P. 1
documentatie-achizitie-lucrari

documentatie-achizitie-lucrari

|Views: 5,186|Likes:
Published by fraticiudan6031

More info:

Published by: fraticiudan6031 on May 07, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

1

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG

AVIZAT, PRIMAR KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI
PRIN PROCEDURA CERERE DE OFERTA

Obiectul contractului: Achizitie lucrari de constructie in cadrul proiectului ECOSISTEM AVRIG - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale, PHARE,Programul de Coeziune Economicã şi Socialã, „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” (Schema de granturi: Investiţii publice în sectoarele de mediu), Linia de Buget: RO 2005/017-553.04.01.04.01, cod proiect 62 PHARE 2005 CES, „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” (Schema de granturi: Investiţii publice în sectoarele de mediu)

CPV 45000000-7 Lucrări de construcţii

2

OPIS

I. II. III. IV.

Prezentare generala Fisa de date achizitiei Specificatii tehnice Formulare

3

Secţiunea I – INFORMATII GENERALE
A. Introducere
Nerespectarea de catre ofertanti a instructiunilor si prevederilor din Documentatia de Atribuire atrage, dupa caz, descalificarea ofertantilor respectivi sau respingerea ofertei prezentate.

A.1. Informatii privind autoritatea contractanta A.1.1. Informatiile privind autoritatea contractanta, precum si sursele de finantare asigurate pentru indeplinirea contractului sunt prezentate in Fisa de date a achizitiei. A 1.2. Autoritatea contractanta, prin compartimentul intern specializat in atribuirea contractelor de achizitie publica are urmatoarele atributii principale: a)elaborarea programului anual al achizitiilor publice, pe baza necesitatilor si prioritatilor comunicate de catre celelalte compartimente din cadrul autoritatii contractante; b)elaborarea si coordonarea activitatii de elaborare a documentatiei de atribuire; c)indeplinirea obligatiilor referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevazute in OUG 34/2006(anuntul de participare la licitatia deschisa; anuntul de atribuire); d) aplicarea si finalizarea procedurilor de atribuire; e) constituirea si pastrarea dosarului achizitiei publice. A 1.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a initia aplicarea procedurii de atribuire daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)lucrarile sunt cuprinse in programul anual al achizitiilor publice, cu exceptia cazului in care necesitatea atribuirii contractului este determinata de aparitia unei situatii de forta majora sau unui caz fortuit; b)sunt identificate sursele de finantare prin care se asigura fondurile necesare in vederea indeplinirii contractului de achizitie publica; c)este intocmita documentatia de atribuire. A.2. Scopul aplicarii procedurii A.2.1. Autoritatea contractanta invita persoanele juridice sau fizice interesate sa depuna oferta, in scopul atribuirii contractului pentru executarea lucrarilor descrise in Fisa de date a achizitiei si in Specificatiile tehnice. A.2.2. Pentru atribuirea acestui contract de achizitie publica se aplica procedura indicata in Fisa de date a achizitiei.

A.3. Principii care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica A.3.1. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica sunt: a) nediscriminarea; b) eficienta utilizarii fondurilor publice; c) transparenta; d) tratamentul egal; e) recunoasterea reciproca; f) proportionalitatea; g)asumarea raspunderii. A.4. Legislatie aplicabila A.4.1. Intocmirea documentatiei de atribuire, precum si atribuirea contractului de achizitie publica se realizeaza in conformitate cu prevederile actelor normative indicate in Fisa de date a achizitiei.

B. Criterii de calificare si selectie a ofertantilor.

4
B.1. Eligibilitate B.1.1. Orice persoana juridica sau fizica, romana ori straina, are dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica. B.1.2. Poate fi exclus dintr-o procedura pentru atribuirea contractului de achizitie, respectiv nu este eligibil, orice ofertant care se afla in oricare dintre urmatoarele situatii: a) este în stare de faliment ori lichidare, afacerile îi sunt administrate de un judecător-sindic sau activităţile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; b) face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a); c) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plata a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit; c¹) in ultimii 2 ani nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos obligatiile contractuale, din motive imputabile ofertantului in cauza, fapt care a produs sau este de natura sa produca grave prejudicii beneficiarilor acestuia; d) a fost condamnat, în ultimii trei ani, prin hotărârea definitiva a unei instanţe judecătoreşti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională; e) prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă, în legatura cu situaţia proprie aferentă cazurilor prevăzute la lit. a)-d). Observaţie: Impozitele si taxele pentru care s-au acordat inlesniri la plata (amanari, esalonari etc.) de catre organele competente nu se considera obligatii exigibile de plata, in masura in care s-au respectat conditiile impuse la acordarea inlesnirilor. B.1.3. Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc eligibilitatea, astfel cum se precizeaza in Fisa de date a achizitiei. B.1.4. Persoanele fizice sau juridice, care au participat in orice fel la intocmirea documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei sau care fac parte din comisia de evaluare constituita pentru atribuirea contractului de achizitie publica, nu au dreptul sa aiba calitatea de ofertant, ofertant asociat si nici de subcontractant (inclusiv angajat al acestora, cu carnet de munca sau pe baza de conventie civila), sub sanctiunea nulitatii contractului in cauza. B.1.5. Mai multe persoane juridice sau fizice au dreptul de a se asocia in scopul depunerii unei oferte comune, conform pct. D7. B.1.6. Filialele agentilor economici, cu personalitate juridica si inregistrate in conformitate cu prevederile de la B.2.1., au dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica in nume propriu si, in acest scop, trebuie sa prezinte documente care dovedesc eligibilitatea, inregistrarea, capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara, proprii filialei. Sucursalele neinregistrate au dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica si de a incheia contractul respectiv numai in numele societatii-mama, prin imputernicire. In acest caz documentele prezentate, care dovedesc eligibilitatea, inregistrarea, capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara, trebuie sa fie cele ale societatii-mama. B.1.7. La procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica, nu au dreptul de a participa doua sau mai multe filiale/sucursale ale aceleiasi societati-mama.Pot participa, in schimb societati comerciale autorizate conform CAEN (clasificarea activitatilor din economia nationala), consortii/asocieri de societati comerciale , care sunt autorizate individual conform CAEN, precum si subcontractanti ai acestora. Atat societatile comerciale asociate, cat si asocierile/consortiile de societati comerciale vor prezenta in oferta tehnica contracte ce pot atesta subcontractantii sau/si consortiile(asocierile) de societati comerciale.

B.2. Inregistrare B.2.1. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita oricarui ofertant sa prezinte dovada din care sa rezulte o forma de inregistrare ca persoana juridica sau de inregistrare/atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu prevederile legale din Romania sau din tara in care este stabilit, dupa caz. B.2.2. Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc inregistrarea, astfel cum se precizeaza in Fisa de date a achizitiei.

5
B.3. Capacitate tehnica si economico-financiara B.3.1. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor ca acestia sa faca dovada capacitatii tehnice si capacitatii economico-financiare de care dispun pentru indeplinirea contractului. B.3.2. Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara, astfel cum se precizeaza in Fisa de date a achizitiei.

B.4. Criterii minime de calificare si selectie B.4.1. Fiecare ofertant trebuie sa faca dovada ca indeplineste cerintele minime de calificare privitoare la : a) situatia personala a candidatului sau ofertantului; b) capacitatea de exercitare a activitatii profesionale ; c) situatia economica si financiara; d) capacitatea tehnica si profesionala; e) standarde de asigurare a calitatii. Aceste cerinte minime sunt prevazute in Fisa de date a achizitiei. Comisia de evaluare are obligatia verificarii modului de indeplinire a acestor criterii de catre fiecare ofertant in parte. B.4.2. In cazul asocierii mai multor persoane juridice sau fizice, cerintele privind eligibilitatea, inregistrarea si, daca sunt solicitate, lichiditatea generala si solvabilitatea patrimoniala trebuie sa fie indeplinite de fiecare asociat, iar celelalte cerinte privind capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara trebuie sa fie indeplinite prin cumul de grupul de asociati.

C. Elaborarea ofertelor
C.1. Costul asociat elaborarii si prezentarii ofertei C.1.1. Ofertantul va suporta toate costurile asociate elaborarii si prezentarii ofertei sale, precum si documentelor care o insotesc, iar autoritatea contractanta nu va fi responsabila sau raspunzatoare pentru costurile respective.

C.2. Limba de redactare a ofertei C.2.1. Oferta si documentele care o insotesc trebuie sa fie redactate in limba specificata in Fisa de date a achizitiei. Documentatia tehnica (pliante, prospecte, manual de utilizare etc.) si documentele emise de institutii/organisme oficiale din tara in care ofertantii straini sunt rezidenti pot fi prezentate in alta limba, cu conditia ca acestea sa fie insotite de o traducere autorizata in limba specificata in Fisa de date a achizitiei.

C.3. Perioada de valabilitate a ofertelor C.3.1. Ofertantul are obligatia de a mentine oferta valabila pe toata perioada de valabilitate prevazuta in Fisa de date a achizitiei. Orice oferta valabila pentru o perioada mai mica decat cea prevazuta in Fisa de date a achizitiei va fi respinsa de comisia de evaluare ca fiind necorespunzatoare. C.3.2. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, in circumstante exceptionale, inainte de expirarea perioadei de valabilitate a ofertei, prelungirea acestei perioade. In cazul extinderii perioadei de valabilitate a ofertei perioada de valabilitate a garantiei pentru participare va fi prelungita in mod corespunzator. In orice situatie autoritatea contractanta nu are dreptul de a solicita prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei cu mai mult de 30 de zile. C.3.3. Ofertantul are obligatia de a comunica autoritatii contractante daca este sau nu este de acord cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei. C.3.4. Ofertantul care nu este de acord cu prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei se considera ca sia retras oferta, fara ca acest fapt sa atraga pierderea garantiei pentru participare.

6
C.4. Documentele ofertei C.4.1. Oferta elaborata de ofertant trebuie sa cuprinda: a) Propunerea tehnica Ofertantul va elabora propunerea tehnica astfel incat aceasta sa respecte in totalitate cerintele minime prevazute in Specificatiile Tehnice. b) Propunerea financiara Ofertantul va elabora propunerea financiara astfel incat aceasta sa furnizeze toate informatiile solicitate cu privire la pret, precum si la alte conditii financiare si comerciale legate de obiectul contractului de achizitie publica.Propunerea financiara trebuie sa se incadreze in limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie respectiv. Comisia de evaluare are obligatia de a verifica si analiza fiecare oferta, atat din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cat si din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implica. C.5. Documentele care insotesc oferta C.5.1. Scrisoarea de inaintare Ofertantul trebuie sa prezinte scrisoarea de inaintare in conformitate cu modelul prevazut in sectiunea IV. C.5.2. Imputernicirea Oferta trebuie sa fie insotita de imputernicirea scrisa prin care semnatarul ofertei este autorizat sa angajeze ofertantul in procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica. C.5.3. Garantia pentru participare Ofertantul trebuie sa prezinte garantia pentru participare in conformitate cu prevederile referitoare la cuantumul si forma de prezentare a acesteia, astfel cum sunt precizate in Fisa de date a achizitiei. C.5.4. Documentele de calificare Ofertantul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc eligibilitatea, inregistrarea, respectiv capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara, dupa cum se precizeaza la B.1.3, B.2.2 si B.3.2.

C.6. Propunerea tehnica C.6.1. Ofertantul are obligatia de a face dovada conformitatii executiei lucrarii cu cerintele prevazute in Specificatiile tehnice. In acest scop propunerea tehnica va contine, in functie de cerintele prevazute in Fisa de date a achizitiei, un comentariu, articol cu articol, al specificatiilor tehnice continute in Specificatiile tehnice, prin care sa se demonstreze corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile respective. C.6.2. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, precizand aceasta in Fisa de date a achizitiei: a) o descriere detaliata a metodologiei si a planului de lucru conceput pentru executia lucrarilor; b) activitatile si sarcinile concrete care vor fi incredintate personalului implicat in indeplinirea contractului, precum si graficul de timp prevazut pentru indeplinirea activitatilor si sarcinilor respective; c) alte informatii considerate semnificative pentru evaluarea corespunzatoare a propunerii tehnice. C.6.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, precizand acest lucru in Fisa de date a achizitiei, completarea unor formulare-tip care permit, in functie de particularitatile achizitiei sau ale tipului de contract, sintetizarea informatiilor referitoare la elementele propunerii tehnice.

C.7. Propunerea financiara C.7.1. Ofertantul trebuie sa prezinte formularul de oferta indicat in sectiunea IV, care reprezinta elementul principal al propunerii financiare. C.7.2. Ofertantul va evidentia, daca in Fisa de date a achizitiei nu se prevede altfel, pretul total ofertat pentru executia lucrarilor, defalcat pe faze, dupa cum urmeaza: a) pretul total pentru executia lucrarii, b) taxa pe valoarea adaugata. C.7.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ofertantilor, precizand aceasta in Fisa de date a achizitiei, completarea unor formulare-tip care permit, in functie de particularitatile achizitiei, de durata si tipul contractului, furnizarea de informatii suplimentare referitoare la preturi, tarife, conditii financiare si comerciale specifice, grafice de esalonare a platilor etc. C.7.4. In scopul monitorizarii procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica ofertantul va exprima pretul total ofertat pentru executia lucrarilor atat in lei, cat si in euro. Echivalentul in euro al valorii exprimate in lei se va determina corespunzator cursului inforeuro precizat in Fisa de date a achizitiei.

7

C.8. Garantia pentru participare C.8.1. Ofertantul trebuie sa constituie garantia pentru participare in cuantumul si pentru o perioada de valabilitate, astfel cum sunt prevazute acestea in Fisa de date a achizitiei. C.8.2. Garantia pentru participare este necesara pentru a proteja autoritatea contractanta fata de riscul unui eventual comportament necorespunzator al ofertantului, in sensul prevederilor de la C.8.5., pe intreaga perioada derulata pana la semnarea contractului de achizitie publica. C.8.3. Garantia pentru participare se exprima in lei si poate fi constituita in urmatoarele forme: a) scrisoare de garantie bancara in favoarea autoritatii contractante; in acest caz se va utiliza modelul indicat in sectiunea IV; b) ordin de plata in contul autoritatii contractante, vizat de banca ofertantului, sau fila CEC cel tarziu in preziua depunerii ofertei; c) plata in numerar la casieria Primariei Avrig. Garantia pentru participare trebuie sa fie prezentata cel mai tarziu la deschiderea ofertelor. C.8.4. Ofertele care nu sunt insotite de dovada constituirii garantiei pentru participare vor fi respinse si returnate la deschidere. C.8.5. Autoritatea contractanta are dreptul de a retine garantia pentru participare in bugetul propriu, ofertantul pierzand suma constituita, atunci cand acesta din urma se afla in oricare dintre urmatoarele situatii: a) isi retrage oferta in perioada de valabilitate a acesteia; b) oferta sa fiind stabilita castigatoare, nu constituie garantia de buna executie in perioada de valabilitate a ofertei si, oricum, nu mai tarziu de 15 zile de la semnarea contractului; c) oferta sa fiind stabilita castigatoare, refuza sa semneze contractul de achizitie publica in perioada de valabilitate a ofertei. C.8.6. Garantia pentru participare, constituita de ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, se returneaza de catre autoritatea contractanta in cel mult 3 zile lucratoare de la data semnarii contractului de achizitie publica. C.8.7. Garantia pentru participare constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind castigatoare se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie Garantia pentru participare, constituita de ofertantii ale caror oferte nu au fost stabilite ca fiind castigatoare, se returneaza de catre autoritatea contractanta dupa semnarea contractului de achizitie cu ofertantul castigator, dar nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la data expirarii perioadei de valabilitate a ofertei. C.9. Dreptul de a solicita clarificari C.9.1. Orice operator economic care a obtinut un exemplar din documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei are dreptul de a solicita in scris clarificari despre elementele cuprinse in aceasta. C.9.2. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic, si, daca este posibil, cu cel putin 6 zile inainte de data limita pentru depunerea ofertelor. C.9.3. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de întrebările aferente către toţi operatorii economici care au obţinut un exemplar din documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.

D. Prezentarea ofertelor
D.1. Data limita si modalitati pentru depunerea ofertei D.1.1. Ofertantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat oferta sa fie primita si inregistrata de catre autoritatea contractanta pana la data limita pentru depunere, stabilita in anuntul de participare. D.1.2. Ofertele pot fi transmise prin posta sau depuse direct de catre ofertant la adresa indicata in anuntul de participare. Indiferent de modalitatea de depunere/transmitere ofertantul isi asuma riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forta majora.

8
D.2. Modul de prezentare D.2.1. Ofertantul trebuie sa prezinte un exemplar al ofertei si al documentelor care o insotesc, in original, si un numar de copii de pe acestea conform prevederilor cuprinse in Fisa de date a achizitiei. In eventualitatea unei discrepante intre original si copii va prevala originalul. D.2.2. Originalul si copia/copiile trebuie sa fie tiparite sau scrise cu cerneala neradiabila si vor fi semnate pe fiecare pagina de reprezentantul/reprezentantii autorizat/autorizati corespunzator sa angajeze ofertantul in contract. In cazul documentelor emise de institutii/organisme oficiale abilitate in acest sens documentele respective trebuie sa fie semnate si parafate conform prevederilor legale. D.2.3. Orice stersatura, adaugare, interliniere sau scris peste cel dinainte sunt valide doar daca sunt vizate de catre persoana/persoanele autorizata/autorizate sa semneze oferta.

D.3. Sigilarea si marcarea ofertei D.3.1. Ofertantul trebuie sa sigileze originalul si fiecare set de copii in plicuri separate, marcand corespunzator plicurile cu "ORIGINAL" si, respectiv, "COPIE". Plicurile se vor introduce intr-un plic exterior, inchis corespunzator si netransparent. D.3.2. Plicul exterior trebuie sa fie marcat cu adresa autoritatii contractante si cu inscriptia "A NU SE DESCHIDE INAINTE DE SEDINTA DE DESCHIDERE", aşa cum este specificat în fişa de date a achiziţiei. D.3.3. Daca plicul exterior nu este marcat conform prevederilor de la D.3.2, autoritatea contractanta nu isi asuma nici o responsabilitate pentru pierderea ofertei.

D.4. Modificarea si retragerea ofertei D.4.1. Orice ofertant are dreptul de a-si modifica sau de a-si retrage oferta numai inainte de data limita stabilita pentru depunerea ofertei si numai printr-o solicitare scrisa in acest sens. D.4.2. In cazul in care ofertantul doreste sa opereze modificari in oferta deja depusa, acesta are obligatia de a asigura primirea si inregistrarea modificarilor respective de catre autoritatea contractanta pana la data limita pentru depunerea ofertelor. Pentru a fi considerate parte a ofertei modificarile trebuie prezentate in conformitate cu prevederile de la D.1 - D.3, cu amendamentul ca pe plicul exterior se va marca, in mod obligatoriu, si inscriptia "MODIFICARI". D.4.3. Ofertantul nu are dreptul de a-si retrage sau de a-si modifica oferta dupa expirarea datei limita pentru depunerea ofertelor, sub sanctiunea excluderii acestuia de la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica si a pierderii garantiei pentru participare.

D.5. Oferte intarziate D.5.1. Oferta care este depusa/transmisa la o alta adresa a autoritatii contractante decat cea stabilita in anuntul sau in invitatia de participare ori care este primita de catre autoritatea contractanta dupa expirarea datei limita pentru depunere se returneaza nedeschisa.

D.6. Oferte alternative D.6.1. Ofertantul nu are dreptul de a depune, oferte alternative.

D.7. Oferta comuna D.7.1. Mai multe persoane juridice sau fizice au dreptul de a se asocia si de a depune oferta comuna, fara a fi obligate sa isi prezinte asocierea intr-o forma legalizata. Fiecare dintre acestea isi asuma obligatia pentru oferta comuna si raspunde pentru orice consecinte ale viitorului contract de achizitie publica. D.7.2. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata inainte de semnarea contractului, in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare. D.7.3. Asociatii desemneaza din randul lor pe cel care, in cazul atribuirii contractului de achizitie publica, ii reprezinta in raporturile cu autoritatea contractanta, in calitate de lider de asociatie.

9
D.8. Interdictia de a depune mai multe oferte D.8.1. Ofertantul nu are dreptul de a depune decat o singura oferta de baza. Ofertantii asociati nu au dreptul de a depune alte oferte, in mod individual, pe langa oferta comuna. D.8.2. Persoanele juridice sau fizice nominalizate ca subcontractanti in cadrul uneia sau mai multor oferte nu au dreptul de a depune oferta in nume propriu sau in asociere. D.8.3. Orice oferta pentru care se constata nerespectarea prevederilor de la D.8.1 sau D.8.2 va fi respinsa.

E. Deschiderea si evaluarea ofertelor
E.1. Deschiderea ofertelor E.1.1. Deschiderea ofertelor se va face de catre comisia de evaluare la data si in locul indicate in anuntul de participare. Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la deschidere. E.1.2. Nici o oferta nu poate fi respinsa la deschidere, cu exceptia ofertelor care se returneaza nedeschise, conform prevederilor de la D.5 sau a celor care nu fac dovada constituirii garantiei pentru participare. E.1.3. Comisia de evaluare va intocmi un proces-verbal de deschidere care urmeaza sa fie semnat atat de catre membrii comisiei,de expertii cooptati cat si de catre reprezentantii ofertantilor care sunt prezenti la deschiderea ofertelor. Fiecare membru al comisiei de evaluare si fiecare ofertant care a semnat procesulverbal de deschidere au dreptul de a primi o copie de pe acesta.Comisia de evaluare are obligatia de a trimite o copie a procesului-verbal de deschidere a ofertelor si operatorilor economici ce nu au fost prezenti la sedinta de deschidere.

E.2. Confidentialitate E.2.1. Autoritatea contractanta are obligatia de a pastra confidentialitatea asupra continutului ofertei, precum si asupra oricarei informatii privind ofertantul, a carei dezvaluire ar putea aduce atingere dreptului acestuia de a-si proteja proprietatea intelectuala sau secretele comerciale. E.2.2. Comisia de evaluare nu are dreptul de a dezvalui ofertantilor sau altor persoane neimplicate oficial in procedura de atribuire a contractului de achizitie publica informatii legate de propria activitate pana cand nu a fost comunicat rezultatul aplicarii procedurii respective.

E.3. Frauda si coruptie E.3.1. Ofertantul nu are dreptul de a influenta sau de a incerca sa influenteze comisia de evaluare in procesul de examinare si evaluare a ofertelor sau in decizia de stabilire a ofertei castigatoare, sub sanctiunea excluderii acestuia de la procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica. E.3.2. Nici un ofertant nu are dreptul de a contacta comisia de evaluare asupra nici unei probleme legate de oferta sa, din momentul deschiderii ofertelor pana in momentul atribuirii contractului de achizitie publica. Ofertantul are dreptul de a aduce clarificari la oferta si/sau la documentele care insotesc oferta numai ca urmare a unei solicitari scrise din partea comisiei de evaluare. E.3.3. Comisia de evaluare are obligatia de a exclude orice ofertant in cazul in care se dovedeste ca acesta a fost sau este angajat in practici corupte ori frauduloase in legatura cu procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica. E.4. Examinarea documentelor care insotesc oferta E.4.1. Fiecare ofertant trebuie sa indeplineasca conditiile referitoare la eligibilitate si inregistrare, precum si cerintele solicitate privind capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara. Orice ofertant care indeplineste cerintele minime corespunzatoare criteriilor de calificare este considerat ofertant calificat.

E.5. Examinarea ofertelor E.5.1. Ofertele vor fi examinate de catre comisia de evaluare. E.5.2. Comisia de evaluare va stabili care sunt clarificarile necesare pentru evaluarea fiecarei oferte, precum si perioada acordata pentru transmiterea clarificarilor.

10
E.5.3. In cazul unei oferte care are un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza sa fie executat comisia de evaluare are obligatia de a solicita, in scris si inainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii si precizari pe care le considera relevante cu privire la oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv. E.5.4. Comisia de evaluare are dreptul de a respinge o oferta(ca fiind neconforma sau inacceptabila, dupa caz) in oricare dintre urmatoarele situatii: a) oferta nu respecta cerintele prevazute in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei; b) ofertantul nu transmite in perioada precizata de catre comisia de evaluare clarificarile solicitate; c) ofertantul modifica, prin clarificarile pe care le prezinta, continutul propunerii tehnice si/sau al propunerii financiare, cu exceptia situatiei in care modificarea este determinata de corectarea erorilor aritmetice; d) oferta contine propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt in mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractanta; e) explicatiile solicitate conform E.5.3 nu sunt concludente si/sau nu sunt sustinute de documentele justificative cerute de comisia de evaluare. f) oferta care este depusa/transmisa la o alta adresa a autoritatii contractante decat cea stabilita in anuntul sau in invitatia de participare ori care este primita de catre autoritatea contractanta dupa expirarea datei limita sau a celor care nu fac dovada constituirii garantiei pentru participare. g)oferta nu indeplineste cerintele minime de calificare. h)constituie o alternativa la prevederile Specificatiile tehnice, alternativa care nu poate fi luata in considerare din urmatoarele motive: -in invitatia de participare nu este precizata posibilitatea depunerii unei oferte alternative. I) pretul inclus in propunerea financiara depaseste valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica; II) in urma verificarilor intreprinse de autoritatea contractanta privind pretul ofertat (conform art.202 si 203 din O.U.G.34/2006) se constata ca oferta prezinta un pret neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat (un pret mai mic cu mai mult de 50% fata de cea mai mica oferta depusa);preturile nu sunt rezultatul liberei concurente si nu pot fi justificate.

E.6. Corectarea erorilor E.6.1. Singura modificare permisa in oferta, fara a atrage implicatiile de la E.5.4 lit. c), este corectarea eventualelor erori aritmetice. E.6.2. Erorile aritmetice se corecteaza dupa cum urmeaza: f) daca exista o discrepanta intre pretul unitar si pretul total (care este obtinut prin multiplicarea pretului unitar cu cantitatea totala), se va lua in considerare pretul unitar, iar pretul total va fi corectat in mod corespunzator; g) daca exista o discrepanta intre litere si cifre, se va lua in considerare valoarea exprimata in litere, iar valoarea exprimata in cifre va fi corectata in mod corespunzator. E.6.3. Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice numai cu acceptul ofertantului. Daca ofertantul nu accepta corectarea acestor erori, oferta sa va fi considerata necorespunzatoare si, in consecinta, va fi respinsa de catre comisia de evaluare.

E.7. Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului E.7.1. Criteriul pe baza caruia se atribuie contractul de achizitie publica este prevazut in Fisa de date a achizitiei si nu poate fi schimbat pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire a contractului respectiv.

E.8. Evaluarea ofertelor E.8.1. Evaluarea ofertelor si, in urma acestei evaluari, stabilirea ofertei castigatoare se realizeaza de catre comisia de evaluare, avand in vedere incadrarea in perioada de valabilitate a ofertelor, precum si criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publica. E.8.2. Preturile care se compara in scopul intocmirii clasamentului sunt preturile ofertate pentru executia integrala a lucrarii, exclusiv T.V.A.

11
E.9. Stabilirea ofertei castigatoare E.9.1. Oferta care este declarată câştigătoare trebuie să îndeplinească specificaţiile tehnice minime considerate obligatorii, astfel cum au fost acestea stabilite în Specificatiile tehnice, si sa aiba cel mai mic pret.

F. Atribuirea contractului de achizitie publica
F.1. Comunicarea privind rezultatul aplicarii procedurii F.1.1. Autoritatea contractanta va comunica tuturor ofertantilor rezultatul aplicarii procedurii in cel mult 3 zile de la data la care comisia de evaluare a stabilit oferta castigatoare. F.1.2. In cazul ofertantilor a caror oferta nu a fost declarata castigatoare comunicarea va preciza daca oferta a fost respinsa si care sunt motivele respingerii, care a fost oferta admisa, va indica numele ofertantului castigator, precum si caracteristicile si avantajele relative ale ofertei castigatoare fata de oferta respectivului ofertant necastigator. F.1.3. Autoritatea contractanta are dreptul de a nu furniza anumite informatii referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica care ar putea fi cuprinse in ansamblul informatiilor pe care autoritatea contractanta trebuie sa le furnizeze in acord cu prevederile de la F.1.2, si anume in situatia in care aceasta furnizare: a) ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale si, implicit, ar fi contrara interesului public; sau b) ar prejudicia interesele comerciale ale ofertantilor, inclusiv cele ale ofertantului a carui oferta a fost declarata castigatoare; sau c) ar prejudicia concurenta loiala intre ofertanti. F.1.4. In cazul ofertantului castigator comunicarea va preciza faptul ca oferta sa a fost declarata castigatoare si ca acesta este invitat in vederea incheierii contractului.

F.2. Dreptul autoritatii contractante de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica F.2.1. Autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica numai daca ia aceasta decizie inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii respective si numai in urmatoarele circumstante: 1. nici unul dintre ofertanti nu este eligibil sau nu a indeplinit conditiile de calificare prevazute in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei; 2. au fost prezentate numai oferte necorespunzatoare, respectiv oferte care: i. fie sunt depuse dupa data limita de depunere a ofertelor; ii. fie nu au fost elaborate si prezentate in concordanta cu cerintele prevazute in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei; iii. fie contin in propunerea financiara preturi care par in mod evident a nu fi rezultatul liberei concurente; iv. fie contin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt in mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractanta; v. fie, prin valoarea inclusa in propunerea financiara, fiecare dintre ele a depasit valoarea fondurilor alocate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv; a) circumstante exceptionale afecteaza procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica sau este imposibila incheierea contractului. F.2.2. Decizia de anulare nu creeaza vreo obligatie a autoritatii contractante fata de ofertanti, cu exceptia returnarii garantiei pentru participare. F.2.3. In cazul in care anuleaza aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica, autoritatea contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor ofertantilor atat incetarea obligatiilor pe care acestia si le-au creat prin depunerea de oferte, cat si motivul anularii.

F.3. Actualizarea pretului contractului de achizitie publica

12
F.3.1. Pretul contractului este in lei si NU se actualizeaza F.4. Incheierea contractului de achizitie publica F.4.1. Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare de catre comisia de evaluare. F.4.2. Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica in perioada de valabilitate a ofertelor, dar nu mai devreme de 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii. Preturile unitare prevazute in oferta care a fost stabilita castigatoare sunt ferme (exprimate in lei, la un curs prezentat in Fisa de date a achizitiei), contractantul neavand posibilitatea de a modifica oferta care va constitui parte integranta a contractului de achizitie publica. F.4.3. In cazul in care oferta care a fost stabilita castigatoare este oferta depusa in comun de mai multi ofertanti, autoritatea contractanta are dreptul de a impune, inainte de incheierea contractului, legalizarea asocierii ofertantilor respectivi. F.4.4. In cazul in care autoritatea contractanta nu ajunge sa incheie contractul cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, aceasta are dreptul: a) de a invita ofertantii, in ordinea descrescatoare a clasamentului, in vederea incheierii contractului; sau b) de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica. F.4.5. Ofertantul invitat de catre autoritatea contractanta sa incheie contractul de achizitie publica are obligatia de a constitui garantia de buna executie in forma/formele si in cuantumul precizate in Fisa de date a achizitiei. F.4.6. Scrisoarea de garantie bancara prin care se constituie garantia de buna executie trebuie sa fie intocmita in conformitate cu modelul prevazut in sectiunea IV .

PRIMAR KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

13

AVIZAT, PRIMAR KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

Secţiunea II – Fişa de date a achiziţiei
I.1. Autoritatea contractantă
Denumire: Consiliul Local al Orasului Avrig Adresa: str. Gheorghe Lazar, nr 10 Localitatea: Avrig, jud Sibiu Cod postal: Ţara: România 555200 Telefon: 0269/ 523101

În atenţia: Primar KLINGEIS ARNOLD GUNTER Persoană de contact: Aldea Cristina E-mail: primariaavrig@yahoo.com Fax: 0269/ 524401 Adresa/ele de internet (dacă este cazul): www.primaria-avrig.ro Adresa Autorităţii contractante: Str. Gheorghe Lazar nr. 10

I.2. Principala activitate sau activitaţi ale Autorităţii contractante
□ ministere ori alte autorităţi publice centrale inclusiv cele subordonate la nivel regional sau local □ agenţii naţionale ■ autorităţi locale □ alte instituţii guvernate de legea publică □ instituţie europeană/organizaţie internatională □ altele (se specifică)

■ servicii publice centrale (locale) □ apărare □ ordine publică/siguranţă naţională □ mediu □ economico-financiare □ sănătate □ construcţii şi amenajarea teritoriului □ protecţie socială □ cultură, religie şi activităţi recreative □ educaţie □ altele (se specifică) Autoritatea contractantă achiziţionează în numele altei autorităţi contractante Da □ Nu■ Alte informaţii şi/sau clarificări pot fi obţinute: ■ la adresa mai sus menţionată □altele: (se specifică / adresa / fax / e-mail / interval orar / nume persoana de contact) Date limită de primire a solicitărilor de clarificări Data limită de transmitere a răspunsului la clarificări: Data: 13.05.2009 Data: 15.05.2009 Ora limită : 16.00 Adresa : Str. Gheorghe Lazar nr. 10, Avrig, jud Ora limită : 16.00 Sibiu Instituţia responsabilă pentru soluţionare contestaţie: Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Adresa: Str. Stravopoleos nr. 6, Sector 3 Localitatea: Bucureşti Cod postal: 030084 Ţara: România E-mail: office@cnsc.ro Telefon: 021 / 310 4641 Adresa internet: Fax: 021 / 310 4642

I.3. Sursa de finantare :

14
Se specifică sursele de finanţare ale contractului ce urmează a fi atribuit : Fonduri UE, fonduri de la bugetul de stat şi fonduri de la bugetul local După caz, proiect/program finanţat din fonduri comunitare DA ■ NU □ Daca DA, se face referire la proiect/program Program ”Phare CES 2005, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu (Schema de granturi: Investiţii publice în sectoarele de mediu)” Linia de buget RO 2005/017-553.04.01.04.01 Proiect titlu „ECO SISTEM AVRIG - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale” Cod proiect: 62

II. Obiectul contractului II.1. Descriere
II.1.1. Denumire contract: Achizitionare lucrari de constructie II.1.2. Denumire contract şi locaţia lucrării, locul de livrare sau prestare „Achizitionare lucrari de constructie in cadrul proiectului „ECO SISTEM AVRIG - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale”, Orasul Avrig, Judetul Sibiu (a) Lucrări (b) Produse □ (c) Servicii □ ■ Execuţie ■ Cumpărare □ Categoria serviciului 2A □ Proiectare şi execuţie □ Leasing □ 2B □ Realizare prin orice mijloace Închiriere □ corespunzătoare cerinţelor Cumparare in rate □ specificate de autoritate contractantă □ Principalul loc de livrare Principalul loc de prestare Principala locatie a lucrarii ____________________ ____________________ Oras Avrig, Judet Sibiu ________________ Cod CPV/CPSA Cod CPV/CPSA □□□□□□□□/□□□□□□ □□□□□□□□/□□□□□□ Cod CPV 45000000-7 Lucrări de construcţii II.1.3. Procedura se finalizează prin : Contract de achiziţie publică: ■ Încheierea unui acord cadru □ II.1.4. Durata contractului de achiziţie publică : 3 luni de la semnarea contractului II.1.5. Informaţii privind acordul cadru: nu e cazul Acordul-cadru cu mai multi operatori nr.□□□ sau, Acordul-cadru cu un singur Daca este cazul, nr. □□□ maxim al participantilor operator □ la acordul cadru avizat Durata acordului-cadru: Durata in ani □□ sau luni □□□ Posibilitatea de a relua competitia cu semnarii acordului cadru da □ nu ■ II.1.6. Divizare pe loturi da □ nu ■ Ofertele se depun pe: un singur lot □ unul sau mai multe □ toate loturile □ Alte informatii referitoare la loturi:................................................................................................................. II.1.7. Oferte alternative sunt acceptate da □ nu ■

II.2. Cantitatea sau scopul contractului
II.2.1. Total cantitati: conform specificatiilor tehnice din Specificatiile tehnice (Sectiunea III): platforma betonata, imprejmuire gard,instalatii – in cadrul Platformei de compost platforma betonata, imprejmuire gard, instalatii – in cadrul Platformei de transfer Rampa de incarcare – in cadrul Statiei de Transfer Valoarea estimată fără TVA: 278.262,26 EURO curs inforeuro din luna mai 2009 : 1 euro = 4,1883lei

15
II.2.2. Opţiuni (dacă există) da □ nu ■

III. Condiţii specifice contractului
III.1. Alte condiţii particulare contract III 1.1. Contract rezervat III.1.2. Altele referitoare la DA □ DA □ NU ■ NU ■

IV. Procedura

IV.1. Procedura selectată Licitatie deschisa □ Negociere cu anunt de participare □ Licitatie restransa □ Negociere fara anunt de participare □ Licitatie restransa accelerata □ Cerere de oferte ■ Dialog competitiv □ Concurs de solutii □ IV.2. Etapa finală de licitaţie electronică DA □ NU ■ IV.3. Legislatia aplicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006,privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune delucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii Legea 337/2006 pentru aprobarea OUG nr 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune delucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii Hotararea Guvernului nr. 925/2006, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune delucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii Legea 273/2006,privind finantele publice locale Hotararea Guvernului nr. 782/2006, pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National de Solutionare a contestatiilor OUG 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica HG 942/2006 Norme de aplicare a OUG 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica OUG 94/2007,privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii OUG 143/2008 privind modificarea OUG 34/2006. OUG 228/2008 privind modificarea OUG 34/2006. OUG 19/2009 privind unele masuri in domeniul legislatiei referitoare la achizitiile publice. Ordinul 915/465/415/2008 pentru aprobarea conditiilor contractuale generale si speciale la incheierea contractelor de lucrari

V. Criterii de calificare şi selectie
Neprezentarea oricărui document de calificare în conformitate cu solicitările cuprinse mai jos atrage după sine descalificarea ofertantului, fără să fie posibilă completarea ulterioară a respectivelor documente. V.1. Situaţia personală a ofertantului Declaraţie privind eligibilitatea Solicitat ■ Nesolicitat □ Declaratie privind neincadrarea in prevederile art.181 din ordonanta Solicitat ■ Nesolicitat □ Certificate constatatoare privind îndeplinirea obligaţiilor de plată a taxelor si impozitelor la bugetul general consolidat Solicitat ■ Nesolicitat □

Cerintă obligatorie: Formular 12 A Cerintă obligatorie: Formular 12 B

completare completare

formular formular

conform conform

Cerinţa obligatorie: - Certificat constatator privind plata obligaţiilor către bugetul general consolidat de stat eliberat de D.G.F.P. din care să reiasă faptul că ofertantul nu are datorii către Bugetul general consolidat valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată - Certificat privind plata obligaţiilor către bugetul local eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul Primăriilor în a căror rază teritorială activează

16
ofertantul din care să reiasă că ofertantul nu are obligaţii restante la bugetul local valabil la data deschiderii, în original sau copie legalizată. - alte documente echivalente emise de autoritatile competente din tara in care isi are sediul ofertantul, in cazul in care Certificatul constatator privind plata obligaţiilor către bugetul general consolidat de stat si Certificatul privind plata obligaţiilor către bugetul local, nu se elibereaza in tara respectiva. Documentele echivalente trebuie sa fie valabile la data depunerii ofertei si sa fie insotite de traducere legalizata. V.2. Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare) Persoane juridice române Cerinţa obligatorie: - Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului în copie conformă cu originalul semnata si parafata de reprezentantul ofertantului, nu mai vechi de 60 de zile - Copie dupa cetificatul de inregistrare Persoane fizice române Autorizaţie de funcţionare / altele echivalente Persoane juridice / fizice străine Documente care dovedesc o forma de înregistrare / atestare ori apartenenţa din punct de vedere profesional din ţara de origine a ofertantului traduse legalizat în limba română. Toate celelalte acte cerute pentru ofertanti, din capitolele prezentei fise, vor fi depuse de catre ofertantul strain sub forma de copie+traducere legalizata. V. 3. Situaţia economico – financiară Bilanţ contabil Cerinta obligartorie : prezentarea în copie a bilanţului Solicitat ■ Nesolicitat □ legal înregistrat pe anul de referinta 2006, 2007, 30.06.2008 – în extras Condiţie obligatorie : bilanţ pozitiv (active circulante nete > 0) Informaţii privind cifra de afaceri completare formular B2; Solicitat ■ Nesolicitat □ - cifra de afaceri in domeniul de activitate aferent obiectului contractului pe anii 2005, 2006, 2007 sa fie de minim 800.000 Euro V.4. Capacitatea tehnică si/sau profesionala Informatii privind capacitatea tehnica - Declaratie privind lista principalelor lucrari, executate Solicitat ■ Nesolicitat □ in anii 2006, 2007, 2008 pentru care exista viza Inspectoratului de Stat in Constructii. (formular 12 F). Lista trebuie se contina cel putin o lucrare finalizata privind executia de lucrari de constructie statii de sortate si transfer deseuri

- Declaratie privind utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări (formular 12 H); - Declaraţia privind efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor de conducere (formular 12 I). Declaratia va contine informatii privind numarul mediu al personalului angajat in ultimii 2 ani, asigurarea cu personal de specialitate, numarul si pregatirea cadrelor de conducere, precum si persoanele responsabile direct de indeplinirea contractului. Declaratia trebuie sa fie insotita de CV-uri ale persoanelor responsabile direct cu indeplinirea contractului, precum si ale oricaror alti specialisti cu sarcini „cheie” in indeplinirea contractului. Cerinţe minime de calificare: Studii superioare de

Procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor

17
specialitate şi minim 6 ani vechime în specialitate pentru şeful de şantier, atestare prevăzută de lege (MTCT, MLPAT, PLPTL) pentru responsabil tehnic cu execuţia, cu valabilitate în momentul depunerii ofertei. Cerinta obligatorie : doua contracte similare cu valoare minima cumulata de 100.000 euro insotite de proces verbal la finalizarea lucrarilor, recomandare si contract, realizate în ultimii 5 ani Se va completa Formularul F1

Experienta similara Solicitat ■

Nesolicitat □

Alte autorizări specifice domeniilor de activitate Solicitat □ Nesolicitat ■ Schiţe tehnice / fişe tehnice / mostre / fotografii Solicitat □ Nesolicitat ■ Informaţii privind subcontractanţii Solicitat ■ Nesolicitat □ V.5. Standarde de asigurarea calităţii Solicitat ■ Nesolicitat □ V.6. Standarde de protecţia mediului Solicitat ■ Nesolicitat □ V.7. Standarde de asigurare a condiţiilor de muncă şi de sănătate Solicitat ■ Nesolicitat □ V.8. Informatii privind asigurarea calitatii

Completare formular 12G, daca este cazul. - ISO 9.001 sau echivalent care sa ateste existenta sistemului de management de calitate - ISO 14001 sau echivalent care sa ateste existenta sistemului de management de mediu Certificat ISO 18001 care sa ateste existenta sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale Ofertantul va prezenta Planul de asigurare a calitatii pentru lucrarile supuse licitatiei

VI. Elaborarea ofertei
VI.1. Limba de redactare a ofertei VI.2. Perioada de valabilitate a ofertei VI.3. Garanţia de participare Română 90 zile - Cuantumul garanţiei de participare: 3.000 lei - Perioada de valabilitate a garanţiei pentru participare: 90 zile Modul de constituire a garanţiei de participare: Garantia de participare se exprimă în lei şi poate fi constituită în următoarele forme: • scrisoare de garantie bancara prezentata in original (se completeaza Formularul nr.11) • In cazul scrisorilor de garantie bancara emise de o banca din strainatate, se va prezenta in anexa traducerea autorizata si legalizata a acesteia • depunerea la autoritatea contractantă cu cel puţin 24 de ore înainte de data deschiderii ofertelor a unui ordin de plata în contul deschis la RO97TREZ5815006XXX000023– Trezoreria Avrig; • numerar, la caseria autoritatii contractante. Modul de restituire a garanţiei pentru participare : Garantia de participare se restituie : • ofertantului castigator: în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie ; - ofertantilor necastigatori: după semnarea contractului de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei. Documentatia se poate ridica de la sediul Primariei orasului Avrig, Str. Gheorghe Lazar Nr. 10, in baza unei solicitari scrise. Ofertantul va elabora propunerea tehnică detaliat, urmând specificatiile tehnice din CAIETUL DE SARCINI - SECTIUNEA III;

VI.4. Modul de obtinere a documentatiei de atribuire VI.5. Modul de prezentare a propunerii tehnice

18
Propunerea tehnica va cuprinde cel putin : - centralizator financiar al obiectelor - centralizator financiar pe categorii de lucrari - liste cu cantitati de lucrari - liste cuprinzand preturile unitare pentru principalele resurse ce urmeaza a fi consumate ( materiale, mana de lucru, transport, utilaje etc.) Ofertantul va prezenta Graficul fizic si valoric pentru indeplinirea sarcinilor (Formular F2). Pe parcursul îndeplinirii contractului de lucrari ofertantul va respecta prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. Instituţia competentă de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind regulile obligatorii referitoare la condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii, care sunt în vigoare la nivel naţional şi care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului de lucrari, este Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Operatorii economici sunt obligaţi să indice în cadrul ofertei faptul că la eleborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia muncii. Completare formular de oferta - formular 10 C, Sectiunea IV Ofertantul trebuie să prezinte si anexa la formularul de ofertă. Ofertantul va prezenta acordul contractual de Secţiunea V, completat şi semnat de acesta. la

VI.6. Modul de prezentare a propunerii financiare

-Atentie: oferta va fi exprimata doar in lei; Pentru conversia lei/euro va fi folosit cursul INFOREURO pentru luna mai: 1 euro = 4,1883 Lei Propunerea financiarã va fi însoţită de FORMULARELE C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9 completate corespunzator şi de formularul de contract semnat şi ştampilat pe fiecare pagină. VI.7 Prezentarea ofertei a) adresa la care se depune oferta b) data limită pentru depunerea ofertei c) numărul de exemplare d) mod de prezentare a) Str Gheorghe Lazar Nr 10, Oras Avrig, Judet Sibiu, Serviciul Secretariat, Persoana responsabila Dobriţoiu Mihaela. b) 20.05.2009, ora 12.00 c) Oferta va fi prezentata intr-un exemplar original si trei exemplare in copie. Copiile vor fi efectuate după ce exemplarul original a fost numerotat. d) Modul de prezentare al ofertelor şi a documentelor de calificare Ofertantul trebuie să sigileze originalul şi copiile în plicuri separate, marcând corespunzător plicurile cu “ORIGINAL” şi, respectiv, “COPIE”. Fiecare din aceste plicuri va conţine propunerea tehnică şi propunerea financiară. Plicurile marcate “ORIGINAL “ şi “COPIE” trebuie să fie inscripţionate cu denumirea şi adresa ofertantului,

19
pentru a permite returnarea ofertei, fără a fi deschisă, în cazul în care oferta respectiva este declarată întârziată sau nu este însoţită de garanţia de participare. Aceste plicuri se vor introduce într-un plic exterior (sau colet) închis corespunzător şi netransparent. Plicul exterior (sau coletul) trebuie să fie inscripţionat cu adresa Autorităţii Contractante şi cu inscripţia “A NU SE DESCHIDE ÎNAINTE DE DATA 20.05.2009 ORA 13.00”. Ofertantii au obligatia de a semna, stampila si a numerota fiecare pagina a ofertei precum si de a anexa un opis al documentelor prezentate. Scrisoarea de înaintare (Formular 2A), garanţia de participare şi împuternicirea de participare la licitaţie a reprezentantului ofertantului vor fi ataşate la plicul exterior (sau pe colet). Data şi ora prezentării documentelor la Autoritatea Contractantă vor fi înscrise pe scrisoarea de înaintare de către Registratura autorităţii. Garanţia bancară de participare trebuie să ajungă la Autoritate înainte de ora de începere a şedinţei de deschidere a ofertelor (în cazul în care nu există un reprezentant) sau va fi prezentată de către reprezentantul ofertantului la începerea şedinţei de deschidere a ofertelor. e) modificarea şi retragerea ofertei f) oferte întârziate e) Oferta se poate modifica sau retrage pana la data limita de depunere a ofertelor f) Ofertele care au fost depuse după ziua si ora limită de depunere sau au fost depuse în alt loc decat adresa indicată in fişa de date a achiziţiei se returnează ofertantului fara a fi deschise. 20.05.2009 ORA 13.00 Primaria Avrig , jud Sibiu Ofertanţi au dreptul să participe la deschiderea ofertelor având asupra lor o împuternicire din partea societăţilor în cazul persoanelor juridice sau o copie a documentului de identitate în cazul persoanelor fizice

VI.8 Deschiderea ofertelor

VII. Criterii de atribuire
VII.1. Preţul cel mai scăzut VII.2. Cea mai avantajoasă ofertă economică ■ □

VIII. Atribuirea contractului de achiziţie publică
VIII.1 AJUSTAREA PRETULUI CONTRACTULUI DA □ NU ■ Cuantumul garanţiei de bună execuţie a contractului reprezintă 5% din valoarea totală a contractului si se constituie sub forma de scrisoare de garantie bancara (Formular nr. 19, SECTIUNEA IV) sau sub forma de retineri succesive. In cazul constituirii garantiei prin retineri succesive

VIII.2. GARANTIA DE BUNA EXECUTIE A CONTRACTULUI ■ NU □

DA

20
din facturile inaintate la plata, executantul are obligatia de a deschide un cont la dispozitia autoritatii contractante, la o banca agreata de ambele parti. Suma initiala care se depune de catre executant in contul astfel deschis nu trebuie sa fie mai mica de 0,5% din pretul contractului (inclusiv TVA). Pe parcursul indeplinirii contractului autoritatea contractanta urmeaza sa alimenteze acest cont prin retineri succesive din sumele datorate si cuvenite executantului, pana la concurenta sumei stabilite drept garantie de buna executie. Autoritatea va dispune ca banca sa instiinteze executantul despre varsamantul efectuat, precum si despre destinatia lui. Contul astfel deschis este purtator de dobanda in favoarea executantului. Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de buna execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu isi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de buna execuţie autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica pretenţia contractantului, precizând obligaţiile care nu au fost respectate. Autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de buna execuţie aferentă executiei lucrarii în termen de 14 zile de la data intocmirii procesului –verbal de receptie si/sau de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.

PRIMAR KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

21

Sectiunea III - Caiet de Sarcini

1. INFORMATII GENERALE

DENUMIRE AUTORITATE CONTRACTANTA o o o o o o o Tara beneficiara: Romania Autoritatea Contractanta este Consiliul Local al Orasului Avrig Informatii despre Autoritatea Contractanta: Adresa: Str. Gh. Lazar, Nr. 10, Cod postal 555200 Telefon: 0269 / 523101 Fax: 0269 / 524401 Persoana de contact: Primar KLINGEIS ARNOLD GUNTER

DENUMIRE INVESTITIE o Achizitionare lucrari de constructie in cadrul proiectului „ECO SISTEM AVRIG - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale”, Orasul Avrig, Judetul Sibiu, Regiunea Centru, România.

AMPLASAMENT

Orasul Avrig, Judetul Sibiu; Amplasamentul investiţiei pentru realizarea proiectului este in incinta statiei de epurare a Orasului Avrig, la iesire din Avrig spre Marsa pe DJ105G. Suprafaţa ocupată prin realizarea investiţiei este în proprietatea domeniului public, din punct de vedere juridic în administraţia Consiliului Local (intravilanul Orasului Avrig).

DATE GENERALE DESPRE AMPLASAMENT

Locatia de constructie, respectiv statia de epurare a orasului, nu are vecinatati construite sau locuite pe o raza de minim 500m.

COD CPV Lucrări de construcţii

45000000-7

DESCRIEREA PROIECTULUI

„ECO-SISTEM AVRIG – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale” Tema Dezvoltarea unui serviciu eficient de gestionare a deseurilor menajere in cadrul ariei administrative a Orasului Avrig, Comunei Porumbacu, Comunei Cârţa, Comunei Turnu Roşu, Comunei Racoviţa. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii Misiunea generala a institutiilor de administratie publica locala consta in gestionarea resurselor publice in scopul dezvoltarii durabile a zonei administrate, din punct de vedere economic si social. Protectia mediului, reprezinta unicul factor comun tuturor initiativelor si tuturor proiectelor de dezvoltare socio-economica, in conditii durabile. Din perspectiva prioritatilor locale de eficientizare a protectiei mediului, constructia unui sistem de management al deseurilor reprezinta prima etapa necesara in scopul reducerii celor mai importante riscuri actuale de mediu si in general una dintre primele etape de reducere a disparitatilor economice si sociale intre medii administrative si regiuni.

22
Prin prisma analizei realizate la nivel local asupra factorilor poluanti prezenti in cadrul localitatii, cel mai important risc de mediu actual identificat este reprezentat de lipsa unei formule de gestionare a deseurilor, care datorita amplitudinii posibilelor efecte negative asupra sanatatii populatiei si animalelor, a devenit o prioritate stringenta. Structura elementelor ce determina necesitatea proiectului propus:  Cresterea gradului de protectie a mediului, prin:  Cresterea ariei de colectare a deseurilor in cadrul localitatilor partenere;  Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat;  Reducerea cantitatii de deseuri depozitate final, si cresterea astfel a duratei de viata a depozitelor conforme din regiune;  Reducerea generarii de deseuri;  Reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului;  Cresterea gradului de colectare selectiva;  Eficienta economica.  Reducerea costurilor totale viitoare ca necesitate obiectiva de reducere a riscului de faliment al serviciului actual;  Cresterea veniturilor totale pe fondul reducerii costurilor unitare;  Reducerea costurilor indirecte privind amenzile pentru neconformarea cu legislatia de mediu;  Reducerea costurilor indirecte privind efectele generate de riscurile de mediu : riscuri de sanatate a populatiei, riscuri de sanatate a animalelor, investitii importante generate de necesitatea eventuala a decontaminarii zonelor afectate, etc.  Conformare legislativa.  Folosirea unor echipamente si metode de management al deseurilor care sa fie conforme cu legislatia de mediu;  Contribuirea la implementarea masurilor PRGD In prezent, serviciul de salubrizare functioneaza impropriu unei protectii complete de mediu : colectarea se face in amestec, pe o zona restransa. Serviciul este insuficient echipat si structurat realizarii unei colectari totale a deseurilor generate in cadrul localitatilor partenere. In cadrul ariei de colectare nu sunt incluse toate zonele, avand in vedere ca nu exista un traseu de colectare bine determinat, existand prin urmare zone care nu beneficiaza de acest serviciu. In prezent, toate deseurile colectate sunt depozitate in cadrul depozitului de la Avrig (cu termen de inchidere 2010) care genereaza riscuri importante, fapt ce determina necesitatea unei schimbari radicale a sistemului de salubrizare. Investitia va fi compusa din : - Sistem de colectare si transport al deseurilor : autogunoiere 18 mc si recipienti de colectare (eurocontainere 1,1 mc, europubele 0,24 si 0,12 mc si recipienti speciali compost 0,8 mc) - Statie de compost: • platforma betonata dimensionata in functie de cantitatile de deseuri de compostat, prevazuta cu rigola colectoare a levigatului si transport la statia de epurare a orasului; • utilaj de macinare deseuri compostabile; • utilaj manipulare deseuri (incarcator frontal); • utilaj aerare compost. - Statie de compactare si transfer: Constructia unei platforme betonate, constructia unei rampe de incarcare a deseurilor, achizitionarea unei semiremorci autocompactoare, achizitionarea unui cap tractor pentru semiremorca.

2. EXECUTIE LUCRARI

CARACTERISTICI GENERALE AMPLASAMENT LUCRARI CE SE VOR EXECUTA

Lucrarile se vor executa in incinta statiei de epurare a orasului Avrig, la iesire din Avrig spre Marsa pe DJ105G. Locatia de constructie a statiei nu are vecinatati construite sau locuite pe o raza de minim 500m aflat in intravilanul orasului Avrig. Suprafata totala a terenului afectat prezentului proiect este de 4200 mp. Terenul se afla in proprietatea Consiliului Local, in intravilanul orasului Avrig, este

23
liber de orice sarcini si nu are inregistrate litigii in desfasurare. Terenul este inscris in suprafetele de teren cu nr topo: Cc2843/5, Cc 2855/2. Din punct de vedere seismic orasul Avrig se incadreaza in zona de grad F a intensitatilor macroseismice, conform normativului P 100-92 valoarea perioadei punctului de colt fiind Tc=0.7sec(Ks-0.08).Conform STAS 6054-77 adincimea de inghet este de 0.90-1.00 m.

STRUCTURA CONSTRUCTIVA

Proiectul prevede executia lucrarilor: constructie platforma betonata in cadrul platformei de compost, constructie platforma betonata in cadrul platformei de transfer si constructia unei rampe de incarcare in cadrul platformei de trasfer. Necesitatea reducerii sensibile a cantitatii de deseuri transportate la depozitul ecologic in principal, dar care sa atinga si obiectivele de protectie a mediului si de durabilitate a proiectului, a impus datorita structurii predominant biodegradabile a deseurilor din zona, includerea unei statii de compostare in sistemul propus. Elementele componente ale statiei de compost:  platforma betonata de compostare;  utilaj macinare deseuri compostabile;  utilaj aerare deseuri;  incarcator frontal pentru manipularea deseurilor in cadrul statiei; Statia de compactare va fi amplasata pe o platforma de primire in suprafata de 1200 mp care va permite o sortare la orizontala (manuala) a deseurilor in vederea valorificarii acestora. Statia de compactare si transfer presupune :  platforma betonata de 1200 mp;  semiremorca compactoare 60 mc + cap tractor;  rampa de incarcare a semiremorcii compactoare; Statia de compactare si transfer va fi amplasata in continuarea platformei de compost, astfel incat lucrarile de constructii necesare sa se desfasoare in acelasi loc, iar anumite utilaje pot fi folosite in comun de catre cele 2 statii. Consideratii privind situatia existenta: Zona studiata este situata in extremitatea sudica a orasului Avrig in intravilanul acestuia. Platforma betonata va fi construita pe amplasamentul statiei de epurare a Orasului, in locul paturilor de uscare a namolului. Platforma este prevazuta cu inclinatie pentru scurgerea apelor pluviale intr-o rigola colectoare de transport a levigatului catre statia de epurare. In prezent Consiliul Local Avrig are in vedere constructia unei noi statii de epurare, care va fi amplasata in vecinatatea statiei actuale de epurare si implicit in vecinatatea platformei betonate. Odata cu punerea in functiune a noii statii de epurare se va prevedea extinderea colectorului de levigat pana la canalizarea orasului, la limita terenului studiat. Regimul juridic -terenul pe care se vor executa lucrarile este domeniu public, in intravilan, aflat in prorietatea Consiliului Local al Orasului Avrig. Precizarea categoriei de importanta a constructiei: Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de importanta “C“. Solutii adoptate la proiectare: In planul de situatie: Platforma betonata va fi amplasata in cadrul statiei de epurare existente a orasului Avrig, in imediata vecinatate a paturilor de uscare namol. Accesul la platforma se va face pe un drum proiectat cu latimea de 7,0 m si o lungime de 18,5 m. Platforma este compusa din 2 zone cu flux tehnologic specific, respectiv zona de transfer a deseurilor si zona de compostare.

Zona I : Platforma de transfer Are o suprafata de 1200 mp, sistemul rutier al acesteia fiind alcatuit din:  20 cm beton de ciment BcR3,5  20 cm balast stabilizat cu 6% ciment  15 cm balast cilindrat

24
Colectarea apelor de suprafata se va face prin intermediul pantelor amenajate pe suprafata carosabila (prin pantele proiectate de 1 si 2,5%) si vor fi colectate in santuri trapezoidale. Drumul de acces la platforma asigura posibilitatea circulatiei auto in ambele sensuri. Sistemul rutier al acestuia este identic cu cel al platformei de transfer. In zona mediana a platformei a fost proiectata o rampa de incarcare a deseurilor cu o inaltime de 4 m, o latime de 4,6 m si o lungime de 29 m, realizata prin umpluturi succesive de balast compactat in straturi de maxim 20 cm.

Zona II : Platforma de compost Platforma de compost are o suprafata de 3000 mp , sistemul rutier al acesteia fiind realizat din:  18 cm beton de ciment BcR3,5  15 cm balast stabilizat cu 6% ciment  10 cm balast cilindrat Colectarea apelor de suprafata se va face prin intermediul pantelor amenajate pe suprafata carosabila (prin pantele proiectate de 1 si 2,5%) si vor fi colectate in santuri trapezoidale. Incadrarea platformei pe latura estica se va realiza cu borduri prefabricate din beton de 20x25 cm, pe o fundatie de beton C6/7,5. Latura vestica si sudica a platformei a fost prevazuta cu un sant trapezoidal din beton care va prelua apele pluviale si levigatul. Aceasta a fost prevazuta in profil longitudinal cu o panta de 2% catre rigola de scurgere si in profil transversal cu o panta de 1%. Detalii pentru realizarea platformelor si a profilelor acestora sunt prezentate in plansele anexate.

OBLIGATII ALE EXECUTANTULUI

1. Executarea lucrarilor: In baza contractului de executie si anexelor sale tehnice si economice, executantul va realiza solutia finala de punere in opera. Pe tot parcursul punerii in opera, prevederile prezentului Caiet de Sarcini sunt obligatorii, dar reprezinta o varianta minimala a raspunderilor sale. Ofertantul va colabora permanent cu achizitorul la contintul si realizarea lucrarii. Executantul va fi prezent pe santier pentru adaptari la teren, pentru clarificarile cerute de achizitor si / sau organele de control autorizate de lege, pentru receptia lucrarilor si eventualele completari sau remedieri in vederea receptiei, in cadrul valorilor prezentate in oferta. Pe tot parcusul executiei lucrarilor la obiective, executantul va avea prezent un coordonator de lucrari, dispunand de pregatirea profesionala si autoritatea documentara legala necesara, avand asupra sa un exemplar din documentatia scrisa si desenata anexe la contract. Executantul va pastra confidentialitatea informatiilor furnizate de CONSILUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG pentru executia lucrarilor si a datelor tehnice. In cadrul contractului de executie, executantul va derula lucrarile in urmatoarele conditii: predare de amplasament, emiterea ordinului de incepe a lucrarilor si faza de executie. 2. Predarea lucrarilor In baza contractului de executie si anexelor sale tehnice si economice, executantul va solicita achizitorului receptia lucrarilor prin notificarea de receptie. Receptia lucrarilor de executie si / sau montaj se realizeaza prin intermediul Comisiei de Receptie in conditiile prezentului Caiet de Sarcini. Cu ocazia receptiilor, executantul va pune la dispozitia achizitorului cel putin:  Instructiuni de utilizare complete, in limba romana (dupa caz);  Specificatii tehnice sau cataloage (dupa caz). Documentatiile de mai sus vor fi insotite de certificate de calitate, certificate de conformitate, documente de agrementare tehnica (dupa caz). La expirarea termenului de garantie a lucrarilor, ce fac obiectul prezentului Caiet de Sarcini, se va efectua receptia finala a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si legale. 3. Durata maxima pentru executarea lucrarilor Lucrarile se vor executa in termen de maxim 3 luni de la data semnarii contractului.

GRAFIC FIZIC SI VALORIC Ofertantul va prezenta Graficul fizic si valoric pentru indeplinirea sarcinilor (Formular F2).

25

PROCEDURI DE LUCRU

Ofertantul trebuie sa prezinte: Programul calităţii, care concretizează sistemul de asigurare şi de conducere a calităţii la particularităţile lucrării ce face obiectul ofertei, avizat de specialişti sau de organisme abilitate în acest sens. Programul calităţii trebuie să cuprindă: - descrierea sistemului calităţii aplicat la lucrare, inclusiv listele cuprinzând procedurile aferente sistemului calităţii; - listele cuprinzând procedurile tehnice de execuţie a principalelor categorii de lucrări privind realizarea obiectivului şi planul de control al calităţii, verificării şi încercării; Ofertantul va prezenta procedurile de lucru conform standardelor si normativelor actuale.

3. CALITATE LUCRARI

UTILIZAREA DE MATERIALE AGREMENTATE

La realizarea constructiei ofertantul va utilizat materiale agrementate. Oferta tehnica a acestuia va cuprinde date tehnice despre toate materialele si echipamentele propuse, inclusiv agrementele tehnice ale acestora, atestate de institutii acreditate, care sustin calitatea acestor produse.

CONDITII CE SE VOR RESPECTA PE PARCURSUL INVESTITIEI: CALITATEA MATERIALELOR, RESPECTAREA LEGISLATIEI DE PROTECTIA MUNCII, A PROTECTIEI MEDIULUI (REGLEMENTARI)

1. Criterii de calitate Pe intreaga durata a derularii contractului, executantul va respecta toate obligatiile prevazute de legislatia in vigoare din Romania si in mod special “Legea nr. 10/1995” – privind calitatea in constructii si legislatia specifica de protectie a muncii. Ofertantul , la elaborarea documentatiei de ofertare si executantul, pe parcursul executiei lucrarilor, vor respecta prevederile legilor si normativelor din domeniul calitatii, cu precadere cerintele generale de calitate date de Normativul NC001-99” – privind rezistenta si stabilitatea, siguranta in exploatare si igiena si sanatatea oamenilor, protectia mediului. In conformitate cu legislatia in vigoare si cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini, executanul are obligatia de a intocmi si/sau respecta documentele de calitate si in mod deosebit Programul de Control pe Faze Determinate. Prealabil transmiterii Notificarii de Receptie, executantul are obligatia de a pune la dispozitia achizitorului, toate informatiile si documentele stabilite de legislatie a face parte din Cartea Tehnica a Constructiei. La elaborarea documentatiei si la executiei lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor legi si normative: Legea 10/1995 Lege privind calitatea în construcţii Legea 440 / 2002 Calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii Legea 50/1991 Lege privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

26
Legea 319/2006 HGR nr.1425/2006 OUG 195/2005 Legea 265/2006 Ordin MSF nr.235/2002 I22-1999 P100/1-2006 STAS 6054-1997 SR 11100/1-1993 SR 8591-1997 STAS 10617/2-1984 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a pevederilor Legii nr. 319/2006 privind protecţia mediului pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor Teren de fundare. adâncimi maxime de îngheţ Zonare seismică. macrozonarea teritoriului româniei Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare Ţevi de polietilenă de înaltă densitate. Dimensiuni

2. Reglementari tehnice Ofertantul, la intocmirea documentatiei de ofertare si executantul, pe parcursul executiei lucrarilor, vor respecta preverile legilor si normativelor privitoare la constructii, instalatii electrice de joasa si medie tensiune, instalatii de gaze, instalatii sanitare, instalatii termice si instalatii de ventilatii si climatizare. Modificarea legislatiei atrage dupa sine in mod automat si modificarea corespunzatoare a cerintelor apartinatoare, fara ca achizitorul sa-si retina in sarcina obligatii de atentionare. 3. Reglementari de securitatea muncii si PSI Ofertantul, la intocmirea documentatiei de ofertare si executantul pe parcursul executiei lucrarilor, vor respecta prevederile legilor si normativelor in domeniul sanatatii, securitatii muncii, prevenirii si stingerii incendiilor. Modificarea legislatiei atrage dupa sine in mod automat si modificarea corespunzatoare a cerintelor apartinatoare, fara ca achizitorul sa-si retina in sarcina obligatii de atentionare. La elaborarea documentatiei si la executiei lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor legi si normative: - Normele generale de protectia muncii aprobat de N/MCIND 7/1998; - Norme specifice de securitatea muncii elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii in 1998; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT/9/N -1993; - Legea nr. 53 – Codul Muncii (publicata in Monitorul Oficial nr. 72 din 05.02.2003); - Legea protectiei muncii nr. 90/12.07.1996 (publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 23.07.1996); - Legea nr. 18/04.04.1996, privind paza obiectivelor, bunurilor si valorilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 75 din 11.04.1996); - Normele generale de protectia impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate de decretul nr. 290/1977; - Norme generale de protectia impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate de decretul nr. 290/1977; - Norme generale de prevenire si stingere a incediilor aprobate prin ordinul Ministerului de Interne si Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului nr. 381/1994, M.C. din 1994 (publicat in Monitorul Oficial nr. 231/1994); - H.G.R. nr. 678/30.09.1998 al Ministrului de Interne pentru aprobarea Normelor Generale de prevenire si stingere a incendiilor (publicata in Monitorul Oficial nr.384/09/10.1998);

27
P 118 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia impotriva focului. Ofertantul , respectiv executantul are obligatia de a semna, prealabil semnarii contractului de executie, a unui protocl de protectia muncii, a carui respectare conditioneaza executia contractului pana la receptia la terminarea lucrarilor. Executantul va fi responsabil de sanatatea si securitatea muncii pentru toti salariatii sai si pentru toate personale afectate de lucrarile executate pe teriotoriul achizitorului. Personalul executantului va respecta instructiunile si regulile de amplasare si deplasare pe teritoriul achizitorului. Executantul recunoaste dreptul achizitorului de a executa inspectii periodice privind respectarea normelor de securitate a muncii, iar executantul trebuie sa intreprinda imediat masurile adecvate pentru indepartarea tuturor anomaliilor indentificate. Reprezentantul executantului va infoma conducerea achizitorului despre toate accidentele / incidentele propuse pe timpul lucrarilor. Executantul raspunde de efectuarea instructajelor regulate si obligatorii ale personalului propriu, pe linia securitatii si sanatatii muncii. Nerespectarea regulilor de protectie a muncii de catre executant poate avea drept consecinta rezilierea unilaterala a contractului de catre achizitor. -

4. PERSONAL CHEIE SI DOTARI

Cerinte de personal Ofertantul va face dovada ca dispune de personal de specialitate (atat ca numar, cat si ca pregatire) pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului de lucrari. Se va prezenta declaraţia privind efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor de conducere (Formular nr. 12I). Declaratia va contine informatii privind numarul mediu al personalului angajat in ultimii 2 ani, asigurarea cu personal de specialitate, numarul si pregatirea cadrelor de conducere, precum si persoanele responsabile direct de indeplinirea contractului. Declaratia trebuie sa fie insotita de CV-uri ale persoanelor responsabile direct cu indeplinirea contractului, precum si ale oricaror alti specialisti cu sarcini "cheie" in indeplinirea contractului.

Cerinţe minime de calificare: Studii superioare de specialitate şi minim 6 ani vechime în specialitate pentru şeful de şantier, atestare prevăzută de lege (MTCT, MLPAT, PLPTL) pentru responsabil tehnic cu execuţia, cu valabilitate în momentul depunerii ofertei.

Cerinte echipamente Ofertanul va face dovada ca dispune de utilaje, instalaţii si echipamente tehnice pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări (Se va completa Formularul nr. 12H)

5. CERINTE

Experienta similara Oferantul trebuie sa faca dovada executarii cel putin a doua contracte similare cu valoare minima cumulata de 100.000 euro insotite de proces verbal la finalizarea lucrarilor, recomandare si contract, realizate în ultimii 5 ani (Se va completa Formularul F1). Subcontractori Ofertantul va furniza informaţii privind subcontractanţii (Formular nr. 12G), daca e cazul.

6. LISTE DE CANTITATI
Listele de cantitati - constructii platforma betonata cuprind: 1) 2) 3) 4) 5) LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI EXTRAS DE MATERIALE EXTRAS DE MANOPERA EXTRAS DE UTILAJE EXTRAS DE TRANSPORT

28
1) LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI

AUTORITATE CONTRACTANTA CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG OBIECTIV OBIECT 01 PLATFORMA BETONATA LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI --------------------------------DEVIZUL OFERTA 1111 CATEGORIA DE LUCRARI: ECO-SISTEM AVRIG

FORMULAR C5

pag: 1 ========================================================================= | | | Pret unitar | Valoare | |Nr.| Lucrare | Material | Material | |crt| Denumire U/M Cantitate| Manopera | Manopera | | | | Utilaj | Utilaj | | | | Transport | Transport | | | | ( lei/UM) | (lei) | ========================================================================= | 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 | =========================================================================

1 1 1

TERASAMENTE TSC19B1 SMC 21.000

%

100.000

SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL.I MPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.2 / -----------------------------

2

TSC22G1

SMC

50.000

SPOR PT. FIECARE 10 M IN PLUS LA TSC20A 1 BULDOZER DE 81-180 CP TEREN CATEGORIA 1 SI 2 $/ -----------------------------

3

TRI1AA01A1

TO

1 900.000

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA-VAGON CATEG .1 $/ -----------------------------

4

TRA01A05

TO

1 900.000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 5 KM. $/ -----------------------------

5

TSE01C1

SMP

42.000

NIVELAREA MANUALA A TERENURILOR SI A PLA TFORMELOR CU DENIVELARI DE 10-20 CM IN T EREN TARE / -----------------------------

6

TSE06A1

SMP

42.000

PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR S I REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.I N PAM.NECOEZ. / -----------------------------

7

DA01A1

SMP

42.000

CURATIREA SI INLAT STRAT NOROI GROS MED 5CM DE PE STRAT RUTIER /

-----------------------------

29

SC ALPRO CONSULT SRL

/

SISTEM

O3.04

1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 2 ========================================================================= | 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 | =========================================================================

2 1 8

SUPRASTRUCTURA PLATFORMA TSE06A1 SMP 42.000

%

100.000

PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR S I REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.I N PAM.NECOEZ. / -----------------------------

9

DG06A1

MC

210.000

SPARG SI DESF BET CIM PE SUPRAF LIMIT PT POZARE CABLE COND,POD,GURI SCURGERE L A IMBRAC CAROSABILA / -----------------------------

10

TRI1AA01C3

TO

264.000

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-A UTO CATEG.3 $/ -----------------------------

11

TSC35C31

SMC

280.000

INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2 ,6-3,9 MC ROCI TARI SI F.TARI<25KG/BUC LA D. 11-20M / -----------------------------

12

TSC35B31

SMC

500.000

INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2 ,6-3,9 MC TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-2 0 M / -----------------------------

13

TRA01A05

TO

1 100.000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 5 KM. $/ -----------------------------

14

DA06A1

MC

480.000

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUALA /

-----------------------------

15

DA10B1

MC

690.000

STRAT RUTIER MATER GRAN STAB CU CIMENT S AU VAR SI ZGURA PRIN MET AMES IN STATII FIXE AST MEC / -----------------------------

16

DZ01C1

MC

695.000

PREP IN STATII FIXE A AMESTEC PTR STR ST ABILIZATE EXEC DIN BALAST CU 6 % CIMENT / -----------------------------

17

TRA06A10

TO

1 725.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K

30
M $/ -----------------------------

SC ALPRO CONSULT SRL

/

SISTEM

O3.04

1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 3 ========================================================================= | 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 | ========================================================================= 18 DC05C1 MP 1 400.000

IMBRAC.BET.CIM LA DR EXEC INTR-UN SINGUR STRAT IN GROSIME DE 20 CM / -----------------------------

19

DC05B1

MP

2 850.000

IMBRAC.BET.CIM LA DR.EXEC.INTR-UN SINGUR STRAT IN GROSIME DE 18 CM / -----------------------------

20

DZ30G1

MC

825.000

BET CIM PT DRUM PLATF PISTE AEROPORT MAR CA 350 CU CRIBL SI NISIP BETONIERA 500 L AMEST FORT ELECTR $/ -----------------------------

21

TRA01A10

TO

2 170.000

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 10 KM. $/ -----------------------------

22

CZ0104A1

MC

5.000

PREPARARE BETON B100 CU BALAST,GRANULATI A<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTR ALIZATE $/ -----------------------------

23

TRA06A10

TO

13.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K M $/ -----------------------------

24

DC03A1

BUC

863.000

ANCORE OTEL BET CU LUNG BAR 1 M CU CIOC LA CAP PENANCOR DAL IMBR BET CIM VIBR LA ROST DE CONT LONG $/ -----------------------------

25

DC04A1

M

700.000

TAIEREA CU MAS.CU DISC DIAMANT ROSTURI C ONTRACTIE SI DILATATIE BETON UZURA PISTE AEROPORTUARE $/ -----------------------------

26

TRA05A05

TO

28.000

TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON.ET C)PE DIST.DE 5 KM.$/ -----------------------------

27

DI08A1

M

700.000

INTRET ROST SI COLMAT CRAPAT LA IMBRAC C U LIANTI HIDRAULICI FOLOSIND MASTIC BIT UMINOS / -----------------------------

31

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04 1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 4 ========================================================================= | 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 | =========================================================================

3 1 28

BORDURI SI SANTURI TRAPEZOIDALE DE15A1 MC 15.000

%

100.000

SAPAT LA PLATF DR PT CASETA DE INCADR IM BRAC / -----------------------------

29

TSD01D1

MC

15.000

IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,S TRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG .TEREN F.TARE / -----------------------------

30

DE10A1

M

150.000

BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUA RE 20 X 25CM,PE FUNDATIE DIN BETON 30 X 15 CM / -----------------------------

31

CZ0104A1

MC

8.000

PREPARARE BETON B100 CU BALAST,GRANULATI A<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTR ALIZATE $/ -----------------------------

32

TRA06A10

TO

19.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K M $/ -----------------------------

33

TSA19B1

MC

50.000

SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT.SCURGEREA A PELOR SANT.TRAPEZ.CU ADINC.<0,50M,T.MIJL OCIU / -----------------------------

34

TRA01A05P

TO

70.000

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOL OZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM $/ -----------------------------

35

DA06A1

MC

8.000

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUALA /

-----------------------------

36

IFB09A1

MP

50.000

STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP / -----------------------------

37

PB09A1

MC

20.000

TURN.BET.ARMAT B150 IN FUND.TALPI RADIER E MANUAL

32
/ SC ALPRO CONSULT SRL / ----------------------------SISTEM O3.04

1111 ECO-SYSTEM AVRIG FORMULAR C5 (cont.) pag. 5 ========================================================================= | 0 | 1 2 3 | 4 | 5 - 9 | ========================================================================= 38 0560531 MC 20.000

B250 AGREG.GRELE <16MM CIM.PA35 PREF.PRE T. I.C. / -----------------------------

39

PC01A1

MP

18.000

COFRAJE PT. BETOANE FUNDATII,RADIERE EXE CUT. DIN PANOURI CU PLACAJ TIP P / -----------------------------

40

TRA06A10

TO

52.000

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =10K M $/ -----------------------------

========================================================================= Cheltuieli directe | Materiale | Manopera | Utilaje | Transport | Total | | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | ------------------------------------------------------------------------din care : - utilaje termice - utilaje electr. Alte cheltuieli directe CAS % Somaj % Sanatate % Fond risc % Alte cote % ------------------------------------------------------------------------TOTAL CHELTUIELI DIRECTE ------------------------------------------------------------------------Cheltuieli indirecte % Profit % ========================================================================= TOTAL GENERAL ========================================================================= PROIECTANT : CONTRACTANT :

33

2) EXTRAS DE MATERIALE

AUTORITATE CONTRACTANTA CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG OBIECTIV PLATFORMA BETONATA

FORMULAR C6

LISTA CONSUMURILOR DE RESURSE MATERIALE cuprinse in oferta

pag. 1 ============================================================================================= Nr. Cod UM Consumuri Pret unitar Valoare Greutate material cuprinse in oferta (lei / UM) (lei) (tone) crt. ---------------------------------------------------------------------------------------D e n u m i r e m a t e r i a l F u r n i z o r ============================================================================================= 1 0560531 MC 20.000 B250 AGREG.GRELE <16MM CIM.PA35 PREF.PRET. I.C. 2000121 KG OTEL BETON PROFIL NETED OB37 2000236 KG OTEL BETON PROFIL NETED OB37 2005418 KG PLASA SIRMA NEAGRA 2005731 KG SIRMA TRASA NET 2100012 KG CIMENT PORTLAND 2100024 KG CIMENT PORTLAND 2100373 KG CIMENT DE FURNAL 2100440 KG CIMENT PORTLAND 2200393 BALAST MC NESPALAT DE RIU 0-70 616.182 STAS 438 D=10MM 21.250 STAS 438 D=20MM 8.500 19,0 X0,8 X1000 S 2542 148.436 OL42 S 438/2 296175.000 40 VRAC S 438.000 40 SACI S 2613.000 VRAC S 50.000

2

0.616

3

0.021

4

0.009

OCHI HEXAG.

5

0.148

BET ARM STNB D= 5

6

296.175 388 0.438 388 2.613 1500 93.130 1500 2611.741

P

7

P

8

CU ADAOSURI

F

25

9

CU ADAOSURI

PA

93130.000 35 SACI S 1536.318 MM 15.561 MM 1.200 0,0-3,0 699.500 0,0-7,0 1.911 3,0-7,0

10

11

2200408 MC BALAST SORTAT NESPALAT DE RIU

26.454

0-30

12

2200513 MC NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 2200525 MC NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 2200642 MC NISIP SORTAT SPALAT DE RIU SI LACURI

1.620 MM 944.325 MM 2.580 MM 994.125

13

14

15

2201907 TO 994.125 CRIBLURA DUBLU CONCASATA 3/8 8/16 16/25 2205680 KG 611.000 AZBEST CRISOLITIC DE ORSOVA FULGI CAL 2 2600206 KG BITUM PT DRUMURI TIP D 432.050 STAS 754 301.000 STAS 754 254.950

16

0.611 S 3315 0.432

17

80/120

18

2600220 KG BITUM PT DRUMURI TIP D 180/200 2601262 MP

0.301

19

0.255

34
CART BIT STR ACOP FILER CALCAR 20 CA300 120CMX10M S 138 150.750 A1 16.583 S 1139

2800246 M BORDURA BETON PT TROTUARE 1000X250X200

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04 Oferta FORMULAR C6 (continuare) - pag. 2 ============================================================================================= Nr. Cod UM Consumuri Pret unitar Valoare Greutate material cuprinse in oferta (lei / UM) (lei) (tone) crt. ---------------------------------------------------------------------------------------D e n u m i r e m a t e r i a l F u r n i z o r ============================================================================================= 21 2901167 MC MANELE D=7-11CM 2903969 MC SCIND RASIN LUNGA 0.011 S.1040 0.007

L=2-6M

RASINOASE

22

TIV CLS D

0.011 GR=18MM L=6,00M S 942

0.006

23

2927745 MC PLACA PFL MOI BITUMATE

0.099 CALII 2750X1220X16

0.032 S7848 0.027

24

2928347 MP 1.080 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM PT PERETI 3803166 KG SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,5 5886954 KG CUIE CU CAP CONIC 5887001 KG CUIE CU CAP CONIC 5891533 KG CRAMPOANE MARIMEA 2 8.630 S 889 0.234 OL34 17.000 OL34 29.750 10X10X110 OL37 S 1447

25

0.009

OL32

26

0.000 S 2111 0.017 S 2111 0.030

TIP A1

3

X 80

27

TIP A1

4

X100

28

29

6002737 BUC 2.450 DISC ARMAT CU SEGM.DIAMANT CREST.LARG.D=400MM 1A 1-R 55 6200676 KG WHITE SPIRIT RAFINAT TIP A 6200951 KG MOTORINA PT.MOTOR DIESEL LD IARNA VARA 77.650 STAS 44 437.000 S 240

0.017

30

0.078

31

0.437

32

6202806 MC 1023.766 APA INDUSTRIALA PT.LUCR.DRUMURI-TERASAMENTE IN CISTERNE 6202818 MC 267.290 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI BETOANE DELA RETEA 6311528 KG 1.314 SCOABE OTEL PT.CONSTR.DIN LEMN.LAT,65-90MM,L.200-300MM 6621612 KG 157.000 PUDRETA CAUCIUC CU CONTINUT DEDESEURI TEX.GRAN.0,1-5MM 7315789 DECOFROL KG 49.450

1023.766

33

267.290

34

0.001

35

0.157

36

0.049

37

7318315 KG 891.000 DISAN(LIGNOSULFONAT DE CALCIU+ADAOS 3%)CU 92%SUBST.USC. 7324962 KG HIRTIE REZISTENTA DE AMBALAJ 17.260 KRAFT TIP1 160G/MP-SULURI

0.891

38

0.017

SC ALPRO CONSULT SRL / SISTEM O3.04 Oferta FORMULAR C6 (continuare) - pag. 3 ============================================================================================= Nr. Cod UM Consumuri Pret unitar Valoare Greutate material cuprinse in oferta (lei / UM) (lei) (tone) crt. ---------------------------------------------------------------------------------------D e n u m i r e m a t e r i a l F u r n i z o r ============================================================================================= ============================================================================================= TOTAL 6335.008

35
TOTAL ============================================================================================= Nota : Prezentul extras de materiale contine consumurile aferente devizelor : 1111.

OFERTANT :

36
3) EXTRAS DE MANOPERA

AUTORITATE CONTRACTANTA CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG OBIECTIV PLATFORMA BETONATA

FORMULAR C7

Lista consumurilor cu mana de lucru cuprinse in oferta

pag. 1 ================================================================================= Nr. Cod UM Consumuri Tarif mediu Valoare Procent manopera oferta (lei / UM) (lei) crt. ---------------------------------------------------------------------------D e n u m i r e m e s e r i e ================================================================================= 1 0101 ASFALTATOR 0102 BETONIST H 147.492

2

H

4695.888

3

0107 H DULGHER CONSTRUCTII 0111 H FIERAR BETON 0113 H FINISOR TERASAMENTE 0128 PAVATOR 0129 PIETRAR 0196 SAPATOR H

16.740

4

216.483

5

937.356

6

750.734

7

H

5.500

8

H

73.469

9

0199 H 1380.705 MUNCITOR DESERVIRE CTII. 3197 H 1042.400 MUNCITOR INC-DESC.MAT.

10

================================================================================= TOTAL 9266.767 --------------------------------------------------------------------------------TOTAL ================================================================================= Lucrarea se incadreaza in grupa .... Nota : Prezentul extras de manopera contine consumurile aferente devizelor : 1111.

OFERTANT :

37
4) EXTRAS DE UTILAJE
AUTORITATE CONTRACTANTA CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG OBIECTIV PLATFORMA BETONATA FORMULAR C8

Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii cuprinse in oferta

pag. 1 ============================================================================================= Nr. Cod UM Consumuri Tarif orar Valoare utilaj oferta (lei / UM) (lei) crt. ---------------------------------------------------------------------------------------D e n u m i r e u t i l a j ============================================================================================= 1 2509 H 168.000 MOTOCOMPR.AER MOBIL JOASA PRESIUNE 4,0-5,9 MC/MIN 2801 H 168.000 CIOCAN PNEUM.(EXCLUSIV CONSUM AER) 8-15 KG 3302 H 53.515 ELECTROPOMPA MONOETAJ.DE JOASA PRES.PT APA 2,8-8,0KW 3546 H AUTOGREDER PINA LA 175CP 3548 H BULDOZER PE PNEURI 6.120

2

3

4

5

35.475 60-100CP 16.167

6

3553 H BULDOZAR PE SENILE 65-80CP 3554 H BULDOZER PE SENILE 81-180CP

7

70.340

8

3706 H 118.800 BETONIERA CU AMESTEC FORTAT ACT.ELECTRIC 251-500L 3710 H 0.559 CENTRALA DE BETON SEMIAUTOMATIZATA 21-40MC/ORA 3720 H 9.680 VIBRATOR UNIVERSAL CU MOTOR TERMIC 2,9-4CP 4004 H 100.800 COMPACTOR AUTOPROP.CU RULOUR.(VALTURI) PINA LA 12TF 4005 H 74.664 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.,CU RULOURI(VALTURI),R8-14;DE 14TF 4007 H 53.130 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.PE PNEURI 8-10TF 4008 H 53.130 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.PE PNEURI10,1-16TF 4019 H 192.650 PLACA VIBRATOARE CU MOTOR ARDERE INTERNA SUB 10CP 650-700KGF 4027 H 53.515 INST. DE PREPARAT NISIP STABILIZAT TIP INS-60 4035 H MALAXOR MANUAL DE ASFALT PINA LA 600L 5.600

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

4045 H 53.130 REPARTIZATORFINISORNIXTURIASFALTICE CU MOTOR TERMIC 65CP 4055 H 192.650 REPARTIZATOR DE BETON DE CIMENT 20CP

19

38
20 4057 H 192.650 VIBROFINISOR DE BETON DE CIMENT CU MOT ARDERE INT 20-25CP

SC ALPRO CONSULT SRL

/

SISTEM

O3.04

Oferta FORMULAR C8 (continuare) - pag. 2 ============================================================================================= Nr. Cod UM Consumuri Tarif orar Valoare utilaj oferta (lei / UM) (lei) crt. ---------------------------------------------------------------------------------------D e n u m i r e u t i l a j ============================================================================================= 21 4058 H 112.000 MASINA DE TAIAT ROSTURI CU DISC ABRAZIV 20KW 5603 H 203.079 AUTOCISTERNA CU DISP.DE STROP CU M.A.J. 5-8T 5605 H 85.000 TRACTOR PE PNEURI CU REMORCA DE 3T 65CP 6751 H 85.000 AUTOMACARA 5TF,HMA=6,5M,DESCHIDERE MAX=5,5M 7201 H TRANSPORTOR CU BANDA,MOBIL,15M 7404 H INCARC.FRONTAL PE PN-URI 7406 H INCARC.FRONTAL PE PN-URI 7612 H LONGRINA METALICA 3M 107.030

22

23

24

25

26

53.515 PINA LA 1,0-1,49 1321.800 PINA LA 2,6-3,9 9350.000

27

28

29

7673 H 192.650 UMBRAR PT.PROTECTIA BETONULUI DE CIMENT LA DRUMURI

============================================================================================= Total utilaje/en.el. Total utilaje/comb. TOTAL 13128.649 --------------------------------------------------------------------------------------------TOTAL ============================================================================================= Nota : Prezentul extras de utilaje contine consumurile aferente devizelor :

OFERTANT :

39

5) EXTRAS DE TRANSPORT
AUTORITATE CONTRACTANTA CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG OBIECTIV PLATFORMA BETONATA FORMULAR C9

Lista consumurilor privind transporturile cuprinse in oferta

pag. 1 ============================================================================================= Nr. Fel Greutate Distanta Durata Tarif Valoare crt. transport transportata transport transport unitar (tone) (km) (ore) (lei/to*km) (lei) ============================================================================================= I Transport auto - total: din care : 1 Autobasculante 2 Autobasculante 3 Autospeciale amenajate 4 Autobetoniere III Alte transporturi: din care : 1 Transp.pamant autobasc. 7007.000 3000.000 2170.000 28.000 1809.000 70.000 70.000 5.0 5.0 10.0 5.0 10.0

============================================================================================= TOTAL 7077.000 --------------------------------------------------------------------------------------------TOTAL ============================================================================================= Nota : Prezentul extras de transport contine consumurile aferente devizelor : 1111.

OFERTANT :

40

7. DATE TEHNICE

Organizarea de santier, descriere sumara

In conformitate cu legislatia in vigoare la data predarii proiectului, executantul lucrarilor are sarcina de a analiza si fixa organizarea de santier necesara realizarea investitiei. Alimentarea cu apa a santierului, colectarea si transportul deseurilor, transportul apelor menajere cade in sarcina constructorului. Dupa finalizarea lucrarilor toate deseurile de constructie ramase in urma vor fi transportate la deponeu autorizat pentru preluarea acestora. Drumurile care in cursul lucrarilor de executie sunt eventual avariate, dupa terminarea lucrarilor de constructii vor fi aduse la starea initiala de catre constructor

Caile de acces provizorii

Calea de acces la amplasament este reprezentata de DJ 105g spre Sat Marsa, iar apoi pe drumul public pietruit care face legatura cu amplasamentul statiei de epurare a Orasului.

Sursele de apă, energie electrică, gaze pentru organizarea de şantier şi definitive;

Se vor obtine de catre executant din resursele locale, cu acordul furnizorilor, beneficiarul lucrarii fiind obligat sa inlesneasca accesul executantului la aceste resurse. Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua publica de energie electrica, existenta in cadrul Statiei de Epurare, pe baza avizului dat de catre furnizorul de energie electrica. Alte utilitati nu sunt necesare.

Programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, programul de recepţie.

Durata de executie a lucrarilor se propune, cu caracter orientativ , de 3 luni. Termenul de incepere al executiei precum si durata de executie se vor stabili de catre investitor si antreprenor prin contract , avind la baza datele din oferta antreprenorului.

Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor ce urmeaza a se executa se va face obligatoriu cu statie totala, pe baza coordonatelor X,Y,Z prezentate in proiectul tehnic si a reperelor din teren din ridicarile topografice.

Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care cad in sarcina sa;

Executantul va organiza laboratoarele de santier si va asigura verificarea calitatii tuturor materialelor puse in opera precum si a calitatii lucrarilor executate, in conformitate cu cerintele beneficiarului.

Serviciile sanitare

Pentru serviciile sanitare necesare, in caz de nevoie, se va aplela la reteaua specializata a orasului Avrig si la trusele de prim ajutor pe care executantul lucrarii trebuie sa le detina in dotare proprie pe santier.

Caietul de sarcini pe volume, broşuri, capitole

Ofertantul trebuie sa respecte, pe tot parcursul punerii in opera, specificatiile tehnice din cadrul capitolelor urmatoare de analiza:

ANEXA 1– CAIETE DE SARCINI TERASAMENTE ANEXA 2 – CAIETE DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL ANEXA 3 – CAIETE DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT ANEXA 4 – CAIETE DE SARCINI AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ANEXA 5 – CAIETE DE SARCINI DISPOZITIVE PENTRU EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

41

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA
ANEXA 1 – CAIETE DE SARCINI TERASAMENTE

GENERALITATI ART.1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. 2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (“Inginerul”) poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. CAPITOLUL I MATERIALE FOLOSITE ART.3. PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pamant vegetal corespunzator. ART.4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 4.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b. 4.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. 4.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. 4.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. 4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in

42 cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.

43

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 124388
Granulozitate Continut in parti fine in % din masa totala pt: d<0,005 min 1. Pamanturi necoezive grosiere cu foarte putine parti fine, neuniforme fractiunea mai mare de 2 mm (granulozitate continua) reprezinta mai mult de 50% Blocuri, insensibilitate la inghet-dezghet si la bolovanis, pietris variatiile de umiditate idem 1a, insa uniforme (granulozitate continua) 2. Pamanturi necoezive medii si cu parti fine, neuniforme (granulozitate fine (fractiunea mai mica de 2 mm continua) sensibilitate mijlocie la inghetreprezinta mai mult de 50%) dezghet, insensibile la variatiile de umiditate Nisip cu pietris, nisip mare mijlociu sau fin d<0,05 min d<0,25 min

Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi

Simbol

Tab 1a Coeficient Indice de Umflare Calitate materia de neuni- plasticitate libera l formitate Ip pentru pentru fractiunea terasasub 0,5 Un mm UI% mente

1a <1 1b <10 <20

>5 0 <5

Foarte buna Foarte buna

2a <6 <20 <40

>5 <10 <5

Foarte buna

idem 2a, insa uniforme (granulozitate discontinua) 3. Pamanturi necoezive medii si cu multe parti fine, foarte sensibile la fine (fractiunea mai mica de 2 mm inghet-dezghet, fractiunea fina prezinta reprezinta mai mult de 50%) cu umflare libera (respectiv contractie) redusa liant constituit din pamanturi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prafos sau argilos idem 3a, insa fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare

2b

Buna Medioc ra

3a >6 3b >20 >40

>10 -

<40

>40

Medioc ra

NOTA: In terasamente se poate folosi si material provenit din derocari, in conditiile aratate in prezentul tabel.

44

Materiale pentru terasamente Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88
Granulozitate Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi Simbol Conform nomogramei Casagrande 4. Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf praf argilos nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasa anorganice cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice cu compresibilitate mijlocie si umflare libera reduse sau medii, foarte sensibile la inghet-dezghet Indice de plasticitate Ip pentru fractiunea sub 0,5 mm <10 Umflare libera

UI% <40

Tab 1b Calitate material pentru terasamente Mediocra

4a

70
Wc=30%

4b

Indice de plasticitate lp

60 50 40 30 20 10

Wc=50%

<35
4d
W 3( 20 c= )

<70

Mediocra

4a 4b

anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate si umflare libera reduse si sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la inghetdezghet anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate mijlocie si umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate mare, umflare libera medie sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet

0, 7 lp=

4c

4f 4c
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

<10

<40

Mediocra

0

Limita de scurgere Wc%

4d

>35

>70

Rea

4e

<35

<75

Rea

4f

-

>40

Foarte rea

*: Materiile organice sunt notate cu MO

Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa W o >0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate naturala Wo = W L - limita de curgere 4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). ART.5. APA DE COMPACTARE 5.1. Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. 5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. 5.3. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare. ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. ART.7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 7.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute in tabelul 2.

Tabel 2
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/3-76 730-89 Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000 mc O incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82 1913/13-83 1913/12-88 1709/3-90

Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet, dezghet

In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o incercare la fiecare 5.000 mc

46

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator. C A P I T O L U L II EXECUTAREA TERASAMENTELOR ART.8. PICHETAJUL LUCRARILOR 8.1. De regula, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km. 8.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. 8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. 8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); inclinarea taluzelor. 8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa daca este necesar. 8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. 8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora. ART.9. LUCRARI PREGATITOARE 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente. 9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. 9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. 9.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.

47 9.5. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. 9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. 9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. 9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b. 9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. ART.10. MISCAREA PAMANTULUI 10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). 10.2. Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (in sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (in sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive. 10.3. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. 10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”. 10.5. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze “Inginerul” si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. 10.6. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. 10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, “Tabelul de miscare a pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de “Tabloul de corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor. ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 11.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca “Inginerul” considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:

48 un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; • acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; • un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. 11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: • pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului; • crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a “Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; • taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate; • sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu; • in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; • fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; • taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. 11.3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: • in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; • la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace inzapezirea drumului. 11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. 11.5. “Inginerul” se va opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor, susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. 11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului. ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. 12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. 12.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie “Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. •

49 12.4. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. 12.5. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. 12.6. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. 12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, in functie de natura materialelor existente in debleu. Tabel 3 NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea INCLINAREA TALUZURILOR 1,0 : 1,5 1,0:1,0...1,0:0,5 1,0:0,1 1,0:1,5...1,0:1,0 1,0:0,1 de la 1,0:0,1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola

In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. 12.8. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. 12.9. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp “Inginerul”. 12.10. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). 12.11. In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: • degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; • cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. 12.12. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. 12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.

Tabel 4 Profilul Roci necompacte Tolerante admise Roci compacte

50 Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluz de debleu neacoperit +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm +/- 5 cm +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii

12.14. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este aratat in art.14. 12.15. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, “Inginerul” va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: • in perioada ploioasa: extragerea verticala • dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. 12.16. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii. ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. 13.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”. 13.2. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5. ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR 14.1. Prescriptii generale 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”. Aceasta acceptare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier. 14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 14.1.3. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau, la propunerea Antreprenorului. 14.2. Modul de executie a rambleurilor 14.2.1. Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.

51 14.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3…5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16. 14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. 14.2.4. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. 14.3. Compactarea rambleurilor 14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazut in STAS 2914-84, conform tabelului 5.

Tabel 5
Pamanturi Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) Necoezive Imbracam inti permanen te 100 95 100 100 95 100 Imbracaminti semipermane nte Coezive Imbracami nti permanen te 97 92 100 97 92 100 Imbracaminti semipermane nte

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu inaltimea: h ≤ 2,00 m h > 2,00 m b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub patul drumului: h ≤ 0,50 m 0,5 < h ≤ 2,00 m h > 2,00 m c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub patul drumului

95 92 100 97 92 100

93 90 100 94 90 100

Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare. 14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului “Inginerului”, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce

NOTA:

52 modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa compactare. 14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. 14.4. Controlul compactarii In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: a) controlul va fi pe fiecare strat; b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6
Denumirea incercarii Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea gradului de compactare Frecvenaa minimala a incercarilor 1 la 5.000 mc 1 la 250 ml de platforma 3 la 250 ml de platforma Observatii Pentru fiecare tip de pamant pe strat pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. 14.5 Profiluri si taluzuri 14.5.1 Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. 14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate in tabelul 7. Tabel 7
Natura materialului in rambleu Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max m) 6 7 8 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. 14.5.3. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. 14.5.4. La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.

53 14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8 Caracteristicile terenului de fundatie Panta terenului de fundatie 30 60 10 5o a) Unghiul de frecare interna in grade 10o b) coeziunea materialului KPa 30 60 10 30 60 80 15o

Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m 0 1:10 1:5 1:3 3,00 2,00 1,00 4,00 3,00 2,00 3,00 2,00 1,00 5,00 4,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 4,00 3,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 8,00 6,00 4,00 3,00 10,00 7,00 5,00 4,00

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: - platforma fara strat de forma +/- 3 cm - platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm. 14.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa 14.6.1. Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, “Inginerul” va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor. 14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos 14.7.1. Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.

54 14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Qreprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; Sreprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. 14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos, art.12 tab.4. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. 14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase 14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. 14.8.2. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. 14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase. 14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.) 14.9.1. In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. 14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. 14.10. Protectia impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. ART.16. FINISAREA PLATFORMEI 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:

55 - la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, pe intreaga latime - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. 16.2. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie. ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale. ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a “Inginerului”, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator. ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactarii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. 20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. 20.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport cu reperii pichetajului general. 20.4. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)

56 20.4.1. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. 20.4.2. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura. 20.4.3. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. 20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. 20.4.5. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta). 20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9. 20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. 20.5. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2. 20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. 20.7. Verificarea compactarii umpluturilor 20.7.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 - 84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13-83. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. 20.7.2. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. 20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. 20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. 20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.

57 20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. 20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate.

Tabel 9
Tipul de pamant conform STAS 1243 - 88 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400 450

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/489, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

C A P I T O L U L III RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 21.1. In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. 21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi. 21.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. 21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. 21.6. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

58 concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. 21.7. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.; nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere. ART.22. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94. ART. 23. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94. -

59 REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

-

II. NORMATIVE TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. III. STANDARDE Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor. Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 730-89 STAS 1243-88 STAS 1709/1-90 STAS 1709/2-90

-

STAS 1709/3-90

-

STAS 1913/1-82 STAS 1913/3-76 STAS 1913/4-86 STAS 1913/5-85 STAS 1913/12-88 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 2914-84

-

60

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA ANEXA 2 – CAIETE DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662:2002 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea “Inginerului”, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Inginerul” va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. CAPITOLUL I MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE CARACTERISTICI AMESTE FUNDATII COMPLETAREA VERIFICAR C OPTIM RUTIERE SISTEMULUI E RUTIER LA CONFORM INGHETDEZGHET -STRAT DE FORMA-

61 Sort Continut de fractiuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 0-63 0-63 0-63 STAS 1913/5-85

max. 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30

max. 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50

max. 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50

STAS 4606-80

STAS 730-89

3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 1625, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1. 3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2. Tabel 2 Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm granulozitat 0,02 0,2 1 4 8 25 63 e Inferioara 0 4 12 28 35 60 100 0-63 3 10 22 38 50 75 100 superioar a 3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. 3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. 3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. 3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul

62

63 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. ART.4. APA Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3. A.1. Tabel 3
Frecventa minima Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 0 1 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului La aprovizionare 2 La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera 3 Metoda de determinare conform 4 STAS 4606-80 STAS 730-89

2

-

3

Umiditate

-

O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice -

STAS 4606-80

4

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone

STAS 730-89

C A P I T O L U L II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc.

64 d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.PM 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13. C A P I T O L U L III PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI ART.8. MASURI PRELIMINARE 8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. 8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. 9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q= volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc S= suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. 9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI

65 AMESTEC OPTIMAL 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. 10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. 10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 10.6. Este interzisa folosirea balastului inghetat. 10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
ART.11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. Tabel 4 NR. CR T. 1 2 3 4 5 DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICA Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/13-83 STAS 4606-80 STAS 1913/15-75 STAS 12.288-85 Normativ CD 31-2002

6

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

66 11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

C A P I T O L U L IV CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. 12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. ART.13. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:  pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III • 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; • 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;  pentru drumurile din clasele tehnice IV si V • 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; • 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31-2002). Tabel 5
Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h (cm) 10 15 20 25 30 35 40 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Nisip prafos, Praf nisipos, Argila prafoasa, nisip argilos praf argilos-nisipos, argila nisipoasa, (P3) praf argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa (P5) 323 371 411 284 327 366 252 290 325 226 261 292 206 238 266 190 219 245 176 204 227

Strat de forma Conform STAS 12.253 185 163 144 129 118 109 101

67
45 50 95 89 165 156 190 179 213 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31-2002. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (C v ). Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm; in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRARILOR ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” in registrul de lucrari ascunse. ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. ART.17. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

68

CAIET DE SARCINI GENERALE FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

-

II. NORMATIVE TEHNICE 20. CD 31-2002

-

Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE SR 662:2002 STAS 730-89 STAS 1913/1-82 STAS 1913/5-85 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 4606-80 STAS 6400-84 STAS 12.288-85 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

69

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA ANEXA 3 – CAIETE DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT CAPITOLUL 1 GENERALITATI ART. 1.OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie s3 fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a betonului, la realizarea imbracamintii rutiere cu beton de ciment si se aplica la constructii, modernizari sau ranforsari de: - piste, cai de rulare si platforme aeroportuare, pentru care trebuie sa se respecte si prescriptiile tehnice in vigoare, specifice acestor lucrari. ART. 2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Imbracaminti rutiere cu beton de ciment sunt alcatuite din dale, delimitate Intre ele prin rosturi si se executa de regula intr-un singur strat, in care betonul indeplineste caracteristicile pentru un strat de uzura. 2.2. Imbracamintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate in cofraje fixe, conform SR 183-1 sau in cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate satisfacatoare, iar alegerea ramane la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrarilor va respecta si prevederile Normativului NE 014. 2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment se clasifica dupa clase, pe baza criteriului rezistentei la incovoiere (R inc ), pe care betonul trebuie sa-1 obtina la 28 de zile. Rezistenta caracteristica la incovoiere Rk mc se obtine din interpretarea statistica si se defineste ca valoare a rezistentei sub care se pot intalni statistic eel mult 5% din rezistentele obtinute prin incercarea la incovoiere a epruvetelor de beton, la varsta de 28 zile. Epruvetele prismatice au dimensiunile 150 x 150 x 600 mm si se incearca prin incarcare cu doua forte egale si simetrice. Clasele de betoane rutiere se noteaza conform tabelului 1. Tabel 1 k Clasa de beton rutier R inc –Mpa (N/mmp) BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 3,5 4,0 4,5 5,0

2.4. Clasa de beton a imbracamintii rutiere este prezentata in tabelul 2.

70 Tabel 2 Denumirea lucrarilor

Piste , cai de rulare si platforme pentru aeroporturi: - internationale si interne - de lucru

Clasa betonului BcR 5,0 (BcR 4,5) intr-un singur strat BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzura sau un strat BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de i t t

Note: 1. Clasa de betoane care vor fi executata este cea prevazuta in proiectul lucrarii. 2. Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaza cu ciment tip CD 40, ciment tip 142,5 sau I 42,5 R. 3. Betoanele de clasa 4,0 si BcR 3,5 se realizeaza cu ciment tip 142,5 sau 142,5 R. 4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utiiizate numai cu avizul unui institut de specialitate rutiera cu acordul Beneficiarului si Proiectantului Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. CAPITOLUL 2 NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE STANDARDE DE PRODUS Materialele din care se executa imbracamintile de beton de ciment trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dupa cum urmeaza: agregate naturale de balastiera - SR 662; agregate naturale de cariera - SR 667; - ciment: tipurile 142,5; 142,5R - SR 388 si CD 40 - STAS 10.092; aditiv plastifiant mixt pentru betoane — STAS 8625; - apa - STAS 790; - fluid de protectie P 45 - STAS 12.093; emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida - STAS 887; - otel beton OB 37-STAS 438/1; - hartie rezistenta - STAS 3789; - folii de polietilena- STAS 8171; bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/100 - SR 754; - filer-STAS 539; alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata preparate; elastice pe baza de poliuretan sau silicon sau chituri ticolice; profile de neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie sa fie normate sau agrementate, Beneficiarul aproband tipurile care se vor utiliza. ART.3. CIMENTURI 3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate indicate in tabelul 3, conform prevederilor standardelor respective: - ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporruri, STAS 10092; - ciment Portland 142,5R, SR 388;

71 Tabel 3 Caracteristicile cimentului Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului: - priza incepe dupa: min. ore - priza sfarseste dupa: max. ore - constanta de volum pe turte; - constanta de volum pe ace Le Chatelier; max. mm - finetea de macinare exprimata prin suprafata specifica (orientativ, rest pe sita0,l) cmp/g - rezistenta la intindere prin incovoiere min dupa 2 zile N/mmp dupa 7 zile dupa 28 zile - rezistenta la compresiune: dupa 2 zile min. dupa 7 zile N/mmp dupa 28 zile CD 40 2 10 buna 10 (10) 3,5 5,0 6,5 15 26 40 Ciment tip I 42,5R 1 10 20 42,5...6

3.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment. 3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesara aprobarea Beneficiaruiui lucrarii. In acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii, conform celor stabilite impreuna cu Beneficiarul. 3.4. Cimentul se va aproviziona in vrac, utilizand autocisteme sau eontainere speciale CF cu descarcare pneumatica, destinate exclusiv acestui produs sau in saci de hartie, transportati in vagoane inchise sau camioane acoperite. 3.5. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua in conditiile necesare pentru ca cimentul sa fie ferit de umezeala, de impurificari (cu var, cenusa de termocentrala, filer, carbune, pamant, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment. 3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dupa constatarea existentei si analizarii certificatului de calitate sau a certificatului de garantie (cand cimentul se preia de la o baza de aprovizionare) si dupa verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri sau incaperi special amenajate. Cimentul aprovizionat in vrac se va depozita in silozuri, atat in cazul depozitelor de rezerva cat si in cazul celor de consum. Cimentul aprovizionat in saci se va depozita in silozuri, atat in cazul depozitelor de rezerva cat si in cazul celor de consum. Cimentul aprovizionat in saci se va depozita in magazii, sacii asezandu-se in stive, suprapunandu-se maximum 10 saci si lasandu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori. Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toata durata depozitarii se va tine evidenta loturilor de ciment, acesta utilizandu-se in ordinea datelor de aprovizionare, dupa confirmarea prin buletine de laborator a calitatii cimentului de aprovizionare. 3.7. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata prin instalatia pneumatica apoi vor fi marcate corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita. 3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50° C, iar durata de depozitare nu va depasi durata prescrisa de producator pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgand de la data expedierii cimentului de la producator. Cimentul cu o durata mai mare de depozitare sau cu un aspect care denota ca a fost influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi intrebuintat numai dupa verificarea starii de conservare, in functie de reziduul pe sita 0 1 mm, si arezistentei la compresiune, asa cum se indica in tabelul 4.

72

Tabel 4 Reziduul pe sita 0 1 mm, r % 0 max. 10% Starea de conservare Buna - ciment nealterat Ciment de inceput de alterare, putand fi utilizat in functie de rezultatele incarcarilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau , in lipsa acestora va fi considerat de tip ITI-V 32,5 si folosit la betoane de clasa eel mult Be 5 Ciment alterat, putand fi utilizat numai la prepararea mortarelor

peste 10%

3.9. In cazul in care cimentul nu indeplineste conditiile prevazute in tabelul 3 va fi declasat si se va folosi ca atare. 3.10. Verificarea calitatii cimentului de catre Antreprenor, se va face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 9 3.11. Laboratorul santiemlui va tine evidenta calitatii cimentului astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; - intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. ART.4. AGREGATE 4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate: - nisip natural, sorturiie 0-4, conform SR 662; - agregate de cariera, concasate: criblura sorturiie 8-16; 16-25 si piatra sparta (split) sort 25-40, conform SR667. Nota: Pietrisul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, si drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastiera (SR 662), se va utiliza numai sortul de nisip natural 0-4. 4.2. Sorturiie de agregate utilizate in diferitele straturi ale imbracamintilor sunt indicate in tabelul nr. 5. Tabel 5 Imbracaminti Natura Sorturile Granulozitatea executate agregatului agregatelor agregatului total A intr-un singur strat Nisip natural 0-4 0-25 Criblura 8-16 si 16-25 Nisip natural 0-4 0-40 Criblura 8-16 si 16-25 Piatra sparta (split) 25-40 Nisip natural 0-4 0-25(31)

4.3. Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, si lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalina sau amorfa, deaorece reactioneaza cu alcaliile din cimenturi. 4.4. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa A si/sau B, conform tabelului 3 din SR 667. 4.5. Agregatele trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabeiul 6. 4.6. Agregatele naturale se aprovizioneaza din timp, in depozite, in cantitati suficiente, pentru a asigura omogenitatea si constanta caracteristicilor lor precum si continuitatea proceselor tehnologice in care sunt utilizate. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 4.7. Transportul, manipularea si depozitarea agregatelor naturale se efectueaza In conditii

73 care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare intre sorturi. 4.8. Agregatele naturale se depoziteaza, intermediar si final, pe platforme betonate, cu pante si rigole pentru evacuarea apelor. In vederea depozitarii separate, a diferitelor sorturi, se vor creea compartimentele necesare, cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate. In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueaza pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus de agregate, se pot folosi silozuri. Este interzisa depozitarea agregatelor direct de pamant sau pe platforme doar balastate. 4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie sa fie amenajate pentru a evita antrenarea de noroi si alte materiale in depozite, de catre mijloacele de transport. In cazul aprovizionarii pe calea ferata, rampele de descarcare vor fi betonate si dimensionate cu spatii suficiente pentru evitarea amestecarii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate. Tabel 6 Nr. Caracteristicile Conditii de ac misibilitate Determinare crt. agregatelor conform nisip pietris criblura split naturale conscasat 1. Continut de impuritati: nu se nu se nu se nu se STAS 4606 - corpuri straine (bucati de lemn, admit admit admit admit frunze etc); - argila in bucati sau argila nuse nu se aderenta pe granulele adminte admite - mica libera, % max 1 - carbune, % maxim 0,5 - humus (culoarea solutiei incolora de hidroxid de sodiu); pana la galbuie - sulfati (exprimati in S0 3 ), % max 1 - parte levigabila, % max 0,3 2. Granulozitatea conform figurii 1 din SR 662 si tabei 12 si STAS 4606 figurile 1,2,3,4,5,6,7 si 8 din caietul de sarcini - continut de fractiuni sub 0,1 . . 1 _ STAS 730 mm: - in sortul 16-15, % max 0,5 0,3 SR EN 933-2 - in sortul 25-40, % max 3. Echivalent de nisip, min 85 STAS 730 4. Grad de spargere, % min 65 5. Rezistenta la strlvire a 60 STAS 4606 agregatelor in stare saturata, %, 6. Uzura cu masina tip Los 25 25 25 STAS 730 Angeles (LA), %, max 7. Rezistenta la actiunea 3 3 6 repetata a sulfatului de sodiu (Na 2 S04) 5 cicluri, % max 8. Forma granulelor agregatelor 0,66;0,33 25 cu dimensiunea minima > 7(8) 25 mm: - raport b/a; c/a min - continut de granule plate si aciculare: % max 4.10. Verificarea calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 9. 4.11. Laboratorul santieruiui va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

74 - intr-un dosar, vor fi cuprinse certificate! e de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. ART. 5. APA 5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790. Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790. 5.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba caracteristicile apei. 5.3. In timpul utilizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materiale organice, uleiuri , argile, etc. 5.4. Verificarea calitatii apei se va face conform tabelului 9. ART. 6. ADITIVI Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor codului de Practica NE012. Stabilirea tipului de aditivi sau o combinatie de aditivi se va face luand in considerare recomandarile din tabelul 4.4 si din ANEXELE 1.3 si 1.4 ale Codului de Practica. In general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza: obligatoriu, un aditiv antrenor de aer; aditiv reducator de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea de aditiv nu trebuie sa conduca la reducerea dozajului de ciment); obligatoriu, aditiv accelerator sau intarzietor de priza in cazurile indicate la punctul 6.2. 6.1. Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si antrenor de aer) conform STAS 8625 sau alt produs agrementat tehnic pentru nivelul de calitate cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de catre Beneficiarul lucrarii pe baza studiilor preliminare efectuate in scopul stabilirii compozitiei betonului. Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt aratate in tabelul 7. Tabel 7 Caracteristici Conditii de admisibilitate Determinare conform Aspect praf de culoare cafeniu deschis vizual Continut de substanta uscata, % min 90 STAS 8625 Substante insolubile in apa, % max 2,0 Substante reducatoare, % max 5,5 Continut de cenusa, % pH-ul solutiei cu concentratia in 1 % 4,5 ....5,5 Nota: Valorile din tabel se refera la substanta uscata la o temperatura de 105°C ± 5°C. 6.2. In conformitate cu prevederile tabemlui 4.4 din Codul de Practica NE 012, pentru reglarea procesului de intarziere sau accelerare de priza, in fiinctie de cerintele impuse de tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori de priza sau intarzietori de priza, obligatorii, in urmatoarele cazuri: - intarzietor de priza + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp calduros; - accelerator de priza + Anti-inghet la betoane turnate pe timp friguros. 6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate. 6.4. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate (ferite de umiditate). Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesara in minimum 3 zile de productie. 6.5. Recipienteletn care se prepara solutia de aditiv, vor fi bine curatatein interior, de orice

75 impuritati (praf, grasimi, pacura, etc) inainte de utilizare si nu vor fi folosite decat in acest scop. 6.6. Solutia de Disan A se va pastra in recipiente metal ice inchise, pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentratiei, datorita evapoararii apei. Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevazute cu dispozitive de agitare. 6.7. Verificarea calitatii aditivilor se va face conform tabelului 9. ART. 7. OTEL BETON 7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate m sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi otelul beton rotund de 0 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1. 7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie in sistemul cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 0 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform STAS 333. 7.3. La livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. 7.4. Otelul beton se va depozita si pastra in conditii care sa evite favorizarea corodarii si murdaririi acestuia cu pamant sau alte materiale. 7.5. Verificarea calitatii otelului beton se va face conform tabelului 9. ART. 8. ADAOSURI 8.1. Nu se admit adaosuri precum cenusa de termocentrala ART. 9. ALTE MATERIALE Pentru realizarea imbracamintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmatoarele materiale: a) Hartie rezistenta Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilena de joasa densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171, pentru: - executia imbracamintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatra sparta; - izolarea contra aderentei la beton a unei jumatati din acorele de otel ce trebuiesc fixate in rosturile longitudinale de contact ale imbracamintilor de beton de ciment executate in cofraje fixe; b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspat, contra evaporarii apei, cum sunt: - acoperisuri mobile; - fluid de protectie P 45, conform STAS 12093; - emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida, conform STAS 887. c) Produse de colmatare a rosturilor: - la cald, cu mastic bituminos alcatuit din: • bitum tip D 80/100, conform SR 754; • filer de calcar, conform STAS 539; • DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementarilor tehnice in vigoare - la rece, cu unul din urmatoarele produse, conforme cu reglementarile tehnice in vigoare: • ASROBIT; • Prefabricate din neopren sau cauciuc. d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la: - betoane in spatii inguste (supralargiri in curbe, parcari auto, acostamente, banchete); - inlocuirea partiala sau totala a unor dale cu defectiuni; - repararea degradarilor imbracamintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale dalelor, zone faiantate, ruperi la colruri). ART. 10. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR 10.1. Controlul calitatii materialelor se efectueaza preliminar (pentru aprobarea furnizorilor si a retetelor) si la aprovizionare si inainte de utilizare. 10.2. Verificarile la aprovizionare si inainte de utiiizarea materialelor, care trebuie efectuate si frecventa acestora sunt cele prevazute in tabelul 9.

76

Nr. crt

Materialul

Actiunea, procedeul de verificare, caracteristicile care se verifica

Scopul actiunii

Tabel 9 Frecventa minima

Tipul de laborator

n
le rezerva sau la statiile de betoane Constatarea La fiecare lor confirmarii calitatii aprovizionat de catre furnizor O determinare la fiecare transport dar nu mai putin de o determinare la 1001, pe o proba medie Facultativ DA

ni
DA

A.l

A. La aprovizionarea materialelor in Ciment a. Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie b. Stabilirea si timpul de priza, conform SR EN 196-3/AC

Evitarea unor erori nesesizate la controlul de fabricatie sau semnalarea unor impurificari intervenite in timpul transportului c. Rezistente mecanice Aprecierea prin metoda rapida, orientativa a marcii conform STAS 5296 cimentului d.l. Rezistente mecanice Confirmarea la 2(7) zile conform SR claset cimentului EN 196-1 (numai daca nu Culegere de date se efectueaza incercarea pentru evidenta prin metoda rapida sau calitatii cimentului rezultatele obtinute prin utilizat aceasta metoda sunt necorespunzatoare) d.2. Rezistente mecanice la 28 zile, conform SR EN 1961 (idem, ca mai sus) e. Prelevarea de contra- Verificari ulterioare probe care se pastreaza in caz de litigiu min 45 zile (pastrate in cutii metal ice sau pungi de polietilena sigilate f. Starea de conservare (numai daca s-a depasit termenul de garantie sau au intervenit factori de alterare) a. Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate b. Continutul de impuritati (echivalente de nisip, parti levigabile, humus, continut de fractiuni fine sub 0,1 mm) si de corpuri straine (bucati de lemn, argila aderenta, continut de carbune si mica) conform STAS 730 si STAS 4606) Evitarea aprovizionarii cimenturilor alterate

DA

DA

DA

-

O proba la 200 t daca livrarea se efectueaza in loturi mai mici de 100 t O proba la 500 t daca livrarea se efectueaza in loturi mai mari de 100 t

DA

-

La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul beneficiarului sau al O determinare la fiecare transport sau la max. 100t, pe o proba medie La fiecare lot aprovizionat O proba la max 500 mc pentru fiecare sursa (pentru humus la schimbarea sursei), iar la corpuri straine numai in cazurile in care se observa prezenta lor

DA

DA

DA

DA

A2

Agregate

Constatarea confirmarii calitatii de catre furnizor Confirmarea calitatii lotului aprovizionat

DA

DA

DA

DA

77 c. Granulozitatea sorturilor conform STAS 4606 pentru nisip si pietris si conform STAS 730 pentru criblura Confirmarea calitatii lotului aprovizionat O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort, iar in cazul aprovizionarii de la aceleasi surse, o proba la max. o saptamana pentru fiecare sort De fiecare data cand se observa schimbari pe parcursul aprovizionarii de la aceeasi sursa sau cand se schimba La fiecare lot aprovizionat si cand se observa schimbari pe parcursul La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat DA DA

d. Caracteristici Culegere de date geometrice (forma pentru evidenta granulelor, coeficientul calitatii agregatelor de aplatizare), conform STAS 4606 si STAS 730

DA

DA

e. Rezistenta la uzura Los Angeles

Constatarea confirmarii calitatii de catre furnizor

DA

DA

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate A.4 Produse de Verificarea colmatare a caracteristicilor fizicorosturilor mecanice ale produselor, comparativ cu prevederile agementelor tehnice Verificarea A.5 Produse pentru caracteristicilor tehnice protectia ale produselor, suprafetei comparativ cu prevederile betonului agrementelor tehnice proaspat respective a. Verificarea datelor A.6 Otel-beton inscrise in certificatul de calitate b. Verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere, etc) conform STAS 333 B. Inainte de utilizarea materiaielor B.l. Ciment a. Verificarea duratei de depozitare b. Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au

A.3 Aditivi

Constatarea garantarii calitatii de catre producator Confirmarea caracteristicilor tehnice

DA

DA

DA

DA

Confirmarea caracteris-ticilor tehnice

La fiecare lot aprovizionat

DA

DA

Constatarea garantarii calitatii de catre producator Confirmarea caracteris-ticilor standardizate

La fiecare lot aprovizionat Minim 2 probe pe lot

DA

DA

DA

DA

Incadrarea in termenul de Evitarea utilizarii cimenturilor alterale

La fiecare lot aprovizionat Doua probe pe siloz (sus si jos) sau la interval de max. 501 ciment consumat

DA DA

DA DA

78 B.2. Agregate a. Continutul de impuritati si corpuri straine conform STAS 4606 si STAS 730 Sesizarea eventualelor impurificari intervenite in depozitul de prim ire in cursul manipularii locale Adoptarea compozitiei betonului in functie de rezultatele obtinute Ori de cate ori apar factori de impurificare, dar eel putin o data pe saptamana DA DA

b. Verificarea granulozitatii sorturilor conform STAS 4606 si STAS 730

c. Umiditatea, conform STAS 4606

Adoptarea compozitiei betonului, in functie de rezultatele obtinute

0 proba la 400 mc beton dar eel putin o data pe zi, si oricand apar factori care pot modifica granulozitatea, la fiecare sort O proba la 200 mc beton si cand se observa o schimbare cauzata la conditiile meteorologice La peste 200 mc beton/zi, frecventa minima este de o proba pe zi

DA

DA

DA

DA

B.3. Aditivi

B.4. Apa

Densitatea solutiei, conform reglementarilor tehnicein vigoare(daca aditivul se prepara la statia de betoane) Compozitia chimica, conform STAS 790

Corectarea dupa caz O proba la a concentratiei fiecare sarja de aditiv preparata

DA

DA

Utilizarea la prepararea betonului a unei ape

O proba la inceperea lucrarilor, daca apa nu provine dintr-o

DA

-

CAPITOLUL 3 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI ART. 11. INCERCARI PRELIMINARE 11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua masuri in vederea stabilirii, pe baza de incercari preliminare efectuate de catre un laborator de specialitate, a compozitiei betonului rutier care sa asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului in stare proaspat si inarita, conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. 11.2. Incercarile preliminare vor incepe cu eel putin 90 zile inainte de inceperea lucrarilor de betonare, iar compozitia betonului adoptata pe baza rezultatelor obtinute din aceste incercari va fi aprobata de Beneficiarul lucrarii. 11.3. Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea ei la conditiile santierului, pastrand caracteristicile betonului in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice. 11.4. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raport A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si SR 182-2 pet. 2.3.4, sunt indicate in tabelul 10. 11.5. Caracteristicile betonului rutier intarit care trebuie indeplinite la stabilirea retelelor prin

79 incercarile preliminare trebuie sa fie cu 10% mai mari decat cele obligatorii la executie, pentru a exista garantia acoperirii diferentelor intre conditiile de laborator si cele de santier. Tabel 10 Material Clasa betonului rutier Observatii BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 1. Ciment CD 40, kg/mc"' 330-350 350-370 cofraje fixe min. 310 cofraje glisante 2.CimentI42,5;I42,5R*; 310-330 330-350 350-70 cofraje fixe min. 310 cofraje glisante 3. Raport apa/ciment, max 0,45 pentru betoanele cu granulozitate continua cofraje fixe 0,47 pentru betoanele cu granulozitate discontinua cofraje fixe 0,52 pentru betoanele cu adaos de cenusa cofraje fixe 0,43 pentru betoanele cu granulozitate continua cofraje glisante 4. Aditiv DISAN A% din 0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate continua cofraje fixe 0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate discontinua cofraje fixe si agregate naturale concasate masa cimentului 0,35 ... 0,40 pentru betoane cu granulozitate cofraje fixe discontinua si agregate naturale de balastiera 0,15 pentru beton fluidifiat cofraje fixe conform specificatiei tehnice de produs cofraje glisante Nota; *) Cantitatile prevazute pentru dozajele de ciment nu contin si pierderile. Valorile pentru retete sunt indicate in tabelul 11. Tabel 11 Conditii tehnice Clasa betonului rutier (preliminar, la retete) BcR3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 Rezistenta caracteristica la incovoiere (R IW 3,8 4,4 4,9 5,5 ) determinata la 28 zile pe epruvete prismatice 150 x 150 x 600 mm MPa min Rezistenta medie la compresiune 34,0 39,0 44,5 50 determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de 150 (141) mm sau fragmente de prisme cu latura sectiunii 150 mm (Re med) MPa Gradul de gelivitate al betonului G100 G100 G100 G100 determinat conform STAS 3518 Nota: Incercarile la compresiune pe fragmente de prisma sunt informative. ART. 12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER 12.1. Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale prelucrate, apa, ciment, si aditivi in conformitate cu prevederile urmatoare: 12.1.1. In sistemul cofraje fixe a) Imbracamintile ce se executa intr-un singur strat se realizeaza cu agregate concasate 0...25 mm sau 0...40mm. b). Betonul din stratul de uzura al imbracamintei din beton de ciment se realizeaza cu nisip natural (SR 662) si agregate concasate (criblura) (SR 667). fn cazul locurilor cu supralargiri in curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform prescriptiilor tehnice in vigoare. 12.1.2. In sistemul cofraje glisante Prevazut in SR 183-2 12.2. La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baza din Codul de Practica NE 012, cap.6, adaptate la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta prevederile

Nr. crt. 1.

2.

3.

80 anexei ELI din Normativul pentru executarea imbracamintiior rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014.

Nr. cr.

Zonele Limite granulometrice ale agregatului total LPe ntru sistemul in cofraje 1. Cu granulozitate continua 0...25mm(fig.l) min. max. 0...40mm(fig.2) min. max. 0...31,5 mm min. max. (fig.3) 2. Cu granulozitate discontinua 0...25 mm ffia.4) fara sortui 8-16 0...40mm(fig.5) fara sortui 8-16 0...31,5 mm

Tabel 12 Treceri % in masa prin sita cu oc liuri patrate emm: 0,2 0,63 1 2 4 8 16 25 31,5 40

2 8 2 7 2 7

7 22 6 22 6 22

10 30 8 28 8 28

20 42 17 40 17 40

29 52 23 48 23 48

45 70 40 62 40 62

75 90 60 80 60 80

95 100 75 90 75 91

95 100

95 100 -

min. max. min. max. min.

2 8 2 7 2

7 22 12 22 12 22

12 29 17 29 17 29

20 42 25 40 25 40

28 48 30 45 30 45

38 58 35 56 35 56

38 58 35 56 35 56

95 100 64 78 75 83

_ 95 100

_ 95 100

(fig.6) max. 7 fara sortui 8-16 II. Pentru sistemul in cofraje glisante 3. Cu granulozitate continua 0...25mm(fig.7) min. 2 max. 8 0...40mm(fig.8) min. max. 2 7

13 22 13 22

18 30 17 28

30 42 25 40

38 52 33 48

55 70 50 62

80 90 70 79

95 100 82 90

_ -

95 100

12.4. Caracteristieile betonului rutier proaspat sunt indicate in tabelul 13. Nr. crt. Caracteristieile betonului proaspat Denumirea Valoarea Sistem Sistem cofraje cofraje fixe glisante Lucrabilitatea: 3 - prin metoda tasarii, cm max. - prin metoda gradului 1,15...1,35 1,15...1,35 de compactare - prin metoda de 10-15 remodelare Webe, sec. Densitatea aparenta kg/mc 2400 ± 40 2400 ±50 Continutul de aer oclus % 3,5 ±0,5 4-6 Tabel 13 Determinare conform

1.

STAS 1759

2. 3.

STAS 5479

81 12.5. Caracteristieile betonului rutier intarit sunt indicate in tabelul 14.

Nr. crt. 1.

2.

3.

Tabel 14 Caracteristieile betonului intarit Conditii tehnice care trebuie Clasa betonului rutier indeplinite de betonul intarit, la BcR3,5 BcR4,0 BcR4,5 Rezistenta caracteristica la 3,5 4,0 4,5 incovoiere (Rk ) determinata la 28 zile pe prisme 150 x 150 x 600 mm Mpa min Rezistenta medie la compresiune 30 35 40 (Re) determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de 150(141) mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, conform STAS 1275 sau carote, conform Instructiunilor C 54 Gradul de gelivitate al G100 G 100 G100 betonului determinat conform STAS

BcR 5,0 5,0

45

G100

CAPITOLUL 4 PREPARAREA BETONULUI RUTIER
Utiiajele si echipamentele necesare executarii imbracamintilor rutiere din beton de ciment, trebuie seiectate, in conformitate cu prevederile Contractuiui, Proiectului si Caietului de Sarcini, iar preliminar acestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare. Antreprenorul trebuie sa asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a echipamentelor pentru asternerea betonului. ART. 13. STATIA DE BETOANE 13.1. Prin statia de betoane se intelege orice imitate sau instalatie care produce si livreaza beton, fund dotata cu una sau mai multe centrale de beton. 13.2. Product!vitatea practica a statiei de betoane trebuie sa fie eel putin egala cu cea a utilajului de punere in opera a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia. 13.3. Statia de betoane, trebuie sa fie amplasata la o distanta fata de punctul de lucru, corespunzatoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute. 13.4. Statia de betoane trebuie sa dispuna de: - depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata si cu scurgerea apelor asigurata; - silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei; - silozuri pentru cenusi si termocentrala in cazul ca se folosesc; - instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare; - instalatie pentru incalzirea apei si agregatelor; - centrala sau centrale de beton in buna stare de functionare; - buncare de descarcare a betonului preparat; - dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport; - laborator amenajat si dotat corespunzator; - dotari privind protectia muncii si PSI. 13.5. Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automata, cu urmatoarele caracteristici: - inregistrarea puterii de malaxare; - dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric; - dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu

82 contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare sarja; - masurarea continua a umiditatii agregatelor, obligatoriu in palnia de alimentare; - durata de amestecare va fi eel putin 60 secunde (90 secunde in eventualitatea utilizarii si a cenusei de termocentrala), la betoanele imbracamintilor in cofraje fixe si de 90... 120 secunde, la betoanele imbracamintilor in cofraje glisante. 13.6. Utilajul de dozare trebuie sa fie automat iar daca se folosesc cofrajele glisante, productivitatea trebuie sa fie adecvata pentru a mentine o miscare uniforma a masinii de pavat de eel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilizajului de dozare, trebuie sa se tina seama de raportul specific pentru constructia imbracamintilor pe timp calduros. Agregatele, cimentul si aditivii trebuie dozati in functie de greutate, in timp ce apa se poate doza fie in functie de greutate fie in functie de volum. Utilajele de dozat trebuie verificate si gradate saptamanal. Cantarele agregatelor si cimenturilor de la instalatia de dozat trebuie verificate folosind greutatile standard. Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt: ± 3% pentru agregate si amestecuri; ± 2% pentru ciment, apa, var; ±5% pentru aditivi; Tolerantele sunt exprimate in functie de greutatea teoretica a fiecarui material, protrivit setarii utilajului de dozare. 13.7. Instalatiile de preparare vor dispune de buncare intermediare cu capacitatea egala cu 3 sarje, iar pentru evitarea segregarii, descarcarea betonului in buncare se va face axial, prin intermediul unui jgheab si a unei palnii de min. 0,50 m inaltime. La utilizarea simultana a mai multor instalatii, acestea trebuie sa dispuna de conditii identice (componenti, dozare, lucrabilitate beton, etc) pentru a asigura livrarea de betoane identice. Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 minute de la descarcarea primei sarje, iar durata totala de incarcare a mijlocului de transport nu va depasi 20 minute. Buncarele vor fi curatite eel putin de doua ori pe schimb sau la intreruperi mai mari de o ora. 13.8. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la punctele 13.4., 13.5 si 13,6, lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va cotrola daca toate punctele prevazute au fost verificate si in special: - verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice; - functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-inchidere) a agregatelor si cimenturilor si eventual adaosurilor; - starea malaxoarelor, in special uzura paletilor; - functionarea automatizata. Toate aceste verificari se vor face fara a prepara beton. 13.9. Inainte de inceperea productiei de beton, se va efectua un test de functionare a statiei de betoane. In timpul testului de functionare, Antreprenorul trebuie sa evalueze si sa verifice modul de intrare al agregatelor in malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc in conformitate cu specificatiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si reglementarile din prezentul caiet de sarcini. In timpul productiei, statia de betoane va fi testata periodic, eel putin o data la 3 luni, in conformitate cu normele si regulamentele existente. Rezultatele testelor se vor introduce in declaratia de productie a betonului. 13.10. Documentatia completa, referitoare la unitatea de producere a betonului, va fi transmisa Inspectoratului de Stat in Constructii, pentru autorizare, conform legislatiei in vigoare. Productia de beton poate incepe doar dupa ce statia de betoane a fost autorizata de catre ISC si aprobata de catre Beneficiarul lucrarii.

ART. 14. EXPERDMENTAREA PREPARARII BETONULUI RUTIER IN STATIE
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca experimentarea prepararii betonului rutier in statie, pentru a verifica daca folosind mijloacele santienilui, reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

83 Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind: lucrabilitatea; continutul in aer oclus; omogenitatea betonului; rezistenta la incovoiere. In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare incercarea de verificare a omogenitatii se va face pentru ambele malaxoare. Cu ocazia acestor veriflcari se va verifica si durata minima de malaxare, necesara pentru a asigura o buna omogenizare a betonului. Probele pentru verificari se vor lua din eel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile aratate la Capitolul II, art 12, Compozitia betonului. ART. 15. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A BETONULUI RUTIER 15.1. Este interzisa prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor prevazute la pet 13.6 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar eel putin o data pe saptamana. 15.2. Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de umiditatea agregatelor si de solutia "Disan A", astfel incat sa se respecte raportul A/C avut in vedere la stabilirea retetei. 15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv. 15.4. Pe parcursul prepararii betonului, Iaboratorul statiei poate modifica reteta, in functie de rezultatele incercarilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de densitatea aparenta, de lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspat, in situatiile reale existente, cu conditia realizarii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini. 15.5. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris. 15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct in mijloacele de transport, recomandandu-se folosirea de buncare intermediare. Pentru evitarea segregarii betonului, buncarele vor fi incarcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei palnii de minimum 0,5 m inaltime. Nu se admite mentinerea betonului in buncare mai mult de 15 minute. Buncarele intermediare vor fi curatate eel putin de doua ori intr-un schimb. 15.7. Temperatura betonului proaspat masurata in mijloacele de transport inaintea plecarii de la statie trebuie sa se situeze in intervalul +5°... +3°C, iar la punerea in opera sa nu depaseasca 30°C. ART. 16. CONTROLUL CALITATII BETONULUI PROASPAT PREPARAT 16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspat precizate la punctul 12.4 tabelul 13, in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator, se vor face in prealabil, la statia de betoane, determinari pe betonul proaspat. 16.2. Controlul operativ al calitatii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA 1.3 la NormativulNE014. Ori de cate ori un rezultat se situeaza in afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4, se va repeta imediat determinarea respectiva Daca si la o noua determinare rezultatul nu se inscrie in limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, dupa caz, masurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitatii de apa, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalatiei. Dupa aplicarea masurilor stabilite si dupa reluarea prepararii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptandu-se eventualele corectii succesive pana cand se constata ca eel putin 3 rezultate consecutive se inscriu in limitele admise. 16.3. In continuare, controlul se va face cu frecventa prevazuta in tabelul 15. 16.4. Calitatea betoanelor din imbracamintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor inregistrate in evidentele de laborator si buletinele de incercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane, incercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului,

84 care vor tine evidenta zilnica pe formularul "Registrul pentru evidenta prepararii si punerii in opera a betoanelor rutiere", conform Anexei 1.4 din Normativul NE 014, privind betonul preparat: - compozitia betonului realizat; - caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus, temperatura); - confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice. 16.5. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat "Condica pentru evidenta betoanelor turnate", unde se vor consemna zilnic: - cantitati de beton turnate; - elemente turnate; - confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit. Tabel 15 Nr. Faza de Caracteristicile care Scopul verificarii Frecventia Tipul de crt. executie se verifica minima laborator II III 0 1 2 3 4 5 6 A.E> [ CWRSUL PREPARARII BETONULUI ] LA STATIA DE BETOANE A.l Betonul a. Lucrabilitatea, Reglarea De doua ori pe DA DA proaspat conform STAS 1759 procesului schimb de lucru, tehnologic si pentru fiecare b. Densitatea aparenta DA DA respectarea tip de beton si c. Temperatura DA DA conditiilor tehnice betoniera Patru (la temperaturi ale din Tabelul 13 determi-nari aerului sub +5° C si Reglarea procesului pentru fiecare peste +25°C) tehnologic pentru tip de beton si respectarea schimb de lucru conditiilor tehnice d. Granulozitatea Confirmarea Facultativ DA DA agregatelor din amestecul respectarii de beton conform STAS granulo-zitatii 1759 agregatelor din e. Continutul de aer Reglarea O proba pe DA DA oclus, conform STAS prepararii si schimb 5479 respectarea conditiilor tehnice A.2 Betonul a. Rezistenta la incovoiere Verificarea realiza- Cate o serie de DA DA pe epruvete prismatice de rii conditiilor de 3 epruvete intarit 150 x 150 x 600 mm, la calitatate pentru prismatice pe varsta de 28 zile, conform clasa de beton schimb, pentru NE 014:2002, Anexam.l prescrisa fiecare tip de beton si betoniera, dar minimum o serie de 100 mc b. Idem la varsta de 7 Verificarea opera- O proba pe DA DA zile, pentru incercari tiva a compozitiei saptamana orientative betonului c. Rezistenta la Verificarea Cate o serie compresiune pe fragmente realizarii de 3 epruvete

85 latura sectiunii de 150 mm la compresiune sau epruvete cubice a betonului cu latura de 150 mm, la varsta de 28 zile, conform STAS 1275 prismatice pe schimb, pentru fiecare tip de beton si betoniera, dar minimum o serie de 100 Se determina la elaborarea compozitiei betonului La fiecare transport DA

d. Determinarea graduiui de gelivitate, conform STAS 3518 B, LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA B.l Betonul a. Examinarea proaspat, documentului de transport la descarcarea din mijlocul de transb. Lucrabilitatea port (consistenta) conform STAS 1759

Verificarea indeplinirii conditiilor din

DA

-

Tabelul 14
Constatarea garantarii calitatii de catre producator si respectarea duratei de transport Confirmarea caracteriscticilor impuse betonului

-

DA

c. Temperatura (la Confirmarea tempera-tura aerului, sub caracteristicilor +5°C si peste +25°C) impuse betonului

B.2. Betonul intarit

Determinarea rezistentei la Verificarea calitatii compresiune pe betonului pus in cilindrice (carote) lucrare din imbracamintea conform STAS 1275

0 proba pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru, dar eel putin o proba la 20 mc beton Patru determinari pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru 4 carote pe km de banda de imbracaminte din beton sau min 4 carote din fiecare zona de imbracaminte asupra careia exista dubii de calitate

-

DA

-

DA

DA

-

CAPITOLUL 5 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI RUTIER ART. 17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER
17.1. Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate in doua metode: - cu cofraje fixe (longrine metalice); - cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic in plan orizontal si vertical, dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu doua unitati de vibratie, o curea transportoare si cofraje). 17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosita. Pentru aceasta, inainte de inceperea lucrarilor de executie, Antreprenorul va trebui sa prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleasa pentru executia imbracamintii din beton de ciment. 17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptata ce trebuie verificata la inceperea lucrarilor, pe un sector de proba (300-600 m lungime) si va contine:

86 - descrierea detaliata a echipamentului; - descrierea detaliata a intregului proces de executie a lucrarilor, inclusiv pregatirea fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea; - documentatia trebuie sa contina informatii ca viteza utilaj ului, intensitatea vibrarii betonului, grosimea stratului de beton (inainte de vibrarea si finisarea stratului de beton), nivelarea suprafetei, protejarea betonului fmisat, taierea rosturilor si finisarea. ART. 18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER Antreprenorul trebuie sa prezinte preliminar autoritatilor competente si Beneficiarului iin plan cu managementul traficului, care sa contina descrierea detaliata a tuturor masurilor necesare diminuarii efectelor ivite pe timpul executiei in zoneie de trafic. Managementul traficului se va face In deplina conformitate cu normele si reglementarile in vigoare. ART. 19. TRANSPORTUL BETONULUI 19.1. Transported betonului rutier se realizeaza cu autobasculante cu bascuiare in spate sau lateral. Autobasculantele trebuie sa fie etanse, iar in cazurile cu temperaturi la limita ale aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului). 19.2. Dupa fiecare 3-4 transporturi si ori de cate ori este nevoie, autobasculantele vor fi curatate si spalate cu jet de apa. 19.3. Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii in mijlocul de transport si sfarsitui descarcarii acestuia la punctul de lucru, nu va depasi 60 minute la temperaturi ale betonului < 15°C si 45 minute la temperaturi situate in intervalul 15°...30° C. 19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de o ora inceputul prizei cimentului. 19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenta si pana la completa finisare a suprafetei stratului de uzura nu trebuie sa depaseasca timpul de inceperea a prizei betonului. 19.6. Cand se transporta beton cu lucrabilitate redusa, sunt necesare autocamioane echipate cu vibratoare pentru a descarca betonul. Camioanele trebuiesc curatate cu jet de apa la fiecare 3-4 curse si oricand este necesar. 19.7. Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport. 19.8. Numarul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere in opera. 19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cand acesta este stratul suport al imbracamintei) se va admite numai dupa atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab. ART. 20. LUCRARI PREGATITOARE 20.1. Inainte de a incepe executarea imbracamintii din beton de ciment se va verifica si receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baza), conform STAS 6400, prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limita, denivelarilor admisibile, precum si a capacitatii portante a complexului fundatii-pat, corectandu-se toate defectiuniie constatate. Nu se va trece la executarea imbracamintii din beton de ciment decat numai dupa efectuarea remedierilor necesare. 20.2. Fundatia sau stratul de baza trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil transversal si aceleasi declivitati in profil longitudinal ca cele ale suprafetei imbracamintii de beton de ciment. 20.3. Denivelarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie in sens longitudinal, sub dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de ± 2 cm, in cazul straturilor de fundatii din balast, piatra sparta si din materiale granuiare stabilizate mecanic si de ± 1,5 cm, din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.

87 20.4. Denivelarile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie in sens transversal, sub lata de 3 m, vor fi cu ± 0,5 cm diferite de cele admise pentru imbracamintea din beton de ciment. 20.5. La straturile din beton slab, abaterile limita la panta transversala si la cotele in profil longitudinal vor fi cele prevazute in caietul de sarcini intocmit pentru beton slab. Inainte de executarea imbracamintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab, dupa corectarile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicula izolatoare alcatuita din doua straturi de emulsie bituminoase cationica, pe toata suprafata acestuia. 20.6. Denivelarile admisibile in profil transversal si longitudinal al suprafetei imbracamintii rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaza, vor fi cele prevazute in standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183. 20.7. La executarea imbracamintilor de beton de ciment, peste imbracaminti existente, acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si NormativuluiNE 014 pct.7.14...7.18. 20.8. Lucrarile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baza vor preceda lucrarile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum. 20.9. Pe fundatia verificata si rectificata se monteaza longrinele metalice pe benzi de beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu latimea de minimum 30 cm, preparare cu un dozaj de 160 kg ciment la mc. Inaltimea cofrajelor fixe trebuie sa fie egala cu grosimea imbracamintii proiectate. Se va da o deosebita atentie pozitionarii corecte in plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul nivelei. corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil in lung din proiect. 20.10. Longrinele trebuie montate inaintea inceperii turnarii betonului, pe eel putin o lungime de turaare programata zilnic. 20.11. In cazul fundatiilor de balast, piatra sparta si din materiale granulare stabilizate mecanic, intre longrinele metalice montate pe fimdatia umezita in prealabil se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85. 20.12. Pe stratul de nisip nivelat si compactat se va intinde hartie rezistenta (Kraft) sau folie de polietilena. Benzile de hartie sau folie de polietilena sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens transversal. Banda superioara va fi in sensul pantei. 20.13. Banda de hartie sau folia de polietilena trebuie sa fie intinsa cu putin timp inainte de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie sa fie asigurata contra vantului, asezand peste ea din loc in loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate. Este interzisa folosirea de beton proaspat sau bolovani si nu se va calca pe hartia rezistenta intinsa. 20.14. In situatiile in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat de nisip si hartie sau folie de polietilena. In aceste cazuri, inainte de asternerea betonului, suprafata acestor fundatii se va stropi cu apa. 20.15. In cazul in care betonul se executa cu cofraje glisante pregatirea stratului suport se va face in conditiile specifice sistemului cofraje fixe pe fundatii noi. 20.16. Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de turnarea betonului pentru imbracaminte, pe o zona corespunzatoare unei zile de lucru. 20.17. Principalele controale ce trebuiesc facute inainte de punerea in opera a betonului sunt urmatoarele: - pregatirea stratului suport pe care urmeaza sa fie asternut betonul, in conformitate cu prevederile pet. 20.1... 20.16. Constatarile acestor verificari vor fi consemnate in procese verbale de lucrari ascunse, care vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea imbracamintei de beton; - pozitionarea corecta a longrinelor ( executate in sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje glisante; - pozitionarea corecta a rosturilor de dilatatie; - asigurarea bunei functionari a utilajelor de punere in opera a betonului rutier.

88 ART. 21. EXPERIMENTAREA PUNERU IN OPERA A BETONULUI RUTIER 21.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson experimental de min 300 m lungime pentru a verifica pe santier, in conditii de executie curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului pus in opera in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele betonului in limitele stabilite prin studiul preliminar. Se vor urmari in special: - reglarea utilajului de raspandire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o suprafatare perfecta; - reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele si mai ales a celor situate la marginea imbracamintii; - punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de raspandire a produsului de protectie ca si a metodelor de executie a rosturilor si a timpului de taiere. 21.2. Partea din tronsonul executat considera ca cea mai bine realizata va servi ca tronson de referinta pentru restul lucrarii. Carateristicile obtinute pe acest tronson de referinta se vor consemna in scris, pentru a servi la urrnarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa in continuare. ART. 22. PUNEREA !N OPERA PRORIU-ZISA 22.1. Punerea in opera a betonului rutier in sistemul cofraje fixe 22.1.1. Imbracamintile de beton de ciment se executa intr-unul sau doua straturi, conform prevederilor din proiect, in functie de utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare pana la grosimi de 23 cm. In cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate cu pervibratoare, care vor trebui sa asigure o vibrare eficienta pe toata grosimea stratului. 22.1.2. La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face in 2-3 locuri sau in cordon (din mers), urmarindu-se mentinerea omogenitatii betonului pe toata suprafata de descarcare. La imbracaminti executate in doua straturi, descarcarea betonu'iui celui de-al doilea strat se va face obligatoriu prin descarcare laterala, folosind autobasculante sau alimentatoare speciale. Aceeasi masura se va aplica si pentru primul strat cand acesta se asterne pe fundatie acoperita cu hartie rezistenta. 22.1.3. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu este justificata din punct de vedere tehnicoeconomic (supralargiri in curbe, curbe cu raze mici. La acestea, asternerea betonului ruder proaspat, se poate face manual. 22.1.4. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofmisoarelor, avand urmatoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,0... 1,3, viteza de avansare: min.0,6 m/minut, prin doua treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se compacteaza. Relatia intre grosimea dalei, h si latimea grinzii vibratoare, masurata in sensul de avansare, b este: b > h. latimea grinzii de vibrare trebuie sa fie el putin egala cu grosimea dalei. 22.1.5.Procedurile de vibrare si distanta maxima intre vibratoare vor fi ceie descrise, in totalitate, in metoda propusa de Antreprenor si aprobata de Beneficiar, inainte de inceperea lucrarilor de betonare. O atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor in lungul marginii benzii care se executa , pentru a realiza o compactare corespunzatoare a acesteia. 22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate cu prima sarja de beton ce se compacteaza, stabilandu-se si viteza de inaintare a vibrofinisorului, corelata cu latimea grinzii vibratoare, care trebuie sa fie in contact cu betonul proaspat pe o lungime egala cu eel putin grosimea dalei, masurate in directia de avansare. Durata vibrarii se recomanda sa fie de 30.. .60 secunde. 22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului compactat, se va urmari ca grinda vibratoare, in timpul vibrarii, sa se afle cu 1...3 mm, mai jos decat suprafata betonului din spatele grinzii. 22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.

89 Inainte de a incepe vibrarea betonului, se va stabili, in cadrul determinarilor de proba, grosimea stratului de beton necompactat, necesara pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului finit. 22.1.9.Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc) se va executa din betonul confectionat pana la acel moment o dala mai scurta decat cea prevazuta, terminata cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distanta de eel mai apropiat rost al imbracamintii rutiere. 22.1.10. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor sau riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita meat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton compactat. 22.1.11. Intreruperea betonarii la sfarsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contact. 22.1.12. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va indeparta de la locul de punere in opera. 22.1.13. Pe sectoarele cu declivitati, sensul de executie al benzii de beton va fi urmatorul: - pentru pante de pana la 3% se lucreaza in sensul urcarii (din aval spre amonte); - pentru pante mai mari de 3% se lucreaza in sensul coborarii (din amonte spre aval), adaptandu-se la situatia respectiva, atat consistenta betonului cat si viteza de avansare a utilajelor, avand in vedere totodata si necesitatea ca in fata utilajelor sa existe in permanenta un val de beton afanat cu rol de "zid de sprijin". 22.1.14. Betonul asternut la cota si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor efectua corectarile necesare inainte de vibrare, pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completare cu beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu maiul metalic asigurand totodata mentinerea ancorelor in pozitie orizontala. 22.1.15. Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5...6 m, pe toata latimea si dupa verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorul, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm inaltime. 22.1.16. Dupa trecerea vibrofinisorul pana la circa 1 m de capatul portiunii asternute, aceasta se retrage si se face verificarea in profil longitudinal si tranversal a suprafetei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime , avand inclinatia de 10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm, corectand cu beton, daca este cazul, suprafetele denivelate sau ceie deschise (nevibrate). 22.1.17. Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se va compacta cu maiul sau cu placi vibrante. 22.1.18. Se trece apoi pentru a doua oara cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma ca aspect. 22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei/cimentului. 22.1.20. Finisarea suprafetei betonului pentru piste aeroportuare, se face numai cu grinzi fmisoare. Pentru ceielalte categorii de lucrari, cand vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelarilor longitudinale ale suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 3...4 m lungime, avand diametrul de 25 cm si masa de circa 150...200 kg. Cu ruloul se lucreaza pe suprafata corectata si compactata, prin rostogolirea lui in sens perpendicular pe axa benzii, pe toata suprafata imbracamintei, prin treceri suprapuse pe cate 1,00 m. Ruloul trebuie curatat si umezit la fiecare trecere, evitandu-se udarea betonului. 22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda fmisoare sau rulou, se indeparteaza cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate. 22.1.22. Suprafata fmisata a betonului se va stria numai mecanic la piste aeroportuare si mecanic sau manual la ceielalte lucrari, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fibre plastice sau metalice. Pentru a miscora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii. Metoda va fi aprobata prealabil de Beneficiar. 22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dupa eel putin 24 ore de la turnarea betonului.

90 In cazul in care executarea imbracamintei se va face pe jumatate din latimea partii carosabile si se circula pe a doua jumatate a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dupa minimum 48 ore. Aceasta operatiune se va face dupa o perioada de timp mai mare atunci cand obtinerea rezistentei betonului este intarziata de protectia acestuia (amanata, inadecvata) sau pe timp friguros. Dupa demontare, longrinele metalice vor fi pastrate curate si vor fi tratate corespunzator pentru a evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate Beneficiarului pentru aprobare preliminara. Nu se vor folosi longrine deteriorate. 22.1.24. Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de decofrol sau emulsie bituminoasa cationica. 22.1.25. Marcajul dalelor se va efeetua prin stantarea numarului de ordine al dalei (din 5 in 5 dale) pe suprafata betonului, la coltul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele avand 10 cm inaltime si 10 mm adancime). 22.2. Punerea in opera a betonului rutier in sistemul cofraje glisante 22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie sa realizeze urmatoarele operatii tehnologice: - repartizarea betonului pe toata latimea benzii de betonare cu ajutorul unui repartitor tip snec; - compactarea, prin vibrarea interna a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de interior de 70 mm diametru care produc "lichefierea" betonului; - presarea betonului prin "extrudere" de catre greutatea proprie a masinii; - finisarea transversala a suprafetei betonului "extrudat" cu ajutorul unei grinzi care se deplaseaza perpendicular pe directia de avansare a cofrajelor glisante; - finisarea longitudinala a suprafetei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (DRISCA) care se deplaseaza transversal mtre cofrajele glisante si longitudinal, odata cu masina. 22.2.2. Betonul in fata masinii cu cofraje glisante, trebuie astfel descarcat si repartizat meat sa se asigure o avansare uniforma, continua si permanenta a masinii, practic fara nici o oprire a masinii. Se va urmari permanent ca volumul de beton din fata masinii cu cofraje glisante sa fie constant. 22.2.3. Viteza masinii cu cofraje glisante se regleaza la circa 1 m/minut in functie de ritmul de aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale si suprafatarea imbracamintei ce se realizeaza. 22.2.4. In principiu, toate reglajele masinii cu cofraje glisante se efectueaza pe loc, inainte de inceperea betonarii, dar trebuiesc efectuate verificari si ajustari ale acestora la inceputul lucrului, pentru garantarea realizarii conditiilor de calitate ce se impun dalelor, din punct de vedere ale grosimii, calitatii si rectangularitatii marginilor acestora. In acest scop se vor avea in vedere prevederile Normativului NE 014 pet 10.1.6 si 10.17. 22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarca cu atentie in fata repartizorului cu snec a masinii cu cofraje glisante dupa care repartizarea uniforma a acestuia intre cofrajele masinii se continua cu ajutorul unui excavator. 22.2.6. Se va urmari permanent (prin observarea aspectului suprafetei betonului) modul de functionare al tuturor pervibratoarelor. Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc inlocuite imediat. 22.2.7. Pervibratoarele se fixeaza la echidistante de cca. 50 cm si la mijlocul grosimii stratului de beton. O supraveghere mai atenta se va da celor pervibratoare laterale care trebuie sa asigure obtinerea muchiilor benzii de beton. Aceste doua pervibratoare se vor monta la aproximativ 15 cm de marginea cofrajelor glisante. 22.2.8. Asternerea betonului se considera terminata cand suprafata imbracamintei nu prezinta denivelari si are un aspect omogen. 22.2.9. Compactarea si fmisarea se considera terminate cand suprafata betonului este plana, inchisa si are o textura uniforma. In caz ca se observa denivelari ale suprafetei imbracamintei ramase in zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor mistrii de 40-50 cm lungime. 22.2.10. 0 atentie permanenta se va acorda valului de beton ce se formeaza in fata grinzii

91 masinii cu cofraje glisante care executa nivelarea transversala a imbracamintei. Acest val de beton trebuie sa fie uniform, continuu si cu un diametru de cca. 10 cm grosime. 22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionata de alimentarea permanenta cu beton a acesteia, in conditiile mentinerii unei viteze constante cca. 1 m.minut. 22.2.12. In cazul opririlor (accidentale) care depasesc durata de incepere a prizei cimentului este necesara dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru). 22.2.13. In timpul stationarii masinii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi oprita. 22.2.14. Pentru a elimina in eel mai scurt timp unele deficiente de executie, cu efect negativ asupra calitatii suprafetei si muchiilor imbracamintei, este necesar sa se efectueze verificarea elementelor geometrice ale acesteia, eel mai tarziu la 24 ore dupa punerea in opera a betonului. 22.2.15. In scopul imbunatatirii aderentei rotilor autovehiculelor pe imbracamintea uda, suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu perii piassava. Pentru a se permite protejarea cat mai rapida a betonului cu produs de protectie, strierea se face eel mult 20 m in spatele masinii cu cofraje glisante. Se va verifica vizual uniformitatea si adancimea strierii si aceasta operatiune se va repeta daca este cazul. ART. 23. MASURI IN CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE 23.1. Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele conditii meteorologice defavorabile: - temperaturi ale aerului mai mici de +5° C; - ploaie intensa, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului. 23.2. in perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priza si/sau de inarire. Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un control competent din partea santierului. De asemenea, se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului. Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5°C continuarea sau oprirea betonarii se va face pe baza prognozei meteorologice pe urmatoarele 24 ore (temperatura, vant). In cazul cand temperatura coboara sub +5°C si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore, lucrarile vor fi oprite. Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0°C, in primele 24 ore de intarire a betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea unei temperaturi a betonului de eel putin 5°C pe o perioada de eel putin 3 zile. Temperatura betonului proaspat inainte de a fi pus in opera trebuie sa fie mai mare de +5°C 23.3. La betonare pe timp calduros, in vederea evitarii deshidratarii superficiale rapide, care conduce la scaderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se va acorda o atentie deosebita aplicarii produsului de protectie. Pentru evitarea fisurarii betonului intre rosturi, se va stabili mometul optim de taiere rosturilor inainte de aparitia fisurilor. Daca apare riscul deshitratarii superficiale a betonului, datorita vantului au a unei umiditati relative scazute a aerului, se vor lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune oprirea betonarii. Temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare de 30°C. Pentru scaderea temperaturii betonului sub 30°C, la prepararea acestuia se poate folosi apa racita. Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20°C si umiditatea relativa este mai mica de 50%, se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii stratului suport al imbracamintii, iar produsul de protectie a betonului proaspat, se va aplica in doua straturi succesive (pentru realizarea unei bune, impermeabilizari a betonului). Atunci cand temperatura exterioara este mai mare de +30°C (pana la maximum 35°C) si umiditatea relativa a aerului este mai mica de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de

92 masuri speciale, racirea apei combinata cu protectia betonului cu emulsii bituminoase aplicate in doua straturi succesive si acoperirea cu copertine, imediat dupa trecerea finisorului.

ART. 24. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPAT
24.1. Intregul echipament si materialele necesare protejarii corespunzatoare a betonului proaspat, trebuie sa fie la indemana si gata de instalare, inainte de tumarea propriu-zisa a betonului. 24.2. Metodele si produsele necesare protectiei betonului proaspat vor fi supuse aprobarii prealabile de catre Beneficiarul lucrarii, pe baza experimentarii si verificarilor preliminare privind executia protectiei, cand observand uniformitatea si continuitatea peliculei se va stabili si cantitatea de produs de protectie pe mp, determinata pe o bucata de folie de polietilena (cantarita in prealabil) interpusa pe suprafata pe care se experimenteaza protectia. 24.3. Imediat dupa terminarea strierii suprafetei betonului, se va proceda la protejarea betonului proaspat impotriva actiunii soarelui, vantului si ploilor, cu acoperisuri de protectie mobile impermeabile si nedeformabile, imbinate etans intre ele, care se deplaseaza pe masura fmisarii suprafetei betonului. Betonul va ramane astfel protejat pana la acoperirea lui cu o pelicula de protectie continua si impermeabila, cu grosime uniforma, aplicata prin stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45 (avand caracteristicile din tabelul 16), sau alte produse pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare, in scopul asigurarii conditiilor favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor. Tabel 16 Nr. Denumirea caracteristicii Unit, de Conditii de admisibilitate crt masura 1. Aspect lichid, omogen, maroniu deschis 2. Densitatea g/cm 0,7-1,2 3. Vascozitatea Engler la 20°C E max. 10 4. Vascozitatea la 25°C (cupa vascometrica dupa 3 sec. max. ART 5. Vascozitatea cinematica cSt max.26 6. Punct de inflamabilitate °C min. 30 7. Timp de uscare la 25°C ore max. 3 8. Reziduu la evaporare % 43 ±3 Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate emis de producator. 24.4. Produsul chimic P 45 se aplica in cantitate de 0,250 ± 0,05 kg/mp, la temperaturi peste +10°C. La temperaturi sub +10°C produsul se dilueaza cu whitespirt rafmat, in proportie de o parte produs la 0,3 ... 0,5 parti whitespirt. 24.5. In conditii meteorologice nefavorabile, atunci cand umiditatea relativa a aerului scade sub 50% (zile de arsita) sau temperatura creste peste ± 25CC se vor lua masuri pentru realizarea protectiei prin marirea dozajului de produs aplicat, cu 100%. 24.6. Produsul de protectie se aplica pe suprafata betonului proaspat prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru. Operatia de curatire a dispozitivului de lucru se face cu whitespirt si este obligatorie la fiecare intrerupere a lucrului mai mare de doua ore. 24.7. Lucrarile de peliculizare a suprafetei betonului proaspat nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operatia de protectie se repeta. 24.8. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. 24.9. Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilena, late de cca. 50 cm, asigurate contra vantului cu bare metalice, pana la colmatarea lor. ART. 25. PROTEJAREA IMBRACAMINTEI PROASPAT TURNATA, DE CIRCULATIA PIETONALA SI AUTO

93

25.1. Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei, cu pelicule, accesul muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se ridica in functie de varsta betonului. 25.2. In cazul executarii rosturilor prin taiere, zona din lungul rosturilor se va repeliculiza cu produse chimice similare celor folosite pe restul suprafetei dalei. 25.3. Pe perioada de intarire a betonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia. 25.4. Imbracamintile din beton de ciment se pot da in circulatie pentru autovehicule numai dupa ce se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute in tabelul 17.

Temperatura atmosferica medie la pimctul de lucru (°C) Termene orientative pentru darea in circulatie a imbracamintilor din beton (zile) a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40 special pentru drumuri sau 142,5 b. Betoane realizate cu cimenturi tip I 42,5 R sau I 32,5R ART. 26. EXECUTAREA ROSTURILOR

+5 25

+10 19

Tabel 17 + 15 +20 +25 16 14 12

18

15

13

11

2

In conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 si SR 182-2, pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperaturi si umiditate, tasarile inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile de beton de ciment se executa cu rosturi transversale si longitudinale care le impart in dale. 26.1. Executarea rosturilor in sistemul cofraje fixe Rosturile, in sistemul cofraje fixe, atat cele transversale cat si cele longitudinale pot fi de: contact (de constructie); dilatatie; contractie . 26.1.1. Executarea rosturilor de contact Rosturile de contact transversale se realizeaza pe toata latimea si grosimea dalei, cand se intrerupe turnarea betonului, fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul intreruperii accidental a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc) si vor executa astfel: a. In sectiunea transversala, unde apare rostul, se monteaza un dulap de lemn avand lungimea egala cu distanta intre longrine si latimea egala cu inaltimea imbracamintei, fixat cu ajutorul unor tarusi metalici, batuti in fundatie; b. la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapul, se aplica pe suprafata laterala a imbracamintei o pelicula de emulsie bituminoasa, prin stropire de doua ori, sau se pune o fasie de carton bitumat; c. la pistele si platformele aeroportuare, partea superioara a rosturilor de contact, pe o adancime de 30 mm din grosimea dalei, se taie ulterior pe o latime de 8-10 mm pentru a se permite o introducere usoara a produsului de colmatare. Rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile de beton, pe toata grosimea imbracamintei, fiind prevazute cu ancore de otel-beton OB 37, cu diametral de 10 mm si 1 m lungime (prevazute cu ciocuri), asezate la jumatatea grosimii dalei, la distanta de 1 m una de alta. in acelasi mod se trateaza si rostul longitudinal dintre dala normala si cea supralagita sau eel dintre benzile laterale ale pistelor sau cailor de rulare aeroportuare si acostamentele acestora, cu precizarea ca, acest caz ancorele se vor aseza la jumatatea grosimii dalelor din aceste acostamente.

94 Rosturile de contact longitudinal se vor executa, astfel: a. Acorele se indoaie la jumatatea lungimii in unghi de 90°. Jumatate din acora se protejeaza sa nu adere de beton, prin infasurare cu hartie sau folie de polietilena, asezandu-se lipita pe longrina, pe pozitia finala, in timpul repartizarii betonului. Dupa demontarea longrinei, jumatatea protejata a ancorei ce a fost indoita de-a lungul longrinei se va dezgoli si intinde fara infexiuni. Pentru lucrarile aeroportuare, ancorele se vor pozitiona conform prevederilor proiectului respectiv. b. Inainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata verticala a imbracamintei benzii tumate anterior, se va aplica in mod obligatoriu, o pelicula de protectie, prin stropire (ce eel putin doua ori). c. La pistele si platformele aeroportuare, la partea superioara a rostului de contact longitudinal se va crea prin taiere (la max. 24 ore de la tumarea dalei) un lacas de 8-10 mm latime si de 30 mm adancime care va fi colmatat la "cald" sau la "rece" cu produse speciale de etansare. 26.1.2. Executarea rosturilor de dilatatie Rosturile de dilatatie transversale se executa pe toata latimea si grosimea imbracamintei, la distanta de circa 50 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, in linie continua, pe toata latimea imbracamintei. De asemenea, se vor realiza rosturi de dilatatie si in alte locuri conform precizarilor din planurile anexate. Rostul de dilatatie transversal se va executa astfel: a. Se aseaza pe fundatie o scandura imbibata din Iemn de brad (pastrata in apa tiinp de 24 ore inainte de utilizare) de 20-25 mm grosime, care ramane in lucrare. Scandura va avea lungimea egala cu distanta intre longrine si latimea in functie de inaltimea imbracamintei, astfel: - cu 3 cm mai mica decat inaltimea imbracamintei executata intr-un singur strat; Scandura se aseaza perfect vertical, perpendicular fata de longrine si se fixeaza astfel incat sa-si pastreze pozitia verticala in tot timpul executarii imbracamintei din vecinatatea sa. Scandura de rost se va aseza astfel incat sa nu permita legatura intre dalele adiacente, pe sub scandura si pe la capetele ei. Pozitia scandurii se marcheaza pe longrina cu creta, pentru a putea permite taierea ulterioara a rostului, in dreptul scandurii. b. Ulterior, stratul de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin executarea a doua taieri paralele, distante la 20...25 mm intre ele 5 pana la nivelul superior al scandurii. Rosturile de dilatatie longitudinale se executa la platforme, in cazul cand imbracamintea este mai lata de 50 m, la aproximativ jumatate din latimea imbracamintei in locul unui rost de contact. Rosturile de dilatatie longitudinala se vor executa cu aceleasi dimesiuni si in acelasi mod ca si rostul de dilatatie transversala (conform pet. 26.1.5.). 26.1.3. Executarea rosturilor de contractie Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separa betonul numai in partea superioara a imbracamintei, si astfel, prin micsorarea sectiunii dalei se asigura fisurarea in continuare a intregii sectiuni in dreptul rostului si nu in alte locuri. Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbracamintei, in linie continua, perpendicular pe axa benzii, la distante de 4...6 m, si pe o adancime de 1/4... 1/5 din grosimea dalei la imbracamintile executate intr-un singur cu ajutorul masinii de taiat rosturi echipata cu doua discuri diamantate concentrice alaturate, de diametre diferite sau cu un singur disc avtnd grosimea de 8 mm. Taierea betonului, intarit se va executa imediat ce betonul permite, intr-un interval de timp de 6...24 ore de la punerea in opera a betonului, in functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arata in tabelul 18. Tabel 18 Tipul cimentului Temperatura aerului 5-13°C 13-22°C 22-3 0°C 142,5 R, . 12-24 ore 8-12 ore 6-8 ore CD 40, 142,5 18-24 ore 10-18 ore 8-10 ore Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure taierea in maximum 8 ore, a tututor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.

95 Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare, in scopul inlocuirii rapide a celor ce se vor defecta in timpul taierii rosturilor. In cazul defectarii masinii de taiat rosturi sau scaderii rapide a umiditatii relative a aerului, cu masina de rezerva se va taia in primul rand fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru taierea celorlalte rosturi. Rosturi de contractie longitudinala se executa in cazul cand banda de beton. se toarna cu o latime mai mare de 5,0 m realizandu-se pe axa acesteia. Rosturile de contractie longitudinale se vor executa prin taiere in betonul intarit, cu aceleasi dimensiuni ca si rosturile de contractie transversala. Rosturile de contractie longitudinale se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor de contractie transversale. 26.1.4. Dispunerea rosturilor in plan, se va face conform proiectului, evitandu-se formarea de colturi cu unghiuri mai mici de 75° si rosturi cu lungimea mai mica de 0,50 m. 26.1.5. Pe zonele mentionate in proiect, in care sunt posibile deformatii ale terenului de fundatie, in momentul punerii in opera a betonului se vor introduce ancore din otel beton OB 37 de 1 m lungime, cu diametrul 0 10 mm, asezate la distante de 1 m, intre ele, la jumatatea grosimii dalei. 26.2. Executia rosturilor in sistemul cofraie glisante 26.2.1, Rosturile longitudinale in sistemul cofraje glisante pot fi: - de contractie; - de constructie. - de dilatatie Rosturile longitudinale de contractie se executa in cazul cand banda de beton se toarna cu o latime mai rnare de 5 m, realizandu-se pe axa acesteia.. Rosturile longitudinale de constructie se realizeaza intre benzile de beton, pe toata grosimea imbracamintei. Rosturile de dilatatie longitudinale se executa la platforme in cazul in care imbracamintea este mai lata de 5.00 m, la aprox. jumatate din latimea imbracamintei, in locul unui rost de contact. Note: 1. Armarea cu ancorea rosturilor longitudinale de constructie se poate face automat de catre masina cu cofraje glisante sau manual prin baterea acestora cu ciocanul, imediat dupa trecerea masinii. 2. In cazul imbracamintilor avdnd grosimea mai mare de 25 cm, transferul de sarcini intre benzile de beton in zona rosiului longitudinal de constructie, poate fi asigurata prin adaugarea in interiorul cofraje lor glisante ale masinii a unor profile metalice, care sa conduca la obtinerea unor dale cufete laterale imbinate, de tipul nut sifeder de forma, trapezoidala sau sinusoidala. Toate rosturile longitudinale se realizeaza in linie continua; nu se admit linii frante. 26.2.2. Rosturile transversalein sistemul cofraje glisante pot fi: - de contractie; - de constructie; - de dilatatie. Nota: La cai de rulare, platforme si piste aeroportuare, mai ales cdnd imbracamintea se asterne pe straturi susceptibile, timp de tasari diferentiate in timp, rosturile transversale (executate perpendicular pe axa caii) se realizeaza cu gujoane. Rosturile transversale de contractie se executa la distante de 4...6 m, perpendicular pe axa caii, in linie continua, pe toata latimea imbracamintei.. Rosturile transversale de constructie se realizeaza pe toata latimea si grosimea imbracamintei, cand se intrerupe turnarea betonului, astfel incat sa rezulte o data de eel putin 3 m lungime. Rosturile transversale de dilatatie se executa perpendicular pe axa benzii de beton, pe toata latimea si grosimea imbracamintei, in urmatoarele conditii: in aliniament, la distante de circa 50 m, in cazul in care imbracamintile din beton se executa pe fundatii din balast, piatra sparta sau materiale granulare stabilizate mecanic si la temperaturi mai micidel5°C. Ulterior, betonul existent deasupra scandurii, este indepartat prin executarea a doua taieturi paralele, distantele la 25...30 mm intre ele, pana la nivelul superior al acesteia.

96 Taierea betonului intarit se executa intr-un interval de timp de 6-24 ore de la punerea betonului in opera, in functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arata in tabelul 18. ART. 27. COLMATAREA ROSTURILOR 27.1. Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pana la suprafata imbracamintei, cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si aprobat de Beneficiarul lucrarii, care pot fi: - masticuri bituminoase, monocomponente (la cald); - chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate inainte de utilizare) pe baza de poliuretani, de polimer sulfidic (tiokol) sau de siliconi (la rece); - profile de neopren. 27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare , se vor respecta urmatoarele prevederi: - identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale; - curatirea rosturilor de materiale straine (praf, pamant , pietricele, etc) cu ajutorul scoabelor si a periilor de sarma; - sufiarea cu jet de aer comprimat; - amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a produsului de amorsaj (grund) pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj; - respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in opera la cald; - inlaturarea materialului in exces; - darea in circulatie a sectorului colmatat numai dupa recirea produselor turnate la cald si dupa termenul impus prin tabelul 17. ART. 28. VERIFICAREA CALITATH BETONULUIRUTIER PUS IN OPERA Verificarea calitatii betonului pus in opera se face conform tabelului 15 si se refera la : 28.1. Determinari efectuate pe betonul proaspat, la locul de punere in opera: - lucrabilitatea; - temperatura in perioada de timp friguros (sub +5°C) sau foarte calduros (peste +25°C). Daca un rezultat al determinarii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se inscrise in limitele admise, se vor efectua inca doua determinari pentru acelasi transport de beton. Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise, se va accepta punerea in opera a betonului. Daca este depasita limita admisa, se reftiza punerea in opera a betonului din transportul respectiv. 28.2. Incarcari pe betonul intarit: - rezistenta la incovoiere, pe prisme de 150 x150 x 600 mm; - rezistenta la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu sectiunea 150 x 150 mm; - rezistenta la compresiune, pe carote. Rezistentele la incovoiere si la compresiune, al varsta de 28 de zile pentru betonul pus in opera, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaza de laboratorul statiei de betoane, care efectueaza incercarea, imediat dupa inregistrare. 28.2.1. In cazul in care rezultatul sau rezultatele incercarilor sunt mai mici decat cele prevazute pentru clasa betonului respectiv, indicate in tabelul 14, laboratorul va comunica, in termen de 48 ore, rezultatul in cauza, conducatorului statiei, conducerii unitatii de care depinde statia si Beneficiarului lucrarii. Urmare comunicarii primite de la laboratorul statiei de betoane, In termen de 48 ore, sefii] impreuna cu Beneficiarul lucrarii si conducatorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de imbracaminte executat (dalele turnate) in schimbul de lucru corespunzator probei, cu valoarea rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificari suplimentare, prin incarcari nedistructive sau extragere de carote. 28.2.3. Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaza conform reglementarilor in vigoare, cu precizarea ca in calcule se introduce ca valoare de calcul rezultatul

97 mediu si sectiune, in cazul incercarilor prin metode nedistructive si valoarea individuala, in cazul incercarilor obtinute pe carote. 28.3. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor incercarilor se face pe probele prelevate la statie, pe durata a 30 zile. Aprecierea activitatii statiei, se face pe baza rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pentru fiecare tip de beton. 28.4. Aprecierea realizarii clasei betonului pus in lucrare se face pe baza valorii rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta pe grupul rezultatelor analizate. 28.5. Conformitatea pentru rezistentele betonului la incovoiere, se verifica pe baza criteriului care prevede limitarea rezistentei caracteristice la incovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului. CRITERIUL se aplica In cazul in care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificata, considerand rezultatele a eel putin 2 probe (6 prisme 150 x 150 x 600 mm). Conformitatea este realizata daca rezistenta caracteristica la incovoiere (R MC ) este cel putin egala cu clasa betonului respectiv. 28.6. Interpretarea rezultatelor incarcarilor efectuate pe betonul din imbracamintea rutiera executata se va face conform prevederilor din ANEXA III. 1 din Normativul NE 014. CAPITOLUL 6 CONTROLUL CALITATII, CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART. 29. CONTROLUL CALITATII 29.1. Verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei imbracamintilor rutiere de beton de ciment, sunt cele prevazute in ANEXA 1.2 la Normativul NE 014. 29.2. Beneficiarul va aproba preliminar: - sursele si furnizorii de materiale; - instalatiile si echipamentul; - retele si sectoarele de proba; - metodele de executie. 29.3. Pe parcursul executiei se verifica in permanenta calitatea materialelor si se vor efectua verificarile pentru certificarea calitatii betonului si a executiei imbracamintilor din beton de ciment, dupa cum urmeaza: 29.3.1. Respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie sa corespunda prevederilor din acest caiet de sarcini, verificandu-se in special: - respectarea proiectului; - dalele inscrise in bonurile de transport ale betonului (daca nu s-a depasit durata de transport); - conditiile de punere in opera a betonului, functionarea utilajelor de punere in opera a betonului, pregatirea platformei in vederea turnarii betonului; - mentinerea omogenitatii betonului, in timpul transportului si punerii in opera; - mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevazute; - mentinerea pozitiei ancorelor din otel-beton; - distributia uniforma a betonului in fata utilajelor de compactare; - compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii; - luarea de masuri speciale in cazul turnarii in conditii meteorologice nefavorabile; - executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate , dimensiuni, finisare; - protejarea suprafetei betonului; - asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei imbracamintei. 29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din acest caiet de sarcini si normele si reglementarilor in vigoare. Caracteristicile materialelor se verifica, cu frecventele precizate in tabelul 9, la aprovizionare si inainte de utilizare. 29.3.3. Se verifica, caracteristicile betonului proaspat si ale betonului intarit, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din tabelele 13 si 14. Aceste caracteristici se verifica, cu frecventele precizate in tabelul 15, la statia de betoane si la locul de punere in opera.

98 29.4. Controlul dupa executia imbracamintei consta in : - verificarea denivelarilor de suprafata, cu aparatura tip APL; - verificarea rugozitatii suprafetei, prin masuratori cu metoda inaltimii de nisip; - verificarea rezistentei betonului, pe baza de carote extrase din lucrare; - verificarea grosimii imbracamintei, cu ajutorul carotelor. ART. 30. ELEMENTE GEOMETRICE 30.1. Grosimea totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta in proiect. Abaterea maxima admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei este de: (-10 .. .+50) mm la ranformarea imbracamintilor existente. Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului. 30.2. Latimea de turnare a dalei de beton este prevazuta in proiect. Abaterea maxima admisa la latimea proiectata a benzii de beton este de: ± 15 mm, la lucrari noi; ± 5 mm, la ranforsarea imbracamintilor rutiere vechi din beton de ciment. Verificarea latimii imbracamintei de beton, se efectueaza prin masuratori directe cu ruleta, intre marginile benzii de beton, la fiecare 50 m. 30.3. Panta transversala a imbracamintei este cea indicata in proiect. Abaterile limita la panta transversala ale imbracamintilor pentru piste, cai de rulare, bretele de Iegatura si platforme aeroportuare este de ±0,2% (2 mm/m). Vericarea pantei transversale se face in mod obligatoriu in dreptul profilelor prevazute in proiect si intre aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie. 30.4. in profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect, pot fi: • ±10 mm la piste, cai de rulare si platforme aeroportuare ART. 31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII 31.1. Denivelarile maxime admisibile ale suprafetei, imbracamintei, in sens transversal sau longitudinal, masurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie, pe toata suprafata acesteia, sunt de: • 4 mm, in cazul imbracamintilor ce se executa pentru lucrarile avand viteza de proiectare mai mare de lOOkm/h; Distanta minima intre doua puncte cu denivelari maxime admise, masurata pe axa longitudinala a benzii de beton, este de 20 m. 31.2. Denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton, adiacente, sunt de 2 mm in cazul pistelor aeroportuare. 31.3. Denivelarile maxime admisibile intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale sunt de: • 0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale imbracamintei ce se executa pentru lucrari proiectate pentru viteza de circulatie mai mare de 100 km/h si pentru pista aeroportuare; • 2 mm, la rosturile de lucru pentru piste aeroportuare indiferent de viteza de circulatie. 31.3.1. Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintii se efectueaza in timpul executiei, imediat dupa prima trecere a vibrofinisorului si la receptie. 31.3.2. In profil longitudinal, masurarea denivelarilor se efectueaza pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie si anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime si a unei pene de 20 cm Iungime si max. 3 cm latime, avand o inclinatie de 1:10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm. Masuratorile se vor face la fiecare dala realizata in timpul executiei si din 50 in 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie si se vor consemna numai citirile ce depasesc denivelarile admisibile indicate la pet. 31.1. 31.3.3. In profil transversal, verificarea denivelarilor este obligatorie in dreptul profllelor

99 aratate in proiect si la cererea comisiei de receptie si intre aceste profile. Masuratorile se fac in mod similar cu cele prevazute la pet. 31.3.2. pentru profile in lung, folosind insa un dreptar cu lungimea aratata la pet. 30.3. 31.4. Verificarea rugozitatii imbracamintei se efectueaza prin metoda inaltimii de nisip conform STAS 8849, inainte de darea acesteia in circulatie. Valoarea minima a rugozitatii este de 0,6 mm, sau in curbe cu raze sub 125 m si in intersectii unde este de 0,8 mm. 31.5. Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si crapaturilor, se efectueaza pe baza de observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, in prima perioada a zilei si de preferat pe vreme racoroasa, a sectorului de imbracaminte executat. 31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevazute in profilul longitudinal se face cu ajutorul unui aparat de nivel. 31.7. In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeitatii in profil longitudinal, verificarea si interpretarea rezultatelor se face cu aces aparat, conform reglementarilor legale in vigoare. 31.8. Rezultatele verificarilor se consemneaza in evidentele de control ale santierului si fac parte integrants din cartea constructiei. 31.9. Investitorul, prin reprezentanrul sau oficial (Beneficiarul lucrarii) va verifica periodic datele inscrise in documentele de atestare a calitatii executiei. ART. 32. PRESCRIPTII SPECIALE 32.1. Defectiunile aparute la imbracamintile de beton de ciment trebuiesc reparate inainte de darea in exploatare a acestora. Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul. 32.2. Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare, imbracamintile de beton de ciment se exclud de la tratamentul cu clorura de sodiu(sare gema industriala) ce se efectueaza iarna pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la data executiei acestora. 32.3. Rosturile de constructie se taie dupa deschiderea acestora. 32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie sa fie compresibile, neputrezibile, rezistente la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a rosturilor si sa nu interactioneze cu produsele de etansare la rece a rosturilor. ART.33. DOCUMENTELE DE REFERINTA ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE 33.1. Agregate Granulozitatea naturale STAS 730 si SREN 933-2 Umiditateaagregatelor STAS 4606 Echivalent de nisip STAS 730 Continutul de impuritati la agregate STAS 4606 Parti levigabile STAS 4606 Continutul de fractiuni sub 0,1 mm STAS 730 Rezistenta la strivire a agregatelor in stare saturata STAS 4606 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles STAS 730 Grad de spargere la agregate concasate STAS 730 Forma granulelor (coeficient de forma; rapoarte b/a si c/a; continutul de granule plate si deiculare STAS 730 Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet - coeficient de gelivitate si sensibilitate la inghet -pierdere de masa STAS 4606 Coeficient de calitate STAS 730 Masa rocii la agregate concasate STAS 730 Porozitatea aparenta la temperatura normala STAS 6200/13 33.2. Ciment, beton, imbracaminte rutiera, produse de protectie si

100 de coiamatare a rosturilor Stabilitatea si inceputul timpului de priza la ciment SR EN 196/3 Contraprobe ciment SR EN 196/7 Starea de conservare a cimentului C 140 Rezistente mecanice ale cimentului SR EN 196-1 Lucrabilitatea betonului si granulozitatea agregatelor din beton STAS 1759 Densitatea aparenta STAS 1759 Rezistente mecanice ale betonului STAS 1275 si NE 014 Continut de aer oclus STAS 5479 Grad de gelivitate STAS 3518 Rugozitatea suprafetei imbracamintei STAS 8849 Extrageri, prelucrari, incercari carote STAS 1275 si C 54 Densitatea fluidului de protectie P 45 STAS 35 Vascozitatea fluidului de protectie P 45 STAS 117/STAS 2096 Punctul de inmuiere al masticului bituminos STAS 60 Penetratia Asrobitului STAS 2922 Stabilitatea Asrobitului STAS 9199 CAPITOLUL 7 RECEPTIA LUCRARILOR Receptia imbracamintilor de beton de ciment se efectueaza in trei etape: pe faze de executie -determinante, preliminara (la terminarea lucrarilor) si finala.

ART. 34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE – DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse), stabilite in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 273/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect pentru pregatirea platformei sunt complet terminante si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in registrul de lucrari ascunse in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentuiui caiet de sarcini. In urma receptiei se incheie proces verbal defaza determinanta. ART. 35. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) Receptia preliminara a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Receptia preliminara se efectueaza cand sunt terminate toate lucrarile si verificarile prevazute in documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformitatilor constatate si la eel putin o luna de zile de la dareain circulatie. Comisia de receptie va examina lucrarile executate privind conditiile tehnice de calitate, fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fata de documentatia de control si proceseie verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor. Evidenta tuturor verificarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor, face parte din documentatia de control la receptia preliminara.

101

ART. 36. RECEPTIA FINALA Receptia finala a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia finala a intregii lucrari, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

102

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA ANEXA 4 – CAIETE DE SARCINI AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

CAIET DE SARCINI GENERALE STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment si conditiile tehnice prevazute in STAS 10473/187, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor executate. 1.2. Conform tabelului anexa la STAS 6400-84, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se folosesc la: ⇒ executia straturilor superioare de fundatie la: drumurile de clasa tehnica I…V cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat; drumurile de clasa tehnica III si IV cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din piatra sparta impanata cu split bitumat; drumurile de clasa tehnica I…III cu imbracaminti din pavaje, care au strat de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat); drumurile de clasa tehnica I…III cu imbracaminti din beton de ciment; ⇒ executia straturilor de baza la: drumurile de clasa tehnica III…V cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice); drumurile de clasa tehnica III si IV cu imbracaminti din pavaj de pavele; drumurile de clasa tehnica I…IV cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice) si de clasa tehnica I…III, cu imbracaminti din pavaje, care au fundatiile alcatuite dintr-un strat inferior de balast si un strat superior din agregate naturale stabilizate. 1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi si la: ⇒ largirea fundatiilor rutiere existente; ⇒ amenajarea platformelor si a locurilor de parcare; ⇒ amenajarea benzilor de stationare si de incadrare; ⇒ consolidarea acostamentelor. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta prevederile din standardele si normativele specifice in vigoare, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

103 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun. CAPITOLUL I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ART.3. CIMENTURI 3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate in tabelul nr.1: CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI 1 CARACTERISTICI FIZICE CIMENTUL II/A - S 32,5 SR II/A - S 32,5 I 42,5 (P 40) si H II/A - S 32,5 si SR 388:1995 Priza determinata pe pasta de ciment de consistenta normala -sa nu inceapa mai devreme de -sa nu se termine mai tarziu de Constanta de volum determinata pe: -turte -marirea de volum la incercarea cu inelul Le Chatelier Rezistenta mecanica la compresiune min la: 2 zile N/mmp 7 zile N/mmp 28 zile N/mmp 1 ora 1 ora 1 ora Tabel

CD-40

2 ore 10 ore

turtele sa nu prezinte incovoieri, crapaturi (fenomene de umflare) < 10

16 32,5…52,5

16 32,5…52,5

10 42,5…62,6

15 25 40

NOTA: Cimenturile la care priza incepe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu cu intarzietor de priza. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase. Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor. * ciment II/A - S 32,5 conf. STAS 1500:1996 * ciment SR II/A - S 32,5 conf. SR 3011:1996 * ciment H II/A - S 32,5 conf. SR 3011:1996 * ciment I 42,5 (P 40) conf. SR 388:1995 * ciment CD 40 conf. STAS 10092-78. 3.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment. 3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine aprobarea Inginerului in acest scop. 3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. 3.5. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.

104 3.6. Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva cat si pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva alterarilor cauzate de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia. 3.7. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata, prin instalatia pneumatica si se vor marca, corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita. 3.8. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C. 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre producator. 3.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile. 3.11. Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 3.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. ART.4. AGREGATE 4.1. Conform STAS 10.473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2. Tabel 2 DOMENIU DE AGREGATELE FOLOSITE APLICARE NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA GRANULELOR STRATURI DE BAZA pentru: AGREGATE DE BALASTIERA, 1 structuri rutiere nerigide, conform: SR 662, platforme, locuri de parcare - tabel 4, nisip 0-4 - tabel 8, pietris 8-16 - tabel 15, balast 0-16 AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIERA, conform SR 662, 8-16 - tabel 8, pietris concasat 0-16 - tabel 15, balast concasat CARIERA, conform SR 667, tabelele 3 si 6, 8-16 - piatra sparta (split) - savura 0-16 STRATURI DE FUNDATIE AGREGATE DE BALASTIERA, 2 pentru structuri nerigide si conform: SR 662, rigide, platforme, locuri de - tabel 4, nisip 0-4 parcare, benzi de stationare, - tabel 8, pietris 8-25 acostamente - tabel 15, balast 0-25 AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIERA, conform SR 662, 8-25 - tabel 8, pietris concasat 0-25 - tabel 15, balast concasat CARIERA, conform SR 667, tabelele 3 si 6 8-16 si 16-25 - piatra sparta (split) - savura 0-16 4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

105 4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier stabilizat. 4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4. 4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente. 4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii agregatelor, astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Tabel 3 NISIP, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baza (conform SR 662, pct. 2.3.2.1) CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI DE CALITATE Clasa tehnica a drumului I-II-III IV-V SORT 0-4 GRANULOZITATE CONTINUA COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un) % mm 8 ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min 50 30 Tabel 4 AGREGATE DE BALASTIERA SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIERA SAU BALASTIERA, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment DOMENIU DE UTILIZARE Straturi de Straturi de baza Straturi de fundatie baza pentru pentru sisteme pentru sisteme rutiere CARACTERISTICI DE sisteme rutiere rutiere nerigide nerigide si rigide, CALITATE nerigide pentru pentru clasele platforme, locuri de clasele tehnice tehnice IV-V si parcare, benzi de I-III pentru platforme stationare, consolidare de parcare acostamente SORT AGREGATE 0-16 0-16 0-25 BALASTIERA/ AGREGATE CONCASATE (mm) CONTINUT DE FRACTIUNI 0-8 mm 50…75 50…80 50…80 GRANULOZITATE CONTINUA Conform figurii (pagina 10 bis) COEFICIENT DE 8 8 8 NEUNIFORMITATE (Un), min. ECHIVALENT DE NISIP (EN) % min. (pe fractiunea 0-4 mm) 30 30 30 UZURA CU MASINA LOS ANGELES (LA), % max. 35 35 35

106 NOTA: 1. Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrazi este indicat ca cel putin 50% din agregate sa fie concasate.

4.9. Granulozitatea, in toate cazurile, trebuie sa fie continua si sa se inscrie in limitele aratate in tabelele nr.4 si 5. Tabel 5 DOMENIUL LIMITELE TRECERI PRIN SITE SI CIURURI IN % DIN MASA GRANULOZITATII VARIATIEI 0,1 0,2 1 4 8 16 25 (mm) 0-16 inferioara 6 8 18 35 51 90 superioara inferioara superioara 11 6 11 17 8 17 34 18 34 59 35 59 75 51 75 100 72 90 90 100

0-25

ART.5. APA 5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790. Indiferent de sursa, la inceperea lucrarilor, se va face verificarea apei, de catre un laborator de specialitate. 5.2. In timpul utilizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc. ART.6. ADITIVI La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor de ciment. ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE * Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72 * Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662. ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA AMESTECULUI STABILIZAT Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la incercari preliminare si la determinari pentru stabilitatea retetei, a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.6. Tabel 6
Materialul Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Constanta de volum/stabilitate Timpul de priza Rezistente mecanice la 2 (7) zile Rezistente mecanice la 28 zile Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45 zile (pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate) Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare Frecventa minima La aprovizionarea Inainte de utilizarea materialelor in depozit materialului 2 3 La fiecare lot aprovizionat O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o proba medie O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul Inginerului Metode de determinar e conform 4 SR EN

0 Ciment

-

196-3 SR EN 196-1 -

Agregate

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Granulozitatea sorturilor

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie) La fiecare lot aprovizionat

Doua determinari pe siloz (sus si jos)

SR EN 196-6

-

-

O proba la fiecare lot aprovizionat si pentru fiecare sursa

-

STAS 730 STAS 4606

Echivalentul de nisip

Coeficient de neuniformitate

Umiditatea

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si sursa O proba la fiecare lot aprovizionat si pentru fiecare sursa -

-

STAS 730

-

STAS 730

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles Aditivi Apa Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate Compozitia chimica

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si sursa La fiecare lot aprovizionat -

O proba pe schimb si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteo -

STAS 4606

STAS 730

O proba la inceperea lucrarii pentru fiecare sursa -

STAS 790

Emulsie bituminoas a

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

-

C A P I T O L U L II STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.9. INCERCARI PRELIMINARE Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, care va determina: - curba granulometrica a agregatelor stabilizate; - dozajele de ciment si aditiv; - continutul de apa; - densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare. De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2. ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI 10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face: - la intrarea in functie a statiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate. 10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stablili numai prin incercari de laborator atestat, in functie de indeplinirea conditiilor aratate in tabelul 7. 10.3. In tabelul 8 se indica orientativ dozajele de ciment. 10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul 5. Curba granulometrica aleasa este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat). 10.5. In ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de compactare. 10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in starea uscata maxima du max. si umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor

109

determina de catre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificata, conform STAS 1913/13. 10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere in opera. Aceasta este durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in opera a amestecului si comportarea lui, fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulare stabilizate, variaza intre 2 si 6 ore in functie de conditiile de executie. Marirea duratei peste doua ore se poate obtine prin utilizarea unui intarzietor de priza. Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita de laborator in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10°C durata de punere in lucru este estimata la dublul celei obtinute la 20°C iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare decat cea pentru 40°C. Incercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseaza diagrama timp de punere in opera temperatura. Tabel 7 Denumirea stratului si al lucrarii Caracteristica Strat de baza Strat de fundatie pentru sisteme pentru sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea rutiere nerigide, benzilor de stationare, a benzilor de platforme si locuri incadrare si a acostamentelor de parcare Rezistenta la compresiune N/mm2 1,5...2,2 1,2...1,8 2,2...5,0 1,8...3,0 Rc 7 zile Rc 28 zile Stabilitate la apa % max. - scaderea rezistentei la compresiune 20 25 Rci - umflare volumica 2 5 UI - absorbtie de apa 5 10 Ai Pierdere de masa % max. - saturare-uscare Psu 7 10 - inghet-dezghet Pid 7 10

Denumirea stratului Natura 1. Strat de baza, platforme si locuri de parcare 2. Strat de fundatie, consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor

Agregatul Granulozitate (mm) 0-16 0-16 0-4 0-25 0-25

- balast - agregate concasate nisip balast concasate

Tabel 8 Dozaj orientativ de ciment, in % din cantitatea de agregate naturale uscate 3...7

6...10

4...6

Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele (caracteristicile) prevazute in tabelul 7.

110

C A P I T O L U L III PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.11. STATIA DE PREPARARE 11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apa se poate efectua in centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere. 11.2. Distanta maxima intre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si apa, de maxim 45 minute. 11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de: a. depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii; b. silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei; c. instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare; d. buncare pentru descarcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat; e. laborator amenajat si dotat corespunzator; f. dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport; g. dotari privind protectia muncii si P.S.I. 11.4. Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici, privind precizia de cantarire si dozare: - agregate +/- 3% - ciment si apa +/- 2% - aditivi +/- 5% Tolerantele se exprima in functie de greutatea fiecarui component si trebuie sa faca referire la cantitatile teoretice conform calibrarii. 11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a amestecului lista reglajelor care trebuie sa fie efectuate la instalatie pentru indeplinirea conditiilor prevazute la art.10, comisia controland daca s-au facut aceste reglari, in special: etalonarea cantarelor; verificarea dozatoarelor volumetrice; functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere) la introducerea agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare; uzura paletilor malaxoarelor. Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecului. ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI 12.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca teste pe statia de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, daca reteta amestecului, stabilita in laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. Testele trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind: - umiditatea; - omogenitatea amestecului; - rezistenta la compresiune; - timp optim de punere in opera. Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o buna omogenitate a amestecului preparat. 12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul testarii, in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap.II, art.10. ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI 13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura incadrarea in abaterile prevazute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

111

13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita in laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul de punere in opera. 13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este cea prevazuta in reteta stabilita pentru fiecare tip de ciment aprovizionat. 13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare pana la omogenizarea amestecului. 13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a materialului, din care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea. ART.14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT 14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr.9. 14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului: compozitia amestecului preparat; caracteristicile de compactare - Proctor modificat caracteristici ale amestecului preparat: * umiditati: - la statia de preparare; - la locul de punere in opera; * densitatea stratului compactat; confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice (rezistente la compresiune si densitate), care vor fi inscrise in evidente. Tabel 9
Nr crt. Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica Examinarea documentului de transport Incercarea Proctor modificata Temperatura (la temperaturi ale aerului in intervalul 0oC5oC si > 30oC Compozitia granulometrica a amestecului Umiditatea amestecului in vederea stabilirii cantitatii de apa necesara asigurarii umiditatii optime de compactare - Umiditatea amestecului Verificarea caracteristicilor de compactare: a. umiditate de compactare b. densitatea stratului, gradul de compactare c. Q/S Confectionarea de epruvete pentru determinarea densitatii si a rezistentelor la compresiune la 7 zile la 28 zile Frecventa minima La statia de betoane La locul de punere in lucru La fiecare transport la fiecare 2 ore Metoda de determinare conform

1 2 3

pentru fiecare reteta la fiecare 2 ore pentru fiecare instalatie 1 determinare pe schimb, dar cel putin 1 determinare la 500 mc cel putin o data pe schimb si la schimbari meteo care pot modifica umiditatea

STAS 1913/13 -

4

-

STAS 4606

5

STAS 1913/1 -

6

-

doua probe la 1500 mp doua probe la 1500 mp zilnic

STAS 1913/1 STAS 1913/15 -

7

2 serii a 3 epruvete cilindrice la 1500 mp

-

STAS 10473/2

112

C A P I T O L U L IV PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI 15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circula pe fundatia de balast. Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita modificarea umiditatii acestuia. 15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute. 15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie corespunzatoare pentru a asigura functionarea continua a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere in opera. ART.16. LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv. De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca acesta este constituit din materiale drenante (dar orice baltire va fi eliminata). ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI 17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un tronson experimental. Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 ml si pe intreaga latime proiectata a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii (grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesara). Toate datele vor fi supuse aprobarii Inginerului. 17.2. Partea din tronsonul executat, considerata ca fiind cea mai bine realizata, va servi ca sector de referinta pentru executia lucrarilor pe intregul drum. ART.18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI 18.1. ASTERNERE SI NIVELARE 18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se realizeze urmatoarelor obiective: respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte; asigurarea grosimii prevazuta in proiect pentru fiecare strat, in oricare punct al acestuia; obtinerea unei suprafatari corespunzatoare. 18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. Amestecul se descarca pe drum in cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice, se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale a latimii prevazuta in proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si de natura lucrarilor (ranforsari sau sisteme rutiere noi). 18.1.3. Asternerea se face de regula intr-un singur strat. In cazul fundatiilor, prevazute cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului. Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor, pe sectorul experimental, in cadrul testelor de compactare. 18.1.4. O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru. Asternerea celor doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in decurs de doua ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de baza sau de fundatie. Marginea stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala. Taierea si indepartarea marginilor interioare (catre axul drumului si/acolo unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata latimea partii carosabile a drumului.

113

Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt material similar pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost. 18.1.5. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului, materialul excedentar trebuie taiat si indepartat. 18.1.6. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care scop se va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici. 18.2. COMPACTAREA 18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate autorizat. Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de Inginer, inainte de compactare. Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: • Cilindru Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 t pe fiecare tambur; • Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 t si cu o presiune minima in pneu de 5 bari; • Ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate), pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie aprobata de Inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor. 18.2.2. In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu placi vibratoare. 18.2.3. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie sa corespunda valorilor aratate la pct.22.1. 18.2.4. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare). Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus in opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si "S" este suprafata cilindrata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregistreze datele pentru estimarea lui “S”. 18.2.5. Obtinerea unei densitati ridicate, impune ca, compactarea sa fie terminata inainte de a incepe priza. Aceasta conditie poate sa conduca la necesitatea incorporarii in amestec a unui intarzietor de priza, in special pe timp calduros. Folosirea unui intarzietor de priza este recomandat pentru a permite executia corecta a rosturilor longitudinale. 18.2.6. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate. Compactarea se va face astfel: compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate; apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l impinga sub acostament, dupa care compactarea se continua normal.

114

Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului din agregate naturale stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga suprafata a drumului. 18.3. MASURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE NEFAVORABILE 18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, in mod exceptional, la temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si a Inginerului. 18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate. 18.3.3. Este interzisa asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zapada sau cu pojghita de gheata. 18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, si se vor se evita distantele mari de transport si stationarile pe traseu. 18.3.5. Dupa executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeaza imediat, prin acoperire cu prelata sau cu rogojini, astfel incat sa se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatura la suprafata, de minimum +5°C, timp de 7 zile. 18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejata cu emulsie bituminoasa aplicata in doua straturi succesive. ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT 19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejata cel putin sapte zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5…3 cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, care poate fi realizata cu: - Fluid de protectie P45, STAS 12013-83 - Polisol, conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare - Emulsie bituminoasa cationica STAS 8877-72. Pelicule de protectie se va realiza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si umed. 19.2. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o legatura buna cu viitorul strat de baza, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25, urmata de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei. 19.3. Stratul de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere noi prevazute cu imbracaminti bituminoase si al reabilitarilor de drumuri, se protejeaza conform prevederilor din tabelul nr.10. Tabel 10 Stratul urmator sau Structura rutiera noua Reabilitare drum imbracamintea prevazuta Fara *) Tratament superficial dublu Tratament superficial dublu Strat bituminos ce se va executa Tratament de protectie cu Tratament de protectie cu dupa un interval mic de timp (15 emulsie bituminoasa emulsie bituminoasa zile) Strat bituminos ce se va executa Tratament superficial simplu Tratament superficial simplu dupa un interval mai mare de sau dublu timp *) La drumuri cu trafic usor si foarte usor si la reabilitari de drumuri

19.4. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia imbracamintii din beton de ciment urmand sa fie inceputa dupa o durata de minim 7 zile.

115

19.5. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de santier important, tratamentul de protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient si va trebui sa se aplice un tratament superficial, conform prevederilor din tabelul 10. 19.6. Executia stratului rutier superior poate fi inceputa numai dupa o perioada de protectie de minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioada in care este interzis traficul pe acest strat. 19.7. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere proiectate. ART.20. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT, PUSE IN OPERA Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse in opera, se va face in conformitate cu prevederile tabelului 11. Tabel 11 Determinarea, metoda de Frecventa minima Metoda de Nr control si/sau caracteristicile determinare ce se verifica conform 1 Determinarea rezistentei la compresiune pe probe cilindrice 3 probe cilindrice la 1.500 mp STAS 10473/2 3 probe cilindrice la 1.500 mp la 7 zile la 28 zile 2 Prelevare de carote pentru 1 carota la 2.500 mp de strat (la determinarea rezistentei la cererea comisiei de receptie sau a Normativ C 54 compresiune Beneficiarului) 3 Determinarea grosimii stratului - la fiecare 200 ml, in timpul executiei - pe carote extrase 4 Densitatea stratului rutier, pentru calculul gradului de minim doua puncte la 1.500 mp STAS 10473/2 compactare CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE 21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20mm. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200 ml. Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei. 21.2. Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la latime pot fi: +/- 2 cm. Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect si se masoara la intervale de 25 m distanta. 21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. ART.22. CONDITII DE COMPACTARE

116

22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de: ⇒ min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min.98% in cel mult 5% din punctele masurate la autostrazi si/in toate punctele de masurare pentru drumurile de clasa tehnica II si III; ⇒ min.98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de min.95% in toate punctele de masurare pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidari benzi de stationare, benzi de incadrare si acostamente. 22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel: a) In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm. b) In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR ART.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in registrul de lucrari ascunse, in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. ART.25. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor. ART.26. RECEPTIA FINALA Receptia finala a straturilor de fundatie si de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

117

CAIET DE SARCINI GENERALE STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

-

II. NORMATIVE TEHNICE C 54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

III. STANDARDE SR EN 196-1:1995 SR EN 196-3:1995 + + SR EN 196-3:1995/AC:1997 SR EN 196-6:1994 SR 662:2002 SR 667:2001 STAS 730-89 STAS 1913/1-82 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 4606-80 STAS 6400-84 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii. Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

-

118

STAS 10.473/1-86

STAS 10.473/2-86

-Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare.

119

CAIETE DE SARCINI - CONSTRUCTII PLATFORMA BETONATA ANEXA 5 – CAIETE DE SARCINI DISPOZITIVE PENTRU EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume: - santuri la marginea platformei; - santuri de garda; - rigole la marginea platformei; - rigole la bordura trotuarului; - rigole de acostament; - casiuri; - lucrari de canalizare; - canale de evacuare; - puturi absorbante; - drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie. 1.2. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: - podurile si podetele; - lucrarile de amenajare si corectare a torentilor; - lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun. PARTEA I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE CAPITOLUL I MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE ART.3. CIMENTURI 3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in ROMANIA. 3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: - ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1/2002 - ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1/2002 - ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1/2002 - ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011-1996. 3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment. Tabel 1

120

L crt. 1 2

3

CONDITIILE DE EXECUTIE SAU CARACTERISTICILE ELEMENTELOR Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1,5 m Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1,5 m Elemente sau constructii din betoane superioare

CLASA BETONULUI C 12/15 C 16/20 - C 25/30 C 12/15 C 16/20 - C 25/30 C 28/35 ≥ C 32/40

TIPUL DE BETON oricare oricare oricare oricare armat armat

TIPUL DE CIMENT P40 I U I U U U Pa35 R R R U I I M30 U I U I I I Hz35 I I U R I I

NOTA: R UI-

ciment indicat a se utiliza ciment utilizat in locul celui indicat ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice Tabel 2

Nr. 1. 2. 3.

Tipul de mortar Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate

Tipul de ciment indicat a se utiliza utilizabil in lipsa celui indicat F 25 M 30 M 30 Pa 35 Pa 35 M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3. 3.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare. Tabel 3 CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE P 40 Pa 35 M 30 Hz 35 Inceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30' Sfarsitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h 30' Constante de volume pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi Rezistent la intindere din incovoiere minim N/mmp 3,0 - la 2 zile 4,0 - la 7 zile - la 28 zile 5,0 5,5 Constante de volum Le Chatelier Marimea volumului < 10 mm Rezistente la compresiune min. N/mmp - la 2 zile 17 10 - la 7 zile 15 20 - la 28 zile 40 35 30 35 3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. 3.7. In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine. 3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

121

3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator. 3.10. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator. Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. 3.11. Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23. ART.4. AGREGATE 4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm. 4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. 4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 4.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait. 4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. 4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4. Tabel 4 CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE OBSERVATII ADMISIBILITATE Forma granulelor Agregatele care nu indeplinesc b/a 0,66 aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a c/a 0,33 betonului. 4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5. Tabel 5 Conditii de admisibilitate Denumirea impuritatii Nisip natural sau de Pietris sau piatra concasaj sparta Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, Nu se admit Nu se admit pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe Nu se admit Nu se admit granulele agregatelor Mica, % , max. 1% Carbune, %, max. 0,5 Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galbena galbena Argila in bucati, %, max. 1% 0,25 Parti levigabile, %, max. 2% 0,5 Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. 4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.

122

Caracteristici fizico-mecanice Densitate aparenta, kg/mc, min. Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. Porozitate totala pentru piatra sparta %, max Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max Volum de goluri in stare afanata pentru: - nisip, % max. 40 - pietris, % max. 45 - piatra sparta, % max. 55 Rezistenta la strivire % - in stare saturata, min. 60 - in stare uscata, max. 15 Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. 0,80 Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe 90 cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min. Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea 10 procentuala fata de masa initiala, % max. 4.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max. 4.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7. 4.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8. Tabel 7 Sortul de nisip Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 0,2 0,5 1 2 3,15 7,0 0-2 min. 10 45 90 max. 50 85 100 0-3 min. max. min. max. 5 30 2 21 35 75 20 70 90 100 56 87 100 100

Tabel 6 Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2

0-7

Balastul pentru betoane 0 - 31 min. max. min. max. min. max. min. max. 3,15 20 50 10 30 -

Tabel 8 Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 5 16 20 d max. 55 80 85 100 30 60 25 25 35 65 55 85 45 80 80 100 80 100 80 100

0 - 71

0 - 40

0 - 63

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

123

4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. 4.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului 19. 4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator. ART.5. APA 5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. 5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc. Tabel 9 Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate Continutul total de saruri gr/l max. 4 Sulfati gr. SO42 / litru 2 max. 0,5 Substante organice gr/litru max. 0,5 Cloruri gr.CL/litru max. 0,5 Azotati gr. NO3/dm3 max. 0,5 Magneziu gr. Mg2/dm3 max. Materii in suspensie gr. max. 3 ART.6. OTEL BETON 6.1. Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89. 6.2. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. 6.3. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. 6.4. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. 6.5. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. 6.6. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat. CAPITOLUL II MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%. 7.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura. ART.8. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 8.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta. 8.2.Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10. Tabel 10

124

Caracteristici Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min. Rezistenta la inghet-dezghet: - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max.

Conditii de admisibilitate 80

0,3

- coeficient de inmuiere pe epruvete % max. 25 8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11. Tabel 11 Caracteristici Conditii de admisibilitate Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida

sau de o pana
Inaltimea, mm Dimensiunile bazei, mm: - lungime - latime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max. 140...180 egala sau mai mare ca inaltimea 80...150 15

8.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg. 8.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele. 8.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1½ dimensiunea celei mai mari. ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 9.1. Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. 9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: - rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60% - rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11. 9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12. Tabel 12
Dimensiuni - lungime, latime a fetei, mm - inaltime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max. Conditii de admisibilitate 80...140 120..160 15

9.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm. CAPITOLUL III MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE

125

10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de nisip (En) superior lui 40. 10.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI. D 15 > 4 d 85 unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor 10.3. Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662/2002 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime. 10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ NP 075/2002. ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI 11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2-92 tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84 tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau. 11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13. DIMENSIUNI STAS 6675/2-86 TUB P.V.C.rigid 75 110,0 3,6 5,3 6,0 6,0 1,120 2,610 24-45 neperforat STAS 10617/2-84 TUB P.E. rigid 75 110,0 4,3 6,3 5-12 5-12 0,972 2,080 24:45 neperforat Tabel 13 NI 8500-80 IPMP BUZAU TUB PVC 65,0 80,5 0,6 0,7 140 170 0,220 0,325 24:45 24:45

-

Diametrul exterior mm Grosimea nominala mm Lungimea ml Greutatea kg/ml Suprafata activa cmp/ml

11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil. 11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate. 11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la: - intrari si iesiri din caminele drenurilor - la cap de dren - la cap de aerisire - intre chesoane pentru evacuarea apelor. 11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. 11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 - tabel 15. ART.12. GEOTEXTIL 12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ NP 075/2002. 12.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

126

CAPITOLUL IV MATERIALE PENTRU CANALIZARI ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 13.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform STAS 816-80 aratate in tabelele 14 si 15. 13.2. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15). 13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16. Tabel 16 SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80 INTERIOR Tubul interior la care se racordeaza canalul 500 1085 60 Fig.19 Tubul superior 700 500 900 60 Fig.20 1000 Tubul racord 200 26 Fig.21 Cot cu mufa 200 315 26 Fig.12-14 Toate dimensiunile sunt in mm. 13.4. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17. Tabel 17 SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80 Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig.22 Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig.23 Tubul racord 800 500 120 Fig.24 1000 Toate dimensiunile sunt in mm. 13.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 327280, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale. 13.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton nesclivisit. Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte. Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar, nedogit. 13.7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%. Tabel 18 DIAMETRUL NOMINAL PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O) D MM CMC/M LUNGIME (LA TUBURI CMC/DM2 SUPRAFATA DE INTREGI) MAX. INCERCARE 200 120 1,9 300 160 1,7 400 210 1,6 500 270 1,5 600 300 1,5

127

13.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816-80, va fi de maximum 6%. 13.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19. 13.10. In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 166776, iar betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20. Tabel 19 DIAMETRE NOMINALE D MM INCARCAREA MINIMA P, N/M 200 27000 300 30000 400 32000 500 35000 600 38000 13.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. 13.12. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte. 13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. 13.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii. 13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala. 13.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. 13.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile. CAPITOLUL V BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRURIGOLE, SANTURI SI CASIURI ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 14.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20. Tabel 20 Tipul Marimea Latimea Inaltimea Lungimea Observatii 6°+/-2 4+/-5 1+/-5 A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare B B3 100 170 750;500 Utilizate la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc. Utilizate la intrari Carosabile

I P

I P

300 600

300 300

600 400

Toate dimensiunile sunt in mm. 14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21.

128

CARACTERISTICI MECANICE Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp Rezistenta la uzura mm max. Rezistenta la inghet-dezghet

Tabel 21 CONDITII DE ADMISIBILITATE 40

30 1,3 la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sau stirbituri

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22. DENUMIREA DEFECTULUI Sageata fetelor vazute, 0/00 max. Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Devieri de la unghiul de 90, % max. Stirbituri, mm max. Tabel 22 CONDITII DE ADMISIBILITATE 3 Nu se admit 3 Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din proba cu lungime de max. 3 mm si adancime de max. 2 mm. Nu se admit

Crapaturi

ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 15.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de sarcini speciale. 15.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale. CAPITOLUL VI CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ART.16. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere. 16.2. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. 16.3. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului.

129

INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR Incercari sau caracteristici care se verifica Examinarea datelor din certificatul de calitate Constante de volum Tabel 23 Frecventa incercarilor Incercarea de Incercarea inainte informare de utilizare La fiecare lot -

Materialul

Metode conform -

SR 196/3/95

Ciment

Timpul de priza Rezistente mecanice la 2(7) zile Rezistente mecanice la 28 zile Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Parte levigabila Humus Corpuri straine, argila in bucati, argila aderenta, continut de carburanti, mica Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles Examinarea datelor din certificatul de calitate Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata Rezistenta la inghetdezghet Examinarea abaterilor din certificatul de calitate

SR 196/3/95 SR EN 1961/95

SR EN 196/3/95

O determinate la fiecare lot aprovizionat nu mai putin de 100 t pe o proba medie O proba la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat -

-

-

Doua determinari pe siloz sus si jos

-

La fiecare lot aprovizionat La schimbarea sursei -

-

SR 667/2001 STAS 4606-80 STAS 4606-80

Agregate

O determinare pe lot de 100 mc O determinate pe lot de 100 mc

SR EN 933/1/02 STAS 730-89 STAS 730-89

-

Piatra bruta pentru pereuri si zidarii de piatra

O proba la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa O determinare pentru fiecare sursa O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa La fiecare lot aprovizionat -

O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 50 mc -

-

SR EN 1926/2000

O incercare pe lot de 100 mc

STAS 6200/1583 -

La fiecare lot aprovizionat

O incercare pe lot de 100 mc -

Bolovani pentru

130

pereuri si zidarii

Rezistenta la sfaramare prin compresiune Rezistenta la uzura cu masina Deval

STAS 730-89

-

O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc

STAS 730-89

-

Materialul Apa

Incercari sau caracteristici care se verifica Analiza chimica

Metode conform STAS 790-84

Otel beton

Material drenant

Examinarea datelor din certificatul de calitate Examinarea datelor din certificatul de calitate Echivalentul de nisip Granulometrie

-

Tabel 23 (continuare) Frecventa incercarilor Incercarea de Incercarea inainte informare de utilizare Pentru apa potabila Ori de cate ori se nu este cazul. Pentru schimba sursa apa care nu provine sau cand apar din reteaua publica conditii de de apa potabila o poluare analiza pentru fiecare sursa La fiecare cantitate aprovizionata La fiecare lot aprovizionat O determinare pentru fiecare sursa O proba pentru fiecare sursa La fiecare lot aprovizionat Trei determinari pe fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursa -

-

STAS 730-89 SR EN 933/1/02 -

Tuburi PVC sau PE pentru drenuri

Examinarea datelor din certificatul de calitate Suprafata activa

O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 100 mc -

-

-

Tuburi din beton pentru canalizare

Examinarea datelor din certificatul de calitate Dimensiuni (diametre si grosimi) ecarturi

-

-

STAS 818-80

O serie de determinari pe fiecare lot de 100 ml

Borduri de trotuare din beton

Examinarea vizuala a suprafetelor interioare Examinarea datelor din certificatul de calitate Dimensiuni

STAS 818-80 La fiecare lot aprovizionat Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursa Idem -

STAS 1137-87

O incercare pe fiecare lot de 500 mc Idem

Rezistenta la incovoiere

STAS 1137-87

131

PARTEA II MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR CAPITOLUL VII PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR ART.17. PICHETAREA LUCRARILOR 17.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor. 17.2. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier. ART.18. EXECUTIA SAPATURILOR 18.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate “Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor. 18.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda. 18.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie. 18.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. 18.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale. 18.6. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere. 18.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

CAPITOLUL VIII COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 19.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip; Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

-

ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. 20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta.

132

Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente. 20.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat. ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. Tabel 24 CLASA DESTINATIA REZISTENTA CANTITATEA BETONULUI BETONULUI CARACTERISTICA MINIMA DE RbK N/mmp CIMENT mc C 2,8/3,5 Beton de umplutura 3,5 115 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 Beton in fundatii masive Beton in fundatii sau elevatii Beton simplu in elevatii si beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat 5 7,5 10,0 150 180 240

C 12/15 C 16/20

15,0 20,0

300 350

ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR 22.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor: fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare. 22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Codului de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012-99” luand in considerare: - dozajul minim de ciment, conform tabelului 24; - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26; - rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.

Tabel 25

133

Nr. crt. 1. 2. 3.

TIPUL DE ELEMENTE DE BETON

MIJLOC DE TRANSPORT

LUCRABILITATE NOTARI TASARE cm L2 L3 3+/-1 8+/-2

Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse Clasa betonului

basculante autoagitator

idem

L4

12+/-2

Tabel 26
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate L3 L4

C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5 C 8/10 ..... C 20/25

160 170

170 185

200

22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27. 22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza: - pentru fiecare sort de agregat +/- 3% - pentru ansamblul de agregate +/- 2% - pentru ciment +/- 2% - pentru apa totala +/- 5%. Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii. 22.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28. Tabel 28
Varsta 7 zile 28 zile C 8/10 11,7 18 Rezistenta la compresiune N/mmp C 12/15 C 16/20 15,3 18,8 23,5 29,6 C 18/22,5 20,8 32,0

Tabel 27
Agregat Limite 02 0-31 0-40 0-70 max min max min max min max min max min max min max min max 10 2 10 2 8 1 8 1 8 1 8 1 7 1 6 % Treceri in masa prin site sau ciurul de: 1 3 7 16 26 31 A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5 25 42 60 80 100 18 32 50 70 95 28 38 52 74 90 16 28 42 64 82 18 32 45 16 70 77 6 13 22 38 50 57 B. Pentru betoane de clasa < C 12/15 22 37 55 76 100 14 27 45 66 95 20 33 47 69 88 12 23 37 59 80 18 32 45 61 70 77 6 13 22 38 50 57 C. Pentru betoane de clasa > C 16/20 18 32 50 72 100 10 22 40 62 95 16 28 42 64 86 40 100 95 84 68 100 95 84 68 100 71 100 95 100 95 -

0-31 0-40 0-70

0-31 0-40

134

min

1

8

18

32

54

-

78

95

-

CAPITOLUL IX COFRAJE ART.23. COFRAJE 23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. 23.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. 23.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm. 23.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm. CAPITOLUL X OTEL DE ARMATURA ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 24.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraj. 24.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. 24.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa. 24.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

CAPITOLUL XI BETON ART.25. PREPARAREA BETONULUI 25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: - agregatele cu cele mai mari dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; - apa. 25.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticala 10 tururi - malaxor cu axa orizontala 20 tururi - betoniera cu axa orizontala 20 tururi - betoniera cu axa inclinata 30 tururi. Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.

135

25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi. 25.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4. 25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie. ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 26.1. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. 26.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier. 26.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare. 26.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune. 26.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat. 26.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare. 26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10° timp de 72 de ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5. 26.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35°C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40°C; - utilizarea apei reci; - evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei. Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35°, Inginerul va intrerupe betonarea. 26.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice. ART.27. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 27.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. 27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si

136

de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari: la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - intindere 3 3 27.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare. Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%. 27.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului. 27.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar. ART.28. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 28.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29. Tabel 29 Dimensiuni in m Tolerante in cm 0,10 0,5 0,20 0,7 0,50 1 1,00 2 2,00 2 5,00 3 28.2. Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30. Tabel 30 Inaltimea in m Tolerante in cm: a b c 1 1,5 1,8 2,3 2 2 2,3 2,9 3 2,2 2,7 3,3 5 2,6 3,2 4 10 3,3 4 5 Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante

28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile: - 1/300

137

- un centimetru.

CAPITOLUL XII ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI ART.29. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 29.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. 29.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa. 29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute. 29.4. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati. 29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat. 29.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit. Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria. 29.7. Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm. 29.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice. 29.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului. 29.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita. 29.11. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute. CAPITOLUL XIII AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.

138

30.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi: - 0,25% in teren natural - 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate. 30.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului. 30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31. Tabel 31 DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI PANTA MAXIMA ADMISA % Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5 Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: - nisipuri prafoase si argiloase 1 - nisipuri argiloase nisipoase 2 - argile prafoase si nisipoase 3 Pamanturi necoezive grosiere: - pietris (2-20 mm) 3 - bolovanis (20-200 mm) 4 - blocuri (peste 200 mm) 5 Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: - nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) 0,5 - nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 1 - nisip cu pietris 2 30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32. Tabel 32 TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA % Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5 Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 10 - clasa BC 10 12 Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15 Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare 67 corespunzatoare la piciorul taluzului Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel. 30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate la ramblee peste 5,00 m. Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. 30.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. 30.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant. 30.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

139

31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute. Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. 31.3. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta. ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT 32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. 32.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. ART.33. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria. 33.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. 33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2. ART.34. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 34.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 33.1. 34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3. ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 35.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. 35.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice. ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

140

36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie. 36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.

CAPITOLUL XIV DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI ART.37. PRESCRIPTII GENERALE 37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin: - drenuri transversale de acostament; - strat drenant continuu; - dren longitudinal sub acostament. 37.2. Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cm si adancime de 30...50 cm situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului. Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%. 37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie. 37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. 37.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile. 37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri. In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%. ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 38.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2. Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei. 38.2. Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm. ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE. ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA

141

40.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume: - pentru H = 1,00 - 1,50 latimea = 0,60 m - pentru H = 1,50 - 2,00 latimea = 0,80 m - pentru H = 2,00 - 4,00 latimea = 1,20 m. In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m. 40.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat. 40.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa. 40.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de: 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata; 1,50 m in pamanturi tari. Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu taluze. 40.5. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta. 40.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m. 40.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate. 40.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie. 40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista. 40.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor. 40.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. 40.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate. CAPITOLUL XV CANALIZAREA ART.41. DESCHIDEREA SAPATURILOR 41.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. 41.2. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal. 41.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast. ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI

142

CAMINELOR DE VIZITARE 42.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa. 42.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte. 42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in loc. 42.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal. 42.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare. 42.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat. 42.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere. 42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50. 42.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50. 42.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare. 42.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat. 42.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

CAPITOLUL XVI BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE ART.43. MONTAREA BORDURILOR 43.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m. 43.2. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal. In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi. 43.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului. 43.4. Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.

143

43.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie. 43.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung. CAPITOLUL XVII INCERCARI SI CONTROALE ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la: A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor. B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale. C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale. Tabel 33 Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria de Frecventa control A B C - Studiul compozitiei - Pentru betoane de • • Betoane > C 8/10 - Incercari la compresiune clase > C 8/10 • • • - Incercari la intindere - Pe parti de lucrare • • • Betoane < C 8/10 - Incercare la compresiune - Pe parti de lucrari la • - Incercare de plasticitate cererea dirigintelui • Cofraje - Controlul dimensiunilor de - Inaintea betonarii • amplasare si soliditate fiecarui element Armatura - Controlul pozitiei armaturilor - Inaintea betonarii • fiecarui element Lucrari executate - Controlul dimensiunilor sii • din beton sau incadrarii in tolerante - La fiecare lucrare zidarie din piatra - Controlul corectarii finisarii a • bruta sau bolovani fetei vazute Lucrari de - Amplasamentul lucrarilor • • protejare a - Dimensiunile si calitatea • • santurilor rigolelor lucrarilor - La fiecare lucrare si casiurilor - Profilul longitudinal sectiunea • • si grosimea protejarii Drenuri - Amplasamentul si inclinarea • transversale de - Dimensiunile - La fiecare lucrare • acostament - Posibilitatea de scurgere in • sant - Amplasament • • - Cotele radierului • Drenuri - Realizarea corecta a filtrului - La fiecare lucrare •

144

longitudinale

Canalizare

Borduri de trotuar

- Amplasarea camerelor de vizitare - Controlul functionarii - Amplasament - Cotele radierului - Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarilor intre ele - Realizarea corecta a umpluturii - Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare - Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare - Controlul functionarii - Amplasament - Realizarea corecta a fundatiei - Respectarea cotelor

• • • • • • • • • • • • •

• • •

- La fiecare lucrare •

• • - La fiecare lucrare •

A: Incercari preliminare de informare B: Incercari de control de calitate C: Incercari de control de receptie CAPITOLUL XVIII RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

ART.45. RECEPTIA PE FAZE 45.1. In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. 45.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 45.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. 45.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: a. Pentru drenuri: - trasarea si amplasarea caminelor; - executarea sapaturii la cota; - realizarea radierului si pozarea tubului drenant; - la realizarea umpluturii drenante. b. Pentru canalizari: - trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare; - executarea sapaturii, la cote la canal si camine; - pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea; - realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;

145

- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala. c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a. - trasarea; - executia sapaturilor la cote; - executarea cofrajului; - montarea armaturii. d. Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora. 45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala. ART.46. RECEPTIA PRELIMINARA 46.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se: concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie; daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate; daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.). In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. ART.47. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

146

CAIET DE SARCINI GENERALE DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

-

Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE NE 012-99 III. STANDARDE SR 183-1:1995

Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii. Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii. Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment. Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de macinare prin cernere pe proba de 100 g. Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

-

SR 183-2:1998 SR EN 196-1:1995 SR EN 196-2:1995 SR EN 196-3:1995 + + SR EN 196-3:1995/AC:1997 SR EN 196-6:1994 SR EN 196-7:1995 SR 227-2:1994 SR 388:1995 STAS 438/1-89

-

-

147

SR EN 459-2:1997 STAS 539-79 SR 648:1996 SR 667:2001 STAS 790-84 SR EN 933-2:1998 -

Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Apa pentru betoane si mortare. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval). Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

SR EN 1097-1:1998

-

STAS 1275-88 STAS 6400-84 STAS 10796/1-77 STAS 10796/2-79

-

STAS 10796/3-88

-

PRIMAR KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

148

Secţiunea IV – Formulare

149

Formular 10 C
OFERTANTUL __________________ (denumirea/numele) FORMULAR DE OFERTA

Catre .................................................................................................... (denumirea autoritatii contractante si adresa completa) Domnilor, 1. Examinand documentatia de atribuire, subsemnatii, reprezentanti ai ofertantului ............. (denumirea/numele ofertantului), ne oferim ca, in conformitate cu prevederile si cerintele cuprinse in documentatia mai sus mentionata, sa executam ...................... (denumirea lucrarii), pentru suma de ..................... (suma in litere si in cifre, precum si moneda ofertei), platibila dupa receptia lucrarilor, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata in valoare de ................ (suma in litere si in cifre). 2. Ne angajam ca, in cazul in care oferta noastra este stabilita castigatoare, sa incepem lucrarile cat mai curand posibil dupa primirea ordinului de incepere si sa terminam lucrarile in conformitate cu graficul de executie anexat, in ............... (perioada in litere si in cifre). 3. Ne angajam sa mentinem aceasta oferta valabila pentru o durata de ........ zile, (durata in litere si cifre), respectiv pana la data de ................... (ziua/luna/anul), si ea va ramane obligatorie pentru noi si poate fi acceptata oricand inainte de expirarea perioadei de valabilitate. 4. Pana la incheierea si semnarea contractului de achizitie publica aceasta oferta, impreuna cu comunicarea transmisa de dumneavoastra, prin care oferta noastra este stabilita castigatoare, vor constitui un contract angajant intre noi. 5. Precizam ca: |_| depunem oferta alternativa, ale carei detalii sunt prezentate intr-un formular de oferta separat, marcat in mod clar alternativa; |_| nu depunem oferta alternativa. (Se bifeaza optiunea corespunzatoare.) 6. Am inteles si consimtim ca, in cazul in care oferta noastra este stabilita ca fiind castigatoare, sa constituim garantia de buna executie in conformitate cu prevederile din documentatia de atribuire. 7. Intelegem ca nu sunteti obligati sa acceptati oferta cu cel mai scazut pret sau orice alta oferta pe care o puteti primi. Data .../.../... . ........................, (semnatura), in calitate de ....................., legal autorizat sa semnez oferta pentru si in numele ........................... (denumirea/numele operatorului economic)

150

ANEXA LA FORMULARUL DE OFERTA

1. Valoarea maximă a lucrărilor executate de subcontractanţi: ........................... ( % procent din preţul total ofertat) 2. Garanţia de bună execuţie va fi constituită sub forma unei scrisori de garanţie bancară în cuantum de 10 % (din preţul total fără TVA) 3. Perioada de garanţie de bună execuţie: ............. luni (minimum 24 luni) 4. Perioada de mobilizare (durata de la primirea ordinului de începerea lucrărilor până la data începerii execuţiei): 5 zile. 5. Termenul pentru emiterea ordinului de începere a lucrărilor (de la data semnării contractului): ................. zile calendaristice. 6. Penalizări pentru întârzieri la termene intermediare şi la termenul final de execuţie: 0,1 valoarea nerealizată). 7. Limita maximă a penalizărilor: .................. (% din preţul total ofertat). 8. Limita maximă a asigurărilor: .................. (% din preţul total ofertat). 9. Perioada medie de remediere a defectelor: 60 zile calendaristice. 10. Limita maximă a reţinerilor din situaţiile de plată lunare (garanţii, avansuri, etc.): .................. (% din situaţiile de plată lunare). (% din

Ofertant, ________________ (semnatura autorizata)

151

FORMULAR C2 CENTRALIZATOR FINANCIAR AL OBIECTELOR

Nr. crt.

Grupa de obiecte/denumirea obiectului

Valoar ea (exclus iv T.V.A) RON

din car e: C+ M

Contractant ul/ Conducator ul (liderul asociatiei) tota l 4 C+M 5

din care (dupa caz) asociatul asociatul subcontra 1 … ctantul 1

subcontrac tantul …

0 1

1 Proiectare (numai in cazul in care obiectul contractului cuprinde atat proiectarea, cat si executia lucrarii) Amenajarea terenului 2 2.1.______________ _________________ Amenajari pentru protectia 3 mediului, inclusive pentru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor 3.1.______________ _________________ Realizarea 4 infrastructurii(retele de record, utilitati exterioare incintei) 5 Investitia(lucrarea ) de baza 5.1. Obiect 01_____ ________________ 6 Organizare de santier Total valoare (exclusiv TVA) RON euro Taxa pe valoare adaugata RON Total(inclusiv TVA) RON

2

3

tota l 6

C+ M 7

tota l 8

C+ M 9

tota l 10

C+ M 11

Tot al 12

C+M 13

Procentul 1) Lucrarea se incadreaza in grupa:_________________________________________________ (ofertantul precizeaza grupa II A, grupa II B, dupa caz)

Proiectant, ………… ………………. (semnatura autorizata )

Ofertant, …………………………………. (semnatura autorizata )

PRECIZARE: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0 si 1, avand in vedere respectarea structurii aprobate pentru devizul general; in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0 si 1 revine ofertantului. ___________________ 1) Reprezinta partea din contract, calculate ca o cota procentuala din pretul total, care urmeaza sa fie indeplinita de persoanele juridice romane.

152

FORMULAR C3

CENTRALIZATOR FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRARI Devizul-oferta al obiectului ______________ Nr. crt. Categorie de lucrari Valoare a (exclusi v T.V.A) RON 2 din care (dupa caz) asociatul asociatul subcontracta 1 … ntul 1

Contractantul/ conducatorul(lide rul asociatiei)

subcontract antul …

0 I.

1 Cladiri si constructii speciale, instalatii aferente constructiilor si 1. retelelor de utilitati 2. in incinta T s Terasamente … C Constructii n … ……………. M Montaj utilaje tehnologice, inclusive retelele II. aferente TOTAL I Procurare - Utilaje si echipamente tehnologice, cu montaj - Utilaje si echipamente de transport - Dotari, inclusive utilaje si echipamente independente cu durata mare de serviciu TOTAL II Total valoare (exclusiv TVA) RON euro Taxa pe valoare adaugata RON Total(inclusiv TVA) RON

3

4

5

6

7

Proiectant, ………… ………………. (semnatura autorizata )

Ofertant, …………………………………. (semnatura autorizata )

PRECIZARE: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0 si 1; in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0 si 1 revine ofertantului.

153

FORMULAR C4 LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari *) Obiectul ___________________ Categoria de lucrari __________

Nr. crt. 0 1.

Capitolul de lucrari SECTIUNEA TEHNICA 1 Capitol de lucrare 2

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

Total (3X4)

SECTIUNEA FINANCIARA 3 4 5

1.1 Subcapitol 1.2 Subcapitol ………………….. 2. Capitol de lucrare 2.1. Subcapitol 2.2 Subcapitol ………………….. …………………..

TOTAL GENERAL DEVIZ PE CATEGORIA DE LUCRARI: Ofertant, ………… ………………. (semnatura autorizata ) *) Articolele de lucrari vor fi comasate in cadrul listelor de cantitati, avandu-se in vedere respectarea simultana, pe cat posibil a urmatoarelor conditii: - articolul comasat trebuie sa reprezinte o activitate pentru realizarea careia resursele principale trebuie sa fie omogene ca natura; - articolul comasat trebuie sa reprezinte o activitate a carei desfasurare in timp are continuitate (nu este intrerupta de necesitatea realizarii unei activitati distincte). Prin natura omogena a principalelor resurse se intelege acelas material preponderant, acceasi meserie pentru forta de munca si natura utilajului conducator, aferente procesului tehnologic (excavatii, compactare, turnare, forare, ridicare, montaj etc.). Descrierea continutului articolelor comasate se poate realize fie prin trimiteri la articole de deviz, fie prin descrierea detaliata a conditiilor tehnice, tehnologice, de masurare si de calitate. ______________ 1) Acest formular se va utiliza si pentru intocmirea situatiilor de plata in cazul utilizarii Modelului __ aferent formulei de actualizare prevazute la_____ din Fisa de date a achizitiei

154

FORMULAR C5 LISTA cuprinzand cantitatile de lucrari *) Obiectul ___________________ Categoria de lucrari __________ Pretul unitar a) materiale b) manopera c) utilaj d)transport ____________ Total a)+b)+c)+d) 4

Nr. crt.

Capitolul de lucrari

Ca nti tat ea

Materi al [3X4a]

Manoper a [3x4b]

Utilaj [3x4c]

Transp ort [3x4d]

Total (3X4) sau (5+6+7+8)

SECTIUNEA TEHNICA 1 2 Capitol de lucrare 1.1. Subcapitol 1.2. Subcapitol ………………... Capitol de lucrare 2. 2.1 Subcapitol 2.2 Subcapitol ….. ………………… … . ………………… … Cheltuieli directe: 0 1.

3

SECTIUNEA FINANCIARA 5 6 7

8

9

M

m

U din care: - V ut termice (valoarea aferenta pentru utilaje termice) - Vut electrice (valoarea aferenta pentru utilaje electrice) U = Vut termice + Vut electrice

t

T

Alte cheltuieli directe: - CAS: - somaj; - sanatate - fond de risc - alte cheltuieli conform prevederilor legale, nominalizate: TOTAL CHELTUIELI DIRECTE: Cheltuieli indirecte = To x % Profit = (To + Io) x %

Mo

mo

Uo

to Io Po

To

155

TOTAL GENERAL:

V 0 =T 0 +I 0 +P 0 Ofertant, ………… ………………. (semnatura autorizata )

______________ 1) Acest formular se va utiliza si pentru intocmirea situatiilor de plata in cazul utilizarii Modelului __ aferent formulei de actualizare prevazute la_____ din Fisa de date a achizitiei.

156

FORMULAR C6

LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale)

Obiectul __________________ Categoria de lucrari _________

Nr. crt.

0 1. 2. 3. …

Denumirea resursei materiale 1 ………………... ………………... ………………...

U.M . 2 …. …. ….

Consumuril e cuprinse in oferta 3 …………. …………. ………….

Pretul unitar (exclusiv T.V.A.) 4 ……………….. ……………….. ………………..

Valoarea (exclusiv T.V.A.) 5 ……………. …………….

Furnizoru l 6 ……….. ……….. ……….

Greutate a (tone) 7 ……….. ……….. ………..

Resurse nenominalizate (cel mult 20% din valoarea totala a resurselor materiale)

……………. _ _ _ _ ……...

…………….

TOTAL

∑M

Lei Euro

Ofertant, ………… ………………. (semnatura autorizata )

________________ 1) Lista se intocmeste pentru consumurile de resurse materiale necesare pentru indeplinirea intregului contract de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile de resurse materiale, grupate pe categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a achizitiei sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul rezultat.

157

FORMULAR C7

LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru 1)

Nr. crt.

Denumirea meseriei

Consumurile (om/ore) cu manopera directa 2 …………. …………. …………. ………….

Tariful mediu - lei/ora-

0 1. 2. 3. …

1 ……………… ……………… ……………… ……………..

3 ……………….. ……………….. ……………….. ………………..

Valoarea (exclusivT.V.A.) -lei(col.2 x col.3) 4 ……………. ……………. ……………. …………….

Procentul 2)

5 -

TOTAL

∑m

……………

………………..

lei ……………. ________________ ……………

euro ………… Lucrarea se incadreaza in grupa ___________________________________. (se precizeaza grupa IIA sau IIB, dupa caz) Ofertant, ………… ………………. (semnatura autorizata )

________________ Lista se intocmeste pentru consumurile cu mana de lucru necesare pentru indeplinirea intregului contract de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile cu mana de lucru, grupate pe categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a achizitiei sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul rezultat. 2) Reprezinta remuneratia aferenta mainii de lucru formate din cetateni romani, calculata ca o cota procentuala din valoarea totala a consumurilor cu mana de lucru.
1)

158

FORMULAR C8

LISTA cuprinzand consumurile de ore functionare a utilajelor de constructii 1)

Nr . crt . 0 1. 2. 3. …

Denumirea utilajului de constructii 1 ………………... ………………... ………………... …………………

Consumurile - ore de functionare 2 …………………. …………………. …………………. ………………….

Tariful orar - lei/ora de functionare3 …………………… …………………… …………………… ……………………

Valoarea (exclusivT.V.A.) lei (col.2 x col.3) 4 ……………. ……………. ……………. …………….

TOTAL

∑U

……………

lei ……………. _______________ euro …………

Ofertant, ………… ………………. (semnatura autorizata )

________________
1)

Lista se intocmeste pentru consumurile de ore functionare a utilajelor necesare pentru indeplinirea intregului contract de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor, grupate pe categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a achizitiei sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul rezultat.

159

FORMULARUL C9 LISTA cuprinzand consumurile privind transporturile 1)

Nr. crt.

Tipul de transport

0 1.

2.

1 Transport auto(total), din care, pe categorii: 1.1. ……………. 1.2. ……………... …………………..

Elemntele rezultate din analiza lucrarilor ce urmeaza sa fie executate _______________________________________________ ________ Tone km ore de transportate parcursi functionare 2 3 4

Tariful unitar lei/t x km

Valoarea (exclusivT.V.A. ) LEI

5

6

Transport pe cale ferata(total), din care, pe categorii: 3. 2.1. ……………. 2.2. ……………... ………………….. Alte transporturi (total)

TOTAL

∑t

Lei ……………. _____________ euro …………

Ofertant, ………… ………………. (semnatura autorizata )

________________
1)

Lista se intocmeste pentru consumurile privind transporturile necesare pentru indeplinirea intregului contract de lucrari; ofertantul are obligatia de a prezenta listele cuprinzand consumurile privind transporturile, grupate pe categorii de lucrari, numai daca acest lucru este precizat in Fisa de date a achizitiei sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro pentru totalul rezultat.

160

FORMULAR F2

Ofertantul ________________ (denumirea/numele)

GRAFIC FIZIC SI VALORIC DE EXECUTIE A LUCRARILOR (SARCINILOR)

Nr.crt .

Grupa de obiecte/denumirea obiectului

Anul I Luna

...

Anul n

1 1. 2. Obiect 01 Categoria __________________ __________________ 3. Obiect 02 Categoria __________________ __________________ .... Obiect .... Categoria __________________ __________________

2

3

...

n

Ofertant, _________________ (semnatura autorizata)

161

Formular 12A OFERTANTUL ____________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND ELIGIBILITATEA

1. Subsemnatul _______________________________, reprezentant împuternicit al _______________________________, (denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului) declar pe propria răspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca nu ne aflam in nici una dintre situatiile prevazute la art. 180 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. 2. Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare privind eligibilitatea noastra, precum si experienta, competenta si resursele de care dispunem. 3. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai autoritatii contractante __________________________________________ cu privire la orice aspect (denumirea si adresa autoritatii contractante) tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra. 4. Prezenta declaratie este valabila pana la data de _________________________ . (se precizeaza data expirarii perioadei de valabilitate a ofertei) Data completarii ......................

Ofertant, _________________ (semnatura autorizata)

162

Formular 12 B OFERTANTUL ____________________ (denumirea/numele) DECLARAŢIE privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181 din O.U.G. nr. 34 / 2006 Subsemnatul ____________________________ , în calitate de ofertant la procedura „licitaţie deschisă” pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect ________________________, la data de _____________, organizată de __________________________________, declar pe proprie răspundere că: a) nu sunt în stare de faliment ori lichidare, afacerile mele nu sunt conduse de un administrator judiciar sau activităţile mele comerciale nu sunt suspendate şi nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii. De asemenea, nu sunt într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; b) nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea mea în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a); c) mi-am îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România; c1) în ultimii doi ani nu am fost în situaţia de a nu îmi îndeplini sau de a-mi îndeplini în mod defectuos obligaţiile contractuale, din motive imputabile mie, fapt care ar fi produs sau ar fi fost de natura sa produca grave prejudicii beneficiarilor mei; d) nu am fost condamnat, în ultimii 3 ani, prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională. Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, orice documente doveditoare de care dispun. Înţeleg că în cazul în care această declaraţie nu este conformă cu realitatea sunt pasibil de încălcarea prevederilor legislaţiei penale privind falsul în declaraţii. Data completării __________ OFETANT

163

Formular B 2 OFERTANTUL _____________________
(denumirea/numele)

INFORMATII GENERALE

1. Denumirea/numele: 2. Codul fiscal: 3. Adresa sediului central: 4. Telefon: Fax: Telex: E-mail: 5. Certificatul de înmatriculare/înregistrare ............................... ................................................................................ (numărul, data şi locul de înmatriculare/înregistrare) 6. Obiectul de activitate, pe domenii: ...................................... ................................................................................ (în conformitate cu prevederile din statutul propriu) 7. Birourile filialelor/sucursalelor locale, dacă este cazul: ............... ................................................................................ (adrese complete, telefon/telex/fax, certificate de înmatriculare/înregistrare) 8. Principala piaţă a afacerilor: 9. Cifra de afaceri pe anii 2005, 2006, 2007: ────────────────────────────────────────────────────── ─── Cifra de afaceri anuală Cifra de afaceri anuală Anul la 31 decembrie la 31 decembrie (mii lei) (echivalent euro) ────────────────────────────────────────────────────── ─── 1. ────────────────────────────────────────────────────── ─── 2. ────────────────────────────────────────────────────── ─── 3. ────────────────────────────────────────────────────── ─── Media anuală: ────────────────────────────────────────────────────── ─── Candidat/ofertant, ............................... (semnătura autorizată)

164

Formular 12 F

OFERTANTUL _____________________ (denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND LISTA PRINCIPALELOR LUCRARI EXECUTATE IN ULTIMII 3 ANI ( 2006, 2007, 2008)

Subsemnatul________________________, reprezentant imputernicit al ................................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale. Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ................... (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra. Operator economic, ...................... (semnatura autorizata)

165

Nr. Crt.

Denumirea si obiectul contractului + Numarul si data contractului 1

Codul Denumirea/numele Calitatea CPV beneficiarului/clientului executantului*) + Adresa

Pretul total al contractului (lei)

Procent executat (%)

Cantitatea (U.M.)

Perioada de derulare a contractului **)

0 1

2

3

4

5

6

7

2

.....

Ofertant, ...................... (semnatura autorizata) ________ *) Se precizeaza calitatea in care a participat la indeplinirea contractului care poate fi de: contractant unic sau contractant conducator (lider de asociatie); contractant asociat; subcontractant. **) Se va preciza data de incepere si de finalizare a contractului

166

Formularul nr. F1 OFERTANTUL __________________ (denumirea/numele)

EXPERIENTA SIMILARA*) 1. Denumirea si obiectul contractului: Numarul si data contractului: 2. Denumirea/numele beneficiarului/clientului: Adresa beneficiarului/clientului: Tara: 3. Calitatea in care a participat la indeplinirea contractului: (se bifeaza optiunea corespunzatoare) [] contractant unic sau contractant conducator (lider de asociatie) [] contractant asociat [] subcontractant 1. Valoarea contractului exprimata in moneda in care s-a incheiat contractul a) initiala (la data semnarii contractului): b) finala (la data finalizarii contractului): *ST* ................ ................ exprimata in echivalent euro

................ ................

2. Daca au fost litigii privind indeplinirea contractului, natura acestora si modul lor de solutionare: 3. Gama de servicii prestate in baza contractului, precum si alte aspecte relevante prin care ofertantul/candidatul isi sustine experienta similara:

Ofertant, _______________ (semnatura autorizata)

167

Formular 12H Operator economic . ................................ (denumirea/numele) DECLARATIE PRIVIND UTILAJELE, INSTALATIILE, ECHIPAMENTELE TEHNICE DE CARE DISPUNE OPERATORUL ECONOMIC PENTRU INDEPLINIREA CORESPUNZATOARE A CONTRACTULUI DE LUCRARI Subsemnatul______________________, reprezentant imputernicit al ................................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale. Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ................... (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra. Operator economic, ...................... (semnatura autorizata) LISTA cuprinzand cantitatile de utilaje, instalatii si echipamente tehnice

Nr. Crt

Denumire utilaj/echipament/instalatie

U.M.

Cantitate

Forma de detinere Proprietate In chirie

Operator economic, ......................................... (semnatura autorizata)

168

Formular 12I

Operator economic . ................................ (denumirea/numele) DECLARATIE PRIVIND EFECTIVUL MEDIU ANUAL AL PERSONALULUI ANGAJAT SI AL CADRELOR DE CONDUCERE Subsemnatul______________________________, reprezentant imputernicit al ................................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale. Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ................... (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra.
Anul 2007 Personal angajat Din care personal de conducere Anul 2008

Anexez la declaratie CV-urile personalului de conducere, precum si ale personalului responsabil pentru indeplinirea contractului. Data completarii .............................. Operator economic, ...................... (semnatura autorizata)

169

Formular 12 G

Operator economic . ................................ (denumirea/numele) DECLARATIE PRIVIND PARTEA/PARTILE DIN CONTRACT CARE SUNT INDEPLINITE DE SUBCONTRACTANT SI SPECIALIZAREA ACESTORA Subsemnatul______________________________, reprezentant imputernicit al ................................................................................ ……………….. (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale. Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ......................................................................... (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra. Operator economic, ...................... (semnatura autorizata)
Nr. Crt. Denumire subcontractant Partea/partile din contract ce urmeaza a fi sub contractate Acord subcontractor cu specimen de semnatura

Operator economic, ......................................... (semnatura autorizata)

170

Formular 2 A Înregistrat la sediul autorităţii contractante nr. _____/_____________

OFERTANTUL _________________ (denumirea/numele)

SCRISOARE DE INAINTARE Către ________________________________________________ (denumirea autorităţii contractante si adresa completă) Ca urmare a anunţului de participare publicat in SEAP nr.______ din _______________ (ziua/luna/anul) privind organizarea procedurii pentru atribuirea contractului______________________________________ (denumirea contractului de achiziţie publică) noi _________________________ vă transmitem alăturat, următoarele: (denumirea/numele ofertantului) 1. Documentul _____________________ (tipul, seria/numărul, emitent) privind garanţia pentru participare, in cuantumul şi în forma stabilite de dumneavoastră prin documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei; 2. Coletul sigilat si marcat în mod vizibil, conţinând, în original şi un număr de _____ copii: a) oferta; b) documentele care însoţesc oferta; Avem speranţa că oferta noastră este corespunzătoare si vă satisface cerinţele. Data completării _________________ Cu stimă, Ofertant, _______________________ (semnătura autorizată)

171

Formular 11 BANCA ___________________
(denumirea)

SCRISOARE DE GARANTIE BANCARA pentru participare cu oferta la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica Catre ___________________________________________
(denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Cu privire la procedura pentru atribuirea contractului _______________________,
(denumirea contractului de achizitie publica)

noi ____________________, avand sediul inregistrat la ______________________,
(denumirea bancii) (denumirea autoritatii contractante) (adresa bancii)

ne obligam fata de _____________________________________ sa platim suma de __________________________, la prima sa cerere scrisa si fara ca aceasta sa aiba
(in litere si in cifre)

obligatia de a-si motiva cererea respectiva, cu conditia ca in cererea sa autoritatea contractanta sa specifice ca suma ceruta de ea si datorata ei este din cauza existentei uneia sau mai multora dintre situatiile urmatoare: a) ofertantul _____________________ si-a retras oferta in perioada de valabilitate
(denumirea/numele)

a acesteia; b) oferta sa fiind stabilita castigatoare, ofertantul ___________________________
(denumirea/numele)

nu a constituit garantia de buna executie in perioada de valabilitate a ofertei; c) oferta sa fiind stabilita castigatoare, ofertantul ___________________________
(denumirea/numele)

a refuzat sa semneze contractul de achizitie publica in perioada de valabilitate a ofertei. Prezenta garantie este valabila pana la data de ______________________. Parafata de Banca _____________ in ziua ______ luna ________ anul _____

(semnatura autorizata)

172

Formular 19 BANCA ___________________
(denumirea)

SCRISOARE DE GARANTIE BANCARA DE BUNA EXECUTIE

Catre ___________________________________________
(denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Cu privire la contractul ________________________________,
(denumirea contractului)

de

achizitie

publica

incheiat intre __________________ , in calitate de contractant, si __________________, in calitate de achizitor, ne obligam prin prezenta sa platim in favoarea achizitorului, pana la concurenta sumei de _____________ reprezentand ______% din valoarea contractului respectiv, orice suma ceruta de acesta la prima sa cerere insotita de o declaratie cu privire la neindeplinirea obligatiilor ce revin contractantului, astfel cum sunt acestea prevazute in contractul de achizitie publica mai sus mentionat. Plata se va face in termenul mentionat in cerere, fara nici o alta formalitate suplimentara din partea achizitorului sau a contractantului. Prezenta garantie este valabila pana la data de ____________________ . In cazul in care partile contractante sunt de acord sa prelungeasca perioada de valabilitate a garantiei sau sa modifice unele prevederi contractuale care au efecte asupra angajamentului bancii, se va obtine acordul nostru prealabil; in caz contrar prezenta scrisoare de garantie isi pierde valabilitatea. Parafata de Banca _______________ in ziua ______ luna ________ anul _____

(semnatura autorizata)

173

SECTIUNEA V
Acord Contractual Beneficiarul : CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI AVRIG adresa sediu str. Gheorghe Lazăr nr. 10, Avrig, telefon 0269523101, fax 0269524401, cod fiscal 4241087 Antreprenorul __________________________________________________ având sediul în ________________________________________________________________________________ Beneficiarul doreşte executarea Lucrării denumită Lucrare de constructie in cadrul proiectului „ECO SISTEM AVRIG - Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale”, Orasul Avrig, Judetul Sibiu OFERTA Antreprenorul a examinat documentele specificate în Anexă care sunt parte acestui Contract şi se oferă să execute Lucrările conform prevederilor Contractului pentru valoarea de ___________________________________ (în cuvinte) de____________ lei (în cuvinte) ___________________________________ (în cifre) lei, dupa caz, ................ euro, calculat la cursul inforeuro existent la data incheierii contractului, , valoare fara TVA , la care se adauga TVA in valoare de____________ lei adica______________ euro. Această ofertă, din care Antreprenorul a transmis două exemplare originale semnate, poate fi acceptată de către Beneficiar prin semnare sau returnarea unui exemplar original al acestui document Antreprenorului înainte de data de _______________________________________________________________________________. Antreprenorul înţelege că Beneficiarul nu este obligat să accepte oferta cu cea mai mică valoare sau oricare dintre oferte primită pentru Lucrări. Semnătura: ___________________ Numele: ______________________ Funcţia:______________________ Data: _________________________________ Autorizat să semneze din partea (numele antreprenorului): _____________________ _______________________________________

ACCEPTAREA Beneficiarul, prin semnătura de mai jos, a acceptat oferta Antreprenorului şi este de acord cu faptul că, pentru execuţia Lucrărilor de către Antreprenor, va plăti Antreprenorul în conformitate cu prevederile Contractului. Acest Contract intră în vigoare la data la care Antreprenorul primeşte un original al acestui document semnat de către Beneficiar. Semnătura: ___________________ Numele: ______________________ Funcţia:______________________ Data: _________________________________ Autorizat să semneze din partea (numele beneficiarului): ______________________ _______________________________________

ANEXĂ Această Anexă este parte a Contractului. [Notă: cu excepţia articolelor pentru care au fost inserate cerinţele Beneficiarului, Antreprenorul va completa următoarele informaţii înainte de data transmiterii ofertei sale.]
Articolul ___________________________________ Documentele care sunt parte a Contractului, specificate în ordinea importanţei .................................. Documentul (se şterge dacă nu este aplicabil) Sub-clauza 1.1.1 Data ______________________

Identificarea documentului

174

(a) (b) (c) (d) (e) (f)

Legea Contractului ........................... Limba ........................................ Punerea în posesie a Şantierului ............. Persoană autorizată .......................... Numele şi adresele reprezentantului Beneficiarului (dacă este cunoscut) Garanţia de bună execuţie (dacă există): Valoare ...................................... Forma ........................................ Cerinţe pentru proiectul Antreprenorului (dacă există) ................ Programul: Timpul de transmitere ..................... Formatul programului ...................... Suma plătibilă pentru nerespectarea Duratei de Execuţie ..........................

Acordul Contractual ...................... Condiţiile Speciale ...................... Condiţiile Generale ...................... Specificaţiile ........................... Planşele ................................. Proiectul pe care Antreprenorul a fundamentat oferta ..................... (g) Listele de cantităţi ..................... (h) .......................................... (i) .......................................... Durata de execuţie ...........................
1.4........ 1.5........ 2.1........ 3.1........ 3.2........ 4.4........ 4.4........ 5.1........ 7.2........ 7.2........ 7.4........

___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ______________________ zile

Legea Tării*) _____________ ___________________________ ___________________________ La Data Începerii Execuţiei Lucrărilor ________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ _________________ (detalii) Specificaţie Clauza nr. ___ ___________________________ În termen de 14 zile de la Data Începerii Lucrărilor ___________________________ ___________________________ ________________ pe zi până la maxim 10% din valoarea specificată în Acordul Contractual. 365 zile*) calculate de la data menţionată în înştiinţarea prevăzută la Sub-clauza 8.2

1.1.9......

Perioada de notificare a defecţiunilor ................................

9.1&11.5

Procedura de modificare Preţurile din Listele de Lucrări în regie ..................................... Evaluarea Lucrărilor*) Sumă forfetară ............................. Sumă forfetară cu grafic de plăţi .......... Sumă forfetară cu liste de cantităţi ....... Remăsurare pe baza listelor de cantităţi din ofertă ................................. Costuri rambursabile ....................... Procentajul valorii Materialelor şi Echipamentelor ...............................

10.2....... 11.1....... 11.1....... 11.1....... 11.1....... 11.1.......

___________________________ __________________(detalii) __________________(detalii) __________________(detalii) __________________(detalii) __________________(detalii) __________________(detalii)

11.2...... Materiale ____________80%*) Echipamente __________90%*) Procentul de reţinere ........................ 11.3...... _________________________5% Moneda de plată .............................. 11.7...... ___________________________ Rata dobânzii ................................ 11.8...... ____________________% pe an Asigurări .................................... 14.1 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tipul de asigurare*) Valoarea asigurată*) Excluderi*) ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Lucrări, Materiale Suma specificată Echipamente şi onorarii în Acord plus 15% __________________ Utilajele Cost total de înlocuire __________________ Antreprenorului Vătămarea corporală şi Prejudicii aduse proprietăţii terţilor _______________________ __________________ Muncitorii _______________________ __________________ Alte asigurări*) _______________________ __________________ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Arbitrajul Reguli ..................................... 15.3....... Reguli de Arbitraj UNCITRAL*) ___________________ (detalii) Autoritatea de numire ...................... 15.3....... Preşedintele FIDIC sau reprezentantul său*) ___________________ (detalii) Locul Arbitrajului ......................... 15.3....... Ţara*) ______________________

___________ *) Beneficiarul modifică după cum este cazul Condiţii Generale Prevederi Generale 1.1. Definiţii În Contractul definit în cele ce urmează, cuvintele şi expresiile definite vor avea următoarele semnificaţii, cu excepţia cazurilor în care contextul cere altfel: Contractul 1.1.1. "Contract" înseamnă Acordul Contractual şi celelalte documente enumerate în Anexă. 1.1.2. "Specificaţie" înseamnă documentul menţionat în Anexă, care include Cerinţele Beneficiarului referitoare la proiectul care urmează a fi elaborat de către Antreprenor, dacă există, precum şi orice Modificare adusă acestui document.
175

1.1.3. "Planşe" înseamnă planşele Beneficiarului, referitoare la Lucrări, aşa cum sunt enumerate în Anexă, precum şi orice Modificare adusă acestor Planşe. Persoane 1.1.4. "Beneficiar" înseamnă persoana numită în Acordul Contractual şi succesorii legali ai acesteia, precum şi orice împuternicit (cu condiţia să existe acordul Antreprenorului). 1.1.5. "Antreprenor" înseamnă persoana numită în Acordul Contractual şi succesorii legali ai acesteia, precum şi orice împuternicit (cu condiţia să existe acordul Beneficiarului). 1.1.6. "Parte" înseamnă Beneficiarul sau Antreprenorul. Datele, Termenele şi Perioadele 1.1.7. "Data de Începere a Lucrărilor" înseamnă data situată la 14 zile după data la care Acordul Contractual intră în vigoare, sau orice altă dată convenită de către Părţi. 1.1.8. "Zi" înseamnă zi calendaristică. 1.1.9. "Durata de Execuţie" înseamnă durata de realizare a Lucrărilor menţionată în Anexă (sau prelungită conform Sub-Clauzei 7.3), calculată de la Data de Începere a Lucrărilor. Monedă şi Plăţi 1.1.10. "Cost" înseamnă toate cheltuielile făcute (sau care urmează să fie făcute) în mod corespunzător de către Antreprenor, indiferent dacă sunt făcute pe sau în afara Şantierului, inclusiv cheltuielile indirecte sau costuri similare, dar care nu includ profitul. Alte Definiţii 1.1.11. "Utilajele Antreprenorului" înseamnă toate, aparatele, maşinile, vehiculele, facilităţile şi alte lucruri necesare execuţiei Lucrărilor, dar care nu includ Materialele sau Echipamentele. 1.1.12. "Ţară" înseamnă ţara în care este amplasat Şantierul. 1.1.13. "Riscurile Beneficiarului" înseamnă acele responsabilităţi enumerate în Sub-Clauza 6.1. 1.1.14. "Forţa Majoră" înseamnă un eveniment sau o circumstanţă excepţionale care nu poate fi controlată de către una din Părţi, pe care Partea nu ar fi putut să o prevadă în mod rezonabil înainte de semnarea Contractului, care, odată apărută, nu a putut fi evitată sau depăşită în mod rezonabil de către acea Parte, şi care nu poate fi atribuită celeilalte Părţi. 1.1.15. "Materiale" înseamnă produse de orice tip (altele decât Echipamentele), care vor face sau fac parte din lucrările permanente. 1.1.16. "Echipamente" înseamnă maşinile şi aparatele care vor face sau fac parte din lucrările permanente. 1.1.17. "Şantier" înseamnă locurile puse la dispoziţie de către Beneficiar unde urmează a fi executate Lucrările precum şi oricare alte locuri prevăzute în Contract ca fiind părţi componente ale Şantierului. 1.1.18. "Modificare" înseamnă o schimbare adusă Specificaţiilor şi/sau Planşelor (dacă există) dispusă de către Beneficiar potrivit prevederilor Sub-Clauzei 10.1. 1.1.19. "Lucrări" înseamnă toate lucrările şi proiectele (dacă există) care urmează să fie realizate de către Antreprenor, incluzând lucrările temporare, precum şi orice Modificare a acestora. 1.2. Interpretări Cuvintele referitoare la persoane sau părţi vor include firme şi organizaţii. Cuvintele care indică singularul sau un gen, vor include pluralul sau celălalt gen, după cum cere contextul. 1.3. Prioritatea Documentelor Documentele care alcătuiesc Contractul trebuie considerate ca documente care se explicitează reciproc. Dacă între documente apar ambiguităţi sau neconcordanţe, Beneficiarul va emite către Antreprenor toate instrucţiunile necesare, iar prioritatea documentelor va fi cea înscrisă în Anexă. 1.4. Legea Legea Contractului este menţionată în Anexă.
176

1.5. Comunicarea În orice situaţie în care este necesară emiterea de înştiinţări, instrucţiuni sau alte forme de comunicare de către o persoană, dacă nu este specificat altfel, aceste comunicări vor fi redactate în limba specificată în Anexă şi nu vor fi reţinute sau întârziate în mod nejustificat. 1.6. Obligaţii Legale Antreprenorul va respecta legile ţării în care se realizează lucrările. Antreprenorul va emite toate înştiinţările şi va plăti toate taxele şi alte obligaţii referitoare la Lucrări. Beneficiarul 2.1. Dreptul de Acces pe Şantier Beneficiarul va pune la dispoziţie Şantierul şi drumurile de acces spre acesta, la termenele stabilite în Anexă. 2.2. Autorizaţii şi Acorduri La solicitarea Antreprenorului, Beneficiarul va acorda asistenţa necesară pentru obţinerea autorizaţiilor, acordurilor şi aprobărilor necesare pentru execuţia Lucrărilor. 2.3. Instrucţiuni emise de către Beneficiar Antreprenorul va respecta toate instrucţiunile emise de către Beneficiar cu privire la execuţia Lucrărilor, inclusiv suspendarea execuţiei tuturor Lucrărilor sau a unei părţi a acestora. 2.4. Aprobări Nicio aprobare, consimţământ sau absenţa unor observaţii ale Beneficiarului sau ale reprezentantului Beneficiarului nu vor exonera Antreprenorul de obligaţiile sale. Reprezentanţii Beneficiarului 3.1. Persoana Autorizată Beneficiarul va numi o persoană din personalul propriu care va avea autoritatea să acţioneze în numele acestuia. Această persoană autorizată va fi cea menţionată în Anexă sau cea notificată în alt mod Antreprenorului de către Beneficiar. 3.2. Reprezentantul Beneficiarului Beneficiarul va putea, de asemenea, să angajeze o persoană juridică sau fizică pentru a îndeplini anumite sarcini. Persoana angajată poate fi menţionată în Anexă sau notificată Antreprenorului din când în când, de către Beneficiar. Beneficiarul va notifica Antreprenorului sarcinile şi autorităţile delegate acestui Reprezentant al Beneficiarului. Antreprenorul 4.1. Obligaţii Generale Antreprenorul va executa Lucrările corespunzător şi în conformitate cu prevederile Contractului. Antreprenorul va asigura în totalitate supravegherea, forţa de muncă, Materialele, Echipamentele şi Utilajele Antreprenorului necesare execuţiei Lucrărilor. Se consideră că toate Materialele şi Echipamentele de pe Şantier sunt proprietatea Beneficiarului. 4.2. Reprezentantul Antreprenorului Antreprenorul va transmite Beneficiarului, pentru aprobare, numele şi referinţele persoanei autorizate să primească instrucţiuni în numele Antreprenorului. 4.3. Subcontractarea Este interzisă subcontractarea tuturor Lucrărilor de către Antreprenor. Subcontractarea unor părţi ale Lucrărilor este posibilă numai cu acordul Beneficiarului. 4.4. Garanţia de Bună Execuţie Dacă se menţionează în Anexă, Antreprenorul va transmite Beneficiarului, în termen de 14 zile de la Data de Începere a Lucrărilor, o garanţie de bună de execuţie, în formatul şi de la o terţă parte aprobate de către Beneficiar. Proiectarea realizată de către Antreprenor 5.1. Proiectarea realizată de către Antreprenor Antreprenorul va elabora proiectul necesar execuţiei Lucrărilor în măsura în care şi aşa cum este specificat în Anexă. Antreprenorul va transmite Beneficiarului cu promptitudine toate
177

proiectele elaborate. În termen de 14 zile de la primire, Beneficiarul va notifica toate observaţiile sau, dacă proiectul transmis nu este în conformitate cu prevederile Contractului, îl va respinge, cu prezentarea motivaţiei. Este interzisă execuţia lucrărilor cuprinse în proiectul transmis Beneficiarului pentru aprobare, în intervalul de 14 zile de la transmitere, precum şi a părţilor de proiect care au fost respinse. Proiectul care a fost respins va fi corectat şi retransmis cu promptitudine. Antreprenorul va retransmite toate proiectele pentru care a primit observaţii, luând în consideraţie, acolo unde este necesar, observaţiile primite. 5.2. Responsabilitatea pentru Proiect Antreprenorul va fi responsabil pentru proiectul din oferta prezentată şi pentru proiectul elaborat potrivit prevederilor acestei Clauze, pentru ambele fiind necesară conformitatea cu scopurile definite în Contract şi de asemenea va fi responsabil pentru încălcarea, la elaborarea proiectelor, a oricărui brevet sau drept de autor. Beneficiarul va avea responsabilitatea pentru Specificaţii şi Planşe. Riscurile Beneficiarului 6.1. Riscurile Beneficiarului În acest Contract, Riscurile Beneficiarului sunt: (a) război, ostilităţi (indiferent dacă războiul a fost declarat sau nu), invazii, acţiuni ale duşmanilor străini, pe teritoriul Ţării (b) rebeliune, terorism, revoluţie, insurecţie, lovitură militară sau de stat, război civil, pe teritoriul Ţării (c) revolte, tulburări sau dezordine publică provocate de alte persoane decât personalul Antreprenorul şi alţi angajaţi ai acestuia, şi care afectează Şantierul şi/sau Lucrările (d) radiaţii ionizante, contaminări radioactive de la orice combustibil nuclear sau de la deşeuri nucleare rezultate din arderea combustibililor nucleari, explozivi radioactivi toxici sau alte proprietăţi periculoase ale unui ansamblu explozibil nuclear sau un component nuclear al unui astfel de ansamblu, cu excepţia cazului în care Antreprenorul este responsabil pentru utilizarea unui astfel de material radioactiv; (e) unde de presiune cauzate de avioane sau alte aparate de zbor care se deplasează cu viteze sonice şi supersonice; (f) utilizarea sau ocuparea de către Beneficiar a oricărei părţi a Lucrărilor, cu excepţia celor specificate în Contract; (g) proiectarea oricărei părţi a Lucrărilor de către personalul Beneficiarului sau de către alte persoane pentru care Beneficiarul este responsabil; (h) orice desfăşurare de forţe ale naturii, care afectează Şantierul şi/sau Lucrările, care a fost imprevizibilă sau împotriva căreia unui antreprenor cu suficientă experienţă nu i se poate cere să fi luat măsuri de prevenire corespunzătoare; (i) Forţa Majoră; (j) suspendarea execuţiei lucrărilor conform prevederilor Sub-Clauzei 2.3, cu excepţia cazului în care se datorează Antreprenorului; (k) orice neîndeplinire a obligaţiilor de către Beneficiar; (l) obstacole sau condiţii fizice, altele decât condiţiile climatice întâmpinate pe Şantier în timpul execuţiei Lucrărilor, care nu puteau fi prevăzute de către un antreprenor cu suficientă experienţă şi pe care Antreprenorul le-a notificat imediat Beneficiarului; (m) orice întârziere sau întrerupere cauzată de o Modificare; (n) orice schimbare adusă legii aplicabile Contractului după data depunerii ofertei Antreprenorului aşa cum este specificat în Acordul Contractual; (o) pierderi rezultate din dreptul Beneficiarului de a executa lucrări permanente pe, deasupra, sub, în sau prin orice teren şi de a-l ocupa în vederea execuţiei lucrărilor permanente (p) pagube care sunt rezultatul inevitabil al obligaţiilor Antreprenorului de a executa Lucrările şi de a remedia defecţiunile.
178

Durata de Execuţie 7.1. Execuţia Lucrărilor Antreprenorul va începe Lucrările la Data de Începere a Lucrărilor, va acţiona cu promptitudine şi fără întârziere şi va termina Lucrările în timpul afectat Duratei de Execuţie. 7.2 Programul În perioada menţionată în Anexă, Antreprenorul va transmite Beneficiarului un program al Lucrărilor în forma specificată în Anexă. 7.3. Prelungirea Duratei de Execuţie Cu condiţia respectării prevederilor Sub-Clauzei 10.3, Antreprenorul va avea dreptul la prelungirea Duratei de Execuţie dacă se înregistrează sau se vor înregistra întârzieri cauzate de un Risc al Beneficiarului. La primirea solicitării din partea Antreprenorului, Beneficiarul va lua în considerare toate detaliile justificative furnizate de către Antreprenor şi, dacă este cazul, va prelungi Durata de Execuţie. 7.4. Întârzierea Execuţiei Lucrărilor Dacă Antreprenorul nu termină Lucrările în timpul afectat Duratei de Execuţie, singura responsabilitate a Antreprenorului faţă de Beneficiar pentru întârziere va fi plata penalităţilor specificate în Anexă pentru fiecare zi de întârziere a finalizării Lucrărilor. Recepţia Lucrărilor 8.1. Terminarea Lucrărilor Antreprenorul poate notifica Beneficiarul atunci când consideră că Lucrările au fost terminate. 8.2. Înştiinţarea de Recepţie Beneficiarul va notifica Antreprenorul când consideră că Antreprenorul a terminat Lucrările, menţionând data de terminare a acestora. De asemenea, Beneficiarul poate notifica Antreprenorul că Lucrările, deşi nu sunt pe deplin terminate, pot fi recepţionate, menţionând data recepţiei. După emiterea acestei notificări Beneficiarul va recepţiona Lucrările. Antreprenorul va finaliza cu promptitudine lucrările neterminate şi va elibera Şantierul, cu respectarea prevederilor Clauzei 9,. Remedierea Defecţiunilor 9.1. Remedierea Defecţiunilor Beneficiarul va putea oricând, înainte de data expirării perioadei menţionate în Anexă, să notifice Antreprenorul cu privire la orice defecţiune sau lucrare neterminată. Antreprenorul va remedia, fără costuri pentru Beneficiar, orice defecţiuni datorate faptului că proiectul Antreprenorului, Materialele, Echipamentele sau manopera nu sunt în conformitate cu prevederile Contractului. Costul remedierii defecţiunilor datorate oricărei alte cauze va fi evaluat ca o Modificare. Neremedierea defecţiunilor sau nefinalizarea lucrărilor neterminate într-o perioadă rezonabilă de timp de la notificarea Beneficiarului va îndreptăţi Beneficiarul să efectueze toate lucrările necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. 9.2. Desfacerea şi Testarea Beneficiarul poate emite instrucţiuni referitoare la desfacerea şi/sau testarea oricărei lucrări. Cu excepţia cazului în care se stabileşte că, în urma unei desfaceri şi/sau testări, proiectul Antreprenorului, Materialele, Echipamentele sau manopera nu sunt conforme cu prevederile Contractului, Antreprenorul va fi plătit pentru asemenea desfaceri şi/sau testări ca pentru o Modificare conform prevederilor Sub-Clauzei 10.2. Modificări şi Revendicări 10.1. Dreptul de a Modifica Beneficiarul poate da instrucţiuni de Modificare.
179

10.2. Evaluarea Modificărilor Modificările vor fi evaluate după cum urmează: a) la o sumă forfetară convenită între Părţi, sau b) unde este cazul, la preţurile din Contract, sau c) în lipsa preţurilor corespunzătoare, preţurile din Contract se vor folosi ca bază de evaluare, sau d) la preţuri noi corespunzătoare, care pot fi convenite de către părţi, sau pe care Beneficiarul le consideră adecvate; e) la preţurile de lucrări în regie stabilite în Anexă pentru care Antreprenorul va ţine evidenţa orelor de forţă de muncă şi de Utilaje ale Antreprenorului, precum şi a Materialelor utilizate, dacă Beneficiarul emite instrucţiuni în acest sens. 10.3. Notificarea Promptă Fiecare Parte are obligaţia de a notifica cealaltă Parte de îndată ce are cunoştinţă de existenţa unor circumstanţe care pot întârzia sau împiedica execuţia Lucrărilor, sau care pot genera o revendicare pentru plată suplimentară. Antreprenorul va lua toate măsurile rezonabile pentru reducerea la minim a acestor efecte. Dreptul Antreprenorului la prelungirea Duratei de Execuţie sau la plata costurilor suplimentare va fi limitat la timpul şi plata care i-ar fi revenit dacă ar fi înştiinţat cu promptitudine şi ar fi luat toate măsurile rezonabile. 10.4. Dreptul la Revendicare Dacă Antreprenorul înregistrează Costuri ca rezultat al oricăruia dintre Riscurile Beneficiarului, Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata acestor Costuri. Dacă, urmare a Riscurilor Beneficiarului, este necesară o schimbare a Lucrărilor, acesta va fi considerată o Modificare. 10.5. Procedura de Modificare şi Revendicare În termen de 28 de zile de la emiterea instrucţiunii sau de la evenimentul care a generat revendicarea, Antreprenorul va transmite Beneficiarului un borderou detaliat al valorii Modificărilor şi revendicărilor. Beneficiarul va verifica şi, dacă va fi posibil, va accepta valoarea propusă de către Antreprenor. În situaţia în care nu va accepta valoarea Antreprenorului, Beneficiarul va stabili valoarea. Preţul Contractului şi Plata 11.1. Evaluarea Lucrărilor Lucrările vor fi evaluate aşa cum este prevăzut în Anexă, cu condiţia respectării prevederilor Clauzei 10. 11.2. Situaţii Lunare de Lucrări La intervale lunare, Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata următoarelor: a) valoarea Lucrărilor executate b) procentul specificat în Anexă din valoarea Materialelor şi Echipamentelor livrate pe Şantier la o dată rezonabilă luând în considerare orice suplimentări sau deduceri care pot fi cuvenite. Antreprenorul va transmite lunar Beneficiarului o situaţie de plată care să cuprindă sumele la care se consideră îndreptăţit. 11.3. Plăţi Interimare În decurs de 28 de zile de la transmiterea fiecărei situaţii lunare de plată, Beneficiarul va plăti Antreprenorului suma specificată în situaţia de plată a Antreprenorului din care se scade suma reţinută prevăzută în Anexă şi orice sumă pentru care Beneficiarul şi-a motivat dezacordul. Beneficiarul nu va fi condiţionat de nicio sumă pe care o considera anterior ca fiind datorată Antreprenorului. Beneficiarul poate sista plăţile interimare până la primirea garanţiei de bună execuţie conform prevederilor Sub-Clauzei 4.4 (dacă există).
180

11.4. Plata Primei Jumătăţi a Sumei Reţinute Prima jumătate a sumei reţinute trebuie plătită Antreprenorului de către Beneficiar în termen de 14 zile de la emiterea înştiinţării prevăzute în SubClauza 8.2. 11.5. Plata Celei de a Doua Jumătăţi a Sumei Reţinute Partea rămasă din suma reţinută trebuie plătită Antreprenorului de către Beneficiar în termen de 14 zile de la expirarea perioadei prevăzute în Anexă, sau după remedierea defecţiunilor semnalate şi terminarea lucrărilor rămase de executat, toate aşa cum sunt descrise în SubClauza 9.1, dacă acestea nu sunt executate la termenul din Anexă. 11.6. Plata Finală În termen de 42 de zile de la îndeplinirea condiţiilor prezentate în Sub-Clauza 11.5 de mai sus, Antreprenorul trebuie să trimită Beneficiarului situaţia finală de lucrări împreună cu toată documentaţia necesară pentru a da posibilitatea Beneficiarului să stabilească valoarea finală a contractului. În termen de 28 de zile de la transmiterea situaţiei finale de lucrări, Beneficiarul va plăti Antreprenorului sumele datorate. Dacă Beneficiarul nu va fi de acord în totalitate cu situaţia finală de lucrări prezentată de Antreprenor, va trebui să specifice motivele pentru care nu este de acord cu plata integrală atunci când face plata. 11.7. Moneda de Plată Plăţile vor fi făcute în moneda specificată în Anexă. 11.8. Întârzieri în Efectuarea Plăţii Pentru fiecare zi de întârziere a plăţii de către Beneficiar, care depăşeşte termenul de plată, Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata dobânzii cu procentul stipulat în Anexă aplicat la suma neplătită. Neîndeplinirea Obligaţiilor 12.1. Neîndeplinirea Obligaţiilor de către Antreprenor Dacă Antreprenorul abandonează Lucrările, refuză sau nu reuşeşte să respecte instrucţiunile motivate ale Beneficiarului, sau nu reuşeşte să ducă la îndeplinire lucrările prompt şi fără întârziere, şi, deşi primeşte o scrisoare de nemulţumire, încalcă prevederile Contractului, Beneficiarul poate emite o înştiinţare ce referire la această Sub-Clauză, prin care să specifice obligaţiile neîndeplinite. Dacă, în termen de 14 zile de la primirea înştiinţării emise de către Beneficiar, Antreprenorul nu ia toate măsurile posibile de remediere a neîndeplinirii obligaţiilor, Beneficiarul poate, printr-o a doua înştiinţare emisă în termen de 21 de zile, să rezilieze Contractul. După reziliere Antreprenorul trebuie să părăsească Şantierul, lăsând pe Şantier Materialele, Echipamentele şi toate Utilajele Antreprenorului specificate de Beneficiar în a doua înştiinţare, acestea urmând a fi utilizate până la terminarea lucrărilor. 12.2. Neîndeplinirea Obligaţiilor de către Beneficiar Dacă Beneficiarul nu face plata conform prevederilor Contractului sau, deşi primeşte o scrisoare de nemulţumire, încalcă prevederile Contractului, Antreprenorul poate emite o înştiinţare cu referire la această Sub-Clauză prin care să specifice neîndeplinirea obligaţiilor. Dacă neîndeplinirea obligaţiilor nu este remediată în termen de 7 zile de la data la care Beneficiarul a primit înştiinţarea, Antreprenorul poate suspenda execuţia tuturor Lucrărilor sau a unor părţi ale acestora. Dacă neîndeplinirea obligaţiilor nu este remediată în termen de 28 de zile de la data la care Beneficiarul primeşte înştiinţarea Antreprenorului, Antreprenorul poate, printr-o a doua înştiinţare emisă în termen de 21 de zile, să rezilieze Contractul. După reziliere Antreprenorul trebuie să părăsească Şantierul. 12.3. Insolvabilitatea Dacă una dintre Părţi este declarată insolvabilă sub incidenţa oricărei legi aplicabile, cealaltă Parte poate, printr-o înştiinţare, să rezilieze Contractul imediat. După reziliere Antreprenorul
181

trebuie să părăsească Şantierul lăsând pe Şantier, în cazul insolvabilităţii sale, toate Utilajele Antreprenorului specificate de către Beneficiar în înştiinţare, acestea urmând a fi utilizate până la terminarea lucrărilor. 12.4. Plata la Rezilierea Contractului După reziliere, Antreprenorul va fi îndreptăţit la restul de plată din valoarea Lucrărilor executate, a Materialelor şi Echipamentelor livrate pe Şantier în mod rezonabil, cu următoarele corecţii: a) orice sume la care Antreprenorul este îndreptăţit conform prevederilor Sub-Clauzei 10.4; b) orice sume la care Beneficiarul este îndreptăţit; c) o sumă echivalentă cu 20% din valoarea acelor părţi ale Lucrării care au rămas neexecutate la data rezilierii Contractului la care Beneficiarul este îndreptăţit, dacă Beneficiarul a reziliat Contractul conform prevederilor Sub-Clauzelor 12.1 sau 12.3; d) Costul suspendării şi demobilizării împreună cu o sumă echivalentă cu 10% din valoarea acelor părţi ale Lucrării care au rămas neexecutate la data rezilierii Contractului la care Antreprenorul este îndreptăţit dacă Antreprenorul a reziliat Contractul conform Sub-Clauzelor 12.2 sau 12.3; Suma netă de plată cuvenită va fi plătită sau rambursată în termen de 28 de zile de la data înştiinţării de reziliere a Contractului. 13.1. Responsabilitatea Antreprenorului faţă de Lucrări Antreprenorul îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru grija faţă de Lucrări de la Data Începerii până la data înştiinţării Beneficiarului făcută conform prevederilor Sub-Clauzei 8.2. După această dată responsabilitatea va fi transferată Beneficiarului. Dacă se produc pierderi sau sunt aduse daune Lucrărilor în perioada menţionată mai sus, Antreprenorul va remedia aceste pierderi sau daune astfel încât Lucrările să fie conforme cu prevederile Contractului. Cu excepţia cazurilor în care pierderile sau daunele sunt rezultatul riscurilor Beneficiarului, Antreprenorul va despăgubi Beneficiarul, agenţii şi angajaţii acestuia şi pe ceilalţi Antreprenori ai Beneficiarului pe Şantier pentru toate pierderile sau daunele produse Lucrărilor şi pentru toate revendicările sau cheltuielile provocate de nerespectarea prevederilor Contractului din neglijenţa sau din vina Antreprenorului, agenţilor sau angajaţilor săi. 13.2. Forţa Majoră Dacă o Parte este sau va fi împiedicată prin Forţa Majoră să îşi îndeplinească oricare din obligaţiile sale, Partea afectată va notifica cealaltă Parte imediat. Dacă este necesar, Antreprenorul va suspenda execuţia Lucrărilor şi, în măsura în care s-a convenit astfel cu Beneficiarul, va retrage Utilajele Antreprenorului de pe Şantier. Dacă această situaţie continuă timp de 84 de zile, oricare dintre Părţi va putea să transmită o înştiinţare de reziliere a Contractului care va intra în vigoare în termen de 28 de zile de al data transmiterii înştiinţării. După rezilierea Contractului, Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata sumei rămase neachitate din valoarea Lucrărilor executate şi a Materialelor şi Echipamentelor livrate pe Şantier, cu următoarele corecţii: a) orice sume la care Antreprenorul este îndreptăţit conform prevederilor Sub-Clauzei 10.4 b) Costul suspendării şi demobilizării c) Orice sume la care Beneficiarul este îndreptăţit. Suma netă de plată cuvenită va fi plătită sau rambursată în termen de 28 de zile de la data înştiinţării de reziliere a Contractului. Asigurări 14.1. Obiectul Asigurării Înainte de începerea Lucrărilor, Antreprenorul va face şi va menţine în vigoare asigurări în numele ambelor Părţi pentru:
182

a) pierderi şi daune produse Lucrărilor, Materialelor, Echipamentelor şi Utilajelor Antreprenorului, b) responsabilitatea ambelor Părţi în ceea ce priveşte pierderile, daunele, decesul sau vătămările produse unor terţe părţi sau proprietăţilor acestora, rezultate din execuţia Contractului de către Antreprenor, incluzând responsabilităţile Antreprenorului pentru daune aduse proprietăţii Beneficiarului, alta decât Lucrările, c) responsabilitatea ambelor Părţi şi a oricărui reprezentant al Beneficiarului pentru decesul sau vătămarea corporală a personalului Antreprenorului cu excepţia cazului în care responsabilitatea rezultă din neglijenţa Beneficiarului, a oricărui reprezentant al Beneficiarului sau a angajaţilor acestora. 14.2. Reglementări Toate asigurările vor respecta cerinţele detaliate în Anexă. Poliţele vor fi emise de către societăţi de asigurare şi în condiţiile aprobate de către Beneficiar. Antreprenorul va furniza Beneficiarului dovada că toate poliţele necesare sunt în vigoare şi că primele de asigurare au fost plătite. Toate plăţile primite de la societăţile de asigurare legate de pierderi sau daune aduse Lucrărilor vor fi păstrate în comun de către Părţi şi utilizate pentru acoperirea pierderilor sau daunelor produse sau pentru compensarea unor pierderi sau daune ireparabile. 14.3. Omisiunea Asigurării Dacă Antreprenorul omite să facă sau să menţină în vigoare oricare dintre asigurările menţionate în Sub-Clauzele anterioare, sau dacă nu reuşeşte să aducă dovezi satisfăcătoare, poliţe sau chitanţe, Beneficiarul poate, fără a-i fi prejudiciat alt drept sau măsură corectivă, să facă asigurările necesare, să plătească primele de asigurare cuvenite şi să recupereze valoarea sumelor plătite prin deducere din orice alte sume datorate Antreprenorului. Soluţionarea Disputelor 15.1. Adjudecarea Dacă nu se rezolvă pe cale amiabilă, orice dispută sau divergenţă apărută între Antreprenor şi Beneficiar decurgând din Contract sau în legătură cu acesta, inclusiv orice evaluare sau altă decizie a Beneficiarului va fi supusă de către oricare dintre Părţi pentru adjudecare, în conformitate cu Regulile pentru Adjudecare anexate (Regulile). Adjudecătorul va fi orice persoană agreată de către Părţi. În caz de dezacord, adjudecătorul va fi numit în conformitate cu Regulile. 15.2. Înştiinţarea de Nemulţumire Dacă o Parte nu este mulţumită de decizia adjudecătorului sau dacă nu s-a emis nicio decizie în perioada de timp stabilită prin Reguli, Partea respectivă poate transmite, în termen de 28 de zile de la primirea deciziei sau de la expirarea timpului necesar emiterii deciziei, o înştiinţare de nemulţumire cu referire la această Sub-Clauză. Dacă nu se transmite nicio înştiinţare de nemulţumire în perioada de timp specificată, decizia va fi definitivă şi obligatorie pentru Părţi. Dacă se transmite o înştiinţare de nemulţumire în perioada de timp specificată, decizia va fi obligatorie pentru Părţi care o vor pune în aplicare fără întârziere până când decizia adjudecătorului va fi revizuită, dacă va fi revizuită, de un arbitru. 15.3. Arbitrajul O dispută care a făcut obiectul unei înştiinţări de nemulţumire va fi soluţionată definitiv de un singur arbitru conform regulilor specificate în Anexă. Dacă nu se ajunge la un acord pentru numirea arbitrului, acesta va fi desemnat de autoritatea competentă specificată în Anexă. Audierile vor fi ţinute în locul stabilit în Anexă şi în limba menţionată la Sub-Clauza 1.5. Acordul Adjudecătorului Identificarea proiectului:

183

____________________________________________________________________________ _ ("Proiectul") Numele şi adresa Beneficiarului: ____________________________________________________________________________ _ ("Beneficiarul") Numele şi adresa Antreprenorului: ____________________________________________________________________________ _ ("Antreprenorul") Numele şi adresa Adjudecătorului: ____________________________________________________________________________ _ ("Adjudecătorul") Având în vedere că Beneficiarul şi Antreprenorul au încheiat un contract ("Contractul") pentru executarea Proiectului şi doresc să numească un Adjudecător care să acţioneze ca adjudecător în conformitate cu Regulile de Adjudecare ["Regulile"]. Beneficiarul, Antreprenorul şi Adjudecătorul convin asupra următoarelor: 1. Regulile şi prevederile din Contract referitoare la dispută vor fi parte a acestui Acord. 2. Adjudecătorului i se va plăti: Un onorariu lunar în valoare de _________________________________________ pe luna calendaristică (unde este aplicabil) Un onorariu zilnic în valoare de _________________________________________ Cheltuielile (incluzând costul apelurilor telefonice, taxelor de curier, fax şi telex legate de îndatoririle sale; toate cheltuielile de călătorie rezonabile şi necesare, cazarea la hotel şi masa precum şi alte cheltuieli directe de transport). Vor fi necesare chitanţele pentru toate cheltuielile. 3. Adjudecătorul este de acord să acţioneze ca adjudecător conform Regulilor şi a informat Părţile de orice relaţie anterioară sau existentă cu Părţile sau alte aspecte care au legătură cu Proiectul. 4. Acordul va fi guvernat de legislaţia din _________________________________ 5. Limba Acordului va fi ____________________________________________________ SEMNAT DE ___________________________________________________________________ Pentru şi în numele Beneficiarului în prezenţa Martorului __________________________________________________________________ Nume ________________________________________________________________________ Adresa ______________________________________________________________________ Data ________________________________________________________________________

184

SEMNAT DE ___________________________________________________________________ Pentru şi în numele Antreprenorului în prezenţa Martorului __________________________________________________________________ Nume ________________________________________________________________________ Adresa ______________________________________________________________________ Data ________________________________________________________________________ SEMNAT DE ___________________________________________________________________ Pentru şi în numele Adjudecătorului în prezenţa Martorului __________________________________________________________________ Nume ________________________________________________________________________ Adresa ______________________________________________________________________ Data ________________________________________________________________________ ANEXA Nr. 3b la Ordinul nr. 915/465/415/2008 pentru aprobarea condiţiilor contractuale generale şi speciale la încheierea contractelor de lucrări Condiţii Speciale obligatorii pentru Forma Scurtă de Contract
┌─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Clauza │ Prevederi │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Clauza 2 - Beneficiarul │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 2.2 - Autorizaţii şi permise │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │La sfârşitul Sub-Clauzei 2.2 se adaugă următoarele: │ │ │ "Beneficiarul va obţine autorizaţia de construire pentru execuţia │ │ │ Lucrărilor." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Clauza 3 - Reprezentanţii Beneficiarului │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 3.2 - Reprezentantul Beneficiarului │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Se şterge Sub-Clauza 3.2 şi se înlocuieşte cu următoarele: │ │ │ "Beneficiarul va numi o persoană juridică sau fizică pentru asigurarea │ │ │ verificării execuţiei corecte a Lucrărilor. Beneficiarul poate numi de │ │ │ asemenea o persoană juridică sau fizică pentru a îndeplini anumite │ │ │ îndatoriri. Aceste persoane pot fi nominalizate în Anexă, sau desemnate │ │ │ uneori de Beneficiar printr-o înştiinţare către Antreprenor. Beneficiarul │ │ │ va înştiinţa Antreprenorul despre autoritatea şi îndatoririle delegate │ │ │ Reprezentantului sau Reprezentanţilor Beneficiarului." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Clauza 4 - Antreprenorul │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 4.3 - Subcontractarea │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │După primul paragraf al Sub-Clauzei 4.3 se adaugă următoarele: │ │ │ "În cazul în care părţi din Lucrări urmează să se îndeplinească de unul sau │ │ │ mai mulţi Subantreprenori, la semnarea Acordului Contractual, Antreprenorul │ │ │ va furniza Beneficiarului contractele încheiate de Antreprenor cu │ │ │ Subantreprenorii nominalizaţi în ofertă. Acesta contracte vor fi în │ │ │ concordanţă cu termenii ofertei şi vor constitui anexe la Contract. │ │ │ Antreprenorul nu va avea dreptul de a înlocui pe niciunul din │ │ │ Subantreprenorii nominalizaţi în ofertă fără acceptul prealabil al │ │ │ Inginerului." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 4.4 - Garanţia de Bună Execuţie │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Se şterge Sub-Clauza 4.4 şi se înlocuieşte cu următoarele: │ │ │ "Antreprenorul va furniza Beneficiarului, cu 15 zile înainte de data intrării│ │ │ în vigoare a Acordului, o Garanţie de Bună Execuţie în formatul şi emisă de o│ │ │ terţă parte aprobate de Beneficiar, dacă acest lucru este prevăzut în Anexă. │ │ │ Beneficiarul va elibera/restitui Antreprenorului Garanţia de Bună │ │ │ Execuţie după cum urmează: │ │ │ i. 70% din valoarea Garanţiei de Buna Execuţie în termen de 14 zile de la │

185

│ │ data întocmirii Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrărilor, │ │ dacă Beneficiarul nu a formulat până la acea dată nicio reclamaţie de │ │ │ executare a Garanţiei de Bună Execuţie şi cu condiţia emiterii │ │ │ Certificatului de Recepţie la Terminarea Lucrărilor; │ │ │ ii. 30% din valoarea Garanţiei de Bună Execuţie la emiterea Certificatului de│ │ │ Recepţie Finală, dacă Beneficiarul nu a formulat până la acea dată nicio │ │ │ reclamaţie de executare a Garanţiei de Bună Execuţie." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Clauza 5 - Proiectarea realizată de către Antreprenor │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 5.1 - Proiectarea realizată de către Antreprenor │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │La sfârşitul primei propoziţii a Sub-Clauzei 5.1 se introduc următoarele: │ │ │ "Proiectul Antreprenorului va fi verificat conform prevederilor legislaţiei │ │ │ în vigoare, de către un specialist verificator de proiecte atestat ale cărui │ │ │ nume şi calificări vor fi supuse Beneficiarului spre aprobare." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Clauza 8 - Recepţia lucrărilor │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 8.2 -Înştiinţarea de recepţie │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Se şterge primul paragraf al Sub-Clauzei 8.2 [Înştiinţarea de recepţie] şi se │ │ │înlocuieşte cu următoarele: │ │ │ "Beneficiarul va proceda la recepţia Lucrărilor potrivit Legilor în vigoare │ │ │ şi va înştiinţa Antreprenorul de decizia sa de a recepţiona Lucrările │ │ │ transmiţând acestuia o copie a Procesului Verbal de Recepţie a Lucrărilor." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Clauza 9 - Remedierea defecţiunilor │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 9.1 - Remedierea defecţiunilor │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Se înlocuieşte primul paragraf al Sub-Clauzei 9.1 cu următoarele: │ │ │ "În orice moment înainte de expirarea perioadei stabilite în Anexă, │ │ │ Beneficiarul poate să înştiinţeze Antreprenorul cu privire la orice │ │ │ defecţiuni, fie ele aparente sau ascunse, sau lucrări nefinalizate. │ │ │ Antreprenorul va remedia, fără costuri suplimentare pentru Beneficiar, orice │ │ │ defecţiuni datorate faptului că proiectul Antreprenorului, Materialele, │ │ │ Echipamentele sau calitatea execuţiei nu sunt în conformitate cu prevederile │ │ │ Contractului." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Clauza 11 - Preţul Contractului şi plata │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 11.2 - Situaţii lunare de Lucrări │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │La sfârşitul ultimului paragraf al Sub-Clauzei 11.2 se adaugă următoarele: │ │ │ "însoţită de facturile corespunzătoare." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 11.3 - Plăţi interimare │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Pe al doilea rând al primului paragraf, după "situaţii de lucrări" se introduc │ │ │următoarele: │ │ │ "însoţită de facturile corespunzătoare." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 11.6 - Plata finală │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │Pe rândul patru al primului paragraf, după "situaţie finală de lucrări" se │ │ │introduc următoarele: │ │ │ "însoţită de facturile corespunzătoare." │ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sub-Clauza 11.8 - Întârzieri în efectuarea plăţilor │ ├─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │La sfârşitul Sub-Clauzei 11.8 se introduc următoarele: │ │ │ "Beneficiarul va plăti această dobândă pe baza unei facturi emisă de către │ │ │ Antreprenor." │ └─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

PRIMAR KLINGEIS ARNOLD - GUNTER

186

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->