3.7. UZUCAPIUNEA 3.7.1.

CONSIDERAŢII GENERALE Uzucapiunea este modul originar de dobândirea a proprietăţii prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în termenul şi condiţiile prevăzute de lege1. În acele provincii istorice româneşti supuse regimului de publicitate imobiliară prin vechile cărţi funciare, uzucapiunea operează în condiţiile prevăzute de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Însă, Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, care a instituit cadastrul general naţional şi cărţile funciare pe întreg teritoriul ţării, nu a mai preluat cazurile speciale de uzucapiune din sistemul cărţilor funciare reglementat de Legea nr. 115/1938. Deşi există unele reguli comune cu privire la prescripţia achizitivă (uzucapiune) şi prescripţia extinctivă, în special regulile referitoare la calculul termenelor de prescripţie, cele două instituţii nu trebuie confundate. Prescripţia achizitivă are ca efect dobândirea unor drepturi (dreptul de proprietate sau alt drept real), pe când prescripţia extinctivă are ca efect încetarea posibilităţii de a obţine realizarea, prin co nstrângere, a unor drepturi, fiind un mod de stingere a dreptului la acţiune în sens material, dacă n-a fost exercitat în termenul stabilit de lege. În sensul noului Cod civil, prin uzucapiune, posesorul poate dobândi proprietatea asupra bunului posedat sau, după caz, asupra fructelor produse de acesta, în conformitate cu prevederile art. 928 din noul Cod civil. Noul Cod civil aduce o concepţie nouă de reglementare a uzucapiunii, mult mai simplificată, micşorându-se termenele de dobândire a dreptului de proprietate.

1

I. Dogaru, Sevastian Cerecel, op. cit., p. 281

930 din noul Cod civil. publică) şi nu este afectată de vicii. netulburată. dispoziţiile art. Pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. posesia trebuie să fie exercitată pe toată perioada termenului prevăzut de lege. Posesia este utilă atunci când îndeplineşte calităţile prevăzute in Codul Civil (să fie continuă. pentru a duce la dobândirea dreptului de proprietate sau a altui drept real. 930 din noul Cod civil şi uzucapiunea tabulară. să-şi fi încetat existenţa. declaraţia de renunţare la proprietate să fi fost înscrisă în Cartea funciară. imobilul să nu fi fost înscris în nicio alta cartea funciară. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapinea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a noului Cod civil. . termenul uzucapiunii curgând din momentul înscrierii declaraţiei de renunţare.În conformitate cu prevederile art. fără ca posesorul să fi făcut acte de întrerupere a posesiei. reglementată în baza art. în cazul imobilelor pentru care la data începerii posesiei nu erau deschise cărţi funciare. Uzucapiunea extratabulară are în vedere dobândirea dreptului de proprietate sau a unor dezmembrăminte ale acestuia în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani.2. posesia trebuie să fie utilă şi efectivă (neechivocă). De asemenea. FELURILE UZUCAPIUNII Noul Cod civil trateaza uzucapiunea imobiliară sub două forme: uzucapiunea extratabulară. rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune prevăzute în Codul civil de la 1864. Posesia există în mod efectiv când cel ce deţine bunul săvârşeşte acte de folosinţă asupra lui cu intenţia de a deveni proprietar sau titular al altui drept real. precum şi cu următoarele condiţii: proprietarul înscris în Cartea funciară să fi decedat ori.7. 287/2009 privind Codul civil. nu din momentul decesului sau încetării existenţei. reglementată în baza art. dar şi uzucapiunea mobiliră. 82 din Legea nr. 3. după caz.

Condiţiile legale. termenul uzucapiunii nu începe să curgă înainte de . termen care curge din momentul înregistrării cererii de înscriere. în Cartea funciară. indiferent dacă bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular . cel înscris să fi posedat imobilul timp de 5 ani. 933 din noul Cod civil. 930 alin. Conform art. uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său. “posesorul actual poate să unească propria posesie cu aceea a autorului său” Dreptul de proprietate va fi dobândit în temeiul titlului ce se va înscrie în cartea funciară. Joncţiunea posesiilor. iar momentul dobândirii dreptului va fi data înregistrării cererii de înscriere a acestui drept în cartea funciară. conform art. este reglementată de art. în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune. care dispune că fiecare posesor este considerat că începe în persoana sa o nouă posesie. pentru a-şi produce efectele: dreptului celui care a fost înscris ca proprietar sau ca titular al unui drept real să nu aiba o cauză legitimă. art. 2 din noul Cod civil. adică neviciată. Prin excepţie. posesia să fi fost neviciată. Astfel. 931 alin 2 din noul Cod civil fiind suficient ca buna-credinţă să existe în momentul înregistrării cererii de înscriere şi în momentul intrării în posesie. Uzucapiunea imobiliară tabulară se referă la dobândirea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau ca titular al unui drept real de către persoana care a fost înscrisă. cel înscris să fie de bună credinţă. fără cauză legitimă. a şi b. 930 alin. în toate cazurile. Referitor la curgerea termenului uzucapiunii. al dreptului de proprietate sau al unor dezmembrăminte poate face înscrierea în Cartea funciară. 932 din noul Cod civil dispunecă. prin uzucapiune.După împlinirea termenului de 10 ani dobânditorul. în această situaţie sunt ca acela înscris să fi fost de bună credinţă şi să posede timp de 5 ani după momentul înregistrării iar posesia să fie utilă. în cazurile prevăzute la art. 1 lit. pe baza unei cauze legitime. uzucapiunea tabulară trebuie să întrunească următoarele condiţii. înscriere care este constitutivă a dreptului astfel dobândit.

termenul pentru uzucapiune nu este caracterizat ca fiind prescripţie achizitivă în noul Cod civil. se aplică aceleaşi reguli ca şi în materia uzucapiunii imobiliare cu privire la suspendarea cursului prescripţiei în perioada în care posesia este afectată de vicii. Beck. nu reglementează decât prescripţia extinctivă. la momentul intrării în posesie. joncţiunea posesiilor şi prescripţia extinctivă. uzucapiunea mobiliară este compatibilă cu joncţiunea posesiilor. 939 din noul Cod civil recunoaşte dreptul posesorului care.. după caz. 3. în vederea calculării termenului de 10 ani. alin. de altfel. nefiind îndeplinite condiţiile pentru a funcţiona efectul achizitiv de proprietate în favoarea posesorului de bun ăcredinţă al unui bun mobil. Bucureşti. . acestea suspendă cursul uzucapiunii.Note.Explicaţii.Noul Cod civil.Corelaţii. de a dobândi dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile prin posesia exercitată timp de 10 ani2. bunul respective poate fi dobândit în temeiul uzucapiunii mobiliare de 10 ani.339. 2011. art. posesorul actual putând să unească propria posesie cu cea a autorului său. EFECTELE UZUCAPIUNII Uzucapiunea imobiliară extratabulară produce următoarele efecte: efectul achizitiv. 932. În conformitate cu prevederile art.H. posesie care poate duce la dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului respectiv. care. În cazul în care o persoană posedă bunul altuia timp de 10 ani.p. se referă la posesia asupra bunului mobil al altuia timp de 10 ani. joncţiunea posesiilor este permisă.7. De asemenea. Astfel. 2 din noul Cod civil “viciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii”. a încetării existenţei juridice a proprietarului. Cu privire la regimul juridic.3. . care se produce în persoana posesorului uzucapant. Cu privire la viciile posesiei. Totodata putem menţiona următoarele: viciile posesiei suspendă curgerea termenului de uzucapiune. chiar dacă intrarea în posesie s-a produs la o dată anterioară. C. cerut pentru a opera uzucapiunea bunului mobil. respectiv înainte de data înscrierii declaraţiei de renunţare la proprietate. nu a fost de bună-credinţă. Ed. 2. Uzucapiunea mobiliară.data decesului sau.

3. fie în persoana succesorului peroanei juridice a cărei existenţă a încetat. TESTAMENTUL ŞI MOŞTENIREA LEGALĂ Potrivit dispoziţiilor noului Codul civil. acestea nu se mai produc. în ceea ce priveşte efectul achizitiv si efectul extinctiv. fie în persoana comunei.8.- efectul extinctiv. deoarece uzucapiunea tabulară validează cauza înscrierii dreptului real principal în cartea funciară. momentul dobândirii proprietăţii prin testament ori . În acest sens. Aceste doua efecte se produc în momentul înregistrării declaraţiei de înscriere a uzucapiunii în cartea funciară. oraşului care a dobândit imobilul abandonat în domeniul său privat. dreptul de proprietate poate fi dobândit şi prin testament ori moştenire legală. În cazul uzucapiunii tabulare. care se produce fie în persoana moştenitorului persoanei fizice decedate.

1114 din noul Cod civil. Acceptarea este expresă când succesibilul îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată. dar şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală. anterior îndeplinirii actului. 1100-1134 din noul Cod civil. Înregistrarea actului de acceptare a moştenirii. ţinut în format electronic. În ceea ce priveşte felurile acceptării moştenirii. Succesibilul care intenţionează să îndeplinească un act ce poate avea semnificaţia acceptării moştenirii. însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului. 1103 alin. Conform art. acesta nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii. în cota care se cuvine fiecăruia. se va înscrie în registrul naţional notarial. el răspunde pentru pasivul moştenirii. dreptul lăsat .moştenire legală este decesul lui „de cuius”. 1111 din noul Cod civil. iar acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor. elementul de noutate fiind faptul că certificatul de moştenitor face dovada nu numai a calităţii de moştenitor legal ori testamentar. iar în ceea ce priveşte pe legatarul cu titlu particular. conform art. potrivit art. proporţional cu cota fiecăruia. sub aspectul întinderii obligaţiilor . nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine. 1106 din noul Cod civil. Privitor la transmisiunea moştenirii. acestea pot fi: acceptare expresă sau acceptare tacită. trebuie să dea în acest sens. potrivit legii. această declaraţia de neacceptare fiind prevăzută în dispoziţiile art. în situaţia în care este făcut printr -un înscris autentic. Potrivit art. persoane juridice ori statul). Prin moştenire se înţelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una ori mai multe persoane în fiinţă (persoane fizice. 1 din noul Cod civil. Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii. 1108 din noul Cod civil. moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral. Prin excepţie. dacă: testatorul a dispus în mod expres în acest sens. o declaraţie autentică notarială. aceasta este reglementată în art. Conform art. dar care doreşte ca prin aceasta să nu fie considerat acceptant. 1114 din noul Cod civil se dispune că acceptarea moştenirii consolidează un drept deja existent.

obligaţiile fiind intransmisibile cu titlu particular. De partea renunţătorului profită moştenitorii pe care i-ar fi înlăturat de la moştenire sau celor a căror parte ar fi diminuat-o dacă ar fi acceptat moştenirea”. 1124 din nouil Cod Civil. în registrul naţional notarial. potrivit legii. celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii. Dreptul la acţiunea în anularea acceptării sau renunţării se prescri e în termen de 6 luni. dacă moştenirea nu a fost deja acceptată de alţi succesibili care au vocaţie la partea care i-ar reveni. 2 din noul Cod civil. Revocarea renunţării valorează acceptare. iar în celelalte cazuri din momentul în care titularul dreptului la acţiune a cunoscut cauza de nulitate relativă. Efectele renunţării la moştenire sunt reglementate în art. calculat în caz de violenţă de la încetarea acesteia. la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. 1123 din noul Cod civil. Între vii însă se transmit numai drepturile. după caz. În ceea ce priveşte revocarea renunţării. care prevede că “Succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor. potrivit art.prin legat are ca obiect o universalitate. Moştenirea se deosebeşte de celelalte moduri de transmitere prin aceea că: este o transmisiune pentru cauză de moarte. 1120 aplicându-se în mod corespunzător. obiectul transmisiunii. Pentru informarea terţilor. de aceea toate transmisiunile între vii sunt cu necesitate cu titlu particular. bunurile moştenirii fiind preluate în starea în care se găsesc şi sub rezerva drepturilor dobândite de terţi asupra acelor bunuri. dispoziţiile art. 1121 din noul Cod civil. . pe cheltuiala renunţătorului. iar acesta fiind alcătuit din drepturi şi obligaţii. nu are ca obiect bunuri individual determinate. fiind patrimoniul sau o fracţiune din patrimoniu. ci şi pasivul patrimoniului. Declaraţia de renunţare la moştenire. declaraţia de renunţare se va înscrie. conform art. moştenirea transmite nu doar activul. cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă. Patrimoniul este inseparabil de persoana titularului pe timpul vieţii acestuia. se face în formă autentică la orice notar public sau. ţinut în format electronic. în condiţiile şi limitele prevăzute de lege. renunţătorul poate revoca renunţarea. în tot cursul termenului de opţiune. în acest caz. legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi. potrivit art. 1120 alin. iar la moartea titularului transmisiunea este universală.

Dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moştenirii şi nu există moştenitori legali ori vocaţia acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de defunct. în conformitate cu reglementările art. . moştenitorul legal nesezinar nu poate fi urmărit în calitate de moştenitor. dispune. sezina este delimitată astfel: „Pe lângă stăpânirea de fapt exercitată asupra patrimoniului succesoral. oraşului sau. Moştenitori sezinari pot fi următorii: soţul supravieţuitor. descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi. Este considerată nescrisă orice dispoziţie testamentară care. se transmit nu numai drepturi. Potrivit art. aceasta este reglementată de art. 1125 din noul Cod civil. fără a stipula transmiterea bunurilor moştenirii. municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii şi intră în domeniul lor privat. Moştenirile vacante revin comunei. aşa cum dipun prevederile art. care se sting odată cu moartea). dacă nu sunt moştenitori legali sau testamentari. desemnarea directă sau indirectă a legatarului. Moştenirea este vacanta. revocarea dispoziţiilor testamentare anterioare. Moştenitorii legali nesezinari dobândesc sezina numai prin eliberarea certificatului de moştenitor. pentru timpul când nu va mai fi în viaţă. partea din moştenire rămasă neatribuită este vacantă. după caz. În ceea ce priveşte instituţia testamentului. dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii moştenirii. în una dintre formele cerute de lege. personal şi revocabil prin care o persoană. dezmoştenire. dispoziţii referitoare la partaj. urmăreşte să înlăture această regulă. 1034 din noul Cod civil testamentul este actul unilateral. moştenirea este o transmisiune mortis causa prin care. Testamentul conţine dispoziţii referitoare la: patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta. Aşadar. deci mai mult decât simpla proprietate. 1138 din noul Cod civil. ci şi obligaţii (cu excepţia obligaţiilor exclusiv personale. afară de cazul în care se referă la bunuri singulare.Potrivit art. numită testator. sezina le conferă moştenitorilor sezinari şi dreptul de a administra acest patrimoniu şi de a exercita drepturile şi acţiunile defunctului”. 1034 -1085 din noul Cod civil. De asemenea până la intrarea în stăpânirea de fapt a moştenirii. 1135 din noul Cod civil.

Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus aceloraşi condiţii. sarcini impuse legatarilor sau moştenitorilor legali şi alte dispoziţii care produc efecte după decesul testatorului. De asemenea testatorul poate revoca testamentul olograf prin distrugerea. războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale. Testamentul ordinar autentic. în faţa medicului de gardă. dacă testatorul se află la bordul unui vas sub pavilionul României. catastrofe. în faţa comandantului vasului sau a celui care îl înlocuieşte. un testament nu poate fi revocat expres. Potrivit art. . în faţa directorului. de agentul instrumentator şi de cei 2 martori. este cel autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat. în caz de epidemii. Dacă testatorul sau unul dintre martori nu poate semna. cât timp dispunătorul este internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces. se va face menţiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze. Testamentul privilegiat este cel întocmit în situaţii speciale.- numirea de executori testamentari. ruperea sau ştergerea sa. Dispoziţia revocatorie poate fi retractată în mod expres prin act autentic notarial sau prin testament. în faţa comandantului unităţii militare ori a celui care îl înlocuieşte. Testamentele sunt de doua feluri: testamente ordinare (care pot fi olografe sau autentice) şi testamente privilegiate (care se întocmesc în situaţii speciale). sub sancţiunea nulităţii absolute. medicului şef al instituţiei sanitare sau a medicului şef al serviciului ori. Ştergerea unei dispoziţii a testamentului olograf de către testator implică revocarea acelei dispoziţii. în cursul unei călătorii maritime sau fluviale. 1051 din noul Cod civil. decât printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior. în lipsa acestora. dacă testatorul este militar sau. în tot sau în parte. Testamentul ordinar olograf este cel scris. fără a avea această calitate. cum ar fi: în faţa unui funcţionar competent al autorităţii civile locale. este salariat ori prestează servicii în cadrul forţelor armate ale României şi nu se poate adresa unui notar public. Modificările realizate prin ştergere se semnează de către testator. semnat şi datat de mâna testatorului. În toate aceste cazuri este obligatoriu ca testamentul să se întocmească în prezenţa a 2 martori şi se semnează de testator. potrivit legii.

sub condiţie sau cu sarcină. De asemenea în cazul legatarului cu titlu universal situaţia este identică cu cea a legatarului universal. legate cu titlu particular (care nu sunt universale sau cu titlu universal). Dacă asemenea moştenitori nu există sau refuză. dar acesta poate cere intrarea în stăpânirea de fapt a moştenirii de la moştenitorii legali nerezervatari sau de la legatarul universal care a intrat deja în stăpânirea de fapt a moştenrii. clasifică legatele dupa cum urmează: legate universale (conferă uneia sau mai multor persoane vocaţie la întreaga moştenire). legate cu titlu universal (care conferă uneia sau mai multor persoane vocaţie la o fracţiune a moştenirii). se reglementează situaţia legatarului universal care poate cere intrarea în stăpânirea de fapt a moştenirii de la moştenitorii rezervatari. Potrivit art. Legatarul cu titlu particular intră în posesia obiectului legatului din ziua în care acesta i -a fost predat de bunăvoie sau. în lipsă. iar dacă aceştia nu există sau refuză. art.Referitor la legate. din ziua depunerii la instanţă a cererii de predare. legatarul universal intră în stăpânirea de fapt a moştenirii prin eliberarea certificatului de moştenitor. 1054 din noul Cod civil. 1128 din noul Cod civil. legatarul cu titlu universal intră în stăpânirea moştenirii prin eliberarea certificatului de moştenitor. . De asemnea legatul poate fi pur şi simplu. cu termen.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful