24.146 - .000 210.000 “Rezultat” “Titluri de participare” 400.000 “Capital social” “Titluri de participare” 376. .000 “Rezerve” (350. Determinarea rezervelor consolidate consolidat şi a rezultatului Integrarea globală a activelor şi datoriilor unei societăţi are drept consecinţă integrarea totalităţii capitalurilor sale proprii. societatea F a distribuit dividende de 40.000 referitoare la exerciţiile precedente (dividendele primite de societateamamă SM au fost de 24.000) (350.000 “Diferenţa de achiziţie” ____________________________________________________________ Aceste două înregistrări ar fi putut fi regrupate astfel într-o singură înregistrare contabilă: ____________________________________________________________ % = % 24.000 “Rezultat” = “Titluri de participare” 24. Eliminarea dividendelor lui F primite de către SM: ____________________________________________________________ 24. care trebuie după aceasta să fie împărţite între partea societăţii-mame şi partea aferentă acţionarilor terţi (minoritari).000) 40.000 “Rezerve” “Interese minoritare” 224.000 (“Venituri financiare”) ____________________________________________________________ Eliminarea costului de achiziţie al filialei F de către SM: ____________________________________________________________ % = % 350.000 350. parte denumită “Interese minoritare”.3.000+210.000) x 40% (250.000 “Capital social” “Interese minoritare” 224.000) x 40% 40.000.000 – 40.000 (400.000). repartizate între posturile: “Rezerve” şi “Rezultat”.8. adică (60% x 40. În exerciţiul 1.000 “Diferenţa de achiziţie” ____________________________________________________________ 3.Consolidarea grupurilor 2.

regrupate într-un singur post în bilanţul consolidat. provizioanele reglementate. cuprind: A) partea terţilor în capitalul social al societăţii la data intrării sale în grup.147 - . Total Parte Parte Filiala SocietateTerţi (F) mamă (SM) (Minoritari) Rezerve în bilanţul 400 360 40 individual al societăţii F Eliminarea profitului lui F -20 18 -2 în stocul de deschidere al lui SM 380 342 38 Înregistrarea contabilă de repartizare a acestor rezerve (soldul contului “Rezerve”) : ____________________________________________________________ . .partea terţilor. Exemplu: Fie o filială F a cărei societate-mamă deţine 80% din acţiuni. A) Interesele minoritare în capitalul social la data intrării societăţii în grup Aceste interese apar odată cu eliminarea costului de achiziţie a titlurilor de către grup. după operaţiile de consolidare. postul “Rezerve” cuprinde ansamblul rezervelor societăţilor integrate.Consolidarea grupurilor Aceste interese minoritare. care constituie adevăratele “Rezerve consolidate”. Apoi se face repartiţia pentru fiecare societate între: .partea societăţii-mame. termenul de “Rezerve” este înţeles într-un sens larg. C) partea terţilor în rezultatul exerciţiului societăţii. Rezervele consolidate sunt constituite de ansamblul format din: primele de emisiune. rezultatul negativ reportat. B) Interesele minoritare în rezerve Când se procedează la integrarea globală. care constituie unul din elementele de “Interese minoritare”. B) partea terţilor în rezervele acumulate de către societate din momentul în care face parte din grup. rezervele propriu-zise. În consolidare.

partea terţilor.partea societăţii-mame. Se va face apoi repartiţia rezultatului pentru fiecare societate între : . Total Parte Parte Filiala SocietateTerţi (F) mamă (SM) (Minoritari) Profitul în bilanţul 70 56 14 individual al societăţii F Eliminarea profitului lui F +20 +16 +4 în stocul de deschidere al lui SM Eliminarea profitului lui F -25 -20 -5 în stocul de închidere al lui SM 65 34252 13 Înregistrarea contabilă de repartizare a acestui profit (soldul contului “Rezultat”): ____________________________________________________________ 65 “Rezultat” = % “Rezultat consolidat” 52 “Interese minoritare” 13 ____________________________________________________________ 380 “Rezerve” . după operaţiile de consolidare.Consolidarea grupurilor = % “Rezerve consolidate” 342 “Interese minoritare” 38 ____________________________________________________________ C) Interese minoritare în rezultat Când se procedează la integrarea globală. cu menţiunea de a fi fost eliminate în prealabil operaţiile între societăţile grupului. care constituie unul din elementele de “Interese minoritare”. postul “Rezultat” este constituit de diferenţa între totalitatea veniturilor (şi a profiturilor) şi totalitatea cheltuielilor (şi a pierderilor) societăţilor integrate. . Exemplu: Fie o filială F a cărei societate-mamă deţine 80% din acţiuni. care constituie adevăratul “Rezultat consolidat”.148 - .

– Les comptes consolides – etude methodologiques et analyse comparee des normes francaises. dacă acesta prevede transferul controlului la o dată diferită de cea a transferului titlurilor. Data intrării unei societăţi în perimetrul de consolidare este: a) data achiziţiei titlurilor. prezentarea la sfârşitul fiecărui exerciţiu va fi realizată în aceeaşi măsură şi aplicând aceleaşi metode de evaluare. Prezentarea documentelor de sinteză consolidate Documentele de sinteză consolidate vizează prezenţa situaţiei financiare şi a rezultatelor unui ansamblu de societăţi ca şi cum aceasta nu ar forma decât o singură societate compusă şi ea la rândul său din diferite departamente. În general. . Dufils P. indiferent de forma de proprietate.tabloul de finanţare consolidat (facultativ). 12 Raffegeau J. Cobre J.raportul de gestiune al conturilor consolidate.anexa la bilanţul consolidat... DOCUMENTELE DE SINTEZĂ CONSOLIDATE 4. Pe fondul reglementărilor generale. caracteristice grupului şi procesului de consolidare. .tabloul variaţiei capitalurilor proprii consolidate. un control sau o influenţă semnificativă asupra uneia sau mai multor societăţi. conţinutul conturilor consolidate şi formalizarea informaţiilor sunt asemănătoare cu cea a informaţiilor de sinteză ale societăţilor individuale – conturile anuale individuale care mai sunt numite şi conturi sociale (bilanţ. 1984 . Prin similitudine cu principiile stabilite cu ocazia întocmirii bilanţurilor individuale anuale. sau c) data prevăzută în contract. direct sau indirect. din momentul în care exercită. sau b) data preluării controlului sau a influenţei semnificative. Obligaţia de a elabora conturi consolidate revine unei societăţi. IV. Conturile consolidate cuprind: . un control exclusiv.contul de rezultat consolidat. dacă achiziţia a avut loc în mai multe etape.149 - . Ediţia Francis Le febre. . cont de rezultate şi anexă). . prezentarea conţinutului conturilor consolidate poate fi realizată de la o prezentare sintetizată şi mai concentrată până la o prezentare foarte analitică. şi în cazul bilanţului consolidat. diviziuni sau sucursale12. communautaires.1. Diferenţierile apar la posturile din bilanţ. în practică. precum şi la nivelul unor informaţii specifice prezentate în anexa la bilanţul consolidat. Paris.bilanţul consolidat.Consolidarea grupurilor CAP. internationales et etrangeres. .

datoriilor.150 - . nu este suficientă pentru a furniza o imagine fidelă şi corectă. Printr-o notă la conturile consolidate se vor da detalii cu privire la neaplicarea respectivei prevederi. referitoare la elementele care trebuie incluse în conturile consolidate. distinct de “Rezultatul grupului”. Interesele minoritare în activele nete constau din partea corespunzătoare acestora la data achiziţiei şi partea minorităţii din mişcările activelor nete de la data achiziţiei. contul de profit şi pierderi consolidat. denumit “Participaţii minoritare”. Conturile consolidate trebuie să furnizeze o imagine fidelă şi corectă a activelor. în contextul special al oricărei prevederi a prezentelor norme. Dacă. În formatul conturilor consolidate este necesar să fie realizate următoarele ajustări esenţiale referitoare la valorile aferente acţiunilor din filialele incluse în consolidare. inclusiv în notele la aceste conturi. Ele vor fi elaborate în mod clar şi în conformitate cu prevederile prezentelor norme. datoriilor. se va face abatere de la aceste prevederi atât cât este necesar în vederea furnizării unei imagini fidele şi corecte. precum şi la efectele acesteia asupra activelor. Conturile consolidate cuprind bilanţul consolidat. poziţiei financiare şi profitului sau pierderii. în conturile consolidate trebuie furnizate informaţiile suplimentare necesare. profitului sau pierderii aferente societăţilor incluse în consolidare. aplicarea uneia dintre prevederile la care se face referire anterior nu corespunde cerinţei de furnizare a unei imagini fidele şi corecte. Valorile care. În cazul în care aplicarea prevederilor acestor norme de aplicare a OMF 1752/2005. poziţiei financiare. nu sunt semnificative pot fi ignorate în scopul respectivei prevederi. la motivele pentru care nu se aplică. după “Capital şi rezerve”. . precum şi notele la acestea. b) evidenţierea în bilanţ a “Rezultatului aferent participaţiilor minoritare”. titluri deţinute de sau în numele unor persoane.Consolidarea grupurilor Modificările care au loc în legătură cu perimetrul de consolidare trebuie să facă obiectul unor explicaţii detaliate în anexă. Ele trebuie să precizeze politicile contabile adoptate în procesul de determinare a sumelor corespunzătoare posturilor din bilanţ şi a profitului sau pierderii grupului. Este util ca documentele de sinteză ale conturilor consolidate să prezinte în paralel pentru toate posturile de bilanţ şi sumele consolidate privitor la sfârşitul exerciţiului de consolidare precum şi la sfârşitul exerciţiului precedent. altele decât societatea-mamă şi filialele sale: a) adăugarea unui post în bilanţ. luate ca un tot unitar. în cazuri excepţionale. care va evidenţia activele nete aferente minoritarilor.

151 - . care va evidenţia rezultatul aferent minoritarilor. cheltuieli cu amortizarea şi provizioanelor aferente bunurilor reevaluate. după “Rezultatul societăţilor integrate”. împreună cu motivele existenţei respectivei diferenţe. fie se elimină aceste reevaluări din conturile consolidate. denumit “Titluri puse în echivalenţă”. aferente unui exerciţiu financiar. denumit “Rezultatul întreprinderilor asociate”. Conturile consolidate trebuie elaborate la aceeaşi dată cu cea a conturilor anuale ale societăţii-mamă. Toate diferenţele existente între normele contabile utilizate pentru situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă. În acest caz reevaluarea trebuie efectuată după metode uniforme. sau b) conturile interimare elaborate de societatea de consolidat la data de închidere a bilanţului consolidat. trebuie reflectată în contul de profit şi pierderi ca un element distinct. fie se efectuează reevaluarea pentru ansamblul grupului. influenţa asupra fondului comercial. Dacă o societate din grup a procedat la reevaluări reflectate în conturile sale individuale. denumit “Rezultat aferent participaţiilor minoritare”. În notele la conturile consolidate se prezintă informaţii despre metodele de reevaluare. Bilanţul consolidat şi contul de profit şi pierderi consolidat trebuie să cuprindă toate informaţiile reflectate de situaţiile financiare anuale ale societăţilor incluse în procesul de consolidare. încheiat înaintea exerciţiului financiar al societăţii-mamă. aferentă unor astfel de participaţii. cu condiţia să nu existe o diferenţă mai mare de 3 luni între cele două date de închidere şi să se ia în considerare operaţiunile semnificative apărute între cele două date. diferenţa rezultată. În caz de reevaluare a ansamblului societăţilor consolidate. şi conturile consolidate vor fi prezentate într-o notă la conturile consolidate. cheltuielile cu amortizarea şi rezultatul eventualelor cesiuni de active se determină pe baza valorilor reevaluate. Partea din profitul sau din pierderea întreprinderilor asociate. după “Rezultatul ansamblului consolidat”. Dacă exerciţiul financiar al unei societăţi de consolidat nu se încheie la aceeaşi dată cu cea a exerciţiului financiar al societăţii-mamă. Participaţiile care asigură exercitarea unei influenţe semnificative trebuie reflectate în bilanţ ca un element separat. În cazul în care activele şi datoriile ce vor fi incluse în conturile consolidate au fost evaluate sau determinate de către societăţi în . atunci când între cele două date de închidere există o diferenţă mai mare de 3 luni. conturile consolidate vor fi elaborate pe baza: a) conturilor societăţii de consolidat pentru exerciţiul său financiar anterior.Consolidarea grupurilor c) adăugarea unui element în cadrul contului de profit şi pierderi.

atunci această societate în care se deţine participaţia este o întreprindere asociată. între cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru cele anterioare şi valoarea impozitului plătit sau de plată aferent acelor exerciţii. dar trebuie să prezinte într-o notă la conturile consolidate particularităţile unei astfel de acţiuni.Consolidarea grupurilor concordanţă cu norme contabile diferite de cele utilizate pentru conturile consolidate. ei pot acţiona în consecinţă. asupra căreia exercită o influenţă semnificativă şi nu este o filială sau o asociere în participaţie. ele vor putea fi încorporate în conturile consolidate numai după eliminarea respectivelor ajustări. Se apreciază că o societate exercită o influenţă semnificativă asupra unei alte societăţi în cazul în care deţine 20% sau mai mult din drepturile . Nu este necesar să se realizeze respectivele ajustări în cazul în care acestea nu sunt semnificative pentru furnizarea unei imagini fidele şi corecte. În cazul în care activele care vor fi incluse în procesul de consolidare au constituit obiectul unor ajustări valorice cu caracter excepţional numai în scop fiscal. În situaţia în care o societate inclusă în procesul de consolidare deţine o participaţie la o altă societate. valorile sau sumele respective trebuie ajustate astfel încât să corespundă normelor utilizate pentru conturile consolidate. pentru una dintre societăţile incluse în procesul de consolidare. fiind reluat în contul de profit şi pierderi: a) când rezultatele nefavorabile ce au fost prevăzute în momentul achiziţiei se realizează. diferenţa este înregistrată ca fond comercial negativ. În cazurile excepţionale în care administratorii societăţii-mamă consideră că există motive pentru neutilizarea procedurii de mai sus. în viitorul previzibil. în cazul în care există posibilitatea apariţiei unei modificări a cheltuielii cu impozitul. apărute în procesul de consolidare. În elaborarea bilanţului consolidat şi a contului de profit şi pierderi consolidat trebuie luate în considerare toate diferenţele. Când participaţia este achiziţionată la o valoare mai mică decât valoarea sa justă. El trebuie recunoscut ca venit pe o bază sistematică. motivul şi efectele induse. sau b) când există un câştig realizat corespondent fondului comercial negativ. În măsura în care rezultatul consolidat al exerciţiului financiar a fost afectat de o evaluare efectuată în timpul exerciţiului financiar în cauză sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii de reduceri fiscale trebuie furnizate detalii despre influenţa unei asemenea evaluări asupra cheltuielii viitoare cu impozitul pe profit.152 - .

Consolidarea grupurilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor din acea societate. la data achiziţiei. Vor fi aplicate aceleaşi metode de consolidare de la un exerciţiu financiar la altul.va fi amortizată/reluată în rezultate. dacă nu se dovedeşte contrariul. după ajustarea activelor şi datoriilor identificabile ale societăţii la acea dată. va fi considerată fond comercial negativ. precum şi efectele induse asupra activelor. cu partea corespunzătoare acestor titluri din valoarea capitalurilor proprii ale societăţilor consolidate. În cazul preluării prin achiziţie a unei societăţi.153 - . Diferenţa din achiziţie . Următoarele informaţii referitoare la achiziţii care au avut loc pe parcursul exerciţiului financiar vor fi furnizate prin notele la conturile consolidate: a) numele societăţii achiziţionate sau. datoriilor. în principal. În cazul în care diferenţa dintre costul de achiziţie al participaţiei şi valoarea justă a acesteia este pozitivă. poziţiei financiare şi profitului sau pierderii societăţilor incluse în consolidare.fond comercial şi fond comercial negativ . luate ca un tot. b) modul de reflectare în contabilitate a achiziţiei. deţinute de o societate consolidantă. numele societăţii-mamă a acelui grup. c) componenţa şi valoarea justă a mijloacelor/instrumentelor (de plată şi/sau de plasament) utilizate pentru achiziţie. În situaţia în care se înregistrează abateri de la principiul de mai sus. activele şi datoriile identificabile ale societăţii achiziţionate vor fi incluse în bilanţul consolidat la valorile lor juste de la data achiziţiei. . a altor mijloace de plată şi/sau de plasament date de cumpărător în schimbul controlului asupra activelor nete ale acelei societăţi. Consolidarea conturilor se realizează. ea va fi considerată fond comercial. Prin valoarea justă a capitalurilor proprii ale societăţii achiziţionate se înţelege capitalurile proprii ale acesteia la data achiziţiei. în cazul în care a fost achiziţionat un grup. iar în cazul în care este negativă. în notele la conturile consolidate vor fi prezentate particularităţile respectivelor abateri. prin compensarea costului de achiziţie al titlurilor de participare. Participaţia societăţii-mamă şi a filialelor sale în valoarea justă a capitalurilor proprii ale societăţii achiziţionate va fi comparată cu costul de achiziţie al participaţiei respective. motivele care au stat la baza acestora. împreună cu orice alte costuri atribuibile direct achiziţiei. Prin cost de achiziţie se înţelege suma de numerar sau echivalente ale numerarului plătit ori valoarea justă.

154 - . fondul comercial se determină pe baza variaţiei participaţiei grupului în capitalurile proprii ale acesteia. Achiziţiile ulterioare de titluri generează. în vederea stabilirii fondului comercial va fi luată în considerare data de achiziţie a primului lot care conferă controlul sau o influenţă semnificativă. Dacă cheltuielile şi veniturile aferente societăţii ale cărei titluri au fost cedate sunt semnificative faţă de rezultatul consolidat. după imputarea acestuia asupra activelor societăţii consolidate. Ieşirea din perimetrul de consolidare a unei societăţi. se efectuează fie la data transferului controlului sau a influenţei semnificative către societatea care a achiziţionat titlurile. reprezentată de cotaparte din capitalurile proprii. Diferenţa dintre suma obţinută din înstrăinarea filialei şi valoarea contabilă a activelor nete ale acesteia de la data vânzării este recunoscută în contul de profit şi pierderi consolidat. Valoarea corespunzătoare titlurilor cedate. de regulă. noi fonduri comerciale. noi fonduri comerciale. Dacă o societate este deja integrată global. fără cesiune a participaţiei. Ca urmare. iar societatea consolidantă îşi majorează procentul de control exclusiv prin achiziţii complementare de titluri care generează fond comercial negativ. la începutul exerciţiului în cursul căruia s-a produs cedarea. acestea trebuie incluse în rezultatul consolidat înregistrat până la data cedării titlurilor. în procesul de consolidare a conturilor respectivele acţiuni vor fi considerate acţiuni proprii. antrenată de o pierdere a controlului sau a influenţei semnificative. În situaţia în care societatea-mamă deţine propriile acţiuni sau o filială deţine acţiuni ale societăţii-mamă. ca profit sau pierdere din înstrăinarea filialei. În caz de deconsolidare a unei societăţi. în bilanţ este prezentat doar soldul care rămâne în urma acestei operaţiuni. de exemplu ca urmare a restricţiilor severe şi durabile care pun sub semnul întrebării controlul exercitat asupra acestei societăţi sau coborârea sub . Valoarea cumulativă a fondului comercial rezultat în urma achiziţiei în exerciţiul financiar curent şi în cele anterioare trebuie corectată cu orice fond comercial atribuibil filialelor înstrăinate înainte de data bilanţului. ca urmare a cedării titlurilor. Când grupul subscrie la o creştere de capital într-o societate consolidată deja. diferenţa rămasă este suportată din eventualul fond comercial degajat la prima consolidare prin integrare globală. fie în vederea simplificării.Consolidarea grupurilor Dacă titlurile de participare sunt cumpărate în mod succesiv. va fi diminuată sau majorată cu fondul comercial sau fondul comercial negativ rămas neamortizat.

Informaţiile astfel prezentate trebuie să permită compararea.exprimarea veniturilor şi a cheltuielilor la cursul mediu. majorată cu fondul comercial rezidual. Diferenţa din conversie înscrisă în bilanţ este repartizată între grup şi interesele minoritare. la cursul de închidere.155 - . trebuie indicat cursul de schimb utilizat pentru exprimarea lor în moneda în care sunt elaborate conturile consolidate. Dacă a avut loc o modificare a procentajului de deţinere a titlurilor la societăţile de consolidat. sunt furnizate informaţii referitoare la achiziţiile şi cesiunile efectuate între data de închidere a exerciţiului şi data prezentării conturilor consolidate. precum şi metodele utilizate la calcularea ajustărilor de valoare. ca element distinct al capitalurilor proprii. a unei diferenţe din conversie. b) în contul de profit şi pierderi . În caz de lichidare sau de cesiune totală sau parţială a participaţiei deţinute în societatea străină. iii) înscrierea. care sunt sau au fost iniţial exprimate în valută. diferenţa din conversie care figurează în capitalurile proprii este integrată în rezultat pentru partea aferentă participaţiei cedate. ii) exprimarea capitalurilor proprii la cursul istoric. titlurile sunt capitalurile proprii ale societăţii deconsolidate. De asemenea.Consolidarea grupurilor pragul care asigură o influenţă semnificativă. a bilanţului consolidat şi a contului de profit şi pierderi consolidat. ce reprezintă diferenţa dintre capitalurile proprii la cursul de închidere şi capitalurile proprii la cursul istoric. Această metodă presupune: a) în bilanţ: i) exprimarea posturilor din bilanţ. cu excepţia capitalurilor proprii. iv) înscrierea. de la un exerciţiu la altul. Conturile societăţilor nerezidente sunt convertite după metoda cursului de închidere. ca element distinct al capitalurilor proprii. a unei diferenţe din conversie. a) Analiza şi prezentarea posturilor din activul bilanţului consolidat . Pentru elementele incluse în conturile consolidate. În notele la conturile consolidate vor fi prezentate metodele de evaluare utilizate pentru diferitele elemente ale conturilor consolidate. notele la conturile consolidate trebuie să menţioneze achiziţiile şi cesiunile care au determinat modificarea perimetrului de consolidat. ce reprezintă diferenţa dintre rezultatul convertit la cursul mediu şi rezultatul la cursul de închidere.

. Într-un bilanţ consolidat. înscrierea în pasiv a diferenţei de achiziţie va impune constituirea unui provizion pentru riscuri. În primul caz.creanţele aferente participaţiilor.împrumuturi acordate. în sensul că trebuie întocmit un plan de amortizare de către societatea consolidată. Rezultă că Diferenţa de achiziţie = Diferenţa de primă consolidare Diferenţe de evaluare. Activul imobilizat cuprinde două posturi specifice unui bilanţ consolida t: diferenţele de achiziţie şi imobilizările financiare cu postul specific "Titluri puse în echivalenţă". . Activul se repartizează între activul imobilizat şi activul circulant. Dacă diferenţa de achiziţie are valoare pozitivă va fi înscrisă în activ. sunt eliminate în procesul de . În al doilea caz. Diferenţa de primă consolidare se compune din: .156 - . Din punct de vedere contabil ea are regimul imobilizărilor amortizabile. Celelalte posturi păstrează acelaşi conţinut din bilanţul anual pentru societăţile comerciale.alte imobilizări financiare. .alte titluri imobilizate. Titlurile societăţilor integrate. cu detalierea succintă a conţinutului acestora.Consolidarea grupurilor Aici vor fi prezentate doar posturile noi apărute în bilanţul consolidat.Diferenţe de achiziţie. în pasiv. care nu poate fi afectată activelor identificabile. după metoda globală şi / sau proporţională. Imobilizările financiare Acestea cuprind: . iar dacă este negativă. participaţiile nu cuprind decât titlurile de participare ale societăţilor neconsolidabile.Diferenţe de evaluare (plusvaloarea aferentă elementelor identificabile) .titlurile de participare. Diferenţele de prima consolidare: Aceste diferenţe apar atunci când o întreprindere intră în perimetrul de consolidare şi corespund fracţiunii din "diferenţa de primă consolidare". . diferenţa de achiziţie reprezintă fracţiunea de preţ plătită în contrapartida avantajelor aduse de preluarea controlului într-o întreprindere.

deoarece ele sunt eliminate în procesul de consolidare. atribuie bilanţului propus calificativul de bilanţ consolidat: este vorba de postul "Interese minoritare" care corespunde drepturilor asociaţilor sau acţionarilor străini grupului. . eventual. în capitalurile proprii şi rezultatele societăţilor integrate global. .157 - . din care se deduc provizioanele pentru depreciere.Consolidarea grupurilor consolidare.Capital şi prime de capital: Sunt posturi care reflectă capitalul şi primele societăţii consolidante (societatea-mamă). ce revin societăţii consolidante. cuprinzându-se în aceasta şi fracţiunile de rezerve şi rezultat ale societăţii puse în echivalenţă. care mult timp a fost numit nu trebuie confundat cu diferenţele constatate între valoarea creanţelor şi datoriilor în devize la cursul de schimb istoric ce figurează. Diferenţele de conversie: Acest post.Partea cuvenită societăţii-mamă din capitalurile proprii ale societăţilor consolidate după metoda integrării globale şi metoda integrării proporţionale. Celelalte categorii de imobilizări financiare nu prezintă particularităţi faţă de bilanţul individual. Rezervele: În acest post sunt incluse: . în timp ce titlurile societăţilor consolidate se evidenţiază intrun post distinct: "Titluri puse în echivalenţă". Diferenţele de reevaluare: Acest post apare în anumite condiţii şi cazuri. titlurile puse în echivalenţă sunt evaluate la valoarea lor contabila netă.Rezerva societăţii-mamă. în care se procedează la stabilirea conturilor consolidate având ca punct de plecare conturile istorice şi nu cele reevaluate.Partea cuvenită societăţii-mamă din capitalul propriu al societăţilor consolidate prin punere în echivalenţă. Creanţele aferente participaţiilor cuprind doar împrumuturile acordate societăţilor puse în echivalenţă şi împrumuturile acordate societăţilor neconsolidate. Dacă participaţiile sunt evaluate la preţul de cumpărare. prin denumirea sa. Titlurile puse în echivalenţă Acest post regrupează titlurile deţinute de societatea consolidantă în ansamblul societăţilor asociate. . în conturile de regularizare El reflectă diferenţele de conversie rezultate din operaţia de convertire a conturilor unor societăţi care-şi desfăşoară . Împrumuturile la societăţile consolidate prin integrare globală nu figurează. b) Analiza şi prezentarea posturilor din pasivul bilanţului consolidat În pasiv nu există decât un singur post care.

. Rezultatul exerciţiului se compune din: . Rezultatele din grup. 4. Interese minoritare Suma înscrisă în acest post corespunde cotei-părţi din capitalurile proprii ale societăţilor consolidate prin integrare globală.partea societăţii-mamă.158 - . sunt înscrise la postul "Interese minoritare". atât la nivelul marilor grupuri multinaţionale. care revin acţionarilor minoritari. care revine societăţii-mamă.cota parte din rezultatele societăţilor puse în echivalenţă. "Rezultatul exerciţiului" care figurează în bilanţul consolidat trebuie sa corespundă cu soldul Contului de profit şi pierdere consolidat.rezultatul net al societăţilor integrate.(+)Partea din rezultatul societăţilor consolidate prin punere în echivalenţă.1. Mai mult.rezultatul consolidat din care: . care revin minoritarilor. Este formată din : .2. şi prezintă ca structură. . Rezultatul exerciţiului: Este rezultatul care revine societăţii consolidante. capitaluri care nu aparţin grupului. . mult diferite de cele obişnuite de la societăţile individuale. care revine minoritarilor.partea acţionarilor minoritari. cât şi ca concepţie a acestuia.(-)Avansurile de dividende vărsate societăţii-mamă în cursul exerciţiului.Consolidarea grupurilor activitatea în alta ţară decât cea unde grupul îşi are sediul. Contul de rezultat consolidat Acesta se prezintă după modelul în vigoare corespunzător conturilor societăţilor individuale cu adăugarea poziţiilor specifice consolidării. . . atunci când se procedează . proporţională). Este al doilea document de sinteză. adică cota-parte din capitalurile proprii ale societăţilor integrate global.Rezultatul societăţi consolidante (mamă) .Interese minoritari – rezultat adică partea din rezultatul societăţilor integrate global. ci revin asociaţilor minoritari.(+)Partea din rezultatul societăţilor consolidate prin integrare (globală.Interese minoritari – rezerva. . în moneda de referinţă stabilită de grup pentru întocmirea şi prezentarea conturilor consolidate. cât şi la cele naţionale. unele deosebiri faţă de bilanţ. Aceste poziţii specifice sunt: .

În faţa acestor situaţii complexe impuse îndeosebi de procesul de internaţionalizare a grupurilor. HARDOUIN . stabilit în baza altor reglementări. Ceea ce se remarcă. cele mai multe grupuri de societăţi au ales prezentarea sub forma de listă. alte societăţi de grup au adoptat o prezentare diferită.o parte din societăţile de grup au adoptat structura conform căreia cheltuielile şi.. b) privind forma Contului de profit şi pierdere consolidat. . unele societăţi de grup tratează partea minoritarilor în cadrul rezultatului ca post de cheltuială (sau de venit). organismele naţionale de reglementare a modului de prezentare a conturilor consolidate nu au impus o standardizare a acestora şi au preferat sa propună grupurilor să utilizeze unul dintre cele două tipuri de modele. COULON N.Consolidarea grupurilor la întocmirea de către societatea-mamă a situaţiei privind aspectele patrimoniale. respectiv după natură. Reussir en affaires.Le droit des groupes de societes. EGAL J. partea grupului fiind considerată ca rezultat consolidat.159 - . se observă coexistenţa “Contului de profit şi pierdere” anual al acestuia întocmit după reglementările ţării unde îşi are sediul şi Contul de profit şi pierdere consolidat. A reuşi în afaceri. financiare.A. restul prezentarea sub forma de tablou (sau cont)... Cele două modele prezintă diferenţe semnificative. Coexistenţa practicilor naţionale şi străine în stabilirea Contului de profit şi pierdere consolidat a dus la apariţia următoarelor trei diferenţieri : a) privind clasificarea rubricilor de cheltuieli şi venituri: . c) privind locul intereselor minoritare în rezultatul societăţilor integrate global.o altă parte din grupurile de societăţi au adoptat clasificarea obişnuită a cheltuielilor şi veniturilor. veniturile sunt clasificate după destinaţie.. este faptul că majoritatea marilor grupuri multinaţionale din Europa preferă sa-şi stabilească Contul de profit şi pierdere consolidat după regulile americane. Dreptul grupurilor de societăţi. BIBLIOGRAFIE BARTHELEMY J.S. respectiv. sociale etc. Editura Dalloz. 1991 . GUIGOU H.. engleze sau internaţionale (normele I.C:) pentru a fi prezentat partenerilor străini.

FARCANE N. RICHARD J.Les comptes consolides. Contabilitate şi analiza financiară a grupurilor. Paris. MARTIN M.. 1990 . Paris.Les comptes consolides. Paris. GAZIL P.160 - . EGLEM J. BAILLY J.Y.Grupurile de societăţi. CORRE J.Grupuri de societăţi şi imaginea lor contabilă. SERRAT P.La consolidation . Consolidarea – instrument de gestiune şi control al grupurilor.. 2000 .Comptabilite et analyse financiere des groupes.. Editura Tribuna Economică. DUFILS P. MUNTEANU V.. 1998 . 1990 . Editura Orizonturi Univeristare.outil de gestion et de controle des groupes. 1999 . PETITEAU G.Consolidarea Conturilor. Bucureşti. Editura Publi Union.. TIRON TUDOR A.Consolidarea grupurilor M. GERARD M. Editura Mirton.. Editura Vuibert Gestion. . Timişoara. DE MELLO X. 1987 . Editura Economică...M. Tehnici şi practica de afaceri. Conturile consolidate. Timişoara. Editura Economică.. FARCANE N. Conturile consolidate. SIMONS P.. BASTIEN F. COTLEŢ D.Reforma în sistemul contabil românesc. RAFFEGEAU J. Bucureşti. DOBLER P. 1984 .. ŢURCAN A.. 1999 . Consolidarea conturilor..