Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj Napoca Facultatea de Istorie şi Filozofie

Mihai Teodor NICOARĂ

ISTORIA UNIVERSITĂŢII DIN CLUJ. De la Universitatea "Regele Ferdinand I" la Universitatea "Babeş-Bolyai” (1945-1959)

(Rezumatul tezei de doctorat)

Doctorand: Mihai Teodor NICOARĂ Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Doru Radosav

Cluj-Napoca 2010

1

2

Cuprins

Introducere .......................................................................................................................7 I. Comunismul, etapa schimărilor radicale 1. Consideraţii metodologice privind studierea comunismului stalinist ....................20 2. Strategii politico-ideologice: propagandă şi epurare ...............................................28 3. Retrospective jubiliare la Universitatea din Cluj ....................................................41 4. De la istoria-jubileu, la istoria critică ......................................................................54 II. Prima Universitate românească din Ardeal 1. Idealurile întemeietoare ale Universităţii din Cluj (1919-1940) .............................65 2. Universitatea în refugiu (1940-1944). Soluţii ale ieşirii din criza universitară .......79 3. Anul 1944:Universitatea din Cluj, la răscruce de drumuri..................................... 91 III.Revenirea la Cluj a Universităţii "Regele Ferdinand I" (1944-1945). Începutul sovietizării 1.Dificultăţile reîntoarcerii la Cluj ..............................................................................98 2.Ordonanţa 413 şi politizarea Universităţii “Regele Ferdinand I”..........................106 IV. "Democratizarea" şi sovietizarea Universităţii (1945-1946) 1.A.R.L.U.S.-ul şi noul spirit universitar ..................................................................111 2. Maşinaţiunile Frontului Naţional Democrat, privind litigiul universitar ............114 3.Colaborare şi antişovinism în viaţa studenţească ...................................................123 4.Două Decrete Regale, două Universităţi la Cluj.....................................................129 5.Dificultăţile şi amânările începerii anului universitar 1945/1946 ..........................139 V. Defascizarea Universităţii din Cluj. Epurările din anii 1944-1945 1.Epuraţia mai întâi ! ................................................................................................150 2.Furia demascărilor ..................................................................................................161 3.Listele licenţierilor .................................................................................................173

3

VI. Compromiterea “reacţionarilor”şi “democratizarea” Universităţii “Regele Ferdinand I” (1946) 1.Universitatea, garantul unui nou tip de intelectual. Programul F.D.U ...................180 2.Experienţa plină de învăţături din U.R.S.S. ...........................................................183 3.Manifestaţia studenţească din ianuarie 1946. O stare de “entuziasm deosebit”.....187 4.Studenţii clujeni, Partidele istorice şi schimbarea vremurilor...............................191 5.Studenţimea Regelui! Clujul este românesc! .........................................................195 6.Greva studenţească din aprilie 1946 şi defilările din 7 şi 9 mai 1946 ....................201 7.Noi iniţiative ale F.D.U. Cluj: "luptă dreaptă, deplin succes"...............................209 8.Incidentele din 28/29 mai 1946.Devastarea Căminului “Avram Iancu” ................213 9.Greva academică din iunie 1946 ............................................................................223 10.Guvernul nu este de mămăligă! ............................................................................227 11.Nici studenţimea nu este de mămăligă! ...............................................................232 12.Rectorul aplică ordinele Ministerului Educaţiei.Exmatriculările .........................236 13.Centrul Studenţesc “Petru Maior,” un destin dramatic.........................................240 14.Spre o viaţă “democratică” în Universitate Cooperativa “Victoria Studenţească" ................................................................245 15.Universitatea şi febra alegerilor din 1946.............................................................252 VII. “Raţionalizarea” învăţământului superior sau strategia comprimărilor (1947-1948) 1.Noul decor tineresc al vieţii studenţeşti..................................................................260 2.Secţia universitară a A.R.L.U.S.- ului ....................................................................265 3.F.D.U înfiinţează U.N.S.R.-ul ................................................................................267 4.Studenţimea “reacţionară” clujeană din 1947 ........................................................272 5.Noul val de epurări în Universitatea clujeană. Listele Condorului ........................276 6.Noua strategie a comprimărilor (1947-1948) Purificarea de “balastul” universitar.... 283 7.Din amfiteatre în închisori.Un an negru al umilinţei:1947-1948 ..........................291 VIII. Universitatea şi revoluţia culturală din anul 1948 1.Universitatea "Regele Ferdinand I" devine "Victor Babeş" ..................................302 2.Noul spirit ştiinţific în Universitate: temeinicia sovietică ......................................306 3.Universitatea şi politica P.M.R-ului .......................................................................308

4

......376 X..............412 6........Noi instrucţiuni despre “elementele” universitare ................391 3...................493 5..........” conectată la “curentul sănătos”............................................................505 5 ................ Priorităţi ştiinţifice la “V..Munca "lucrătorilor ştiinţifici" din Universitea "V......................................................Cadrele universitare şi umbra întunecată a prigonirilor ..O activitate didactică fără "greşeli şi lipsuri" Reforma programei..... Corpul didactic al Universităţii “Victor Babeş” (1948-1959) 1..........Saltul de la Universitatea burghezo-moşierească la cea socialistă .......318 6...................Studenţimea la Congres: reconstrucţie şi progres Universitatea“Victor Babeş..................................................Sarcini şi îmbunătăţiri ale activităţii universitare ............. Babeş"(1948 -1959) Reconsiderarea moştenirii ştiinţifice . Reforma învăţământului superior şi a Universităţii "Victor Babeş" din Cluj 1..345 3..............................................Reorganizarea vieţii universitare:noi regulamente...........................383 2................................ Babeş:" facultăţi şi catedre ..............................408 5.311 5.............336 2...................................................................419 7...........453 2......Activitatea didactică şi ştiinţifică a profesorilor (1948-1959) 1.....” lichidatoarea moştenirii grele .......397 4............175 pentru reforma învăţământului (3 august 1948).........................Corpul profesoral al Universităţii "V.........4......Academia şi universitarii în 1948...364 5..............Noul nivel al activităţilor didactice la "V...... Babeş” (1948-1959).........Cotitura ştiinţifică universitară: introducerea marxism-leninismului.................................... motor al victoriilor de mâine ............. noi decizii ale Ministerului Învăţământului Public .....Noua politică de cadre din 1948 .......Zelul şi stilul "frontului" rollerian ....................Noua "orânduire" în Universitatea "V................Reforma “democrată...........Centenarul 1848 :istoria.......480 4..................Catedrele de Ştiinţe sociale................................................370 6...........................Referatul de cadre şi încrederea politică....................................Decretul nr....................356 4.......460 3.................................427 XI................................................. cursurilor şi manualelor universitare..............................322 IX...................... Babeş" (1948-1959)................Judecarea unui “deviaţionist de dreapta”....... Babeş" între 1948-1959 ."Sarcini măreţe" sub cenzura ideologică.

............... "V.......529 4...584 5.................1956-Un Buletin al înfrăţirii între "Babeş" şi "Bolyai.....................................................................................Universitatea “Babeş-Bolyai................................................................................................. Soarta celor două Universităţi clujene în desfăşurarea victorioasă a revoluţiei culturale .......................Drepturile şi îndatoririle studenţilor clujeni după 1948................................527 3...Organizarea Universităţii “Babeş-Bolyai”(1959)....................................607 Concluzii .......................................................... raţiuni politice.........566 2.....................558 XIII.................546 7...........De la muştruluială şi toceală......601 7............................... la raţionalizarea muncii studentului (1948-1959) .....” Ecouri ale revoluţiei ungare..................................570 3.Bolyai...................... Preliminarii......................................541 6.................. ideologice şi academice ale unificării ...........592 6....574 4............................Ucenicia ştiinţifică studenţească.........................Îmbunătăţirea activităţii ideologice în asociaţiile studenţeşti......................Ataşament nestrămutat la Republică Măsuri pentru un nivel ridicat al vieţii studenţeşti ............ Apelul la luptă cu neajunsurile în areopagul studenţesc..........................................................................518 2........Dezbaterile unificării universitare:Adunările cadrelor didactice şi ale studenţimii române şi maghiare clujene.......................554 8.....................................”unitate de nezdruncinat ..XII..................................................Babeş" şi "J.Universităţile surori.....................Unificarea Universităţii "Victor Babeş" cu Universitatea "Janos Bolyai:" Formarea Universităţii “Babeş-Bolyai”(1959) 1............... Îmbunătăţirea compoziţiei sociale a studenţilor ...............533 5...........627 6 .............................................. Viaţa cultural-sportivă studenţească ....................................." sub cununa partidului communist. 613 Bibliografie ...... Studenţimea şi viaţa studenţească în anii ’50 1............

Iuliu Haţieganu.” în care s-a produs reformarea Universităţii clujene denumită din 1948 “Victor Babeş. Numai că această vocaţie avea să fie deturnată după 1944. ideologice şi culturale care şi-au pus amprenta asupra vocaţiei sale naţionale. când istoria României a intrat într-o nouă eră politică. Universităţile sunt depozitarele trecutului şi garanţia viitorului poporului în mijlocul căruia ele au activat.” ( prof. Teza a fost structurată pe două teme. care sublinia că Universităţile moderne s-au adaptat marilor transformări ale epocilor. Iuliu Haţieganu) Universitatea din Cluj. Se poate spune că destinul aproape secular al acestei Universităţi a fost puternic marcat de destinul ţării. care împlineşte nouă decenii de existenţă. realizată de domnul profesor Vasile Puşcaş pentru perioada 1919-1940. ci în continuă schimbare. soarta Universitatăţii clujene a fost puternic legată de situaţia incertă a Transilvaniei. după naţiuni şi după epoci. Între 1945-1959.Cercetarea istoriei Universităţii din Cluj în perioada 19451959 a avut intenţia de a continua investigaţiile.” A doua etapă a 7 . Universitatea “Regele Ferdinand I” a fost obligată să plece în refugiu. Deşi variabile şi în evoluţie continuă. o intensă activitate didactică şi ştiinţifică. diverse experienţe politice. adică de la de la întemeiere. conservatoarele şi producătoarele celor mai mari bunuri spirituale. puţine la număr dedicate acestei perioade bulversate din istoria universităţii clujene. Concepţia despre raportul dintre Universitate şi naţiune în perioada interbelică a fost exprimată de prof. care corespund celor două perioade disticte ale istoriei postbelice: 1945-1947. ştiinţific şi spiritual al României interbelice a configurat activitatea Universităţii clujene spre o vocaţie naţională. care trebuia să servească scopurilor democraţiei-populare. a traversat. până la momentul dramatic al Dictatului de la Viena. Am ales să cercetez această perioadă din dorinţa de a continua cercetarea istoriei Universităţii româneşti din Cluj. ele au fost la toate popoarele. iar după 23 august 1944 de ocupaţia sovietică şi instaurarea comunismului de tip sovietic. Între anii 19401944. După 23 august 1944. Petru Groza. Climatul cultural. dr. deoarece Clujul universitar a intrat sub ocupaţie horthistă. până la încheierea Tratatelor de pace în 1947. în care procesele majore au fost defascizarea corpului didactic şi impunerea modelului sovietic universitar de către guvernul dr. adaptându-se marilor transformări sociale. dar şi-au păstrat vocaţia de a sluji naţiunilor. bazată pe internaţionalismul proletar pe parcursul anilor’50. iar din 1948 de reformarea învăţământului universitar. ce nu a favorizat timp de un deceniu şi jumătate spiritul patriotic şi naţional. prin intermediul unui corp profesoral selectat dintre personalităţi importante ale timpului. a structurii organizatorice şi culturalştiinţifice. conflicte militare. Universitatea clujeană a traversat o perioadă de transformări politice şi ideologice care au afectat această instituţie naţională. de crize..ISTORIA UNIVERSITĂŢII DIN CLUJ De la Universitatea "Regele Ferdinand I" la Universitatea "Babeş-Bolyai (1945-1959) Motto: “Universităţile. a “revoluţiei culturale. la Sibiu şi Timişoara. înalte instituţii-monumente durabile ale geniului omenesc nu sunt alcătuiri rigide. şi etapa 1948-1959. sfâşieri teritoriale. de întorsături bruşte şi destabilizatoare. de la înfiinţare (1919) şi până azi. o etapă de tranziţie. Acest prestigios for naţional a cunoscut în perioada interbelică o perpetuă consolidare instituţională.

la cererea cadrelor didactice. în care îndoctrinarea şi înregimentarea au devenit condiţii prioritare pentru corpul didactic şi studenţi. acest model jubiliar s-a păstrat şi în celelalte retrospective universitare jubiliare din perioada comunistă. De altfel. femomenele. preciza Florea Ioncioaia într-un număr din Xenopoliana de la Iaşi. prof. Teza cuprinde XIII capitole. prof. Tot ca o exigenţă prioritară am încercat să surprind. coordonată de Rectorul acad. cu ajutorul unor surse documentare diverse şi deseori contradictorii. sub rectoratul prof Ion Vlad. didactic şi ştiinţific. dar profund ideologizată. fiecare cu o serie de subcapitole în care am împletit criteriul cronologic cu cel tematic. apărută la Editura Dacia în anul 1972 şi "Universitatea Babeş-Bolyai" de 123 de pagini. au propus surprinderea unor aspecte cât mai variate ale Universităţii. Bilanţul istoric al acestui Studiu monografic a fost întocmit în aşa fel încât să descrie realizările măreţe ale Universităţii “V. care descriu cronologic şi. în general şi a Universităţii. fie descriptive. fapte. Istoria culturală de astăzi consideră că o istorie a oricărei Universităţii nu poate face abstracţie de profilul şi mediul politic. Dezbaterile internaţionale despre istoria Universităţilor în comunism subliniază nevoia unor restituiri nepartizane. de participarea cadrelor universitare la viaţa politică a ţării. instituţional. de regulă. cultural spiritual în care s-a format de orizontul ideilor educative şi ştiinţifice.Istoriografiile europene. Toate aceste perspective au oferit demersuri. nu numai sub aspect organizatoric.1 În “Prefaţa” semnată de Rectorul Universităţii acad. de 223 pagini.P. O abordare istorică autentică a Universităţii clujene în perioada 1945-1959 nu poate evita o restituire mai complexă. prin includerea raportului Alte retrospective jubiliare au fost Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj în anii 1959-1965. cât mai multe detalii. ci şi sub impactul diferitelor regimuri politice şi strategii cultural educative care au modificat traiectoria vieţii universitare. cel mai important a fost volumul Universitatea " V. fie problematizate sau critice. Tradiţia jubiliară a fost subordonată în anii ’50 scopurilor istoriografice comuniste. cultural. 1945 1959. social al etapelor pe care le-au traversat. Ca obiect de cercetare istoria Universităţii a cunoscut contribuţii de tip monografic. De altfel. situarea acestor instituţii în contextul complex politic. Constantin Daicoviciu acesta preciza că scopul iniţial al volumului a fost redactarea unei scurte schiţe istorice a Universităţii "V. Pentru perioada cercetată în teză. în vederea elaborării unei monografii a întregului învăţământ superior din R. Ştefan Pascu. mai ales auto-celebrative. Ca orice abordare jubiliară aceste volume prezintă istoricul Universităţii din Cluj şi realizările semnificative sub raport organizatoric. dimensiunea istorico-instituţională. ca practică istoriografică s-a născut din tradiţia germană a monografiilor instituţionale (Jubiläumsschriften).corespuns controlului sever de către Partidul Comunist şi Guvern a întregii activităţi universitare. Dar. care au existat de-a lungul timpului. Universităţile n-au fost în afara conflictelor pe care le-au declanşat susţinătorii unor noi modele de cunoaştere sau de educare şi organizare socială. schimbări legate de organizarea instituţională şi viaţa universitară fără a cădea în capcana unei interpretări partizane. dar nici în afara strategiilor educative ale regimurilor totalitare cum a fost comunismul. intitulată Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj. festivist şi progresist. în contrast cu situaţia aşa-zis precară a Universităţii în regimurile antebelice. ideologic. istoria conceptelor ştiinţifice etc.) sau de istoria educaţiei. Istoria Universităţii. în prima parte a lucrării am schiţat câteva aspecte metodologice pe care istoriografia le-a impus în legătură cu studierea comunismului. dar a fost legată şi de existenţa unor diverse preocupări de istorie intelectuală (istoria ideilor. apărut la Cluj-Napoca în 1979.R. care au ignorat sau au denigrat aspectele legate de implicarea monarhiei. prof. 1 8 .Babeş" din Cluj-Studiu monografic (1957). în special. a instituţiilor cultural-educative. Babeş” în anii de democraţie populară. coordonată de Rectorul acad. A urmat o lucrare de doar 76 de pagini.Constantin Daicoviciu. Babeş" la cererea Ministerului Învăţământului. genealogice. a delegaţiilor străine şi a studenţilor s-a întocmit o monografie universitară amplă.

Pentru distrugerea acestei tradiţii întemeietoare a Universităţii clujene s-au pus în mişcare măsurile violente de purificare a Universităţii de profesorii şi studenţii. Comunitatea academică aflată în refugiu a avut acţiuni deschise de opoziţie faţă de regimul antonescian şi faţă de război. discursul “democraţiei” de tip sovietic abuza de sloganurile ascuţirii “luptei de clasă. De exemplu. propaganda anilor ‘50 nu reflecta realităţile concrete româneşti. din rândul vechi elite universitare săvârşită între 1945-1947 a fost strâns legată de obiectivul subordonării Universităţii scopurilor construirii unei noi intelectualităţi. ceea ce permite înţelegerea sistemului de idei. Timişoara. Ibidem. ingerinţele pe care autorităţile comuniste centrale şi locale le-au avut în viaţa Universităţii clujene. situaţia Universităţii din Cluj.S.Campania de epurări. a sensul şi semnificaţiei mesajelor ideologice. care a fost ataşată Ungariei horthiste. Alba Iulia. ci potenţialităţi "măreţe. Pentru a arăta cea fost şi ce trebuia să devină Universitatea din Cluj după 1944. "Ferencz József".real dintre Universitate şi regimul dejist. Această misiune a fost ancorarea în nevoile şi idealurile naţionale şi în ritmul cultural şi ştiinţific occidental. care până în 1947 au mai sperat în revenirea la tradiţia Universităţii şi la democraţie de tip occidental. discursul comunist surprins în documentele. pensionări. Discursul oficial consemnat în documente presă. rapoartele partidului comunist. Noua misiune. naţionaliste (şovine”). deoarece comunismul a fost şi este un şantier de cercetare. deturnată după 1948 de la menirea ei naţională. precum şi istoriei Universităţii “Regele Ferdinand I” în perioada refugiului de la Sibiu şi Timişoara (Facultatea de Ştiinţe) între anii 1940-1944. 9 . pentru continuarea instituţională şi funcţională a Universităţii şi promovarea misiunii şi idealurilor sale întemeietoere. De fapt. (în care se afla şi Clujul universitar). lipsa autonomiei universitare. mai ales din anul 1943. iar în locul ei la Cluj s-a instalat Universitatea maghiară. dispoziţiile şi reglemetările guvernamentale de după 1948 au continuat să prezinte consecvent lupta contra “moştenirii grele” pentru a justifica vigilenţa revoluţionară şi epurarea cadrelor neînregimentate politic . care a generează opinii împărţite. Studierea instituţiei universitare în regimul comunist presupune precauţii metodologice. comprimări. Sibiu. În acel climat de dezastru naţional rectorii Florian Ştefănescu-Goangă. Sextil Puşcariu. dedicate construirii socialismului.R. de epurare şi etatizare. idealiste. în perioada 1945-1947. după modelul sovietic."Această diferenţă între realităţi şi propaganda comunistă face foarte dificilă analiza acelor ani ai stalinismului românesc. Iuliu Haţieganu şi comunitatea academică românească au respins presiunile regimului antonescian de a deveni “universitate militantă” şi au pledat pentru autonomia universitară. de constrângeri semantice articulate ideologic. 531-532. Universitatea “Regele Ferdinand I” a fost evacuată într-un timp scurt. marcate de dificultăţi materiale. am dedicat al II-lea capitol al Tezei unei scurte retrospective asupra Idealurilor întemeietoare ale Universităţii din Cluj între anii 1919-1940. în mod esenţial scopul strategiei staliniste a forţelor aşa-zis “democratice” doreau să sufoce orice tentaţie de a menţine Universitatea clujeană “Regele Ferdinand I” în vechea sa misiune.De asemenea. Pentru evitarea interpretărilor tendenţioase sau eronate istoriografia actuală recomandă analiza discursului comunist. a fost legată de situaţia Transilvaniei de Nord. pe care au susţinut-o după 1944 forţele prosovietice au fost idealurile ideologice marxist leniniste şi modelul cultural şi ştiinţific al U. În urma Diktatului de la Viena din august 1940.” a înlăturării din Universitate a elementelor “fasciste” şi “retrograde” care au colaborat cu vechile regimuri interbelice şi au cultivat concepţii mistice (religioase). dar s-u discutat şi variantele evacuării la Braşov. în general şi al istoriei universitare în particular. fără să existe instrucţiuni precise în acest sens. Majoritatea profesorilor au optat pentru Sibiu.S-ului. inclusiv Bucureşti. 2 Procesul de 2 La şedinţa Consiliului Universitar din 1 septembrie 1940 s-a redactat un protest contra impunerii evacuării Universităţii . sursele.

chiar dacă Transivania nu revenea României. Prin Ordonanţa nr. care după cum spunea Ioachim Crăciun. Sextil Puşcariu. Pentru a da impresia unei voinţe venite chiar din sânul Universităţii româneşti autorităţile guvernamentale şi locale au susţinut dorinţa profesorimii şi studenţimii clujene de democratizare. care au preluat controlul autorităţii centrale şi locale au manifestat tot mai deschis intenţia sovietizaării Universităţilor clujene. până în luna iunie 1945. precum şi impactul înfiinţării Asociaţiei Române pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică. 1940-1944”. Cluj. nr. Petru V. prin conferinţele şi cercurile de popularizare a culturii şi ştiinţei societice. instaura în Universitate un “spirit european. VII. VII. în legătură cu înlăturarea de la Universitatea românească a vechi elite.). Am încercat să surprind cât mai detaliat aspectele complexe care au contribuit la întîrzâierea revenirii Universităţii româneşti la Cluj. Spiritul de lucru era dinamic. Iaşi.D. Forţele democratice prosovietice. A. XXV/2. în frunte cu dr. în ciuda legitimităţii pe care o avea ca instituţie a Statului român. 1988. clinici. catedre. Era limpede că “Regele Ferdinad I” care trebuia să revină la Cluj era nevoită să-şi modifice menirea de instituţie naţională şi să accepte rezolvarea în spirit leninist a chestiunii naţionale. Nu numai refuzul Universităţii maghiare de a elibera localurile. Demersurile interbelice pentru atingerea idealului universitar au avut ca rezultat crearea unei tradiţii universitare româneşti. 3 10 . a continuat să-şi urmeze nobila menire culturalnaţională.N. “Bolyai”). bazat pe capacităţile creatoare ale generaţiilor de profesori şi studenţi. Prin Decretele Regale nr. ci şi intenţia autorităţilor locale şi centrale procomuniste de a aduce la Cluj doar cadre didactice dispuse să se adapteze noilor vremuri. Pe toată durata refugiului 1940-1945 a existat aeeaşi structură pe facultăţi.133-134. În ianuarie 1945 Prefectura din Cluj şi-a luat prerogativa reorganizării învăţământului universitar clujean încălcând autonomia universitară. contra naţionalismului şi şovinismului. un prestigiu latin şi o hărnicie românească. Prin această tradiţie se înţelegea crearea unei atmosferă de muncă şi creaţie la Universitatea din Cluj. fiind create spaţii pentru cursuri. 25. Încălcând autonomia universitară în toamna anului 1944 a fost schimbat Senatul universităţii Cluj/Sibiu şi a fost numit un nou rector Alexandru Borza. mai puţin pentru cămine şi cantine studenţeşti. legat de ridicarea culturală a Ardealului. precum şi soluţiile acestui Front privind litigiul universitar.reorganizare a Universităţii Cluj/Sibiu s-a produs treptat.Xenopol".19-20. 413 s-a propus înfiinţarea la Cluj a două Universităţii. institute.U. Capitolul al IV-lea al Tezei tratează detaliile "democratizării" şi sovietizării Universităţii “Regele Ferdinand I” între anii 1945-1946. aşezarea Universităţii “Regele Ferdinand I” pe specificul cultural-ştinţific naţional. Tot în acest capitol am descris maşinaţiunile Frontului Naţional Democrat. dar eficient. biblioteci." din toamna anului 1944. 340-341.S. dar şi pe un patriotism. 3 Al III-lea capitol al Tezei se ocupă de Revenirea la Cluj a Universităţii "Regele Ferdinand I. iar din ianuarie 1946. Sibiu. în Anuarul Institutul de Istorie şi Arheologie "A. Primăvara anului 1945 a fost marcată de încercarea Universităţii “Regele Ferdinand I” de a-şi impune condiţiile revenirii şi strategiile Universităţii maghiare de a obţine condiţii cât mai favorabile. clinicile şi bibliotecile clujene a creat dificultăţi. ca majoritatea profesorilor Universităţii au fost nemulţumiţi de strategiile de imixtiune ale Prefecturii Cluj în treburile universitare şi de calomniere a corpului profesoral în vederea epurării politice. şi-au continuat activitatea cea mai mare parte a corpului profesoral.-ul şi-a pus repede amprenta asupra noul spirit universitar. 406 şi 407 din luna mai 1945 a fost consfiinţită oficial existenţa la Cluj a două Universităţi românească şi cea cu limba de predare maghiară (denumită la început Universitatea de Ştiinţe. iar Extensiunea Universitară al cărui preşedinte era Silviu Dragomir. Numai că noul Rector. p.D. “Universitatea din Cluj în serviciul naţiunii (1919-1940). Guvernul. în Societatea de Mâine. p. “Norme de recrutare a profesorilor Universităţii din Cluj”.L. Puşcaş.R. una românească şi cealaltă cu limba de predare maghiară. grupate în Frontul Naţional Democrat (F.

decanii Constantin Daicoviciu de la Litere. Capitolul al V-lea al Tezei abordează un fenomen dramatic care a marcat Universitatea “Regele Ferdinand I” în anii 1944-1945. În acel an. în frunte cu Rectorul Emil Petrovici. fiicei la Washington. Petrovici în legătură cu cazul profesorilor “legionar” Alecu Procopovici. D. Giuglea. pe calea cea bună. în general.C. printre care Alexandru Roşca de la Psihologie. naţionalismul erau considerate "ideologii retrograde şi barbare. Florian Ştefănescu-Goangă.Dar o gravă greşeală a constituit-o şi relaţiile cu personalităţi occidentale. prof. incriminările fiind legate de activitatea sau simpatiile politice ale membrilor corpului didactic şi ştiinţific.La rândul său Al. N. realizate prin intermediul unei Comisii de Epurare din care făceau parte unii membrii conducerii Universităţii. N. Dacă rectorul Alexandru Borza şi cei mai mulţi profesori şi studenţi au fost nemulţumiţi de furia demascărilor în presă. pentru că acestea ar fi putut influenţa deciziile Aliaţilor în privinţa statutului Transilvaniei. au fost cei care au alcătuit listele de acuzare a unor profesori. Sudeţeanu. iar ultimul la 25 septembrie 1945. O asemenea incriminare a fost semnată de Decanul C. Onisifor Ghibu şi alţii. Liviu Rusu. Lupaş. de acuzaţiile nefondate atribuite unor colegi. 4 În mărturisile sale din Amfiteatre şi închisori . asemănători. pe timp de şase luni.U a La Bucureşti era Asociaţia Amicii Americii. o mare parte fiind pierdut sau distrus. din care făceau parte şi profesori universitari. pe care la Cluj le cultivau membrii Asociaţiei Româno-Americane din Transivania.Roşca a fost demascat. Alexandru Borza. de aceea toţi profesorii care practicau asemenea tentaţii trebuiau epuraţi. de epurările politice. Ioan Lupaş.Groza a susţinut că România nu avea nevoie de conflicte interetnice. în mai-iulie 1946 s-a declanşat un nou val de epurări. Printre profesorii consideraţi “compromişi” pentru că slujiseră Universitatea în vechiul regim şi participaseră direct sau ca militanţi la viaţa politică interbelică s-au numărat profesorii Iuliu Haţieganu. Dragomir. În numele profesorilor şi al studenţilor “democraţi” vorbea Frontul Democrat Universitar. Termenii acuzării erau. Mărgineanu de Mihail Ralea de la Bucureşti de la Bucureşti. acesta din urmă fiind acuzat de spionaj. După dezbateri între delegaţiile celor două Universităţi clujene în luna iunie 1945 Universitatea “Regele Ferdinand I” a încheiat Procesul verbal de predare-primire a clădirilor. Noii numiţi în funcţiile de conducere a Universităţii. Mărgineanu a susţinut că profesorii Petrovici şi Daicoviciu i-ar fi “scosx de la Universitate pe Puşcariu. dificultăţile materiale şi financiare. Silviu Dragomir. Blaga (membrii ai Academiei Române). fiind susţinută de Regionala P. Grigore Popa de la Litere şi Filosofie pe timp de 2 ani şi alţii. Ştefan Paşca şi Valer Bologa. creştinismul.5 Capitolul al VI-lea urmăreşte tocmai mecanismele compromiterii “reacţionarilor”şi “democratizarea” Universităţii “Regele Ferdinand I” în anul 1946. Dar.Patriotismul. într-o “autocritică” pe care şi-a făcută după plecarea soţiei. nu politice. 4 5 11 . sociale. din care au făcut parte Rectorul Alexandru Borza şi soţia sa. Goangă. Mihail Kernbach de la Medicină şi noul rector Emil Petrovici (din martie 1945) n-au ezitat să participle la epurarea politică. Nicolae Mărgineanu. Sub pretextul instaurării "democraţiei" în Universităţi şi aducerii "rătăciţilor". care a transportat materialele Universităţii a plecat din Sibiu la 1 august 1945. Practic F. Primul tren. alături de Ştefănescu-Goangă. culturale. în care scopul activităţilor studenţeşti trebuiau să fie dezbaterea problemelor academice. opoziţia procomunistă a devenit tot mai agresivă.D. pe Bezdechi. Vuia.Cluj şi de autorităţile locale. Este vorba de defascizarea Universităţii din Cluj. titular Iuliu Haţieganu. profesori şi studenţi. care în 3 martie 1946 a lansat un Program. profesorul Mărgineau a precizat că demascările şi epurările de la Universitatea “Regele Ferdinand I” între anii 1944-1947 s-au datorat “turnătoriei” unor colegi. de la Medicină pe de trei luni. Au fost îndepărtaţi pe termen limitat Titu Vasiliu de la Medicină. lipsa spaţiilor de locuire pentru corpul didactic şi administrativau dus la amânărea începerii anului universitar 1945/1946. Clinicilor şi a unei părţi din patrimoniul universitar. Daicoviciu şi de Rectorul E. Popovici şi alţii.

” În fruntea grevei s-a aflat Valeriu Anania ( Înalt Preasfinţitul Mitropolit Bartolomeu Anania).S. pentru care s-a creat Cooperativa “Victoria Studenţească.N. Calea comunist-sovietică a reformării universitare opunea rezistenţe. care a durat trei săptămâni. privind revenirea Transilvaniei de Nord la România a nemulţumit maghiarimea.D. care sperau la o revenire a ţării la sistemul democratic interbelic.L. Tot V. mai ales cu ocazia manifestaţilor româneşti legate de 24 ianuarie.R. dar cele de la Cluj au avut un caracter naţionalist. a continuat să aibă atitudini antiguvernamentale şi în toamna anului 1946.S.7 Greva academică din iunie 1946 a fost condusă de liderii medicinişti ai Centrului Studenţesc “Petru Maior. burse.-Brătianu şi P.L. Atmosfera tensionată din Universitatea “Regele Ferdinand I” din Cluj a fost legată de acutizarea relaţiilor dintre români şi unguri. unii profesori fiind membrii sau simpatizanţi ai acestor partied.F. care se alăturaseră opiniei publice româneşti. Hotărârea de la Paris din 7 mai 1946. 7 În mai 1946 s-au declanşat manifestaţii studenţeşti de durată lungă în toate centrele universitare. pe de altă parte.-Tătărescu).N. iar mulţi dintre profesori au stat deoparte. 7şi 9 mai. Manifestaţiile studenţeşti din lunile ianuarie-iunie 1946. mai ales. pe fondul aşteptării hotărârii Marilor Puteri în privinţa Transilvaniei.susţinut doar o activitate legată de Partidul comunist nu de partideleistorice.” în spatele căreia s-a aflat F.-Maniu. Conducerea Universităţii. în mare parte de naţionalitate maghiară. ci şi la Bucureşti şi Iaşi. 4 aprilie. Decizia unor lideri comunişti maghiari de a provoca contra-manifestaţii muncitoreşti. 6 12 .6 Puctul culminant al tensiunilor naţionaliste clujene l-au reprezentat incidentele din 28/29 mai 1946. inclusiv atacarea Căminului “Avram Iancu. acuzaţi de Regionala de Partid Cluj că s-ar fi aflat sub influenţa partidelor istorice. susţinută de către partidele istorice (P. Anania a fost cel care la 19 iunie 1946 a anunţat încetarea grevei şi a activităţii Centrului Studenţesc. În primăvara şi vara anului 1946. P.N. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 a înclinat balanţa spre accelerarea procesului de “democratizare a Universitatii clujene. Comunizarea Universităţii de stat cu limba de predare maghiară s-a produs. Majoritatea maghiarimii clujene era revizionistă şi s-a raliat comunismului.. este vorba de atitudinile democratice ale profesorilor şi studenţilor. receptiv la vremurile noi.” avea să fie considerată o greşeală de către Biroul Regional Cluj al P. anticomunist şi antiguvernamental. care a amplificat entuziasmul procomunist (“democratic”)şi a încercat să folosească tensiunile interetnice pentru a demonstra Marilor Puteri că România nu ar fi capabilă să guverneze civilizat Transilvania. dar studenţimea clujeană. cu care se solidarizase celelalte centre universitare. au fost incitaţi muncitori de la "Dermata” şi Atelierele C. Brutalitatea măsurilor de reprimare. Arestarea de către Poliţia Cluj a 14 de studenţi acuzaţi de devastarea Căminului “Avram Iancu” în noaptea de 28/29 mai.D. au arătat atitudinea antirevizionistă a studenţimii româneşti clujene.R. cel care şi-a riscat libertatea pentru a susţine revendicările studenţeşti. nu din convingere. 6-7 martie. Împotriva studenţilor.C.Ţ.R. nu numai la Cluj. ci mai degrabă pentru a obţine sprijinul Guvernului în obţinerea unui statut privilegiat în Transilvania. Rectorul Emil Petrovici a fost ostil acţiunilor studenţeşti din 1946. ceea ce a încurajat Guvernul să ia o măsură drastică exmatricularea celor care nu încetau greva.ului. Tot în acest capitol am surprins faţeta dominantă a Universităţii “Regelui Ferdinand I” în anul 1946.N." Aceste forţe au creat impresia că reprezintă adevăratele interese ale studenţimii. ceea ce a dat conflictului o culoare etnică. aprovizionare. exmatriculare a studenţilor români clujeni au avut un impact puternic. sub presiunea Uniunii Populare Maghiare. Programul F. Studenţimea “democrată. din 1 iunie până în 19 iunie 1946.-ul a preluat iniţiativa reglementării tuuror chestiunilor studenţeşti legate de cazare. Universitatea “Regele Ferdinand I” a ajuns un teren de confruntare între cele două tabere: pe de-o parte opoziţia antiguvernamentală şi anticomunistă. arestare. interzicerea oricăror manifestaţii studenţeşti şi amânarea sesiunii speciale de examen a determinat izbucnirea unei greve academice. la experienţa plină de învăţături a U.U dorea ca Universitatea să devină garantul formării unui nou tip de intelectual. susţinută de forţele locale clujene.

175 a dus la reorganizarea Universităţii “V. cum a păţit prof Ştefan Manciulea.Babeş. Pe de altă parte. cu durata de studiu de 4 ani: Facultatea de Matematici şi Fizică. Academia Română a devenit la 9 iunie 1948." Institutului de ştiinţe juridice şi economice din Cluj.Gheorghe Giuglea. la 10 ianuarie numele Universităţii a fost propus spre schimbare în “Victor Babeş.Ioan Moga.R. Facultatea de ştiinţe juridice a Universităţii "V.-ului şi ale nou înfiinţatei Uniunii Naţionale a Studenţilor din România (U. catedre. activitatea ştiinţifică. la recomandarea căruia sistemul universitar a fost inspirat de cel sovietic. Silviu Dragomir. 8 La începutul anului 1948. institutele de tradiţie au fost ţinta distrugerii de către autorităţile comuniste. la fel programa de învăţământ universitar.” vechiul nume amintind de monarhie. prin Decretul nr. Modelul organizatoric pe facultăţi şi catedre a devenit prin reformă unic pentru toate Universităţile din R. Academia R. Ambele Universităţi clujene “V. care tocmai fusese abolită la 30 decembrie 1947." 8 13 . Facultatea de Pedagogie şi Psihologie.U.S. Capitolele VIII. Alexandru Borza şi alţii. Facultatea de Ştiinţe naturale. Schimbarea oficială a denumirii Universităţii “V. Nicolae Mărgineanu.N.P." iar Institutul de Speologie al Universităţii din Cluj şi-a schimbat denumirea în Institutul de Speologie "Emil Racoviţă. anul declanşării revoluţiei culturale. 76 .R-ului.În acest an o parte a studenţimii a fost dispusă să se replieze la comandamentele timpului.În spatele deciziilor guvernamentale au stat interesele Partidului Muncitoresc Român. De acum activitatea lor trebuia să se desfăşoare sub semnul înfrăţirii. bibliografiile date studenţilor trebuiau să fie în primul rând sovietice sau din ţările cu democraţie populară. împreună cu Facultatea de Ştiinţe juridice de la "Bolyai. manualele unice. Facultatea de Filozofie.R. corp profesoral. două secţii în cadrul Institutului. Ea va purta denumirea: Academia Republicii Populare Române. Ioachim Crăciun. Colegiul Academic "Regele Carol al II-lea" primea denumirea de Colegiul Academic "Nicolae Bălcescu. Decretul nr. Babeş” şi “Bolyai” au fost integrate în sistemul centralist. ambele fiind supuse procesului de ideologizare a programelor şi activităţii ştiinţifice. care avea durata de studii de 3 ani. cel mai înalt for ştiinţific şi cultural se transformă într-o instituţie de Stat. s-a individualizat.9 Ministerul La 9 iunie 1948. În anii 1947-1948 o mare parte a elitei universitare a fost figurat pe listele licenţierilor Yves Auger. preluând toate Institutele de cercetare universitară la 15 iulie 1948. care spera revenirea Universităţii la condiţie ei interbelică. Facultatea de Chimie. Facultatea de Filologie şi Facultatea de Ştiinţe juridico-administrative. Universitatea "Victor Babeş" din Cluj. I. ştiinţifică şi culturală.S. în ’47 au continuat reacţiile studenţimii. sub pretextul “raţionalizării” învăţământului superior şi a economiei la bugetul de stat a început strategia comprimărilor persoanelor şi catedrelor universitare şi pensionarea celor mai învârstă.-ul). Această acţiune s-a desfăşurat în scopul purificării Universităţii de “balastul” unor cadre didactice şi a unor catedre de la Litere şi Filozofie. de fapt.Capitolul al VII-lea se referă la principalele evenimente ale anului 1947 în Universitatea “Regele Ferdinand I”. Romulus Vuia. IX şi X din Teză tratează sistematic situaţia Universităţii în anul 1948. activitate didactică. Cele două facultăţi amintite au constituit. iar din 1953. Romulus Cândea. a format. Medicină şi Ştiinţe ceea ce demonstra că se proceda la o purificare politică.P. Unii ca Nicolae Mărgineanu au fost trimişi în închisori sau lăsaţi doar cu şansa de a ocupa un post la munca de jos.L.R. Facultatea de Istorie." Reforma a învăţământului universitar din august 1948. se proceda la transformarea Academiei Române în Academia Republicii Populare Române. 9 Facultatea de Ştiinţe juridico-administrative a funcţionat în anii 1948-1951 în cadrul Universităţii "V Babeş. laic şi ideologic al învăţământului românesc.Babeş”şi a unor instituţii anexe s-a făcut la 27 mai 1948. Facultatea de Geologie-geografie. Tot în anul 1947. Reorganizarea didactică şi ştiinţifică a fost pusă sub semnul proprităţilor ideologice.Babeş” pe facultăţi.”Academia Română." iar între 1951-1953. avea următoarele facultăţi. Învăţământul universitar. omogen. Conform Art. să participle alături de profesori la activităţile secţiei Universitare a A.

La Istorie. Babeş” a avut în frunte trei profesori: Emil Petrovici care a activat ca Rector între 1945-1951. pe lângă Facultatea de Istorie-Filologie s-a înfiinţat o secţie fără frevcvenţă cu durata de 5 ani. care predaseră concepţii idealiste. Constantin Daicoviciu între 1956-1960.Roşca a fost trecut la Pedagogie. În toamna anului 1954. 10 În cadrul Facultăţii de Istorie-Filologie ştiinţele istorice au fost grupate în două secţii: -istorie pură. ci maghiară. dar filozoful Lucian Blaga a fost scos de la catedră. recrutate şi promovate pe criteriul înregimentării în partid şi al “originii sănătoase. la rândul său. pentru cadrele didactice din învăţământul mediu. În octombrie 1951.”Biroul de Partid şi cel al UTM-ului din Universitate recurgeau la “săpuneli straşnice.1960-1964 şi 1964-1968. de Istorie. Istoria s-a unit cu Filologia. dar s-au conformat Institutului de ştiinţe juridice şi economice a fost desfiinţat la 31 august 1953. Încă din luna decembrie 1948. Babeş” şi la “Bolyai. fiind alcătuit din cadre vechi. acuzaţi de lipsă de combatibilitate sau pentru că erau greco-catolici. Capitolul X al Tezei se referă la noua politică de cadre după 1948.”a fost crearea cele 3 catedre de Ştiinţe sociale în 1948: Bazele marxismleninismului. şi prof. pe postul de conferenţiar a fost numit Gheorghe Neamţu. când Istoria s-a desprins organizatoric de Geografie.De pildă profesorul D. Cotitura ştiinţifică universitară la “V. iar la “Materialism dialectic şi istoric” a fost numit profesorul Pavel Apostol. La aceasta s-au adăugat din 1952. care pregătea. fiind considerat un peronaj periculos pentru concepţiile sale filozofice. rămânând să lucreze numai “în accord. Între anii 1952-1956. formând o singură facultate. Academicianul Prodan povestea în Memoriile sale cum a fost scos de la catedră şi de la Institut. În perioada 1948-1959 Rectoratul Universităţii “V. au trecut la Facultatea de istorie. 10 În anul 1955. -istorieromînă. demascat de Pavel Apostol şi Constantin Daicoviciu.Învăţământului a dispus reorganizarea Facultăţii de Istorie-Geografie în anul 1951. Din anul 1948 corpul didactic al Universităţii a fost mai restrâns. catedre care în anul 1952. Memorilaistica oferă date despre maniera de demascare a elementelor care nu se conformau exigenţelor ministeriale.” La “Economie politică”. această facultate s-a desfiinţat la Iaşi) care au trecut la Facultatea de Istorie. care pregătea.D. foarte interesate de menţinerea în Universitatea cu limba de predare maghiară a unor cadre universitare cu influenţă intelectuală şi politică.” mai ales asupra cadrelor universitarii care nu erau încadrate în partid şi nu dădeau dovadă de "combativitate" revoluţionară. cadre pentru învăţământul mediu. profesorii erau rollerişti doar de suprafaţă şi simţeau alături de studenţi simţeau “apăsarea vremurilor. sau făcut redistribuiri ale profesorilor de la Filozofie. curs şi seminar. catedrele de Ştiinţe sociale. de pildă. ci şi pentru profesorii Universităţilor clujene. cu durata de studii de 5 ani.” Universitatea “Bolyai” a recuperat.”Tot la “munca în acord” au mai ajuns profesorii Francis Pall. cercetători pentru diferite institute ştiinţifice. formând Facultatea de Istorie-Filologie. cu durata de studii de 4 ani. profesori “vechi. înlocuit în 1956. cu “Istoria mişcării muncitoreşti. 14 . incompatibile cu ideologia Republicii Populare. la instrucţiunile privind verificarea politică şi socială a cadrelor şi depistarea prin metodele de critică şi autocritică din cadrul şedinţelor a deviaţioniştilor de dreapta. cu oameni de încredere. apoi Raluca Ripan între 1951-1956. la instituirea referatului de cadre.” datorită insistenţelor Bisericilor maghiare catolică şi reformată. chiar dacă unii dintre aceştia nu aveau cetăţenie română. în primul rând. “Materialismul dialectic”au fost inclus în cadrul catedrei de Bazele marxist-leninismului. care doreau să se califice în aceste specializări. care s-au conformat exigenţelor ideologice şi politice şi cadre noi. iar clădirea acestuia a fost preluată de Institutul de Mecanică din Cluj. Îndoctrinarea nu era obligatory doar pentru studenţi. Ştefan Pascu şi Mihail Dan. a fost transferată de la Iaşi la Cluj şi Bucureşti Facultatea de Filozofie şi Pedagogia-Psihologia (de fapt. Economia politică şi Materialismul dialectic şi istoric. în primul rând. Cei trei Rectori au avut personalităţi diferite. precum David Prodan.

Mustaţă. Treptat au devenit inaccesibile pentru profesori şi studenţi mii de reviste şi periodice. Majoritatea cadrelor didactice de la “Victor Babeş” au desfăşurat o activitate ideologică sumară.Babeş" au fost aleşi 5 membrii activi ai Academiei R. Pedagogie şi Psihologie reforma învăţământului a adus restructurări de adâncime în privinţa programei de învăţământ. Bucureşti.: David Prodan. Tiberiu Morariu. din rândul corpului profesoral al Universităţii "V. 1993. Cosmopolitismul. scria D." precum istoricii Ioan Lupaş. De aceste “greşeli” au fost acuzaţi David Prodan.R. Ştefan Paşca. cursuri şi manuale obligatorii.La Istorie.recomandărilor de Partid. Eugen Pora şi Vasile Radu." didactic şi ştiinţific pentru întregul corp didactic. Din 1948.P. Editura Enciclopedică. 12 David Prodan. Obţinerea aprobării era deseori legată de întocmirea unor teze de doctorat. text îngrijit şi adnotat. Uniformizarea instituţională a învăţământului universitar s-a regăsit. Ştefan Bezdechi Alexandru. decizie realizată după analiza situaţiei politice a comunităţii academice Practicile vieţii de partid. de la Conducerea Bibliotecii. cultul amănuntului şi interesul pentru istoria locală sau regională. cursurile având un caracter predominant ideologic. nu se citea toată Darea de seamă. Din vechea formulă a Acadeniei Române au fost eliminate personalităţile "neştiinţifice.” care şi-au continuat activitatea au fost nevoiţi să se înscrie în Partid. ci şi politico-ideologice. dar analizele erau pline de reproşuri. Profesorii “vechi. Lemeny (C. obiectivismul. iar incapabil a apărut Ştefan Pascu. descriptivă. Maniu. Geografie. Darea de seamă a activităţii Institutului de Istorie era o reală ocazie de îngrijorare. II). cu prefaţă de Aurel Răduţiu. Siviu Dragomir. ci şi în sistemul uniformizat de programe.73. Emil Pop. "Tehnicismul" era viciul care însemna nefolosirea unei interpretări în sens marxizant a unor date istorice empirice. nu numai sub aspect organizatoric. dar cu aprobări de la organizaţia de Partid. catedrele de Ştiinţe sociale au avut sarcina să instaureze un "spirit nou. Student la Cluj. ceea ce a stricat relaţiile şi a întărit suspiciunile dintre profesori. în scopuri nu numai profesionale. Constantin Daicoviciu.La Fondul S se putea ajunge. "împăciuitorismul" erau considerate "greşelile" urmărite în cursuri la toate disciplinele.Lapedatu şi alţii. Capitolul al XI-lea al lucrării prezintă aspecte legate de activitatea didactică şi ştiinţifică a profesorilor între 1948-1959. după părerea unui fost bibliotecar. sub forma centralismului democratic. au fost transferate în viaţa universitară sub forma "discuţiei". obligatorie în toate Universităţile. p. factologică. dar din lipsa Ritualul "şedinţelor lărgite" pe care Roller. Un asemnea caz a fost cel al Vioricăi Pascu acuzată de a fi “incapabilă. iar activitatea lor ştiinţifică să fie conformă cu noile principii ştiinţifice. dar mai ales la Istorie.11 Înregimentarea politică şi ideologică a fost condiţia menţinerii pe posturi a cadrelor didactice universitare.. păcatul "obiectivismului" însemna evitarea imixtiunilor ideologice printr-o analiză cantitativă. pe care “titularii” nici măcar nu ştiau de ele. Memorii. idealismul. Cele mai multe manuale trebuiau traduse din literatura ştiinţifică socvietică sau elaborate de către colective "atent" selecţionate în vederea editării de manuale unice sub patronajul Ministerului Învăţământului. Constantin Macarovici. tehnicismul.12În anii ‘50 libertatea lecturii bibliografice devenea tot mai restrictivă pe măsură ce se crea în Biblioteca Universitară Fondul S. Brătianu. au continuat să-şi facă cercetările cu discreţie.”numai că numele ei a fost trecut greşit. Cei 7 membrii corespondenţi au fost: George Călugăreanu. Până în 1957. Florian Ştefănescu-Goangă. Din anul universitar 1950-1951 nici un cadru didactic universitar nu-şi putea începe activitatea fără decizia Ministerului Învăţământului. Kurt Horedt şi chiar C. iar unul dintre criteriile prioritare ale înregimentării l-a constituit "purificarea" ideologică a cursurilor. Titulescu etc. Babeş". 11 15 . Daicoviciu. "criticii" şi "autocriticii". în care au fost trecute cărţi despre regalitate. Raluca Ripan şi Ioan Tănăsescu. Prodan. Traian Popovici. Lucian Blaga. De obicei. a instituit-o ca practică în activitatea universitară avea să aibă un rol central în transformarea Universităţii în instrument de cenzură şi propagandă comunistă. în jur de 20-25 000 de titluri. La toate facultăţile Universităţii "V.

R a recomadat stigmatizarea cadrelor care nu demascau pe trădătorii ştiinţei. iar relaţiile ştiinţifice internaţionale. Bursele erau de două feluri: burse în locuinţă (cămin studenţesc).lectori. Babeş” a trebuit să se înscrie în cerinţa îmbunătăţirii compoziţiei sociale a studenţilor. studiul individual şi elaborarea unor lucrări teoretice sau practice. Viaţa studenţească preciza că în anul 1957. redactat de către un colectiv dela Universităţile "V. dar şi de rezultatele şcolare. 15 Aceste procente erau considerate compoziţia socială "optimală. din 16 septembrie 1952 s-a stability un no sistem de notare al acestora. În anii ’50 destul de multe cadre didactice. editat de Universitatea "V. dar şi de darvinism Ioan Mârza." 13 16 . Căminele şi cantinele studenţeşti trebuiau folosite doar de studenţii bursieri. Înscierea la doctorat presupunea aprobări de la Partid. Reformarea activităţilor studenţeşti după 1948. şi bursă în hrană (cantine studenţeşti). deşi nu au lipsit. Plecările profesorilor au fost atent supravegheate de către Regionala Cluj a P. Povestea vieţii mele. 2008.P. Conform sarcinilor de Partid fiii de muncitori trebuiau să reprezinte 40 % din totalul studenţilor." fiind vizată şi aşa-numita deviere de dreapta.189-221.” după mărturia unor foşti studenţi. dintre care numai "V. noua metodă de muncă a studentului consta în activităţile legate direct de formarea sa profesională: cursuri. unii solicitanţi fiind respinşi. Pe tot parcursul anilor ’50. Doctoratele noi au întârzâiat să apară. efectuată prin probe scrise. pe de altă parte nu existau suficienţi conducători de doctorat.Se desfiinţa sistemul de notare de la 1 la 10 şi se înfiinţa notarea prin calificative: foarte bine. începând din anul şcolar 1952-1953. Despre Studenţimea şi viaţa studenţească în anii ’50 m-am ocupat în capitolul al XII-lea Statisticile universitare clujene arătau că.P. Babeş" avea aproximativ 3 220 studenţi. p. asistenţi. seminarii. dintre care 1 500 bursieri în 1956. Puţine cărţi editate au fost editate şi cursurile litografiate erau “rarisime. iar. când a apărut Buletinului Universităţilor "Babeş" şi "Bolyai" nu au existat publicaţii universitare clujene. fiind mai numeroase după 1960. în afară de cazare şi hrană. erau legate de Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. nu exista obligativitatea de a avea calificarea prin doctorat.Babeş" şi "Bolyai" Cluj. a avut la bază înlocuirea tradiţiei universitare burghezo-moşiereşti." din 1951. modul de gândire şi exprimare au fost inspirate de marxism-leninism.13 Până în 1956. iar împreună cu fiii de ţărani să ajungă la 70-75% din totalul studenţilor. Prodan. numărul studenţilor Universităţii din Cluj a crescut de la 2 500 (dintre care 114 bursieri) la 3 026 studenţi. Presa Universitară Clujeană. care în anii ’50 a însemnat favorizarea “duşmanului de clasă. lucrări practice. Trecerea Institutelor la Academia R. acea "şcoală a muştruluielii şi a tocelii". centrul universitar Cluj număra cam 10 000 de studenţi. 14 Din 1948 bursele erau condiţionate de situaţia materială a susţinătorilor. La Congresul de Istorie de la Roma din anul 1955 au participat de la Universitatea clujeană doar C.R şi încurajarea muncii ştiinţifice în colectiv a făcut ca materialul ştiinţific cel mai apreciat să fie lucrările colective. Confesiuni şi schiţe de portrete. suficient. pe "împăciuitorişti. pentru "elementele cele mai eminente din învăţământul superior”. iar procentul bursierilor se ridica la aproximativ 50%. cu un nou stil de muncă. Daicoviciu şi D. care erau repartizate pe instituţii de învăţământ superior de către Ministerul Învăţământului. conferinţe de specialitate.unor publicaţii şi reviste ştiinţifice producţia ştiinţifică din anii ’50 nu a fost spectaculoasă. metodele de muncă ştiinţifică. Cuantumul lor era de până în 200 lei urmând să crească abia din 1954 la 270 lei lunar. insuficient. În “Îndrumarul în studiul individual al studenţilor.R-ului. pornind de la admiterea în facultate. după 1948. conform specialităţii fiecărei facultăţi.nu aveau doctorate sau nu li s-a recunoscut doctoratul. 15 În legătură cu studenţii. De altfel.Din 19 februarie 1951 s-au înfiinţat 200 de burse republicane anuale a 5 000 lei lunar. orale şi practice. Programul de cursuri pe anul şcolar 1948-1949.M. conferenţiari . Din 1952 Academia R. Cluj-Napoca.14Universitatea “V. Babeş"-Cluj în 1949 cuprindea principale "Instrucţiuni generale" privind activitatea studenţească. bine. care pretindea să fie cea care decidea ieşirile în străinătate.

”uneori avea loc desfacerea pachetelor de acasă. ceea ce era un motiv de “sărbătoare” la care participa toată camera. Căminul nr. În Căminul “Avram Iancu” erau circa 8-12 studenţi într-o cameră. Seara se spuneau “poveşti. de o “îngrijire îndoielnică” unde studenţii mai mult cântau decât mâncau.Babeş”. îndrumate de către profesori. Daicoviciu. Viaţa studenţească în anii ’50 a fost legată de cursuri. dar aceasta a fost.R.R.M. dar şi de obişnuitele distracţii studenţeşti. cămine şi cantine. 2008. Înfrăţirea universitară clujeană a fost cerută consecvent de către organizaţia centrală şi locală a Partiului. Nicolae Ceauşescu.La fel ca şi în cazul cadrelor didactice erau excluşi şi studenţii (utemişti) care nu votau excluderea vreunui coleg. 63." editat de "Asociaţia ştiinţifică a studenţilor de pe lângă Universitatea "V. considera că prin unificarea celor două Universităţi “surori” se punea capăt naţionalismului învrăjbitor. Babeş” din Cluj. S-au prezentat. 162-172. În capitolul al XIII-lea am prezentat etapele unificării universitare. mai degrabă. Cluj-Napoca. ţinut la zi de un responsabil de grupă. aducea rapid şi excluderea din facultăţi. colegi de an sau de facultate. susţinut şi de Comitetul Regional Cluj al P.ului din 20 aprilie 1959 se preciza clar "dreptul minorităţilor de a învăţa în limba maternă. Motivele cele mai frecvente au fost “cârdăşia” cu acţiunile studenţeşti fasciste. cu “atitudinea burgheză” a celor care se străduiau să cunoască bine limbile franceză şi engleză. p.61.S. p. Student la Cluj. Acolo apăreau corigenţii.M. apoi organizaţia universitară U." care era limba statului. Povestea vieţii mele. mai ales lui Balogh Edgar. Dar. Aceste concepţii ştinţifice se confruntau cu concepţiile idealiste. de asemenea. 2003.-ului." În 1948.Babeş.Gheorghiu-Dej l-a trimis la Cluj pe tov. Zborul printre meteoriţi.vol. care s-a făcut totdeauna cu mare discreţie. care a debutat prin dezbateri în lunile februarie-martie 1959 sub patronajul direct al Partidului. Bebeş” şi Asociaţiile studenţeşti au încercat să canalizeze activitatea culturală şi sportivă studenţească pentru a avea un control strict asupra studenţimii de la ambele Universităţi clujene. în spirijinirea fidelităţii faţă de Partid şi regimul democrat-popular. Confesiuni şi schiţe de portrete." căminul "B". “antiştiinţifice” care se mai găseau încă în manualele universitare. Se reproşa faptul că "nu s-a asigurat cunoaşterea temeică a limbii române.T.M. seminarii. biblioteci. decât o realitate. al P.M. Referatele Cercurilor ştiinţifice studenţeşti clujene au fost publicate din 1955-1956.-ului luat Pentru a stimula procesul unificării celor două Universităţi clujene Gh. 16 17 . greşeli care "au dăunat educaţiei patriotice şi internaţionaliste a tineretului studios".16 Anul 1959 a fost anului Unificării celor două Universităţi înfrăţite deja din 1956 printr-un Buletin ştiinţific. cel care dovedise în aprilie 1959 o intransigenţă faţă de naţionalismul maghiar.T. 17 Constantin Mustaţă. în cazul Janos Fazekaş.R). drept stipulat în "Statutul naţionalităţilor" din februarie 1945 şi în „Constituţiile” din 1948 şi 1952. tocmai în anii 1950-1956 au avut loc cele mai multe excluderi din U. Uniunea Naţională a studenţilor din România (U.17În primăvara anului 1959 a avut loc unificarea organizaţiilor de partid de U. a Căminele studenţeşti erau“Avram Iancu. Excluderea din U.P. “nedemni de a fi studenţi ai vremurilor noi. ceea ce "alimenta separatismul naţional. al C. Editura Studia.T. Exista câte un Ziarul de perete al fiecărei Facultăţi. şovine. II. serbarea onomasticii a fost legată în anii ’50 de Restaurantul Fetiţele Vieneze.şi pavlovianism. un deziderat.”"E. după opinia rectorului C.R-ului. Racoviţă. în "Buletinul cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Ioan Mârza. C. Distracţia studenţească. Gheorghe Gheorghiu-Dej. a cetăţeniei R. În cadrul şedinţei B.M la Universitatea “V. care trebuia să acorde prioritate cunoaşterii limbii ruse şi bibliografiei sovietice. (care împreună cu Sindicatul studenţesc au format Asociaţii studenţeşti) s-au erijat într-un ajutor "preţios" al conducerii Universităţii “V. Comitetului Regional Cluj al P.” .Conducerea Universităţi “V. P. Cosmopolitismul era incompatibil cu studentul de tip nou. Presa Universitară Clujeană.M.N.T." "Elena Pavel.M. 3 din Parcul de la Chimie. cei cu frecvenţă slabă ( utemişti sau nu). Activitatea cercurilor ştiinţifice studenţeşti se desfăşura în cadrul sesiunilor ştiinţifice.R. "greşelile" în organizarea şi orientarea învăţământului în limbile minorităţilor." La dezbaterile privind unificarea din 1959 a participat şi Nicolae Ceauşescu care a dat replici categorice profesorilor maghiari.

Cercetările acestora au constituit un suport valoros în investigaţia istorică pe care am întreprins-o. pentru a 18 . Facultatea de Chimie. Ovidiu Bozgan. lucrări. În acelaş timp cu Adunarea cadrelor didactice universitare s-a desfăşurat. fiind nevoie de un demers critic. într-o strânsă colaborare frăţească. Începând cu anul academic 1959/60 Universitatea "Babeş-Bolyai" conţinea următoarele facultăţi: Facultatea de Matematică şi fizică. iar ca prorectori pe tovarăşii profesori Demeter János. a Rectoratului pentru a se asigura reprezentarea corpului didactic. a Asociaţiiilor studenţeşti. Rectorul Universităţii "Bolyai. Florea Ioncioaia şi alţii au încercat să facă lumină în privinţa unor evenimente din istoria Universităţii româneşti clujene. Facultatea de Ştiinţe naturale-geografie. Fondul arhivistic al Universităţii de după 1948 exprimă poziţia oficială a Conducerii Universităţii (Rectoratul şi Senatul universitar). Facultatea de Filologie. cu 4 secţii. Teza de faţă s-a axat pe o reconstituire cât mai coerentă şi completă a faptelor. de combatere a manifestărilor de izolare naţională. precum profesorii Vasile Puşcaş. monografii. Tokács László (Lajos). însă un material fragmentar. Istoricii şi cercetătorii din Cluj. ce făcuse parte din vechea Universitate "Bolyai. din Cluj sau din alte centre universitare. Presa a fost o sursă importantă.. cercetători ca Lucian Nastasă. director în Ministerul Învăţământului şi Culturii a anunţat că Ministerul a numit ca Rector al Universităţii "Babeş-Bolyai" pe academician prof. Stelian Mândruţ.celor două Sindicate universitare. pe o treaptă mai înaltă a vieţii culturale şi ştiinţifice clujene. studii. în care am inclus sursele documentare şi istoriografice pe care le-au folosit l-a realizarea temei propuse. a rămăşiţelor naţionalist-şovine. a însemnat şi restructurarea Consiliului Academic.Crearea Universităţii "Babeş-Bolyai" în 1959. şi centrală. că vorbitorii au subliniat că unificarea celor două Universităţi corespundea pe deplin dorinţei studenţilor români şi maghiari din Cluj de a învăţa şi munci împreună de a se ajuta reciproc. din care multe documente lipsesc (sau s-au rătăcit ) pentru perioada 1948-1960. Daniel Doboş. Monitorul Oficial (devenit Buletinul Oficial după 1948) presă locală. de educare a studenţilor în spiritul patriotismului socialist şi internaţionalismului proletar. După 1948 presa rămasă a fost doar în slujba P. manuale. Alexandru Roşca şi Peterffy István. instrucţiuni." în care s-a subliniat motivul unificării într-o unică şi puternică Universitate era ridicarea. dr. Virgil Ţârău. Constantin Daicoviciu. În numele Comisiei de unificare s-a prezentat un Raport citit de prof. inedite şi edite. programe universitare. etc. analitic şi comparatist. tot la Casa Universitarilor. Presa comunistă a semnalat că "adunarea studenţilor s-a desfăşurat întro atmosferă de entuziasm tineresc”. Facultatea de Ştiinţe juridice cu o secţie. Sursele documentare despre perioada 1945-1959 au fost diverse (documente de arhivă. Adunarea studenţilor din institutele de învăţământ superior din Cluj. Andi Mihalache. un mijloc de apropiere între tinerii de toate naţionalităţile.Boris Cazacu. dar acţiunea decisivă a fost Adunarea membrilor corpului didactic universitar clujean din iunie 1959.C şi nu a mai publicat nici un articol despre epurările plitice din rândul corpului profesoral şi al studenţilor clujeni." Unificarea Universităţilor clujene înfrăţite a însemnat înglobarea sălilor de curs şi a bibliotecilor fostei Universităţi de stat cu predare în limba maghiară în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare. spunea Rectorul Daicoviciu. Cele mai importante referinţe pentru tema lucrării au fost materialul documentar de la Arhiva Universităţii. cu 10 secţii. cu 4 secţii. Noua Universitate "Babeş-Bolyai" avea un corp didactic de 700 de membrii şi trebuia să reprezinte. căminelor şi cantinelor. memorialistică.studii şi articole despre istoria Universităţilor clujene. între anii 1945-1947 o parte fiind democratică o parte procomunistă. a activităţilor universitare. înscriidu-se în propaganda comunistă de susţinere a măsurilor Partidului şi Guvernului. de la Arhivele Statului Cluj. Teza se încheie cu Concluzii şi Bibliografie.

Cercetarea istoriei Universităţii clujene între anii 1945-1959 a fost o activitate intersantă. la îndemâna cercetătorului. a continuat să emane un spirit creator. care poate folosi o mixtură de teorii şi de tehnici în funcţie de proiectul propriu.De altfel. care a dorit să confirme ideea că Universitatea. această cercetare rămânând. ca toate instituţiile României a fost legată de destinul întregii societăţi româneşti. istoria Universităţii nu are o metodologie proprie. Universitatea românească din Cluj a continuat să rămână o instituţie de imens prestigiu. o eleganţă intelectuală şi academică pe care regimul comunist nu a putut s-o distrugă niciodată.oferi o cercetare convingătoare a Universităţii clujene. mai degrabă. 19 . Cu toate cotiturile pe care le-a suferit din cauza exilului sau a reformării din 1948.

Arhivele Naţionale.S. 454080. Fondul Universitatea Regele Ferdinand I”. 1957-1962. Cancelarie.R. din România. 1994. 1952-1956. 9. Anuarul Institutului de Istorie Naţională. 1943. 20 şedinţe( 2 şi 23 noiembrie. 213804 BCU Colecţiune de legi. f.1-2 1956 Comitetul de redacţie Acad prof Raluca Rîpan. Fond Cancelaria C." vol. Arhiva Universităţii din Cluj. 1919/1920.” Anul universitar 1943-1944. Editura de Stat. Bucureşti.). 26-34.12. Buletinul Universităţilor "V. Sibiu. Cluj. 21 ianuarie.R. 3026/1944 220/1945. (P.I.R.266-268.N. 7. serie nouă t. decrete. 1994-1995. 839/1945. Dosar 1362/1944 (nepag.). Analele Academiei Republicii Populare Române 1948-1949 (AARPR). Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Cluj (D.I. 774/1945. regulamente şi dispoziţiuni normative. 1959. 1949. Procese verbale ale Senatului Universităţii“Regele Ferdinand I”. v.N a R. an II.Babeş. Bucureşti. regulamente şi dispoziţiuni normative. tom I-X. 287-290. al P.P.C. Buletinul Oficial al M. Anuarul Universitatii "Regele Ferdinand I" din Cluj. decrete. 51-65. 23 iunie. 133-169.1-2. Ioan Lupaş şi Alexandru Lapedatu. Periodice. Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (A. 1945.S.R.” Fondul Rectorat Proiect de plan pentru întocmirea lucrărilor privind acordarea gradelor didactice profesorilor şi conferenţiari titulari provizoriu. 2925/1945 (nepaginate).” Al doilea an de refugiu.Fond Informativ. 1956-1957. Cluj-Napoca. Bucureşti. Anuarul Universităţii “Regele Ferdinand I.Bibliografie I. Universitatea “Babeş-Bolyai. Babeş" şi "Bolyai" Cluj. 19 mai. 4. Colecţii de legi.J. Editura de Stat. Universitatea “Babeş-Bolyai. Arhivele totalitarismului. Fond Documentar. 247408/2. 18 septembrie 1947.). f. prof univ Bániay Laszló. 494981. 1946. Ştiinţe sociale.A. Bucureşti. 454081 Buletinul Universităţilor "V. Bucureşti. 1955-1956. 15 martie. Expoziţia Cluj. 22 februarie. Dosar 6/1959..N. 19441946. v. Surse arhivistice Arhiva Universităţii din Cluj. C. 1949-1952.C. Dosar 58/1949. FP 529 (Institut) Buletinul cercurilor ştiinţifice studenţeşti.N. Bucureşti. regulamente Adevărul Ardealului. 1941-1942. c. Procese verbale ale Senatului Universităţii“Regele Ferdinand I. Arhivele Naţionale Istorice Centrale. 1948. 247408/1. fascicola 1-8. 37. Buletinul Oficial.1-6. 1921-1945.A. 454031 Buletinul Oficial al R. I-XXXI. fascicola 15-23. fascicola 32-36. 454033.236.C. Seria ştiinţe sociale vol I nr. Colecţiune de legi. 14. nr. Arhiva Universităţii din Cluj. Stenograme.Dosar 2714. 16 decembrie 1946.C. Fond Microfilme. Dosar 15/1959. Arhiva Universităţii din Cluj.A. rola AS 1-399. Editura de Stat.22. Seria ştiinţele naturii.M. Dosar 8. Rectorat. 1949.I-II. decrete. ( 337 file). 247. an I. Fond C.” Referatul şi Anexele 2-9. Arhivele Militare Române. 19581992. II.Dosar 995/1944. 8. 22 aprilie.). 247408/1.Fondatori. 454030. Cluj. Dosar 12/1959. Buletinul Universităţii "V. Colecţiune de legi. Cluj 5 aprilie 1960.J.. 1950. Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Cluj (D. 20 . vol. Tipografia Cartea românească din Cluj.234. Babeş" şi "Bolyai" Cluj. Buletine.C.).PR. 9397.Presă. necuprinţi în tabele precedente. Organul Comitetului Regional pentru Nordul Ardealului al P. al P. regulamente şi dispoziţiuni normative. Bucureşti.A. 1957. decrete. 3.

1956. 1948-1959. 19541955. Organ al Organizaţiei de partid al Comitetului U. 4. 491158. Revistă culturală bilunară Despărţământul ASTRA Cluj. 1960. 1955. 1-8. regulamente şi dispoziţiuni normative. Cluj. proiectul lui V. regulamente şi dispoziţiuni normative. Săptămânal de cultură.seria nouă 1994 P 3967 Tribuna Nouă. an I. regulamente şi dispoziţiuni normative. Bucureşti.1945-1946 P 3542 Scânteia. Memoria. dec. regulamente şi dispoziţiuni normative. 1960. 1953. 1956. 1944-1945.1947-1948. Editura de Stat. 1. Făclia Democraţiei române ardelene. Revista istorică. decrete. din România.R. 1991. 1947. 1945.P 3884 România Nouă. regulamente şi dispoziţiuni normative.Ţ. 1948 P 2772 Universitatea. Viaţa studenţească. 21 .R. Bucureşti. Organ al Comitetului Central al P. 1951. 1952. 1954. 491156. 1946-1947. decrete. redactor Romulus Hatos. Colecţiune de legi. decrete. Colecţiune de legi. regulamente şi dispoziţiuni normative. P 2202/11 Studia Universitatis. 1993.an. Colecţiune de legi. Editura de Stat. Colecţiune de legi. Editura de Stat. Bucureşti. 493071 Studentul român. Revista de Pedagogie Organ al Institutului de Ştiinţe Pedagogice din R..al Comitetelor Sindicale şi al Rectoratului Universitîţii. Editura de Stat. BCU 3253 Graiul Transilvaniei. România liberă.Colecţiune de legi. 1959-1961. decrete. Organ de informaţie. 1944-1945. Bucureşti. Bucureşti. 1948-1959. "C. 105-116. Colecţiune de legi.N. Bucureşti. Revista gândirii arestate. 1 ianuarie 1945. decrete. 1958. Organ al P. regulamente şi dispoziţiuni normative. nr 6. Bucureşti.P II 654 Luceafărul. ian-oct 1945.247408/2 Monitorul Oficiial. 15 decembrie 1944. Editura de Stat. 1962.1940-1945.M. decrete. 15 martie 1919. regulamente şi dispoziţiuni normative. decrete. Bucureşti. Cotidian independent. decrete. director Mihail Kernbach.1 martie 1919.Parhon". Editura de Stat. P 2645/1 Scânteia Ardealului. regulamente şi dispoziţiuni normative.C. Colecţiune de legi. decrete. Bucureşti. Bucureşti. regulamente şi dispoziţiuni normative. Sibiu. 1946. Editura de Stat. decrete. Cluj. Bucureşti. P 2395 România Viitoare. Tribuna. Sesiune ştiinţifică. Revista studenţimii democrate. regulamente şi dispoziţiuni normative. Editura de Stat.30 aprilie 1949. 1956-1959. Editura de Stat.M. reportaj şi orientare politică. Bucureşti. Cluj. 1959. Autoreferate. nr 5 . decrete. Bucureşti. Colecţiune de legi. Editura de Stat.I. regulamente şi dispoziţiuni normative. 1957.1. nr. 1992-1998 BCU 490919 Monitorul Oficial.P. 1957. Colecţiune de legi. Colecţiune de legi. Editura de Stat. Colecţiune de legi. p. Revistă a Asociaţiilor Studenţeşti din RPR. 1958. 1946-1947. decrete. 1961. Pârvan de înfiinţare a Universităţii Daciei Superioare 1919. 1956. Patria. Colecţiune de legi. 1993. nr. 491162.T. Bucureşti. Editura de Stat. Organul Comitetului regional pentru Nordul Ardealului al P. an I .P IV 68 Înfrăţirea..

Memorii. Editura Universităţii “L. D. Editua Paideia. 416 p. Amfiteatre şi închisori. Iaşi. Bucureşti. Bucureşti. 1974. Gheorghe Pavelescu. Editura Albatros. Pro memoria: Acţiunea catolicismului în România interbelică. Editura Tineretului.vol.Ghibu. „Ion Nistor – docent al Universităţii din Viena”. I. Bucureşti. 2001. Pagini de jurnal 1948-1954. Dorli Blaga. V. LXV. Editura Viitorul Românesc. 8 noiembrie1945. 1979. 1993. 1997. 2003. 1997. Bucureşti. Mircea Vaida. Ziar de lagăr. Iorgu Iordan. Editura Presa Universitară Clujeană. Zborul printre meteoriţi. Polirom. Bucureşti. 22 . Ştefan Radu. ed. 1999. Ediţie îngrijită de Romeo Dăscălescu şi Octavian Ghibu. I. Bucureşti. Clujul universitar al generaţiei 1946 în memoriile lui Valeriu Anania. INST. Contemporanii şi urmaşii despre Iuliu Haţieganu. V. Blăjean. cugetări. Zub. Lucian Blaga. 1991. Sextil Puşcariu. Povestea vieţii mele. Florian Ştefănescu-Goangă. Gheorghe Zane. Presa Universitară Clujeană. Memorii. 1992.I. în cuvinte înţelepte (afortisme. Ediţie îngrijită de M. 1995. Pe urmele lui Lucian Blaga.Ghibu. Ovidiu O. Bucureşti. A fost un destin. 120 p. Eugeniu Speranţia. în vol. Cluj-Napoca. 2008. Mioriţa cultă a spiritualităţii româneşti.Blaga.41-94. Bucureşti. O. Editura Universităţii „Al. R. Cluj-Napoca. O Ghibu. vol III. Astrid Agache. Editura Fundaţiei Culturale Române. Editua Dacia. Sinteze. Cuvânt înainte. Onisifor Ghibu în corespondenţă.ediţie îngrijită de D. Editura Albatros. Florea Marin. Bucuresti. 503p.vol.Anania.Memorialistică Valeriu Anania (ÎPS Bartolomeu Anania).Agache. 1995. O. 2004.Anania. Petre Ţuţea. Amintiri. 89p. Vulpe.Prodan. 1967. 1984. Al. 1945-46. Editura Eminescu. Achim Mihu. Editura Semne. N. cu prefaţă de Aurel Răduţiu. texte şi citate alese) pref. Ghibu. 1996. ed. 1999. Cuza”.” 2003. Dezbateri. mărturii. Bucureşti. Confesiuni şi schiţe de portrete. Iuliu Haţieganu. Casa cărţii de ştiinţă. îngrijirea ediţiei. 7 ani cât 70.Blaga.II.Dăscălescu. Studii. Editura Minerva. Ion Nistor (1876-962). Pericle Martinescu. Caracal 1945". Cluj-Napoca. Cetatea universitară. Lucian Blaga. D.O. Şt. Cluj-Napoca. Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut. Bucureşti. Bucureşti. 196 p.240p. Biblioteca Apostrof. Cluj-Napoca. Mircea Popa and Viorica Sâncrăian. Tatăl meu. 1996. Presa Universitară Clujeană. 2002. Dicţionare. 1998. 1993. Mărturii asupra unui veac zbuciumat. 2003. 1997. Mărgineanu. Luntrea lui Caron. Editura Studia. Ştefan Blăjean. 1998. Editura Biblioteca Apostrof. Iaşi. Mamina. Academia Română. 363 p. Blaga supravegheat de Securitate. 2008. Nicolae Mărgineanu. Şreban Rădulescu-Zoner. Mircioiu. III. Lucrări generale. Ioan Mârza. text îngrijit şi adnotat. 1982. Dictaturi şi închisori. note şi indici de M.Ghibu. Ion Bălău. Cluj 1991. Constantin Mustaţă. 1978.Pagini de jurnal (1935-1963). Ediţie de M. II. Academia Română. Cluj. Memorii. Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române. Memorii 1939-1974. C. Dumitru Salade. Bucureşti. 2000. Pe firul vieţii-povestiri. Memorii.Bucureşti. Sibiu. Editura Medicală. Editura Vitruviu. Figuri universitare.Bucureşti. Cluj-Napoca. Bucureşti. 2002. D. Bucureşti. Bucureşti Editura Humanitas. Editura Enciclopedică. Portrete de universitari clujeni. Lucian Blaga-Evocări şi interpretări. dezvăluiri. Răzvan Givulescu. Cluj-Napoca.Mărgineanu-Ţăranu. Student la Cluj. Editura Academiei Române. Cluj-Napoca. p. Texte şi evocări.

p. 1994. Paris. Al. Buc. 1994. Paris. Emil Stan. Humanitas. A. cultură. nr.” în vol. “Legislaţia învăţământului românesc în perioada inbterbelică. 2000. I. 2-4 iulie 1999. 1948. 1998. Politică.515-521 Alain Besançon. 1-3.“ in vol. Societate şi cultură în România interbelică. 1993. par Denise Fauvel-Rouif.Gabriel Albu. Berindei. Bucureşti. Comunicări prezentate la Simpozionul de la Memorialul Sighet (13-15 iulie 2001. p. p. 1998. Analele Sighet 9. 1991. Modernisierung auf Raten in Rumänien.. H. 23 . „La jeunesse et le processus de la constitution de la Roumanie moderne (jusqu’en 1878). Bucureşti. Istoria vieţii constituţionale în România (1866-1991). ˝Iniţiative asociaţioniste ale studenţilor de la Academia de Drept din Oradea (1830-1870). La jeunesse et ses mouvements. 2002. Anii 1961-1972: Ţările din Est. Bucureşti. Românii şi Europa. 1992. Analele Sighet 4. Bucureşti. D. Editura Librăriei Pavel Suru. X. Paris. Le système totalitaire. Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia. între speranţele reformei şi realitatea stagnării.Berindei. Mioara Anton. Angela Banciu. p. Arhivele Naţionale ale României. 1984. dimensiunile personalităţii politice şi culturale. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. “Proiecte de universitate arădeană din jurul anilor 1918. Wirkung.177-189. Influence sur l'evolution des Societes aux 19e et 20e siecles.. 1970. G. Negulescu. Umsetzung. Payot. Alexiu. vol. 2002.” în Revista de istorie. L. superior ).Oltean. Editura Institutului Bucovina-Basarabia. Krista Zach. Analele Sighet 3.157-167. Ed. Hannah Arendt.R. Codul învăţământului (primar. Anul 1947. nouvelle édition. Dan Berindei. Bucharest. Anii 1949-1953. Buc. 2000.“Rumänische Historiker und Deutschland. 2006. 366p.Hîlmă. 1945-1964. Besançon. 2004. Editions du Centre National de la Recherche Scientifique (Commission internationale d'histoire des mouvements sociaux et des structures sociales). Ion Albulescu. 23-26. Zach. Rădăuţi. Academia Civică.. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Seuil. Ion Bălan. 240 p. 2004. Doina Alexa.L. Fundaţia Academia Civică. 113-126. Bibliografia istorică a României. Mémoire et espoirs collectifs. Arad.5-6. Fundaţia. 2001. D. De Arantes e Oliviera.Fl.” în vol.Hopârtean.S. Stenogramele şedinţelor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR. Les imaginaire sociaux. Paris. 2004. Anul 1946. Ion Babici. 40. societate.3. în Arhivele Totalitarismului. Solidaritate militană antifascistă. Instituţionalizarea comunismului. secundar. Ilica Anton. Bucureşti. trad. 1997. Văcar. Antologia legilor învăţământului din România. Mecanismele terorii. 2004. nr.1933-1939. Les origines du totalitarisme. Fayard. Istorie. I. Fundaţia Academia Civică. Scrisori şi alte texte. Comunicări prezentate la al VII-lea Simpozion al Memorialului Sighetu -Marmaţiei. nr. trad. I. “Le nouveau visage de l’Universitas. Academiei R. Cornelius R. éd.R. 1996. V. Anspruch. Regimul concentraţionar din România. p. 1-2.60-64. M. Histoire de la pensée et de la pratique pédagogiques roumaines. 1972.5. Fundaţia Academia Civica. 2004. no. 1929. Bronislaw Baczko.Berindei. Cluj-Napoca. Parisul. 1998. Originile totalitarismului. Anul 1948. Dan.R. Le Malheur du siécle. 1985. p. 1944-1969. Fundaţia Academia Civică. p. Estrela D Bădescu. E. Humanitas. 1999. “Partidul Comunist şi intelectualii din România. 32-45. IKGS Verlag. p. vol. Originile intelectuale ale leninismului. Ed. Fundaţia Academia Civică. “Formarea elitei româneşti peste hotare în cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea. München. Bucureşti. Casa de editură şi presă Şansa S. no.” în Revista de pedagogie. 52-69.. Ion Nistor. A.Arendt. Analele Sighet 7. 1991.” în Enseignement supérieur en Europe. Căderea cortinei. D. 1945-1955”.˝ în Credinţa Străbună.

Bucureşti. p.˝ în Revista Arhivelor. O istorie sinceră a poporului roman. Editura Universităţii "Al. Universităţii "Petru Maior. Bucureşti. Gheorghe Buzatu. 1969. Bucureşti.). coord. Cernăuţi-Bucureşti. 1960. Constantin Burac.. L. 1957. p. “Universitatea din Cernăuţi: de la modelul cultural german la cel românesc de sorginte franceză. Iaşi. 1999. nr. R. 5-6. dir.Leuştean. 327 p. Florin Constantiniu. ClujNapoca. nr. Politică. Ioan Marius Bucur. Editura Expert. Mitologia ştiinţifică a comunismului.Comunismul trece Nistrul (1944-1947. 2003. Tatiana Slama Cazacu. Die Idee der Universität Versuch einer Standortbestimmung. 1998. 1993. 2003. 1988. Vasile Boloş. Editura Pedagogică. Marele eşec Naşterea şi moartea comunismului în secolul XX. model cultural şi politic. 308p. Editura Humanitas. Berlin 1988. De Universitas. Bucureşti. M. Contribuţii la istoria învăţământului românesc. Bucureşti. Bucureşti. A. 173-180. Bucureşti. 2001. 16p (fig. 1976. Constantiniu. M. Editura Meridiane. Dezvoltarea şi perfecţionarea învăţământului. Mihail E. Lucian Boia. 1976. The American University in the twentieth Century. Bucureşti. 2.P. partea I. Histoire contemporaine de l ‘Univerisité. 3. Constantin. no. Mică enciclopedie. Paris. Polirom. Iaşi. 65. Boia. trad. 7-8. Edit. Facultatea de istorie-filozofie. Iaşi. Istorie şi mit în conştiinţa românească. “Planul sovietic de comunizare a României (martie 1945). Franţa. 3-4 maggio 2004. 1992. Univers Enciclopedic. Magda Cârneci. Mândrescu.R. Florin Constantinui.Cruchet. 1998. 2001.”în Revista istorică. Bucureşti. Louisiana State University. 410-420. ˝Gheorghe Brătianu . nr.Bucureşti. Miturile comunismului românesc. nr. Devèze. Ardeleanu. I. Adrian Pop. Fl. Ştefan Costea (ed. 59-67. Gh. Culegere de studii.Ciupercă. Târgu Mureş.R. 2005.11-12. I. 2008. Teroarea comunistă în România. Les universities Allemandes au XX éme siècle. Polirom. Bucureşti. Bucureşti. G. Stéphanie Courtois. Humanitas. Strategii şi politici electorale în alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946. 657-661. Ionescu.C.profesor universitar şi director al Institutului de Istorie Universală. Cluj-Napoca.Cornelia Bodea. Momente din viaţa Universităţii "Petru Maior" din Târgu Mureş. 1997.). trad. Ungurean. fenomen al secolului XX. De Vene. Florin Constantiniu.” în vol. 495 p. 2003. Pătrăşcanu şi Transilvania. 1995. 14. 1979. Totalitarismul. în cei 25 de ani de la eliberare. Editura Enciclopedică. 2002. 1996. Ed. Accent. 1972. Altarozzi.Boia. p. 1860-1960. 1993. L. Bucureşti. Centrul de Studii Transilvane. Bucureşti. Polirom. Din istoria studenţimii române: Presa studenţească (1851-1978) coord. Ioan Chiper. Editura Dacia. Strategii comunicaţionale şi manipularea. 4. Românii în arhivele Americii. L. Dicţionarul comunismului. 24 . p. Mihai-Ştefan Ceauşu. Il modello rumeno. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc. Editura Ionica. Comunismo e comunismi. Buzatu. “Universitatea din Cernăuţi în contextul evenimentelor premergătoare inaugurării”. Universitatea Bucureşti. 1970. Sociologi români.˝ Revista Istorică.C. W. Alexandrina Cernov. Bucureşti. 1997. a cura di Gh. Artele palstice în România (1945-1989. Iaşi. 1-2. Editura Nemira. 1945-1946. Ciubuc.“Despre “eroii” comunizării României. Sovietizarea României. ˝ Dimitrie Onciul – profesorul. G. 1993. p. Percepţii angloamericane. Zbigniew Brzerzinski." 2000. Bucureşti. Informaţii din arhivele Cominternului şi Cominformului. Atti del convegno di Messina. Dennis Deletant. Maria Totu. Contribuţii la istoria dezvoltării Universităţii din Iaşi. 1948-1965. 5-11. Iaşi. Virgil Ţârău.P. editor. 2000. Glasul Bucovinei. 211 p.” în Arhivele Totalitarismului. Dezvoltarea învăţământului în R.Cuza". 207 p. Paris. Iaşi. Ministerul Învăţământului. Editura Moldova. 2001.

p. 1995. coordonator Toma Dordea. Mircea Grigoroviţă. Sever Dumitraşcu. L’ère de Stalin 1945-1953. 542 p. La propagande politique. Gius. Paris. 2001. 1971. p. Georgescu. 196 p. 6. Jean Marie Domenach. 1989.. Seuil. 1988.Lităratures. Andreas Hillgruber. 1944-1947. 2001.Din istoria pedagogiei romîneşti.. 1994. 1999. no.101-104. 2004. 25 .fr. Editura Vremea XXI. Instituţionalizarea comunismului. Hitler. Cernăuţi-Bucureşti.. Cazul comuniştilor români. “Ideea de Universitate la români. Ed. J. Mihai Fătu editor.Bucureşti. 1995. România. Baciu. Bucureşti. Les institutions univérsitaires. Fra democrazie e totalitarismi. nr. Histoire des démocraties populaires. Paris. Robert Laffont/Calmann Levy. Editura Orizonturi Universitare. Giurescu. 1999. 2. Bucureşti. Paris. p. München. Academiei. Alesandru Duţu.C. 2. Emilio Gentile.Giurescu. Anneli Ute Gabanyi. Ed. trad. Cazul comuniştilor români (1944-1947). Adrian Gabor. 1996. Marcel Gauchet. Paris. 1956-1969. Fundaţia Academia Civică. Humanitas. Bucureşti. coord. no. Le Passé d’un illusion.” Studia Historica et Theologica. 22-29. Bucureşti. 2000. 2004. 1994. Fascisme et comunisme. Bucătăreasa şi mâncătorul de oameni. Bucureşti. 1994.I-IV. 1993. Suceava. Din istoria Transilvaniei. Dinu. V. Comunismul în România. Politică şi istorie.C. 3. Monografie. p. 1998."Restructurarea Partidului Muncitoresc Român (1948-1952)". 1991. ALL. Bucureşti. D. Editura Fundaţiei Culturale Române. D. Tipoalex. vol. Vlad Georgescu. Humanitas.Bucureşti. Ed. 6 martie 1945-7 ianuarie 1946. Ghiţă Ionescu. 120-130. Humanitas. Charles Fourier. Buc. A. 68-78 (reluat in Analele Bucovinei. 33-57. Essai sur l’idée communiste au XXe siècle. Humanitas. François Furet. 1991. Bucureşti. Revoluţia drepturilor omului.Dobrinescu. Editura Universităţii din Oradea. Cristescu. “Activitatea ştiinţifică didactică şi universitară a Profesorului Emilian Popescu.Culegere de studii. Al. 1950. Literatura şi politica în România după 1945. 1990. Laterza & Figli. Iaşi. 2003.“Universitatea din Cernăuţi în perioada interbelică. marxism şi lagărele de concentrare. Editura de stat didactică şi pedagogică. p. Bucureşti.Fl.” în Magazin istoric. în Anul 1948. p. Uzurpatorii.. Editura Humanitas. Romînia-Viaţa politică în documente 1950. á Paris France SA. 2. Almira Enuţă. Cisma.1998. Victor Frunză. Bucureşti. Relaţiile româno-germane 1938-1944. Domenach. 2006. 2003. România şi organizarea postbelică a lumii 1945-1947. 588p. Ediura. Editura Trei. Timişoara. Politică şi istorie. André Glucksmann. 1952. Arhivele Naţionale ale României. Bucureşti. 1931-1945. Editura Fundaţiei Culturale Române. 105-118). Bucureşti. Bucureşti. Oradea.” Glasul Bucovinei. Istoria stalinismului în România.” în Aletheia 1993. Din lb. no. Vl. vol. François Furet. “Căderea în comunism. 166 p. Encyclopaedia Universalis. Eseu despre raporturile de stat. Ernst Nolte. trad. p. 1994. Documente. Analele Sighet. Cum a fost înlăturat guvernul Rădescu? (februarie 1945). Giurescu. François Fejtő. Eseu despre idea comunistă în secolul XX. Întoarcerea tragicului. Antonio Faur. Le religioni della politica. 38-46. trad. Éd. Cinci ani şi două luni în penitenciarul din Sighet (7 mai 1950-5 iulie 1955). 6. 27. I. I. M. Giurescu. Editura Litera. I. Facultatea de electrotehnică din Timişoara (1920-2002). Hachete. C. 1983. Manifestări ale spiritului revisionist în judeţele din nord-vestul României (19441945). corpus 23. Trecutul unei iluzii. Paris. Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. Bucureşti. Editura Meridiane. Alexandria. 1. Constantin C. Amintiri. François Furet. 2002.

Franz Steiner Verlag. Florin Müller. Cluj-Napoca. 1995. Ed. Ellipses. Iaşi. Intelectualii din Occident şi tentaţia stalinistă. 184-187. postfaţă de I. Bucureşti. Kershaw. Universitatea de Vest din Timişoara. I.” XI. p.Editura Albatros.. 1896-1930. Sec. Magyari-Vincze. revised.I. Andi Mihalache. 1997. A. Introducere în analiza discursului. University Reform Today. Cluj-Napoca. Universităţii de Vest. Bucureşti. Marie-Luise Bott. 1990. Andreea Varga. 1997. Institutul European. Aurel.Nastasă. Intelectualii şi promovarea socială în România. Fundamentele teoriei semnelor. 1994. Frederik Kellogg. p. Sfârşitul inocenţei. 1993. (Pentru o morfologie a câmpului universitar). în Anul 1947.vol. ideologie şi istoriografie în România anilor ’50-’60. XVIIIe-XXe siècle. Germany. G. Bernard Lory. IV. p. diversification. Maghiarii din România (1945-1955). Editura Fundaţiei pentru Studii Europene. 2002. 569378 Delia Marga. 292p. Social Opening and Professionalization in England. “Politică. Strasbourg. Oradea. 1996. Braşov.1). p. (Numéro de “Etudes danubiennes. Studii despre femei în România. editori Andreea Andreescu. New York.Pascu. “Pentru o istorie a cuplurilor în mediul intelectual românesc. E. M. Bucureşti. Cluj-Napoca.Ciupercă. 1983. D. Roy Medvedev. în prefaţa sa la The Transformation of Higher Learning. 2003.” în vol. O. D. 1995. Bucureşti. L. Paris. A history of Romanian historical writing. L. J.” în Constantin Buşe. Marga. Pecican. The University Chicago Press/Klett-Cotta Verlag. Barbara Jelavich. student politehnist şi doctor în drept al Universităţii din Budapesta (1892-1901)”. S. mărturisiri şi anateme. 2001. Andrea (eds. Seniorii. 50 de ani de învăţământ superior braşovean (1948-1998). L. Editura Fundaţiei PRO. 27-28. Jahrbuch für Universitätsgechichte. nr. 2004. Actes du colloque de Strasbourg. 2003.“Die Unmöglichkeit des Andersseins. 1959. Şt.167-236. Rodica Munteanu. 1-4. Konrad Jarausch . Cosma. 512 p. 224 p. Seria Diversitate etnoculturală în România. Marin Niţescu. Istoria politică a României între anii 1944-1947. Eugen Negrici. Lucian Nastasă. Dialectica puterii. Sub zodiac proletcultismului. Stalinism and Nazism. 114 p. Editura Albatros. 2nd edition.296-307.). hrsg. Chicago-Stuttgart. Deaconescu. Bucureşti. Student la Cluj. Charles Morris.Bucureşti.54-67. Editura Didactică şi Pedagogică. eds. Bucureşti. Expansion. 141 p. Xenopol" din Iaşi. 30 de ani de război secret. no. Culegere de istorie modernă şi contemporană. Lewin. Universităţii "Transilvania". Centre d'études germaniques. 2002.II. Press. Images Books. ed. Ioan.Newman. trad. Russia end The United States. Stephen Koch. 2004.Cu referire la istorie şi sfera publică. 1995. Les élites franco-roumaines.Bucureşti.Nastasă.Avădanei.Oamenii lui Stalin.. Ioan Munteanu. Analele Sighet 3 Fundaţia Academia Civică. Prezenţe feminine. coord. Limes.Europe balkanique de 1945 à nos jours. 1998. Istorie şi societate. p. XIX-XX. Cluj University Press. Stuttgart.Istorie şi practici discursive în Romania "democrat populară". 2002. Crestomaţia tranziţiei dintre două dictaturi. 2003. 1854 (ediţia recentă. 2001. Editura Universităţii. 1996. Editura Fundaţiei pentru Studii Europene. The Idea of a University.. Ileana Cazan.E. Istoria Balcanilor. Band 4. juin 1994." în Xenopoliana. Constantin Mustaţă. Buletinul Fundaţiei Academice "A.H. 656 p. 2000. Edit. Andrei Marga.o temă fundamentală a istoriei ideilor politice”. 2003. 1983. Cambridge Univ. 2003. Căderea cortinei. Stelian Neagoe. în vol. “Comunismul. Editura Noua Alternativă. M. Cluj. Literatura română sub comunism.Proza. Lucian Năstasă. Editura Meridiane. Überlegegungen zum universitären Antisemitismus in Rumänien 1920-1940“. 26 . trad. Cluj. "Proiecte de trecut. Secolul al XX-lea. Aurel Negruţiu. vol. Timişoara. Victor Neumann. Edit. dir. Istoria ca experienţă intelectuală. Editura Fundaţiei Desire.Mândruţ. Bakersfield/Ca.Istoria învăţământului în România. Mihalache. “Traian Vuia.309-315. p. 1999.

26. Édition Complexes. P. 1996.A Reexamination. Bucureşti. 1998.L.F. Robet Offner.” în Études danubiennes. Anatol Petrencu. 139-146. Alianţe şi confruntări între partidele politice din România (1944-1947). Piteşti. 1996. Monografia Universităţii din Piteşti.U.” în Historia. “Memoriile unui fost student despre universităţile occidentale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 1998.Liviu Niţu. Strasbourg. Cuvânt înainte de Gheorghe Barbu. Bucureşti. Iaşi. 1981. p. Fundaţia Academică Civică. în Kereszteny Szó.D. 1946. 1945. 1998.89. Închisoarea elitei româneşti. Gheorghe Onişoru. Viaţa politică 1947. tom LI. p.186-187. Les Démocraties populaires. Editura Gutinul SRL. Mureş. România. 1. 5-6. 1994. 163p. Stalinisme et nazisme. 56-59. The Idea of the University. Pierre Paraf. André Reszler.12. 430 p. 62-68. 241-261. nr. România în anii 1944-1948. Încercare de retorică aplicată. Fundaţia Academică Civică.” Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. 2002-2003. “ Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele. Paul Răcilă. p. 2004. Petre Popa.” în Revista de pedagogie. vol.” Orvostörténeti Közlemények. 97-106.Bucureşti. 37. Învăţământul istoric în România 1948-1989. 450614/7 1952-1959. 5-6. Mihai Pârvulescu. 63-65. Bucureşti. Timişoara. Şt. 1991. Caleidoscop. Gheorghe Onişoru. L’Enseignement Supérieur en Union Soviétique.Şt. no. 2005. M.“Înfiinţarea învăţământului artistic superior la Timişoara. Constantin Sălăvăstru. “Katolikus diákélet Kolozsváron a két világháború közötti időszakban” (Vie universitaire catholique à Cluj a l'entre-deux-guerre). Budapest.181-208. Transformări economice şi sociale. Institutul European. Istorie. Cluj. p. 1990. 2003. p. Bucureşti. Iaşi. Editua Ştiinţă." în Magazin istoric. Mihail Sadoveanu. p. Communicationes de Historia Artis Medicinae. 1994. "matriţa" inginerilor români. 1999. 1996. Cercuri culturale disidente. Discursul puterii. 13-16. Rousso. „Die Rolle der Universität Erfurt in der Ausbildung ungarländischer Mediziner (1521-1816). 1995. Viaţa politică în documente 1945. Compendiu. 380 p. “Pedagogia românească de-a lungul generaţiilor. "Războiul de clasă cu duşmanul. Baia Mare. Bucureşti.17-36. Ozsváth Judit. Şerban Papacostea. Payot. 21. Yale University Press. Fundaţia Academia Civică. România sub jugul sovietic. Iaşi. Seria Nouă. 2004. Bruxelles.Noica. 27 . p. Chişinău." în Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Alexandru Ioan Cuza". 2003. Ioan Opriş. 2004. no.în Debat. nr. 15. 2. 1962. 2001. Impresii din Uniunea Sovietică. mai-decembrie. 22-27. Editura Arhivele Statului.Sadoveanu. 8. Şincai”. T. t. 1990-1992. “Clio în captivitate: istoriografia română în perioada comunistă. Dumitru Salade. Bucureşti.. O istorie a istoriografiei româneşti. în Anuarul Institutului de Istorie „A. 1999. N. p. 1922. 2003. “Students from Romania at the University of Athens (1845-1890)”. H. aprilie 2005. Paris. Revenko. “Sur la théorie du totalitarisme”. Academia de Studii Economice din Bucureşti (1913-2003). 47-49. 2000.Xenopol”.Nicolae. Editura Arhivele Statului. Jaroslav Pelikan. Institutul European. Ş. Monografie. “Captive Clio: Romanian historiography under communist rule”. p. România. dir. nr. Sorin Rădulescu. Ernst Nolte.în European History Quaterly. 1996. Tg. "Distrugerea elitelor politice istorice între 1950-1955.” în Revista istorică. Bucureşti. Editura Univers Encilopedic. Katalin.Papacostea. p.” în Columna. Nuţu Roşca. 39. p. 4.334-349. „Considérations sur l’élite historique roumaine pendant la période d’entre-lesdeux-guerres. p. Editura Universităţii din Piteşti. XI. Paris. Mythes politiques modernes. Olosz. Leonidas Rados. P. p. New Haven and London.Niţu.Thèse Paris. Lumina vine de la Răsărit. 295-314. 1998. 1973. Editura ASE. IX. 82-85. no. din Iaşi..

“Fond et fondations du subsides pour les étudiants roumains de Transylvanie à l’époque moderne”. Târgu-Mureş. Aurel. Viaţa şi faptele sale. 1999. III. Sibiu. “The students and the European Assertion of the National Issue. p.Sigmirean. C. Comunicările celui de-al XIII-lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria. ˝ Bursieri Gojdu – destine politice şi culturale˝ . Cluj. 2004. C. 28 .Sigmirean. vol.Sigmirean. Comunicările celui de al XII-lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria. Bicentenar.Scurtu ( coord. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai”. C. Bucureşti.162-174. Historia. “The Creation of the Hungarian University in Cluj (1872)”. 2003. Târgu Mureş. De la umanism la iluminism." în Memoria Închisorii Sighet. “The Romanian Ecclesiastical Elite From Transylvania in the Modern Epoch. II.249-251. în vol.). 1999. p. 2002-2003.” în Studia Universitatis „Petru Maior”. Ioan Chiorean. Târgu Mureş.34-47. 127-143. p. România: viaţa politică în documente: 1947. vol. no.Sigmirean. Sigmirean. p. p. Târgu Mureş. “Plămadă pentru naţiune. Nicolae. Editura Albatros. p. Misiune dificilă. Cluj Napoca University Press. Opera de mecenat a lui Emanuil Gojdu. 1999.: Cornel Sigmirean. Emanuil Gojdu – Bicentenar. Edit. Arhivele Senatului din România. XXXVII. Ioan Scurtu (coord.” Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai”. Bucureşti. Simpozion. „Clerul românesc din Transilvania din secolele XVIII-XIX format la Universităţi din Europa Centrală şi de Vest. p. Fundaţia „Gojdu”. IV. Buc. Lucian Nastasă. Rădulescu-Motru.Sigmirean. Szabo. p. 1996-1997. I. p. Cluj. no.Sigmirean. “Universitatea din Budapesta şi formarea intelectualităţii româneşti transilvănene (1867-1918). p.” în Magazin istoric. 2003. Editura Fundaţiei Culturale Române. no. 169-186]. C. University Training. no.. C. 1-2. 175-183.137-142. “Istoria elitelor în istoriografia română postcomunistă”.134-144. C. Simpozion. Schuyler. Aurel Pavel. 1919-2002”.Sigmirean. 2003. Anuar. p. University and Society. C.165-186. Sigmirean. 2003. p. 1993.(1944-1948). ed. XXXIX. Studii şi cercetări de bibliologie. Vasile Puşcaş.2 (431). C Sigmirean. Academiei Române.Sigmirean. Editura Transib. în vol. I.Sigmirean. Ana Selejan. Historia. Fundaţia Academică „A. Bucureşti. Fundaţia Academia Civică. “Rolul fondurilor şi fundaţilor de stipendii în formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania în perioada iluminismului. coord. Structuri politice în Europa Centrală şi de Sud-Est (1918-2001). C. 1994.20-30. A History of Higher Education in Cluj in the 20th Century.Sigmirean. ed. p. Bucureşti.” Transylvanian Review. în Colloquia. Bucureşti.R.). Editura Universităţii „Petru Maior. Gyula.Constantin Schifirneţ. C. C.93-101. Cornel. III. Editura Enciclopedică. Historia. Editura Academiei Române.” 2002. 1871-2001. Reeducare şi prigoană. Cluj-Napoca. 1994. Iaşi. 2003. Bucureşti. “Perspective istoriografice privind frecventarea universităţilor europene de către tinerii transilvăneni.” în Studia Universitatis „Petru Maior”. 41-56.” în vol. 1997. 4. 22-33. C. în vol. coord. în Librăria. C. 1994. Cluj. 782 p. Târgu Mureş. C. D. Claudiu Secaşiu. “Gheorghe Şincai student la Roma şi Viena”. Gyula. în vol. "Contribuţii privind distrugerea elitei politice româneşti. 212 p. Cornel Sigmirean. Aurel Pavel. “Din viaţa cotidiană a studenţimii române de la universităţile din AustroUngaria”. [reluat în Studia Universitatis “Babeş-Bolyai”. V-VI. Xenopol”. 2003.184-202. 247p. II. Târgu Mureş. ed. Sigmirean. vol. C. 2003. p. p. C. Journal of Central European History. România în timpul primului război cultural. Emanuil Gojdu.). p. 2004.57-64.V.1-2. IIIIV. 1999. C. Studii istoric româno-ungare. 1999.Sigmirean. 39-40. III. 2004.” în vol.“Odiseea Fundaţiei „Gojdu”.

143-195. C. C. C. în vol.1-2.” Revue Roumaine d’Histoire. Editura Vremea. Manuale şcolare. germană).203-213. V-VI. Historia. Studii şi articole. nr. membru corespondent al Academiei Române. 2001. Fragmentarium clujen.” Iaşi. 15. 4.” Târgu Mureş. Historia. în vol. D. Dragoş Zamfirescu. Părintele Prof. p.Sigmirean. 55-58. 39. p. „Românii transilvăneni la universităţile europene în secolul XVIII şi în prima jumătate a secolului XIX. Cluj-Napoca.55-64. Polirom. nr. 11. Studenţi români la universităţile din Ungaria între anii 1867-1918”. culturale şi politice. E. 15-22. Cluj. “Intelectuali români din fostul comitat Mureş-Turda formaţi la universităţile din Europa Centrală şi de Vest în perioada 1867-1918. Mureş. Târgu-Mureş. 31-42. Mircea Păcurariu. 24-25 noiembrie 2001). C. Xenopol. “Erdélyiek a magyarországi egyetemeken és akadémiákon (főiskolákon) 1848 előtt” (Transylvains aux universités et accadémies de Hongrie avant 1848). C. la împlinirea vârstei de 70 de ani.“Satul şi formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania în epoca modernă. p. 2001. no. “Les intellectuels roumains du XIX-ème siècle et la réorganisation du systéme institutionelle”. „Étudiants de l’éspace roumain et du Sud-Est européen dans les Universités allemandes au XIXe siècle.” în Studia Universitatis „Petru Maior”. 2002.“Tinerii ardeleni la academiile şi universităţile din Ungaria înaintea anului 1848 ». 1995.594-604. 2002-2003.” în Studia Universitatis “Petru Maior”. Editura Renaşterea. Adrian Spătan. 143-196 (în l. Bistriţa.C. C. Nicolae Szabó. 2000-2001. Elena Siupiur. 1999. Lucian Nastasă. p. I. Studii istoric româno-ungare.299-314. C. în vol. Siupiur. „Clujul universitar la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XXmediu al confluenţelor etno-confesionale. 2002. p.Sigmirean. 1998. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai. XI. p.Sigmirean. 3-4. p. în Revista Bistriţei. XXXIX. 1999.“Elita eclesiastică românească din Transilvania în epoca modernă. 215-230. V. p. Târgu-Mureş.Sigmirean. Miklós. Bucureşti. Horia Stanca.Sigmirean. Sigmirean. II. p. Slujitor al bisericii şi al neamului.“The Emergence of the Transylvanian Intelligentsia in the Modern Era”. în Transylvanian Review. Emlékkönyv Kiss András születésének nyolcvanadik évfordulójára. Fundaţia Academică „A. 2000. Gyula. p.153-163. 2001. Florin Stănescu. Jean-François Soulet.145-167 C. Ocupaţia sovietică în România. p. 2002. 1998.” în vol.75-95. p. Documente 1944-1946. XXXIV.univ. Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă .dr. Comunicările celui de al XI-lea simpozion al cercetătorilor români din Ungaria (Giula. Elena Siupiur. Cluj. p.Sigmirean. Simpozion. 2003. “Intellektuelle aus Rumänien und den Südosteuropäischen Ländern an den Deutschen Universitäten im 19.˝ în Muzeul Naţional.” Reghinul cultural.” în Revue des études sud-est européennes. “Studenţi români din Reghin şi localităţile apropiate la universităţile din Europa Centrală şi de Vest (1867-1919). Reghin. Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre. p. Jahrhundert. 535-543. “Formarea universitară a intelectualităţii tehnice româneşti din Transilvania în epoca modernă. no. Iaşi. Kolozsvár. „ Studenţi români în Franţa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. p. Presa Universitară Clujeană. Şincai”. p. Szabó. 1987.3-4. Cazul comitatului Bistriţa-Năsăud ˝. 2001. 29 . III Teil: Ruprecht-Karls-Universität zu Heidelberg. 1-4.1-4. 223-226.74-80. Revue des Études Sud-Est Européennes. Bucureşti. Tg.Sigmirean. ed. 1997. 2002.Sigmirean. “Formarea intelectualităţii româneşti din Banat şi Transilvania. Nicolae Szabó. Formarea universitară”.” în Anuarul Institutului de Cercetări socio-Umane „Gh. 2000. în Revue Roumaine d’Histoire. no. XXXV.

1998.S. „Studioşi ardeleni la universităţile europene (18501872). Tonk. 287-291. Al."Despre anul istoriografic 1948 în România:impactul Stalinist. Liberalii Clujeni. Cluj-Napoca. Al. Editura Ion Cristoiu. 2005. Construirea identităţilor politice în discursul official în Romînia 1948-1965. teză de doctorat.S.553-564. Oradea. Paris. "Despre rezistenţa spirituală anticomunistă. 401-417. 2005. Editura Mega. Liviu Ţârău.BCU.15. Zub. Între Washington şi Moscova: România 1945-1965. p.Cluj-Napoca. Stelian Tănase. Szogi Laszlo.R. 2007. Cluj-Napoca. “Despre discursul istoric în România sub dictatură. Histoire des idées politiques. Editura Eikon. p. I.N. 1995. Editura Universităţii din Oradea.p.B. Tismăneanu. Touraine. 28-29. Destine în Marea Istorie. 2005 03448 Vladimir Zagaevschi. Bucureşti. 1999. Istoria şi literatura română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Pavel Ţugui. 1998. Şincai”. Ciupea. “Istoriografia română a anului 1946. Olosz Katalin. Bucureşti. 2004. Seuil. Cluj-Napoca. Bucureşti. Zub. 1966. 15. Politică şi administraţie în România (6 martie 1945-1 martie 1946) Epurarea. Uniunea Populară Maghiară în perioada instaurării regimului communist în România (1944-1948).F 4510/1. şi impactul lor asupra României. Analele Sighet. 8-11. Fundaţia Academia Civică. XXXII.” în Xenopoliana. Editura Univers. 189-203. „Sextil Puşcariu. Al. Editura Polirom. ClujNapoca.12. “Peregrinato academica .F.” în Anul 1946.” în Viaţa românească. Republica îşi făureşte oamenii. Instituţionalizarea comunismului. Petrescu şi Dragoş Petrescu. Începutul sfârşitului. Cluj. Al.” Sargeţia. Lönhárt Tamás. Revista gîndirii arestate. Philologia.Historia. 1. VI. 1-2. O nouă etapă a peregrinaţiei academice. 2005.Şandru. Fundaţia Academia Civică. p. 1993. Legal. Oradea. p. C.” în Anuarul Institutului de Istorie Cluj. 2000-2001. Gheorghe Gheorghiu-Dej-1948-1965. II. Vladimir Tismăneanu. XIX. V. 1998. 2003. Editura Eikon. Memorii 1939-1974. Instituţionalizarea comunismului. “Formarea intelectualitatii române din Transilvania şi liceul piaristilor din Cluj”.I.. Virgil Ţârău. Fantoma lui Gheorghiu-Dej. 1994. 3-4. p. 1996. “Cultură istorică şI modernizare în România secolului XX. nr. 65-70. în Studia U. 2009.studenţi transilvăneni în secolul al XVI-lea la Wittemberg. P. Jean Touchard. 179 p.556. 1997. Analele Sighet 6. Iaşi. Politicile de securitate naţională ale S.U. 44. 30 . “Despre anul istoriografic 1948 în România:impactul Stalinist. Iaşi. 1968. Tg.Zub. Editura Meridiane. 2. Analele Sighet 3. 2004. profesorul de fonetică. XIII/1. Vl.U. 1999. nr.136-161.1967. p. Pamfil Şeicaru. Stalinism pentru eternitate. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul şi Estul Europei după cel de-al doilea război mondial.A.˝ Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Invazia de stafii. Editura Profile Publishing. Călin Morar-Vulcu. Bucureşti. Vl. Liviu Ţârău. Editura Universităţii din Oradea. Editura Tribna. La conscience ouvrière. 1999-2000.B.”în Anul 1948. Olga Ştefănescu.1998.” în Acta Musei Porolisensis. Szabó. Zub. p.Bucureşti. Raoul Şorban.Ţârău. Polirom.. Deva. Alexandru Zub. Al. 1997. nr.Zub. Gheorghe Zane. şi U. 2005. 2007. Al. Mizeria utopică. 273-282. O istorie politică a comunismului românesc. Nicolae Iorga. Alegeri fără opţiune. 2 vol. 2004. Medalioane. D. trad. Elite şi societate. 6..” Studia Universitatis „BabeşBolyai”.Paris. Al. Ion Zainea. “Minoritatea maghiară din Transilvania după 23 august 1944. 17-25. 1995.p. Fundaţia Academică Civică. Politică şi administraţie în România (6 martie 1945-1 martie 1946) Epurarea. Ion Zainea."în Memoria."în Anul 1948. Mureş.Tismăneanu. “Dezvoltarea structurilor de putere ale Partidului Comunist Român în judeţul Cluj 1945-1946. p. Humanitas. Bucureşti. nr. p.

2001. Ed. Todorova. Inventar arhivistic. profesorul Şt. Efigia cărturarului. 1991. Cezar Zugravu. Academia Civică. “Adevăr şi ficţiune în documentele Securităţii”. Ion Agrigoroaiei. 206-218. 6. Lucrari speciale. Discursul anilor’90. Articole. Editura Clusium. 2. în Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Alexandru Ioan Cuza. Iaşi. 2000. 10. „Un demers al lui Ioan Lupaş pentru menţinerea Facultăţii de Drept din Oradea (pagini de corespondenţă). Rodica Anghel. 1998. 1945-1955 (Universitatea Bolyai din Cluj. Secolul intelectualilor. 2001. p. Vasile Pârvan. Oradea. 61-71. 1982.870-877. nr. “Academia de drept din Oradea. Oradea. 1997. 260-265. Edit. 422 p. 2006. 3032. Lucian Giura. "Distrugerea Universităţii din Cluj. Editura Polirom. Facultatea de litere în istoria învăţământului şi a culturii româneşti.” în Analele Universităţii din Oradea. Construirea identităţilor politice în discursul oficial în Romînia 1948-1965. Gh. nr. Manciulea. nr. Bucureşti. Ioan Ardeleanu. I. E.” în vol. Kolev. 6. nr. 2003. Instituţionalizarea comunismului. Baeva. Daniela Buşe. Florian Banu. “Dokumentumok a Bolyai Tudományegyetem elsö èveibol (Documente din primii ani ai Universităţii Bolyai). Istorie. p. în vara anului 1934. ˝O importantă tipăritură despre Academia de Drept din Oradea (în primul deceniu interbelic). Studii. p. 4. Ilchev. 147-166. nr. “Învăţămânul de istorie a artei la Universitatea clujeană. Arhivele Naţionale ale României. Iaşi. p. „Consideraţii referitoare la momentul contopirii Facultăţii de Drept din Oradea. 375-392. Universitatea din Cluj noiembrie 1919.4. 27-31. Bucureşti. p.” în Tribuna. tom LI. 2001. “Câteva consideraţii de ordin statistic privind deţinuţii politici din închisoarea Aiud. I. Republica îşi făureşte oamenii. 3-4. Andreea Andreescu.Kalinova. Alexandru Anca. “Lecţii de istorie la început de drum. 3. 1. 10-12.Cluj-Napoca.Zub.1998. Iaşi. A kolozsvári Bolyai Tudományegytem. Estrela D. 38. 127-133. University of Sofia St Kliment Ohridski. 2004.” în Dilema. Instaurarea totalitarismului comunist în România. p. Gheorghe Arion. 36. Andreea Andreescu. Editura Dacia. Editura Fundaţiei Culturale Române. D. 1994. Editura Cartier. Cluj-Napoca. ˝ Magazin Istoric. pentru perioada 1948-1956. The First 120 years. nr.” în Unirea (Alba Iulia). Bucureşti. V. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. 2008. 33-35. IV. Consideraţii istoriografice. Destin ardelenesc. p. Estrela D Bădescu. “Seducţia minciunii-puterea seducţiei. Istorie.” în Korunk 1997. Mihai Zamfir. Sofia. arheologie. „Universitatea din Bucureşti la 140 ani. 2. Antal Árpád . p. 1996-1997." Iaşi. Iaşi. p. 2001. 249p. Cele trei Crişuri. Editura Eikon. St. 5-6. an V. 11-14. trad. Chişinău.Kliment Ohridski University Press.Bădescu. p. Radu Ardelean. nr.” în Exerciţii întru cunoaştere. Michel Winock. “Regimul comunist şi problema Universităţii Maghiare din Cluj (19451959). Călin Morar-Vulcu. 105 p. Chiriţă. Cluj. “Regimul comunist în problema Universităţii maghiare din Cluj (19451959). E. 6-7. Oradea. 2003. Cluj-Napoca. Analele Sighet. 1945-1955). p." în Anul 1947. 6-7. Exerciţii întru cunoaştere. 642 p. Ion Bălan. Bucureşti. 147-166. p. Nicolae Balotă. p. seria nouă. nr. Seria Nouă. Nicolae Mărgineanu-un psiholog în temniţele comuniste.Bădescu. 2001. Fundaţia Academia Civică. Analele Sighet 3 Fundaţia Academia Civică. 1956.Al. T. Editura Cavallioti. 31 .209. Ionel Zănescu. 2. Nae Bădulescu. 1945-1964. 35-39. Regimul concentraţionar din România.” în Studii de istorie a Artei. 1995. p.˝ în Cele trei Crişuri. Căderea cortinei. Junimea. de stat didactică şi pedagogică. coor. 2000. 2007. 8. Beatrice Marinescu. 477 (24 octombrie).”în Anul 1948. p. III. Cristina Anisescu. Fundaţia. 2005.” în Cele trei Crişuri. “Un martir pe altarul geografiei. nr. Şerban Rădulescu-Zoner. cu Facultatea de Drept din Cluj”.

“Iniţiative ardelene în cultura românească.Iancu. vol. Bozgan. O. Cluj.LXXIV. Bozgan. Muzeul de Istorie a Transivaniei." în Analele Universităţii Bucureşti. I. Ioan Bălu. nr. Bíro Sándor.Breazu. Bitsky István. 1996. Ioan Breazu.” în Transilvania. 3. 1919-1945.10.” în Memoria. 7. Universitatea Bucureşti. Bălteanu. Erdély magyar Egyeteme ( Universitatea maghiară a Transilvaniei). 32 . p. 1983. 132-137.” în Forum. Napoca.Monografie.B. “Academia şi literature. p. I.P. Istorie. 84p. Tănasă. Editura Litera. 107-111. században”( Essai d'organisation d'une université à Cluj au 16-e siècle). Arhiva Ion Breazu.” Transylvania Review. 1994. 1943. Amintirile unui naturalisat din Alba Iulia. „A kolozsvári egyetem a román uralom alatt. Universitatea din Cluj. vol. 11. Cuza".9. 66-69. Felicia Ciufudean. p. t. "Demolarea" Universităţii. Clio încarcerată. 1990.” în Analele ştiinţifice ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza. Analele Sighet. Universitatea din Bucureşti. an VI. Janeta Benditer.5-7. ClujNapoca.” în Cahiers d’Histoire. Virgil Bărbat. Ion Breazu. 13. 2. Nicolae Bocşan. 1997. p. 1985. Marin Bucur. Mircea Borcilă. 2.BCU 490919 Maria Buduşan. Editua Universitatea "Al. 37. I. p. seria nouă. p. VI. 1997. 34-45. 2001. apud Dănuţ Doboş. Momente din istoria matematicii clujene. 1945-1959. 5. Iaşi. Începutul sfârşitului. Fundaţia Academia Civică. 2000. “Evoluţia legislaţiei învăţământului superior în epoca contemporană. nr. nr.” Magyar Kisebbség (L'Université de Cluj sous la domination roumaine).7. p. 31. Paula Braga. p. “Un episod al manifestaţiilor studenţeşti din 1946. nr. Mărturii şi opinii privind destinul istoriografiei româneşti în epoca totalitarismului comunist. 2533.I. 6.” Iaşi. 9-16. Universitatea din Bucureşti. “The Cluj School of Linguistics. nr. 47p. Amilia Bold. C.” Anul 1946. Bucureşti. “Universitatea din Iaşi în anii 1944-1960. p. 1960.Roşca şi proiectul unei concepţii eroice a existenţei. 2000.”Universitatea captivă. Bucureşti. p.” în Cele trei Crişuri (CTC). Săptămânal de cultură. Cluj. 1991. Gh. 11. nr. p. 43. O. p. Universitatea românească "Regele Ferdinand" din Cluj. Colecţia Manuscrise C.”în Anul 1948. Viaţa lui Lucian Blaga. Toader Buculei. p. "Din istoricul facultăţii de istorie din Bucureşti în perioada 1948-1960. 11-31 august 1994. Constantina Brezu.M. p. Nicolae Both. Revista gândirii arestate. no. p. 67-70.R. Notiţe autobiografice. Istorie. Cluj. p. 22. 1860-1960.” în Tribuna. (Cu date statistice)”. în Revista Statistică.526-537. “Istoricul Universităţii. 1941. 2. Scurt istoric. 93-103. 101-127. Editura Libertatea. “D. “Întemeierea şi organizarea Universităţii româneşti din Cluj.” în Biblioteca şi Învăţământul. Instituţionalizarea comunismului.Brăila. Fundaţia Academia Civică. 246-286. în Revista de Pedagogie. 10. “Aspecte din evoluţia învăţămânului geologic clujean şi a activităţii bibliotecii sale de specialitate. de la Cluj. Matei Boilă.1998.151-171. 1990.” în Contribuţii la istoria dezvoltării Universităţii din Iaşi. no. nr. 9. Biro Sándor. Bucureşti. 1992. 132-138. 1995.6. 104 p. U. Cluj. “Egyetemszervezési kísérlet Kolozsvárott a 16. octombrie 1997. 1.” în Timpul. nr.B. 1980.” Korunk.7-8. Cluj-Napoca. 8. 1964. 3-4. Ovidiu Bozgan. Analele Sighet 3. 75 de ani de la crearea Universităţii Daciei Superioare din Cluj. p. Extensiunea Universitară. Iaşi. Alexandru Borza. (dactilografiat).353357. “Dezvoltarea învăţământului în R. 1994. O.D.În manuscris titlul monografiei este Universitatea românească din Cluj.Bozgan. 1924-1925.1864-1990. 33-35. 9.1442. Cluj. 280 p. Alexandru Boboc. “L’université de Bucarest et la France de 1864 aux années 1940.

În manuscis titlul monografiei este Universitatea românească din Cluj.D. 124-144.1998. Arhiva Ion Breazu. G. De la umanism la luminism. Rafael-Dorian Chelaru.” în Justiţia Nouă. Tudor Cătineanu. “Antifascism şi naţionalism ca pretexte în strategia de comunizare a României (1944-1948). Bucureşti. Victor Cojocaru. Mihai Coman. nr. 1994.” în Xenopoliana. Contribuţia Asociaţiei ASTRA şi a Universităţii clujene (II). 1984.” în Arhivele Totalitarismului.” în Xenopoliana.” în Annuaire roumaine d’antropoilogie. 8.9-10. p.Bucur. 2.Buruiană. p. “Politica P. O istorie sinceră a poporului român.p. p. Cluj-Napoca. 6. Marin Bucur. nr. 1979.Xenopol" din Iaşi. p. P. Editura Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport.p. 4. 1860-1960. 104 p. 1992. p. 33 . 2000.P. I.” în Studia. Bucureşti. Târgu Mureş. p.1-2. “La contribution du sociologue Traian Herseni (1907-1980) au developement de l’ anthropologie sociale et culturele roumaine. 1-15. 1948. 3. O.R. p. "Modernizarea" în discursul comunist (1944-1949). 61-69. p.I. Bucuresti. adevărata ştiinţă a Istoriei. 273-299. coord. 1996. 1980. faţă de Uniunea Sovietică în etapa finală a celui de-al doilea război mondial. în Acta Muzei Porolissensis.7. 1984.1-2. Cluj-Napoca. 3-4.1-2. nr. Analele Sighet. 122-133. Vasile V. “Aspecte socio-politice ale vieţii studenţeşti clujene ( 1919-1929)”. nr. Ioan Chirilă. “Despre activitate din domeniul istoriei şi literaturii. 1992. Muzeul de Istorie a Transivaniei. Prof.” în Viaţa românească. “Crearea Universităţii "Babeş-Bolyai" şi reforma învăţământului în limba minorităţilor. Instituţionalizarea comunismului.” în Analele Academiei R. Baze instituţionale şi metodologice.Caramelea. Bucureşti.” în Sfera politicii. nr.” în Analele Sighet. 1949.” în vol. Ioan Chiorean. 1999. 5. 183-205. Istorie II. 1994. Iacob Iacobovici . an II. Bucureşti. „Rolul Vienei în formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania în secolul al XVIII-lea. dr. 17.Georgescu-Buzău.230. 2. Ştiinţa istorică română în ultimii 25 de ani.4. p. Florin Constantiniu. 78. Al.. 1960.intemeietorul şcolii românesti de chirurgie din Transilvania. D.93-110.” în Arhivele Totalitarismului. nr. Vasile Ciubăncan. “Epuraţia” purificarea politică a societăţii civile româneşti-clauză a armistiţiului şi pretext al declanşării terorii staliniste. 73-76. (dactilografiat).Monografie. 1979. Bucureşti. 36. ed. 405-407. 1993. 1969. M. “Câteva probleme ale unei analize comparate a regimurilor totalitare.“Modelarea ideologică a istoriografiei. Roşca in filozofia românească. “Rezistenţa antihorthystă în nord-vestul României. VII.Ciupercă. Avram Bunaciu. 1-16. Contribuţii la istoria dezvoltării Universităţii din Iaşi.3-5. p. Petre Constantinescu-Iaşi. p. p. 677-686. nr. nr.D. Ioan Chiorean. Sociologie. Univers Enciclopedic. Universitatea românească "Regele Ferdinand" din Cluj. 1991. Cazul János Fazekas. 37. M. 33-38. Iaşi. nr. 1988.Ovidiu Buruiană. Fundaţia Academia Civică.p.571-573.Chiricuţa. p.” în Anul 1948.” în Studii.Bucur. “Valori şi atitudini social-politice ale studenţilor Universităţii Babeş-Bolyai.” în Revista istorică. Vasile Buga. în Comunicări ale cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Fundaţia Academia Civică. “Puterea între liturghii politice şi carnival. nr. “Decapitarea elitei româneşti. 1946. “Aniversarea Constituţiei staliniste. Dan Chiribucă. Cluj. “Spiritul revoluţionar finainte de 1848 în Ţara Tomânească şi Moldova. Buletinul Fundaţiei Academice "A. 1998. Bucureşti. “Ştiinţa istorică societică. octombrie-decembrie 1949. p.” în Cotidianul. 4-5 Marius Bucur.Boldur. decembrie 1948. Şepcile roşii (1919-1969). 821-835.” în Cotidianul. 150-158.R. I. 2. Bucureşti. “Instigatorii la teroare şi întemniţare politică.p.Constantinescu-Iaşi.C. I. Ion Breazu. 1919-1945. p. 21. VI. Napoca. 2005. 12-13. .politologie.

“România 1947: de la monarhie constituţională la sovietizare şi dictatură communistă”. Buc. 42. 1959.4-7.a. “George Em.C.” în Anuarul Institutului de Istorie.C. Revistă de cultură. de către P. 18. 3-4. în Anul 1946. Sorin Cristea. Bucureşti. “Asediul căminului studenţesc "Avram Iancu". “Planul sovietic de comunizare a României (martie 1945). p. 1962.Crăciun.364-368. 7-8.” Revista istorică. în lupta pentru democratizarea ţării.790-794.Gheorghiu-Dej. Editura P. Analele Sighet 3. “Învăţământul în limbile naţionalităţilor conlocuitoare din România socialistă. 1991. p.P. 1996. în Revista de pedagogie.Gheorghiu-Dej. nr. Crăciun. “Cadre de partid. Livia Dandara. 8-9. Cluj. Anul 1947. 34 .” în Revista de Pedagogie.Gheorghiu-Dej. aplicare consecventă a învăţăturii marxist-leniniste. Analele Sighet 3 Fundaţia Academia Civică. Ioachim Crăciun. 1. Coord. 6. 1948.. an VIII. iulie-august 1959. nr. 1957. Cu o Bibliografie a publicaţiilor. Raport politic al Comitetului Central al Congresului P. Pall.R. nr. I. 1993. serie nouă. 41. p. “Ion Breazu. Activitatea ştiinţifică la Universitatea "Regele Ferdinand I" din Cluj.R. an II. Bucureşti.” în Arhivele totalitarismului.).” în Anuarul de folclor. 657-661. p.574-588. 293-423.).. p. 1997. Crăciun “Bibliografia istorică a României pe anii 1959-1960. s. p. Fundaţia Academică Civică. 85-99. “Reforma permanentă sau reforma în evoluţia ei istorică”.195-202. Marica (1904-1982).Bucureşti. Mihail E. 74p. 1-2. Cartea Românească. 1946. Racoviţă. Gh. Studiu monografic. 190-194.. Bucureşti. rectorul Univerităţii în anul 1930. P. Poligrafică. Cluj. 1996. Editura Politică.” în Cele trei Crişuri”. Publicaţiile Institutului de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu şi colaboratorii lor de la 1920-1945.Dandara. E. p.20p. 321 p. p.” Historia. Andrei Dancsuly.R. 1930-1933.” în Articole şi cuvântări.7 (16).-Gheorghiu-Dej. (Bibliotheca Bibliologica 3).R. 1983. în Ediţii succesive (septembrie 1947-iunie 1948 ş. în Universitatea Victor Babeş din Cluj. 1936.1.M.R. Editura P. Ionuţ Costea. în primul deceniu 1920-1930. Cluj. Bibliografie selectivă. Analele Sighet. “C.M. I. Fundaţia Academia Civică. în Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Doina Cornea. 1945. Instituţionalizarea comunismului. redactor inedit. Poziţia Partidului Comunist Român faţă de curentele şovine şi revizioniste. în extras Sibiu. Editura PMR. Marinescu: lecţia de deschidere a cursului "Începuturile evului mediu" după notiţele lui Fr.p. Tip. 10. din Cluj. Mircea Curticeanu. Decembrie 1955-iulie 1955. Editura de Stat pentru Literatură Politică 1955. Cartea Românească. Gh. 634-706. 323-325.R. univ.M. Februarie 1948. Cluj.R. 4. Gh. Ionescu.” în Revista de Pedagogie.. O politică românească de realizări democratice. 1969. 1948-1983.”în Anul 1948.. nr. 528 p. Intr. Căderea cortinei. Prof. 85-93. p.˝ în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai. Cartea Românească. 1945. 1993. 1993.46-53. I.Constantiniu. Claudiu Degeratu. Gh. Gh. p. 4.Fl. ed. 1948. Începutul sfârşitului..P. Gheorghe Cordoş.P. Gheorghe Gheorghiu-Dej. nr. Bucureşti.. I. (595 p. L. Articole şi cuvântări. Ştiinţele istorice în Universitatea Victor Babeş. “Întărirea continuă a regimului democrat-popular în Republica Populară Română.Crăciun. Demeter.M. de la Cluj”.. Bucureşti. Organ al Institutului de Ştiinţe Pedagogice din R. Experimentul stalinist în varianta Roller: Istoria R. 130-137. p. Serbările jubiliare ale Universităţii din Cluj la împlinirea primului deceniu 19201930 şi activitatea ei ştiinţifică în primul deceniu 1920-1930. I. "Extirparea ideologică a memoriei naţionale prin falsificarea masivă a trecutului istoric. p.Gheorghiu-Dej. Cluj Napoca.a.1998.R. “Învăţământul şi cultura naţionalităţilor conlocuitoare din R. Mecanisme de selecţie. a IV-a . Editura P. p. nr.R. pregătireşi promovare.

2. Pages d`Histoire. 29.” Xenopoliana. 4.Doboş. an II. nr.9.” în Anuarul Institutului de istorie şi arheologie A. Doboş.” în Arhivele Totalitarismului." în Arhivele Totalitarismului. p.Doboş. 4. 15. 1995. D. p. 4-5. nr.M. nr. nr. p. 14. 16-30 aprilie 1994. 1993. nr. 225239. Iaşi.” în Cronica. 15.M. nr.”Învăţământul superior în regimul comunist.8. p. P II 41 D. Fundaţia Academia Civică. p.95-98. Dănuţ Doboş.Doboş. p.21. p. p. D. D. 4.guerre.D. 14. D. 15.24. “La Roumanie et l`organisation du monde après. 4.” în Cronica. nr. “Reforma învăţământului.4. 2002. 22. România-Viaţa politică în documente 1950. “Procesul politic al învăţământului superior românesc. 12. p.4.15. 4.52-64. p. an XXIX. p.C. nr. 35 . nr-13. al P. Ioan Felecan. 15. 17. Cluj. "Traumele suferite de învăţământul superior ieşean -1956-1963". Dobrinescu.” în Roumanie. 4.5. Tudor Drăganu.” în Cronica.” în Arhivele Totalitarismului. nr. nr. 1992. “Formarea cadrelor conducătoare în România . Presa Universitară Clujeană. Maria Totu. 2002. “Ingerinţe politice în viaţa universitară clujeană. Universitatea Bucureşti. 16-17. an II. p.28-32. 4-5.Doboş. nr. Din istoria studenţimii române: Presa studenţească (1851-1978) coord. nr. ca pedsagog. 4-5. Renaştere românească. nr. Directivele C. 1986. p. D. Fêtes de l’inauguration de l’Univestité roumaine de Cluj. nr. p.129-146.6. p.Doboş. nr.5. Valeriu F. 1989." în Cronica. 1994.” în Arhivele totalitarismului. Bucureşti. p. nr. nr. 14. 1980. p. ˝în Analele Universităţii Bucureşti. 28-32.21. integrare europeană.3-4.Doboş. nr. 4. nr. 1920. privitoare la verificarea membrilor de partid. nr. an XXIX 1404. 28. 1998. 1996.23." 1953.4-5. 1945. 27. al P. Revistă de cultură. 15. nr.Petre Diaconu. 4-5.Doboş. 1994. Bucureşti.20. p. în Cronica. p. D. Bucuresti. coord. "Cazul Onisifor Ghibu. 27.20.R. “Comunizarea învăţământului superior ieşean. 4-5. p. 5. p.” în Transilvania. Instituţionalizarea comunismului. nr. nr."Ingerinţe politice în viaţa universitară românească (1944-1964). 22.. nr.”în Anul 1948.” în Forum. p. nr.BCU. 13. 8. 15-31 decembrie 1994. Dumitru Dumitraşcu. 14. 15. Adina Berciu-Drăghicescu. Universitatea din Bucureşti. nr. Iaşi. 4-5. p. nr.Universitatea ieşeană în primele decenii de după cel de-al doilea război mondial.18.5.1-2. p. 1993. 6. 4-5. 15. 10-11. “Ingerinţe politice în viaţa universitară românească (1944-1964). 16. 4. 4-5. 4. Analele Sighet. 101-112. 1994. p. p. D. 4. 4-5. “Năzuinţe pentru o universitate românească în Transilvania.1-4. 2000. Mihai Dorin. Arhivele Naţionale ale României. 4-5. Alesandru Duţu. “Elita universitară ieşeană în anii regimului totalitarist comunist (1950-1960). 1992. 4-5. p.Doboş. Livia Dumitru. nr. Doboş. 4-5. Iaşi. p. nr. . 1979. “Universitatea "Babeş-Bolyai" în imagini de astăzi”.3. 10.3. 4. p.R. Editura C. nr.Xenopol. nr. “Procesul politic al învăţământului superior românesc. p. Cazu Petru Caraman. nr. p. p..19. p. Mihai Dinu Gheorghiu.19. p. „ Informaţii din arhiva personală a profesorului Aurel Sacerdoţeanu despre Dimitrie Onciul ca autor de cursuri universitare. D.. 3.C.4. nr. nr.. 1948. 4. “Începuturile limbii de lemn în literature arheologică.18. Decretul 175/1948. nr. p.direcţii de cercetare.P. D. 7. Bucureşti. Teză de doctorat.” în Cronica. 1994. 1994. 1994. p. nr. Editura Academiei Române. 1945-1964. an III. 494-981. 54-57.11.Babeş.647-651. 43. Curs de Drept de stat al R. 4.R. 4-5. p. D.Doboş. Bucureşti. 128 p. 1. p. (1945-1960)” în Cronica. XXIII. Limba şi literatura română.. “Profesorul Iuliu Haţieganu. Facultatea de istorie-filozofie. 8. “Ştiinţă şi politică în Universitatea ieşeană.Cluj Litografia Universităţii "V.

Potra. p. Kolozsvár. 1973. Napoca Star. p. Analele Sighet 7. 1997. 68-78. Analele Sighet. Egytem a Farkas utcában. 326 p. 1999. Fundaţia Academia Civică. nr. 1999. “Restructurarea Partidului Muncitoresc Român (1948-1952). Fundaţia Academică Civică.a. 27 aprilie. Onisifor Ghibu. 240 p. 1993. Comunicări prezentate la al VII-lea Simpozion al Memorialului Sighetu -Marmaţiei. vol. Banatul. Bucureşti. 9. p. militant fervent al pentru unirea Transilvaniei cu România şi protagonist al istoriei Universităţii "Daciei superioare" din Cluj.” în Sargetia. Bucureşti. “Întemeierea Facultăţii de Medicină românească din Cluj după 1940. 6. “Din istoricul învăţământului universitar clujean (1919-1920). Bogdan Ficeac. Şcoala medicală clujeană. p.” în Anul 1947. Târgu Mureş. Cluj-Napoca. 2000. 2007.Brătianu a prezis. Instituţionalizarea comunismului. “Programul "de formare a omului nou" în mediul universitar (19491953). (seria: Analele Sighet 8). 36 . La a douăzecea aniversare a Universităţii Daciei Superioare. Onisifor. Căderea cortinei. Gyéresi. Victor Frunză. Analele Sighet 3. 90-104.Gal.1998. Analele Sighet. “Universitatea Daciei Superioare. Ghibu. D. Marin Florea. Gheorghe Iancu. 6. 1929. Erdélyi Magyar Müszaki Tudományos Társaság (Pagni de istorie a Universităţii din Cluj). Victor Frunză.p. Editura Humanitas. Analele Sighet. 308-311. Fluxurile şi refluxurile stalinismului.S. 2001. ed.736-741. Bucureşti. Constantin Hlihor.Instituţionalizarea comunismului.”în Anul 1948. 1980. A. 1983. Keith Hitchins. I-III.Grecu. Analele Sighet 3 Fundaţia Academia Civică.” în Revista de Pedagogie. 849-852. 337-347. Instituţionalizarea comunismului. Figure representative ale medicinii şi farmaciei clujene. 1939.795796. “Documente S.” în 80 de ani de administraţie românească la Cluj. privind înlăturarea monarhiei în România. Cultura Naţională. Cluj-Napoca.189202.”în în Anul 1948. 56-61. “Onisifor Ghibu. “Amintiri în legătură cu înfiinţarea Universităţii din Cluj. O. O. nr. Anii 1954-1960.I. Mecanismele terorii. G. România 1866-1947. vol. “Desfiinţarea Academiei Române şi Înfiinţare Academiei R. p. Marin Florea. 1984.” în Viaţa românească. Răzdolescu.Ghibu. Cluj-Napoca. Căderea cortinei. “Studenţi la Moscova în 1956. Universitatea Daciei Superioare în Transilvania. 275 p.” în vol. 8. 32. Fundaţia Academia Civică. 1929. 2002. p.R. “Un memoriu universitar interbelic. 10. Istoricul în cadrul revoluţiei de la 1848. Crişana. Mihai Gherman.” în Forum.1998. 1998. p.”în România Liberă.1998.” în Anii 1949-1953. 2-4 iulie 1999. “1947-începutul procesului de formare a "omului nou". Ghibu. Aurelian Grigorescu. O. nr.).122-130. I. Bucureşti. p. Fundaţia Academia Civică. p. I. Ghibu.169-173. “G. Marius Ghilezan. Cluj-Napoca. Dan Fornade. vol.74-97. trad. T.. p. p.” în Anul 1948. II. Crişana şi Maramureş.s. Ed.P. Cluj. Petru Popesu-Gogan. Romulus Rusan. ed. Casa Cărţii de Ştiinţă.Almira Enuţă. Maramureşul.487-506. Banatul. La a XX-a aniversare a Universităţii Daciei Superioare (Au XXe aniversaire de l'Université Dacia Superioară). Cluj-Napoca.” în Biblioteca şi cercetarea. p.” în lucrarea colectivă Transivania.3. O. 6.101-114. 2001. Cluj-Napoca. 11. p.2. Facultatea de Farmacie din Târgu Mureş. Crişan Mircioiu. în Anul 1947. Edit. Árpád (ed. 1948. Editura Cartea Cărţii de Ştiinţă. 1996. Fundaţia Academică Civică. “Lichidarea social-democraţiei din România sau peştele cel mic îl înghite pe cel mare. “Nicolae Bălcescu. Fundaţia Academia Civică. 22. Personalităţi clujene (1800-1907). Mentor. Gaal György.I.

Bucureşti. Comunicări prezentate la al VII-lea Simpozion al Memorialului Sighetu Marmaţiei. 450614/7. 480 p. în Istoria învăţământului în România.Imangulova. Gh. Dumitru Todericiu. and Nastasă. Iaşi Fundaţia Academică "A. “Politica de cadre în învăţământul superior. 1985.6. Mircea Iosifescu. 96105.”în Anul 1948.” în Korunk. Istoricul activităţii de Educaţie Fizică şi Sport în Universitatea Bucureşti. I.858. Bucureşti.I. 43-57. 109-113. Szabédi la Universitatea din Cluj. 853. 1945-1959). P. 409-436. Virag alatt iszap fóllót (Floare şi mîl). Igor Ivanov.R.C. (serie nouă). (1948-1952).P." în Anii 19491953.Lapedatu. Colectivul de redacţie. Kántor Lajos. Istoria Uniniversităţii din Bucureşti. Ion Stanciu. 1992. ţinută la Universitatea din Cluj în ziua de 6 noiembrie 1919. C.” în Analele ştiinţifice ale Universităţii "Alexandru Ioan Cuza. Iaşi. 1971.” în Anuarul Institutului de Istorie Naţională. ianuarie-decembrie 2007. Analele Sighet 7.”în Korunk. Itinerarii istoriografice. p. 37 . Editura Didactică şi pedagogică. 1299-1324.1998. obiect. “Partidul Muncitoresc Român Organizatorul Revoluţiei culturale în R. Bucureşti. 1943. George Irimiaş. 1-2. “Szabedi egyeteme/ Kolozsvári Bolyai Tudományegyetem 1945-1959. 1983. Iaşi. Compendiu. Bădărău. “Tiberiu Morariu (1905-1982). C.1977. Maria Someşan. Scrieri alese." 1996: L. p. Analele Sighet.” în Revista de Pedagogie. Istoricii şi ştiinţa istorică din România . p. Al. ClujNapoca. Editura Universităţii “Al. Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă.Virgil Ierunca. 3-4.( Activitatea lui L. Kiriţescu. 155 p. tom LI/2005. Studiu din perspective semioticii textului. Ilie Popescu Teiuşan.1-2 (10-11). jumătate de secol de învăţământ juridic universitar clujean ( 1919-1969)”. I. p. 1992. 1964. Istorie. iunie 1958. Cluj.” în Anuarul de foclor. 1971. CEU-CRDE. Istoriografia universităţii: tipologie. nr. Cluj. nr.” 1993. p. an VI. Victor. Nicolae Mihăileanu. Mecanismele terorii. p. 18-32. “Universitarii şi istoria universităţii (I). 197-205. Structuri textuale ale discursului politic totalitar. Lavinia Ivaşcu. 1997. The Medical Faculty of the University of Koloysvár/Cluj and its students (1872-1918). Organ al Institutului de Ştiinţe Pedagogice din R. “Învăţământul de partid. 1972. Koczó Sandor. Ed. 126 p.1. 3. Aurelian Ionaşcu. 853. Dacia. Revista de Istorie. nr. Cluj-Napoca.1. Fundaţia Academia Civică. G. probleme. Istoria Universităţii din Iaşi. 1999. 1945).D.115-119. 1922. Lucian. nr.). p. coord. nr. 1945 (documente conţinând activitatea Universităţii din Cluj. “Repere ale sportului clujean (1944-1948). 1 Cluj-Napoca.. 1919-1997. Idu. p. Nastasă. 3. 396 p. Instituţionalizarea comunismului. p. Clusium. Dinu Moroianu. an VII. Pedagogia şi slujitorii ei la Universitatea clujeană. 17. 1999. 1-8.858. Editura Presa Universitară Clujeană. “Vladimir Hanga.” în Caiete de antropologie istorică. Fenomenul concentraţional în România. p. Florea Ioncioaia.M. 499-521. Bucureşti. Comunicări prezentate la al VII-lea Simpozion al Memorialului Sighetu Marmaţiei.” în Anii 19491953.Opriş. 2-4 iulie 1999. Fundaţia Academia Civică.1985. Editura Ştiinţifică. “Contribuţii la istoricul Universităţii din Bucureşti după 1918”. 2004. 320-322. p. 1970. p. Giurescu. p.Cuza”. Al.R. Analele Sighet 7. 2003. Ionescu. Kovács Kiss György. “Lecţia de deschidere a cursului de istorie veche a României. Aurora Leonte.1998. Xenopol. în Studii. p. Karady. Fundaţia Academia Civică.Lapedatu. Lakatus Artur. Editura Universităţii din Bucureşti. “Egyetemi okiratok-Kolozsvár. I. Lucian Blaga-avatarurile unei catedre universitare. ed. 6. Miron Ionescu (coord. Kluzskij Universitot im Babosa-Bojai Cluj. Mecanismele terorii. Budapest-Cluj. 1-18.P. Mircea Iosifescu. Editura Universităţii Bucureşti. 1944-1969. “Transilvania. I. 2-4 iulie 1999. 32. Şcoala română într-o răscruce de istorie. I. Maria Someşan "Politica de cadre în învăţământul superior.

Cultură şi societate în epoca modernă. S.171-180). în englezî. iulie-aug. “The Faculty of European Studies .” în Almanahul literar. 151-166. 2000-2001. 79-81.1. 1979. 49 p.C. Cluj 1999. 174 p. în Noesis. 1959. Cluj. Iaşi.1998.“Virgil Vătăşianu. no.” Cluj-Napoca. Editura Ştiinţifică. 35. p. p. 38 . excurs biografic. Cernăuţi) în perioada 1918-1948).15-29.) 1980. Marin. Edited by Kurt W. C. 317-331. p. p. p.Mândruţ. Marin. Univesitatea Babeş-Bolyai. 49. G. Iaşi. Gh. “Relaţiile dintre Gavril Todica şi Alexandru Borza. A. p. N. p. Fundaţia Academia Civică. p. 20p. vol. no.142-160). 20. p. 1979. 1997. p.“La Faculté d'Histoire de l'Université de Bucarest pendant le comunisme (19481989. Iosif Maghiu. Dacia. Cluj. Dan Constantin Mâţă.. 2005. Dictatul de la Viena şi rezolvarea problemei naţionale. 22. Bucureşti.” în Revista de Pedagogie. Lăudat. 1999-2002. 1-2. 625-642. 25-34. 1982. (monofrafie ). Toma George Maiorescu. S. ed îngrijită de Ştefania Manciulea şi Ion Buzaşi. p. 99-126. Vasile Luca. Andrei Marga. Viorica Lascu. Anghel Manolache. Stela Mărieş. Spacu (1883-1955) á la chimie analytique”. an VIII.” în Revue Roumaine d’histoire. N. 1997. C.“Interferenţe culturale româno-germane în veacul al XIX-lea (studenţi români la universităţile germane). 1946. Răduţiu. 189-202. Universitatea românească. “Întemeierea Facultăţii de medicină românească din Cluj.” în vol. 70-76.254-262 (reprint în Ungarn Jahrbuch.10 th Anniversary (1994-2004)”. 514 p. Cluj. Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu. Journal of Central European History. Edroiu.” în Analele Universităţii Bucureşti. 4. Ştefan Manciulea.” în Forum.Cluj-Napoca. Bucureşti. Organ al Institutului de Ştiinţe Pedagogice din RPR. 158 p.“Etudiants de Roumanie.” Studia Europea. Studia Universitas „Babeş-Bolyai. Spacu. de Bucovine et de Transylvanie à l'Université technique de Vienne (1867-1918). The Center for Romanian Studies. Iuliu Haţieganu. 19806. Edit.” în Sargetia. Bocşan. IV-VII. “Studenţi români din Transilvania la universităţi din Austro-Ungaria şi Germania în anul 1897-1898. 1995.277-297 (reluat în Acta Musei Napocensis. “Die künstklerische Intellektualität în Rumänien und das deutsche Kulturmilieu.R. 1996-1997. p. 1617. Cluj. f. în Philobiblon. “Amintiri din Clujul lui Blaga. p. 169-173. (Iaşi. Monografie. 3-4. 46. 80 de ani de administraţie românească la ClujNapoca.nr. în Anul 1948. Cluj.” în vol. Macarovici.Ion D. Gabriel Marin. “60 de ani de la inaugurarea Universităţii din Cluj-Napoca. 2004. Istorie. Instituţionalizarea comunismului." 1999. Mândruţ. Treptow. “L’aporet de Gh. p.3-4.Mândruţ. Anii studenţiei (1920-1927) “. Cluj. în Ars Transilvaniae. Editura P. XXXV-XXXVI/II. Cluj-Napoca. 3-7. I.33-63. Raluca Ripan (1894-1975). Cluj.Gh.565-571. Romania and Western Civilization. 213-249. Bucureşti." în Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (Serie nouă). 6. p. Stelian Mândruţ. 1999. Analele Sighet. S. p. C. “Limitele "fericirii proletare": obligaţiile fundamentale ale cetăţeanului în România "democrat-populară. 10-11. Munteanu. p. Clusium. Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”. Das Beispiel Münchens (1808-1935). “Gheorghe Spacu (1883-1955).” in vol. Anul universitar 1947-1948. 1990. 2002. Istorie. prefaţă P. 215 p. p. Facultatea de Medicină din Cluj după anul 1940.ed. Fl. S. Lucrări de metodică şi pedagogie. 1997. Macarovici. Povestea unei vieţi. 1992.173-205. 1986. “Istorici clujeni "epuraţi" în anul 1948”. Fl.Mândruţ. ed.Gh.” în Colloquia. Macarovici. Casa Cărţii de Ştiinţă. “Dezvoltarea învăţământului în cei 15 ani de la eliberarea patriei. nr. München. Şcoala medicală clujeană. tom LI. Florea Marin. 1982-1983.

I. 19. Facultatea de Filozofie şi Litere. 14.Nadia-Ruxandra Mezicescu. Cantemir”. p. 2004. I-II. 169-181. (ed. 39 . p. “Fragmente din corespondenţa unor studenţi români de la Universităţi străine în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. History of Romania Universities. Alexandru Moraru. Stelian Neagoe. Nastasă. Lucian. Ţărău.Mureş. 9. L. 623-631.”în Studia Universitatis Petru Maior. 6. Editura Universităţii "Al.).1-2. 21. 1998. Mecanisme de selecţie şi promovare a elitei intelectuale. p.”în Anul 1948. 2003. 2003. Leon Sorin Munteanu. Mariana Momanu. Istorie. L. 72 p.Tg. Profesorii Facultăţilor de Filozofie şi Litere (1864-1948).” Caiete de Antropologie Istorică.History of Universities Oxford. Fundaţia Academia Civică. Lucian. p. p. Dumitru Popovici. 2002. 13. 246-265.22-26. nr. Sec. 50. Istorie şi practici discursive în România “democrat-populară.Neamţu. 1999. p.Mureş.1. p. Iaşi. Tg. p. 3.” în Anuarul Institutului de Istorie Naţională (AIIN)-Sibiu. Cluj. "Suveranii" universităţilor româneşti. Series Historia. vol." 2002. Ilie Moise. 79-94. Gelu. “L’espace universitaire allemande et la formation de l’élite intellectuelle roumaine (1864-1944). Editura Limes.” în Anuarul Institutului de Istorie. Cluj-Napoca. 2007.” în Anuar. Editura Limes. 5-6. p. Nastasă.Academia de Drept. 2003. Ioan Moga.coord. 75-86. 12. Cluj-Napoca. p. Istorie. 37-46. Viaţa universitară clujeană interbelică. Analele Sighet. Instituţionalizarea comunismului. Augustin. Fundaţia Academică Civică. Andi Mihalache. 2001. 9. p. 232 p. Iacob. Nicolae. 2003. p.Moţiu. 1945.” în Anul 1948." Bucureşti. Lucian. Dacia. “Anul 1948 şi Academia Română. “Iuliu Haţiegan. D. 1979.” în Universitatea din Iaşi. “Aspecte privind începuturile învăţământului universitar orădean . Cluj-Napoca. 392 II). „Moartea şi ritualurile celebrării funerare în mediul universitar românesc (1864-1968). Analele Sighet. 47-50. L Nastasă. p.” în Forum. III. “Constantin Daicoviciu . Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ClujNapoca. 2001.”Universitatea "Alexandru I. Bucureşti."un elemnt descompus. Lucian Nastasă.“Constantin Daicoviciu în sistemul de putere şi universitar al "Democraţiei Populare. 2003. personalitate cpmplexă a ştiinţei româneşti. I. nr.” în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.” în Analele Universităţii „D.”în Transylvanian Review.Nastasă. 1994-1996. I. “Rolul universităţilor occidentale în modernizarea şi europenizarea elitelor româneşti (1860-1918). 2003. 1980.38-51. Editura Albatros. 2009. 11-24. Gheorghe Mihai. Cluj. Editura Risoprint. Slatina.De la modelul francez la sistemul Bologna. Dorel Moţiu. XIX-XX. Cluj. “Contribuţia membrilor Institutului de Istorie Naţională în istoriografia română în ultimul sfert de veac (1929-1945).507-519. 42.1998. „Discursul stalinist la comunismului românesc în anii ̀50. Bibliographie. Nastasă.” în Analele Universităţii Bucureşti. Oradea.“Începuturile realismului socialist.I. nr. p.1998. nr. 37.Nastasă. Florin Müller. 261274. Ed. 97-104. p. omul şi opera. no. L.” în Aletheia. 14.2004. 87-96.Nastasă. p. Mihai Teodor Nicoară. 419-451. p.203-226. 89-90. “Repere pentru o istorie a învăţământului etnologic clujean. 3. Cluj. “Paşi importanţi în circuitul învăţământului universitar clujean. L.repere istorice. “Academia de Drept din Oradea . VI." în Magazin Istoric. Dorel." 2007. Instituţionalizarea comunismului. 6. Editura Fundaţiei "Universitatea pentru Toţi. nr. 2004 L.” în Aletheia.Cuza. L.Cuza" în anii sovietizării învăţământului românesc. 73. Marin Radu Mocanu. Intelectualii şi promovarea socială. 10.” în Xenopoliana. O. p. 2002. (Pentru o morfologie a câmpului universitar). 264 p. Gh. Cluj. “Geneza a două universităţi din Clujul multicultural (1944-1945).

Universitatea Babeş-Bolyai. 5. Editura Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu". Biblioteca Centrală Universitară. Dezvoltarea Universităţii din Cluj-Napoca. Şt. 1969. în Forum. 1962. 1919-1973. P. Editura U. ctitorii faimei (1919-1999).” în Transilvania. Şt Pascu. fasc 2 . 14. aprilie 2005. 707-713.” in Studia U.(red.Alexandru Lapedatu. Pascu. Şt. Dezvoltarea Universităţii din Cluj-Napoca. 1969. L. Bucureşti.Opriş. 1983. 1919-1973. Şt.Pascu. Şt.369-372.” în Anuarul Institutului de Istorie Naţionlă. Bucureşti. Cluj. Universitatea Babeş-BolyaiBiblioteca Centrală Universitară.Pascu. I. coord. “Metoda de muncă ştiinţifică la Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Sibiu în primul sfert de veac (1920-1945). Fundaţia Academia Civică. Ion Gavrilă-Ogoranu. “Organizarea Institutului de istorie Nationala din Cluj-Sibiu. “L’Université de Cluj. Cluj-Napoca. coord. p.Pascu. Intreprinderea Poligrafică 1957. Viaţa şi activitatea sa istorică.Opriş. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca.). I. p. 400 p. Universitatea Babeş-Bolyai. “Cinci decenii de învăţământ universitar în limba română la Cluj”. 1322.” în Anul 1946. “L’Université de Cluj. 1985. p. Şt. 447p. 2005. Analele Sighet 3. Şt. Şt. 2. 1960. Cluj-Napoca.Niţu . Cluj. ediţie îngrijită. 1447-1457. 1996. 21-34 şi în Studia Hist. Pascu. Şt. Republica Populară Română. 1973. 9-34. 1972. 1945.” în Anuarul Institutului de Istorie. Şcoala clujeană de medicină şi farmacie. Alexandru Lapedatu şi contemporanii săi. Bibliografie selectivă (I-IV). Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca.Opriş. 7. 1974. p. nr. resp.Pascu.Pascu. Şt.Pascu. Cluj. Pascu. 9-34. 392-395. ClujNapoca. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. 1919-1973. 1969. Cluj. XIV/2. Bibliografie selectivă. Cluj. în Magazin istoric. Ghid istoric. 870 p. Editura Dacia. 56-59.Pascu. p. Şt. Cluj-Napoca. “Distrugerea elitelor politice istorice între 1950-1955.T. 79 p. Fizică. Ştefan Pascu “Institutul de Istorie Naţională din Cluj la Sibiu. 70 p... “La 50 de ani de la greva studenţească din 1946. Pascu. 1999. Pascu. 1943. Biblioteca Centrală Universitară. Chimie. I. 1977. Şt. ClujNapoca. Biblioteca Centrală Universitară. “Succesele istoriografiei româneşti în cei douăzeci de ani de la eliberare. 7-12. Referinţe.B. 1974. Alexandru Lapedatu în cultura românească.” în AIIN. 15. Matematică. 40 . 2004.B. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Amintiri. 1964. Oliviu. în colaborare. 39-50. Cluj-Napoca. Ioan Moga. din Iaşi. coord. p. Clujul. 1945. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. 74. Universitatea Babeş-Bolyai. (595 p. nr. Oliviu Pascu. Şt. Articole. Editura Meridiane. Bucuresti. 1974. Revista Învăţământului Superior. Seria Nouă.. 2004.” în Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Alexandru Ioan Cuza". 14. (AIIN)10. Editura ASE. I. Pascu. 1996.”-Hist. “Istorie şi etnografie”. Începutul sfârşitului.9. 472 p. 240 p. 1974. Cluj-Napoca. Cuvântări. p. Bibliografie selectivă. Bucureşti. p. Cluj-Napoca. Pagini de istorie. p. Studia Hist. 11.. Pascu. Scrieri sitorice 1926-1946. Scrieri alese. p. Honorius Popescu. Cluj. Şt. 363 p. 6. Bibliografie selectivă. fasc 2. Press. 1969. Istorie..Silviu Ioan Nistor. 333-351.) Istoria învăţămâtului din România.” în Studia Historia. 191 p. Liviu Niţu. Şt. Editura Dacia. în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Editura Dacia. Cluj-Napoca. fasc. 1964. Cristian Barşu. tom LI. “Războiul de clasă cu duşmanul”. Academia de Studii Economice din Bucureşti. Cinquante ans d’enseignement en langue roumaine (19191969). Istoria învăţămânului tehnic din Cluj-Napoca. nr. p. Şt.Pascu. (Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca 1919-1973. p.

St. Şt.P.” în România literară. Lucreţiu Pătrăşcanu. Cluj-Napoca. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca.istoric. 7-87. "Şcoala geografică clujeană.Petrovici. 2003. Fundaţia Academia Civică.C. “Anul cultural 1947. 2002. Cluj-Napoca. Fundaţia Academia Civică. p. coord. Probleme de bază ale României. în Apulum. 1. p. 10.Petric. Bucureşti. 2007. Editura Enciclopedică. Filozofie. nr. Dumitru Pop.” în Anuarul Institutului de Istorie a P.” în Anul 1948. 6. p. Fundaţia Academia Civică. 2. 6. “Le professeur Alexandru Borza (1887-1971). Cernea". p. în Analele Sighet." în Anul 1947. filolog şi dascăl. în ultimul deceniu al mileniului al II-lea . Socialism Ştiinţific. Biblioteca Centrală Universitară. 1972. Bibliografie selectivă Ştiinţe umaniste şi social-politice. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. Pătrăşcanu.). Adriana Perşa. 208 p. Ploieşti." Cluj-Napoca. Analele Sighet. Ioan Aurel Pop. nr-44. Gr. 2001. Medalioane universitare.p. Eugen Pitei. în ziarul "Lupta Ardealului. no. Editura de Stat. cuvântări. 1965. 1919-1973. 1974. 260 p. 41 . De-a lungul unei vieti. Cluj. Din amintirile unui discipol ˝. 1974. Acta Musei Apulensis. p. 249-253. în Studia Universitas „Babeş-Bolyai.3. nr. 871-879.R.P. Francisc Păcurariu. ClujNapoca. p. Bibliografie selectivă. Învăţământul superior geografic din România. Bucureşti. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca.”în Anul 1948. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. GeologieMineralogie. Editura Politică. Psihologie-Pedagogie. 1944-1947. 1984. p.R. Edit. 36. 1919-1973. Editura Grinta. 184 p. Universitatea Babeş-Bolyai. ˝ Profesorul Nicolae Lascu . Universitatea Naţională a Daciei superioare. Instituţionalizarea comunismului. Biblioteca Centrală Universitară. Cluj. nr. 1983. 1919-2007. Bătălia pentru Ardeal. Şt. Pascu. Vladimir Trebici. Constantin Pop. 1962-2002. “Studierea istoriei Rezistenţei în învăţământul de toate gradele din R.Şt. Învăţământul istoric în România (1948-1989).. în Anul 1948. Institutul de Arte Grafice Ardealul. 1919-1973. Bucureşti. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. Bibliografie selectivă. Fundaţiei "Gh. Alba Iulia.” Geographia. Analele Sighet 3. Căderea cortinei.. Bucureşti. “Ce se urmărea prin reforma învăţământului. 76-81. 1974. Cristina Păiuşan.. Pârvan. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. 1991. 1974. coord. 588-602.Pascu. Cluj-Napoca. 2002. “Mihail Roller şi stalinizarea istoriografiei române în anii postbelici. 2001. Cluj-Napoca.1998. Fundaţia Academia Civică. Pop. Biblioteca Centrală Universitară.Pascu. 45. Anatol Petrencu.” în Apulum. Instituţionalizarea comunismului. 38. Dragoş Rusu. 1966. “Alama Mater Napocensis.2.1998. 481-484. L. Universitatea "Babeş-Bolyai.Pop. Educaţie Fizică. Petre Popa. Aurel Pentelescu.“ Un moment din evoluţia preocupărilor universitare clujene pentru cultura populară tradiţională [Nicolae Drăganu]. Universitatea din Cerrnăuţi (1880-1938). Analele Sighet. “Structura învăţământului istoriei la Universitatea din Cluj în perioada interbelică. 13-21.” în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.1998. A. Pascu. Figuri universitare clujene. Piteşti.p. Chişinău. p.219-238.Universitatea Babeş-Bolyai. Universitatea Babeş-Bolyai. I. Emil Pop. 6.” în Revista de istorie. 1919-1973... Scrieri. 11. Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. p. Instituţionalizarea comunismului." Cluj. (ed. Bibliografie selectivă..“Epurările din Academia Română”. 1992. 2000. V. coord. Activitatea Ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. Grigor P. Valeriu Pop. Cluj. Biologie. Mircea Popa. 169-177. Bucureşti. articole. 1928. Dicţionar. Ion Pop. 1985. Presa Universitară Clujeană. 12-13. 3-26. 1948. Biblioteca Centrală Universitară.538-544. coord. Editura Universităţii din Piteşti. Cluj. p.

V.Universitate. Contribuţii la lupta pentru o istorie ştiinţifică în R.1.Cluj-Napoca. Cluj. Modernizare. 1988. VII.19-20. M. 1949. p.P. N. p. 40p. Bazele statului şi dreptului R. Ştiinţe juridice.. decretelor şi altor dispoziţii de ordin legislative din anul 1948. 602 p. 1919-1940. 1929.R. Editura Academiei R. 1991. “Concepţii şi modele universitare europene. Câteva norme pentru organizarea Universitatiilor şi a învăţământului superior.D. Bucureşti.. Cluj. 42 . Fundaţia Academia Civica. Edit. p.P. 2000.R. Sextil Puşcariu. Rezoluţii şi Hotărâri ale C. Editura "Scânteia. “Universitatea din Cluj în serviciul naţiunii (1919-1940).R.129-139.” în Arhivele totalitarismului. “Proiecte de organizare a Universităţii din Cluj (1919). M.Puşcaş. Editura Encicliopedică. “Norme de recrutare a profesorilor Universităţii din Cluj. 296-313. Bucureşti. Cluj-Napoca. Prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj în perioada interbelică (1919-1940). Emil Racovita. p. Presa Universitară Clujeană.312-316. VII.” în AIIA-Iaşi. 287p.PM. 1955. A History of Cluj Higher Education in the 20th Century .Puşcaş. 340-341. 1995. reorganizarea şi revenirea la Cluj a Universităţii "Regele Ferdinand I" (1940-1945). Cluj. “Crearea şi dezvoltarea istoriă a instituţiei drepturilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor în anii puterii populare. XXIV. V.M. Cluj. Bucureşti. a II-a Editura P. p.. Gheorghe-Gheorghiu-Dej în sedinţa Marii Adunări Naţionale din 9 aprilie 1948.” în Cultură şi societate. Roller. Editura Ştiinţifică. 25.Puşcaş. nr.. “Poziţia unui intelectual faţă de politizarea învăţământului superior. 1951." 1949. Sibiu.R. Editura de Stat. 1952. Vasile Puşcaş. p.a. V. V.. V. şi evenimentele din Polonia şi Ungaria 1956.Roller. 344p.Xenopol. David Prodan. p. 1848-1918). Cluj University Press. Editura Dacia. 1995. M. al . Bucureşti. Bucureşti.” în Omagiu istoricului I. p. Nistor Prisca. XXV/2. Puşcaş. 136-162.R. Focşani.M. Repertoriul general al legilor. 1985.. V. Puşcaş.: aspiraţii naţionale şi modele europene. Bucureşti.2. Bucureşti. Bucureşti. p. 1940-1944”. 1997. Scurtu. 1946. Cluj-Napoca. ed. II.” în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie..Bucureşti. 1999.Idealul Universităţii moderne.Racovita. 1969. Ediţie. editor.Fundaţia Academică Civică. Editura Partidului Muncitoresc Român.s. îngrijită de N.. University and Society. 237250. Modernizare. “Ideea de universitate în cultura română. Puşcaş. Roller.Traian Popescu. 407-438. Analele Sighet 3 . Mihai Retegan. Activitatea pe tărâmul ştiinţelor sociale în slujba construirii bazei economice a socialismului din R. 1948. Mihail Roller.C.Cluj-Napoca. V.P.Organizarea şi activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj. Anca Radacovici-Lemaire. Organizarea şi activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj (1919-1940). Teodor. 303330. nr.. Eikon.” în Societatea de Mâine.” în Anul 1946.Puşcaş. “Conducerea P.R. Editura P.R.Puşcaş.Pe drumul revoluţiei noastre culturale. Alma Mater Napocensis. 1987-1988. Bucureşti. an XVIII. “Idealul universitar clujean interbelic. Din istoria Transilvaniei. în Anuarul Institutul de Istorie şi Arheologie "A. 2003.P. 1929.ed.” în Analele Universităţii Bucureşti. A Răduţiu. Scrisori şi alte texte. 179185. 1994. 1951. 1948. Bucureşti. Universitate. Litografia Învăţământului. L’Institut de Spéologie du Cluj.Puşcaş." Iaşi. Analele Sighet 4.” în Anul 1947. Societate. 1848 în Principate.M. V. “Martor ocular la greva studenţilor bucureşteni din mai 1946. Cluj-Napoca. Studii istorice. Edroiu. 530-550. Publicaţii interzise. p.R. P.” în Civilizaţie medievală şi modernă. s. Prisca. E. “Refugiul.l. 1987. V. Publicaţiile scoase din circulaţie până l iunie 1946. Probleme de istorie. nr. Raportul asupra Proiectului de Constituţie făcut de tov. 1991. Căderea cortinei.Societate. Buureşti.

R. 2002. Începutul sfârşitului.4. 1961.M. Marcela Sălăgean. nr.342-346.” în Transylvania Review.Iosifescu. “Învăţământul românesc în primii ani ai revoluţiei populare. 101-124.9. p.” Bucureşti.R.Iosifescu. 15.P. nr. arta şi slujitorii lor în Republica Populară. “Ştiinţa. Stanciu Stoian. unitar şi democratic. “Activitatea pe tărâmul ştiinţelor sociale în slujba construirii bazei economice a socialismului din R. Instituţionalizarea comunismului. D.” în Buletinul informative Istoria astăzi. Traian Săvulescu. Mircea Iosifescu. 789-797. Instituţionalizarea comunismului.M. “Traian Herseni”. Fundaţia Academia Civică. 1998.Stoian.” în Revista de Pedagogie. “Regimul de izolare. Prof. Someşean. Anul 1948. 1951. p. Nuţu Roşca.Stanciu. Ion.” în Anul 1946. Psihologie. p. Stela Rusu. în Viitorul social. septembrie 1958. p. Fundaţia Academia Civică. p. “Pagini din istoria luptei partidului nostrum pentru un învăţământ ştiinţific.2. 6. literature." în Analele Sighet 6. 2002.R. M. A. Eliminarea vechii elite universitare. Bucureşti. 43 . nr.” în Memoria Închisorii Sighet. 2002.. p. M. 1948.R. I. 4.4. "Legile din 1948 pentru reforma învăţământului.” în Lupta de clasă.” Târgu-Mureş. “Centrul studenţesc “Petru Maior” şi inaugurarea Universităţii din Cluj (31 ianuarie/2 februarie 1920). Gh. nr. 1999. Societate şi civilizaţie. p.3.Fundaţia Academia Civică. Analele Sighet.Someşan. nr. vol.” în Memoria Închisorii Sighet. Stahl.” în Anul 1948. 2000. “Modificarea structurii Universităţii în anii consolidării sistemului communist. nr. Mircea Iosifescu. Stanciu. p.5-11. (595 p. p. III. p. 1979. T. Bucureşti. S.M.” în Anii 1949-1953.P. Stan.” în Anul 1948. “Legile din 1948 pentru reforma învăţământului. Bucureşti. 1996.” în Revista de Pedagogie 1988. “Semnificaţia Reformei învăţământului din 1948. nr. H..545-552. “Contribuţii privind distrugerea elitei politice româneşti. Maria Someşan. Fundaţia Academia Civică. Serbările inaugurării Universităţii românesti din Cluj.445-480. Fundaţia Academia Civică. Marcel Ştirban. 598-620..6. “Corpul didactic universitar în anii consolidării sistemului comunist din România.H. an VII.439-440. 2002. M. Roller. p. an IV.Someşan. 23. nr. 1948. 7. Stenogramele şedinţelor Biroului Politic al Comitetului Central al P. 37. “Studiu introductiv.1. Cluj-Napoca Editura Dacia. 387 p. nr. Instituţionalizarea comunismului.” în Analele Româno-Sovietice.D. Editura Academiei R. 1920.“Clujul universitar la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX – mediu al confluenţelor etno-confesionale.” în Arhivele Naţionale ale României.” Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai. 1-6. 439-485. p. p. Analele Sighet 6. Eliminarea vechii elite universitare. Bucureşti. Roşca (1895-1980) în filosofia românească.” în Dosarele istoriei. p. C.). Gh. p. Fundaţia Academia Civică.Rădulescu-Motru. Ana-Maria Stan. “Considérations sur la presence des troupes soviétiques dans la Transylvanie du Nord.Roller. 40-45. 58-61.P. 9. Târgu-Mureş.1998. Sigmirean. coord. Maria Someşan. 1944-1950.Cătineanu. Română. nr. 698-704. Mecanismele terorii. Analele Sighet 3. Claudiu Secaşiu. 1998. p. 8. “Momente ale anului 1948 în jurnalul lui C. “Principiile şcolii democratice şi realizarea lor în R.13. Fundaţia Academia Civică. “1944-1950. 1980. Bucureşti. 1996. 1949. 1996. 1999. M.” în Dosarele istoriei. culturale şi politice. Bucureşti. Analele Sighet 6. 5-11.“Studenţi-înainte şi după alegerile din 1946. V. p. 1999. “Pe urmele revoluţiei noastre culturale.Someşan. 4.” în Analele Academiei Republicii Populare Române 1948-1949 (AARPR). Bucureşti. M. ˝Forme de organizare ale Centrului studenţesc "Petru Maior" de la Universitatea din Cluj între 1919-1925. M. M. 1974. dr. 166-182. Ion Scurtu.” în Revista de Pedagogie. 47. 17-35.˝ în vol. 7.

Iaşi. 1. 2001. Árpád. p. Pompiliu Teodor.˝ în vol. 6. Scrisul românesc. Marosvasárhelyi Orvosi és Gyógyszerészeti Egyetem. serie nouă. Manifestaţii studenţeşti anticomuniste la Cluj. A. 126-132. p. I. N. 129-138. Vladimir Tismăneanu. Anul 1946-Scrisori şi alte texte.Turliuc.” în Cele trei Crişuri. “Privire razantă asupra anului 1946. Alexandru Tănase. “Alexandru Lapedatu. V. 6.4-5.” în volumul Confesiune şi cultură în Evul Mediu. Viaţa şi opera.” în Tribuna. Cluj. 188 p. V. 2002. Cluj-Napoca. “Un mare geograf blăjean: Ştefan Manciulea”. p.4. 77-80. Roşca. 1991-1992. I. p. Rolul intelectualilor. Tudoran. Studiul individual al studentului. 2000. „Înfiinţarea conferinţei de istorie şi arheologie medievală universală la Universitatea din Cluj. I. 2000. Criza ideologiei marxiste în Europa răsăriteană. Analele Sighet 4. “Armata sovietică în România şi instalarea noilor autorităţi după 23 august 1944.” în Analele Sighet. p. Patologia limbajului communist totalitar. 1997. univ. I. p. p.˝. România Press. Istoria ca experinţă culturală.” în Arhivele Totalitarismului. 3. Zörgö.Ţene. 13-19 mai 1993. Teodor. P. “Mişcările studenţeşti de la Cluj”. 1990. Mentor Kiadó (L'Université de Médecine et de Pharmacie de Târgu Mureş). 267-285.7 (16) iulie 1991. p. 2003. V. Editura Polirom. 2003. ˝Aspecte ale mersului Universităţii din Cluj la sfârşitul anilor '50˝ . dr. 80-97. Ţene. 126132. Oradea. 1994. Alain Touraine. 9. nr. Cuza" în anii comunismului” în Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Alexandru Ioan Cuza. „Discurs oficial şi discurs oral privind înfiinţarea Universităţii "Babeş-Bolyai" la 1959. E.-Napoca. Al. Ţîrău. Bucureşti. I. p. R. 8. Al. 1.Mircea Stroia.1. Virgiliu Toma. Intreprinderea Poligrafică. p. Mizeria utopiei.Şandru. 2008. 2002. 345-356. nr.” în Anuarul de Istorie Orală. “Noi documente referitoare la atacul Căminului studenţesc "Avram Iancu" din Cluj în seara zilei de 28 mai 1946.D. Almira Ţentea. în Blajul. în Cetatea. Clujul universitar în memoria colectivă. p. V. ˝Universitatea clujeană între tradiţie şi comunizare (1944-1946). Dumitru Şandru. Cluj-Napoca.” în Revue Roumaine. P II 1000. nr. Seria Nouă.Ţene. Turliuc. Cristina-Nicola Teodorescu. Iaşi. 1995. III. Roşca Le sens tragic-optimist de l’existence humaine. D. Sorin Şipoş. C. Mare.Colaboratori A. Zörgö. nr. P 3967 Veronica Turcuş.Ţene. 1997. “Universitatea "Al. “D. an II.199-210.” în Anuarul de Istorie Orală. serie nouă. an II. p. Roşxa. 2004. în Studia Univeritatis Babeş-Bolyai. 1999. 265-278. M.” Cluj. nr. I. Fundaţia Academia Civica. Scrisori şi alte texte.” în Anul 1946. Doru Radosav.” în Arhivele Totalitarismului. 3. nr. Universitatea „Babeş Bolyai. 779-789. “Politica statului român faţă de minoritatea maghiară şi germană. coordinator Ştiinţific prof. 3. Fundaţia Academia Civică. 172-178. 1945-1995. p. 2005. seria a iii-a. Craiova. 343-347. 1-2. p. Roşca. Istorie. I. în Analele Sighet.Redactori: E. Europa răsăriteană de la Stalin la Havel. 334 p. 2004. Iaşi. 208p. B. seria Historia. tom LI. Săptămânal de cultură. Cluj. M. 2. Fundaţia Academia Civică. 1997. “Critica modernităţii. B. Marosvásárhely. 1944-1946. Câmpeanu. “Discurs oficial şi discurs oral privind înfiinţarea Universităţii “Babeş-Bolyai” la 1959. Sulică. 1983. Oradea. 19. Roth.19-27. Ţîrău. M. 1960. „Raportul lui Alexandru Lapedatu în vederea concursului organizat pentru ocuparea postului de profesor titular de către Silviu Dragomir . 1999. p. 1993. Szöllosi. VI. 44 . p. Teză de doctorat. Câmpeanu. Chircev. Editura Polirom. no. Reinventarea politicului. p. Alexandru Marcu (1894-1955)." din Iaşi. 37. Vl. 18. Bucureşti. Ionuţ Ţene. 1997. Tismăneanu.istoric al românilor. Zsakó.

(123p. Roth. Nicolae Iorga şi Universitatea din Cluj. Tipografia Cartea Românească din Cluj. Bucureşti. 45 . sous did. Stelian Mândruţ. Bucureşti. Sibiu. 1997.Babeş" şi "Bolyai" Cluj. Cuza. coord Gh. XXXV. 2005. Univ. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Vasile Vesa. Bucureşti. Ed." 2007. Acad. Cluj University Press. 1972. 1943. Universitatea din Iaşi. Editura Academiei. 346p.C. Cluj. 1971. 223-241. Petre Ţurlea. C.Cuza. Programa sumară şi Orariul cursurilor şi lucrărilor de seminar.) 1980. University and Society. Universitatea din Iaşi. secretar general al Universităţii “Regele Ferdinand I” Cluj-Sibiu. Transilvania de Nord-Est 1944-1952. G. Cluj. Editura Dacia . céeation activité de l’Univesrité Ferdinand I er réfugiée de Cluj. Redactat de către un colectiv dela Universităţile "dr. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". 384 p. Cluj-Napoca. 1944. P. Acad. Iacob. Ţurlea. A. Programul de cursuri pe anul şcolar 1948-1949. Iacob. B.Napoca.C. A History of Cluj Higher Education in the 20-th Century. 123 p. 1943. 2006. P. Tipografia “Cartea Românească din Cluj.). 1965. A History of Cluj Higher Education in the 20-th Century.Ţîrău. Sibiu. 1995. 36. p. Partidul Naţional Liberal-Tătărescu.R. Facultatea de istorie geografie. V. C. Universitatea "dr. Universitatea Babeş-Bolyai. 1999. Iacob. "AL. “Arhitectura totalitară. 1951. 1996. 3. coord.”I. Universitatea "V. L’Université roumaine refugiés de Cluj. 1999. 1945. cuvânt introductiv Ion Vlad. Sibiu. Universitatea din Cluj "Regele Ferdinand I" Sibiu. Studenţimea română din Cluj 1944-1946. Editura România Pur şi Simplu. 1970.De la modelul francez la sistemul Bologna. Prof.Al.De la modelul francez la sistemul Bologna." 2007. 1949.” în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj. P. Tomuţa.Vătăşescu. Groza. Universitatea din Cluj. University and Society. Editura Renaşterea. p.” în Anuarul Institutului de Istorie Cluj. Univerităţii "Al. p. “Reorganizarea în refugiu a Universităţii Daciei Superoare.Omnes in uno. 3-14 (14p. Réorganisatio.Pascu. Editura Libra. S. în Arhivele totalitarismului. Aurel Negucioiu. N." 2007. “Problema naţională în politica P. Babeş-Bolyai University Cluj. Imprimeria poligr. Vătăşescu. Mureşan. Iaşi. 2005. edited by Vasile Puşcaş. 151p. Both.coord. Colectiv de redacţie Ştefan Pascu. creations et activité. Stugren. 1971. în anii 1944-1946. Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj. Jean A.ed. Bucuresti 1920. rectorul Universităţii Cluj-Napoca. Cluj. Cluj-Napoca. Daicoviciu. Ţurlea. Réorganisation. Ţîrău.Victor Babeş" Cluj. Cluj. Întreprinderea Poligrafică Cluj. Universitatea Babeş-Bolyai. Cluj. Gh. 1971. Tipografia "Zorile" Intreprindere de Stat-Cluj. Cluj University Press. Cluj. 2001. Ioan A.Vătăşescu. 1944-1945." Sibiu. edited by Vasile Puşcaş. Babeş"-Cluj. Iaşi. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj 1965-1970. 316-344. Acte privitoare la reorganizarea ei. Babeş-Bolyai Universität Cluj.). f. “Consideraţii asupra dinamicii interne a P.Roşca. Studii de caz (oraşul şi judeţul Cluj). Ştefan Pascu. Univ "Al.coord. I. Gh. în anii 1946-1947. I. Haiduc. prof. Babeş" Studiu monografic. L’Université Babeş-Bolyai de Cluj. Cluj-Napoca 1979. 1979. Sorin Vasilescu. Tipografia "Cartea Românească. Şt. 1957. L.. Sibiu. Baconski. Universitatea "V.I.R. The Unification between the "Babeş" and the "Bolyai" Universities. Intreprinderea Poligrafică Cluj.” extras din Anuarul 1941/1942.V. Îndrumar în studiul individual al studenţilor.V. Editura.I.A. Facultatea de Drept. lector A. 76 p. Ţurlea. Ed. J. 1970. Cluj . 160 p.Cuza. Iaşi. sub red. Prezentare cu ocazia împlinirii a 60 de ani de existenţă. Roth.Intreprinderea Poligrafică.

p. Fundaţia Academia Civică. Analele Sighet 3. Raul Volcinschi. Analele Sighet. 2007. ˝Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca. Al.”La a 13-a aniversare a Constituţiei staliniste.870-877.1998.” în Analele Româno-Sovietice.” în Ethnologica. Alexandru Zub.Vincze Gábor. Fundaţia Academia Civică. Instituţionalizarea comunismului. 46 . Analele Sighet. seria a II-a nr. 6.” în Anul 1946. Maria Vlasiu. Editura Eikon. 3. 189-190.Cluj-Napoca.1998.345-350. 1996.554-558. 35. 1997.”în Anul 1948.). “Despre anul istoriografic 1948 în România:impactul stalinist. 1981.” Mosaïques de la vie de l'Université Scientifique Bolyai]. Magyar Kisebbség. 6. p. p. Călin Morar-Vulcu. no. Ruxandra Volbură. p.”Profesorul Ioan Lupaş aşa cum l-au văzut elevii şi studenţii săi.358-363. Seria Economie-Drept. Fundaţia Academia Civică. p. Începutul sfârşitului. “Marea grevă studenţească de la Cluj şi urmările ei. Republica îşi făureşte oamenii. Instituţionalizarea comunismului.1.”în Anul 1948. 128-148. “Traian Herseni. 3-4. Voitinovici. Construirea identităţilor politice în discursul oficial în Romînia 1948-1965. “Câteva consideraţii de ordin statistic privind deţinuţii politici din închisoarea Aiud. Cezar Zugravu. p. an IV. pentru perioada 1948-1956. 1996. (595 p. octombrie-decembrie 1949. “Mozaikok a Bolyai Tudományegyetem életéből.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful