Universitatea Politehnica București Anul II Ingineria mediului

Biocombustibili de generaţia a - II - a în industria de automobile

Studenți: Coordonatori științifici:
Prof. Dr. Ing. Banu Alexandra

1

4. Procese industriale III.2.3. Perspective CONCLUZII 2 . BIOMASA – MATERIE PRIMĂ PENTRU BIOCOMBUSTIBILI III. Strategia României privind biomasa şi producţia de biocombustibili II.5. Generalităţi III.8. Materii prime III. 6. NECESITATEA UNOR SURSE ALTERNATIVE DE COMBUSTIBILI I. BIODIESEL III.7. Surse regenerabile de energie I.9. Nocivitatea emisiilor III.CUPRINS INTRODUCERE I. Beneficiile biodieselului III. Studiu de piaţă III.1. Motorul Diesel III.2. Sustenabilitate III.1.

Șoferii pot reduce considerabil aceste impacturi. Uniunea Europeană a stabilit anumite criterii de sustenabilitate pentru producția de biocombustibili. necesarul de energie și combustibilul fosil ce poate fi înlocuit. În majoritatea cazurilor. În consecință. Petrolul fosil este principala sursă de energie care asigură în proporție de 98% necesarul de combustibili pentru transport. Conform ultimelor evaluari. I. Sunt luați în considerare factori precum producția de grâne. producția combustibililor de trasport și solizi precum și aplicații în industria termică și electrică. transportul. Criteriile sunt pentru a asigura un minim de contribuție a biocombustibililor la reducerea emisiilor de gaze ce contribuie la efectul de seră. rezervele certe 3 . alegând vehicule mai nepoluante și conducând mai eficient.BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Producția sustenabilă a biocombustibililor reprezintă o tematică importantă. Aceste criterii includ evaluarea cultivării de biomasă. aceste măsuri vor conduce la economii financiare și beneficii de mediu. utilizarea fertilizatorilor. NECESITATEA COMBUSTIBILI UNOR SURSE ALTERNATIVE DE Combustibilii fosili de tipul țițeiului și gazelor naturale sunt în prezent una dintre principalele surse energetice exploatate ale planetei.

Analizând distribuția pe glob a rezervelor de țiței. scăderea rezervelor de țiței și majorările consecutive ale pre țului acestuia. geotermală pot asigura servicii energetice importante bazate pe utilizarea resurselor l o c a l e d i s p o n i b i l e . a declanșat interesul general p e n t r u alternative petrochimică. au creat premize favorabile abordării fabricației de combustibili alternativi. De asemenea. Criza ț i ț eiului. fumul și hidrocarburile incomplet arse din gazele de eșapare ale motoarele care utilizează combustibili clasici. 4 . rezervele de țiței ar putea acoperi necesarul mondial pentru cel mult 44 ani. Pornind de la această realitate. ca spre exemplu Europa de Vest. Se estimează că la nivelul actual de consum. Î n acela ș i sens benefic ac ț ionează ș i legisla ț iile antipoluare. să se elimine efectul de seră datorită acumularii de bioxid de carbon în atmosferă. energia solară. urmată de cre ș teri semnificative ale prețurilor derivatelor petroliere de la începutul anilor 8o'. s t u d i i l e r e a l i z a t e p â n ă î n p r e z e n t d e m o n s t r â n d c ă p o t e n ț i a l u l acestor surse de energie este enorm. 1000 miliarde barili. care limitează sever cantitatea de emisii poluante din gazele de eșapament ale motoarelor cu ardere internă.de țiței sunt de cca. de energie și pentru materii prime de sursele nep r o v e n i e n ță I. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe glob și limitate cantitativ. acumularea în atmosferă a bioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor clasici. Pe plan internațional. în timp ce prețul țițeiului și gazelor continuă să fluctueze. în timp ce consumul anual este în crestere. începută în Octombrie 1973. acestea putând acoperi în principiu de cateva ori cererea de energie. s-a constatat o situație alarmantă în unele zone mari consumatoare de derivați petrolieri.1. Se impunea astfel obţinerea unor combustibili alternativi prin a căror ardere să se diminueze sensibil cantitatea de emisii poluante evacuate în atmosferă şi prin utilizarea unor resurse de materii prime re-innoibile. pare din ce în ce mai probabilă. Surse regenerabile de energie Sursele de energie regenerabile cum ar fi biomasa. ținând cont de faptul că aceste costuri ale resurselor regenerabile scad. o tranzi ț ie către sisteme de energie bazate pe surse de energie regenerabile. contribuie la amplificarea efectului de seră. Oxizii de azot și de sulf. sunt agenți poluanți majori ai atmosferei.

De asemenea. are un potenţial de a elimina importul de biodisel prin introducerea în cultură a unei părţi din suprafeţele necultivate şi prin creşterea producţiilor de biomasă la hectar. 8 % în 2015 şi 10 % în 2020 pe baza creşterii suprafeţelor utilizate pentru biocarburanţi.75 % în 2010. I. Această strategie însă.4 %). România şi-a elaborat Strategia privind biomasa şi producţia de biocombustibili pentru perioada 2008-2020 cu trei scenarii. întrucât se consideră că suprafeţele stabilite la nivel european pentru biocombustibili s-au realizat. competitivitate.E. Strategia României privind biomasa şi producţia de biocombustibili În 2007. În cadrul acestei strategii sunt prezentate Obiectivul principal – „Securitate energetică” şi Obiectivele specifice pentru „creşterea ponderii biocarburanţilor în cadrul carburanţilor pentru transport: durabilitate.E. mult mai scăzută decât suprafaţa arabilă rămasă în afara prevederilor acordului de aderare a României la U. colectorii de materii prime necesare producerii de biocombustibili şi fermierii care au culturile energetice. având în vedere noile prevederi ale U. suprafaţa arabilă necesară pentru obţinerea biomasei este sub 7.2. s-a considerat că producţia de biocombustibili de generaţia a 2-a va putea fi operaţională la nivel industrial.E. din 2010. (25. România. este necesar să fie revizuită. fabricile de ulei şi fabricile de alcool. printre care şi neplata celor 45 euro/ha la culturi energetice din partea U.5 %. Cele trei scenarii elaborate au în vedere asigurarea procentului de participare a biocombustibililor în amestecuri de combustibili de 5. conform estimărilor MADR. numai după 2017. Politica României privind valorificarea resurselor regenerabile de energie cu privire specială pentru producţia de biocombustibil Filiera producerii de biomasă şi de fabricare a biodiselului cuprinde 27 producători de biodisel cu autorizaţie de antrepozit fiscal cu o capacitate anuală de 285 mii tone. eficienţă economică şi dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale. 5 . În toate cazurile. sau care nu este utilizată în prezent.

6 .

tocmai prin exploatarea biomasei. vegetală. sau animală.II. deșeuri organice municipale și industriale. Biocombustibilii sunt combustibili solizi. ierboase sau lemnoase. plante oleaginoase. astfel. BIOMASA – MATERIE PRIMĂ PENTRU BIOCOMBUSTIBILI Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primară. a creşterii şi dezvoltării organismelor vii. se preconizează crearea a peste 300.000 de noi locuri de muncă în mediul rural. emisiile de gaze cu efect de seră (CO2) și durabilitate. 7 . vorbim despre biomasă microbiană. În prezent. deșeuri agricole și forestiere. lichizi sau gazoși. La nivelul Uniunii Europene. biocombustibilii pot fi obținuți din orice sursă biologică de carbon. Industria biocombustibililor este în continuă schimbare și dezvoltare strâns legată de costurile materiilor prime. 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasă Biomasa cuprinde tot ceea ce se acumulează pe pământ ca urmare a proceselor biologice. Teoretic. în UE. obținuți din biomasă. iar pentru trei sferturi din populaţia globului care trăieşte în ţările în curs de dezvoltare aceasta reprezintă cea mai importantă sursă de energie.

ca uleiuri vegetale sau grăsimi animale. Biocombustibilii lichizi sunt biodieselul şi bioetanolul.se obţin cel mai simplu. Generalităţi: Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obţine din lipide naturale. Impactul ambiental și consecințele sociale din previzibila producție și comercializare masivă. fixe. din biomasă vegetală nevaloroasă. este obiectul între specialiști și diferiți agenți sociali. noi sau folosite. în special în tările în curs de dezvoltare sau în lumea a treia. fiind cu mult mai puțin poluanți. Biodieselul descompune cauciucul natural. prin procese industriale de esterificare și trans-esterificare. Există echipamente de producere a brichetelor (peleţilor). guvernamentali și internaționali. care nu sunt valorificate în alt mod. sau pur şi simplu sunt arse pe câmp fără a se folosi acea energie degajată) într-o marfă vandabilă. alte produse vegetale. principala modalitate folosită fiind uleiurile vegetale. de aceea este necesar substituirea prin elastomeri sintetici în cazul folosirii de amestecuri cu un înalt conținut de biodiesel. 8 . sau notaţii ca B5. Biodieselul poate să se amestece cu motorină care provine din rafinarea petrolului în diferite cantităţi. sau chiar şi mobile.Clasificarea biocombustibililor: Biocombustibilii solizi . Se folosesc abrevieri potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 în cazul folosirii de 100% biodiesel. paie. B15 sau B30 unde numărul indică procentajul de volum biodiesel din amestec. care convertesc deşeurile celulozice (rumeguş. III.1. BIODIESEL III. Se poate folosi în substituirea totală sau parţială a petro-dieselului. Carburanții biodiesel sunt o alternativă ecologică la motorină. dar oferă și avantajul că pot fi produși din mai multe surse regenerabile.

Procesul se face la temperaturi înalte în care uleiul și alcolul reacționează fără necesitatea ca un agent extern ca hidroxidul. Totuşi există şi alte varietăţi cu randament mai mare la ha. şi palmierul de ulei. Creșterea prețului combustibilor convenționali îl face mai competitiv. cum ar fi palmierul de ulei. Materii prime Sursa de ulei vegetal în mod normal este uleiul de rapiţă. care se adaptează bine la climele reci.4. să acționeze în reacție. în care se folosesc în general acizi cu un înalt grad de aciditate.Beneficiile biodieselului Biodieselul este un combustibil ultra curat.Procese industriale În ziua de azi există diverse procese industriale cu ajutorul cărora se poate obține biodiesel.  Procesul acid-bază. materia este ieftină. se pot folosi şi uleiuri folosite (ex. Acest hidroxid poate fi Hidroxid de sodiu (soda caustică) sau Hidroxid de potasiu. prin care se folosește un catalizator . Totodată. sacha inchi. există şi alte materii prime din care se poate extrage ulei. nu conține nici sulf și nici hidrocarburi aromatice. iar emisiile poluante sunt mai reduse decât în cazul combustibilului clasic obținut din petrol. În cazul lui.2. ceea ce impiedică să se producă biodiesel în mari cantități. În selva amazoniană sunt folosite ca materie primă: piñón. III. jatropha curcas. Acest proces nu se folosește în actualitate.3. III. Cele mai împortante sunt:  Procesul bază-bază. uleiul uzat la bucătărie). fiind o specie cu un înalt conţinut de ulei. în acest mod se reciclează ceea ce altfel ar fi fost reziduu. mamona.  Procese enzimatice .III. Biodieselul 9 .hidroxidul.în ziua de azi se cercetează unele enzime care pot fi folosite ca acceleratori de reacție ulei-alcool. este procesul în care se face prima dată o esterificare acidă și apoi continuă cu procesul normal bază-bază. din cauza înaltului cost.  Procese supercritice în acest proces nu este nevoie de prezența unui catalizator. și în plus. De asemenea.

motorina este pulverizată în camera de ardere prin intermediul unui injector. transformând mișcarea liniară în mișcare de rotație. prevenind astfel cristalizarea combustibilului din rezervor.5. Arderea combustibilului duce la creșterea temperaturii şi presiunii. Motoarele Diesel sunt fabricate în versiuni de doi timpi și patru timpi. pentru a aprinde combustibilul care este injectat în camera de combustie (cilindru). şi are cea mai mare eficiență termică. În prezent. care folosește temperatura rezultată din compresie. Aspirarea aerului în cilindri se face prin intermediul supapelor. Ele au fost folosite mai demult pentru înlocuirea mai eficientă a motoarelor cu aburi staționare. manevrarea și utilizarea (punctul de inflamabilitate mai ridicat . majoritatea motoarelor Diesel moderne sunt supra-alimentate cu scopul de a mări cantitatea de aer introdusă în cilindri. care folosește ciclul Otto. aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul în motoarele Diesel. care nu a fost injectată.130 ºC. Sistemul de injecţie al multor motoare trimite înapoi în rezervor motorina deja încălzită. mai ridicat decât cel al motoarelor cu aprindere prin scânteie. Motorul diesel folosește ciclul de patru timpi. Folosirea unui răcitor intermediar pentru aerul introdus în cilindri crește densitatea aerului și conduce la un randament mai bun. față de 60 ºC pentru motorină). punând în mișcare pistonul. Nu există riscuri în ceea ce privește stocarea.nu este toxic și este de 4 ori mai biodegradabil decât motorina clasică.aer este aprins cu ajutorul scânteii de la bujie. a. dispuse la capătul cilindrului. Aerul este aspirat în cilindri și este comprimat de către piston până la un raport de 25:1. Motorul diesel folosește ciclul Diesel (denumit după Dr. Biela transmite forța pistonului către arborele cotit. III. Cum funcționează Motorul Diesel Comprimarea unui gaz conduce la creşterea temperaturii sale. în care amestecul combustibil . folosirea aditivilor moderni a rezolvat şi această problemă. Rudolf Diesel). datorită coeficientului de compresie. Motorul Diesel Motorul Diesel este un motor cu combustie internă. Motorul diesel este aproape similar cu motorul pe benzină. în stagiul final a compresiei. ca și motorul pe benzină. Pentru mărirea puterii. Spre sfârșitul cursei de compresie. 10 .

motorina este injectată direct în camera de combustie. acesta este aprins de aerul fierbinte rezultat din compresie. forțând pistonul în jos. combustibilul este injectat direct în camera de combustie (injectie directa). dar în același timp să furnizeze combustibilul într-o cantitate și atomizare potrivită. Motorul Diesel nu aprinde motorina prin scânteie. • Combustia: Cum pistonul ajunge în partea de sus. • Compresia: Pistonul se mișca în sus. combustibilul este introdus exact în momentul oportun și aprins. Injectorul Diesel Motoarele Diesel folosesc injecția directă . comprimând aerul.Cei patru timpi sunt: • Admisia: Valva de admisie se deschide. Injectorul unui motor Diesel este una din cele mai complexe piese al motorului și a fost subiectul multor experimente. Injectorul trebuie să reziste temperaturii și presiunii înalte din cilindru. lăsând aerul să intre în cilindru și mișcând pistonul în jos. forțând gazele care au rezultat din combustie. • Evacuarea: Pistonul se mișcă în sus. De asemenea. să iasă prin supapa de evacuare. 11 . b.

generatoare. printre care benzină. Motorina are o densitate mai mare decât benzina. care încălzește camera de combustie când motorul este rece. utilajelor agricole. Însă. bujii incandescente. Când motorul este rece. trenurilor. care măsoară tot. care produc încălzirea globală şi au dezavantajul că sunt eliberate prin ardere cantități mari de azot și alte particule nocive. Această bujie este de fapt un fir electric care se încălzește când trece curent prin el. combinat cu eficiența mare a motoarelor Diesel.Motorina Petrolul. temperatura motorului. c. de la turația motorului. utilajelor grele. Când petrolul crud este rafinat la rafinării. pentru a putea avea loc combustia. explică de ce mașiniile Diesel consumă mult mai puțin. hidrocarburi și bioxid de carbon. care colaboreaza cu o mulțime de senzori. totul este controlat de calculator. temperatura uleiului. procesul de compresie s-ar putea să nu poată ridica temperatura aerului îndeajuns pentru a aprinde motorina. în mod natural se găsește în pământ. 12 . kerosene și bineîn țeles motorină. Acest lucru. Combustibil Diesel . autobuzelor. Aceasta propulsează și mașiniile de pe autostradă. În privința mediului și al poluării. ceea ce cauzeaza ploi acide. în motorul modern. Motorina este folosită la o mare varietate de vehicule și operatiuni. și chiar poziția pistoanelor. Dieselul are avantajul că emite foarte pu țin monoxid de carbon. smog și dăunează sănătății. dar alimentează și motorul bărciilor. poate fi separat în diferite tipuri de combustibil.Motoarele Diesel conțin deobicei.

biocarburanții se obțin prin procesarea culturilor de rapiță. III. cu excepția hidrocarburilor policiclice aromate. • Dioxidul de carbon > ̶ aspectul îngrijorător al creșterii concentrației de dioxid de carbon este dat de apariția efectului de seră. România beneficiază de un potențial energetic considerabil de biomasă. porumb.6. comparativ cu combustibilii similari obținuți din petrol. evaluat la 7. precum și prin efect direct asupra omului. • CO (monoxidul de carbon) – are un efect toxic generat de fixarea hemoglobinei în sânge. va fi important ca la selecția algelor să se țină cont de climă. Nocivitatea emisiilor • HC – hidrocarburi > ̶ nu au un efect direct asupra sănătății.Sustenabilitate Producția de biodiesel a crescut rapid în întreaga lume. despre care este stabilit caracterul lor cancerigen. • Particulele de plumb > ̶ concentrații scăzute de plumb provoacă tulburarea albuminelor și glucidelor. În România. deşeuri menajere).7. La ora actual. În schimb. • Oxizii de azot > ̶ au efecte dăunătoare prin contribuția adusă la formarea smogului. ca urmare a numeroaselor avantaje ecologice şi economice pe care acest combustibil alternativ le poate avea. iar dintre acestea forma aldehidă are un important potențial cancerigen. este de a obține biocombustibil de generația a treia din alge. energia 13 . atacă rinichii și sistemele nervos și central. oxizii de azot împreună cu oxizii de sulf contribuie la formarea ploilor acide. Mai noua tendință la nivel mondial. materiile prime utilizate la fabricarea biodieselului reprezintă unul dintre aspectele importante și suscită o atenție sporită.III. reziduuri din exploatări forestiere. floareasoarelui şi soia. mai ales din cauza prețurilor înca prohibitive. Pentru aceasta.6 milioane de tone pe an (deşeuri agricole. ale uleiurilor vegetale. De asemenea. prin care se împiedică alimentarea cu oxigen a creierului. • Aldehidele > ̶ sunt substanțe iritante pentru organism.

criteriile de sustenabilitate. 60 %. un sistem internațional de certificare al biocombustibililor este in dezvoltare. în fiecare an fiind estimată atingerea unui nivel de 45 Mt în anul 2015. Producătorii de biocombustibili trebuie să fie capabili să dovedească că. calitatea apei. producția globală de biocarburanți este estimată astăzi la peste 37 milioane tone (figura2). acestea III. compoziția uleiului de alge.8. fiind preconizată o creștere exponențială în următorii ani. Piața mondială de biodiesel este dominata de UE. cu Germania în prim plan (45 % din total). cerințele pentru mediul de creștere. viteza de creștere a algelor. 14 . în ceea ce privește au fost atinse. a cunoscut o cre ștere continuă de cca. În prezent.solară.9 Mt în 2007). posibilitatea creșterii în bioreactoare. conținutul de ulei. Studiu de piaţă Producția mondială de biodiesel (5.4 Mt în 2006 și 7. 1 Piața mondială de biodiesel Datorită măsurilor de încurajare și susținere. Fig.

Perspective Pentru a se putea atinge reduceri și mai semnificative. şi având în vedere cele prezentate anterior. atât pentru biomasă. PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE Reducerea importurilor de surse neregenerabile Creşterea suprafeţelor pentru culturile energetice în dauna celor pentru alimente şi Reducerea emisiilor de gaze Creşterea veniturilor producătorilor agricoli OPORTUNITĂŢI Investiţiile mari alocate cercetărilor. UE a hotărât folosirea surselor de energie regenerabilă în sectorul transportului public.9. Analiza SWOT a producţiei de biocombustibili Sintetizând aspectele sesizate din lucrările studiate. 2 Evoluția producției mondiale de biocarburanți III. s-a efectuat o analiză SWOT generală a producţiei de biocombustibili. pentru furaje Utilizarea unor cantităţi mari de îngrăşăminte Biodiversitatea poate fi afectată AMENINŢĂRI Incertitudini pe termen lung privind cererea şi găsirea de noi resurse regenerabile şi a preţul ofertei. în procent de 10% până în anul 2020.Fig. cât şi pentru tehnologiilor de producere a biocombustibililor biocombustibili din celelalte generaţii Liberalizarea integrală a pieţelor de energie şi Dezvoltarea unor opţiuni potenţial concurente gaze naturale din anul 2007 pentru transport Posibilitatea accesării fondurilor europene Politicile energetice în domeniu încă analizate Oferta de diferite facilităţi pentru producţia de Existenţa unei pieţe a biocombustibililor încă biocombustibili neorganizată şi nestabilizată 15 .

legislativ şi normativ pe toată filiera de la cultivatorii la utilizatorii de biocombustibili. fără a afecta necesarul de hrană sau alte domenii. În acest scop este necesară şi o mai eficientă colaborare între Asociaţia Producătorilor de Biocombustibili şi toate ministerele de resort pentru elaborarea de programe şi strategii şi includerea în prezentările oficiale a producţiilor de biocombustibil realizat în România. Pentru dezvoltarea producţiei de biocombustibil. este necesară fundamentarea politicii statului în acest domeniu sub aspect organizatoric. 16 .CONCLUZII România. are un potenţial de biomasă evaluat la circa 7594 milioane tone echivalent pentru petrol sau 318x109Mj/an. Condiţiile pedoclimatice dau posibilitatea cultivării unei game largi de culturi energetice pentru producerea de biocombustibili.38 milioane ha şi 6. România trebuie să-şi elaboreze strategii pentru biocombustibilii din generaţia a 2-a şi chiar a 3-a cu programe şi investiţii de introducere a unor culturi energetice plurianuale care vor putea fi folosite pentru biocombustibili prin utilizarea tehnologiilor de conversie care există deja în unele ţări.73 milioane păduri şi alte terenuri în vegetaţie forestieră. a solului şi a biodiversităţii. cu o suprafaţă de 9. economic. Managementul utilizării culturilor energetice pentru producerea de energie trebuie tratat şi realizat ca un management integrat care să cuprindă şi problemele legate de protecţia mediului. în România.

tehnologiibiocombustibili.ziare.revista-ferma.ro/articole-actualitate/biomasa-bioenergie-biocombustibili.html http://www.biocombustibil-tm.ro/prezentare.html http://www.org/wiki/Biodiesel 17 .BIBLIOGRAFIE http://www.wikipedia.ro/ http://en.com/articole/biocombustibili http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful