1

Cine este Baba Cloanta ?

Batrana, Mama si Zeita Pentru a cobori pe firul basmului, in cautarea originii celei care ne-a intrat in viata prin poarta copilariei sub chipul Babei Cloanta, trebuie sa stim de la bun inceput ca personajul cocosat si zdrentaros are o vechime cu mult mai mare decat ne-am astepta. Din perspectiva mitologica si ezoterica, radacinile Babei Cloanta se descopera in nimeni alta decat Geea, Maya, sau Marea Zeita Mama a Paleoliticului, analizata amanuntit in studiile inovatoare ale cercetatoarei Marija Gimbutas (1921 – 1994). Iar cum elementul magico-religios abunda in cazul initierilor femeilor-saman din perioada de aur a Matriarhatului, nici ca exista o exemplificare mai clara a situatiei decat maxima lui istoricului francez Jules Michelet “Pentru fiecare vrajitor, exista zece mii de vrajitoare”.

In cele mai vechi mituri o gasim pe Mula-Prakriti, cum denumeau hindusii in Vede pe “Zeita Radacinii”, Shakti (Principiul Universal Feminin, desen sus) nedesavarsita inca, care fiinteaza numai pentru ea pentru ceea ce produce: resortul interior al Naturii, atractia originara, pasiunea antrenanta a oricarei forme de viata elementare, manifestarea energiei nestrunite, care in mitologia stra-romaneasca a primit numele de Talpa Iadului, dupa cum au evidentiat in scrierile lor Ion Creanga si, mai tarziu, Vasile Lovinescu. Mai departe in timp, prototipul mamei batrane, cunoscatoare a tuturor tainelor Cerului si Pamantului, preoteasa sacra, initiata in Traditia Primordiala, se va transmite sub forma zeitatilor si personajelor simbolice tutelare, precum Demetra, Isis, Astarte, Circe (tablou, jos), Cybele, Artemis si chiar Lilith din ezoterismul ebraic. Valentele magice arhetipale ale femeii varstnice, mama experimentata si inteleapta, sunt la randul lor evidente in alchimie si diverse traditii folclorice, unde configureaza deopotriva atat Eternul Feminin, prin capacitatea sa de a crea si procrea, cat si dimensiunea initatic-terifianta care o defineste pe “Mama

Cumplita” sau “Marea Vrajitoare”. De aici fiinteaza motivul omniprezent al tuturor vrajitoarelor, babatiilor hidoase, acre si chioare, zane nefaste si cocarjate care staruie chiar si in subconstientul oamenilor din societatea contemporana, tot mai tehnologizata si desacralizata.

In ceea ce priveste folclorul si mitologia romaneasca, avem parte de un fenomen extraordinar, dupa cum evidentiza etnologul Jean Delumeau care constata ca pozitia “babelor” din folclorul romanesc este una mult mai completa, autentica si privilegiata decat cea din traditiile Evului Mediu Apusean. In afara de sensul de “femeie batrana” in limba si credintele romanilor, cuvantul “baba” are o multime de alte conotatii care duc spre o mitologie ancestrala daco-getica sau chiar mai timpurie, Hiperboreean-Pelasgo-Ramana, unde babelor si mosilor le era rezervat un loc extrem de important ca parinti, stramosi si initiatori. Primul care a evidentiat acest aspect a fost B.P. Hasdeu, care nota ca la noi babele sunt privite ca “fiintele cele mai d’a dracului”, de unde probabil termenul de baba era insotit aproape intotdeauna de atribute peiorative de genul cloanta, cotoroanta, harca, talpa iadului, hoasca etc.

Sursa foto Intre Cotoroanta si Sfanta Un basm romanesc cules de Petre Ispirescu relateaza ca la un moment dat Diavolul se certa zgomotos cu o baba, cele doua personaje facand o larma atat de mare incat l-au trezit din somn pe Sfantul Petre, care manios fiind, puse mana pe o sabie si le taie capetele celor doi zurbagii. Dupa sangeroasa pedeapsa si plecarea Sfantului, trupurile descapatanate s-au apucat sa-si caute capetele prin tarana. Diavolul a gasit capul babei pe care si l-a insusit, iar baba pe cel al Diavolului, care fara prea multa mirare, i s-a potrivit de minune cotoroantei.

Insa conotatiile babei nu sunt pururea negative, ci si admirative, deoarece babele (fiinte ale dracului) erau moase pricepute, doftoroaie vestite, sfatuitoare pretioase, dar si vrajitoare redutabile cu care nu era bine sa ai de a face.

Sursa foto Vechimea cultului “babelor” pe teritorul Daciei este atestata si de venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc in mod curent – Babe. Avem aici faimoasele Babe din Bucegi, din Ceahlau si din multe alte locuri investite de popor cu simbolism magic din Carpati. Prestigiosul cercetator Nicolae Densusianu a gasit peste 20 de asemenea “babe antropolitice” pe teritoriul tarii nostre. Evidenta cultului “babelor” si al “mumelor” ancestrale in cultura populara romaneasca este un argument in plus pentru importanta principiului feminin din traditiile noastre stravechi. Sosirea crestinismului in Europa a dus la aparitia unui sincretism religios difuz in care multe dintre zeitatile pagane de sorginte greaca, celtica, germanica sau traca au supravietuit in imaginarul colectiv european, imprumutand din atributele si insusirile lor sfintilor si personajelor religioase crestine. Daca in Europa Apuseana, babele mitice au ramas ancorate in franturi din folclorul local intr-o forma ascunsa si deghizata de teama rugului sau a scaunului de tortura al Inchizitiei, dincolo, in spatiul Europei Rasaritene, unde trona crestinismul ortodox, mult mai pasnic, tolerant si emotional in manifestare decat rigoarea catolica, Principiul Universal Feminin nu isi pierde din sacralitate si importanta.

In aceasta directie, aspectul protector, intelept, initiatic, matern si taumaturgic al Batranei Fara Varstaprimeste noi insusiri in momentul in care etosul autohton il transpune in viata de zi cu zi a romanilor prin intermediul zilelor saptamanii, care primesc astfel o incarcatura sacra. Apare o intreaga pleiada de 7 batranici cuminti si intelepte, fiecare simbolizand cate o zi a saptamanii, fiecare dintre ele patronand peste aspectele rituale si temporale ale zilei in cauza: Sfanta Luni, Sfanta Marti, Sfanta Miercuri. Sfanta Joi, Sfanta Vineri, Sfanta Sambata si Sfanta Duminica. Taranul roman le-a onorat si respectat dintotdeauna, constient fiind de natura lor sacra de paznice ale randuielii Timpului si Vremurilor, precum si de faptul ca fiecare dintre sfintelezile pot oferi alinare, ajutor, sfaturi sau ghidare celor aflati in nevoie. Babe, duhuri si iar babe… Babele mitice care vin din negura timpurilor populeaza abundent mitologia romaneasca, intrand in componenta unor personaje fabuloase:

Baba Cloanta: o batrana monstruoasa care, in basmele culese de folcloristul Ioan Pop-Reteganul (1853 – 1905), apare drept o femeie urata, cocosata, cu dinti lungi si colti ca grebla. In variantele culese si inventariate de profesorul Petre Ispirescu (1830 – 1887), Baba Cloanta este nimeni alta decat mama zmeilor care avea atributul nemuririi ascuns intr-o cusca de suflete. Cand era lovita de moarte de eroul pozitiv, fugea si sorbea din sufletele inchise, castigand viata si putere. Lingvistul si folcloristul Lazar Saineanu (1859 -1934) prezinta postura de mare vrajitoare a babei care incheaga apele cu farmecele ei si are autoritatea de a sta la taclale cu Necuratul la orice ceas al noptii. Baba Coja: este un spirit feminin malefic, specific mitologiei romanilor din Ardeal, care are puterea de a ucide copii nebotezati. Marele etnolog si folclorist Simion Florea Marian (1847 – 1907) insista asupra paralelei cu surata sa, Frau Brechta mit dem Klumpfuss din mitologia germana, stapana peste toate duhurile necurate. Baba Coja are unghii de arama la maini si nas de sticla, topaie cu un picior de fier prin negura noptii si fura sufletele copiilor pentru a le ascunde in tufe de soc. B. P. Hasdeu este, insa, de parere ca etimologia ei deriva din numele teribilei Babe Kuga/Kuzica sau Kuzna din folclorul sarbesc, ca o reminiscenta din epoca convietuirii in regiune a daco-romanilor si slavilor de sud.

Daca. facilitand transmiterea mesajului stramosilor spre cei mai tineri descendenti. imprumutata din panteonul slav si iranian unde o gasim sub numele de Haors. dupa care stabilea cu acest spirit tutelar o legatura. sub acest nume. de pe teritoriul Romaniei de azi. jocul este caracterizat de dialoguri versificate si gesturi ludice care simbolizeaza spiritul de dincolo venit in lumea celor vii. .• • Baba Harca: locuieste intr-o vagauna ascunsa prin coclauri neumblati. care aveau un rol important in cadrul cultelor stravechi. Hars sau Gurs. Numele sau de Harca denota legatura evidenta cu practicile magice cu cranii umane si animale. in trecut. Unii lingvisti sunt de parere ca in cuvintele romanesti harca. Baba Oarba: descoperim influenta batranei mitice si ambivalenta chiar si in jocurile copilarie. proto-dacice. harsti sau mai ales harsit gasim urmele unei divinitati varstnice. in prezent. Baba Oarba avea o menire pur rituala: identifica natura benefica sau malefica a personajului proaspat intors din morti.

La fel de crud se poarta si cu copii nou-nascuti. in traditia populara romaneasca.Rolul sau este unul oribil. ochii sai rosii ca focul ii joaca in cap ca niste felinare batute de vant.Denumirea ei are legatura cu titulatura de Vestica sau vrajitare in limbile slave. nu stau locului o clipa. inainte ca pruncii sa primeasca Sfantul Botez. Samca – sub aripa Satanei Cea mai terifianta reprezentare a vreunei entitati malefice feminine din traditia romanilor apare sub forma Samcai sau Avestitei. in monumentala sa opera “Mitologie romaneasca”. “Samca”. lacusta. framanta si chinui atat de intens incat unele dintre ele mor inainte de a naste sau raman pentru totdeauna schimonosite si neputincioase. gaina. Se travesteste insa sub diverse infatisari spre a se apropia de casele oamenilor. cel mai potrivit portret temutei entitati: “Samca este un duh feminin ingrozitor la vedere. printre ele remarcandu-se Joimarita si Martolea. atunci cand acestea sunt in durerile nasterii. cioara. despre care lumea satului soptea infiorata ca ar descinde taman de sub aripa Satanei. Reputatul profesor Marcel Olinescu face. Samca este cea mai nemiloasa si primejdioasa intrupare a duhurilor necurate. pentru a le inspaimanta. Daca primele uneltiri nu-i reusesc si bebelusii supravietuiesc. doua entitati care patroneaza peste actul torsului si cel al tesutului. porc. capra.In afara de “babele” deja pomenite. Se arata mai ales femeilor insarcinate. iar din gura bolboroseste neincetat cuvinte neintelese. broasca. umbra si diferite naluciri”. cu parul rar si lung pana la pamant. iar pentru romani Samca este tot una cu Baba Coja. In mitologia romaneasca veche. imprumuta chipul si infatisarea unor babe hidoase si rele. exista zeci de alte babe. musca. caine. Pruncii bolnavi de samca . paianjen. demonica faptura ii imbolnaveste de boala denumita dupa numele sau. in diferite chipuri: ca pisica. se sucesc si se stramba intr-una. aratandu-se femeilor insarcinate si pruncilor atat ziua cat si noapte.

Pentru a contracara activitatile Avestitei. alaturi de oitele ei. Baba Dacilor din prag de Primavara Si uite asa suntem pe cale sa descoperim Batrana Fara Varsta chiar sub imaginea Babei Dochia. Zeul o transforma. sora regelui Decebal. iar atunci apare un tanar.tremura fara motiv. iar pentru a-si teroriza nora. exista un adevarat retetariu ezoteric de descantece si blesteme aruncate impotriva ei (tot) de batranele moase si vrajitoare ale satului (nimeni altele decat aspectele pozitive ale Samcei). Disperata. Fiul Babei. in miez de iarna. sa-l spele pana cand se albeste. in variantele de dupa crestinarea romanilor) sa o salveze de soarta umilitoare de a ajunge trofeu de razboi. atributele de protectori impotriva Avestitei s-au transmis si sfintilor si sfintelor cu proprietati taumaturgice si exorciste. tresar si plang noaptea in somn. pastorita neprihanita. la rau. cea care. care-i daruieste o floare rosie magica ce albeste lana . Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia. se casatoreste impotriva dorintei ei. deja batrana. in stanele de piatra de pe Muntele Ceahlau care pot fi admirate si astazi. de care se indragosteste insusi Traian. sub forma de cloanta si zrgibturoaica. fata incepe sa planga. Dupa instaurarea crestinismului in spatiul romanesc. Martisor (Zeul sau Iisus deghizat). Dochia cade istovita in sanctuarul natural al muntilor si il implora pe Zeul Primordial (sau pe Maica Domnului. Baba Dochia o trimite cu un ghem de lana neagra. Mesterul Manole si Zburatorul. Haituita de soldatii romani. mitul Dochiei circumscrie in mod stralucit cele doua aspecte ale Principiului Feminin. Primul este acela al preafrumoasei fecioare. celebrul Dragobete. conform lui George Calinescu face parte din cele “4 mituri fundamentale care au modelat cultura si spiritualitatea romaneasca” alaturi de Miorita. ofteaza si se sting deseori din viata. In mare.

declansand la nivel spiritual ceea ce Natura.neagra. vantoasa etc. echinoxiala si maternala. originara din orasul Heliopolis din Libanul de azi. Pe parcursul zilei. Baba se dezbraca de toate cele douasprezece cojoace. friguroasa. peste Dochia geto-dacilor s-a suprapus in mod fortuit imaginea Sfintei Eudochia ( venerata de bizantini sub numele de Evdokia). mai tarziu. declanseaza la nivel teluric si mundan. inourata. foarte frumoasa si atragatoare. convinsa ca a venit primavara (altfel de unde ar fi putut avea Martisor floarea?) se imbraca cu cele 12 cojoace ale ei (care aveau sa simbolizeze Babele calendaristice de la inceput de Martisor) si porneste cu oile la munte. fata este acuzata de Baba Dochia cum ca Martisor ar fi ibovnicul ei. in continuare. Baba Dochia este o reprezentare mitica lunara. Prin titulaturile de “Mos” si “Baba” descoperim ca cele doua zeitati au ajuns la batranete. Din cele mai vechi timpuri. astazi pe cale de disparitie. calda. Apoi. aceasta zi fiind hotar intre iarna si primavara. o femeie reala. Firea si sufletul femeilor in cauza se aprecia dupa meteorologia zilei alese: ploioasa. dar iarna nu trecuse. iar Baba si oile sale ingheata pe munte. pedepsind Baba pentru rautatea ei. insorita. iar vremea se face nemiloasa. In vreme ce contrapartea sa masculina – solara si solstitiala – care imparateste peste inceputul iernii sub identitatea lui Indrea/Undrea si. Cele 12 zile-cojoace ale Babei Dochia se serbau intre 1 si 12 martie de personajele de sex feminine dintr-o comunitate. criteriul cel mai folosit pentru impartirea zilelor fiind varsta participantelor. care si-a petrecut tineretea in desfrau si distractii pana cand a fost crestinata si botezata de catre episcopul . Baba Dochia. Incepe sa ninga. transformandu-se in stane de piatra. cu reinvierea sa de dupa iarna. In calendarul crestin. Sursa foto Coborand. in pragul mortii si al renasterii ciclice. era numit Pusul Babelor. taranul roman credea ca Baba Dochia s-a prapadit pe 9 martie. pe firul mitului descoperim numeroase zeite geto-dacice in care se manifesta personalitatea duala a Mamei Pamantului. Mos Craciun. Obiceiul. Intoarsa acasa.

timp de 241. putem intelege mai usor valoarea spirituala a sfincsilor romanesti. O explicatie logica nu a putut fi data experimentului. . Cunoscand toate aceste legende si realitati istorice. unul de aur si unul dintr-un aliaj oarecare. Si aici. si melanjul credintelor stravechi cu elemene crestine a dus la o personalitate complexa. au domnit 8 regi in 5 orase. in realitate. iar dupa Potop au venit la domnie regii popoarelor din munti…”. pe care le-au lasat un an intreg. La o adincime de jumatate de metru. argintul a fost acoperit de o pelicula rosie”. sub numele de Baba Cloanta… 2 Sfincsii misteriosi din Carpati. Caucaz. si-ar fi gasit refugiu intr-o pestera de sub sfinx si ar fi fost ascuns de un faun care l-a ingrijit si i-a vindecat ranile. Se urmarea efectul energiilor asupra diverselor metale. Aici ar fi fost si Prometeu inlantuit de Zeus. “Am pornit de la ideea ca in antichitate sacerdotii foloseau mai mult aur si argint si mai putin alte metale”.200 de ani. care se pot vedea si in plan fizic. la capatul uneia dintre culmi gasim o alta stinca ciudata. masuratorile energetice au aratat un flux iesit din comun. Tot faunul a fost cel care s-a sacrificat pentru regele zeilor atunci cand titanii s-au oprit in preajma muntilor cautindu-si prada. aurul a capatat o vaga nuanta rosiatica. pina la ora actuala. Astfel. ranit in lupta cu titanii. e vorba despre niste incarcaturi energetice exceptionale. Batrinii spun ca demult de tot. Mai mult. Doar radiestezistii afirma ca. altii spun ca sunt flacari de comori. “Pentru ca ar fi trebuit sa acceptam ca energiile din zonele respective sunt… inteligente si au anumite preferinte metalice. din povestile bunicilor. “Muntele tau”. Apoi tablitele sumeriene spun ca “…a sosit Potopul. o serie de istorici romani si straini considera ca muntele mistic. Domnia sa si cei cativa colaboratori au efectuat o experienta inedita in zonele studiate. ci cu muntii care se intindeau intre Portile de Fier si pina in zona Buzaului. La dezgropare. Iar asta nu e totul. cu neasteptate manifestari. iar numele spune totul despre vechimea pietrei. ocultarea sacrului in profan. KUR-PAT/es/I inseamna Muntele printilor si se aminteste ca inainte de Potop. Semnificatia Carpatilor este asemanatoare in mai multe scrieri vechi. daca nu ar fi controlate ar putea arde jumatate din Romania pe o adincime de circa doi metri. Energiile inteligente In Muntii Bratocea. Unii spun ca se vad fulgerele lui Zeus. amintit in scrierile stravechi nu are absolut nici o legatura cu actualul Caucaz. pentru cea pe care o cunoastem. sfincsul pare sa ia foc. Astfel. iar cu un manunchi de fulgere a sculptat actuala stinca. Localnicii ii spun Faunul. Nimeni nu poate explica anomaliile respective decat prin… componenta energetica diferita intre zone.Teodot. intr-una dintre cele mai vechi vatre a Europei. incit. Uneori si ziua si noaptea. energiile din jurul citorva sfincsi. Dupa ce s-a vindecat. sustine domnul Pavel Codrescu. adancirea dualismului – un motiv folcloric foarte popular. Culoarea argintului nu a fost niciodata aceeasi. iar in Bucegi. in sumeriana. In sanscrita denumirea de KARPATA inseamna “Locul Guvernatorului” iar in latina CARPE. argintul era de o culoare verde inchis. Zeus s-a intors la lupta si si-a recucerit Olimpul. Puterea lor este atit de mare. unul dintre cei care au masurat. au ingropat un trei obiecte: unul de argint. Zeus insusi. aurul nu avea nimic iar aliajul respectiv era pur si simplu topit. La Toplet argintul a avut o culoare albastra. Eudochia a trait in timpul cand la Roma imparatea Traian (interesanta paralela cu Dochia dacilor) si a primit harul de a face minuni dupa crestinare. in semn de omagiu pentru salvatorul sau. ca si in celelalte locatii unde se gasesc sfincsi.

La un moment dat. la origine. fiind situat pe unul din abrupturile sudice ale Tigailor Mari. sustineau ca sunt in posesia unor scrieri vechi si a unor harti care atestau existenta unor porti de trecere catre alte dimensiuni. Corturile in care-si faceau veacul pe timp de zi si de noapte au ramas goale iar o ancheta in adevartul sens al cuvintului nu a putut fi pornita. au scos dintr-un rucsac vechi doua obiecte stranii ce pareau a fi facute dintr-un amestec de bronz si argint.Paznicul de seara Se ajunge relativ usor. cei sapte au povestit unuia dintre calugari. dar oamenii locului stiu ca acesta e semn ca locul e viu. a. parintelui Teofil. cei cunoscuti si sub numele de diavoli. S-a spus la vremea respectiva cum ca ar fi patruns intr-o galerie care s-a surpat in urma lor sau ca au fost striviti de zidurile pesterilor prin care tot intrau si scormoneau. Si oricum. Cei sapte spuneau ca in interiorul Bucegilor s-ar afla mai multe incaperi unde au fost depozitate arhive secrete din cele mai vechi timpuri si ca acestea ar fi pazite de niste preoti ciudati. dar nu mai aveau si cheia de intoarcere. Doar parintele Teofil credea ca baietii gasisera poarta de trecere si o deschisesera. Iar Dumnezeu l-a ascultat si l-a transformat intr-un paznic de piatra. Cei care ajung in preajma Paznicului pot simti mici furnicaturi in palme si sunt cuprinsi de o stare de moleseala. mai exista o stinca denumita sugestiv “Mina dracului”. si ultima. Respectivii. Mai ales ca nu foarte departe de acel loc. n. a cheii. (de la care. in religia crestina. obositi dar deloc descurajati. respectivii au cautat intrarile respective. Timp de aproape doua luni. Pentru ca asa spunea . Georgescu Aurel. in numar de sapte. Atunci ingerul. cativa tineri specialisti in mistica si energetica – la vremea cand acestea abia intrau pe “piata romaneasca”. Ingerul trebuia sa pazeasca o inchisoare in care Stapinul ceresc ii aruncase pe diavoli. Localnicii spun despre sfinxul lor ca ar fi fost. l-a rugat pe Dumnezeu sa-l ierte si sa-l lase acolo. Dar paznicul nu a fost suficient de vigilent si diavolii au scapat si au fugit catre soare-apune. pentru ca nu exista nici o urma a baietilor. in urma cu mai bine de 10 ani a aflat subsemnatul povestea. in locul unde daduse gres. Unii pun asta pe seama lipsei de oxigen la inaltime. mai exact catre locul din care. nimeni nu are curajul sa doarma in zona. Privirea sfinxului este indreptata catre apus. Intrau in pesterile din zona si apareau abia spre seara. Spuneau ca mai cele doua bucati fac parte din cheia care va deschide poarta de trecere si ca ei sunt pe cale sa descopere cea de a treia bucata. vin luptatorii negativi. Disparitii misterioase In vara lui 1992. un inger de-al lui Dumnezeu. aveau sa dispara fara urma. de rusine. de pe drumul turistic care duce de la Cabana Ciucas in virf. A fost ultima seara cand cei sapte au mai fost vazuti.) ca sunt pe cale sa descopere intrarea cautata. Si cand au avut impresia ca nu sunt crezuti.

cuvintul Akasha rezolva tot misterul. parte din dorinta puterilor oculte de a face cit mai putin zgomot in preajma centrelor de putere energetica si spirituala. Trecand apoi in Ceahlau. pe unul din munti. despre care oamenii spun ca ar avea proprietati curative. ci spiritual si energetic. Din acest motiv exista o permanenta lupta in umbra pentru a controla centrele de energie primordiala. toata lumea stie ca sub Sfinxul din Bucegi se gasesc comorile spirituale ale omenirii. Adica in acelasi loc pot exista mai multe civilizatii dar decalate temporar”. greu de reperat si de penetrat. au fost voci care au sustinut ca zona ar fi una tamaduitoare. Nu este vorba despre energiile normale ci despre energiile primordiale. asa incit misterul nu a fost inca elucidat. Cu toate astea. inconjurata de mai multe formatiuni antropomorfe. Se pare ca astfel de chei exista si permit accesul la anumite zone. dar nu a fost demonstrat nimic din punct de vedere stiintific. E vorba de ceea ce noi numim decalaj temporar. Sfinxul pare o piatra ca oricare alta. in care energiile se aduna si se contopesc. pina acum nu au fost descoperite urme ale tragediilor. apa sfinta ce izvoraste direct din stinca. Dar pentru cei care sunt cit de cit initiati in mistica. Ani de zile oamenii au crezut ca au de-a face cu niste toane ale naturii. Doar cel care trece de zidul respectiv de energie poate patrunde in tainitele secrete ale Sfinxului. Altminteri. intr-un luminis la care se ajunge dupa un urcus nu chiar la indemina oricui. Sa va spun eu de ce. ca fiind leaganul civilizatiei noastre si al puterilor mistice care au stapinit planeta in vechime. cea care inregistreaza si pastreaza tot ceea ce s-a intamplat de-a lungul timpului. unde pot fi vazute o serie de stinci cu diverse reprezentari antropomorfe. Numai ca acestea nu pot fi controlate material. dar in 1987 un student descoperea pe Valea Paltinu. Cit despre cei disparuti. dar descoperirea nu a avut ecou. Aici vin. de la departari mari. indiferent de aparatura folosita. in care energiile terestre si cele celeste converg. numite puncte ale dragostei. pentru a umple bidoanele si sticlele de plastic cu apa curata. Pentru ca intrarea este ascunsa sub un val de energie primordiala. se pare ca sfincsii din intreaga lume sunt zone in care aceasta arhiva a omenirii poate fi accesata. mai multe cazuri de disparitii stranii fiind puse pe seama caderilor in prapastie sau a ursilor. Pentru o mai buna documentare ne-am adresat spiritologilor si specialistilor in energetica. din Finlanda. dar nimeni nu a putut descoperi nimic. francezul Robert Charoux spune ca pe glob exista locuri speciale. S-a afirmat la vremea respectiva ca insemnele solare sunt cele mai vechi din lume. Un alt loc special se gaseste in Muntii Calimani. pe care-l considera adevaratul pamint sfint de unde au venit zeii. exista si o alta explicatie. . “Spre exemplu. care reprezenta o figura bizara insotita de cateva simboluri solare. In acele puncte ale dragostei energetice. Este vorba de ceea ce localnicii au numit Dochia si care are o inaltime impresionanta de nu mai putin decat 20 de metri. In cartea sa intitulata “Cartea trecutului misterios”. un iubitor al spatiului carpatic. La baza stincii este un mic izvor. in rezervatia “12 Apostoli”. Mai mult. stincile cele ciudate actioneaza ca o poarta ascunsa intr-un program sofisticat. cele din care a fost format pamintul si care poarta intreaga informatie despre planeta noastra. in caz ca lucrurile nu se deruleaza asa cum ar trebui. nimeresti in alta parte. se gaseste o stinca ciudata. de cremene. Cei care ajung sa controleze acele puncte pot controla viata si moartea pe Terra. Domnia sa este autorul unor cercetari care aduc in prim plan Carpatii dintre Dunare si Ceahlau. parte din cauza birocratiei comuniste. o poarta lasata de programatorii initiali pentru orice eventualitate. Punct de reper pentru calatoriile spatiale Pentru existenta Sfincsilor din intreaga lume. Pamintul a “nascut” diverse forme zoomorfe de piatra. sustine domnul Frederik Hanunssen. un megalit straniu. In felul acesta. acestia nu au fost singurii.calugarul cel initiat. Pentru ca Akasha este memoria universala. Astfel. ca fiecare usa spirituala are cheia sa si daca folosesti o alta.

de-a lungul anilor. in apropiere de Portile de Fier. cele doua arme pot fi vazute stralucand. la Dunare. din cauza drumului anevoios. chiar daca ajunsesera acolo dupa o zi intreaga de mers pe munte.000 de ani. Florea Mihai. Am crezut ca nu scap de acolo”. Vocile din preajma sfincsilor Dar cea mai importanta alcatuire stincoasa de tip sfinx a fost facuta in Muntii Retezat. la Dochia. unde nu mai putin de sase formatiuni de tip antropomorf sunt dispuse pe un arc de cerc care inconjoara virful cu acelasi nume. chiar sub sfinx. Spun oamenii ca numai un viteaz cu inima curata le va gasi si ca acela va deveni aparatorul romanilor. Si daca stim ca Nicolae Densusianu a localizat Muntele Sfint Kogaionon putin mai jos. oamenii spuneau ca ar fi gasit pielea de leu si ca din cauza asta nu-l atingeau gloantele poterei si ale strajilor domnesti trimise sa-l pranda. afirma domnul Nicoara Matei. consumul de energie este mare si aici. Si el este inconjurat de legende si povestiri fantastice. da` mi se facuse parul maciuca in cap” In apropiere de Orasul Herculane. ascuns privirilor turistilor. Asta din cauza curentilor energetici din apropiere. Cei care analizeaza solul masivului vor remarca uimitoarea lui asemanare cu cel de pe Luna. pe soseaua catre Orsova. Dochia a fost folosita de mii de ani ca punct de reper pentru calatoriile spatiale…”. pentru ca altminterea nimenea nu le gaseste”. nici mai mult. “Nu sunt copil. Unii spun ca Dochia ar fi fost. Se ajunge ceva mai greu la el. “Atunci trebuie ele luate. In plus. unul dintre acestia. “Dar eu mai curand cred ca dadea bani poterei si aceia nu aveau nici un interes sa-l omoare”. se gaseste un alt Sfincs. Multi au cautat. citind una din legendele locale. Poate parea de domeniul fictiunii.Legendele care inconjoara stinca sunt numeroase si nici una nu e mai “tinara” de 2. nu ne mai miram de nimic. Sub Sfinxul de acolo se spune ca ar fi ingropate ciomagul lui Hercule si piele leului prin care nu trecea nici o arma. da` mi se facuse parul maciuca in cap. haiducul Pantelimon. Daca este sau nu adevarat. Avea pe putin 2 metri si o grosime ca pe brat. timp de cateva minute. Nu sunt copil. Cand m-a auzit s-a ridicat ca la juma` de metru si a sisiit spre mine de m-a luat groaza. dar orice aparat electric pe baterii functioneaza mult mai mult acolo sus. sustin ca nu au simtit nevoia de apa sau de mincare si ca s-au simtit foarte relaxati. pasionatii de OZN sustin ca in preajma Dochiei s-ar fi vazut cele mai multe obiecte zburatoare stranii din 1980 incoace. “Chiar si asa. dar de a carui existenta stiu iubitorii muntelui. nici mai putin. oamenii spun ca o data la 100 de ani. de-a lungul Cernei. viperele sunt mai mari si mai veninoase. Apoi a alunecat pe stinca si s-a strecurat printr-o crapatura. afirma ca Dochia este. ramine ca timpul sa ne arate. cele doua obiecte mistice dar nimeni nu le-a gasit. isi incheie etnologul relatarea. pe la 1830. fiica lui Decebal preschimbata de zei in stinca pentru a nu fi prinsa de romani. ei fac prima reincarcare a navelor. decat este prevazut a se intampla. Ba mai mult. . “Eu am vazut cateva si m-au trecut fiori pe sira spinarii. Tot domnia sa spune ca despre unul dintre eroii locali. Se spune ca Traian insusi o urmarea pe fata si cand a vazut puterea vechilor zei ai dacilor si-a oprit armatele si nu a mai inaintat. incheie domnul Matei. in fapt. profesor etnolog si istoric. cel de la Toplet. Era una care sta tolanita taman pe sfinx si arata ingrozitor. Oricum. decat primul punct din cadrul calatoriilor spatiale care folosesc gaurile de vierme pentru a scurta durata calatoriilor. turistii care au campat sau doar au trecut prin preajma. Tot de la domnia sa aflam si ca in preajma Sfinxului de pe Cerna.

Sfincsii functionau nu ca aparate de radio celeste ci ca statii de amplificare. in realitate. Prin intermediul lor. Realitatea este putin diferita. pe virf de munte? Satelitii celesti O alta ipoteza tulburatoare a existentei sfincsilor a fost emisa de o serie de cercetatori straini si romani a fost aceea ca pietrele functionau. Energia emisa in preajma sfincsilor a dus la crearea unei faune cel putin bizare (vezi viperele de la Toplet. vorbind intr-o limba complet necunoscuta. cum s-ar putea crede ci despre o auto-protectie a zonelor respective. Privirea sa este orientata catre sud-est. Simboliza stapinitorul locului respectiv. fluxurile energetice si spirituale care treceau prin ele fiind retrimise catre lumea larga. Nu intamplator zonele au fost cunoscute ca fiind sfinte din cele mai vechi timpuri. Sa fi fost doar niste unde radio sau altfel de unde?! In plus. Dar ce sa caute fantomele in locuri pustii. Locul unde omenirea s-a nascut Interesant este ca departe de a fi centre turistice active. Nu este vorba despre mina omului. numit Ciobanasul. Ani de zile s-a afirmat despre acesta din urma ca ar fi “functionat” ba pe seama unor gaze halucinogene care se gaseau sub oracol. Vocile au incetat imediat ce s-au indepartat de Ciobanas. Pentru locuitorii vechi ai Romaniei. Si in felul acesta. “Cu Bucegii s-a intamplat altceva. denumirea de cioban avea si o altfel de semnificatie. ocrotitor. iar prin intermediul lor. zonele care adapostesc sfincsi par cuprinse de tacere. Locul musteste de legende si de intamplari bizare. Cei care au trecut prin preajma Ciobanasului sustin ca au auzit niste voci ciudate. au murit sau au suferit accidente grele. Este suficient sa privim statisticile din ultimii zeci de ani ca sa vedem cum zona Retezat – Godeanu a fost foarte rar vizitata si cum nu o data. nu o data s-a afirmat ca vocile care se aud in preajma stincilor si a pesterilor pot apartine si unor fantome. ca si cum cineva ar incerca sa le faca uitate in timp. printre care si cel din Delphi. acestea sa ajunga la oameni. n. a) dar si a unor fenomene naturale menite a-i alunga pe turisti. acum mii si mii de ani. dar la un nivel la care satelitii nu vor ajunge niciodata. al formatiunilor tribale si chiar al micilor voievodate si cnezate. sfincsii indeplineau. cei care s-au aventurat pe muntii respectivi. ca niste bizare aparate de emisie – receptie spirituala. spunind ca nu aduce noroc. Apoi veneau informatiile celeste.Culmea Gropsoarelor din masivul Zaganul adaposteste un alt sfinx. Strainii au stiut dintotdeauna ca acolo sunt secrete nemaipomenite care pot da stapinire asupra lumii si a popoarelor. Gazele sau mincarurile halucinogene nu ofereau informatiile primite de la zei ci il deschideau pe sacerdotul care efectua serviciul catre lumea divina. care treceau prin sfincsi si se repartizau in functie de reteaua informationala creata de zei. zeii de dincolo de Pamint isi puteau trimite ordinele catre preoti. iar pe virfurile muntilor s-au descoperit o gramada de urme ale unor temple vechi de mii de ani. pe vremuri. informatiile controlate de zei ajungeau si la cele mai cunoscute oracole. Si cum sa ajunga sa caute acele secrete. iar localnicii il ocolesc. Cum s-ar spune in zilele noastre. patronul turmei. rolul satelitilor de comunicatie din zilele noastre. fara a fii remarcati? Asa ca au folosit cozile de topor romane si au introdus . ba pe seama cine stie caror mincaruri sau ciuperci cu efect halucinogen.

de la padurile de brad dese ca peria pâna la stâncile sculptate misterios de natura atotstiutoare. se afla adapostite intr-un sopron improvizat trei bucati de stânca. pe acolo pe unde cerul pare sa se impreuneze cu pamântul. titlul de „parc national”. Atlasele geografice spun ca este cel mai inalt si cel mai spectaculos munte din Carpatii Orientali. Si ceea ce parea imposibil. sta scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. potrivita in cuie deasupra sopronului. a adaugat Vasile Pata. isi dau seama de frumusetea pura a acestui munte. accidente inexplicabile. „Fiul meu ne-a spus. o serie de accidente bizare au tras un semnal de alarma asupra Bucegilor. Mures si Bistrita. unice in România. Ei au anuntat Institutul de Stiinte de la Bucuresti. Misterele Calimanilor: Inscriptii de peste 2500 de ani la Muzeul Megalitilor 3 Muntii Calimani constituie bariera de stânca intre Ardeal si Moldova. de la Vatra Dornei la Toplita. . in ultimii 3-4 ani. Când profesorul Naum a vazut pietrele. „Sfinxul” Calimanilor sau stâncile care intrupeaza in granit cei Doisprezece Apostoli. catre cei 12 Apostoli. cum sunt multe pe aici. caderi in prapastie. a descoperit. Asa si-a invatat si copiii… Sa respecte muntele cu maretia si greutatile lui. O stânca cu niste inscrisuri tainice si câteva desene greu de deslusit”. printre turisti. cel care era cu adevarat interesat de muntii Calimani si cu care ne cunosteam de câtiva ani. mergea. ii determina pe tot mai multi turisti sa renunte la explorarea masivului Bucegi. si despre misterele preistorice pe care le ascund aceste piscuri indraznete. ii cunoaste darnicia si furia. in santul adânc de 2 metri. De la rododendronul ce inroseste la inceput de vara pajistile alpine la Iezerul „fara fund”.000 de metri. lacul izvorât miraculos la 2. Pietrele scrise ale lui Pata Intr-un sat de la poalele muntelui. s-au mai gasit inca trei pietre gravate. sapat de viitura. Este simbolul de piatra care uneste patru judete – Harghita. asemanatoare Bucegilor sau Ceahlaului. impreuna cu un profesor. cu toate ca asta nu convine anumitor grupari oculte. la porunca Elenei Ceausescu. care era in clasa a XII-a atunci la un liceu in Vatra Dornei. „A venit si geologul santierului de la mina sa vada minunea. Calimanii ascund insa. la 2. dincolo de flora si fauna lor. Stie toate tainele muntelui. Ii place sa colinde printre jnepenii pitici. O scriere si simboluri ciudate sapate in stânca. cu rasuflarea taiata. A aflat si profesorul Traian Naum. Claudiu Pata. dupa o zi ploioasa. ca a descoperit o stânca ciudata. cu Marin Cârciumaru. Pe o bucata de scândura batuta de ploi. cautatorii de comori spirituale isi pot pierde urma usor printre ceilalti si pot parea oameni obisnuiti” afirma domnul Marian Dumitrescu. câteva mistere greu de explicat: „megalitii”. Vasile Pata ne-a povestit ca in 4 iunie 1987. printre care si simbolul soarelui. Suceava. Ochiul iti este ademenit de o sumedenie de bijuterii pe care doar muntele ti le poate darui.000 de metri. ne-a povestit batrânul. aici. se petrece de cativa ani incoace: muntele se trezeste iar paznicii spiritualitatii universale s-au intors acasa. Cu toate acestea. Cei care se incumeta sa strabata Calimanii. o piatra pe care erau gravate insemne ciudate. In felul acesta. Nea Vasile a fost timp de vreo douazeci de ani sofer la exploatarea de sulf din Calimani. impreuna cu nevasta si cu fiul lui. trebuia sa se fabrice acid sulfuric… De câtiva ani a primit.Bucegii in circuitul turistic. El a venit impreuna cu un arheolog. S-a pomenit in literatura de specialitate despre virtutile energetice ale muntelui. in locul unde omenirea s-a nascut. Apoi. in curtea unui muntean batrân si gospodar. In anii ’80. geologog si specialist in energia pietrelor. la Gura Haitii. Avalanse. prin lege. a ingenuncheat si avea lacrimi in ochi”.

este puţin diferită. inclusiv in ceea ce priveste materia prima pentru industrie. dupa ce a fost inchisa in 1997.ro Felicitări pentru că aţi dovedit multă sensibilitate pentru megaliţii de la Gura Haiti. Un altul seamana izbitor cu un OZN! In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata. aflate în curtea lui “Nea Paţa”. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si câteva planete. In fapt. Naum să vizităm primul megalit. Specialistii din Bucuresti au luat in serios descoperirea lui nea Vasile. care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. la indemnul familiei Ceausescu. l-am invitat pe prof. a denumit o serie de forme create de natură. câteva simboluri solare. dupa unsprezece ani de la inchiderea minei. i.n. din respect pentru ceea ce făcuse pentru Călimani. asemanatoare celor din vechile culturi antice. Insemne bizare. Vasile Pata a dus pietrele acasa. stiinta la noi e la pamânt. Se vad aici toate maruntaiele pamântului. Povestea megaliţilor mobili. A fost decapitat fara scrupule un munte. Cu o tristete blânda. Multe date menţionate sunt corecte. Italia etc. Doar strainii se intereseaza si vin in expeditii ca sa le vada”. Acoperea doar 5% din necesarul industriei din acea perioada. Un munte complet distrus. un om admirabil. unul câte unul. lipsit complet de viata. Ranile naturii se vor vindeca doar in câteva zeci de ani”. „Din pacate.r. Straturile geologice asezate temeinic in timp. Eu sunt cel care. Asa a iesit la iveala originea stâncilor. autorii lucrarii „Muntii Calimani”. Vasile Pata ne spune ca nu se acorda importanta megalitilor din ograda lui. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor. – cu profesorul Traian Naum) sa ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. acum este doar o stânca dezbracata. scrijelite in piatra. cultului soarelui.e. A fost bagata in temelia unei cladiri! Nu le-am mai putut recupera. pentru „Gardianul”. izvoare si pâraie otravite… Directorul adjunct al Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava. impudic si sinistru.dr. Marin Carciumaru postat pe situl frontpress. situate pe înălţimile muntelui – vezi “Moşul”. Altul pare un simbol precrestin. Ba una dintre pietre a si disparut. Sursa: Anna Kovacs – Gardianul Comentariu de Prof. care dorea cu orice pret independenta economica a tarii. marele cerc cu raze «in turbina» reprezentând probabil discul solar intâlnit uneori in gravurile din Franta. un adevarat dezastru ecologic.univ.” Nea Vasile spune ca „am hotarât impreuna (n. Portugalia. Am decis sa le aduc acasa. prin modul in care au fost efectuate. peste 25 de ani. 200 ha de teren arata si acum. “Godzila” etc. la fel de inalt si „falnic” de steril de mina.«Doar strainii sunt interesati de megaliti» Ajutat de câtiva localnici. in «Muzeul Megalitilor »”. de pe care oferiţi şi o . dar există şi destule scăpări. Traian Naum si Emil Butnaru. egiptene sau aztece. finantat de Guvernul României. la exploatarea sulfului. un alt munte. Le-am expus in curtea mea. Dar am vazut ca sunt lasate sa zaca ascunse si se umpleau de praf. a declarat. poate exagerat. Negoiul românesc practic nu mai exista decât pe harti. fac urmatoarele observatii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate. el fiind şi cel care. Mina de sulf nu a fost rentabila niciodata. A lasat insa in urma. Muntele jefuit si umilit de Ceausesti Exploatarea sulfului vulcanic din Calimani a inceput prin 1970. Vă pot spune că profesorul meu Traian Naum a crezut cu ardoare în existenţa unor forme megalitice în Călimani. S-a lucrat aici. ca „in prezent se deruleaza un proiect de reconstructie ecologica a fostei exploatari miniere de sulf Calimani. ca un straniu peisaj selenar. cu gravuri. inginerul Iluta Cocris.

la un moment dat în pericol de dispariţie 4 Cultul Cavalerilor Danubieni Cultul Cavalerilor Danubieni Cei doi Zamolxis. a straniului Cavalerul Danubian. din respect. jud. În acest sens. Fiecare din scenele reprezentate sunt o continuare a cultului lui Zamolxis. Megalitul gravat de la Gura Haitii. Singurele marturii existente sunt niste basoreliefuri si niste monumente. arata dorinta in reintregirea tarii si faptul ca dacii liberi ii sprijineau pe fratii lor aflati sub ocupatia romana. în acest sens regăsindu-se în lista mea de lucrări destule contribuţii în acest sens.imagine. aşa cum menţionam. caciula rosie simbol al luptei pentru cucerirea libertatii folosita in toate timpurile. Şaru Dornei. com. In comparatie cu alte monumente religioase. 143-157. Multi s-au intrebat ce reprezenta steagul dac si fiecare a incercat sa-I dea propria explicatie. cu 2 Cavaleri si o Mare Zeita si cu scena unui banchet sacru oferit invingatorilor. aratand. punandu-si principalii zei in urma acestuia pe diferite monumente. 39. MARIN CÂRCIUMARU. ocrotitoare a Daciei. in credinta stramosilor nostri apartinea lui Zamolxis. Încă odată doresc să-mi exprim admiraţia şi respectul pentru familia Paţa. Lupul este simbolul zeului . Ceilalţi au fost descoperiţi de mine şi profesorul Naum în nenumăratele deplasări ulterioare în zonă. o preluare a acestui cult de catre invingatori si de catre popoarele cucerite de ei. Interpretarea gravurilor îmi aparţine. oameni minunaţi. impreuna cu Zeita Bendis. TRAIAN NAUM. puteţi utiliza o publicaţie ştiinţifică a lor:115. cu o dedicaţie specială ca pentru fostul student al Doniei sale. Ne-am înşelat. au format prima trinitate de dinaintea crestinismului. Cei doi Cavaleri erau inarmati fie cu o lance. precum şi cu o colegă geolog care mi-a semnalat existenţa primului megalit. Suceava. au fost publicate. recuperându-le de la Muzeul din Vatra Dornei. Faptul ca noua religie s-a raspandit dupa cucerirea unei parti din Dacia de catre romani (Traian a cucerit 14% din teritoriul dac). din antichitate si pana in vremurile moderne de catre toti conducatorii armatelor care luptau pentru eliberarea tarilor lor sau pentru eliberarea din sclavie (sa nu uitam ca armata lui Spartacus avea ca simbol boneta insotita de numarul legiunii. unde eu şi profesorul Naum am crezut că le este locul. mai exact. În ceea ce priveşte interpretarea gravurilor. din teritoriul controlat de dacii liberi. 1988. dar care avea aceeasi credinta. pentru că pur şi simplu eram singurul dintre cei trei autori care m-am preocupat de arta preistorică. Era simbolul Patriei care hranea acelasi popor. De asemenea. care mai mult decât cei îndreptăţiţi să o facă. este adevărat. avand pe cap nu cusma dacilor ci misterioasa boneta frigiana. iar fotografia o deţin şi acum. regret acestea îmi aparţin în exclusivitate. Pana la ora actuala monumentele contin secvente cu un singur Cavaler. Romanii au facut mai mult: au recunoscut superioritatea lui Zamolxis. Atunci a îngenunchiat lângă megalit. aceeasi limba si aceleasi teluri primordiale. Dupa cum se stie. Moda asta a fost introdusa de romani. material care. în colaborare cu profesorul Naum. au salvat aceste monumente. EUGENIA NIŢOI. cele inchinate cultului Danubian sunt turnate in plumb. p. a cohortei si a manipul-ului respectiv). Basoreliefurile in care apar cei doi cavaleri si Marea Zeita ii reprezinta pe cei doi gemeni Zamolxis care. mai precis de colonistii veniti in Dacia. a fost Cultul Cavalerilor Danubieni. SCIVA. dacii erau unul din putinele popoare care ni ciopleau chip pentru zeii lor. pentru că am constat noi înşine că erau. 2. simbol al libertatii Una dintre cele mai misterioase religii cu radacini in Dacia preistorica si a carei continuitate a atins secolul XIX. totodata si dorinta reintregirii tarii venita atat din partea dacilor aflati sub ocupatia romana cat si de dincolo de frontiera. fie cu securea dubla. acum impartit in doua. Cavalerii purtau steagul dac. celebrul dracos cu cap de lup si trup de sarpe. fara sa priveasca dincolo de mistica getilor.

dupa mai bine de 13 secole. corbul. care. Ei invingeau intotdeauna Mai mult. in pesteri greu accesibile neofitilor. I-au spus <Closca cu puii de aur>. doua pasari nemuritoare Dacii au fost singurul popor a caror credinta depasea marginile propriei tari cat si marginile Pamantului. Ne mai miram oare ca dacii au fost crestinati atat de usor de Apostolul Andrei. cand acestia posedau. ii reprezenta pe cei mai buni razboinici si pe marii preoti. sa bata de atatea ori armatele numeroase ale imperiilor vecine. care invia si devenea unul dintre membrii ordinului. carora istoricii romani. pastratori ai ritualurilor stramosesti. venetici fara tara si fara credinta . toate elementele crestine? Din pacate. Dac-sha. alungand demonii. ordin a carei paternitate si-au insusit-o maghiarii si popoarele germanice. simbol al renasterii permanente a poporului nostru. in necredinta lor. In basoreliefuri apare ritualul de inghitire a candidatului de catre un dragon (balaur in credintele populare). amintit in vedele indiene ca tatal triburilor dace. simbol al raului si il scotea din burta pe viitorul cavaler. In credinta pelasgilor. aflata dincolo de granita mortii. urmata de sosirea unui Cavaler al Ordinului care invingea balaurul. Cei care doreau sa devina Cavaleri ai Libertatii. la ora actuala nu au fost descoperite temple ale cultului Danubian. Cea de a doua este un corb. familia Huniazilor care au dat natiunii romane pe cel mai viteaz conducator de osti. purificat de insusirile negative. corbul va deveni simbolul uneia dintre cele mai renumite familii nobile din Transilvania. ii vom intalni pe acesti cavaleri reorganizati sub Ordinul Dragonului. in nestiinta lor sau in reaua lor credinta. trebuiau sa treaca anumite teste. pe care multi istorici au descris-o ca fiind un vultur. nu au putut privi catre maretia poporului nostru si a stramosilor nostri. examenul final fiind dat in zona muntoasa unde viitorul cavaler urma un ritual de purificare si renastere spirituala. iar sarpele este simbolul lui Zamolxis.suprem al Universului. Iar cea de a doua pasare. pasarea Phoenix reprezenta renasterea spirituala a unui popor. Este vorba de pasarea Phoenix. respectiv ai Ordinului Danubian. dar se presupune ca acestea s-ar fi aflat in munti. innainte de venirea discipolului lui Isus. Pasarea Phoenix si Corbul. Neofitii treceau probe de curaj si mureau simbolic Unul dintre elementele misterioase ale cultului era faptul ca initiatii nu consumau nici un fel de carne ci doar peste. Iancu de Hunedoara. Sa nu uitam ca. pe cand nobilii se pregateau permanent in arta razboiului. Oamenii liberi munceau pamantul si doar in caz de primejdie veneau sub arme. stapan al lumii de dedesubt. Pentru ca una din conditiile de supravietuire era anonimatul. Sa nu uitam ca. cu o mana de viteji. Si nu intervenea intr-o lupta decat atunci cand era amenintata insasi integritatea tarii. dacii fiind convinsi ca nu exista moarte ci doar o trecere catre viata adevarata. cand de fapt ea reprezinta pasarea nemuritoare si puii sai. in randurile danubienilor erau acceptati numai nobili. este intalnit mereu ca un mesager intre lumea celor vii si lumea celor plecati de aici. stramosi ai dacilor. Un monument extrem de important in acest sens il reprezinta celebrul Tezaur de la Pietroasa. ordin din care au facut parte toti marii nostri domnitori din toate cele trei tari romane. Pe aceleasi basoreliefuri mai intalnim 2 reprezentari a caror intelegere apartine doar initiatilor. Ordinul Cavalerilor Danubieni reprezenta elita tarii. aliment care purifica trupul. Si asta nu dintr-o discriminare de rasa. dupa mai bine de 1000 de ani. ci pentru ca meseria nobililor era razboiul. Daca intelegem taina acestui Ordin de lupta poate intelegem si cum a fost posibil ca voievozii nostri. Dureros este ca multi dintre istorici sunt simpli functionari care au invatat pentru a ajunge in functia respectiva. Credinta lor a fos una universala.

Suhard şi Rodna. Franz Cumont. care i-au preocupat din totdeauna pe unii oameni. religie puţin cunoscută şi despre care ne-au rămas puţine date. unde se practicau misterele cultului respectiv. Ceahlău. Dumitru Tudor. Lăcaşurile de închinăciune erau dispuse pe vârfuri de munte. prin magie. Identificarea lor s-a făcut într-un mod original. autorii citaţi mai sus au formulat diverse ipoteze privitoare la acest cult. manifestată mai ales printr-o adâncire a stării de mizerie şi de ignoranţă la care se adăugau o demoralizare tot mai mare şi o creştere a superstiţiilor. de trei vârfuri de munţi. Mai nou. Iozef Hampel. Denumirile vârfurilor date în antichitate nu se cunosc azi. Printre acestea un loc aparte îl ocupă cea a Cavalerilor danubieni. Mihail Rostovtev susţinea că avem de-a face cu o contopire a cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac. prin preoţii – reprezentanţii lor pe pământ – nu arătau clar ce va fi „dincolo”. Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul. Până în prezent. Teohari Antonescu îi identifică cu zeii Cabiri – protectori ai navigaţiei în lumea frigiană. în zone considerate a fi sacre. Em. ceremonii secrete şi diferite speculaţii de credinţă. Dunărea mijlocie. Franz Cumont îl considera un complex de credinţe legate de ritul unor zei barbari sau greco-romani. Analizând documentele rămase. Aceste religii. Dumitru Tudor este de părere că avem de-a face cu un cult inspirat de credinţele geto-dacilor şi influenţate de stăpânirea romană. se ştie. Mircea Dogaru îi atribuie Cavalerului Trac. Mihail Rostovtev. Oamenii începuseră să nu mai creadă orbeşte în zeii oficiali greco-romani. care. în frunte cu împăratul. o iniţierea pe cale religioasă-mistică. şi ei protectori ai corăbierilor. Cercetătorii au . ce se identifică mai târziu cu Sfântul militar Gheorghe. precum: Teohari Antonescu. provenite mai ales din Orient. Civilizaţia dezvoltată a geto-dacilor se poate demonstra. pe lângă celelalte elemente. Această’ unitate se demonstrează prin dispunerea centrelor de cult religios într-un sistem unitar. preocupare ce-1 frământa pe omul sărman. capabile să impresioneze şi să capteze masele ignorante şi superstiţioase. care spera ca cel puţin acolo în lumea umbrelor s-o ducă mai bine. În secolele II—III d. fiind necesară pentru aceasta. numai puţine religii păgâne puteau răspunde. Bucegi. a fost creuzetul unor misterioase religii păgâne ce au dăinuit până la apariţia şi instaurarea creştinismului. dacă ne gândim. pe toată aria de răspândire a geto-dacilor. societatea sclavagistă romană cunoştea o criză generală. Iozef Hampel îi asimila cu Dioscurii greci. Panonia şi Marea Neagră. Zeii păgâni existenţi. deţinători de secrete şi neîntrecuţi în organizarea de ceremonii publice. O zonă sacră era marcată.H. Grigoraş. deveniseră divinităţi legate de fericirea clasei dominante. şi prin unitatea spirituală a lor. o divinitate pastoral-agricolă a triburilor trace. în prealabil.). deopotrivă şi imaginaţia unor cercetători şi istorici. lucru pe care îl puteau face numai preoţii anumitor culte. istoricii au identificat aproximativ 12 centre de cult religios. Mircea Dogaru şi alţii. cuprins între Munţii Carpaţi şi Munţii Balcani. aproape toate situate în Munţii Carpaţi şi unul singur în Munţii Babadagului: Şurianului (complexul Sarmizegetusa).5 Cultul Cavalerilor Danubieni [ II ] Spaţiul etno-genetic românesc. Astfel. zeu unic al daco-romanilor (II d.H. funcţia de zeitate supremă solară aparţinând lumii trace. singurele documente ce le atestă existenţa. De la cultul Cavalerilor Danubieni au parvenit până în zilele noastre doar o serie de sculpturi enigmatice. în timp. erau răspândite în tot Imperiul roman de către o serie de preoţi bine pregătiţi din punct de vedere al cunoştinţelor esoterice. La aceste întrebări fireşti şi omeneşti. Zeii existenţi ofereau adepţilor o fericire numai dincolo de mormânt.

Muntele Pântecele cu vârful Goga. unde preoţii cultului practicau astronomia. se află la intersecţia drumurilor Mizil-Tabla Buţii-Braşov-Sibiu cu Târgovişte-Muntele Dichiu-Vama Strunga-Braşov-Sarmizegetusa. unde erau înmormântaţi numai eroii şi conducătorii cultului Un astfel de cimitir este identificat de N. silaba „OM” este o exclamaţie sfântă pe care brahmanii o foloseau la invocări. Muntele Zamora şi vârful Tâmpa În această zonă sacră a centrului din Bucegi se găsesc: schitul Peştera Decebal. prin sincretism. denumire care provine de la Kogaionon.H. Densuşianu. Se ştie că în filosofia indiană. o dată atinsă. tot aici se păstra statuia zeului. Există opinia că fiecare centru de cult religios îşi avea un Munte al înţelepţilor. la peştera megalitică din Muntele Lespezi. Centrul religios din Munţii Bucegi este delimitat de: Muntele Omul cu vârful cu acelaşi nume. cu excepţia creştinismului. amintim vechea tradiţie evreiască a lui „Dumnezeu Savaot” ca „Dumnezeul oştirilor”. pentru a nu provoca adversitatea populaţiei ocupate. În urma edictului din Milano (anul 313). căpătând nemurirea. Sfinxul şi mai multe Altare. Din câte se cunoaşte. un altul în zona Schitul Peştera Decebal. ortodoxia – ramura răsăriteană a creştinismului – i-a rămas tributară până în zilele noastre. ele au fost adoptate în panteonul roman. Punct de intersecţie Râşnov. instaurarea credinţei s-a făcut prin iubire şi autosacrificiu din iubire. în imperiu erau adorate foarte multe divinităţi. a căzut sub ocupaţia romană în anul 106 d. menţionate în Vechiul Testament. Acesta consta în asocierea sau contopirea unor zei şi zeiţe ce aveau un bagaj teologic apropiat (ex. Sfincşi şi Altare) necesare practicării cultului. Jupiter-Zbelsurdos).-II d. romanii au dat dovadă de toleranţă în privinţa credinţelor locale. în timpul practicării ascezei.fost izbiţi de frecvenţa denumirilor „OM” şi „TÂMPA”. In perimetrele lor se găsesc cimitire sacre.H. încât se ajunsese la un adevărat haos. În apropierea Râşnovului s-a descoperit cetatea Cumidava şi tot aici există un număr mare de cetăţi dispuse în sistem concentric. „scutul. pentru a nu trezi animozităţi din partea credincioşilor. le asigură energia spirituală necesară de a trece în spiritul universal şi de a se contopi cu Brahma. într-o a doua fază au început să se facă simţite o serie de elemente combatante existente în vechea tradiţie evreiască. de rituri şi de ceremonii izbitoare. Introducerea creştinismului se face în două faze: într-o primă fază. O situaţie asemănătoare s-a petrecut şi cu spaţiul geto-dac cucerit treptat de legiunile romane în secolul III î. acest cuvânt sacru este o limită care. mulţi zei au fost admişi şi instalaţi chiar pe altarul cezarilor în pnma jumătate a secolului al III-lea. zeităţile nord-tracice fiind lăsate să fie adorate mai departe sau chiar. împăratul roman Severus Alexander (222-235) a dispus să fie aşezate în Capela palatului său statuetele de cult ale tuturor divinităţilor venerate de supuşii săi. există circa 18 denumiri de „OM” şi 30 de „TÂMPA”. Multe dintre aceste credinţe prezentau asemănări de dogmă. elemente tot de cult religios păgân. Astfel. fapt greu de crezut. Stăpânirea romană s-a arătat tolerantă faţă de multitudinea de credinţe greco-romane ce erau răspândite în imperiu. După impunerea creştinismului. Centrele mai aveau în zona lor megaliţi (Babe. Zeii popoarelor supuse de romani s-au putut răspândi fără nici o piedică în tot imperiul şi. am denumi-o patriarhală. Ultimul bastion al rezistenţei tracilor de nord (geto-dacii) conduşi de Decebal. centrul de cult religios din Bucegi. Pentru ei. fapt care a facilitat fenomenul de sincretism pe care l-am amintit mai sus. creştinismul a fost recunoscut ca biserică legal constituită. In centrul de cult religios din Bucegi se mai găsesc Babele. în Bucegi. astrologia şi misterele cultului. încât. de pildă. . Ca şi în alte situaţii similare. Să urmărim mersul evenimentelor. la fel ca şi la Sarmizegetusa. se va produce şi cu acesta un fenomen asemănător. printre care se găseau chipurile lui Iehova şi Hristos. Templele geto-dace erau situate în zone populate şi la intersecţii de drumuri importante.H.

teritoriile din sudul Banatului. şi creştinismul catolic. Răspândirea creştinismului în Dacia s-a făcut în mod diferit.„Cine nu este cu Mine. Oltenia şi Câmpia Română. aflat sub tutela împăratului de la Constantinopol. Arhanghelii Mihail şi Gavril. 10. dar trebuie să remarcăm diferenţa de mentalităţi după prăbuşirea Imperiului de Apus (476 e. şi să-şi cumpere” (Luca. 23). Am amintit toate aceste influenţe spre a evidenţia caracteristicile celor două biserici. ofensiv şi combatant. războinici sângeroşi. astăzi Kremides în Grecia. datorită apostolului Andrei. originari din Palestina. Romanii controlau afară de Transilvania. în rândul militarilor creştinaţi se produc primele persecuţii. 11. Asia Mică şi Peninsula Italică. Dobrogea şi Ilyricum. prin care militantismul a fost transferat prin Noul Testament în domeniul sufletesc şi spiritual. decapitarea. Ca şi la Roma. când biserica creştină a fost proclamată în Imperiul roman ca biserică unică de stat.) ca să nu mai vorbim de procesele de vrăjitorie. Nu vrem să facem proces de intenţie nimănui şi nici să ne avântăm într-o polemică sterilă. Procopie. Prezenţa lor în Dacia ocupată de romani va conduce la apariţia unor credinţe ce vor purta amprenta acestor culte insolite. oştean. 34-35). spre a desemna trăsăturile religiei de la Carpaţi. dar. garotta spaniolă. Până în secolul VIII au existat o serie de martiri ce au fost canonizaţi în această categorie. Este evidentă influenţa zeilor nordici. Cum armata constituia un mediu prielnic de răspândire a noii credinţe. A avut loc pe cuprinsul stăpânirii romane. Elemente combatante sunt identificate şi în Cartea Sfântă: alungarea zarafilor cu biciul din Templu. îngemănarea vechilor zeităţi militare păgâne cu o serie de martiri creştini proveniţi din rândul militarilor. . mai ales. în frunte cu Odin. de unde provine şi cuvântul actual de paganus = locuitor de altă dată al aşezărilor rurale. 36). Astfel. răspândindu-se în mod conspirativ în rândurile populaţiei din oraşe şi printre soldaţi în castrele militare. este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte” (Luca. rămânând păgână. fiind daţi fiarelor în circuri.H. o serie de declaraţii ale lui Iisus din care transpare esenţa combatantă a „Dumnezeului oştirilor”: „Nu am venit să aduc pace… ci sabie” {Matei. existând în acest sens mai multe ipoteze. şef de stat şi prelat care transpune crucea în mânerul săbiei. „Cine nu are sabie să-şi vândă haina . prefect al Praetoriului şi între 303-311 când sunt menţionate edictele date de împăraţii Diocleţian (248-305) şi Galerius (304-311). cruciadele şi genocidul cu practicarea unor metode de luarea vieţii barbare (arderea pe rug. Theodor. o serie de măsuri ale Bisericii catolice – şi nu ortodoxe – dintre care amintim înfiinţarea Ordinului Templierilor. vânătoarea de oameni cu câini dresaţi. n.ajutorul şi sabia lui Israel”. a fost oficializat vechiul militantism creştin în numele lui Dumnezeu Savaot. sud-estul Moldovei cu Bugeacul. După alte ipoteze. ruptura dintre cele două biserici creştine. Sunt cunoscute cele declanşate în anul 298 de Veturius. creştinismul a fost adus treptat în decursul secolelor I—III datorită soldaţilor romani şi a colonilor. sunt doar o mică parte dintre preceptele biblice care vor justifica mai târziu. Dumitru. După Edictul de la Thesalonic (28 februarie 380). condus de papa de la Roma. care a propovăduit la sud de Dunăre. după unii autori creştinismul s-ar fi transmis în spaţiul geto-dacic prin misionarism încă din secolul I d. tortura etc. iezuitismul. crucificaţi sau arşi de vii în spectacole nocturne. în Evul Mediu. Populaţia de la sate a fost mai puţin receptivă la noua religie. Iam menţiona pe: Sfântul Gheorghe.) între practicanţii creştinismului tradiţional ortodox. litoralul Mării Negre. care au produs schimbări în sânul bisericii catolice. 22. fiind pecetluită de Marea Schismă din 1054. cei convertiţi la creştinism cunosc persecuţii. respectiv în Dobrogea şi a apostolului Pavel care se presupune că a întemeiat prima colonie creştină europeană la Philippi în Macedonia.

va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunăreni) întrucât aria lor de adoraţie cuprindea. Paanonia şi Dalmaţia. Iuliu Veteranul. . Durostorum. Moesia. În secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem. fiind menţionaţi şi primii martiri din rândul militarilor. zona provinciilor romane de la Dunărea mijlocie şi inferioară: Dacia. precum: Emilian. Isihie. Tomis şi Axiopolis sunt persecutaţi primii ostaşi pentru credinţa lor. Nicandru.În Dacia sud-dunăreană. reprezentat călare. – III d. având însemnele stindardului dac. al Călăreţului Traco-Mitriac etc. în trecut.Acest zeu a apărut singur în perioada sec.H. pe primul loc între zeii adoraţi se situa zeul oficial „Deus Sol Invictus”. care. şi s-a numit „Cavalerul Trac”. când apare deseori dublat simetric. Sfinţii Pasicrat şi Valentin şi Dasius ce a stat la originea legendei Sfântului Gheorghe. Este vorba de un zeu luptător. Marian. elementele cosmosului şi balaurul ce simboliza forţele răului. care era proclamat zeu de stat. cultul său atingând apogeul în sec. al Dioscurilor. Lupu. ca fiind al Cabirilor. I î. Este vorba. Era un zeu suprem al agriculturii şial păstorilor războinici. aşa cum o dovedesc descoperirile arheologice. II—III. prin sincretism a adoptato serie de trăsături aparţinând unor zeităţi greco-orientale şi traco-frigiane. reprezentând binele care învinge răul. într-o serie de oraşe precum Silistra. la origine traco-dac. Populaţia fiind alcătuită în marea ei majoritate din agricultori. Cultul „Cavalerului Trac” denumit greşit. din punct de vedere geografic. Cea mai mare parte a populaţiei de pe teritoriul Daciei era păgână şi se închina zeităţilor romane locale sau aduse din Orient.H.

simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor. care redă lupta cu animalul fabulos. înfăţişând un călăreţ cu mantie în două ipostaze: fie cu alură paşnică. ori victoria zeului solar împotriva Infernului şi a Morţii. Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV. De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale. reprezentînd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor învinşi. Basoreliefurile aparţin secolelor I î. prin deterioare. – III d. despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre învăţăturile date de preoţi adepţilor. în zbor peste câmpii. ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis. şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale. Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun oriental. simbolizează. metal care. Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici în ce consta cultul său. devenind. Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut. călărind în galop sau la trap pe drumul de întoarcere. ar fi metalul infernului şi magiei. după reprezentările de pe ele: . În comparaţie cu alte monumente de cult antice. simbol şi idol al tracilor balcanici. în secolul I î. că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios. în şapte cazuri se întâlnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti. După unele ipoteze emise de o serie de istorici. Cunoaşterea acestui cult se rezumă în prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor întruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114). în secolele II—III. Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzând provincia Tracia. nefiind îngăduită adepţilor rostirea în public sau. Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi. având latura superioară în arc de boltă sau simplu arc. de teracotă (4) şi pietre gravate (13). Din cele de mai sus rezultă.H. animal solar. scrierea numelelor zeilor adoraţi. la graniţa Bulgariei cu Grecia. pe care îl străpunge cu suliţa. în timp.. asupra armatei romane pedestre! La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara. Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară în privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele. Cavalerul e înfăţişat în chip de războinic. şi sunt de mici dimensiuni. era vorba de o religie tainică. circa 88 care sunt turnate în plumb. Moesiile şi Dacia. ceremoniile şi ritualurile – venerarea sa efectuându-se în cel mai mare secret. complet deosebită de celelalte existente. complet indescifrabile. Dar se poate tot atât de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac. Imaginea. de metal (95). împreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac. acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu. În al doilea rând. sud-estul Macedoniei şi. aflaţi sub dominaţia romanilor.deci. a lui Zamolxis cu Gebelezis. Monumentele Cavalerilor Dabunieni se împart în trei clase. era un simbol al imortalităţii! Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe însuşi Burebista. unele pe stele de piatră de 10-50 cm înălţime. texte devenite. fie lupta zeilor solari contra celor htonieni. în lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani. mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie. Calul. călare. constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo.H. mai rar. în primul rând. de un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării. conform credinţei anticilor.H. schiţând semne de binecuvântare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului. cu atât mai mult. figurat pe stâncă.

în decursul primei jumătăţi a secolului al II-lea. candelabre. Luceferii etc. ar rezulta că Panonia ar fi fost leagănul cultului Cavalerilor Dabunieni. La ea au aderat şi colonişti aduşi de împăratul Traian. care calcă cu copitele calului un duşman învins. transformaţi în însoţitori ai Cavalerilor Danubieni şi dispuşi în urma cailor lor. Tăbliţele Cavalerilor Danubieni. După lupta eroică cu duşmanul. pe zone orizontale. In teritoriile locuite de geto-daci a dăinuit un mit ce poate fi reconstituit după scena centrală ce apare în unele tăbliţe. s-au descoperit 52 de exemplare de reprezentări. Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler. pâini. B. Apar şi divinităţile solare asociate religiei: Soarele. Ele sunt. în Moesia au fost descoperite numai 8 exemplare dintre cele mai vechi (grupa A). Întrucât primele reprezentări ale Cavalerilor Danubieni îşi fac apariţia în veacul al II-lea. Aceasta formează scena centrală a cultului. taurul. După numărul de exemplare. se poate trage o concluzie cu totul opusă. săbii etc. Până în prezent. O dată cu stăpânirea romană în Dacia acest cult a fost reprezentat în formă plastică în piatră şi metal de către meşterii colonişti. scene de sacrificiu aparţinând cultului. . adică acelea care aparţin categoriei B. 56 s-au aflat în cele două Moesii (Dobrogea. deci. cele mai vechi şi mai numeroase monumente din grupa celor cu un singur Cavaler. iar restul de 41 au o provenienţă necunoscută. reprezentările cu doi Cavaleri. provenind din secolul al II-lea. între Dunăre şi Sava. luându-se ca model reprezentările mai vechi ale Cavalerului Trac. opaiţe. după cucerirea Daciei de către romani se poate trage concluzia că această religie s-a format la nordul Dunării. de asemenea. el a împrumutat o serie de elemente aparţinând altor religii mai vechi dotate cu mistere. care au cea mai mare vechime reprezintă o Mare Zeiţă ce primeşte un Zeu cavaler. În jurul scenei. Istoricii care au studiat acest cult sunt de părere că această religie trebuie legată de credinţele geto-dacilor ce trăiau pe ambele maluri ale Dunării. care trec peste corpurile duşmanilor. urmată de Moesia şi Dacia. Cavalerii simbolizează elementul binelui care calcă sub copitele cailor lor duşmanul. Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă. în special din cultul lui Mithras. Analizând aspectul cronologic şi sculptural al monumentelor descoperite. nordul Bulgariei şi nordul Serbiei). Luna. Mitul are la bază o temă comună mai multor religii antice şi anume lupta eternă dintre bine şi rău. C. Reprezentările descoperite în Panonia provin toate din secolul al III-lea şi au fost turnate în metal cu ajutorul aceloraşi tipare. posterioare celor din Dacia. Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri. Faţă de cele arătate mai sus. leul. corbul şi vuiturui. au apărut în Dacia (14 din 25 de exemplare). Astfel. precum şi banchetul ce se acordă în final în cinstea celor iniţiaţi.A. blana berbecului. pe teritoriul Daciei. Mai sunt figurate diverse obiecte sacre: masa cu peştele. se poate afirma că acest cult a apărut în provincia Dacia. cocoşul peştele. tot aici au fost executate fără a fi turnate în serie. 67 – în Ungaria şi Iugoslavia. iar cele cu doi Cavaleri sunt toate din secolul al III-lea (B-C). sunt diferite simboluri de cult: berbecul. Pe măsură ce cultul s-a învechit. de unde s-a răspândit în provinciile vecine populate cu geto-daci. Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei. Acestui cult îi sunt asociate şi chipurile altor zei provenindin panteonul roman. Este cunoscut faptul că geto-dacii aveau o religie politeistă şi că nu ciopleau chipul zeilor lor. adică elementul nefast al răului. fructe. După aceea. Sunt reprezentate. în jurul Marii Zeiţe apar doi Cavaleri identici. şarpele.

pe care este expus un peşte. adus de soldaţii ce luptaseră în Asia Mică – se regăsesc o serie de simboluri dispuse pe fâşiile de sus ale reliefurilor. Zeul Mithras a mai furnizat şi alte alegorii religioase. unul dintre Cavaleri purta uniforma şi armura militară romană. cocoş. Chiar dacă nu ne-au parvenit scrieri privitoare la misterele Cavalerilor Danubieni. aeru. examinarea cu atenţie a diferitelor scene imortalizate în piatră sau metal ne permite să intuim şi să reconstituim principiile care stăteau la baza acestui cult. Ea a dobândit proprietăţi şi puteri religioase vizând cele trei lumi: pământeană. o triadă căreia i se atribuiau puteri supranaturale în cele trei lumi: pământeană. focul şi apa) luate tot din credinţele despre Zeul Mithra şi redate pe tăbliţele Cavalerilor Danubieni. precum: Soarele. leu şi vas. dacii aveau această emblemă naţională şi religioasă. Sunt. tras de patru cai conduşi de Soare. cumpătarea. care prin sincretism a împrumutat o serie de atribuţii ale zeilor altor culte din antichitate: Diana. asociaţi Marii Zeiţe. Marea Zeiţă asociată în toate scenele Cavalerilor Danudieni a fost din câte se pare o veche divinitate geto-dacică. alături de arme. având în faţă o masă. carul solar. Cavalerii. poartă şi un stindard denumit draco. recomandând păstrarea secretului. focul. venerate cele patru elemente din natură (pământul. . simbol care îl întâlnim şi în religia creştină. cele patru anotimpuri. fiind introduşi doi zei. iar Nemesis simboliza ordinea. Se ştie că Marte era Zeul războiului. vulturul şi corbul. De la cultul lui Mithras – răspândit în lumea romană. În timp. a reuşit să descifreze o serie de simboluri. lucru consemnat şi pe Columna Iui Traian din Roma. mitul a fost îmbogăţit. Este cunoscut faptul că încă de pe vremea lui Decebal. constituit dintr-un corp de şarpe înfipt în vârful unei lance. Nemesis. de cele patru anotimpuri etc. ofereau o imagine războinică. Cavalerii erau ajutaţi de către un câine. aşezate în opoziţie unele faţă de altele. la picioarele lor aflîndu-se duşmanul doborît. şi unii zei cu caracter militar. care redă mitul „terestru” al cultului.se întorc acasă victorioşi şi sunt primiţi de o Mare Zeiţă. fără îndoială. existau şi elemente ale unor adoraţii naturaliste legate de elementele naturii: pământul. secretul şi răzbunarea împotriva tuturor acelora care călcau legile dreptăţii. Se poate trage concluzia că. Dumitru Tudor. cerească (solară) şi cea infernală (htonică). Simbolul acestei Zeiţe îl constituia peştele care i se oferea pe masă. în religia Cavalerilor Danubieni. Astfel. doi luceferi în formă de stele cu şapte raze. precum Marte şi Nemesis. Luna. şarpe sau delfin. leu. care a consacrat acestei religii un spaţiu amplu. Marea Zeiţă danubiană ocupă acum centrul tabloului. element utilizat şi în scena banchetului sacru. Cînd această credinţă a început să fie însuşită şi de soldaţii ce alcătuiau armata romană de ocupaţie din Dacia (secolul al III-lea). simbol pe care îl vom întâlni şi la francmasoni cu prilejul anumitor ritualuri. şi alcătuind cifra magică a treimii. Unele elemente stranii şi aparent fără nici o legătură dovedesc că această religie avea legături cu unele practici magice şi oculte. reprezentate sub formă de busturi masculine ce suflă în trompete. de cele patru vînturi (bune sau rele). aflaţi în permanenţă în preajma Zeiţei. având într-o mână stindardul draco. şi apa. ce poartă un glob. În scenele de luptă reprezenate. simbolizate prin cununile de vegetaţie pe care figurile respective le poartă pe capetele lor. iar cele care se referă la lumea infernală apar de regulă dedesubt. Tovarăşi de luptă s-au adăugat. cu timpul. el menţionează că scenele legate de credinţele uraniene şi astrele sunt totdeauna aşezate deasupra scenei principale. aerul. Cele trei divinităţi – doi Cavaleri şi o mare Zeiţă – constituiau. Cybela şi Epona. de asemenea. Zeiţa apărea cu degetul dus la buze. cum ar fi imaginea celor patru vânturi. subterană şi celestă. Cavalerii. Ei erau înarmaţi cu o lance şi o secure dublă. în grupul: şarpe.

plumb. Reprezentările. cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectivă pe Teritoriul Daciei. indiferent de materialele din care erau confecţionate – metal. Ce s-a putut deduce din descifrarea reprezentărilor şi a numeroaselor tăbliţe este că avem de-a face cu un cult dualist (lupta dintre bine şi rău). Băile rituale se practicau de către neofiţi cu prilejul primirii lor la misterele cultului.B – ne este redată de foarte multe tăbliţe de dimensiuni mici. carnea lui consumându-se la agapele ce nu aveau caracter mistic. Dintre simbolurile aparţinând cultului Cavalerilor Danubieni ne reţin atenţia peştele. în mijloc fiind dispusă o masă rotundă pe care se afla pâine. care le atribuiau puteri magice. Nu există monumente religioase din secolele II-IV care să ne fi transmis un mai mare număr de simboluri şi obiecte de cult decât reprezentările Cavalerilor Danubieni. unde şi cum erau instruiţi şi formaţi aceştia. în urma învingerii de către ei a forţelor răului. după modele ce circulau de la un atelier la altul. Neofitul. Faza de dezvoltare a cultului Cavalerilor Danubieni. candidatul era admis la un banchet sacru pe care şi Marea Zeiţă îl oferise cândva celor doi Cavaleri Danubieni. Urmează apoi un fenomen cu totul singular în istoria religiilor: transformarea unei religii în alta printr-un fenomen de sincretism. Acest prânz îl întâlnim la aproape toate marile mistere ale antichităţii. ne-au parvenit puţine informaţii despre cultul Cavalerilor Danubieni. iar preoţii practicau credinţe oculte şi magice. teracotă sau piatră -. fapt care denotă că erau purtate atârnate la gât de către credincioşii.Cultul Cavalerilor Danubieni a fost. Deşi divinitatea principală a cultului era o Zeiţă. miere şi fructe. Nu au fost descoperite sanctuare destinate celebrării lor. se purta cu prilejul acordării unui grad de iniţiere. şi astfel se unea pe cale mistică cu cei trei zei. izolate de priviri indiscrete. şi i se atribuiau puteri magice pentru a lupta cu succes împotriva răului. cum ar fi cele egiptene ale lui Isis şi Osiris. Agapa mistică avea loc într-o încăpere specială. Peştele. adică iniţiat în misterele zeilor danubieni şi invitat să ia parte ori de câte ori aveau loc festivităţi secrete ale cultului şi să înveţe pe dinafară dogmele şi simbolurile ce i se dezvăluiau de către preoţi. simbol întâlnit deopotrivă şi în creştinismul care tocmai se constituia. din punct de vedere al conţinutului şi al bogăţiei în simboluri şi obiecte de cult. pot fi identificate desfăşurarea unor scene religioase şi faptul că au existat probabil sanctuare. se pare că participarea femeilor la ceremonii nu era admisă. Aşa cum am mai spus. Vom vedea că şi catharii excludeau de !a consum carnea. Neofitul era proclamat mist (mystes). fiind privit ca un aliment sfânt si pur. . avea corpul gol pe care şi-1 acoperea cu blana animalului. când se prezenta la iniţiere. Masca. Şi vechii esenieni aveau în ritualurile lor agapa finală. carnea fiind exclusă. berbecul şi băile rituale criobolion şi taurobolion. şi nici de date privitoare la dogmele de bază ale cultului. turnate în plumb. desigur în locuri subterane unde nu aveau acces oamenii de rând. sub forma de cotizaţii şi donaţii. Ea este întâlnită la francmasoni sub denumirea de punct geometric. Berbecul era sacrificat pe altar celor trei divinităţi adorate. erau lucrate în serie de către mici meşteşugari locali. Întreţinerea preoţilor şi cheltuielile legate de efectuarea diverselor ceremonii şi conservarea localului templului se făceau din contribuţiile celor iniţiaţi. lapte. în forma capului de berbec. peşte. După scurgerea unei perioade de iniţiere în tainele cultului. timp în care neofitul era supus la diverse probe ce aminteau misterele antice. al lui Mithras şi altele. Nu dispunem de nici un fel de informaţii despre preoţii ce oficiau cultul. dar din sculpturile ce au ajuns până la noi. când aceştia sunt reprezentaţi cu doi călăreţi . preoţii îi spuneau neofitului că prin consumarea peştelui sunt alungaţi din corpul său demonii. bronz. era închinat Marii Zeiţe şi se consuma cu prilejul banchetelor sacre de către cei iniţiaţi.

care au distrus marile centre civile şi militare de pe malul drept al Dunării şi Tisei. Zeul Cavalerilor Danubieni. coborând din negura timpurilor. Dispariţia lui treptată a fost o consecinţă directă a crizei care a cuprins Imperiul Roman în perioada anarhiei militare (235-285). unde cultul cunoscuse o mare dezvoltare. militar. Transformarea Cavalerului Danubian are loc în perioada avansului dinspre sud spre nord a creştinismlui şi a transformării Republicii Romane în Monarhie de drept Divin şi a . leagănul în care a apărut şi s-a dezvoltat acest cult. întruchipat de un animal fabulos. cu Sfântul Gheorghe. Dacă în forma iniţială cultul Cavalerilor Danubieni a fost un cult modest. daco-romani. Aeternus (veşnic). confundându-se o dată cu răspândirea creştinsmului în Dacia. datorită martiriului suferit avea să intre în rândul sfinţilor. El a urmat pilda lui Iisus şi s-a sacrificat pentru eliberarea prin credinţă a celor mulţi. stăpânul Infernului. călcat de copitele calului. Viitorul Sfânt – Sfântul Gheorghe întruchipare a zeului trac -ucigând balaurul. în veacul al VIII-lea. luând chipul unui erou pământean geto-dac. Gebelezis. în care binele. Cavalerul Danubian sau Trac se dedublează în Sfântul Gheorghe. în timp a cunoscut o mare extindere. exprimând credinţa ţăranilor getodaci din valea Dunării inferioare. o dată cu ofensiva creştinismului asupra religiilor păgâne. Prin creştinarea treptată a geto-dacilor.Cultul Cavalerilor Danubieni s-a stins treptat sub forma sa iniţială. care. reprezentat de zeul solar – poate Zamolxis – luptă şi—1 învinge pe zeul morţii şi al infernului. devine Katahtonis (stăpânul celor morţi) şi totodată şi al celor vii. îmbogăţindu-se din punct de vedere religios şi facându-şi adepţi din rândul militarilor şi orăşenilor. Au urmat invaziile barbare începând cu secolul al II-lea. Sanctus (sfânt). semănând cu un şarpe. deveniţi. Studiind cultul Cavalerilor Danubieni rezultă că avem de-a face cu o credinţă în care este vorba de lupta dintre bine şi rău. devine Invinctus (invincibil). Iohyras (plin de forţă). apăruţi în istorie la sfârşitul a patru secole de prefacere. În anul 271 Imperiul roman pierde Dacia. datorită cuceririi şi a colonizării romane. se iveşte Sfântul Gheorghe provenit din Cavalerul Danubian. probabil Burebista.

poate Mama Cavalerului Fiu. contopindu-se firesc în creştinism. războinic. merge pe drumul bătătorit de preoţii păgâni ai diverselor culte ale Romei. Dalmaţia şi Moesia. parte fiind asimilate de creştinii ortodocşi. . vechiul zeu pământean.împăratului în Deus. în Dacia nord-dunăreană. aceea de. încercând să le confere o explicaţie-creştină. III) şi în perioada dezvoltării creştinismului au loc transformări ce ne conduc la ipoteze interesante: noua credinţă în Dumnezeu Trinitate (Tatăl. în Panonia. cultul fiind absorbit de creştinism a cărui biserică oficială. organizată de acuma la scara întregului Imperiu. poate Spiritul Pământului Fertil al Daciei). În ultima fază a cultului Cavalerului Danubian (sec. absorbind şi integrând toate cultele şi zeităţile locale. transferându-şi prima dintre calităţi. Simbolurile misterelor. devenind Dominus deus -Dumnezeu el însuşi. transformându-se într-un fel de talismane. Fiul şi Sfântul Duh). păstrându-şi natura uman-eroică şi celelalte calităţi de biruitor şi apărător”. Mărturiile cultului Cavalerului Danubian încep să se împuţineze către sfârşitul secolului II. poate dacul romanizat şi veteranul roman împământenit) şi între ei. – Zeului trinitate creştin. Răspândit în Dacia. Femeia (simbolizată de Zeiţa Mamă. Mircea Dogaru menţiona: „…Cultul Cavalerului Trac prin tentativa de adaptare şi contracarare (doi cavaleri plus. Zeiţa sau Spiritul Pământului) nu a făcut decât săşi demoleze singur barierele. care însoţeau celebrarea de către iniţiaţi a cultului secret. cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfârşitul secolului al IV-lea. Reacţia a avut loc în zona spaţiului tracodaco-roman. sub influenţa culturii persane. Dominus. au dispărut. a doi cavaleri (probabil Tatăl şi Fiul. cu rolul de protecţie personală.

nume dacic. soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă). deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian. o dată cu instaurarea creştinismului. prin asimilare cu Iisus. a rezultat un personaj cu aură legendară – Sfântul Gheorghe – nume simbolizând agricultorul (influenţă daco-romană). ca şi Sfântul Gheorghe care. De origine divină. Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius. prin dobândirea vieţii veşnice după moarte. vindecă oameni. călăreţul daco-roman Dasius. în final. în prezenţa unui personaj femininsimbol. parcurge importante trepte din cursus honorum. reînviată de localnici în perioada de rezistenţă antiromană (sec. Danubian. ca şi Dasius. decăzând din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce îndură toate umilinţele şi chinurile. devenind.) a devenit zeu unic al daco-romanilor (circa secolul II) şi s-a transformat în perioada introducerii creştinismului (sec. pentru a fi apropiat de Iisus. În secolul VI. îşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie. care avea în mâini suliţă şi la şold spadă. fiind în final ucis. Lipsă fragmente din centru şi stânga. mucenic şi sfânt. Opinia noastră. Cavalerul Danubian transformându-se într-o primă fază în DumnezeuFiul. . Are aură creştină. sub numele de Dasius. care loveşte cu suliţa dragonul pe care îl calcă în picioarele calului său. Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat. După profesorul A. Barnea. neparticipând la sărbătorirea Saturnaliilor. A fost soldat roman.H. mediului autohton romanizat. ziua uciderii sale. Sfântul Gheorghe. ci. După uciderea balaurului. El aparţine. Din asocierea Cavalerului Danubian. Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini. se păstrează doar COHISTIBISC). În centru se distinge o divinitate feminină care ţine în mână dârlogii a doi cai dispuşi în stâga şi dreapta pe care se află Cavalerii Danubieni. desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina. ca şi Cavalerul Danubian. Sanctuarul suprapune incinta de pământ a oraşului roman Apulum I. după mamă. Dar el nu mai este daco-roman. trezeşte din morţi şi face o serie întreagă de minuni. provine din Palestina. Sfântul Gheorghe este un Cavaler Trac. semănând cu Cavalerul Danubian. tipic. Călăreţ viteaz.H. cu mantia fluturândă. Dasius este. calitate şi fapte – în esenţă fiind ostaşul împăratului ceresc. I î. dat fiind că este un soldat roman aparţinând garnizoanei stabilite la Silistra. prin sincretism. Dasius ar fi identic cu Taseto. El se revoltă împotriva împăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus. refuză participarea la ceremonii religioase păgâne. zeitate supremă solară a lumii geto-dace. III-IV). Ca şi Sfântul Gheorghe. Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV. de sfânt. Războinic călare. deci. recăpătându-şi biografia lui Dasius. mai întâi. patron al călăreţilor.000 de oameni şi. ca şi Sfântul Gheorghe. ca şi a altor cercetători – Mircea Dogaru – este aceea că acest Cavaler Danubian sau Trac. botează în masă 25. Inscripţie realizată prin batere asupra unui tipar de lemn (lectura posibilă: Cohors I Sagitariorum Tibiscensium. cu viaţa unui personaj real. ale cărui rămăşiţe pământeşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra). Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfântul Gheorghe coincide cu formarea poporului român (vlahîncepând cu veacul al VII-lea. Sursele îl indică drept personaj real. -I d. Este mai întâi torturat şi apoi ucis şi aruncat în Dunăre. ca îmbrăcăminte.Descoperită cu prilejul săpăturilor la sanctuarul lui Liber Pater de la Partoş împreună cu mai multe piese având acelaşi caracter. apoi cu Dasius-Gheorghe. se ceartă cu Diocletian. Biserica îi va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat.

cu ocazia inundaţiilor din Ucraina. strigă despre apariţia de pe cer. În înregistrare se aude vocea operatorului amator. „Priviţi ce dezastru este în faţa noastră! Priviţi cum creşte apa şi la ce se întâmplă cu pământurile noastre! Uite. un ucrainean din regiunea Cernăuţi a înregistrat pe camera video imaginea celor doi ochi. În noaptea de 26 spre 27 iulie. spun vocile celor care au asistat la fenomen.Doi ochi imenşi pe cer. la un moment dat. martori la urgia abătută peste Bucovina 6 Monitorul de Suceava: Filmul care a stat la baza acestui articol ne-a fost furnizat de un localnic din Regiunea Cernăuţi. care vorbeşte de ce dezastru fac apele revărsate şi. Imaginile există pe telefoanele mobile ale mai multor localnici. iar legenda ochilor circulă în aceste zile de ambele părţi ale frontierei. spun vecinii noştri din Ucraina. priviţi la ochii ei! Şi grindina are ochii vulpii!”. de apariţia pe cer a unui cap de vulpe cu ochii imenşi. perfect conturaţi. uite pe cer! Uite vulpea. Potopul care s-a abătut asupra Bucovinei a fost prevestit. . Vestea s-a răspândit imediat şi cei care nu au văzut cu ochii lor ceea ce s-a petrecut au căutat la cei mai norocoşi înregistrarea video. ceea ce ne-a făcut să nu avem nici un dubiu asupra autenticităţii acestui film. în ziua documentării făcute la faţa locului.

Există însă numeroase interpretări a provenienţei mitului. Traian Herseni crede că tagma solomonarilor ar proveni din ordinul monastic al dacilor – ktistai. 1979. 1. Tradiţia românească nu pune la îndoială existenţa lor. Numele de „solomonar” şi-l capătă abia în evul mediu sub influenţa culturii iudeo-creştine datorită unei asemănări fonetice cu termenul local „salman”. dar mai coboară prin sate pentru a cerşi. îi compară cu Kadmos. Ştiinţa lor este transmisă de la maestru la un ucenic. că ochiul încruntat a arătat că vor urma momente cumplite. că poate controla norii şi ploaia. Cele mai multe relatări se referă la oameni înalţi. având la brâu unelte magice. Localnicii mai spun că şi grindina care a căzut sâmbătă noaptea peste unele localităţi ucrainene a avut aceeaşi formă ciudată. ci numai din 7 unul” (Descântecele Românilor 1930 – conform Literatura populară. pot aduce grindina şi vindecă boli. de ochi de vulpe. dar care le ştie magia. solomonarii trăiesc departe de lume. si definind casta lor ca fiind moştenire dacică. iar unde nu sunt primiţi bine. iar ochiul mai luminos le-a dat speranţe oamenilor că vor depăşi această încercare. 2 Votes Solomonarul este magicianul (vrăjitorul) despre care se credea în mitologia românească. deşi nu au nevoie de nimic.În zona de frontieră a Ucrainei deja se spune acum că ochii vulpii au prevestit urgia. Bucureşti. ba chiar ar exista şi mărturii din Ardeal şi din Bucovina. fie cerşind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. abat balaurul grindinii. în păduri sau aproape de lacurile montane” (Le dragon dace. o membrana care le acoperă capul şi trupul) şi crescut în peştera lor de la marginea pământului. 1985. 53). iar înregistrarea video ne-a fost pusă la dispoziţie şi nouă. p. şolomonarii sunt „preoţi initiaţi” (Ţara neuitatelor constelaţii. cu privirea la existenţa unor ultimi solomonari. luat de un solomonar bătrân dintre copii însemnaţi la naştere (purtători de căiţă. Pentru a se feri de mânia solomonarilor. 13-22) Eugen Agrigoroaiei. Asemenea unor asceţi. oamenii puteau apela la un Meşter Pietrar. cele mai multe legate de preoţii getodacilor Kapnobatai sau Ktistai. rezultând un produs sincretic de mituri şi credinţe. in Ethnologică. Solomonarii sunt cei care controlează mişcarea balaurilor norilor. În Ţara Moţilor sunt cunoscuţi ca Şolomonari sau Zgriminţieş Mitologia populară spune că şolomonarii au o anumită carte. spune că solomonarul din traditia folclorică este rezultatul unui „proces de zeificare a sacerdotului”. in care se cuprinde toată ştiinta şi puterea lor. Wikipedia. nr. şi nu fiecare iese şolomonar. Iaşi. roşcovani. Cartea aceasta o invaţă şolomonarii in şcoala din cetatea Babariului. 7 Solomonarii.org . deoarece locuiau „în locuri solitare. cu mantii albe. un solomonar revenit printre oameni. p. pe Tărâmul Celălalt. Enigme antice romanesti. Legenda circulă cu repeziciune mai ales în comunele de dincolo de graniţă. Pentru acest cercetător. peste care s-au adăugat şi numeroase influenţe creştine şi nu numai. 1981).

La gat purtau o toaca. care opreau furtunile sagetand norii (ei credeau ca in nori se ascundeau balaurii care aduceau urgia). la solstitii si echinoxuri. Marii pontifi si capeteniile militare. atunci cand pe cerul satului apareau nori. Un alt rol al acestor preoti era. aceste semidivinitati meteorologice provin. cu puteri magice. cu parul roscat si cu mantii albe. fiind preluate de crestinism înca din perioada migratiilor euroasiatice ale erei noastre si transsimbolizate magico-religios. au supravietuit la români pâna în epoca moderna. Uneori. Acesti copii predestinati din nastere sunt furati de mici de solomonarii batrâni si dusi la „scoala de solomonie”. cum am spus. apelau la “oamenii mesteri”. care se afla în „crugul pamântului”. Erau inzestrati. în creierul muntilor. Se spune despre ei ca traiau pe un alt taram. si ar fi fost introdus de Zamolxe (marele preot dactrac). etc care duceau o viata de pustnici. faceau anual. din când în când. O reminiscenta a ordinului ctistilor în mitologia româna sunt. Ei se bazeaza foarte mult pe marturiile istoricilor Strabon si Iordanes. capnobantilor. fosti solomonari care traiau printre oameni. iar in lumea noastra veneau din cand in cand pentru a cersi. Numarul celor ce trebuie sa devina solomonari e limitat. abateau asupra lor grindina.n. solomonarii . practicarea unor ritualuri samanice.** Ordinul Solomonarilor Ordinul se spune ar fi aparut in 1450 i. pe Celalalt tarâm. Care este legatura dintre solomonari si credintele dacice? Ei bine.e. legata de un fir de ata de tavanul pesterii. Calatoreau printre nori pe spinarea balaurilor si posedau o serie de unelte magice: o toporisca de fier care putea sa intoarca gheata si un frau din scoarta de mesteacan fara de care balaurul nu ar fi putut fi stapanit. Din relatarile lui reiese ca initierea copiilor predestinati a deveni solomonari era foarte grea. dupa Traian Herseni. SOLOMONARII. Nu pana demult. multi cercetatori ii considera pe solomonari descendentii vechilor preoti daci. multi oameni se speriau ca a venit solomonarul si trebuie sa se fereasca de puterea lui. Erau ceea ce s-a numit mai apoi urcarile pe munte . . cât mai aproape de cer. Desi de natura demonica. Piatra se învârtea vertiginos la lumina unui opait. Acestia amintesc de preotii asceti kapnobatai (“calatori prin nori” sau “umblatori prin nori”). Traian Gherman descrie cu lux de amanunte scoala de solomonie. de catre traditia populara. in conceptia lui Mircea Eliade. care aveau loc între rasaritul si apusul soarelui. din oameni. Romulus Vucanescu in minunata sa lucrare “Mitologia Romana” ne spune de ordine calugaresti dacice ale ctistilor. în liniste si reculegere. procesiuni în masa pe culmile domoale ale muntilor. Acolo li se preda stiinta magica a solomoniei pâna la vârsta de 20 de ani de arhedemonul Uniila. pentru a propovadui în spiritul doctrinei lui Zalmoxis. Asa ca trierea lor este extrem de riguroasa. Daca cineva nu-i omenea cum se cuvine. Scoala de solomonie este instalata într-o vagauna sau pestera inaccesibila oamenilor de rând. Solomonarii erau oameni inalti. unde un rol esential il avea extazul provocat in urma inhalarii fumului de canepa. când la 7. Devin solomonari copiii nascuti cu caita pe cap. Aici copiii alesi erau initiati stând pe o piatra de moara. când la 9. în frunte cu regele. de unde coborau. Reminiscentele acestor urcari pentru rugaciune pe munte. iar zgomotul facut de aceasta (tunetele) prevestea sosirea unei furtuni. Copiii sunt supusi la cele mai aspre chinuri si acte de curaj închipuite de vreo minte omeneasca. putand sa intoarca ploaia sau norii.

îl jupuiau si îi vindeau pielea si oasele. ale prezicerii viitorului. Aducători de ploi şi risipitori de furtuni.com ** Tara Solomonarilor . Daca satenii. Dupa ce abateau grindina peste sat. Trage de capastru balaurul ce scotea fulgere pe nari. Solomonarul. vazând furtuna cu nori negri. Mai este o variantã: asa cum se spune într-un basm bucovinean. pedepseau satul întreg. numiţi şi grindinari. hultani. Daca satenii nu prindeau de veste. ridica toiagul spre cer. originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. hultani. cules în 1932. la marginea caruia citeau din pravila pâna asudau si înghetau apa. ajutati de moroi chemati de ei anume. Unii îi alãturã vechilor preoþi asceþi traco-geti – kapnobatai (“cãlãtori prin nori” sau “umblãtori prin fum”). Balaurul se smucea din copca.Stăpâni ai vânturilor şi călători prin nori. ei poartă oameni prin ceruri şi fac să curgă laptele din copaci. moroii dispareau. solomonarii trăiesc jumătate în poveste. cu toporisca de fier o spargeau. Când ajungeau deasupra satului socotit sa fie pedepsit. Gheata marunta o azvârleau cu frâul de mesteacan în capul balaurului care iesea prin copca si încalecau pe balaur dându-i pinteni. izgonitori de nori sau zgrabuntaşi erau – ori poate mai sunt încă – iniţiaţi la “şcolile . jumătate prin pădurile Bucovinei. mânându-l încotro dorea stapânul lui. solomonarul cotea balaurul spre padure si munte. Intrebarea care se iveste : au existat? oare mai exista ??? Sursa : hanuancutei. bucatele lor intrau în susaelele (hambarele) solomonarilor. bune ca talismane refrigerente. ghetari. Solomon. Urcau culmile muntilor. Apoi paseau spre crucile ghetii. se umple vazduhul de nori negri. Solomonarul smucea frâul si ca un bolid intra în nori. faimosul rege iudeu biblic. la porunca solomonarului moroii zvârleau grindina. Alþii spun c-ar fi urmasi ai Sfântului Ilie. Da pinteni si tine bine de frâul de mesteacan. Romulus Vucanescu Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românesti. Atunci îsi deschideau „susaelele” (hambare pentru bucate) si porneau la descântatul unui balaur. Mai mult decât nişte simpli “vrăjitori”. izgonitori de nori sau zgrabuntati erau – ori poate mai sunt încã – initiati la “scolile de solomonãrie” în stiintele astrologiei. gheţari. iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar pânã la Dumnezeu. cei care sãgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. prindeau de veste de cumpana ce-i asteapta si trageau clopotele bisericilor. solomonarii detineau puteri semidivine. unde descarca înciudat grindina. ajungând la unul din iezerele tainuite sau la un lac dintr-o gura de vulcan. pe care prin statornicie le întareau si definitivau. Desi se pare cã termenul “solomonar” a pãtruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII. Călătorie pe urmele unor mistere străvechi Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare româneşti. iar solomonarii duceau balaurul într-o tara calda îndepartata. Când erau nesocotiti de oamenii de rând. taumaturgul “care-i fulgera pe draci si oamenii pãcãtosi”. unde îl omorau. numiti grindinari. putea sã închidã si sã deschidã cerurile. care a stãpânit toate tainele de pe lumea asta”. dar mai ales în stãpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. des întâlnit în legendele populare. Mai mult decât niste simpli “vrãjitori”. Nu există sat prin care trecerea lor să nu fi lăsat în urmă minuni. Moroii sareau pe balaur alaturi de solomonar. “puterea. solomonarii. continua sa marunteasca gheata si cu ajutorul moroilor o încarca în spinarea balaurului. Solomonarii o au de la împãratul cel întelept Solomon. solomonarii.În intervalul acestor 9 ani de solomonit între oameni. cu opincile lui de otel.

îşi aminteşte tovarăşul meu de drum. totul era roşiatic. Unii îi alătură vechilor preoţi asceţi traco-geţi – kapnobatai (“călători prin nori” sau “umblători prin fum”). ogorul fript de blestemul arşiţei. dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. ei spuneau că le fulgera privirea ceva ca un ghem de cârpă albă. Auzisem o întreagă legendă cu solomonari. de fapt. ci o aruncă pe ape. Şi totuşi. Mai mult. putea să închidă şi să deschidă cerurile. nu ştia nici dacă în locurile copilăriei sale mai există cineva care să poată povesti despre descântătorii ploilor. taumaturgul “care-i fulgera pe draci şi oamenii păcătoşi”. ce avea legături cu misterioasele solomonii. Solomonarii o au de la împăratul cel înţelept Solomon. privind în cer. înconjurat de ceaţă. istorisiri despre “hultănie”. născuţi cu cămaşa descântată şi căiţă pe cap. trecând prin văzduh. când am citit undeva că hultănia este asemănătoare chiar practicilor samanice. “Oamenii scuipau în sân cu obidă. o tehnică străveche de teleportare între spaţii şi vremi. legarea şi dezlegarea de ploi. Ei. pe care le întâlnise prin cărţi. cel mai secetos din ultima jumătate de veac. Pita pe care o iau aceşti milogi nu o mănâncă. gazete sau poveşti relatate de babe şi de bătrâni. cules în 1932. ţipând: “ptii. Şi totuşi. înfundat. nici dacă ei au existat vreodată. Alţii spun c-ar fi urmaşi ai Sfântului Ilie. care-i învaţă pe magii stihiilor prevestirea viitorului. Îl ascultasem cu foame de amănunte pe povestitorul din faţa mea. toate aceste secrete ale prunciei mele au început să mă preocupe iarăşi. Voi relata o călătorie văratecă prin Bucovina. Solomon. Îl interesaseră toate aceste superstiţii doar fiindcă trăise în copilărie o întâmplare neobişnuită. Atunci nu-i dăduse atenţie. pentru sufletul morţilor sau pentru dezlegarea ploilor. Hultanul. era de fapt solomonarul care fie mergea prin nori. vulturul. şi imediat încetau lucrul. cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Aşteptau ceva parcă. cine ştie. des întâlnit în legendele populare. Hultanii Basmul se apropia de sfârşit. o nălucire spintecând cerul sau propriile lor minţi. de joasă frecvenţă. iar către amiază. nu-mi putea explica ce sunt misterioşii solomonari. Cele ce urmează se adună. ca un semn rău. Povestea s-ar putea numi simplu: “În căutarea Ţării solomonarilor”. Dar urmele Solomonarilor nu se află doar în poveste. dar cu trecerea anilor a înţeles că secvenţa aceea are tâlcuri mult mai adânci şi secrete. urmaşi ai străvechilor solomonari. către tărâmul aducătorilor de ploi. Îşi amintea mulţi ţărani cu straie albe şi pielea arsă de soare. originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Dar pe cerşetorul acesta nu vezi să-l huiduiască cineva. şi foarte intens”. cititul în stele. despre care se zicea că-i dintr-un neam foarte vechi de hutuli. adică uliul. Dacă ridicau ochii spre soare. care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta”. făcută de mine în luna lui cireşar a anului 2000. risipiţi pe un câmp nesfârşit. interlocutorul meu nu reuşise să strângă pulberea acestor împrăştiate legende. ca la un om sfânt. Deşi se pare că termenul “solomonar” a pătruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII. glia devenea precum jarul şi aerul se curba. bătând speriaţi mii de cruci: “Doamne. copilăria a trecut… Apoi. Nu demult. Ţăranii auzeau un zgomot înspăimântător. avea însă credinţa că trebuie să fie undeva în triunghiul Moldoviţa- . el pur şi simplu nu reuşea să-şi amintească nici măcar satul bucovinean unde au avut loc aceste apariţii. iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar până la Dumnezeu. ci lumea se uită la el cu sfială. Seceta pustiitoare. hultanu’!”. omul meu nu văzuse vreodată vreun solomonar. ajută-ne!”. ale prezicerii viitorului. sau despre vechile “şcoale de solomonărie” din Bucovina. “puterea. fie “aducea pe sus” pe cineva din locuri şi timpuri îndepărtate… Bătrânii ne ziceau atunci că-n sat umbla oameni anume creaţi pentru a fi vrăjitori. în istoria unei căutări. Mai este o variantă: aşa cum se spune într-un basm bucovinean.de solomonărie” în ştiinţele astrologiei. îmblânzitori ai balaurilor furtunii. faimosul rege iudeu biblic. am auzit că prin văile sălbatice ale Bucovinei oamenii încă îi mai văd pe “magii cerşetori”. pe care-i recunoşti prin aceea că se ţin ca nişte cerşetori. stăpânitori de vânturi şi ploi.

balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare după ce o iubeşte”. Uite ce puteau face: dacă ei mergeau aşa. din Argel până în Demacusa. ci-n satele din apropierea Rădăuţiului se angaja câte un om. Mult am colindat şi obcinele acestea legendare. Nu prea aude. În sfârşit. în căutarea adâncilor sale obsesii. I-am cunoscut în persoană. Păzitorii de grindine Mulţumiţi că totuşi călătoria în ţinuturile Brodinei n-a fost zadarnică. trebuie să posteşti douăşpe vineri peste an. el ştia aşa de tare să descânte. căci zile în şir am hălăduit zadarnic prin cătunele munţilor. Şi în pofida aparentei urâţenii a trupului ei sprijinit în cârje. ei descântă şi-o dă pe pădure. Vinerile mari. Ei n-aveau altceva de făcut decât să vegheze în hotarul satului. Ioan Cobelita spune că şi acum sunt nişte haiduci care ştiu “a întoarce” vânturile şi furtunile: “Au o lumânare ce-o sfinţit-o de Paşti şi ştie zice nişte descântece. pentru adusul ploilor. mereu cu ochii pe cer. Adânci şi pline de tâlc îi erau poveştile. Deşi gârbovită până aproape de pământ. şi un fulger de amintire a străbătut ochii tovarăşului meu hutul. Să zicem c-aicea făceam fân şi. Şi că prin această scaldă. O veche legendă amintea cum “la o fântână. ne-am îndreptat spre Moldoviţa. găsisem ceva. care de obicei trăiesc sihăstriţi. babele zvoneau: pe la Marginea. zicea că ştie “să mulgă copacul”. oameni tari cu duhul. câteodată bătând din casă în casă. Din nou în maşină. trebuie să mărturisesc că n-a fost uşor. nobile chiar. numiţi “păzitori de grindine” sau grindinari. chipul prelung. în post negru. încercându-i mereu cu aceeaşi şi aceeaşi întrebare: “Aţi auzit vreodată de oameni care. Gurile rele zic că. în pielea goală se ducea cu beţele lângă iaz şi aducea sau oprea ploaia”. abia putând merge. aproape a asurzit din cauza unui frig mare care a fost altădată aici. întorc sau opresc ploaia?”. dar slobozi în pădurile de pe culmi. dar călăuza mea tot nu-şi amintea pe unde văzuse hultanii. ca pe o strămoaşă a locului. Dar pentru asta. un moşneag de 84 de ani începuse să ne dea speranţă. şi ea s-ar îndeletnici cu vrăji ori descântece. Dar un alt zvon ne trimite către regiunile mai joase ale Bucovinei. doar ca să bată clopotele sau toaca atunci când se apropie o grindină mare. Un alt răspuns am primit de la bătrâna Sutac Maria. s-a legat să pornească împreună cu mine prin Obcinile Bucovinei. că înfipta cuţitul într-un brad şi curgea lapte. la Nisipitu. Şi iarăşi. când n-aveau voie să între în biserică.Brodina-Arbore. De la bătrâna asta am aflat însă că altădată. aduc. trăind din bucatele cu care îl miluiau gospodarii. o mută la Lupcina. la sfârşit de poveste. aia-i!”. fecioare împodobite ca de nuntă erau duse cu sila la un iezer sau la Pârâul Ascuns. în Nisipitu. n-am auzit… Numai cu rugăciune la Dumnezeu şi credinţă. trimise în pustie. o alta că “fecioara sorocea din gură sau cu nişte beţişoare de alun. ascunde trăsături delicate. însă de solomonari sau hultani nici pomeneală. Lângă hotarul de nord al ţării. Solca şi Arbore se plătea altădată cate un vrăjitor care citea stelele şi gonea norii. iscodindu-i pe bătrânii mai înţelepţi ai satelor. unde erau îmbăiate tocmai în perioada aceea “de boală”. uitându-se în nori. făcându-le astfel “solomonăriţe”. prin descântece. în taină. Drept care acum. care prezicea oamenilor zodiile şi vremea. fata îmblânzea “duhul” apei. cea mai sudică patrie a hutulilor. “La Arbore. nu auzise sau poate doar se făcea că nu auzise. pe-o poiană şi vrea să bea lapte. Cineva ne zice că nu aici. oamenii o respectă cumva. cărora solomonarii le dăruiau “căpăstrul cel fermecat” şi puterea de a înfrâna stihiile firii. sunt rugăciuni tare puternice. dacă bate piatra. căutând cu încăpăţânare pe vracii ploilor. da! La Arbore a fost!”. Casvana. Da’ de solomonari nu. O călătorie iniţiatică Ei bine. Citisem despre fecioarele curate. păzind câmpii. că avea acolo un uncheş pe . şi o înţeleaptă cumpătare îi armonizează vorbele. brăzdat de vremi. stătea pe dealuri. spre Moldoviţa.

Povestea noastră ar fi putut începe de-aici Dacă se poate zice că şi satele au firea lor. nu se adună în locuri publice. am pornit-o într-acolo. dar care nu se mişcă de la porţi. omului trebuie să-i zici porecla. împreună cu nevasta. nu e de mirare că mulţi consăteni nici nu se cunosc între ei. din cine ştie ce basm. De-a lungul brâului de garduri. Arbore. în pămătufuri de cuib. comunicând doar cu cei apropiaţi. Locuieşte în “Cotu de Jos” al Arborelui. ci-l face mai puternic. având căsuţă. mergea peste noi prin nouri. Dealurile Portarului. capete îmbrobodite apar din loc în loc. doar el. iar pronunţarea acestei scurte genealogii nu este flecăreală ieftină. apoi iarăşi. că nu au de unde să ştie că la fiecare trei case ar locui câte un fermecător din vechime. Pe stâlpii telegrafului. ore în şir pe bănci. săpată de necazuri şi faţa spânatecă. în fiecare an. peste care trecuseră 93 de ani de adânc zbucium. cu accentul arborean. îngeri ai vânturilor. Grigore Manoil pe nume. că mai toţi casvanenii şi arborenii au stat mult “prezonieri” în lagăre la ruşi. cu fruntea înaltă. Urla cei duşi pe sus: “apa!”. ca la o şezătoare întinsă pe câţiva kilometri. în Arbore. Şi obiceiul ăsta are o noimă: sunt neamuri numeroase şi astfel mulţi săteni ajung să aibă acelaşi nume. Fără economie de vorbe. cam din zece în zece metri. din molozuri ori din pârâie răsar ulcioare. zâmbind fără dinţi. ci stau aşa. cineva îşi cheamă vecinul şi-i zice Ion Iliese a lui Gheorghe a lui Toader a lui Gheorghe a lui Duminte. pe ele nu şade nimeni. În acest fel aflăm că-n sat sunt doi cu porecla “Hultanu” şi unul cu porecla “Solomonariu”. Remarc o altă bizarerie a arborenilor: în faţa absolut tuturor caselor este câte o băncuţă scundă din lemn. Importantă este în Arbore strigarea numelor. Abia la sărbători toate familiile ies pe laiţele astea. înălţate exact la acelaşi nivel. Lupului sau Ţapului. teleportarea călătorilor prin văzduh. ba se spune că dacă vezi numai cuşma flăcăului peste poartă ştii cine-i acolo. Da!. asemeni parcă unor “fântânari” însetaţi de basm. Şi astfel. Fraţii se bănuiesc între ei pentru averi nemuncite. Buliga Ion trăiesc astăzi douăzeci şi şapte. Un moşneag ciolănos. toate având la stradă garduri înalte de lemn. zis Hent. devine un fel de cod. poate. . luncile Clitului şi Solcii sunt locuri magice. şi doar aşa îi găseşti casa mai repede. acareturile şi ograda pictate în verde. de parcă fiecare ar ascunde câte o taină a casei şi n-ar prea vrea “să dea de bănuit”. Bătrânul ne vorbeşte repezit. ridicate pe doi stâlpi înalţi. La trecerea noastră. asta era “hultania”. Blândului. în vârf cu câte un moţ de ţiglă. ci arată că omul chemat are strămoşi de seamă. spre a vorbi cu vecinii: uliţe întregi se împestriţează de oameni. îi ducea şi îi trântea unde vra el. Porecla magică rostită într-un fel anume. Vrăjtoriu îi chema. Eram pe drumul cel bun. parca l-am fi trezit din cine ştie ce treburi importante ori. şi nimeni nu bravează cu monumentalitatea în faţa vecinilor. vrăjitori care mai trăiesc şi astăzi. În zilele de lucru. iar satul ne îndrumă către cel mai bătrân dintre ei. ce-au înăbuşit comorile unor sate dacice. Pe dată. femeile şi mumele lor căutau descântători puternici. pline de ciudăţenii. săracii oameni…” Ne-a scăpat un strigăt de uimire. mutându-ne şi noi căutările către zonele mai blânde ale Bucovinei. Te întâmpină prietenoşi. la fiecare brazdă de pământ. S-auzea aici. În locuri unde ploua mai puţin. Cei care aduc oameni pe sus Buliga e neamul cel mai mare din Arbore. însă numai de peste gard. Ăstora le spunea “cei care aduc oamenii pe sus”. astfel că-n vremea asta. Absolut tot bărbaţii au poreclă. gospodarii şi-au făcut porţi la fel de asemănătoare. berze apocaliptice se arcuiesc către cer. de cheie spre inimă şi bunătatea omenească. plugul zgârie cioburile unor bătrâne civilizaţii. “Din ceri se auzea ca un strigat: “APAA!”. Ţăranii se minunează că.care nu-l mai văzuse de mulţi ani. Observ la arboreni o suspectă uniformitate a felului în care şi-au clădit casele. Când nu-l strigi aşa. la câţiva kilometri. Ne zice că şi el. fiindcă aici pizma nu-l strică pe om. cărămizi sau bănuţi de aur.

Apăi. Iată o istorie veche. că toate din lumea asta le vezi limpede”. trăieşte. dacă nu. “L-am scos dintr-un lagăr şi o marş. da’ cumătra asta. la vârsta de 60 de ani. că şi feciorii tineri se înciudează când îl văd. zâce ea. pe care preferam să o redăm cu exactitate: “N-o fost ăsta acasă trei ani din lagăr. Vasile ăsta o vrut să-l împuşte şi-atunci vai. îi pun un pungălău de fărină de grâu şi bani şi-i dau. . vine şi a meu acasă. bătrânul acesta era în putere. c-am lăsat şi bani şi tot. Vecina asta zice: “Pe-a meu să-l aduci pe sus!”. În ochii săi mereu umezi şi lucitori. n-oi veni. cu traista. Mi-a cerut cinci sute de lei să-i dau şi de-ale mâncării. trece vreo două zâle. “Stai o ţâră”. dealu’ tot o prins viaţă şi-atuncea. Aşe m-am bucurat. Mai trece vreo două zile. Iată cum a fost: “Era lângă un iezer un balaur care scotea ploile. eu şi o vecina cumătră.” “Iaste. faci?”. mai durează…” Zic: “Nu-l aduce amu. apăi eu nici atâta nu m-am oprit. călare pe balaur… Punctul terminus al iniţierii noastre. vânos şi puternic. că-i mai veni!”. Şi. vorbind despre bărbatul ei ca şi cum n-ar fi de faţă. Zâc: “Nu te teme. Amu. topor descântat şi frâu din coajă de mesteacăn. Zice: “Stai. Cu frâul asta el o îmblânzit balaurul. iar pieptul îi era încă bombat şi tare. că scoţi oamenii bătuţi din lagăr?”. căci “zborul” îl osteneşte de moarte. un vecin. Mi-o zâs: “Lasă. o apărut solomonariu. da’ aşa. omul femeii iştiia vine. omu’ asta nu-i cuminte. când l-oi scoate de acolo. “Da”. stai o ţâră. mă duc iarăşi şi-ntreb: “Ce faci. Spre deosebire de celalalt Buliga. de gura unui alt bătrân din neamul Buligilor. ori dă-mi banii ori fă ce fă. ne întrerupe şi bătrâna Buliga. Mare. păi să-l aducă deacolo şi pe-al meu om pe sus”. Pe peretele din fund al odăii atârnă zeci de distincţii şi medalii câştigate la mari festivaluri de folclor din lume. amândoi. E prima dată când auzim cuvântul “solomonar” rostit răspicat şi firesc. o apărut solomonariu. iar mă duc: “Tu. solomonariu sta-n balcon cu boieriu moşiei. s-o stârnit o vântoasă şi toată iarba dealului o-nceput să se mişte şi să se înfoaie. Eu n-am vrut să-l ieu acasă şi vrăjitoarea m-o hulit. de o inteligenţă înspăimântătoare. Dacă-l aduc ştiu că-i mort. Dora. şi nu mi-o mai păsat de nemica”. ne-am luat două femei şi ne-am dus la vrăjitoarea ceea. am auzit că ştii a desface. Na. ca şi cum ar fi un lucru neînsufleţit. Vasile ăsta a luat puşca şi-o zis că el o să împuşte balaurul. cu francheţea de temut a bucovineanului puternic: “Uitaţi-vă la mine. Vasile Cârcu. sau veghind parcă ceva anume. că-ti cânt tot bordeiu’!”. fiindcă purta duşmănie oamenilor. tu. Eu zic: “Îl aduce pe-al ei pe sus. avea un toiag cu care a fost omorât un şarpe. Iar acest Vasile Cârcu a văzut solomonarul în carne şi oase. Astfel îşi începe povestea. “rândunica” sau alte jocuri vechi. în sfârşit. dar aşa de voiniceşte. la început de veac. Întreb: “Tu. mă mai gândesc şi eu că n-o fi mort”. În vremea asta. eu eram mai darnică. dacă vrei să ti-l aduc pe sus. Amu. mâine dimineaţă-i acasă. Dora. degetele noduroase încă îi umblă ca vrăjite pe fluieraş sau arcuşul cobzei. s-au adunat înţelepciunea celor 91 de ani şi legendele unui sat întreg. Vrăjitoarea zice: “Na. ai văzut c-o venit a lu’ cumătrata?”.” Ei. parcă nu mai am pereche. Mai trece vreo săptămână. privind depărtările. Amu. dar eu atâta mă sâmt de deştept. la vârsta asta ajungi la aşa o cuminţenie şi linişte. sau aşa?”. ba arborenii spun că moşneagul ăsta mai bate încă “lunca”. Omul din faţa mea era el însuşi o legendă: ştie “cât în stele”. cu şapte pieptare. cartea de vrăji în mână. care a murit în 1940 “de tânăr”. de când ea încercase să-şi aducă soţul pe sus. Găsim în sfârşit omul care ne poate vorbi cu exactitate despre gonitorii de nori. mă tem!”. prin 1929-1930. amu o să ziceţi. Aşa l-am găsit: în cerdacul lui sculptat cu migală. Despre solomonari i-a vorbit odată. dară n-o ştiut pe un’ să margă şi l-o prins şi l-o băgat în alt lagăr. în sfârşit. carnea nu i se boţise de fel. 90 de ani cum mă vedeţi. zice ea.Citisem despre apa sau laptele cald şi proaspăt pe care trebuie să-l bea “chematul” spre a i se restabili echilibrul energetic. ştiam că dacă umblătorul prin nori nu primeşte apa imediat ce ajunge poate muri. aşa zgârcită era… n-ar fi dat nemica… Dar când am văzut-o că şi ea se-ntinde să deie. Apăi vin eu acasă. La intervale rare. “Nu-l aduce pe sus – zic – că mi l-oi omori. Dora? Ai început ceva. nu mă grăbi! Vrei să-l aduc pe sus.

pe mai departe. Asta. Şi toată carnea fetelor şi pântecelor li se mişca şi. dar toţi deodată şi despre cu totul altceva. Boieriu îl ospăta. ascultând şi ei.000 de placute funerare au fost descoperite in Toscana. îi mai rău. Când vroia s-o pornească prin cer. în papura ceea şi mâncă acolo peste. avea cam 2000 de chile. 241 de semne imposibil de echivalat. că după aceea îi mai rău. aşa mută ploile pe păduri şi cruţă satele”. că era dăscălit. Când solomonariu îi încălecat pe balaur prin cer. pe la boieri ce nu ţineau sărbătorile. urmaşul zeului dac Gebeleizis. Prelungirea vocalelor producea un ritm halucinant. dar el nu mânca de dulce. Enigmele ingropate in “litere” • • • . Scrierea meroitica rezista si ea incercarilor de descifrare. aproape că nu simţisem când în ogradă au intrat – şi nu ştiu să-i fi poftit cineva – ţărani casvaneni. Şi Vasile ăsta zicea c-o văzut cum venea balaurul înaintea ploii printre nouri. îi bătrân aicea. cu milă. zic că femeia îi stoarce de puteri şi dacă o singură dată o iubit o femeie. el conduce vântoasele”. iar moşneagul se repede să-mi răspundă: “Daa. Repetând acelaşi basm şi aceleaşi cuvinte. dar asta nu mai avea nici un fel de importanţă. zeul furtunilor fertile. fără un cuvânt. insa nu reusesc deloc sa le inteleaga sensul. balaurul e un şarpe sau peşte mare. 13. 8 Runele magice. aşezându-se pe unde-au apucat. Solomonariu îl păcăleşte. se lasa în balta ceea. ieşind cu toţii din muţenie. Aproape că nu-l mai auzeam. solomonarul există şi este un om. lapte. Solomonariu îl prindea de gât şi bătea grindina. am avut impresia că de fapt de mine râdeau. principiu al haosului şi stihiilor. scorburi sau în pământ. mare. La urma. Trăiesc fără femei. îi bătrân. Discul de argila cretan de la Phaistos. în peşteri. ”Şi solomonariu era om sau ce era? Locuia la boierul acela?”. cat de ger ar fi. pentru o clipă. om era. In consecinta. mălai şi faguri de miere. cu solomonariu pe dânsul. cu doua capete şi avea patru labe. nu-l împuşca. mai rău. se prefac în oameni ca toţi oamenii. Mergea pe hăt şi păzea cerul. Un râset înspăimântător. “ca 5 metri lung. După ce gata de citit. Şi bătrânul continua.Solomonariu îi spunea: “Nu-l împuşca. o serie de informatii esentiale. iar despre stapanii Romei de dinaintea romanilor lipsesc. balaurul întreabă de solomonar dacă-s în ţarină ori pe pădure. poveştile sale veneau din veac. vorbea despre potopuri. casvanenii se porniră să vorbească. şi-l conducea pe unde vroia el. se ducea pe malul heleşteului şi citea din carte. c-aista-i de mult aicea. Da. bătrânul parcă îmi descânta simţurile. că după aceea o să fie mai rău. vecinu’ meu o pus puşca la ochi… da’ solomonariu i-o zis. observându-i un licăr în coada ochiului lui nea Grigore. această poveste de demult. ca un şuier molipsitor. întreb. Găsisem Ţara Solomonarilor. în frunte cu hâtrul satului Arbore. ci pe malul taurilor. nouri repezi şi vânturi. solomonariu smucind din frâu balaurul cela bălos. Curios este că imediat au început cu toţii să râdă şi eu nu pricepeam în ruptul capului de ce râdeau. istoria e atât de coerentă. etrusca ramane o limba necunoscuta. Savantii stiu sa le citeasca fonetic. ce strunea cu fulgere fiara norilor de furtună. de care ştiam: balaurul. aşa mănâncă solomonarii. privindu-i nedumerit. 10. zice că-s în ţarină când îs pe pădure. Vai. cu mine în mijlocul lor. Spusele bătrânului tăinuiau pilde ancestrale. cu musteaţă. dacă nu-i arunca boieriu în mocirlă câte un bou sau o oaie de pomană. ce nu-i dădeau de pomană şi le bătea moşia cu piatra…”. Grigore Manoilă. călare pe balaur. totul are o concreteţe crudă. căci nimeni nu spusese vreo glumă. iţi legăna întreg sufletul ca într-o dormitare plină de suspinări şi surâsuri. mânca numai ouă. asta era istoria secretă a mentalităţii populare. şi când să ridicau amândoi. nimic extrasenzorial sau fantastic. hohot de castă. profund şi sănătos. arunca baltagul în mijlocul bălţii şi când ieşea balauru’ îi arunca căpăstrul pe gât şi pornea ca o nălucă prin cer.000 de inscriptii din Sudan. bătrâân…”. îmblânzit şi învins de solomonarul demiurg. lasă-l. De dormit nu doarme în căşi.

glife (reprezentari figurative stilizate) si diferite desene antropomorfe sau zoomorfe. nivel la care prezinta o combinatie naucitoare de litere.500 de semne. cu peste 2. in insulele grecesti (hieroglifele din Creta. misterul a 62 de semne) sau frontiera cu Honduras (300 de documente impenetrabile redactate in limba nahuatl) – in Insula Pastelui (circa 20 de placute de lemn gravate cu 595 de semne de baza si peste 1.). au computere ultraperformante. in Valea Indului (400 de semne identificate pe sigiliile harapeene) si. mii de versiuni posibile ale uneia si aceleiasi unitati semantice.Acest scenariu al neputintei se repeta cam peste tot in lume. din aceeasi perioada). In schimb. datand de acum patru milenii.000 de ani. care pot compara. X i. nu a putut fi descifrata complet la nivel pictografic.400 de glife) sau in Iran (21 de inscriptii in piatra ori pe placute de argila gasite la Susa si atribuite protoelamitei). inca vorbita pe scara larga de catre indigenii mexicani. sec. care continea acelasi text in trei scrieri diferite: greaca veche. limba aztecilor. in cateva secunde. sau scrierea minoica din Cipru.Hr. demotica si egipteana. vreme de 3. Cu toate acestea. Urmasii lui Champollion nu au toti la dispozitie o comoara precum stela de la Rosetta. mult mai aproape de inima civilizatiei europene antice. . Cascajal (inscriptia olmeca perpetuand. din Mexic – Valea Oaxaca (inscriptiile zapotece.

incluzand Anatolia si intreaga Peninsula Arabica. initial.000 de “personaje”. vorbite intr-un areal imens. ce dateaza din primele doua milenii de dinaintea erei noastre. prin care acesta le facea o comanda de metale pretioase negutatorilor din orasul Aratta (in Iranul din vremea noastra). dar. Pe tablitele de argila de aici. Unii specialisti le considera chiar cele mai vechi alfabete cunoscute. ce se intindea de la Mediterana pana in Persia. Un echivalent al pietrei magice de la Rosetta a fost descoperit la Persepolis. caci cuneiformele au servit unui numar de 15 limbi si dialecte. intrucat pe artefact se afla inscriptii pentru care s-au folosit trei randuri de cuneiforme distincte! . Epigrafistii nu reusesc sa stapaneasca pe deplin nici cuneiformele sumeriene identificate in alfabetele limbilor houritte (folosita in Mesopotamia de nord) si ourarteana (vorbita in Anatolia orientala). s-au gasit mesaje ale regelui Enmerkar. bazandu-se pe o serie de descoperiri facute la Uruk. Dificultatile incep sa apara atunci cand se compara texte de proveniente diferite. desi au fost analizate circa 12. acesta mai mult i-a incurcat pe cercetatori. in sudul Mesopotamiei (azi. insa progresele nu sunt realmente semnificative.000 de glife si 6. zona localizata in Irak).S-au conceput deja trei programe de ordinator.

din Ciad pana in Eritreea. Greenberg. a primit titlul de Sir din partea reginei Victoria. iar in 1857. Bruce Trigger a reincadrat ramificatia de dialecte in arborele limbilor sudanice orientale. o alta limba disparuta. mai multe inscrisuri revelatoare. la Behistoun. pe urmele lui Joseph H. in final. a identificat. Este vorba despre biografia oficiala a marelui rege Darius. unul care combina caracterele ideografice cu cele fonetice. e de notat ca. Rawlinson. alfabetul unei limbi asiriene protopersane a fost descifrat la jumatatea secolului XIX. in urma descoperirii unui document fabulos. francezul Jules Oppert si pastorul irlandez Edward Hincks. cu cateva secole inainte de Hristos. care. de multi. O copie a textului a fost dusa in Anglia de catre tanarul militar englez Henry Rawlinson (foto. in Nubia egipteana (nordul Sudanului de azi). O preocupare speciala o reprezinta. In consecinta. Paul-Emile Botta. azi. Meroitica este limba protonubiana din care s-au format majoritatea dialectelor nilo-sahariene moderne. iar in 1964. in 1842-1843. Inca de la inceputul secolului XIX. cercetarea a stagnat.Dupa ce. echivalentul britanic al lui Champollion. in jurul Babilonului. folosita. consulul francez de la Mossul. asa cum a fost ea daltuita in piatra. in muntii Iranului. sub supravegherea Royal Asiatic Society din Londra. Frederic Cailliaud a publicat copii ale unor inscriptii meroitice. este considerat. jos). s-a reusit reconstituirea a doar 300 de cuvinte… . pana in 2007. Rawlinson. a oferit una dintre cele patru versiuni paralele de traducere a textului original. alaturi de Willian Henry Fox Talbot. Apoi. Pentru a se intelege dificultatea acestei cercetari comparatiste. insa abia in 1911 egiptologul Francis Griffith a reusit sa echivaleze partial doua dintre variantele lor idiomatice. vorbite pe o suprafata vasta.

alaturi de alte artefacte care insoteau in timp ramasitele unui barbat din vechime (probabil. trei tablete de lut nears. – s-au dovedit a fi mult mai vechi. dar au nascut controverse enorme. un saman).500 i. seara. Datate cu carbon radioactiv. mai exact in santierul Gura Luncii de pe malul Muresului. inaintea primelor inscriptii sumeriene sau. pe plan european. in satul Tartaria de langa Alba Iulia.. putin inaintea terminarii programului de lucru). In 1961. a celor minoice din Creta. care ar putea schimba intreaga conceptie actuala despre originea scrisului.Hr. tablitele – despre care se credea initial ca au fost realizate in jurul anului 2700 i.Protocronisme autohtone – misterioasele tablite din Romania Limba sau limbile vorbite in vechime pe teritoriul Romaniei au lasat putine probe epigrafice.Hr. membri ai echipei arheologului clujean Nicolae Vlassa au descoperit (in absenta lui Vlassa. cam din anul 5. .

in Bulgaria. unde. specialistii nu au cazut de acord daca este vorba de un mesaj realizat . sau la Karanovo si Gracianita. fapt ce indica un continuum balcanic (asa-numita Cultura Vinca. au fost identificate tablite asemanatoare celor de la Tartaria) bazat pe o posibila forma de scriitura care precede cu un mileniu cuneiformele din Mesopotamia. O teza aparent fantezista. In plus. dar care a primit sustinere din partea mai multor savanti romani si straini. afirma ca scrierea de tip Tartaria este protosumeriana. in Serbia. in 1908. precum rusul N. Din cauza putinatatii dovezilor existente si a unor neconcordante din articolele lui Vlassa consacrate subiectului. dar din fier. de la numele unei suburbii a Belgradului. au fost excavate de langa Portile de Fier.Obiecte similare au fost descoperite si la Lepenski Vir. urmat de polonezul Ludwig Zailer sau de ungurul Janos Harmatty. Jirov in 1971. tablite aemanatoare. momentul realizarii ei fiind urmat de o migratie de populatie din zona Traciei spre cea a Orientului Apropiat. ceea ce elimina ipoteza unor contrafaceri extrem de abile.

un numar neprecizat de tablite de aur cu inscriptii dacice. O controversa similara. pe langa simboluri abstracte. chiar daca – din neglijenta? – arheologul roman implicat nu a putut lamuri mai multe semne de intrebare procedurale (situatia stratigrafica a tablitelor. un chip de om. posibila ardere a obiectelor in laboratorul de restaurare din Cluj. reproducerea in situ a complexului arheologic in care s-a efectuat descoperirea. Arhaicele pictograme au primit. in secolul al XIX-lea. o ramura de copac).). Se pare ca. au fost descoperite. statutul de protoscriitura din partea unui savant de talia Marijei Gimbutas. pe langa multele contestari care le integrau mai degraba in randul amuletelor. fie la saparea fundatiei Castelului Peles. cu caracter totemic. o ridica si chestiunea ipoteticelor tablite dacice din aur de la Sinaia. unde apar. dar fara impact international. nementionarea in raportul preliminar de sapatura a tratamentului suportat de piese etc. si glife usor recognoscibile (un animal cornut.cu un sistem grafic echivalabil unui alfabet sau de reprezentari mai degraba picturale. . absenta fotografiilor de la locul excavatiilor. fie in cadrul unor lucrari efectuate la temelia Manastirii Sinaia (pe locul unui fost altar al cultului zalmoxian?). in jurul anului 1873.

in tinerete. Conform marturiei extrem de discutabile a unui fost ofiter din trupele speciale sovietice (Vitalie Usturoi. in om de afaceri si implicat in mai multe scandaluri. inginer pensionar. in timp ce altele – circa 35-40 – ar fi reintrat. in timpul momentelor critice de la finalul primului Razboi Mondial. convertit. o parte ar fi fost topite de Carol I (caruia ii fusesera daruite de premierul Lascar Catargiu) pentru a finanta constructia resedintei sale montane. In 2003. “Cronica apocrifa pe placi de plumb?”. insa. in timp ce alta parte ar fi fost depozitate in tezaurul Bancii Nationale si ar fi luat drumul Moscovei. dar si intr-o limba necunoscuta. asa ca nu s-au inghesuit sa le cerceteze. dar de plumb. cunoscut epigrafist. De asemenea. inclusiv de contrabanda cu materiale radioactive). in secret. existand doar presupunerea ca ele ar fi fost aduse la muzeu pe la inceputul secolului XX. profesorul Ion Nestor. s-ar fi incumetat. fusese chemat sa fotografieze niste misterioase placute de plumb depozitate in subsolurile Muzeului de Antichitati din Bucuresti. la acel moment. prin anii ’40. Autorul. fapt ce ridica intreaga afacere la un nivel greu de probat stiintific. Laolalta. sa inceapa redactarea unei carti consacrate acestui fenomen si. in lumea academica romaneasca. Istoricii s-au temut mai multe decenii ca ele ar fi reprezentat niste falsuri. Marioara Golescu. cu acordul directorului muzeului. in tezaurul Bancii Nationale de la Bucuresti. O prietena a familei Romalo. nu se cunostea nici macar provenienta aproximativa a obiectelor. de catre academicianul Grigore Tocilescu. unele tablite s-ar afla in continuare in Rusia. posibil in limba daca.Dupa ce au fost copiate pe alte tablite. l-ar fi chemat pe tanarul Dan Romalo sa le fotografieze. povestea ca. . s-au facut conexiuni intre pictogramele de la Sinaia si scrierea pe mandibule de cai de la Chitila (concurand scrierea pe carapace de broasca testoasa din China neolitica). tablitele constituiau o epopee fastuoasa a regilor daci. Se pare ca. dupa 1989. impreuna cu Closca cu puii de aur si alte valori. pe alocuri. starnea agitatie in presa si. o carte a lui Dan Romalo. cu imagini parca desprinse (sau copiate?) de pe Columna lui Traian si ample fragmente de scriitura in alfabet grecesc.

in opinia lui P. Facts. extrem de disputata: placi de aur. S-au emis mai multe ipoteze legate de subiect. ori falsuri exceptionale atribuite fie invatatilor din Scoala Ardeleana. fie lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (recidivist dovedit – “Diploma barladeana”. mama lui Dan Romalo a reusit sa salveze o mare parte dintre cliseele realizate in 1943-1944. dupa cutremurul din 1977. printr-un miracol. ci a unor martori ai evenimentelor narate sau a unor cunoscatori ulteriori ai lor. estimand numarul lor total pe teritoriul Romaniei. “Hrisovul lui Iurg Koriatovici” – in materie de falsuri patriotice. fie unor anonimi geniali (inclusiv un savant de talia lui Vasile Parvan mergand pe aceasta interpretare)? Un lucru este clar: asemenea materiale. oficiali ai Muzeului de Arheologie sustin ca detin pana la 35 de artefacte (din aproape 100 existente candva). In prezent. la circa 50.P. sau de plumb (dintr-un aliaj aproape identic cu cel folosit la Sarmisegetuza) dar acoperite initial cu folie de aur si realizate de marii preoti daci (teza reluata de Dumitru Manolache in cartea sa din 2006 “Tezaurul dacic de la Sinaia – legenda sau adevar ocultat?”). ar mai fi ramas doar patru asemenea tablite (altele doua regasindu-se in colectia Manastirii Sinaia). in continuare. Originea obiectelor este.In anii ’80. extrem de coerente. insa. DICTIONAR A-Z . la Muzeul (redenumit) de Arheologie. copiate ulterior in plumb. care aprofundasera subiectul. in colectii particulare sau institutionalizate. Panaitescu) sau Nicolae Densusianu (autorul cartii “Dacia preistorica”). nu puteau fi opera unui diletant.

. autor – sub pseudonimul-anagrama Ceram – al volumului “Zei.Hr. Kurt Wilhelm (1915-1972). Jay David (n. datat 1374. L. Limba semitica vorbita in Mesopotamia de catre babilonieni si asirieni. Lee. inscriptiile in trei limbi sumeriene de la Persepolis. Valea. unul dintre cei suspectati ca ar fi fost falsificator al tablitelor dacice de aur de la Sinaia. Nicolae (1846-1911). autor al tomului “Dacia preistorica” (aparut postum. s-a practicat – in special pe sigilii – o scriere inca nedescifrata. J. Jean-Francois (1790-1832). 1951). bazat strict pe consoane. Epigrafie. in care este prezentata si odiseea stiintifica a lui Champollion. Fenicieni. in 1913). cercetator la Massachusetts Institute of Technology (MIT). in jurul anului 1050 i. C. in 1802. morminte.. Akkadiana. I. F.A. a reusit sa le descifreze pe acestea din urma in 1822. Istoric roman. subintitulat “Romanul arheologiei”. Niebuhr. codul apt sa creeze layout-urile ingloband grafica si text care au stat la baza crearii paginilor de web. Tim Berners. Grotenfeld.. a carei scriere era bazata pe cuneiforme sumeriene ce reprezentau silabe cu vocale bine definite. academician. carturari”. identificand 42 de cuneiforme principale si intuind structura silabica a idiomurilor folosite. prin care se facea o donatie ce includea satul Zabrauti. Ind. Savant francez care. Densusianu. asemenea egiptenilor. Koriatovici.Hr. Sir (1955). G. Marek. folosind inscriptia trilingva existenta pe stela de la Rosetta. de inspiratie chineza (kanji) si doua silabice. In aceeasi propozitie. Cercetator german care a reusit sa descifreze. folosita din Antichitate pana in anul 394. Stiinta care se ocupa cu descifrarea inscriptiilor in piatra. Savant german. Carsten (1733-1815). Teoretician al fenomenului comunicational contemporan. comparand elina cu demotica si cu hieroglifele egiptene. E. realizate cu cuneiforme. Champollion. Iurg. Japonia. conform caruia omenirea a intrat in stadiul final al culturii de tip “print”. Bolter. Georg. in anii 2600-1900 i. pot fi intalnite caractere din toate cele trei sisteme. M. K. Au dezvoltat. Zona in care. Sistemul japonez de scriere folosit azi este o combinatie unica a trei sisteme diferite: unul logografic. H. Hieroglife. Arheolog danez care a descoperit si studiat inscriptiile trilingve. cu trei milenii inainte de Hristos. un alfabet propriu. de la Persepolis (Iran). Personaj inventat de Hasdeu intr-un fals document medieval. locale (hiragana si katakana). bazata pe limba harapeeana. B. Caractere figurative cu care a fost realizata scrierea vechilor egipteni. D. N. inventatorul HTML (HyperText Markup Language). metal sau alte materiale dure. Savant de origine engleza.

folosit inca din Antichitate in diferite zone ale lumii. de pilda.. Silabic. Uruk. deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului. ceea ce naste o intrebare legitima: cand . remarcat pentru studiile sale de egiptologie. Henry C. partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Dinastie chineza venita la putere in anul 221 i. Trigger. care a ramas in istorie pentru construirea Marelui Zid Chinezesc si pentru prima standardizare a limbii si scrierii celui mai numeros popor al lumii. U. S. datand din anul 2000 i. adica dacii. Q. desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -. nici macar faimoasele bratari de aur. in limba latina vulgara. initiat in 1960 de Ted Nelson. ca si “autohtonii”. pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. in care caracterele reprezinta silabe. ca minerii peregrini iliro-dalmatini. Parvan. pe care se afla elemente ale unui posibil sistem de protoscriere. in 1961. 9 Tablitele cerate de la Rosia Montana Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc. Nicolae. Primul proiect din categoria hypertext. Numeros grup etnic din China (peste 18 milioane de persoane). P. Supranumit “tatal cuneiformelor”. dar si pentru istoria Europei. din marele neam al tracilor. Ele demonstreaza. V. Bruce C. nu sunete individuale. Zhuang.). Wadi el-Hol. ca nu stiau sa il prelucreze. Z. Si asta.Hr. in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic). Rawlinson. R. Cel mai mare arheolog roman. X. Atat de putin mediatizate. Xanadu. se intelegeau foarte bine cu romanii. W.Hr. Qin. descoperita la Behistoun. Teoria originii latine a romanilor sta. dintre care 28 unice. precedand scrierea zapoteca. nu pot fi dacice. Olmec. cu sase milenii in urma. cu greu in picioare. T.. care foloseste alfabetul logografic Sawndip – atestat inca din anul 689 si derivat din cel chinezesc Han. a contribuit la descifrarea partiala a alfabetului nubian meroitic. Este considerat punctul de cotitura in trecerea de la scrierea pe hartie la scrierea pe computer. Arheolog si lingvist canadian. Arheolog clujean care. Militar britanic caruia.O. Vlassa. si ea. Sir. ii parvine o copie a biografiei regelui persan Darius. dar transliterat. in muntii Iranului. Inscriptia descoperita in 2006 la Cascajal – si inca nedescifrata – foloseste 62 de simboluri. a considerat ca presupusele tablite dacice de la Sinaia reprezinta simple falsuri. cu caractere romane. din 1957. Cel mai vechi sistem de scriere precolumbian (900 i. Zona din Valea Nilului in care au fost descoperite inscriptii realizate cu cel mai vechi alfabet egiptean. in 1846.Hr. In tablite se stipuleaza clar ca. tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu exploatau aurul. Sistem de scriere. a descoperit la Tartaria trei tablite de lut din Neolitic. Vasile (1882-1927). erau inregistrate recoltele si efectivele turmelor de vite. (1937-2006). Oras in Mesopotamia in care au fost descoperite unele dintre primele dovezi ale scrisului sub forma unor placute din argila pe care.

ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia. in minele numite Larnic. langa Rosia Abrudului. dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial. ar trebui sa constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importanta culturala. ignoranta. Ecaterina. Unul din triptice a ajuns la Kovacs. unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga. sau rea-credinta. legate intre ele) de la Rosia Montana a fost povestita in detalii. nefalsificata. pentru ca in tablite. in cartea “Romanica”. poate din toata lumea cunoscuta. din nepricepere. al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. aur de 24 carate. un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate).baiesi priceputi -. despre care zice ca e a sa. la tipografia Ion C. Ele au fost descoperite accidental. tripticele reprezinta contracte intre “proprietari” de mine romani si “arendasi”. s-a gasit si un stil. existand posibilitatea sa existe multe altele. este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata. la fel ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. care era mobilata cu o masa si mai multe scaune. dupa explorari care dureaza din 1999. Prin continutul si destinatia lor. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta.. cunoscand valoarea . pe langa tablite. unde. intr-o odaie subterana. de G. ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d. de catre eruditul german Theodor Mommsen. unde au fost gasite cele mai multe. avand si o vatra (11 triptice). nestiutor de carte. Popa-Lisseanu. Stefan Lazar. formularea este deosebit de interesanta. la o adancime de 277 metri. Istoria tripticelor (carti cu trei foi de lemn cerat. cum a fost cea de la Neagra. Scrisul pe tablite cerate este socotit o inventie greceasca. Rosia Montana. contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”. in minele din Letea. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric. iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi. cele 25 de tablite au fost publicate integral.anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran. intr-o mina din Carnicul Mare. lui Socratio Socrationes. pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. Dam un exemplu: “Ulpius Valerius.Hr. despre scrierea in aceasta limba. Contracte in limba latina vulgara La Rosia s-au gasit 50 de piese (tablite). Am pus in ghilimele “proprietari”. pastrandu-se intregi sau parti doar 25. prin surparea unor galerii. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental. scriindu-i ca sa gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. inchiriaza o groapa de aur. Berlin. care supara pe multi academicieni. in mina numita Sf. cu varsta apreciata la 40 de ani. impreuna cu obiecte casnice. intr-o neinsemnata valcea si intr-un mic paraias. Si inca rezerva surprize. cu totul necunoscuta in lume. editata in 1926. Vacarescu. datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci. cu comentarii si ilustratie grafica. Ascunse in subterane Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835. Aristofan pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara. Stefan Lazar. Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau. In anul 1788. la Munchen. superintendentul Unitarienilor din Cluj. Viena. s-a descoperit aurul cel mai fin. unde. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta. un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. ascunse in galeriile dacice. ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adevarat? Nu cumva un localnic dac? In anul 1873. de asemenea nestiutor de carte”. Iosif. pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana.

adica perfectul simplu romanesc sau “oltenismul” semnai. gasim iarasi o forma “autohtona”. pentru ca ele nu sunt simple chitante. de la cap la coada. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul National din Pesta. Samuel. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria. un martor se subscrie cu formula segnai. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol. asa-zisi sclavi adusi de romani pentru a munci in mine. in “Journal des Savants”. sub denumirea de Ianus. El apare si pe monedele dacice. Acesta este incadrat de cuvintele “IM” si “PIO”. Iata de ce tablitele cerate descoperite pana in prezent. obligatoriu. pe langa unele vorbe barbare. Ciudateniile lingvistice Textul documentului incrustat in astfel de table cerate se scria de doua ori. sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. “patriarhul imortales. cand Stefan Lazar a murit. pe care lingvistii le considera tipic romanesti. in lucrarea sa “Origini”. fiind o divinitate al carei simbol era soarele. au aparut numele mai multor “eroi” din migratiunea huno-ungarica”. pe buna dreptate. Isidor.Hr. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului. nemuritor”. in 1875. Si atunci. O “ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea “oltenismelor”. altul in copie. in latina vulgara. sub numele de Su. Cele de la Rosia Montana sunt insa mult mai valoroase. cine pe cine a “latinizat”? Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus. membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei. unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l. care poarta inscriptia in limba latina vulgara “SVI MI PIE”. in loc de signavi. Natalis de Wailly si Letronne au publicat. in anul 1834. l-a cerut inapoi si i-a fost returnat. folosita de patura conducatoare. De exemplu. ne spune ca “limba prisca (vulgara). il supara pe Catilina: “Ispraviti cu atatea grecisme in limba. colectionar de antichitati. si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt . doi paleografi francezi. Popa-Lisseanu scrie in “Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a unor tablite: “Pe alocuri. l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj. considerat patriarhul latinilor (vezi foto). pronuntandu-se in contra autenticitatii lor. nici martorii “quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele). la un contract de vanzare al unei femei. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca. deoarece este specificat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana. nici baiesii arendasi. in timpul lui Ianus”. Fiul sau. ci documente care ofera indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand. inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii. a avut doua exemplare de astfel de tablite falsificate. “al meu. amandoua comunicate de un profesor de la Craiova. Falsificarea grosolana G. librarului anticar Samuel Nemes. niste disertatii total nefavorabile despre tablitele cerate. unul in original. Iar limba latina culta. care constituiau o clasa aparte fata de conducatorii vorbitori de limba latina culta. fara a se desface sigiliile. adica limba batrana. toate fiind chitante scrise cu acelasi fel de litere. pe care a incercat sa le falsifice. In alte parti.tripticului. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului. dupa cum stipula cel ce le scria. ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”. sau Saue. ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si. Din cauza acestor falsuri care au circulat in mediile europene de profil. cursive. iar scopul contractului era. cel cu doua capete. scrisa “sies” sau “sues”. patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare: 1500-1375 i. apoi fiul lui l-a vandut. a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei. Timotheiu Cipariu. Mai ales dupa ce. tablite asemanatoare au mai fost descoperite intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei. scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti rau formate. de sapte. dar impreuna constituie singura dovada a vechimii scrierii cursive in latina vulgara. Partea buna este ca cei doi au devenit curiosi cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei. fara de nici un inteles. iar numarul sigiliilor martorilor (cu exceptia unui singur contract) era. care a achizitionat exemplarul cu pretul de 1000 florini. “siesi”.

care “pirusta e”. in cadrul municipalitatii romane. “Rosia Montana Gold Corporation”. “Stilul monumentelor epigrafice este unic. din sclavi in cele inferioare si din baiesi priceputi. colonizati in tinutul aurifer. pe ceramica. dar de conditie mai buna. al pirustilor daci. aliate cu triburile sarmate. dupa cum demonstreaza “greselile gramaticale” din texte. La UTAH exista un departament de arheologie miniera. Contractele scrise pe tablite par cel putin dubioase. a fost cumparata de “Dasius Verzonis”. III. cu un statut juridic incert. La inceput. Passima. fie ca “scribii” erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa fuga cu astfel de acte de proprietate. la Rosia Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la “Centre National de la Recherche Scientifique”. acolo unde se tineau socotelile referitoare la toate exploatarile aurifere! Afaceri dubioase Istoricii sustin ca minele “romane” erau exploatate direct de catre imparat. iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau functionari romani. Conform acestor specialisti. vreo cinsprezece. Tablitele ne spun ca majoritatea procuratorilor erau doar niste liberti. si ale dacilor liberi. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele “Alburnus Maior” I si II. facute pe la spatele comenduirii romane. in numar relativ mic. foarte avansat ca metode de cercetare. doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Incepand cu 1999. ori asezari pe criterii etnice. Anssium. plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Mnchen. deocamdata. exista o multime de “particulari” romani. au nume grecesti si nu este exclus ca si acestia sa se fi avut bine cu dacii. pentru ca cei care le incheiau erau in afara organizarii exploatarilor de catre procuratorii romani. misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez. locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro-dalmati. Cei mai multi dintre “arendasi” erau baiesi din tribul dalmat al Pirustilor. In Muntii Apuseni traia un alt trib. asa cum s-au avut intotdeauna. Aceste asezari. ci doar de “gropi” aurifere.dovezi nepretuite ca latina vulgara se vorbea cursiv de catre neamul trac. Se poate presupune ca cele doua “neamuri” se aflau in bune relatii. in functiile superioare. si inca pastrate ca motiv decorativ pe costumele . Intregul personal al minelor era format din liberti. Alti baiesi. fratii dacilor. apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S. specific pentru Rosia Montana: banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un fronton triunghiular la mijloc”. nefiind vorba de minele mari. iliri indeosebi. iar restul in localitatile neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara. iar toponimele amintite ori reprezinta cartiere. aceia care pretindeau ca “gaurile de mina” pe care le inchiriau erau ale lor. dar si altor neamuri de traci. purtand denumiri autohtone. In afara de acestia. culta. originare Daciei . in afara de Immenosum. asezat in Rosia Montana in “vicus Pirustarum”. pentru ca acestia foloseau latina oficiala. Si de ce au fost “ingropate” tablitele in galeriile miniere greu accesibile? S-a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor. pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n-ar fi vrut sa le piarda! Se poate presupune fie ca erau “furtisaguri”. Protagonistii contractelor Dintre semnatarii contractelor. Baridustarum. probabil cu diferente mici de pronuntie. pentru a intelege de ce documentele n-au fost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani. au fost parasite simultan. de tip vicus si castella”. la Zlatna. Dintr-un contract aflam ca o sclava. C. Monumente unice Din cele 25 de tablite cerate. Cu atat mai mult acestea ar fi trebuit sa fie puse la adapost la centru. folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. prin “procuratori aurari”. Immenosum Maius. Alburnus Maior era o “structura de sine statatoare. tot liberti. Este important sa aflam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte. undeva in sec. toate. de la “Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH)” si de la Universitatea “Le Mirail”. Resculum. vreo suta de nume sunt de origine romana. noua dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior. Vreo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt “barbare”. care pretindeau ca stapanesc “gropi de aur”. Este vorba de simboluri stravechi.

atat de caracteristica. a fost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina. Si asta. Ele demonstreaza. dar si pentru istoria Europei. calibrate si foarte geometrice.populare. la fel de vechi pe aceste meleaguri ca si spirala si triunghiul. partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic). care supara pe multi academicieni. probabil o tehnica miniera dacica”. dupa explorari care dureaza din 1999. in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. In campania din 2000. Si inca rezerva surprize. pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului. Atat de putin mediatizate. zidite nu se stie de catre cine. s-ar impune demararea acestor investigatii”. legate intre ele) de la Rosia Montana a . Un opait catalogat ca “ceramica romana atipica” este decorat central cu un frumos simbol solar. cu proportii regulate. pentru ca suna altfel cand o spun ei: “In opinia noastra. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana.Hr. Mai multe intrari apar relativ usor de redeschis manual sau cu excavatorul. s-a descoperit aurul cel mai fin. nu pot fi dacice. dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere. tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu exploatau aurul. din marele neam al tracilor. ceea ce naste o intrebare legitima: cand anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran. intr-o neinsemnata valcea si intr-un mic paraias. datata cu C14 la mijlocul sec. s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni. Dacii. se intelegeau foarte bine cu romanii. cat si la Carnic. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului. Teoria originii latine a romanilor sta. Apoi. atat la Tarina. aur de 24 carate. “Pe santierul Carnic I datarea dacica obtinuta cu C14 are o cronologie intre 265 si 90 i. Rosia Montana. este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata. unde. este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. sfarsitul sec. Campania din 2002 a furnizat noi datari dacice”. cum a fost cea de la Neagra. in limba latina vulgara. in aceeasi maniera de abataj. pentru care sunt sapate nise in pereti. Recomandam aceste volume si “academicienilor” care sustin ca dacii nu extrageau aurul din subteran si nu il prelucrau! Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc. De fapt. nici macar faimoasele bratari de aur. I d. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat. poate din toata lumea cunoscuta. nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera. pe care cercetatorii francezi le banuiau “si mai interesante” decat cele cercetate. dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele. apoi in subteran. cu greu in picioare. si ea. de pilda. initiatorii exploatarii in subteran Citam in continuare din concluziile francezilor. datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci.Hr. Daca sectorul este amenintat de extinderea exploatarii de suprafata. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor. ca si “autohtonii”. ca minerii peregrini iliro-dalmatini. nefalsificata. Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci. “Sectorul Habad este renumit ca gazduieste lucrari foarte vechi. In tablite se stipuleaza clar ca. adica dacii. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata. Aveau si de ce sa recomande acest lucru. Istoria tripticelor (carti cu trei foi de lemn cerat.Hr. desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -. In capitolul “Retelele miniere antice” din volumul I “Alburnus Maior” se propune in repetate randuri deschiderea unor galerii foarte vechi.I i. ca nu stiau sa il prelucreze.

de catre eruditul german Theodor Mommsen. Aristofan pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta.Hr. Scrisul pe tablite cerate este socotit o inventie greceasca. in cartea “Romanica”. cu comentarii si ilustratie grafica. Vacarescu. Berlin. existand posibilitatea sa existe multe altele. Viena. ignoranta. ar trebui sa constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importanta culturala. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental. un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate). cu totul necunoscuta in lume. pastrandu-se intregi sau parti doar 25.fost povestita in detalii. ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adevarat? Nu cumva un localnic dac? In anul 1873. sau rea-credinta. Prin continutul si destinatia lor. Popa-Lisseanu. Contracte in limba latina vulgara La Rosia s-au gasit 50 de piese (tablite). pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana. o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi. tripticele reprezinta contracte intre “proprietari” de mine romani si “arendasi”. lui Socratio Socrationes. din nepricepere. formularea este deosebit de interesanta. ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d. de G. . despre scrierea in aceasta limba. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric. pentru ca in tablite. ascunse in galeriile dacice. de asemenea nestiutor de carte”. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta. dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial. contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”.. la tipografia Ion C. la fel ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. cele 25 de tablite au fost publicate integral. Am pus in ghilimele “proprietari”. inchiriaza o groapa de aur. Dam un exemplu: “Ulpius Valerius. editata in 1926.baiesi priceputi -. nestiutor de carte. despre care zice ca e a sa.

Fiul sau. pe langa tablite. intr-o odaie subterana. l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj. Stefan Lazar. pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti. s-a gasit si un stil. librarului anticar Samuel Nemes. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. cand Stefan Lazar a murit. in mina numita Sf. prin surparea unor galerii. al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. unde. Stefan Lazar. in anul 1834. colectionar de antichitati. pe . avand si o vatra (11 triptice). apoi fiul lui l-a vandut. scriindu-i ca sa gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. care era mobilata cu o masa si mai multe scaune. la Munchen. langa Rosia Abrudului. l-a cerut inapoi si i-a fost returnat. in minele din Letea. Samuel. unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga. Ele au fost descoperite accidental. ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia. superintendentul Unitarienilor din Cluj. Ecaterina. cunoscand valoarea tripticului. la o adancime de 277 metri. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca. unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l. Unul din triptice a ajuns la Kovacs. unde au fost gasite cele mai multe. in minele numite Larnic. impreuna cu obiecte casnice. intr-o mina din Carnicul Mare. cu varsta apreciata la 40 de ani.Ascunse in subterane Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835. In anul 1788. un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau. Iosif.

Iar limba latina culta. niste disertatii total nefavorabile despre tablitele cerate. a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei. fiind o divinitate al carei simbol era soarele. toate fiind chitante scrise cu acelasi fel de litere. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului. Din cauza acestor falsuri care au circulat in mediile europene de profil. Popa-Lisseanu scrie in “Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a unor tablite: “Pe alocuri. Ciudateniile lingvistice Textul documentului incrustat in astfel de table cerate se scria de doua ori. In alte parti. iar scopul contractului era. pe care lingvistii le considera tipic romanesti. Iata de ce tablitele cerate . Natalis de Wailly si Letronne au publicat. Falsificarea grosolana G. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului. Si atunci. ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”. deoarece este specificat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari. in timpul lui Ianus”. dupa cum stipula cel ce le scria. in lucrarea sa “Origini”. doi paleografi francezi. O “ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea “oltenismelor”. pe langa unele vorbe barbare. altul in copie. nici baiesii arendasi. nemuritor”. il supara pe Catilina: “Ispraviti cu atatea grecisme in limba. folosita de patura conducatoare. nici martorii “quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele). tablite asemanatoare au mai fost descoperite intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei. “siesi”. in latina vulgara. in 1875. Acesta este incadrat de cuvintele “IM” si “PIO”. “al meu. patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare: 1500-1375 i. unul in original. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul National din Pesta. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol. adica limba batrana. Mai ales dupa ce. Timotheiu Cipariu. cine pe cine a “latinizat”? Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus. de la cap la coada. dar impreuna constituie singura dovada a vechimii scrierii cursive in latina vulgara. adica perfectul simplu romanesc sau “oltenismul” semnai. un martor se subscrie cu formula segnai. pentru ca ele nu sunt simple chitante. scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti rau formate. fara a se desface sigiliile. a avut doua exemplare de astfel de tablite falsificate. sub denumirea de Ianus. in loc de signavi. cel cu doua capete. sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. asa-zisi sclavi adusi de romani pentru a munci in mine. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana. pronuntandu-se in contra autenticitatii lor. cursive. Cele de la Rosia Montana sunt insa mult mai valoroase. au aparut numele mai multor “eroi” din migratiunea huno-ungarica”. membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei. care poarta inscriptia in limba latina vulgara “SVI MI PIE”. El apare si pe monedele dacice. ne spune ca “limba prisca (vulgara). De exemplu. obligatoriu. fara de nici un inteles. in “Journal des Savants”. de sapte. inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii. amandoua comunicate de un profesor de la Craiova. considerat patriarhul latinilor (vezi foto). iar numarul sigiliilor martorilor (cu exceptia unui singur contract) era. care a achizitionat exemplarul cu pretul de 1000 florini. sau Saue. sub numele de Su.Hr. “patriarhul imortales. ci documente care ofera indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand. pe buna dreptate. gasim iarasi o forma “autohtona”. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria. care constituiau o clasa aparte fata de conducatorii vorbitori de limba latina culta. scrisa “sies” sau “sues”. Partea buna este ca cei doi au devenit curiosi cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei.care a incercat sa le falsifice. ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si. Isidor. la un contract de vanzare al unei femei.

misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez. Monumente unice Din cele 25 de tablite cerate. pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n-ar fi vrut sa le piarda! Se poate presupune fie ca erau “furtisaguri”. Este important sa aflam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte. prin “procuratori aurari”. doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Se poate presupune ca cele doua “neamuri” se aflau in bune relatii. la Zlatna. In afara de acestia. Conform acestor specialisti. probabil cu diferente mici de pronuntie. vreo suta de nume sunt de origine romana. de la “Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH)” si de la Universitatea “Le Mirail”. tot liberti. In Muntii Apuseni traia un alt trib. ci doar de “gropi” aurifere. apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S. Dintr-un contract aflam ca o sclava. fratii dacilor. aliate cu triburile sarmate. Tablitele ne spun ca majoritatea procuratorilor erau doar niste liberti. pentru ca cei care le incheiau erau in afara organizarii exploatarilor de catre procuratorii romani. au nume grecesti si nu este exclus ca si acestia sa se fi avut bine cu dacii. si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt dovezi nepretuite ca latina vulgara se vorbea cursiv de catre neamul trac. Contractele scrise pe tablite par cel putin dubioase. Si de ce au fost “ingropate” tablitele in galeriile miniere greu accesibile? S-a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor. iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau functionari romani. nefiind vorba de minele mari. care “pirusta e”. pentru ca acestia foloseau latina oficiala. asa cum s-au avut intotdeauna. iliri indeosebi. C. al pirustilor daci. Alburnus Maior era o “structura de sine . La inceput. dupa cum demonstreaza “greselile gramaticale” din texte. vreo cinsprezece. si ale dacilor liberi. foarte avansat ca metode de cercetare. Baridustarum. pentru a intelege de ce documentele n-au fost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani. Cu atat mai mult acestea ar fi trebuit sa fie puse la adapost la centru. din sclavi in cele inferioare si din baiesi priceputi. fie ca “scribii” erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa fuga cu astfel de acte de proprietate. Cei mai multi dintre “arendasi” erau baiesi din tribul dalmat al Pirustilor. noua dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior. Resculum.descoperite pana in prezent. in numar relativ mic. iar restul in localitatile neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara. colonizati in tinutul aurifer. in afara de Immenosum. Vreo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt “barbare”. originare Daciei . La UTAH exista un departament de arheologie miniera. toate. Protagonistii contractelor Dintre semnatarii contractelor. culta. acolo unde se tineau socotelile referitoare la toate exploatarile aurifere! Afaceri dubioase Istoricii sustin ca minele “romane” erau exploatate direct de catre imparat. plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Mnchen. asezat in Rosia Montana in “vicus Pirustarum”. a fost cumparata de “Dasius Verzonis”. dar si altor neamuri de traci. Passima. Intregul personal al minelor era format din liberti. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele “Alburnus Maior” I si II. Anssium. Alti baiesi. purtand denumiri autohtone. in functiile superioare. dar de conditie mai buna. Incepand cu 1999. aceia care pretindeau ca “gaurile de mina” pe care le inchiriau erau ale lor. facute pe la spatele comenduirii romane. la Rosia Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la “Centre National de la Recherche Scientifique”. “Rosia Montana Gold Corporation”. Immenosum Maius. care pretindeau ca stapanesc “gropi de aur”. exista o multime de “particulari” romani.

sfarsitul sec.I i. atat de caracteristica. cu proportii regulate. specific pentru Rosia Montana: banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un fronton triunghiular la mijloc”.Hr. au fost parasite simultan. zidite nu se stie de catre cine. in cadrul municipalitatii romane. probabil o tehnica miniera dacica”. de tip vicus si castella”. Este vorba de simboluri stravechi. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata. undeva in sec. s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni. s-ar impune demararea acestor investigatii”. pentru ca suna altfel cand o spun ei: “In opinia noastra. pe care cercetatorii francezi le banuiau “si mai interesante” decat cele cercetate. cat si la Carnic. Recomandam aceste volume si “academicienilor” care sustin ca dacii nu extrageau aurul din subteran si nu il prelucrau! . apoi in subteran. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor. folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. De fapt. iar toponimele amintite ori reprezinta cartiere. in aceeasi maniera de abataj. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului. Apoi. In capitolul “Retelele miniere antice” din volumul I “Alburnus Maior” se propune in repetate randuri deschiderea unor galerii foarte vechi. Aveau si de ce sa recomande acest lucru. III. este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. pe ceramica. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana. Daca sectorul este amenintat de extinderea exploatarii de suprafata.Hr.statatoare. in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. “Stilul monumentelor epigrafice este unic. dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere. initiatorii exploatarii in subteran Citam in continuare din concluziile francezilor. cu un statut juridic incert. pentru care sunt sapate nise in pereti. la fel de vechi pe aceste meleaguri ca si spirala si triunghiul. “Pe santierul Carnic I datarea dacica obtinuta cu C14 are o cronologie intre 265 si 90 i. ori asezari pe criterii etnice. “Sectorul Habad este renumit ca gazduieste lucrari foarte vechi. Dacii. datata cu C14 la mijlocul sec. Aceste asezari. I d. a fost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina. nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera. Un opait catalogat ca “ceramica romana atipica” este decorat central cu un frumos simbol solar. si inca pastrate ca motiv decorativ pe costumele populare. Campania din 2002 a furnizat noi datari dacice”. Mai multe intrari apar relativ usor de redeschis manual sau cu excavatorul.Hr. dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele. locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro-dalmati. calibrate si foarte geometrice. Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci. atat la Tarina. deocamdata. In campania din 2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful