P. 1
Mistere Romanesti 57

Mistere Romanesti 57

|Views: 12|Likes:
Published by Ana Cata

More info:

Published by: Ana Cata on Jun 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/27/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1 Cine este Baba Cloanta ?
  • 2 Sfincsii misteriosi din Carpati
  • 3 Misterele Calimanilor: Inscriptii de peste 2500 de ani
  • 4 Cultul Cavalerilor Danubieni
  • 5 Cultul Cavalerilor Danubieni [ II ]
  • 6 Doi ochi imenşi pe cer, martori la urgia
  • 7 Solomonarii. Enigme antice romanesti
  • 8 Runele magice
  • 9 Tablitele cerate de la Rosia Montana

1

Cine este Baba Cloanta ?

Batrana, Mama si Zeita Pentru a cobori pe firul basmului, in cautarea originii celei care ne-a intrat in viata prin poarta copilariei sub chipul Babei Cloanta, trebuie sa stim de la bun inceput ca personajul cocosat si zdrentaros are o vechime cu mult mai mare decat ne-am astepta. Din perspectiva mitologica si ezoterica, radacinile Babei Cloanta se descopera in nimeni alta decat Geea, Maya, sau Marea Zeita Mama a Paleoliticului, analizata amanuntit in studiile inovatoare ale cercetatoarei Marija Gimbutas (1921 – 1994). Iar cum elementul magico-religios abunda in cazul initierilor femeilor-saman din perioada de aur a Matriarhatului, nici ca exista o exemplificare mai clara a situatiei decat maxima lui istoricului francez Jules Michelet “Pentru fiecare vrajitor, exista zece mii de vrajitoare”.

In cele mai vechi mituri o gasim pe Mula-Prakriti, cum denumeau hindusii in Vede pe “Zeita Radacinii”, Shakti (Principiul Universal Feminin, desen sus) nedesavarsita inca, care fiinteaza numai pentru ea pentru ceea ce produce: resortul interior al Naturii, atractia originara, pasiunea antrenanta a oricarei forme de viata elementare, manifestarea energiei nestrunite, care in mitologia stra-romaneasca a primit numele de Talpa Iadului, dupa cum au evidentiat in scrierile lor Ion Creanga si, mai tarziu, Vasile Lovinescu. Mai departe in timp, prototipul mamei batrane, cunoscatoare a tuturor tainelor Cerului si Pamantului, preoteasa sacra, initiata in Traditia Primordiala, se va transmite sub forma zeitatilor si personajelor simbolice tutelare, precum Demetra, Isis, Astarte, Circe (tablou, jos), Cybele, Artemis si chiar Lilith din ezoterismul ebraic. Valentele magice arhetipale ale femeii varstnice, mama experimentata si inteleapta, sunt la randul lor evidente in alchimie si diverse traditii folclorice, unde configureaza deopotriva atat Eternul Feminin, prin capacitatea sa de a crea si procrea, cat si dimensiunea initatic-terifianta care o defineste pe “Mama

Cumplita” sau “Marea Vrajitoare”. De aici fiinteaza motivul omniprezent al tuturor vrajitoarelor, babatiilor hidoase, acre si chioare, zane nefaste si cocarjate care staruie chiar si in subconstientul oamenilor din societatea contemporana, tot mai tehnologizata si desacralizata.

In ceea ce priveste folclorul si mitologia romaneasca, avem parte de un fenomen extraordinar, dupa cum evidentiza etnologul Jean Delumeau care constata ca pozitia “babelor” din folclorul romanesc este una mult mai completa, autentica si privilegiata decat cea din traditiile Evului Mediu Apusean. In afara de sensul de “femeie batrana” in limba si credintele romanilor, cuvantul “baba” are o multime de alte conotatii care duc spre o mitologie ancestrala daco-getica sau chiar mai timpurie, Hiperboreean-Pelasgo-Ramana, unde babelor si mosilor le era rezervat un loc extrem de important ca parinti, stramosi si initiatori. Primul care a evidentiat acest aspect a fost B.P. Hasdeu, care nota ca la noi babele sunt privite ca “fiintele cele mai d’a dracului”, de unde probabil termenul de baba era insotit aproape intotdeauna de atribute peiorative de genul cloanta, cotoroanta, harca, talpa iadului, hoasca etc.

Sursa foto Intre Cotoroanta si Sfanta Un basm romanesc cules de Petre Ispirescu relateaza ca la un moment dat Diavolul se certa zgomotos cu o baba, cele doua personaje facand o larma atat de mare incat l-au trezit din somn pe Sfantul Petre, care manios fiind, puse mana pe o sabie si le taie capetele celor doi zurbagii. Dupa sangeroasa pedeapsa si plecarea Sfantului, trupurile descapatanate s-au apucat sa-si caute capetele prin tarana. Diavolul a gasit capul babei pe care si l-a insusit, iar baba pe cel al Diavolului, care fara prea multa mirare, i s-a potrivit de minune cotoroantei.

Insa conotatiile babei nu sunt pururea negative, ci si admirative, deoarece babele (fiinte ale dracului) erau moase pricepute, doftoroaie vestite, sfatuitoare pretioase, dar si vrajitoare redutabile cu care nu era bine sa ai de a face.

Sursa foto Vechimea cultului “babelor” pe teritorul Daciei este atestata si de venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc in mod curent – Babe. Avem aici faimoasele Babe din Bucegi, din Ceahlau si din multe alte locuri investite de popor cu simbolism magic din Carpati. Prestigiosul cercetator Nicolae Densusianu a gasit peste 20 de asemenea “babe antropolitice” pe teritoriul tarii nostre. Evidenta cultului “babelor” si al “mumelor” ancestrale in cultura populara romaneasca este un argument in plus pentru importanta principiului feminin din traditiile noastre stravechi. Sosirea crestinismului in Europa a dus la aparitia unui sincretism religios difuz in care multe dintre zeitatile pagane de sorginte greaca, celtica, germanica sau traca au supravietuit in imaginarul colectiv european, imprumutand din atributele si insusirile lor sfintilor si personajelor religioase crestine. Daca in Europa Apuseana, babele mitice au ramas ancorate in franturi din folclorul local intr-o forma ascunsa si deghizata de teama rugului sau a scaunului de tortura al Inchizitiei, dincolo, in spatiul Europei Rasaritene, unde trona crestinismul ortodox, mult mai pasnic, tolerant si emotional in manifestare decat rigoarea catolica, Principiul Universal Feminin nu isi pierde din sacralitate si importanta.

In aceasta directie, aspectul protector, intelept, initiatic, matern si taumaturgic al Batranei Fara Varstaprimeste noi insusiri in momentul in care etosul autohton il transpune in viata de zi cu zi a romanilor prin intermediul zilelor saptamanii, care primesc astfel o incarcatura sacra. Apare o intreaga pleiada de 7 batranici cuminti si intelepte, fiecare simbolizand cate o zi a saptamanii, fiecare dintre ele patronand peste aspectele rituale si temporale ale zilei in cauza: Sfanta Luni, Sfanta Marti, Sfanta Miercuri. Sfanta Joi, Sfanta Vineri, Sfanta Sambata si Sfanta Duminica. Taranul roman le-a onorat si respectat dintotdeauna, constient fiind de natura lor sacra de paznice ale randuielii Timpului si Vremurilor, precum si de faptul ca fiecare dintre sfintelezile pot oferi alinare, ajutor, sfaturi sau ghidare celor aflati in nevoie. Babe, duhuri si iar babe… Babele mitice care vin din negura timpurilor populeaza abundent mitologia romaneasca, intrand in componenta unor personaje fabuloase:

Baba Cloanta: o batrana monstruoasa care, in basmele culese de folcloristul Ioan Pop-Reteganul (1853 – 1905), apare drept o femeie urata, cocosata, cu dinti lungi si colti ca grebla. In variantele culese si inventariate de profesorul Petre Ispirescu (1830 – 1887), Baba Cloanta este nimeni alta decat mama zmeilor care avea atributul nemuririi ascuns intr-o cusca de suflete. Cand era lovita de moarte de eroul pozitiv, fugea si sorbea din sufletele inchise, castigand viata si putere. Lingvistul si folcloristul Lazar Saineanu (1859 -1934) prezinta postura de mare vrajitoare a babei care incheaga apele cu farmecele ei si are autoritatea de a sta la taclale cu Necuratul la orice ceas al noptii. Baba Coja: este un spirit feminin malefic, specific mitologiei romanilor din Ardeal, care are puterea de a ucide copii nebotezati. Marele etnolog si folclorist Simion Florea Marian (1847 – 1907) insista asupra paralelei cu surata sa, Frau Brechta mit dem Klumpfuss din mitologia germana, stapana peste toate duhurile necurate. Baba Coja are unghii de arama la maini si nas de sticla, topaie cu un picior de fier prin negura noptii si fura sufletele copiilor pentru a le ascunde in tufe de soc. B. P. Hasdeu este, insa, de parere ca etimologia ei deriva din numele teribilei Babe Kuga/Kuzica sau Kuzna din folclorul sarbesc, ca o reminiscenta din epoca convietuirii in regiune a daco-romanilor si slavilor de sud.

in trecut. sub acest nume. Numele sau de Harca denota legatura evidenta cu practicile magice cu cranii umane si animale. Unii lingvisti sunt de parere ca in cuvintele romanesti harca. imprumutata din panteonul slav si iranian unde o gasim sub numele de Haors. harsti sau mai ales harsit gasim urmele unei divinitati varstnice.• • Baba Harca: locuieste intr-o vagauna ascunsa prin coclauri neumblati. care aveau un rol important in cadrul cultelor stravechi. Baba Oarba: descoperim influenta batranei mitice si ambivalenta chiar si in jocurile copilarie. de pe teritoriul Romaniei de azi. dupa care stabilea cu acest spirit tutelar o legatura. proto-dacice. Daca. in prezent. facilitand transmiterea mesajului stramosilor spre cei mai tineri descendenti. Baba Oarba avea o menire pur rituala: identifica natura benefica sau malefica a personajului proaspat intors din morti. . Hars sau Gurs. jocul este caracterizat de dialoguri versificate si gesturi ludice care simbolizeaza spiritul de dincolo venit in lumea celor vii.

ochii sai rosii ca focul ii joaca in cap ca niste felinare batute de vant. exista zeci de alte babe. imprumuta chipul si infatisarea unor babe hidoase si rele. iar din gura bolboroseste neincetat cuvinte neintelese. porc. se sucesc si se stramba intr-una. musca. in diferite chipuri: ca pisica. Reputatul profesor Marcel Olinescu face. doua entitati care patroneaza peste actul torsului si cel al tesutului. despre care lumea satului soptea infiorata ca ar descinde taman de sub aripa Satanei. umbra si diferite naluciri”. In mitologia romaneasca veche. paianjen. Se travesteste insa sub diverse infatisari spre a se apropia de casele oamenilor. Samca – sub aripa Satanei Cea mai terifianta reprezentare a vreunei entitati malefice feminine din traditia romanilor apare sub forma Samcai sau Avestitei. in monumentala sa opera “Mitologie romaneasca”. aratandu-se femeilor insarcinate si pruncilor atat ziua cat si noapte. “Samca”. framanta si chinui atat de intens incat unele dintre ele mor inainte de a naste sau raman pentru totdeauna schimonosite si neputincioase. in traditia populara romaneasca. nu stau locului o clipa. La fel de crud se poarta si cu copii nou-nascuti. inainte ca pruncii sa primeasca Sfantul Botez. Se arata mai ales femeilor insarcinate. printre ele remarcandu-se Joimarita si Martolea. demonica faptura ii imbolnaveste de boala denumita dupa numele sau. capra. iar pentru romani Samca este tot una cu Baba Coja. cu parul rar si lung pana la pamant. caine.In afara de “babele” deja pomenite. Samca este cea mai nemiloasa si primejdioasa intrupare a duhurilor necurate. gaina.Denumirea ei are legatura cu titulatura de Vestica sau vrajitare in limbile slave. pentru a le inspaimanta.Rolul sau este unul oribil. cel mai potrivit portret temutei entitati: “Samca este un duh feminin ingrozitor la vedere. atunci cand acestea sunt in durerile nasterii. Pruncii bolnavi de samca . Daca primele uneltiri nu-i reusesc si bebelusii supravietuiesc. broasca. lacusta. cioara.

Baba Dochia o trimite cu un ghem de lana neagra. sa-l spele pana cand se albeste. Pentru a contracara activitatile Avestitei. in variantele de dupa crestinarea romanilor) sa o salveze de soarta umilitoare de a ajunge trofeu de razboi. deja batrana. Baba Dacilor din prag de Primavara Si uite asa suntem pe cale sa descoperim Batrana Fara Varsta chiar sub imaginea Babei Dochia. cea care. iar atunci apare un tanar. iar pentru a-si teroriza nora. atributele de protectori impotriva Avestitei s-au transmis si sfintilor si sfintelor cu proprietati taumaturgice si exorciste. Dochia cade istovita in sanctuarul natural al muntilor si il implora pe Zeul Primordial (sau pe Maica Domnului. celebrul Dragobete.tremura fara motiv. In mare. Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia. pastorita neprihanita. Dupa instaurarea crestinismului in spatiul romanesc. Zeul o transforma. fata incepe sa planga. se casatoreste impotriva dorintei ei. sub forma de cloanta si zrgibturoaica. ofteaza si se sting deseori din viata. in miez de iarna. exista un adevarat retetariu ezoteric de descantece si blesteme aruncate impotriva ei (tot) de batranele moase si vrajitoare ale satului (nimeni altele decat aspectele pozitive ale Samcei). mitul Dochiei circumscrie in mod stralucit cele doua aspecte ale Principiului Feminin. care-i daruieste o floare rosie magica ce albeste lana . sora regelui Decebal. alaturi de oitele ei. Disperata. in stanele de piatra de pe Muntele Ceahlau care pot fi admirate si astazi. Mesterul Manole si Zburatorul. conform lui George Calinescu face parte din cele “4 mituri fundamentale care au modelat cultura si spiritualitatea romaneasca” alaturi de Miorita. de care se indragosteste insusi Traian. Haituita de soldatii romani. la rau. Primul este acela al preafrumoasei fecioare. tresar si plang noaptea in somn. Martisor (Zeul sau Iisus deghizat). Fiul Babei.

transformandu-se in stane de piatra. In vreme ce contrapartea sa masculina – solara si solstitiala – care imparateste peste inceputul iernii sub identitatea lui Indrea/Undrea si. Obiceiul. Pe parcursul zilei. taranul roman credea ca Baba Dochia s-a prapadit pe 9 martie. care si-a petrecut tineretea in desfrau si distractii pana cand a fost crestinata si botezata de catre episcopul . Din cele mai vechi timpuri. era numit Pusul Babelor. vantoasa etc. Firea si sufletul femeilor in cauza se aprecia dupa meteorologia zilei alese: ploioasa. Cele 12 zile-cojoace ale Babei Dochia se serbau intre 1 si 12 martie de personajele de sex feminine dintr-o comunitate. in pragul mortii si al renasterii ciclice. friguroasa. originara din orasul Heliopolis din Libanul de azi.neagra. convinsa ca a venit primavara (altfel de unde ar fi putut avea Martisor floarea?) se imbraca cu cele 12 cojoace ale ei (care aveau sa simbolizeze Babele calendaristice de la inceput de Martisor) si porneste cu oile la munte. aceasta zi fiind hotar intre iarna si primavara. cu reinvierea sa de dupa iarna. declanseaza la nivel teluric si mundan. calda. Sursa foto Coborand. o femeie reala. In calendarul crestin. Baba Dochia este o reprezentare mitica lunara. insorita. Incepe sa ninga. peste Dochia geto-dacilor s-a suprapus in mod fortuit imaginea Sfintei Eudochia ( venerata de bizantini sub numele de Evdokia). Apoi. criteriul cel mai folosit pentru impartirea zilelor fiind varsta participantelor. iar vremea se face nemiloasa. iar Baba si oile sale ingheata pe munte. echinoxiala si maternala. declansand la nivel spiritual ceea ce Natura. Baba se dezbraca de toate cele douasprezece cojoace. pe firul mitului descoperim numeroase zeite geto-dacice in care se manifesta personalitatea duala a Mamei Pamantului. mai tarziu. inourata. foarte frumoasa si atragatoare. in continuare. pedepsind Baba pentru rautatea ei. astazi pe cale de disparitie. dar iarna nu trecuse. Prin titulaturile de “Mos” si “Baba” descoperim ca cele doua zeitati au ajuns la batranete. Mos Craciun. Intoarsa acasa. Baba Dochia. fata este acuzata de Baba Dochia cum ca Martisor ar fi ibovnicul ei.

ocultarea sacrului in profan. putem intelege mai usor valoarea spirituala a sfincsilor romanesti. ci cu muntii care se intindeau intre Portile de Fier si pina in zona Buzaului. pina la ora actuala. ca si in celelalte locatii unde se gasesc sfincsi. incit. Astfel. Batrinii spun ca demult de tot. unul dintre cei care au masurat. O explicatie logica nu a putut fi data experimentului. unul de aur si unul dintr-un aliaj oarecare. intr-una dintre cele mai vechi vatre a Europei. masuratorile energetice au aratat un flux iesit din comun. Dupa ce s-a vindecat. sub numele de Baba Cloanta… 2 Sfincsii misteriosi din Carpati. argintul a fost acoperit de o pelicula rosie”. “Muntele tau”. au ingropat un trei obiecte: unul de argint. Astfel. care se pot vedea si in plan fizic. Tot faunul a fost cel care s-a sacrificat pentru regele zeilor atunci cand titanii s-au oprit in preajma muntilor cautindu-si prada. iar in Bucegi. in sumeriana. Localnicii ii spun Faunul. iar numele spune totul despre vechimea pietrei. si melanjul credintelor stravechi cu elemene crestine a dus la o personalitate complexa. Se urmarea efectul energiilor asupra diverselor metale. daca nu ar fi controlate ar putea arde jumatate din Romania pe o adincime de circa doi metri. Zeus insusi. in semn de omagiu pentru salvatorul sau. altii spun ca sunt flacari de comori. argintul era de o culoare verde inchis. Energiile inteligente In Muntii Bratocea. Eudochia a trait in timpul cand la Roma imparatea Traian (interesanta paralela cu Dochia dacilor) si a primit harul de a face minuni dupa crestinare. cu neasteptate manifestari. La Toplet argintul a avut o culoare albastra. adancirea dualismului – un motiv folcloric foarte popular.Teodot. energiile din jurul citorva sfincsi. sfincsul pare sa ia foc. KUR-PAT/es/I inseamna Muntele printilor si se aminteste ca inainte de Potop. Mai mult. Caucaz. iar cu un manunchi de fulgere a sculptat actuala stinca. la capatul uneia dintre culmi gasim o alta stinca ciudata. In sanscrita denumirea de KARPATA inseamna “Locul Guvernatorului” iar in latina CARPE. e vorba despre niste incarcaturi energetice exceptionale. pe care le-au lasat un an intreg. . Apoi tablitele sumeriene spun ca “…a sosit Potopul. Culoarea argintului nu a fost niciodata aceeasi. timp de 241. si-ar fi gasit refugiu intr-o pestera de sub sfinx si ar fi fost ascuns de un faun care l-a ingrijit si i-a vindecat ranile. Domnia sa si cei cativa colaboratori au efectuat o experienta inedita in zonele studiate. sustine domnul Pavel Codrescu. Doar radiestezistii afirma ca. Puterea lor este atit de mare. “Pentru ca ar fi trebuit sa acceptam ca energiile din zonele respective sunt… inteligente si au anumite preferinte metalice. ranit in lupta cu titanii. La dezgropare. Semnificatia Carpatilor este asemanatoare in mai multe scrieri vechi. Uneori si ziua si noaptea. Nimeni nu poate explica anomaliile respective decat prin… componenta energetica diferita intre zone. o serie de istorici romani si straini considera ca muntele mistic. Unii spun ca se vad fulgerele lui Zeus. Aici ar fi fost si Prometeu inlantuit de Zeus.200 de ani. Cunoscand toate aceste legende si realitati istorice. in realitate. iar dupa Potop au venit la domnie regii popoarelor din munti…”. Iar asta nu e totul. aurul nu avea nimic iar aliajul respectiv era pur si simplu topit. La o adincime de jumatate de metru. amintit in scrierile stravechi nu are absolut nici o legatura cu actualul Caucaz. Si aici. din povestile bunicilor. pentru cea pe care o cunoastem. “Am pornit de la ideea ca in antichitate sacerdotii foloseau mai mult aur si argint si mai putin alte metale”. Zeus s-a intors la lupta si si-a recucerit Olimpul. aurul a capatat o vaga nuanta rosiatica. au domnit 8 regi in 5 orase.

Localnicii spun despre sfinxul lor ca ar fi fost. nimeni nu are curajul sa doarma in zona. Timp de aproape doua luni. un inger de-al lui Dumnezeu. respectivii au cautat intrarile respective. a cheii. Si oricum. Respectivii. in locul unde daduse gres. Intrau in pesterile din zona si apareau abia spre seara. Spuneau ca mai cele doua bucati fac parte din cheia care va deschide poarta de trecere si ca ei sunt pe cale sa descopere cea de a treia bucata. cei cunoscuti si sub numele de diavoli. in religia crestina. sustineau ca sunt in posesia unor scrieri vechi si a unor harti care atestau existenta unor porti de trecere catre alte dimensiuni. obositi dar deloc descurajati. A fost ultima seara cand cei sapte au mai fost vazuti. La un moment dat. parintelui Teofil. cativa tineri specialisti in mistica si energetica – la vremea cand acestea abia intrau pe “piata romaneasca”. (de la care. dar nu mai aveau si cheia de intoarcere. Ingerul trebuia sa pazeasca o inchisoare in care Stapinul ceresc ii aruncase pe diavoli. Pentru ca asa spunea . de pe drumul turistic care duce de la Cabana Ciucas in virf. mai exact catre locul din care.) ca sunt pe cale sa descopere intrarea cautata. si ultima. au scos dintr-un rucsac vechi doua obiecte stranii ce pareau a fi facute dintr-un amestec de bronz si argint. in numar de sapte. pentru ca nu exista nici o urma a baietilor.Paznicul de seara Se ajunge relativ usor. Disparitii misterioase In vara lui 1992. Cei care ajung in preajma Paznicului pot simti mici furnicaturi in palme si sunt cuprinsi de o stare de moleseala. Dar paznicul nu a fost suficient de vigilent si diavolii au scapat si au fugit catre soare-apune. cei sapte au povestit unuia dintre calugari. Unii pun asta pe seama lipsei de oxigen la inaltime. vin luptatorii negativi. in urma cu mai bine de 10 ani a aflat subsemnatul povestea. n. mai exista o stinca denumita sugestiv “Mina dracului”. a. Mai ales ca nu foarte departe de acel loc. dar oamenii locului stiu ca acesta e semn ca locul e viu. Georgescu Aurel. Corturile in care-si faceau veacul pe timp de zi si de noapte au ramas goale iar o ancheta in adevartul sens al cuvintului nu a putut fi pornita. Atunci ingerul. la origine. S-a spus la vremea respectiva cum ca ar fi patruns intr-o galerie care s-a surpat in urma lor sau ca au fost striviti de zidurile pesterilor prin care tot intrau si scormoneau. Si cand au avut impresia ca nu sunt crezuti. l-a rugat pe Dumnezeu sa-l ierte si sa-l lase acolo. Cei sapte spuneau ca in interiorul Bucegilor s-ar afla mai multe incaperi unde au fost depozitate arhive secrete din cele mai vechi timpuri si ca acestea ar fi pazite de niste preoti ciudati. aveau sa dispara fara urma. de rusine. fiind situat pe unul din abrupturile sudice ale Tigailor Mari. Iar Dumnezeu l-a ascultat si l-a transformat intr-un paznic de piatra. Doar parintele Teofil credea ca baietii gasisera poarta de trecere si o deschisesera. Privirea sfinxului este indreptata catre apus.

pina acum nu au fost descoperite urme ale tragediilor. dar descoperirea nu a avut ecou. cea care inregistreaza si pastreaza tot ceea ce s-a intamplat de-a lungul timpului. Pamintul a “nascut” diverse forme zoomorfe de piatra. parte din cauza birocratiei comuniste. cuvintul Akasha rezolva tot misterul. se gaseste o stinca ciudata. Pentru ca Akasha este memoria universala. de la departari mari. La baza stincii este un mic izvor. acestia nu au fost singurii. Din acest motiv exista o permanenta lupta in umbra pentru a controla centrele de energie primordiala. cele din care a fost format pamintul si care poarta intreaga informatie despre planeta noastra. dar nu a fost demonstrat nimic din punct de vedere stiintific. Astfel. Altminteri. pe care-l considera adevaratul pamint sfint de unde au venit zeii. Se pare ca astfel de chei exista si permit accesul la anumite zone. au fost voci care au sustinut ca zona ar fi una tamaduitoare. “Spre exemplu. Pentru ca intrarea este ascunsa sub un val de energie primordiala. In acele puncte ale dragostei energetice. Sa va spun eu de ce. nimeresti in alta parte. In cartea sa intitulata “Cartea trecutului misterios”. un iubitor al spatiului carpatic. indiferent de aparatura folosita. din Finlanda. in rezervatia “12 Apostoli”. E vorba de ceea ce noi numim decalaj temporar. in caz ca lucrurile nu se deruleaza asa cum ar trebui. Domnia sa este autorul unor cercetari care aduc in prim plan Carpatii dintre Dunare si Ceahlau. pentru a umple bidoanele si sticlele de plastic cu apa curata. o poarta lasata de programatorii initiali pentru orice eventualitate. Sfinxul pare o piatra ca oricare alta. dar in 1987 un student descoperea pe Valea Paltinu. In felul acesta. greu de reperat si de penetrat. Punct de reper pentru calatoriile spatiale Pentru existenta Sfincsilor din intreaga lume. apa sfinta ce izvoraste direct din stinca. numite puncte ale dragostei. se pare ca sfincsii din intreaga lume sunt zone in care aceasta arhiva a omenirii poate fi accesata. Este vorba de ceea ce localnicii au numit Dochia si care are o inaltime impresionanta de nu mai putin decat 20 de metri. Numai ca acestea nu pot fi controlate material. sustine domnul Frederik Hanunssen. parte din dorinta puterilor oculte de a face cit mai putin zgomot in preajma centrelor de putere energetica si spirituala. Cei care ajung sa controleze acele puncte pot controla viata si moartea pe Terra. S-a afirmat la vremea respectiva ca insemnele solare sunt cele mai vechi din lume. dar nimeni nu a putut descoperi nimic. in care energiile se aduna si se contopesc. in care energiile terestre si cele celeste converg.calugarul cel initiat. Aici vin. de cremene. care reprezenta o figura bizara insotita de cateva simboluri solare. Nu este vorba despre energiile normale ci despre energiile primordiale. pe unul din munti. toata lumea stie ca sub Sfinxul din Bucegi se gasesc comorile spirituale ale omenirii. Cu toate astea. Pentru o mai buna documentare ne-am adresat spiritologilor si specialistilor in energetica. ca fiind leaganul civilizatiei noastre si al puterilor mistice care au stapinit planeta in vechime. francezul Robert Charoux spune ca pe glob exista locuri speciale. despre care oamenii spun ca ar avea proprietati curative. Dar pentru cei care sunt cit de cit initiati in mistica. exista si o alta explicatie. Doar cel care trece de zidul respectiv de energie poate patrunde in tainitele secrete ale Sfinxului. Un alt loc special se gaseste in Muntii Calimani. inconjurata de mai multe formatiuni antropomorfe. unde pot fi vazute o serie de stinci cu diverse reprezentari antropomorfe. stincile cele ciudate actioneaza ca o poarta ascunsa intr-un program sofisticat. mai multe cazuri de disparitii stranii fiind puse pe seama caderilor in prapastie sau a ursilor. un megalit straniu. Cit despre cei disparuti. Ani de zile oamenii au crezut ca au de-a face cu niste toane ale naturii. . Trecand apoi in Ceahlau. intr-un luminis la care se ajunge dupa un urcus nu chiar la indemina oricui. ca fiecare usa spirituala are cheia sa si daca folosesti o alta. Mai mult. Adica in acelasi loc pot exista mai multe civilizatii dar decalate temporar”. asa incit misterul nu a fost inca elucidat. ci spiritual si energetic.

in apropiere de Portile de Fier. Tot de la domnia sa aflam si ca in preajma Sfinxului de pe Cerna. Ba mai mult. cele doua arme pot fi vazute stralucand. Vocile din preajma sfincsilor Dar cea mai importanta alcatuire stincoasa de tip sfinx a fost facuta in Muntii Retezat. da` mi se facuse parul maciuca in cap” In apropiere de Orasul Herculane. Am crezut ca nu scap de acolo”. pe soseaua catre Orsova. unul dintre acestia. Apoi a alunecat pe stinca si s-a strecurat printr-o crapatura. profesor etnolog si istoric. decat este prevazut a se intampla. citind una din legendele locale. Florea Mihai. timp de cateva minute. Poate parea de domeniul fictiunii. de-a lungul anilor. . nici mai mult. consumul de energie este mare si aici. viperele sunt mai mari si mai veninoase. In plus. haiducul Pantelimon. Tot domnia sa spune ca despre unul dintre eroii locali. “Atunci trebuie ele luate. cel de la Toplet. chiar daca ajunsesera acolo dupa o zi intreaga de mers pe munte. sustin ca nu au simtit nevoia de apa sau de mincare si ca s-au simtit foarte relaxati. in fapt. fiica lui Decebal preschimbata de zei in stinca pentru a nu fi prinsa de romani. Sub Sfinxul de acolo se spune ca ar fi ingropate ciomagul lui Hercule si piele leului prin care nu trecea nici o arma. Multi au cautat. Avea pe putin 2 metri si o grosime ca pe brat. chiar sub sfinx. incheie domnul Matei. ascuns privirilor turistilor. oamenii spun ca o data la 100 de ani. de-a lungul Cernei. pentru ca altminterea nimenea nu le gaseste”. pasionatii de OZN sustin ca in preajma Dochiei s-ar fi vazut cele mai multe obiecte zburatoare stranii din 1980 incoace. afirma ca Dochia este. se gaseste un alt Sfincs. da` mi se facuse parul maciuca in cap.000 de ani. pe la 1830. dar de a carui existenta stiu iubitorii muntelui. ramine ca timpul sa ne arate. Daca este sau nu adevarat. “Chiar si asa. Cand m-a auzit s-a ridicat ca la juma` de metru si a sisiit spre mine de m-a luat groaza. afirma domnul Nicoara Matei. Unii spun ca Dochia ar fi fost. Si daca stim ca Nicolae Densusianu a localizat Muntele Sfint Kogaionon putin mai jos. Se ajunge ceva mai greu la el. isi incheie etnologul relatarea. decat primul punct din cadrul calatoriilor spatiale care folosesc gaurile de vierme pentru a scurta durata calatoriilor. Era una care sta tolanita taman pe sfinx si arata ingrozitor. la Dochia. “Nu sunt copil. Cei care analizeaza solul masivului vor remarca uimitoarea lui asemanare cu cel de pe Luna. turistii care au campat sau doar au trecut prin preajma. “Dar eu mai curand cred ca dadea bani poterei si aceia nu aveau nici un interes sa-l omoare”. Spun oamenii ca numai un viteaz cu inima curata le va gasi si ca acela va deveni aparatorul romanilor. Nu sunt copil. din cauza drumului anevoios. nu ne mai miram de nimic. nici mai putin. Dochia a fost folosita de mii de ani ca punct de reper pentru calatoriile spatiale…”. Se spune ca Traian insusi o urmarea pe fata si cand a vazut puterea vechilor zei ai dacilor si-a oprit armatele si nu a mai inaintat. unde nu mai putin de sase formatiuni de tip antropomorf sunt dispuse pe un arc de cerc care inconjoara virful cu acelasi nume. “Eu am vazut cateva si m-au trecut fiori pe sira spinarii. Oricum. oamenii spuneau ca ar fi gasit pielea de leu si ca din cauza asta nu-l atingeau gloantele poterei si ale strajilor domnesti trimise sa-l pranda. ei fac prima reincarcare a navelor. cele doua obiecte mistice dar nimeni nu le-a gasit.Legendele care inconjoara stinca sunt numeroase si nici una nu e mai “tinara” de 2. dar orice aparat electric pe baterii functioneaza mult mai mult acolo sus. la Dunare. Asta din cauza curentilor energetici din apropiere. Si el este inconjurat de legende si povestiri fantastice.

Simboliza stapinitorul locului respectiv. Locul unde omenirea s-a nascut Interesant este ca departe de a fi centre turistice active. a) dar si a unor fenomene naturale menite a-i alunga pe turisti. Sfincsii functionau nu ca aparate de radio celeste ci ca statii de amplificare. Cum s-ar spune in zilele noastre. vorbind intr-o limba complet necunoscuta. pe virf de munte? Satelitii celesti O alta ipoteza tulburatoare a existentei sfincsilor a fost emisa de o serie de cercetatori straini si romani a fost aceea ca pietrele functionau. n. “Cu Bucegii s-a intamplat altceva. iar pe virfurile muntilor s-au descoperit o gramada de urme ale unor temple vechi de mii de ani. informatiile controlate de zei ajungeau si la cele mai cunoscute oracole. iar prin intermediul lor. cum s-ar putea crede ci despre o auto-protectie a zonelor respective. ca niste bizare aparate de emisie – receptie spirituala. Prin intermediul lor. acestea sa ajunga la oameni. Ani de zile s-a afirmat despre acesta din urma ca ar fi “functionat” ba pe seama unor gaze halucinogene care se gaseau sub oracol. Nu este vorba despre mina omului. ba pe seama cine stie caror mincaruri sau ciuperci cu efect halucinogen. spunind ca nu aduce noroc. in realitate. Si cum sa ajunga sa caute acele secrete. Gazele sau mincarurile halucinogene nu ofereau informatiile primite de la zei ci il deschideau pe sacerdotul care efectua serviciul catre lumea divina. al formatiunilor tribale si chiar al micilor voievodate si cnezate.Culmea Gropsoarelor din masivul Zaganul adaposteste un alt sfinx. Energia emisa in preajma sfincsilor a dus la crearea unei faune cel putin bizare (vezi viperele de la Toplet. fara a fii remarcati? Asa ca au folosit cozile de topor romane si au introdus . fluxurile energetice si spirituale care treceau prin ele fiind retrimise catre lumea larga. denumirea de cioban avea si o altfel de semnificatie. Apoi veneau informatiile celeste. nu o data s-a afirmat ca vocile care se aud in preajma stincilor si a pesterilor pot apartine si unor fantome. printre care si cel din Delphi. Sa fi fost doar niste unde radio sau altfel de unde?! In plus. Privirea sa este orientata catre sud-est. zeii de dincolo de Pamint isi puteau trimite ordinele catre preoti. Pentru locuitorii vechi ai Romaniei. Si in felul acesta. numit Ciobanasul. pe vremuri. ca si cum cineva ar incerca sa le faca uitate in timp. Cei care au trecut prin preajma Ciobanasului sustin ca au auzit niste voci ciudate. Dar ce sa caute fantomele in locuri pustii. Locul musteste de legende si de intamplari bizare. Realitatea este putin diferita. sfincsii indeplineau. zonele care adapostesc sfincsi par cuprinse de tacere. cei care s-au aventurat pe muntii respectivi. Strainii au stiut dintotdeauna ca acolo sunt secrete nemaipomenite care pot da stapinire asupra lumii si a popoarelor. patronul turmei. Vocile au incetat imediat ce s-au indepartat de Ciobanas. au murit sau au suferit accidente grele. acum mii si mii de ani. Nu intamplator zonele au fost cunoscute ca fiind sfinte din cele mai vechi timpuri. rolul satelitilor de comunicatie din zilele noastre. Este suficient sa privim statisticile din ultimii zeci de ani ca sa vedem cum zona Retezat – Godeanu a fost foarte rar vizitata si cum nu o data. ocrotitor. iar localnicii il ocolesc. dar la un nivel la care satelitii nu vor ajunge niciodata. care treceau prin sfincsi si se repartizau in functie de reteaua informationala creata de zei.

Pe o bucata de scândura batuta de ploi. Claudiu Pata. Mures si Bistrita. cum sunt multe pe aici. Apoi. mergea. dincolo de flora si fauna lor. se petrece de cativa ani incoace: muntele se trezeste iar paznicii spiritualitatii universale s-au intors acasa. „Fiul meu ne-a spus. geologog si specialist in energia pietrelor. pe acolo pe unde cerul pare sa se impreuneze cu pamântul. Si ceea ce parea imposibil. S-a pomenit in literatura de specialitate despre virtutile energetice ale muntelui. Este simbolul de piatra care uneste patru judete – Harghita. printre care si simbolul soarelui. dupa o zi ploioasa. de la padurile de brad dese ca peria pâna la stâncile sculptate misterios de natura atotstiutoare. asemanatoare Bucegilor sau Ceahlaului. ii determina pe tot mai multi turisti sa renunte la explorarea masivului Bucegi.000 de metri. trebuia sa se fabrice acid sulfuric… De câtiva ani a primit. aici. impreuna cu nevasta si cu fiul lui. .Bucegii in circuitul turistic. Calimanii ascund insa. care era in clasa a XII-a atunci la un liceu in Vatra Dornei. „A venit si geologul santierului de la mina sa vada minunea. la porunca Elenei Ceausescu. caderi in prapastie. sta scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. se afla adapostite intr-un sopron improvizat trei bucati de stânca. impreuna cu un profesor. cel care era cu adevarat interesat de muntii Calimani si cu care ne cunosteam de câtiva ani. in locul unde omenirea s-a nascut. A aflat si profesorul Traian Naum. Nea Vasile a fost timp de vreo douazeci de ani sofer la exploatarea de sulf din Calimani. potrivita in cuie deasupra sopronului. titlul de „parc national”. in ultimii 3-4 ani. De la rododendronul ce inroseste la inceput de vara pajistile alpine la Iezerul „fara fund”. o piatra pe care erau gravate insemne ciudate. Ii place sa colinde printre jnepenii pitici. In anii ’80. El a venit impreuna cu un arheolog. cu toate ca asta nu convine anumitor grupari oculte. la 2. Ei au anuntat Institutul de Stiinte de la Bucuresti. câteva mistere greu de explicat: „megalitii”. isi dau seama de frumusetea pura a acestui munte. o serie de accidente bizare au tras un semnal de alarma asupra Bucegilor. s-au mai gasit inca trei pietre gravate. printre turisti. Asa si-a invatat si copiii… Sa respecte muntele cu maretia si greutatile lui. catre cei 12 Apostoli. Vasile Pata ne-a povestit ca in 4 iunie 1987. la Gura Haitii. a descoperit. si despre misterele preistorice pe care le ascund aceste piscuri indraznete.000 de metri. lacul izvorât miraculos la 2. „Sfinxul” Calimanilor sau stâncile care intrupeaza in granit cei Doisprezece Apostoli. Pietrele scrise ale lui Pata Intr-un sat de la poalele muntelui. ii cunoaste darnicia si furia. cautatorii de comori spirituale isi pot pierde urma usor printre ceilalti si pot parea oameni obisnuiti” afirma domnul Marian Dumitrescu. Atlasele geografice spun ca este cel mai inalt si cel mai spectaculos munte din Carpatii Orientali. Cei care se incumeta sa strabata Calimanii. accidente inexplicabile. Suceava. de la Vatra Dornei la Toplita. prin lege. cu rasuflarea taiata. O stânca cu niste inscrisuri tainice si câteva desene greu de deslusit”. a ingenuncheat si avea lacrimi in ochi”. Misterele Calimanilor: Inscriptii de peste 2500 de ani la Muzeul Megalitilor 3 Muntii Calimani constituie bariera de stânca intre Ardeal si Moldova. Cu toate acestea. sapat de viitura. ca a descoperit o stânca ciudata. ne-a povestit batrânul. Când profesorul Naum a vazut pietrele. Ochiul iti este ademenit de o sumedenie de bijuterii pe care doar muntele ti le poate darui. unice in România. cu Marin Cârciumaru. In felul acesta. in curtea unui muntean batrân si gospodar. a adaugat Vasile Pata. Stie toate tainele muntelui. Avalanse. in santul adânc de 2 metri. O scriere si simboluri ciudate sapate in stânca.

“Godzila” etc.n. autorii lucrarii „Muntii Calimani”. Altul pare un simbol precrestin. Straturile geologice asezate temeinic in timp. Asa a iesit la iveala originea stâncilor. „Din pacate. finantat de Guvernul României. Italia etc. egiptene sau aztece. dupa unsprezece ani de la inchiderea minei. ca „in prezent se deruleaza un proiect de reconstructie ecologica a fostei exploatari miniere de sulf Calimani. Traian Naum si Emil Butnaru.ro Felicitări pentru că aţi dovedit multă sensibilitate pentru megaliţii de la Gura Haiti. Doar strainii se intereseaza si vin in expeditii ca sa le vada”. l-am invitat pe prof. Povestea megaliţilor mobili. izvoare si pâraie otravite… Directorul adjunct al Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava. de pe care oferiţi şi o . a denumit o serie de forme create de natură.e.dr. Muntele jefuit si umilit de Ceausesti Exploatarea sulfului vulcanic din Calimani a inceput prin 1970. acum este doar o stânca dezbracata. la exploatarea sulfului. a declarat. Le-am expus in curtea mea. 200 ha de teren arata si acum. in «Muzeul Megalitilor »”. din respect pentru ceea ce făcuse pentru Călimani. Vasile Pata a dus pietrele acasa. impudic si sinistru. poate exagerat. el fiind şi cel care. dupa ce a fost inchisa in 1997. cu gravuri. aflate în curtea lui “Nea Paţa”. Negoiul românesc practic nu mai exista decât pe harti. Acoperea doar 5% din necesarul industriei din acea perioada. Se vad aici toate maruntaiele pamântului. Un altul seamana izbitor cu un OZN! In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata. pentru „Gardianul”. Eu sunt cel care. A lasat insa in urma. Naum să vizităm primul megalit. A fost bagata in temelia unei cladiri! Nu le-am mai putut recupera. Marin Carciumaru postat pe situl frontpress. Ba una dintre pietre a si disparut. un om admirabil. fac urmatoarele observatii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate. i.” Nea Vasile spune ca „am hotarât impreuna (n.r. unul câte unul. care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. Portugalia. câteva simboluri solare. – cu profesorul Traian Naum) sa ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. scrijelite in piatra. cultului soarelui. stiinta la noi e la pamânt. este puţin diferită. dar există şi destule scăpări. Cu o tristete blânda.«Doar strainii sunt interesati de megaliti» Ajutat de câtiva localnici. A fost decapitat fara scrupule un munte. un alt munte. la fel de inalt si „falnic” de steril de mina. Vă pot spune că profesorul meu Traian Naum a crezut cu ardoare în existenţa unor forme megalitice în Călimani. marele cerc cu raze «in turbina» reprezentând probabil discul solar intâlnit uneori in gravurile din Franta. asemanatoare celor din vechile culturi antice. prin modul in care au fost efectuate. S-a lucrat aici. Insemne bizare. Sursa: Anna Kovacs – Gardianul Comentariu de Prof. la indemnul familiei Ceausescu. Mina de sulf nu a fost rentabila niciodata. Un munte complet distrus. situate pe înălţimile muntelui – vezi “Moşul”. un adevarat dezastru ecologic. peste 25 de ani. In fapt. Dar am vazut ca sunt lasate sa zaca ascunse si se umpleau de praf. lipsit complet de viata. Multe date menţionate sunt corecte. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si câteva planete.univ. care dorea cu orice pret independenta economica a tarii. Am decis sa le aduc acasa. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor. ca un straniu peisaj selenar. Ranile naturii se vor vindeca doar in câteva zeci de ani”. Vasile Pata ne spune ca nu se acorda importanta megalitilor din ograda lui. inginerul Iluta Cocris. Specialistii din Bucuresti au luat in serios descoperirea lui nea Vasile. inclusiv in ceea ce priveste materia prima pentru industrie.

Cei doi Cavaleri erau inarmati fie cu o lance. impreuna cu Zeita Bendis. a straniului Cavalerul Danubian. Faptul ca noua religie s-a raspandit dupa cucerirea unei parti din Dacia de catre romani (Traian a cucerit 14% din teritoriul dac). avand pe cap nu cusma dacilor ci misterioasa boneta frigiana. Cavalerii purtau steagul dac. dar care avea aceeasi credinta. au salvat aceste monumente. în acest sens regăsindu-se în lista mea de lucrări destule contribuţii în acest sens. 1988. De asemenea. precum şi cu o colegă geolog care mi-a semnalat existenţa primului megalit. fara sa priveasca dincolo de mistica getilor. punandu-si principalii zei in urma acestuia pe diferite monumente. Lupul este simbolul zeului . In comparatie cu alte monumente religioase. oameni minunaţi. a cohortei si a manipul-ului respectiv). cu o dedicaţie specială ca pentru fostul student al Doniei sale. Şaru Dornei. iar fotografia o deţin şi acum. În acest sens. SCIVA. fie cu securea dubla. aceeasi limba si aceleasi teluri primordiale. cele inchinate cultului Danubian sunt turnate in plumb. totodata si dorinta reintregirii tarii venita atat din partea dacilor aflati sub ocupatia romana cat si de dincolo de frontiera.imagine. Singurele marturii existente sunt niste basoreliefuri si niste monumente. au format prima trinitate de dinaintea crestinismului. în colaborare cu profesorul Naum. TRAIAN NAUM. din respect. Era simbolul Patriei care hranea acelasi popor. com. EUGENIA NIŢOI. unde eu şi profesorul Naum am crezut că le este locul. recuperându-le de la Muzeul din Vatra Dornei. a fost Cultul Cavalerilor Danubieni. 143-157. Dupa cum se stie. caciula rosie simbol al luptei pentru cucerirea libertatii folosita in toate timpurile. ocrotitoare a Daciei. Romanii au facut mai mult: au recunoscut superioritatea lui Zamolxis. aşa cum menţionam. puteţi utiliza o publicaţie ştiinţifică a lor:115. Interpretarea gravurilor îmi aparţine. dacii erau unul din putinele popoare care ni ciopleau chip pentru zeii lor. in credinta stramosilor nostri apartinea lui Zamolxis. Ceilalţi au fost descoperiţi de mine şi profesorul Naum în nenumăratele deplasări ulterioare în zonă. Ne-am înşelat. aratand. este adevărat. Pana la ora actuala monumentele contin secvente cu un singur Cavaler. care mai mult decât cei îndreptăţiţi să o facă. mai exact. Suceava. la un moment dat în pericol de dispariţie 4 Cultul Cavalerilor Danubieni Cultul Cavalerilor Danubieni Cei doi Zamolxis. regret acestea îmi aparţin în exclusivitate. material care. din antichitate si pana in vremurile moderne de catre toti conducatorii armatelor care luptau pentru eliberarea tarilor lor sau pentru eliberarea din sclavie (sa nu uitam ca armata lui Spartacus avea ca simbol boneta insotita de numarul legiunii. cu 2 Cavaleri si o Mare Zeita si cu scena unui banchet sacru oferit invingatorilor. jud. Atunci a îngenunchiat lângă megalit. pentru că pur şi simplu eram singurul dintre cei trei autori care m-am preocupat de arta preistorică. mai precis de colonistii veniti in Dacia. MARIN CÂRCIUMARU. din teritoriul controlat de dacii liberi. p. Moda asta a fost introdusa de romani. acum impartit in doua. o preluare a acestui cult de catre invingatori si de catre popoarele cucerite de ei. 2. arata dorinta in reintregirea tarii si faptul ca dacii liberi ii sprijineau pe fratii lor aflati sub ocupatia romana. Megalitul gravat de la Gura Haitii. În ceea ce priveşte interpretarea gravurilor. pentru că am constat noi înşine că erau. Multi s-au intrebat ce reprezenta steagul dac si fiecare a incercat sa-I dea propria explicatie. Încă odată doresc să-mi exprim admiraţia şi respectul pentru familia Paţa. 39. simbol al libertatii Una dintre cele mai misterioase religii cu radacini in Dacia preistorica si a carei continuitate a atins secolul XIX. celebrul dracos cu cap de lup si trup de sarpe. Basoreliefurile in care apar cei doi cavaleri si Marea Zeita ii reprezinta pe cei doi gemeni Zamolxis care. Fiecare din scenele reprezentate sunt o continuare a cultului lui Zamolxis. au fost publicate.

Sa nu uitam ca. ci pentru ca meseria nobililor era razboiul. Iar cea de a doua pasare. examenul final fiind dat in zona muntoasa unde viitorul cavaler urma un ritual de purificare si renastere spirituala. In credinta pelasgilor. Si nu intervenea intr-o lupta decat atunci cand era amenintata insasi integritatea tarii. dar se presupune ca acestea s-ar fi aflat in munti. dacii fiind convinsi ca nu exista moarte ci doar o trecere catre viata adevarata. Ei invingeau intotdeauna Mai mult. Este vorba de pasarea Phoenix. la ora actuala nu au fost descoperite temple ale cultului Danubian. in randurile danubienilor erau acceptati numai nobili. cu o mana de viteji. Pentru ca una din conditiile de supravietuire era anonimatul. cand acestia posedau. Pasarea Phoenix si Corbul. In basoreliefuri apare ritualul de inghitire a candidatului de catre un dragon (balaur in credintele populare). toate elementele crestine? Din pacate. Sa nu uitam ca. Cei care doreau sa devina Cavaleri ai Libertatii. in necredinta lor. Dac-sha. purificat de insusirile negative. iar sarpele este simbolul lui Zamolxis. amintit in vedele indiene ca tatal triburilor dace. Iancu de Hunedoara. simbol al raului si il scotea din burta pe viitorul cavaler. Si asta nu dintr-o discriminare de rasa. Daca intelegem taina acestui Ordin de lupta poate intelegem si cum a fost posibil ca voievozii nostri. Pe aceleasi basoreliefuri mai intalnim 2 reprezentari a caror intelegere apartine doar initiatilor. aflata dincolo de granita mortii. urmata de sosirea unui Cavaler al Ordinului care invingea balaurul. corbul va deveni simbolul uneia dintre cele mai renumite familii nobile din Transilvania. trebuiau sa treaca anumite teste. in pesteri greu accesibile neofitilor. care. este intalnit mereu ca un mesager intre lumea celor vii si lumea celor plecati de aici. care invia si devenea unul dintre membrii ordinului. familia Huniazilor care au dat natiunii romane pe cel mai viteaz conducator de osti. aliment care purifica trupul. dupa mai bine de 13 secole. stramosi ai dacilor. pasarea Phoenix reprezenta renasterea spirituala a unui popor. carora istoricii romani. dupa mai bine de 1000 de ani. in nestiinta lor sau in reaua lor credinta. venetici fara tara si fara credinta . Cea de a doua este un corb. doua pasari nemuritoare Dacii au fost singurul popor a caror credinta depasea marginile propriei tari cat si marginile Pamantului. respectiv ai Ordinului Danubian. corbul. ii vom intalni pe acesti cavaleri reorganizati sub Ordinul Dragonului. nu au putut privi catre maretia poporului nostru si a stramosilor nostri. simbol al renasterii permanente a poporului nostru. ordin a carei paternitate si-au insusit-o maghiarii si popoarele germanice. alungand demonii. Neofitii treceau probe de curaj si mureau simbolic Unul dintre elementele misterioase ale cultului era faptul ca initiatii nu consumau nici un fel de carne ci doar peste. sa bata de atatea ori armatele numeroase ale imperiilor vecine. pe care multi istorici au descris-o ca fiind un vultur. Credinta lor a fos una universala. innainte de venirea discipolului lui Isus. Ordinul Cavalerilor Danubieni reprezenta elita tarii. cand de fapt ea reprezinta pasarea nemuritoare si puii sai. Dureros este ca multi dintre istorici sunt simpli functionari care au invatat pentru a ajunge in functia respectiva. ordin din care au facut parte toti marii nostri domnitori din toate cele trei tari romane. I-au spus <Closca cu puii de aur>. stapan al lumii de dedesubt. pastratori ai ritualurilor stramosesti.suprem al Universului. Un monument extrem de important in acest sens il reprezinta celebrul Tezaur de la Pietroasa. Oamenii liberi munceau pamantul si doar in caz de primejdie veneau sub arme. ii reprezenta pe cei mai buni razboinici si pe marii preoti. Ne mai miram oare ca dacii au fost crestinati atat de usor de Apostolul Andrei. pe cand nobilii se pregateau permanent in arta razboiului.

singurele documente ce le atestă existenţa. Civilizaţia dezvoltată a geto-dacilor se poate demonstra. Panonia şi Marea Neagră.). Iozef Hampel. Până în prezent. Zeii păgâni existenţi. Dumitru Tudor. Oamenii începuseră să nu mai creadă orbeşte în zeii oficiali greco-romani. ceremonii secrete şi diferite speculaţii de credinţă. istoricii au identificat aproximativ 12 centre de cult religios. Franz Cumont îl considera un complex de credinţe legate de ritul unor zei barbari sau greco-romani. Em. aproape toate situate în Munţii Carpaţi şi unul singur în Munţii Babadagului: Şurianului (complexul Sarmizegetusa). deţinători de secrete şi neîntrecuţi în organizarea de ceremonii publice. Aceste religii. Franz Cumont. numai puţine religii păgâne puteau răspunde. Bucegi. şi prin unitatea spirituală a lor. în zone considerate a fi sacre. Mihail Rostovtev. Cercetătorii au . Această’ unitate se demonstrează prin dispunerea centrelor de cult religios într-un sistem unitar. şi ei protectori ai corăbierilor. prin magie. care i-au preocupat din totdeauna pe unii oameni. La aceste întrebări fireşti şi omeneşti. Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul. provenite mai ales din Orient. preocupare ce-1 frământa pe omul sărman. în timp. dacă ne gândim. Ceahlău. manifestată mai ales printr-o adâncire a stării de mizerie şi de ignoranţă la care se adăugau o demoralizare tot mai mare şi o creştere a superstiţiilor. care spera ca cel puţin acolo în lumea umbrelor s-o ducă mai bine. pe lângă celelalte elemente. Suhard şi Rodna. Denumirile vârfurilor date în antichitate nu se cunosc azi. deveniseră divinităţi legate de fericirea clasei dominante. Lăcaşurile de închinăciune erau dispuse pe vârfuri de munte. în prealabil. Mircea Dogaru şi alţii. zeu unic al daco-romanilor (II d. prin preoţii – reprezentanţii lor pe pământ – nu arătau clar ce va fi „dincolo”. a fost creuzetul unor misterioase religii păgâne ce au dăinuit până la apariţia şi instaurarea creştinismului. o iniţierea pe cale religioasă-mistică. cuprins între Munţii Carpaţi şi Munţii Balcani. Grigoraş. Dunărea mijlocie. se ştie. precum: Teohari Antonescu. Teohari Antonescu îi identifică cu zeii Cabiri – protectori ai navigaţiei în lumea frigiană. de trei vârfuri de munţi. Mai nou. societatea sclavagistă romană cunoştea o criză generală. autorii citaţi mai sus au formulat diverse ipoteze privitoare la acest cult. Mircea Dogaru îi atribuie Cavalerului Trac. Mihail Rostovtev susţinea că avem de-a face cu o contopire a cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac. lucru pe care îl puteau face numai preoţii anumitor culte. Astfel. ce se identifică mai târziu cu Sfântul militar Gheorghe. unde se practicau misterele cultului respectiv. Identificarea lor s-a făcut într-un mod original.5 Cultul Cavalerilor Danubieni [ II ] Spaţiul etno-genetic românesc. care. O zonă sacră era marcată.H. o divinitate pastoral-agricolă a triburilor trace. De la cultul Cavalerilor Danubieni au parvenit până în zilele noastre doar o serie de sculpturi enigmatice.H. pe toată aria de răspândire a geto-dacilor. În secolele II—III d. deopotrivă şi imaginaţia unor cercetători şi istorici. Analizând documentele rămase. Printre acestea un loc aparte îl ocupă cea a Cavalerilor danubieni. religie puţin cunoscută şi despre care ne-au rămas puţine date. în frunte cu împăratul. Dumitru Tudor este de părere că avem de-a face cu un cult inspirat de credinţele geto-dacilor şi influenţate de stăpânirea romană. Zeii existenţi ofereau adepţilor o fericire numai dincolo de mormânt. funcţia de zeitate supremă solară aparţinând lumii trace. erau răspândite în tot Imperiul roman de către o serie de preoţi bine pregătiţi din punct de vedere al cunoştinţelor esoterice. fiind necesară pentru aceasta. Iozef Hampel îi asimila cu Dioscurii greci. capabile să impresioneze şi să capteze masele ignorante şi superstiţioase.

unde erau înmormântaţi numai eroii şi conducătorii cultului Un astfel de cimitir este identificat de N. Pentru ei. Muntele Pântecele cu vârful Goga. în imperiu erau adorate foarte multe divinităţi. cu excepţia creştinismului. zeităţile nord-tracice fiind lăsate să fie adorate mai departe sau chiar. instaurarea credinţei s-a făcut prin iubire şi autosacrificiu din iubire. Centrele mai aveau în zona lor megaliţi (Babe. fapt care a facilitat fenomenul de sincretism pe care l-am amintit mai sus. împăratul roman Severus Alexander (222-235) a dispus să fie aşezate în Capela palatului său statuetele de cult ale tuturor divinităţilor venerate de supuşii săi. Multe dintre aceste credinţe prezentau asemănări de dogmă.H. a căzut sub ocupaţia romană în anul 106 d. acest cuvânt sacru este o limită care. „scutul. În apropierea Râşnovului s-a descoperit cetatea Cumidava şi tot aici există un număr mare de cetăţi dispuse în sistem concentric. fapt greu de crezut. denumire care provine de la Kogaionon. în timpul practicării ascezei. printre care se găseau chipurile lui Iehova şi Hristos. Să urmărim mersul evenimentelor. Centrul religios din Munţii Bucegi este delimitat de: Muntele Omul cu vârful cu acelaşi nume. elemente tot de cult religios păgân. ortodoxia – ramura răsăriteană a creştinismului – i-a rămas tributară până în zilele noastre. silaba „OM” este o exclamaţie sfântă pe care brahmanii o foloseau la invocări. Punct de intersecţie Râşnov. la peştera megalitică din Muntele Lespezi. romanii au dat dovadă de toleranţă în privinţa credinţelor locale. Muntele Zamora şi vârful Tâmpa În această zonă sacră a centrului din Bucegi se găsesc: schitul Peştera Decebal. de rituri şi de ceremonii izbitoare. .fost izbiţi de frecvenţa denumirilor „OM” şi „TÂMPA”. creştinismul a fost recunoscut ca biserică legal constituită. O situaţie asemănătoare s-a petrecut şi cu spaţiul geto-dac cucerit treptat de legiunile romane în secolul III î. astrologia şi misterele cultului. încât. In perimetrele lor se găsesc cimitire sacre. Jupiter-Zbelsurdos).H. In centrul de cult religios din Bucegi se mai găsesc Babele. unde preoţii cultului practicau astronomia. prin sincretism. încât se ajunsese la un adevărat haos. Zeii popoarelor supuse de romani s-au putut răspândi fără nici o piedică în tot imperiul şi. la fel ca şi la Sarmizegetusa. menţionate în Vechiul Testament. un altul în zona Schitul Peştera Decebal. Acesta consta în asocierea sau contopirea unor zei şi zeiţe ce aveau un bagaj teologic apropiat (ex. Stăpânirea romană s-a arătat tolerantă faţă de multitudinea de credinţe greco-romane ce erau răspândite în imperiu.H. o dată atinsă. se află la intersecţia drumurilor Mizil-Tabla Buţii-Braşov-Sibiu cu Târgovişte-Muntele Dichiu-Vama Strunga-Braşov-Sarmizegetusa. căpătând nemurirea.-II d. centrul de cult religios din Bucegi. într-o a doua fază au început să se facă simţite o serie de elemente combatante existente în vechea tradiţie evreiască. în Bucegi. Templele geto-dace erau situate în zone populate şi la intersecţii de drumuri importante. Introducerea creştinismului se face în două faze: într-o primă fază. Sfincşi şi Altare) necesare practicării cultului. Sfinxul şi mai multe Altare. amintim vechea tradiţie evreiască a lui „Dumnezeu Savaot” ca „Dumnezeul oştirilor”. După impunerea creştinismului. de pildă. În urma edictului din Milano (anul 313). Astfel. Se ştie că în filosofia indiană. tot aici se păstra statuia zeului. ele au fost adoptate în panteonul roman. le asigură energia spirituală necesară de a trece în spiritul universal şi de a se contopi cu Brahma. am denumi-o patriarhală. pentru a nu provoca adversitatea populaţiei ocupate. Ca şi în alte situaţii similare. pentru a nu trezi animozităţi din partea credincioşilor. Densuşianu. Ultimul bastion al rezistenţei tracilor de nord (geto-dacii) conduşi de Decebal. mulţi zei au fost admişi şi instalaţi chiar pe altarul cezarilor în pnma jumătate a secolului al III-lea. există circa 18 denumiri de „OM” şi 30 de „TÂMPA”. Din câte se cunoaşte. se va produce şi cu acesta un fenomen asemănător. Există opinia că fiecare centru de cult religios îşi avea un Munte al înţelepţilor.

care au produs schimbări în sânul bisericii catolice. 11. fiind pecetluită de Marea Schismă din 1054. garotta spaniolă. Theodor. spre a desemna trăsăturile religiei de la Carpaţi. . creştinismul a fost adus treptat în decursul secolelor I—III datorită soldaţilor romani şi a colonilor. Populaţia de la sate a fost mai puţin receptivă la noua religie.ajutorul şi sabia lui Israel”. vânătoarea de oameni cu câini dresaţi. cruciadele şi genocidul cu practicarea unor metode de luarea vieţii barbare (arderea pe rug. prin care militantismul a fost transferat prin Noul Testament în domeniul sufletesc şi spiritual. n. războinici sângeroşi. Am amintit toate aceste influenţe spre a evidenţia caracteristicile celor două biserici. datorită apostolului Andrei. Răspândirea creştinismului în Dacia s-a făcut în mod diferit. aflat sub tutela împăratului de la Constantinopol. Prezenţa lor în Dacia ocupată de romani va conduce la apariţia unor credinţe ce vor purta amprenta acestor culte insolite. o serie de măsuri ale Bisericii catolice – şi nu ortodoxe – dintre care amintim înfiinţarea Ordinului Templierilor. o serie de declaraţii ale lui Iisus din care transpare esenţa combatantă a „Dumnezeului oştirilor”: „Nu am venit să aduc pace… ci sabie” {Matei. rămânând păgână. fiind daţi fiarelor în circuri. Iam menţiona pe: Sfântul Gheorghe. existând în acest sens mai multe ipoteze. în Evul Mediu. dar. Ca şi la Roma. îngemănarea vechilor zeităţi militare păgâne cu o serie de martiri creştini proveniţi din rândul militarilor. a fost oficializat vechiul militantism creştin în numele lui Dumnezeu Savaot.„Cine nu este cu Mine. iezuitismul. în frunte cu Odin. şi creştinismul catolic. teritoriile din sudul Banatului. când biserica creştină a fost proclamată în Imperiul roman ca biserică unică de stat. Astfel. dar trebuie să remarcăm diferenţa de mentalităţi după prăbuşirea Imperiului de Apus (476 e. Arhanghelii Mihail şi Gavril. Sunt cunoscute cele declanşate în anul 298 de Veturius. 22. sunt doar o mică parte dintre preceptele biblice care vor justifica mai târziu. Este evidentă influenţa zeilor nordici. mai ales. ruptura dintre cele două biserici creştine. Cum armata constituia un mediu prielnic de răspândire a noii credinţe.) între practicanţii creştinismului tradiţional ortodox. Romanii controlau afară de Transilvania. de unde provine şi cuvântul actual de paganus = locuitor de altă dată al aşezărilor rurale. Dumitru. condus de papa de la Roma. Până în secolul VIII au existat o serie de martiri ce au fost canonizaţi în această categorie. Asia Mică şi Peninsula Italică. care a propovăduit la sud de Dunăre. 10. Procopie. este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte” (Luca. respectiv în Dobrogea şi a apostolului Pavel care se presupune că a întemeiat prima colonie creştină europeană la Philippi în Macedonia. Dobrogea şi Ilyricum. răspândindu-se în mod conspirativ în rândurile populaţiei din oraşe şi printre soldaţi în castrele militare. şef de stat şi prelat care transpune crucea în mânerul săbiei. astăzi Kremides în Grecia. Nu vrem să facem proces de intenţie nimănui şi nici să ne avântăm într-o polemică sterilă. 36). 23). Oltenia şi Câmpia Română. cei convertiţi la creştinism cunosc persecuţii. în rândul militarilor creştinaţi se produc primele persecuţii. după unii autori creştinismul s-ar fi transmis în spaţiul geto-dacic prin misionarism încă din secolul I d. litoralul Mării Negre. decapitarea. tortura etc. După alte ipoteze. ofensiv şi combatant. sud-estul Moldovei cu Bugeacul.H. prefect al Praetoriului şi între 303-311 când sunt menţionate edictele date de împăraţii Diocleţian (248-305) şi Galerius (304-311). A avut loc pe cuprinsul stăpânirii romane. oştean. După Edictul de la Thesalonic (28 februarie 380).) ca să nu mai vorbim de procesele de vrăjitorie. şi să-şi cumpere” (Luca. „Cine nu are sabie să-şi vândă haina . 34-35). crucificaţi sau arşi de vii în spectacole nocturne. originari din Palestina. Elemente combatante sunt identificate şi în Cartea Sfântă: alungarea zarafilor cu biciul din Templu.

Sfinţii Pasicrat şi Valentin şi Dasius ce a stat la originea legendei Sfântului Gheorghe. Este vorba. în trecut. precum: Emilian. Lupu. Moesia. al Călăreţului Traco-Mitriac etc.Acest zeu a apărut singur în perioada sec. Tomis şi Axiopolis sunt persecutaţi primii ostaşi pentru credinţa lor. ca fiind al Cabirilor. care. cultul său atingând apogeul în sec.H. într-o serie de oraşe precum Silistra. Cea mai mare parte a populaţiei de pe teritoriul Daciei era păgână şi se închina zeităţilor romane locale sau aduse din Orient. . la origine traco-dac. aşa cum o dovedesc descoperirile arheologice.H. I î. reprezentat călare. având însemnele stindardului dac. va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunăreni) întrucât aria lor de adoraţie cuprindea. care era proclamat zeu de stat. fiind menţionaţi şi primii martiri din rândul militarilor. Nicandru. Isihie. Paanonia şi Dalmaţia. Cultul „Cavalerului Trac” denumit greşit.În Dacia sud-dunăreană. prin sincretism a adoptato serie de trăsături aparţinând unor zeităţi greco-orientale şi traco-frigiane. Iuliu Veteranul. elementele cosmosului şi balaurul ce simboliza forţele răului. II—III. zona provinciilor romane de la Dunărea mijlocie şi inferioară: Dacia. Este vorba de un zeu luptător. – III d. Durostorum. Era un zeu suprem al agriculturii şial păstorilor războinici. reprezentând binele care învinge răul. al Dioscurilor. pe primul loc între zeii adoraţi se situa zeul oficial „Deus Sol Invictus”. Marian. şi s-a numit „Cavalerul Trac”. Populaţia fiind alcătuită în marea ei majoritate din agricultori. din punct de vedere geografic. când apare deseori dublat simetric. În secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem.

în timp. şi sunt de mici dimensiuni. simbol şi idol al tracilor balcanici. Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV. în secolele II—III. circa 88 care sunt turnate în plumb. având latura superioară în arc de boltă sau simplu arc.deci. că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios. în lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani. simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor. scrierea numelelor zeilor adoraţi. în primul rând. În comparaţie cu alte monumente de cult antice. a lui Zamolxis cu Gebelezis. complet indescifrabile. de metal (95). nefiind îngăduită adepţilor rostirea în public sau. texte devenite. Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut. reprezentînd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor învinşi. călare. asupra armatei romane pedestre! La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara.H. Moesiile şi Dacia. Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun oriental. figurat pe stâncă. Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzând provincia Tracia. Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară în privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele. împreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac. animal solar. mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie. devenind. Cunoaşterea acestui cult se rezumă în prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor întruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114). sud-estul Macedoniei şi. cu atât mai mult. mai rar. acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu. Calul. care redă lupta cu animalul fabulos. la graniţa Bulgariei cu Grecia. schiţând semne de binecuvântare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului. după reprezentările de pe ele: . în secolul I î. Monumentele Cavalerilor Dabunieni se împart în trei clase. ar fi metalul infernului şi magiei. – III d. de un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării. După unele ipoteze emise de o serie de istorici. şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale. Din cele de mai sus rezultă. aflaţi sub dominaţia romanilor. pe care îl străpunge cu suliţa. fie lupta zeilor solari contra celor htonieni. Imaginea. În al doilea rând. era vorba de o religie tainică. ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis. Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi. conform credinţei anticilor. ceremoniile şi ritualurile – venerarea sa efectuându-se în cel mai mare secret. De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale. metal care. constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo.. ori victoria zeului solar împotriva Infernului şi a Morţii. complet deosebită de celelalte existente. de teracotă (4) şi pietre gravate (13). era un simbol al imortalităţii! Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe însuşi Burebista. simbolizează. Cavalerul e înfăţişat în chip de războinic. despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre învăţăturile date de preoţi adepţilor. în şapte cazuri se întâlnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti.H.H. prin deterioare. Dar se poate tot atât de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac. Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici în ce consta cultul său. unele pe stele de piatră de 10-50 cm înălţime. în zbor peste câmpii. Basoreliefurile aparţin secolelor I î. călărind în galop sau la trap pe drumul de întoarcere. înfăţişând un călăreţ cu mantie în două ipostaze: fie cu alură paşnică.

fructe. Întrucât primele reprezentări ale Cavalerilor Danubieni îşi fac apariţia în veacul al II-lea. Luceferii etc. s-au descoperit 52 de exemplare de reprezentări. Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă. Istoricii care au studiat acest cult sunt de părere că această religie trebuie legată de credinţele geto-dacilor ce trăiau pe ambele maluri ale Dunării. pe teritoriul Daciei. Cavalerii simbolizează elementul binelui care calcă sub copitele cailor lor duşmanul. adică acelea care aparţin categoriei B. pe zone orizontale. de asemenea. tot aici au fost executate fără a fi turnate în serie. O dată cu stăpânirea romană în Dacia acest cult a fost reprezentat în formă plastică în piatră şi metal de către meşterii colonişti. Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri. leul. Apar şi divinităţile solare asociate religiei: Soarele. Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei. el a împrumutat o serie de elemente aparţinând altor religii mai vechi dotate cu mistere. scene de sacrificiu aparţinând cultului. Mitul are la bază o temă comună mai multor religii antice şi anume lupta eternă dintre bine şi rău. corbul şi vuiturui. În jurul scenei. se poate trage o concluzie cu totul opusă. se poate afirma că acest cult a apărut în provincia Dacia. După numărul de exemplare. luându-se ca model reprezentările mai vechi ale Cavalerului Trac. care trec peste corpurile duşmanilor.A. care au cea mai mare vechime reprezintă o Mare Zeiţă ce primeşte un Zeu cavaler. . în decursul primei jumătăţi a secolului al II-lea. adică elementul nefast al răului. blana berbecului. Până în prezent. 56 s-au aflat în cele două Moesii (Dobrogea. posterioare celor din Dacia. nordul Bulgariei şi nordul Serbiei). Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler. C. Faţă de cele arătate mai sus. Luna. în special din cultul lui Mithras. săbii etc. au apărut în Dacia (14 din 25 de exemplare). care calcă cu copitele calului un duşman învins. După aceea. transformaţi în însoţitori ai Cavalerilor Danubieni şi dispuşi în urma cailor lor. de unde s-a răspândit în provinciile vecine populate cu geto-daci. In teritoriile locuite de geto-daci a dăinuit un mit ce poate fi reconstituit după scena centrală ce apare în unele tăbliţe. sunt diferite simboluri de cult: berbecul. şarpele. cocoşul peştele. Este cunoscut faptul că geto-dacii aveau o religie politeistă şi că nu ciopleau chipul zeilor lor. Mai sunt figurate diverse obiecte sacre: masa cu peştele. opaiţe. urmată de Moesia şi Dacia. 67 – în Ungaria şi Iugoslavia. Pe măsură ce cultul s-a învechit. Astfel. Reprezentările descoperite în Panonia provin toate din secolul al III-lea şi au fost turnate în metal cu ajutorul aceloraşi tipare. iar cele cu doi Cavaleri sunt toate din secolul al III-lea (B-C). După lupta eroică cu duşmanul. B. La ea au aderat şi colonişti aduşi de împăratul Traian. în jurul Marii Zeiţe apar doi Cavaleri identici. Acestui cult îi sunt asociate şi chipurile altor zei provenindin panteonul roman. în Moesia au fost descoperite numai 8 exemplare dintre cele mai vechi (grupa A). Aceasta formează scena centrală a cultului. precum şi banchetul ce se acordă în final în cinstea celor iniţiaţi. ar rezulta că Panonia ar fi fost leagănul cultului Cavalerilor Dabunieni. provenind din secolul al II-lea. cele mai vechi şi mai numeroase monumente din grupa celor cu un singur Cavaler. după cucerirea Daciei de către romani se poate trage concluzia că această religie s-a format la nordul Dunării. Analizând aspectul cronologic şi sculptural al monumentelor descoperite. pâini. candelabre. iar restul de 41 au o provenienţă necunoscută. reprezentările cu doi Cavaleri. taurul. Ele sunt. Sunt reprezentate. deci. între Dunăre şi Sava. Tăbliţele Cavalerilor Danubieni.

subterană şi celestă. cumpătarea. iar Nemesis simboliza ordinea. el menţionează că scenele legate de credinţele uraniene şi astrele sunt totdeauna aşezate deasupra scenei principale. Sunt. existau şi elemente ale unor adoraţii naturaliste legate de elementele naturii: pământul. precum: Soarele. cum ar fi imaginea celor patru vânturi. care redă mitul „terestru” al cultului. recomandând păstrarea secretului. asociaţi Marii Zeiţe. Simbolul acestei Zeiţe îl constituia peştele care i se oferea pe masă. aşezate în opoziţie unele faţă de altele. aeru. având într-o mână stindardul draco. Tovarăşi de luptă s-au adăugat. În scenele de luptă reprezenate. leu şi vas. a reuşit să descifreze o serie de simboluri. pe care este expus un peşte. Zeul Mithras a mai furnizat şi alte alegorii religioase. Marea Zeiţă danubiană ocupă acum centrul tabloului. simbolizate prin cununile de vegetaţie pe care figurile respective le poartă pe capetele lor. aerul. În timp. care prin sincretism a împrumutat o serie de atribuţii ale zeilor altor culte din antichitate: Diana. element utilizat şi în scena banchetului sacru. doi luceferi în formă de stele cu şapte raze. de asemenea. vulturul şi corbul. cu timpul. constituit dintr-un corp de şarpe înfipt în vârful unei lance. Cînd această credinţă a început să fie însuşită şi de soldaţii ce alcătuiau armata romană de ocupaţie din Dacia (secolul al III-lea). şi unii zei cu caracter militar. precum Marte şi Nemesis. focul şi apa) luate tot din credinţele despre Zeul Mithra şi redate pe tăbliţele Cavalerilor Danubieni. reprezentate sub formă de busturi masculine ce suflă în trompete. De la cultul lui Mithras – răspândit în lumea romană. Este cunoscut faptul că încă de pe vremea lui Decebal. cele patru anotimpuri. Chiar dacă nu ne-au parvenit scrieri privitoare la misterele Cavalerilor Danubieni. mitul a fost îmbogăţit. de cele patru vînturi (bune sau rele). . Ei erau înarmaţi cu o lance şi o secure dublă. Cavalerii. în grupul: şarpe. fără îndoială. Dumitru Tudor. simbol pe care îl vom întâlni şi la francmasoni cu prilejul anumitor ritualuri. ce poartă un glob. aflaţi în permanenţă în preajma Zeiţei. tras de patru cai conduşi de Soare. care a consacrat acestei religii un spaţiu amplu. cocoş. şi alcătuind cifra magică a treimii. cerească (solară) şi cea infernală (htonică). la picioarele lor aflîndu-se duşmanul doborît. Ea a dobândit proprietăţi şi puteri religioase vizând cele trei lumi: pământeană. şarpe sau delfin. Unele elemente stranii şi aparent fără nici o legătură dovedesc că această religie avea legături cu unele practici magice şi oculte. Astfel. Cybela şi Epona. simbol care îl întâlnim şi în religia creştină. unul dintre Cavaleri purta uniforma şi armura militară romană. fiind introduşi doi zei. adus de soldaţii ce luptaseră în Asia Mică – se regăsesc o serie de simboluri dispuse pe fâşiile de sus ale reliefurilor. Cavalerii erau ajutaţi de către un câine. Cele trei divinităţi – doi Cavaleri şi o mare Zeiţă – constituiau. având în faţă o masă. Nemesis. Luna. poartă şi un stindard denumit draco. Se ştie că Marte era Zeul războiului. o triadă căreia i se atribuiau puteri supranaturale în cele trei lumi: pământeană. secretul şi răzbunarea împotriva tuturor acelora care călcau legile dreptăţii. alături de arme. leu. Cavalerii. focul. în religia Cavalerilor Danubieni. Se poate trage concluzia că. examinarea cu atenţie a diferitelor scene imortalizate în piatră sau metal ne permite să intuim şi să reconstituim principiile care stăteau la baza acestui cult. lucru consemnat şi pe Columna Iui Traian din Roma. de cele patru anotimpuri etc. şi apa. Zeiţa apărea cu degetul dus la buze.se întorc acasă victorioşi şi sunt primiţi de o Mare Zeiţă. dacii aveau această emblemă naţională şi religioasă. venerate cele patru elemente din natură (pământul. carul solar. iar cele care se referă la lumea infernală apar de regulă dedesubt. Marea Zeiţă asociată în toate scenele Cavalerilor Danudieni a fost din câte se pare o veche divinitate geto-dacică. ofereau o imagine războinică.

Şi vechii esenieni aveau în ritualurile lor agapa finală. unde şi cum erau instruiţi şi formaţi aceştia. Vom vedea că şi catharii excludeau de !a consum carnea. Dintre simbolurile aparţinând cultului Cavalerilor Danubieni ne reţin atenţia peştele. era închinat Marii Zeiţe şi se consuma cu prilejul banchetelor sacre de către cei iniţiaţi. turnate în plumb. izolate de priviri indiscrete. şi nici de date privitoare la dogmele de bază ale cultului. teracotă sau piatră -. Berbecul era sacrificat pe altar celor trei divinităţi adorate. se purta cu prilejul acordării unui grad de iniţiere. Urmează apoi un fenomen cu totul singular în istoria religiilor: transformarea unei religii în alta printr-un fenomen de sincretism. sub forma de cotizaţii şi donaţii. Ce s-a putut deduce din descifrarea reprezentărilor şi a numeroaselor tăbliţe este că avem de-a face cu un cult dualist (lupta dintre bine şi rău). . cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectivă pe Teritoriul Daciei. Masca. Nu există monumente religioase din secolele II-IV care să ne fi transmis un mai mare număr de simboluri şi obiecte de cult decât reprezentările Cavalerilor Danubieni. avea corpul gol pe care şi-1 acoperea cu blana animalului. timp în care neofitul era supus la diverse probe ce aminteau misterele antice. şi i se atribuiau puteri magice pentru a lupta cu succes împotriva răului. Aşa cum am mai spus. Întreţinerea preoţilor şi cheltuielile legate de efectuarea diverselor ceremonii şi conservarea localului templului se făceau din contribuţiile celor iniţiaţi. Neofitul. bronz. berbecul şi băile rituale criobolion şi taurobolion. dar din sculpturile ce au ajuns până la noi. desigur în locuri subterane unde nu aveau acces oamenii de rând. pot fi identificate desfăşurarea unor scene religioase şi faptul că au existat probabil sanctuare. când aceştia sunt reprezentaţi cu doi călăreţi . Acest prânz îl întâlnim la aproape toate marile mistere ale antichităţii. preoţii îi spuneau neofitului că prin consumarea peştelui sunt alungaţi din corpul său demonii. carnea fiind exclusă. erau lucrate în serie de către mici meşteşugari locali. şi astfel se unea pe cale mistică cu cei trei zei. când se prezenta la iniţiere. Deşi divinitatea principală a cultului era o Zeiţă. iar preoţii practicau credinţe oculte şi magice. peşte. Ea este întâlnită la francmasoni sub denumirea de punct geometric. care le atribuiau puteri magice.B – ne este redată de foarte multe tăbliţe de dimensiuni mici. miere şi fructe. adică iniţiat în misterele zeilor danubieni şi invitat să ia parte ori de câte ori aveau loc festivităţi secrete ale cultului şi să înveţe pe dinafară dogmele şi simbolurile ce i se dezvăluiau de către preoţi. lapte. din punct de vedere al conţinutului şi al bogăţiei în simboluri şi obiecte de cult. cum ar fi cele egiptene ale lui Isis şi Osiris. candidatul era admis la un banchet sacru pe care şi Marea Zeiţă îl oferise cândva celor doi Cavaleri Danubieni. fiind privit ca un aliment sfânt si pur.Cultul Cavalerilor Danubieni a fost. După scurgerea unei perioade de iniţiere în tainele cultului. în mijloc fiind dispusă o masă rotundă pe care se afla pâine. Băile rituale se practicau de către neofiţi cu prilejul primirii lor la misterele cultului. al lui Mithras şi altele. carnea lui consumându-se la agapele ce nu aveau caracter mistic. plumb. se pare că participarea femeilor la ceremonii nu era admisă. Reprezentările. Faza de dezvoltare a cultului Cavalerilor Danubieni. fapt care denotă că erau purtate atârnate la gât de către credincioşii. indiferent de materialele din care erau confecţionate – metal. în forma capului de berbec. Peştele. Nu au fost descoperite sanctuare destinate celebrării lor. Neofitul era proclamat mist (mystes). ne-au parvenit puţine informaţii despre cultul Cavalerilor Danubieni. după modele ce circulau de la un atelier la altul. simbol întâlnit deopotrivă şi în creştinismul care tocmai se constituia. Nu dispunem de nici un fel de informaţii despre preoţii ce oficiau cultul. Agapa mistică avea loc într-o încăpere specială. în urma învingerii de către ei a forţelor răului.

luând chipul unui erou pământean geto-dac. stăpânul Infernului. militar. Transformarea Cavalerului Danubian are loc în perioada avansului dinspre sud spre nord a creştinismlui şi a transformării Republicii Romane în Monarhie de drept Divin şi a . o dată cu ofensiva creştinismului asupra religiilor păgâne. Dacă în forma iniţială cultul Cavalerilor Danubieni a fost un cult modest. Aeternus (veşnic). devine Katahtonis (stăpânul celor morţi) şi totodată şi al celor vii. leagănul în care a apărut şi s-a dezvoltat acest cult. unde cultul cunoscuse o mare dezvoltare. probabil Burebista. întruchipat de un animal fabulos. daco-romani. în timp a cunoscut o mare extindere. Au urmat invaziile barbare începând cu secolul al II-lea. Iohyras (plin de forţă). cu Sfântul Gheorghe. datorită martiriului suferit avea să intre în rândul sfinţilor. care. Viitorul Sfânt – Sfântul Gheorghe întruchipare a zeului trac -ucigând balaurul. exprimând credinţa ţăranilor getodaci din valea Dunării inferioare. deveniţi. Gebelezis. apăruţi în istorie la sfârşitul a patru secole de prefacere. Cavalerul Danubian sau Trac se dedublează în Sfântul Gheorghe. confundându-se o dată cu răspândirea creştinsmului în Dacia. care au distrus marile centre civile şi militare de pe malul drept al Dunării şi Tisei. El a urmat pilda lui Iisus şi s-a sacrificat pentru eliberarea prin credinţă a celor mulţi. în veacul al VIII-lea. se iveşte Sfântul Gheorghe provenit din Cavalerul Danubian. îmbogăţindu-se din punct de vedere religios şi facându-şi adepţi din rândul militarilor şi orăşenilor. coborând din negura timpurilor. Prin creştinarea treptată a geto-dacilor. semănând cu un şarpe. Sanctus (sfânt). Dispariţia lui treptată a fost o consecinţă directă a crizei care a cuprins Imperiul Roman în perioada anarhiei militare (235-285). reprezentat de zeul solar – poate Zamolxis – luptă şi—1 învinge pe zeul morţii şi al infernului. călcat de copitele calului.Cultul Cavalerilor Danubieni s-a stins treptat sub forma sa iniţială. în care binele. Studiind cultul Cavalerilor Danubieni rezultă că avem de-a face cu o credinţă în care este vorba de lupta dintre bine şi rău. datorită cuceririi şi a colonizării romane. devine Invinctus (invincibil). În anul 271 Imperiul roman pierde Dacia. Zeul Cavalerilor Danubieni.

transferându-şi prima dintre calităţi. care însoţeau celebrarea de către iniţiaţi a cultului secret. Zeiţa sau Spiritul Pământului) nu a făcut decât săşi demoleze singur barierele. Mircea Dogaru menţiona: „…Cultul Cavalerului Trac prin tentativa de adaptare şi contracarare (doi cavaleri plus.împăratului în Deus. sub influenţa culturii persane. Răspândit în Dacia. în Panonia. încercând să le confere o explicaţie-creştină. cu rolul de protecţie personală. devenind Dominus deus -Dumnezeu el însuşi. a doi cavaleri (probabil Tatăl şi Fiul. III) şi în perioada dezvoltării creştinismului au loc transformări ce ne conduc la ipoteze interesante: noua credinţă în Dumnezeu Trinitate (Tatăl. contopindu-se firesc în creştinism. – Zeului trinitate creştin. cultul fiind absorbit de creştinism a cărui biserică oficială. Fiul şi Sfântul Duh). au dispărut. Mărturiile cultului Cavalerului Danubian încep să se împuţineze către sfârşitul secolului II. Reacţia a avut loc în zona spaţiului tracodaco-roman. poate dacul romanizat şi veteranul roman împământenit) şi între ei. păstrându-şi natura uman-eroică şi celelalte calităţi de biruitor şi apărător”. Femeia (simbolizată de Zeiţa Mamă. cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfârşitul secolului al IV-lea. vechiul zeu pământean. merge pe drumul bătătorit de preoţii păgâni ai diverselor culte ale Romei. în Dacia nord-dunăreană. parte fiind asimilate de creştinii ortodocşi. aceea de. absorbind şi integrând toate cultele şi zeităţile locale. transformându-se într-un fel de talismane. În ultima fază a cultului Cavalerului Danubian (sec. Dominus. războinic. poate Mama Cavalerului Fiu. Dalmaţia şi Moesia. . Simbolurile misterelor. organizată de acuma la scara întregului Imperiu. poate Spiritul Pământului Fertil al Daciei).

recăpătându-şi biografia lui Dasius. după mamă. prin sincretism.H. ale cărui rămăşiţe pământeşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra). ca îmbrăcăminte.000 de oameni şi. mai întâi. deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian. trezeşte din morţi şi face o serie întreagă de minuni. mucenic şi sfânt. III-IV). reînviată de localnici în perioada de rezistenţă antiromană (sec. ziua uciderii sale. ca şi Dasius. apoi cu Dasius-Gheorghe. vindecă oameni. I î. zeitate supremă solară a lumii geto-dace. El se revoltă împotriva împăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus. . De origine divină. se ceartă cu Diocletian. Opinia noastră. Danubian. ci. desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina. botează în masă 25. semănând cu Cavalerul Danubian. tipic. refuză participarea la ceremonii religioase păgâne. Lipsă fragmente din centru şi stânga. Sanctuarul suprapune incinta de pământ a oraşului roman Apulum I. În centru se distinge o divinitate feminină care ţine în mână dârlogii a doi cai dispuşi în stâga şi dreapta pe care se află Cavalerii Danubieni. Sfântul Gheorghe. se păstrează doar COHISTIBISC). cu mantia fluturândă. decăzând din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce îndură toate umilinţele şi chinurile. în final. Este mai întâi torturat şi apoi ucis şi aruncat în Dunăre. patron al călăreţilor. Are aură creştină. După uciderea balaurului. provine din Palestina. ca şi Sfântul Gheorghe. Ca şi Sfântul Gheorghe.) a devenit zeu unic al daco-romanilor (circa secolul II) şi s-a transformat în perioada introducerii creştinismului (sec. El aparţine. Din asocierea Cavalerului Danubian.Descoperită cu prilejul săpăturilor la sanctuarul lui Liber Pater de la Partoş împreună cu mai multe piese având acelaşi caracter. parcurge importante trepte din cursus honorum. nume dacic. prin dobândirea vieţii veşnice după moarte. Cavalerul Danubian transformându-se într-o primă fază în DumnezeuFiul. Biserica îi va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat. Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini. Războinic călare. calitate şi fapte – în esenţă fiind ostaşul împăratului ceresc. deci. După profesorul A. o dată cu instaurarea creştinismului. cu viaţa unui personaj real.H. Inscripţie realizată prin batere asupra unui tipar de lemn (lectura posibilă: Cohors I Sagitariorum Tibiscensium. Călăreţ viteaz. Dasius ar fi identic cu Taseto. Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius. fiind în final ucis. devenind. ca şi Sfântul Gheorghe care. ca şi a altor cercetători – Mircea Dogaru – este aceea că acest Cavaler Danubian sau Trac. soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă). Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV. Dar el nu mai este daco-roman. de sfânt. care avea în mâini suliţă şi la şold spadă. prin asimilare cu Iisus. -I d. În secolul VI. Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat. pentru a fi apropiat de Iisus. Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfântul Gheorghe coincide cu formarea poporului român (vlahîncepând cu veacul al VII-lea. Dasius este. care loveşte cu suliţa dragonul pe care îl calcă în picioarele calului său. Barnea. Sursele îl indică drept personaj real. îşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie. A fost soldat roman. ca şi Cavalerul Danubian. în prezenţa unui personaj femininsimbol. mediului autohton romanizat. sub numele de Dasius. călăreţul daco-roman Dasius. a rezultat un personaj cu aură legendară – Sfântul Gheorghe – nume simbolizând agricultorul (influenţă daco-romană). Sfântul Gheorghe este un Cavaler Trac. neparticipând la sărbătorirea Saturnaliilor. dat fiind că este un soldat roman aparţinând garnizoanei stabilite la Silistra.

spun vocile celor care au asistat la fenomen. martori la urgia abătută peste Bucovina 6 Monitorul de Suceava: Filmul care a stat la baza acestui articol ne-a fost furnizat de un localnic din Regiunea Cernăuţi. un ucrainean din regiunea Cernăuţi a înregistrat pe camera video imaginea celor doi ochi. care vorbeşte de ce dezastru fac apele revărsate şi. ceea ce ne-a făcut să nu avem nici un dubiu asupra autenticităţii acestui film. spun vecinii noştri din Ucraina. . Vestea s-a răspândit imediat şi cei care nu au văzut cu ochii lor ceea ce s-a petrecut au căutat la cei mai norocoşi înregistrarea video. strigă despre apariţia de pe cer. priviţi la ochii ei! Şi grindina are ochii vulpii!”. perfect conturaţi. În înregistrare se aude vocea operatorului amator. În noaptea de 26 spre 27 iulie. uite pe cer! Uite vulpea. de apariţia pe cer a unui cap de vulpe cu ochii imenşi.Doi ochi imenşi pe cer. „Priviţi ce dezastru este în faţa noastră! Priviţi cum creşte apa şi la ce se întâmplă cu pământurile noastre! Uite. cu ocazia inundaţiilor din Ucraina. iar legenda ochilor circulă în aceste zile de ambele părţi ale frontierei. Imaginile există pe telefoanele mobile ale mai multor localnici. în ziua documentării făcute la faţa locului. Potopul care s-a abătut asupra Bucovinei a fost prevestit. la un moment dat.

1979. În Ţara Moţilor sunt cunoscuţi ca Şolomonari sau Zgriminţieş Mitologia populară spune că şolomonarii au o anumită carte. având la brâu unelte magice. Ştiinţa lor este transmisă de la maestru la un ucenic. 53). că poate controla norii şi ploaia. iar unde nu sunt primiţi bine. rezultând un produs sincretic de mituri şi credinţe. 1981). si definind casta lor ca fiind moştenire dacică. de ochi de vulpe. 7 Solomonarii. şi nu fiecare iese şolomonar. ba chiar ar exista şi mărturii din Ardeal şi din Bucovina. spune că solomonarul din traditia folclorică este rezultatul unui „proces de zeificare a sacerdotului”. deoarece locuiau „în locuri solitare. Pentru acest cercetător. Tradiţia românească nu pune la îndoială existenţa lor. în păduri sau aproape de lacurile montane” (Le dragon dace. Traian Herseni crede că tagma solomonarilor ar proveni din ordinul monastic al dacilor – ktistai. Bucureşti. Solomonarii sunt cei care controlează mişcarea balaurilor norilor. Asemenea unor asceţi. luat de un solomonar bătrân dintre copii însemnaţi la naştere (purtători de căiţă. ci numai din 7 unul” (Descântecele Românilor 1930 – conform Literatura populară. 1985. 2 Votes Solomonarul este magicianul (vrăjitorul) despre care se credea în mitologia românească.org . dar care le ştie magia. un solomonar revenit printre oameni. pe Tărâmul Celălalt. Localnicii mai spun că şi grindina care a căzut sâmbătă noaptea peste unele localităţi ucrainene a avut aceeaşi formă ciudată. fie cerşind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. cu mantii albe. Există însă numeroase interpretări a provenienţei mitului. 1. abat balaurul grindinii. Iaşi. nr. p.În zona de frontieră a Ucrainei deja se spune acum că ochii vulpii au prevestit urgia. Pentru a se feri de mânia solomonarilor. cele mai multe legate de preoţii getodacilor Kapnobatai sau Ktistai. p. cu privirea la existenţa unor ultimi solomonari. o membrana care le acoperă capul şi trupul) şi crescut în peştera lor de la marginea pământului. pot aduce grindina şi vindecă boli. oamenii puteau apela la un Meşter Pietrar. Numele de „solomonar” şi-l capătă abia în evul mediu sub influenţa culturii iudeo-creştine datorită unei asemănări fonetice cu termenul local „salman”. iar ochiul mai luminos le-a dat speranţe oamenilor că vor depăşi această încercare. solomonarii trăiesc departe de lume. Cele mai multe relatări se referă la oameni înalţi. Wikipedia. peste care s-au adăugat şi numeroase influenţe creştine şi nu numai. deşi nu au nevoie de nimic. in Ethnologică. roşcovani. că ochiul încruntat a arătat că vor urma momente cumplite. 13-22) Eugen Agrigoroaiei. îi compară cu Kadmos. iar înregistrarea video ne-a fost pusă la dispoziţie şi nouă. in care se cuprinde toată ştiinta şi puterea lor. dar mai coboară prin sate pentru a cerşi. Enigme antice romanesti. şolomonarii sunt „preoţi initiaţi” (Ţara neuitatelor constelaţii. Cartea aceasta o invaţă şolomonarii in şcoala din cetatea Babariului. Legenda circulă cu repeziciune mai ales în comunele de dincolo de graniţă.

atunci cand pe cerul satului apareau nori. Acesti copii predestinati din nastere sunt furati de mici de solomonarii batrâni si dusi la „scoala de solomonie”. Care este legatura dintre solomonari si credintele dacice? Ei bine. Aici copiii alesi erau initiati stând pe o piatra de moara. care se afla în „crugul pamântului”. Numarul celor ce trebuie sa devina solomonari e limitat. . putand sa intoarca ploaia sau norii. procesiuni în masa pe culmile domoale ale muntilor. pe Celalalt tarâm. Calatoreau printre nori pe spinarea balaurilor si posedau o serie de unelte magice: o toporisca de fier care putea sa intoarca gheata si un frau din scoarta de mesteacan fara de care balaurul nu ar fi putut fi stapanit. Marii pontifi si capeteniile militare. Traian Gherman descrie cu lux de amanunte scoala de solomonie. Copiii sunt supusi la cele mai aspre chinuri si acte de curaj închipuite de vreo minte omeneasca. Din relatarile lui reiese ca initierea copiilor predestinati a deveni solomonari era foarte grea. de unde coborau. Piatra se învârtea vertiginos la lumina unui opait. si ar fi fost introdus de Zamolxe (marele preot dactrac). etc care duceau o viata de pustnici. când la 9. în creierul muntilor. la solstitii si echinoxuri. cât mai aproape de cer. iar in lumea noastra veneau din cand in cand pentru a cersi. în frunte cu regele. fosti solomonari care traiau printre oameni. Scoala de solomonie este instalata într-o vagauna sau pestera inaccesibila oamenilor de rând. Desi de natura demonica. practicarea unor ritualuri samanice. care aveau loc între rasaritul si apusul soarelui. in conceptia lui Mircea Eliade. Erau ceea ce s-a numit mai apoi urcarile pe munte . multi oameni se speriau ca a venit solomonarul si trebuie sa se fereasca de puterea lui. când la 7. iar zgomotul facut de aceasta (tunetele) prevestea sosirea unei furtuni. în liniste si reculegere. aceste semidivinitati meteorologice provin. din când în când. Un alt rol al acestor preoti era. pentru a propovadui în spiritul doctrinei lui Zalmoxis. Nu pana demult. Acestia amintesc de preotii asceti kapnobatai (“calatori prin nori” sau “umblatori prin nori”). SOLOMONARII. au supravietuit la români pâna în epoca moderna. cu puteri magice.n.** Ordinul Solomonarilor Ordinul se spune ar fi aparut in 1450 i. apelau la “oamenii mesteri”. multi cercetatori ii considera pe solomonari descendentii vechilor preoti daci. Romulus Vucanescu in minunata sa lucrare “Mitologia Romana” ne spune de ordine calugaresti dacice ale ctistilor. La gat purtau o toaca. Se spune despre ei ca traiau pe un alt taram. O reminiscenta a ordinului ctistilor în mitologia româna sunt. Asa ca trierea lor este extrem de riguroasa. dupa Traian Herseni. care opreau furtunile sagetand norii (ei credeau ca in nori se ascundeau balaurii care aduceau urgia). abateau asupra lor grindina. Uneori. cum am spus. Ei se bazeaza foarte mult pe marturiile istoricilor Strabon si Iordanes. Solomonarii erau oameni inalti. de catre traditia populara. cu parul roscat si cu mantii albe. faceau anual. Acolo li se preda stiinta magica a solomoniei pâna la vârsta de 20 de ani de arhedemonul Uniila. unde un rol esential il avea extazul provocat in urma inhalarii fumului de canepa. Reminiscentele acestor urcari pentru rugaciune pe munte. legata de un fir de ata de tavanul pesterii. din oameni. fiind preluate de crestinism înca din perioada migratiilor euroasiatice ale erei noastre si transsimbolizate magico-religios. Erau inzestrati. Devin solomonari copiii nascuti cu caita pe cap.e. solomonarii . capnobantilor. Daca cineva nu-i omenea cum se cuvine.

hultani. Mai este o variantã: asa cum se spune într-un basm bucovinean. jumătate prin pădurile Bucovinei. unde îl omorau. bune ca talismane refrigerente. Balaurul se smucea din copca. iar solomonarii duceau balaurul într-o tara calda îndepartata. Apoi paseau spre crucile ghetii. Mai mult decât niste simpli “vrãjitori”. care a stãpânit toate tainele de pe lumea asta”. la porunca solomonarului moroii zvârleau grindina. moroii dispareau. Mai mult decât nişte simpli “vrăjitori”. ridica toiagul spre cer. ghetari. la marginea caruia citeau din pravila pâna asudau si înghetau apa. Daca satenii. des întâlnit în legendele populare. putea sã închidã si sã deschidã cerurile. taumaturgul “care-i fulgera pe draci si oamenii pãcãtosi”. Când erau nesocotiti de oamenii de rând. iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar pânã la Dumnezeu. cei care sãgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Nu există sat prin care trecerea lor să nu fi lăsat în urmă minuni. unde descarca înciudat grindina. solomonarii. Da pinteni si tine bine de frâul de mesteacan.În intervalul acestor 9 ani de solomonit între oameni. numiti grindinari. îl jupuiau si îi vindeau pielea si oasele. pedepseau satul întreg. continua sa marunteasca gheata si cu ajutorul moroilor o încarca în spinarea balaurului. solomonarul cotea balaurul spre padure si munte. Călătorie pe urmele unor mistere străvechi Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare româneşti. Solomon. gheţari. hultani. Gheata marunta o azvârleau cu frâul de mesteacan în capul balaurului care iesea prin copca si încalecau pe balaur dându-i pinteni. cules în 1932. Trage de capastru balaurul ce scotea fulgere pe nari. solomonarii detineau puteri semidivine. Romulus Vucanescu Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românesti. Solomonarul smucea frâul si ca un bolid intra în nori. mânându-l încotro dorea stapânul lui. Solomonarii o au de la împãratul cel întelept Solomon.Stăpâni ai vânturilor şi călători prin nori. Aducători de ploi şi risipitori de furtuni. Desi se pare cã termenul “solomonar” a pãtruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII. dar mai ales în stãpânirea tuturor fenomenelor meteorologice.com ** Tara Solomonarilor . Solomonarul. cu opincile lui de otel. izgonitori de nori sau zgrabuntati erau – ori poate mai sunt încã – initiati la “scolile de solomonãrie” în stiintele astrologiei. Dupa ce abateau grindina peste sat. Când ajungeau deasupra satului socotit sa fie pedepsit. Urcau culmile muntilor. “puterea. Moroii sareau pe balaur alaturi de solomonar. ale prezicerii viitorului. ajungând la unul din iezerele tainuite sau la un lac dintr-o gura de vulcan. vazând furtuna cu nori negri. pe care prin statornicie le întareau si definitivau. Alþii spun c-ar fi urmasi ai Sfântului Ilie. Daca satenii nu prindeau de veste. bucatele lor intrau în susaelele (hambarele) solomonarilor. Unii îi alãturã vechilor preoþi asceþi traco-geti – kapnobatai (“cãlãtori prin nori” sau “umblãtori prin fum”). cu toporisca de fier o spargeau. prindeau de veste de cumpana ce-i asteapta si trageau clopotele bisericilor. numiţi şi grindinari. solomonarii trăiesc jumătate în poveste. solomonarii. Intrebarea care se iveste : au existat? oare mai exista ??? Sursa : hanuancutei. izgonitori de nori sau zgrabuntaşi erau – ori poate mai sunt încă – iniţiaţi la “şcolile . ei poartă oameni prin ceruri şi fac să curgă laptele din copaci. originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. faimosul rege iudeu biblic. Atunci îsi deschideau „susaelele” (hambare pentru bucate) si porneau la descântatul unui balaur. ajutati de moroi chemati de ei anume. se umple vazduhul de nori negri.

îşi aminteşte tovarăşul meu de drum. când am citit undeva că hultănia este asemănătoare chiar practicilor samanice. Alţii spun c-ar fi urmaşi ai Sfântului Ilie. Atunci nu-i dăduse atenţie. Auzisem o întreagă legendă cu solomonari. risipiţi pe un câmp nesfârşit. Deşi se pare că termenul “solomonar” a pătruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII. Voi relata o călătorie văratecă prin Bucovina. care-i învaţă pe magii stihiilor prevestirea viitorului. pe care le întâlnise prin cărţi. Nu demult. vulturul. gazete sau poveşti relatate de babe şi de bătrâni. interlocutorul meu nu reuşise să strângă pulberea acestor împrăştiate legende. ajută-ne!”. şi foarte intens”. bătând speriaţi mii de cruci: “Doamne. glia devenea precum jarul şi aerul se curba. des întâlnit în legendele populare. înfundat. toate aceste secrete ale prunciei mele au început să mă preocupe iarăşi. cititul în stele. adică uliul. cine ştie. urmaşi ai străvechilor solomonari. dar cu trecerea anilor a înţeles că secvenţa aceea are tâlcuri mult mai adânci şi secrete. hultanu’!”. ci o aruncă pe ape. născuţi cu cămaşa descântată şi căiţă pe cap. dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. fie “aducea pe sus” pe cineva din locuri şi timpuri îndepărtate… Bătrânii ne ziceau atunci că-n sat umbla oameni anume creaţi pentru a fi vrăjitori. ţipând: “ptii. ale prezicerii viitorului. Mai este o variantă: aşa cum se spune într-un basm bucovinean. “Oamenii scuipau în sân cu obidă. Îl interesaseră toate aceste superstiţii doar fiindcă trăise în copilărie o întâmplare neobişnuită. Îl ascultasem cu foame de amănunte pe povestitorul din faţa mea. copilăria a trecut… Apoi. Îşi amintea mulţi ţărani cu straie albe şi pielea arsă de soare. am auzit că prin văile sălbatice ale Bucovinei oamenii încă îi mai văd pe “magii cerşetori”. Dacă ridicau ochii spre soare. îmblânzitori ai balaurilor furtunii. cules în 1932. taumaturgul “care-i fulgera pe draci şi oamenii păcătoşi”. Mai mult. “puterea. nici dacă ei au existat vreodată. istorisiri despre “hultănie”. privind în cer. de fapt. Cele ce urmează se adună. legarea şi dezlegarea de ploi. Hultanii Basmul se apropia de sfârşit. Solomonarii o au de la împăratul cel înţelept Solomon. era de fapt solomonarul care fie mergea prin nori. înconjurat de ceaţă. de joasă frecvenţă. Şi totuşi. pentru sufletul morţilor sau pentru dezlegarea ploilor. stăpânitori de vânturi şi ploi. el pur şi simplu nu reuşea să-şi amintească nici măcar satul bucovinean unde au avut loc aceste apariţii. Unii îi alătură vechilor preoţi asceţi traco-geţi – kapnobatai (“călători prin nori” sau “umblători prin fum”). originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Povestea s-ar putea numi simplu: “În căutarea Ţării solomonarilor”. sau despre vechile “şcoale de solomonărie” din Bucovina. ogorul fript de blestemul arşiţei. Solomon. nu-mi putea explica ce sunt misterioşii solomonari. Aşteptau ceva parcă. faimosul rege iudeu biblic. putea să închidă şi să deschidă cerurile. Pita pe care o iau aceşti milogi nu o mănâncă. către tărâmul aducătorilor de ploi. despre care se zicea că-i dintr-un neam foarte vechi de hutuli. ci lumea se uită la el cu sfială. făcută de mine în luna lui cireşar a anului 2000. omul meu nu văzuse vreodată vreun solomonar. cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Hultanul. o tehnică străveche de teleportare între spaţii şi vremi. trecând prin văzduh. ca un semn rău. cel mai secetos din ultima jumătate de veac. în istoria unei căutări. pe care-i recunoşti prin aceea că se ţin ca nişte cerşetori. Şi totuşi. avea însă credinţa că trebuie să fie undeva în triunghiul Moldoviţa- . totul era roşiatic. Dar urmele Solomonarilor nu se află doar în poveste.de solomonărie” în ştiinţele astrologiei. Ei. şi imediat încetau lucrul. care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta”. iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar până la Dumnezeu. Seceta pustiitoare. nu ştia nici dacă în locurile copilăriei sale mai există cineva care să poată povesti despre descântătorii ploilor. ce avea legături cu misterioasele solomonii. Ţăranii auzeau un zgomot înspăimântător. ei spuneau că le fulgera privirea ceva ca un ghem de cârpă albă. Dar pe cerşetorul acesta nu vezi să-l huiduiască cineva. iar către amiază. ca la un om sfânt. o nălucire spintecând cerul sau propriile lor minţi.

unde erau îmbăiate tocmai în perioada aceea “de boală”. pentru adusul ploilor. O călătorie iniţiatică Ei bine. trebuie să posteşti douăşpe vineri peste an. n-am auzit… Numai cu rugăciune la Dumnezeu şi credinţă. în căutarea adâncilor sale obsesii. Da’ de solomonari nu. Drept care acum. De la bătrâna asta am aflat însă că altădată. în pielea goală se ducea cu beţele lângă iaz şi aducea sau oprea ploaia”. nobile chiar. încercându-i mereu cu aceeaşi şi aceeaşi întrebare: “Aţi auzit vreodată de oameni care. Să zicem c-aicea făceam fân şi. trăind din bucatele cu care îl miluiau gospodarii. O veche legendă amintea cum “la o fântână. Dar un alt zvon ne trimite către regiunile mai joase ale Bucovinei. care de obicei trăiesc sihăstriţi. nu auzise sau poate doar se făcea că nu auzise. Deşi gârbovită până aproape de pământ. Uite ce puteau face: dacă ei mergeau aşa. păzind câmpii. Nu prea aude. stătea pe dealuri. câteodată bătând din casă în casă. spre Moldoviţa. ne-am îndreptat spre Moldoviţa. ci-n satele din apropierea Rădăuţiului se angaja câte un om. uitându-se în nori. Şi în pofida aparentei urâţenii a trupului ei sprijinit în cârje. brăzdat de vremi. balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare după ce o iubeşte”. Şi că prin această scaldă. că avea acolo un uncheş pe . Păzitorii de grindine Mulţumiţi că totuşi călătoria în ţinuturile Brodinei n-a fost zadarnică. când n-aveau voie să între în biserică. abia putând merge. căutând cu încăpăţânare pe vracii ploilor. dar călăuza mea tot nu-şi amintea pe unde văzuse hultanii. doar ca să bată clopotele sau toaca atunci când se apropie o grindină mare. dar slobozi în pădurile de pe culmi. un moşneag de 84 de ani începuse să ne dea speranţă. că înfipta cuţitul într-un brad şi curgea lapte. “La Arbore. Ei n-aveau altceva de făcut decât să vegheze în hotarul satului. care prezicea oamenilor zodiile şi vremea. cărora solomonarii le dăruiau “căpăstrul cel fermecat” şi puterea de a înfrâna stihiile firii. găsisem ceva. ca pe o strămoaşă a locului. Casvana. aduc. aia-i!”. în taină. ei descântă şi-o dă pe pădure. sunt rugăciuni tare puternice. chipul prelung. În sfârşit. mereu cu ochii pe cer. ascunde trăsături delicate. Din nou în maşină. oamenii o respectă cumva. la Nisipitu. Gurile rele zic că. numiţi “păzitori de grindine” sau grindinari. căci zile în şir am hălăduit zadarnic prin cătunele munţilor. o alta că “fecioara sorocea din gură sau cu nişte beţişoare de alun. aproape a asurzit din cauza unui frig mare care a fost altădată aici. da! La Arbore a fost!”. Citisem despre fecioarele curate. Mult am colindat şi obcinele acestea legendare. trimise în pustie. o mută la Lupcina. pe-o poiană şi vrea să bea lapte. în post negru. dacă bate piatra. el ştia aşa de tare să descânte. Solca şi Arbore se plătea altădată cate un vrăjitor care citea stelele şi gonea norii. întorc sau opresc ploaia?”. s-a legat să pornească împreună cu mine prin Obcinile Bucovinei. Dar pentru asta. babele zvoneau: pe la Marginea. trebuie să mărturisesc că n-a fost uşor. şi ea s-ar îndeletnici cu vrăji ori descântece. I-am cunoscut în persoană. Cineva ne zice că nu aici. fata îmblânzea “duhul” apei. din Argel până în Demacusa. Ioan Cobelita spune că şi acum sunt nişte haiduci care ştiu “a întoarce” vânturile şi furtunile: “Au o lumânare ce-o sfinţit-o de Paşti şi ştie zice nişte descântece.Brodina-Arbore. cea mai sudică patrie a hutulilor. şi un fulger de amintire a străbătut ochii tovarăşului meu hutul. zicea că ştie “să mulgă copacul”. în Nisipitu. şi o înţeleaptă cumpătare îi armonizează vorbele. Şi iarăşi. Adânci şi pline de tâlc îi erau poveştile. iscodindu-i pe bătrânii mai înţelepţi ai satelor. Un alt răspuns am primit de la bătrâna Sutac Maria. făcându-le astfel “solomonăriţe”. Vinerile mari. Lângă hotarul de nord al ţării. la sfârşit de poveste. prin descântece. fecioare împodobite ca de nuntă erau duse cu sila la un iezer sau la Pârâul Ascuns. oameni tari cu duhul. însă de solomonari sau hultani nici pomeneală.

şi doar aşa îi găseşti casa mai repede. şi nimeni nu bravează cu monumentalitatea în faţa vecinilor. având căsuţă. Şi astfel. acareturile şi ograda pictate în verde. Lupului sau Ţapului. asemeni parcă unor “fântânari” însetaţi de basm. asta era “hultania”. ce-au înăbuşit comorile unor sate dacice. Ăstora le spunea “cei care aduc oamenii pe sus”. în fiecare an. În zilele de lucru. omului trebuie să-i zici porecla. femeile şi mumele lor căutau descântători puternici. ci arată că omul chemat are strămoşi de seamă. de parcă fiecare ar ascunde câte o taină a casei şi n-ar prea vrea “să dea de bănuit”. plugul zgârie cioburile unor bătrâne civilizaţii. iar pronunţarea acestei scurte genealogii nu este flecăreală ieftină. ridicate pe doi stâlpi înalţi. Observ la arboreni o suspectă uniformitate a felului în care şi-au clădit casele. La trecerea noastră. parca l-am fi trezit din cine ştie ce treburi importante ori. Cei care aduc oameni pe sus Buliga e neamul cel mai mare din Arbore. . mergea peste noi prin nouri. gospodarii şi-au făcut porţi la fel de asemănătoare. de cheie spre inimă şi bunătatea omenească. Arbore. săracii oameni…” Ne-a scăpat un strigăt de uimire. poate.care nu-l mai văzuse de mulţi ani. În acest fel aflăm că-n sat sunt doi cu porecla “Hultanu” şi unul cu porecla “Solomonariu”. zâmbind fără dinţi. Ne zice că şi el. mutându-ne şi noi căutările către zonele mai blânde ale Bucovinei. am pornit-o într-acolo. astfel că-n vremea asta. luncile Clitului şi Solcii sunt locuri magice. Remarc o altă bizarerie a arborenilor: în faţa absolut tuturor caselor este câte o băncuţă scundă din lemn. Abia la sărbători toate familiile ies pe laiţele astea. cineva îşi cheamă vecinul şi-i zice Ion Iliese a lui Gheorghe a lui Toader a lui Gheorghe a lui Duminte. îi ducea şi îi trântea unde vra el. vrăjitori care mai trăiesc şi astăzi. ca la o şezătoare întinsă pe câţiva kilometri. nu se adună în locuri publice. Bătrânul ne vorbeşte repezit. peste care trecuseră 93 de ani de adânc zbucium. devine un fel de cod. Ţăranii se minunează că. Fraţii se bănuiesc între ei pentru averi nemuncite. săpată de necazuri şi faţa spânatecă. la fiecare brazdă de pământ. Pe dată. Fără economie de vorbe. berze apocaliptice se arcuiesc către cer. că nu au de unde să ştie că la fiecare trei case ar locui câte un fermecător din vechime. Grigore Manoil pe nume. Dealurile Portarului. ci stau aşa. dar care nu se mişcă de la porţi. Eram pe drumul cel bun. capete îmbrobodite apar din loc în loc. Şi obiceiul ăsta are o noimă: sunt neamuri numeroase şi astfel mulţi săteni ajung să aibă acelaşi nume. ci-l face mai puternic. în vârf cu câte un moţ de ţiglă. fiindcă aici pizma nu-l strică pe om. Importantă este în Arbore strigarea numelor. Te întâmpină prietenoşi. Absolut tot bărbaţii au poreclă. În locuri unde ploua mai puţin. toate având la stradă garduri înalte de lemn. Pe stâlpii telegrafului. cam din zece în zece metri. din cine ştie ce basm. cu fruntea înaltă. Când nu-l strigi aşa. De-a lungul brâului de garduri. în pămătufuri de cuib. Vrăjtoriu îi chema. la câţiva kilometri. pline de ciudăţenii. cu accentul arborean. Un moşneag ciolănos. Blândului. în Arbore. ba se spune că dacă vezi numai cuşma flăcăului peste poartă ştii cine-i acolo. spre a vorbi cu vecinii: uliţe întregi se împestriţează de oameni. Urla cei duşi pe sus: “apa!”. îngeri ai vânturilor. “Din ceri se auzea ca un strigat: “APAA!”. Buliga Ion trăiesc astăzi douăzeci şi şapte. din molozuri ori din pârâie răsar ulcioare. ore în şir pe bănci. Locuieşte în “Cotu de Jos” al Arborelui. nu e de mirare că mulţi consăteni nici nu se cunosc între ei. că mai toţi casvanenii şi arborenii au stat mult “prezonieri” în lagăre la ruşi. S-auzea aici. pe ele nu şade nimeni. zis Hent. însă numai de peste gard. doar el. apoi iarăşi. Da!. iar satul ne îndrumă către cel mai bătrân dintre ei. comunicând doar cu cei apropiaţi. înălţate exact la acelaşi nivel. teleportarea călătorilor prin văzduh. Porecla magică rostită într-un fel anume. Povestea noastră ar fi putut începe de-aici Dacă se poate zice că şi satele au firea lor. cărămizi sau bănuţi de aur. împreună cu nevasta.

privind depărtările. de gura unui alt bătrân din neamul Buligilor. Pe peretele din fund al odăii atârnă zeci de distincţii şi medalii câştigate la mari festivaluri de folclor din lume. c-am lăsat şi bani şi tot. Aşe m-am bucurat. ne-am luat două femei şi ne-am dus la vrăjitoarea ceea. eu şi o vecina cumătră. dar eu atâta mă sâmt de deştept. dară n-o ştiut pe un’ să margă şi l-o prins şi l-o băgat în alt lagăr. stai o ţâră. aşa zgârcită era… n-ar fi dat nemica… Dar când am văzut-o că şi ea se-ntinde să deie. când l-oi scoate de acolo. tu. nu mă grăbi! Vrei să-l aduc pe sus. faci?”. ori dă-mi banii ori fă ce fă. carnea nu i se boţise de fel. Zice: “Stai. dar aşa de voiniceşte. îi pun un pungălău de fărină de grâu şi bani şi-i dau. că şi feciorii tineri se înciudează când îl văd. Iată o istorie veche. care a murit în 1940 “de tânăr”. ştiam că dacă umblătorul prin nori nu primeşte apa imediat ce ajunge poate muri. mă mai gândesc şi eu că n-o fi mort”. dealu’ tot o prins viaţă şi-atuncea. că-ti cânt tot bordeiu’!”. zâce ea. Întreb: “Tu. mă tem!”. Eu n-am vrut să-l ieu acasă şi vrăjitoarea m-o hulit. sau aşa?”.” Ei. eu eram mai darnică. în sfârşit. zice ea. Spre deosebire de celalalt Buliga. iar mă duc: “Tu. “rândunica” sau alte jocuri vechi. Vasile ăsta a luat puşca şi-o zis că el o să împuşte balaurul. Mai trece vreo săptămână. n-oi veni. Vrăjitoarea zice: “Na. Mi-a cerut cinci sute de lei să-i dau şi de-ale mâncării. . Amu. Omul din faţa mea era el însuşi o legendă: ştie “cât în stele”. Apăi vin eu acasă. în sfârşit. s-au adunat înţelepciunea celor 91 de ani şi legendele unui sat întreg. o apărut solomonariu. solomonariu sta-n balcon cu boieriu moşiei. Dora? Ai început ceva. parcă nu mai am pereche. păi să-l aducă deacolo şi pe-al meu om pe sus”. mâine dimineaţă-i acasă. prin 1929-1930. iar pieptul îi era încă bombat şi tare. apăi eu nici atâta nu m-am oprit. Na. da’ cumătra asta. un vecin. avea un toiag cu care a fost omorât un şarpe. şi nu mi-o mai păsat de nemica”. “Stai o ţâră”. cu francheţea de temut a bucovineanului puternic: “Uitaţi-vă la mine. la vârsta de 60 de ani. ai văzut c-o venit a lu’ cumătrata?”.” “Iaste. omul femeii iştiia vine. Vecina asta zice: “Pe-a meu să-l aduci pe sus!”. În ochii săi mereu umezi şi lucitori. Şi. Mai trece vreo două zile. o apărut solomonariu. căci “zborul” îl osteneşte de moarte. vine şi a meu acasă. ca şi cum ar fi un lucru neînsufleţit. Dacă-l aduc ştiu că-i mort. Vasile ăsta o vrut să-l împuşte şi-atunci vai. Eu zic: “Îl aduce pe-al ei pe sus. la început de veac. Astfel îşi începe povestea. ba arborenii spun că moşneagul ăsta mai bate încă “lunca”. Mi-o zâs: “Lasă. s-o stârnit o vântoasă şi toată iarba dealului o-nceput să se mişte şi să se înfoaie. cu traista. Apăi. de când ea încercase să-şi aducă soţul pe sus. La intervale rare. În vremea asta. trăieşte. Dora. “L-am scos dintr-un lagăr şi o marş. Despre solomonari i-a vorbit odată. amândoi. pe care preferam să o redăm cu exactitate: “N-o fost ăsta acasă trei ani din lagăr. fiindcă purta duşmănie oamenilor. Amu. omu’ asta nu-i cuminte. vorbind despre bărbatul ei ca şi cum n-ar fi de faţă. mai durează…” Zic: “Nu-l aduce amu. trece vreo două zâle. Aşa l-am găsit: în cerdacul lui sculptat cu migală. cu şapte pieptare. Vasile Cârcu. topor descântat şi frâu din coajă de mesteacăn. “Da”. că-i mai veni!”. că scoţi oamenii bătuţi din lagăr?”. am auzit că ştii a desface. că toate din lumea asta le vezi limpede”. amu o să ziceţi. Iar acest Vasile Cârcu a văzut solomonarul în carne şi oase. Găsim în sfârşit omul care ne poate vorbi cu exactitate despre gonitorii de nori. călare pe balaur… Punctul terminus al iniţierii noastre. Zâc: “Nu te teme. da’ aşa. dacă nu. Amu. “Nu-l aduce pe sus – zic – că mi l-oi omori. dacă vrei să ti-l aduc pe sus. de o inteligenţă înspăimântătoare. Mare. 90 de ani cum mă vedeţi. sau veghind parcă ceva anume. ne întrerupe şi bătrâna Buliga. mă duc iarăşi şi-ntreb: “Ce faci. Cu frâul asta el o îmblânzit balaurul. E prima dată când auzim cuvântul “solomonar” rostit răspicat şi firesc. Iată cum a fost: “Era lângă un iezer un balaur care scotea ploile. vânos şi puternic. la vârsta asta ajungi la aşa o cuminţenie şi linişte. degetele noduroase încă îi umblă ca vrăjite pe fluieraş sau arcuşul cobzei. cartea de vrăji în mână. bătrânul acesta era în putere. Dora.Citisem despre apa sau laptele cald şi proaspăt pe care trebuie să-l bea “chematul” spre a i se restabili echilibrul energetic.

După ce gata de citit. aşa mănâncă solomonarii. Şi bătrânul continua. ci pe malul taurilor. iţi legăna întreg sufletul ca într-o dormitare plină de suspinări şi surâsuri. se prefac în oameni ca toţi oamenii. Discul de argila cretan de la Phaistos. Vai. ”Şi solomonariu era om sau ce era? Locuia la boierul acela?”. dar toţi deodată şi despre cu totul altceva. solomonariu smucind din frâu balaurul cela bălos. Scrierea meroitica rezista si ea incercarilor de descifrare. La urma. arunca baltagul în mijlocul bălţii şi când ieşea balauru’ îi arunca căpăstrul pe gât şi pornea ca o nălucă prin cer. Solomonariu îl prindea de gât şi bătea grindina. Savantii stiu sa le citeasca fonetic. căci nimeni nu spusese vreo glumă. cu solomonariu pe dânsul. că după aceea îi mai rău. observându-i un licăr în coada ochiului lui nea Grigore. 13. aşezându-se pe unde-au apucat. ce nu-i dădeau de pomană şi le bătea moşia cu piatra…”. că după aceea o să fie mai rău. 10. Când vroia s-o pornească prin cer. urmaşul zeului dac Gebeleizis. 241 de semne imposibil de echivalat. călare pe balaur. dar asta nu mai avea nici un fel de importanţă. c-aista-i de mult aicea. Boieriu îl ospăta. Asta. istoria e atât de coerentă. Prelungirea vocalelor producea un ritm halucinant. avea cam 2000 de chile. zice că-s în ţarină când îs pe pădure. dacă nu-i arunca boieriu în mocirlă câte un bou sau o oaie de pomană. această poveste de demult. pentru o clipă. cu milă. Un râset înspăimântător. aşa mută ploile pe păduri şi cruţă satele”. dar el nu mânca de dulce. 8 Runele magice. asta era istoria secretă a mentalităţii populare. casvanenii se porniră să vorbească. ascultând şi ei. om era. profund şi sănătos. îi bătrân aicea.000 de placute funerare au fost descoperite in Toscana. am avut impresia că de fapt de mine râdeau. în peşteri. bătrânul parcă îmi descânta simţurile. întreb. şi când să ridicau amândoi. ca un şuier molipsitor. nouri repezi şi vânturi. balaurul întreabă de solomonar dacă-s în ţarină ori pe pădure. zic că femeia îi stoarce de puteri şi dacă o singură dată o iubit o femeie. cat de ger ar fi. nimic extrasenzorial sau fantastic. ieşind cu toţii din muţenie. ce strunea cu fulgere fiara norilor de furtună. Curios este că imediat au început cu toţii să râdă şi eu nu pricepeam în ruptul capului de ce râdeau. nu-l împuşca. iar despre stapanii Romei de dinaintea romanilor lipsesc. De dormit nu doarme în căşi. mânca numai ouă. iar moşneagul se repede să-mi răspundă: “Daa. el conduce vântoasele”. Mergea pe hăt şi păzea cerul. principiu al haosului şi stihiilor. Aproape că nu-l mai auzeam. în papura ceea şi mâncă acolo peste. Când solomonariu îi încălecat pe balaur prin cer. şi-l conducea pe unde vroia el. mai rău. balaurul e un şarpe sau peşte mare. cu mine în mijlocul lor. bătrâân…”. aproape că nu simţisem când în ogradă au intrat – şi nu ştiu să-i fi poftit cineva – ţărani casvaneni. vecinu’ meu o pus puşca la ochi… da’ solomonariu i-o zis. de care ştiam: balaurul.000 de inscriptii din Sudan. fără un cuvânt. Găsisem Ţara Solomonarilor. solomonarul există şi este un om. hohot de castă. zeul furtunilor fertile. îi bătrân. mare. vorbea despre potopuri. pe la boieri ce nu ţineau sărbătorile. se ducea pe malul heleşteului şi citea din carte. Şi Vasile ăsta zicea c-o văzut cum venea balaurul înaintea ploii printre nouri. poveştile sale veneau din veac. totul are o concreteţe crudă. se lasa în balta ceea. Enigmele ingropate in “litere” • • • . îmblânzit şi învins de solomonarul demiurg. în frunte cu hâtrul satului Arbore. îi mai rău. Grigore Manoilă. Solomonariu îl păcăleşte. Trăiesc fără femei. Şi toată carnea fetelor şi pântecelor li se mişca şi. insa nu reusesc deloc sa le inteleaga sensul. pe mai departe. etrusca ramane o limba necunoscuta.Solomonariu îi spunea: “Nu-l împuşca. cu doua capete şi avea patru labe. o serie de informatii esentiale. Repetând acelaşi basm şi aceleaşi cuvinte. privindu-i nedumerit. Spusele bătrânului tăinuiau pilde ancestrale. mălai şi faguri de miere. In consecinta. că era dăscălit. Da. cu musteaţă. lapte. scorburi sau în pământ. “ca 5 metri lung. lasă-l.

mii de versiuni posibile ale uneia si aceleiasi unitati semantice. In schimb. vreme de 3. in cateva secunde. misterul a 62 de semne) sau frontiera cu Honduras (300 de documente impenetrabile redactate in limba nahuatl) – in Insula Pastelui (circa 20 de placute de lemn gravate cu 595 de semne de baza si peste 1. inca vorbita pe scara larga de catre indigenii mexicani.400 de glife) sau in Iran (21 de inscriptii in piatra ori pe placute de argila gasite la Susa si atribuite protoelamitei). cu peste 2. din Mexic – Valea Oaxaca (inscriptiile zapotece.). nu a putut fi descifrata complet la nivel pictografic. in Valea Indului (400 de semne identificate pe sigiliile harapeene) si.000 de ani. demotica si egipteana. au computere ultraperformante. sec. in insulele grecesti (hieroglifele din Creta. care continea acelasi text in trei scrieri diferite: greaca veche.500 de semne. Cascajal (inscriptia olmeca perpetuand. Cu toate acestea.Acest scenariu al neputintei se repeta cam peste tot in lume.Hr. din aceeasi perioada). care pot compara. sau scrierea minoica din Cipru. X i. datand de acum patru milenii. . Urmasii lui Champollion nu au toti la dispozitie o comoara precum stela de la Rosetta. glife (reprezentari figurative stilizate) si diferite desene antropomorfe sau zoomorfe. nivel la care prezinta o combinatie naucitoare de litere. limba aztecilor. mult mai aproape de inima civilizatiei europene antice.

incluzand Anatolia si intreaga Peninsula Arabica. caci cuneiformele au servit unui numar de 15 limbi si dialecte. Unii specialisti le considera chiar cele mai vechi alfabete cunoscute. initial. insa progresele nu sunt realmente semnificative. acesta mai mult i-a incurcat pe cercetatori. intrucat pe artefact se afla inscriptii pentru care s-au folosit trei randuri de cuneiforme distincte! .000 de “personaje”. ce se intindea de la Mediterana pana in Persia. in sudul Mesopotamiei (azi. bazandu-se pe o serie de descoperiri facute la Uruk. desi au fost analizate circa 12.S-au conceput deja trei programe de ordinator. Epigrafistii nu reusesc sa stapaneasca pe deplin nici cuneiformele sumeriene identificate in alfabetele limbilor houritte (folosita in Mesopotamia de nord) si ourarteana (vorbita in Anatolia orientala). ce dateaza din primele doua milenii de dinaintea erei noastre. Dificultatile incep sa apara atunci cand se compara texte de proveniente diferite. prin care acesta le facea o comanda de metale pretioase negutatorilor din orasul Aratta (in Iranul din vremea noastra). Un echivalent al pietrei magice de la Rosetta a fost descoperit la Persepolis. dar. Pe tablitele de argila de aici.000 de glife si 6. vorbite intr-un areal imens. s-au gasit mesaje ale regelui Enmerkar. zona localizata in Irak).

consulul francez de la Mossul. alfabetul unei limbi asiriene protopersane a fost descifrat la jumatatea secolului XIX. sub supravegherea Royal Asiatic Society din Londra. O preocupare speciala o reprezinta. mai multe inscrisuri revelatoare. Rawlinson. este considerat. iar in 1964. in final. s-a reusit reconstituirea a doar 300 de cuvinte… . Rawlinson. O copie a textului a fost dusa in Anglia de catre tanarul militar englez Henry Rawlinson (foto. a primit titlul de Sir din partea reginei Victoria. folosita. pe urmele lui Joseph H. Apoi. a oferit una dintre cele patru versiuni paralele de traducere a textului original. din Ciad pana in Eritreea. care. asa cum a fost ea daltuita in piatra. cercetarea a stagnat. In consecinta. jos). insa abia in 1911 egiptologul Francis Griffith a reusit sa echivaleze partial doua dintre variantele lor idiomatice. Pentru a se intelege dificultatea acestei cercetari comparatiste. Frederic Cailliaud a publicat copii ale unor inscriptii meroitice. vorbite pe o suprafata vasta. alaturi de Willian Henry Fox Talbot. cu cateva secole inainte de Hristos. in urma descoperirii unui document fabulos. unul care combina caracterele ideografice cu cele fonetice. Paul-Emile Botta. in Nubia egipteana (nordul Sudanului de azi). iar in 1857. de multi. in muntii Iranului. in jurul Babilonului. pana in 2007. Meroitica este limba protonubiana din care s-au format majoritatea dialectelor nilo-sahariene moderne. echivalentul britanic al lui Champollion. Este vorba despre biografia oficiala a marelui rege Darius. francezul Jules Oppert si pastorul irlandez Edward Hincks. azi. in 1842-1843. Inca de la inceputul secolului XIX.Dupa ce. Bruce Trigger a reincadrat ramificatia de dialecte in arborele limbilor sudanice orientale. la Behistoun. e de notat ca. a identificat. o alta limba disparuta. Greenberg.

tablitele – despre care se credea initial ca au fost realizate in jurul anului 2700 i. In 1961. a celor minoice din Creta.Hr.Protocronisme autohtone – misterioasele tablite din Romania Limba sau limbile vorbite in vechime pe teritoriul Romaniei au lasat putine probe epigrafice. seara. trei tablete de lut nears.. . pe plan european. inaintea primelor inscriptii sumeriene sau.Hr. dar au nascut controverse enorme. mai exact in santierul Gura Luncii de pe malul Muresului. care ar putea schimba intreaga conceptie actuala despre originea scrisului. – s-au dovedit a fi mult mai vechi. putin inaintea terminarii programului de lucru). Datate cu carbon radioactiv. in satul Tartaria de langa Alba Iulia. cam din anul 5. alaturi de alte artefacte care insoteau in timp ramasitele unui barbat din vechime (probabil. membri ai echipei arheologului clujean Nicolae Vlassa au descoperit (in absenta lui Vlassa.500 i. un saman).

urmat de polonezul Ludwig Zailer sau de ungurul Janos Harmatty. Jirov in 1971. In plus. tablite aemanatoare. in 1908. Din cauza putinatatii dovezilor existente si a unor neconcordante din articolele lui Vlassa consacrate subiectului. au fost identificate tablite asemanatoare celor de la Tartaria) bazat pe o posibila forma de scriitura care precede cu un mileniu cuneiformele din Mesopotamia. in Serbia.Obiecte similare au fost descoperite si la Lepenski Vir. sau la Karanovo si Gracianita. precum rusul N. afirma ca scrierea de tip Tartaria este protosumeriana. dar din fier. dar care a primit sustinere din partea mai multor savanti romani si straini. fapt ce indica un continuum balcanic (asa-numita Cultura Vinca. momentul realizarii ei fiind urmat de o migratie de populatie din zona Traciei spre cea a Orientului Apropiat. specialistii nu au cazut de acord daca este vorba de un mesaj realizat . unde. au fost excavate de langa Portile de Fier. in Bulgaria. ceea ce elimina ipoteza unor contrafaceri extrem de abile. O teza aparent fantezista. de la numele unei suburbii a Belgradului.

. fie in cadrul unor lucrari efectuate la temelia Manastirii Sinaia (pe locul unui fost altar al cultului zalmoxian?). o ridica si chestiunea ipoteticelor tablite dacice din aur de la Sinaia. Se pare ca. reproducerea in situ a complexului arheologic in care s-a efectuat descoperirea. in secolul al XIX-lea.). un chip de om. o ramura de copac). cu caracter totemic. fie la saparea fundatiei Castelului Peles. pe langa simboluri abstracte. unde apar. posibila ardere a obiectelor in laboratorul de restaurare din Cluj. chiar daca – din neglijenta? – arheologul roman implicat nu a putut lamuri mai multe semne de intrebare procedurale (situatia stratigrafica a tablitelor.cu un sistem grafic echivalabil unui alfabet sau de reprezentari mai degraba picturale. in jurul anului 1873. nementionarea in raportul preliminar de sapatura a tratamentului suportat de piese etc. au fost descoperite. absenta fotografiilor de la locul excavatiilor. un numar neprecizat de tablite de aur cu inscriptii dacice. si glife usor recognoscibile (un animal cornut. dar fara impact international. Arhaicele pictograme au primit. statutul de protoscriitura din partea unui savant de talia Marijei Gimbutas. pe langa multele contestari care le integrau mai degraba in randul amuletelor. O controversa similara.

In 2003. o carte a lui Dan Romalo. Conform marturiei extrem de discutabile a unui fost ofiter din trupele speciale sovietice (Vitalie Usturoi. Autorul. existand doar presupunerea ca ele ar fi fost aduse la muzeu pe la inceputul secolului XX. in lumea academica romaneasca. . cunoscut epigrafist. dar si intr-o limba necunoscuta. pe alocuri. dupa 1989. in tinerete. in timpul momentelor critice de la finalul primului Razboi Mondial. impreuna cu Closca cu puii de aur si alte valori. unele tablite s-ar afla in continuare in Rusia. starnea agitatie in presa si. profesorul Ion Nestor. in om de afaceri si implicat in mai multe scandaluri. in tezaurul Bancii Nationale de la Bucuresti.Dupa ce au fost copiate pe alte tablite. insa. O prietena a familei Romalo. Se pare ca. prin anii ’40. convertit. sa inceapa redactarea unei carti consacrate acestui fenomen si. tablitele constituiau o epopee fastuoasa a regilor daci. Laolalta. in secret. inclusiv de contrabanda cu materiale radioactive). nu se cunostea nici macar provenienta aproximativa a obiectelor. in timp ce altele – circa 35-40 – ar fi reintrat. Marioara Golescu. De asemenea. inginer pensionar. cu acordul directorului muzeului. la acel moment. de catre academicianul Grigore Tocilescu. s-ar fi incumetat. “Cronica apocrifa pe placi de plumb?”. asa ca nu s-au inghesuit sa le cerceteze. o parte ar fi fost topite de Carol I (caruia ii fusesera daruite de premierul Lascar Catargiu) pentru a finanta constructia resedintei sale montane. s-au facut conexiuni intre pictogramele de la Sinaia si scrierea pe mandibule de cai de la Chitila (concurand scrierea pe carapace de broasca testoasa din China neolitica). in timp ce alta parte ar fi fost depozitate in tezaurul Bancii Nationale si ar fi luat drumul Moscovei. povestea ca. cu imagini parca desprinse (sau copiate?) de pe Columna lui Traian si ample fragmente de scriitura in alfabet grecesc. l-ar fi chemat pe tanarul Dan Romalo sa le fotografieze. posibil in limba daca. dar de plumb. Istoricii s-au temut mai multe decenii ca ele ar fi reprezentat niste falsuri. fusese chemat sa fotografieze niste misterioase placute de plumb depozitate in subsolurile Muzeului de Antichitati din Bucuresti. fapt ce ridica intreaga afacere la un nivel greu de probat stiintific.

care aprofundasera subiectul. in colectii particulare sau institutionalizate. “Hrisovul lui Iurg Koriatovici” – in materie de falsuri patriotice.In anii ’80. ci a unor martori ai evenimentelor narate sau a unor cunoscatori ulteriori ai lor. fie unor anonimi geniali (inclusiv un savant de talia lui Vasile Parvan mergand pe aceasta interpretare)? Un lucru este clar: asemenea materiale. extrem de disputata: placi de aur. fie lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (recidivist dovedit – “Diploma barladeana”.P. Facts. oficiali ai Muzeului de Arheologie sustin ca detin pana la 35 de artefacte (din aproape 100 existente candva). estimand numarul lor total pe teritoriul Romaniei. Originea obiectelor este. insa. sau de plumb (dintr-un aliaj aproape identic cu cel folosit la Sarmisegetuza) dar acoperite initial cu folie de aur si realizate de marii preoti daci (teza reluata de Dumitru Manolache in cartea sa din 2006 “Tezaurul dacic de la Sinaia – legenda sau adevar ocultat?”). extrem de coerente. nu puteau fi opera unui diletant. in opinia lui P. S-au emis mai multe ipoteze legate de subiect. la Muzeul (redenumit) de Arheologie. printr-un miracol. ar mai fi ramas doar patru asemenea tablite (altele doua regasindu-se in colectia Manastirii Sinaia). In prezent. in continuare. la circa 50. dupa cutremurul din 1977. Panaitescu) sau Nicolae Densusianu (autorul cartii “Dacia preistorica”). DICTIONAR A-Z . copiate ulterior in plumb. mama lui Dan Romalo a reusit sa salveze o mare parte dintre cliseele realizate in 1943-1944. ori falsuri exceptionale atribuite fie invatatilor din Scoala Ardeleana.

cu trei milenii inainte de Hristos. in care este prezentata si odiseea stiintifica a lui Champollion. de la Persepolis (Iran). M. subintitulat “Romanul arheologiei”. In aceeasi propozitie. s-a practicat – in special pe sigilii – o scriere inca nedescifrata. 1951). inscriptiile in trei limbi sumeriene de la Persepolis. Teoretician al fenomenului comunicational contemporan. Zona in care. Hieroglife. Kurt Wilhelm (1915-1972). a carei scriere era bazata pe cuneiforme sumeriene ce reprezentau silabe cu vocale bine definite. Marek. in 1802. B. Niebuhr. Ind. Iurg. Tim Berners. bazata pe limba harapeeana.Hr. . L. carturari”. Epigrafie. Lee. de inspiratie chineza (kanji) si doua silabice. asemenea egiptenilor. academician. Grotenfeld. inventatorul HTML (HyperText Markup Language). Personaj inventat de Hasdeu intr-un fals document medieval.Hr. identificand 42 de cuneiforme principale si intuind structura silabica a idiomurilor folosite. locale (hiragana si katakana). Sistemul japonez de scriere folosit azi este o combinatie unica a trei sisteme diferite: unul logografic. Arheolog danez care a descoperit si studiat inscriptiile trilingve. metal sau alte materiale dure. Carsten (1733-1815). folosind inscriptia trilingva existenta pe stela de la Rosetta. D.. Savant german. unul dintre cei suspectati ca ar fi fost falsificator al tablitelor dacice de aur de la Sinaia. Valea. autor – sub pseudonimul-anagrama Ceram – al volumului “Zei.. N. Limba semitica vorbita in Mesopotamia de catre babilonieni si asirieni. codul apt sa creeze layout-urile ingloband grafica si text care au stat la baza crearii paginilor de web. comparand elina cu demotica si cu hieroglifele egiptene. un alfabet propriu. H. Nicolae (1846-1911). folosita din Antichitate pana in anul 394. Sir (1955). Georg. conform caruia omenirea a intrat in stadiul final al culturii de tip “print”. Savant francez care. I. Jean-Francois (1790-1832). in jurul anului 1050 i. Cercetator german care a reusit sa descifreze. bazat strict pe consoane. in anii 2600-1900 i. Jay David (n. E. Bolter. F. morminte. Savant de origine engleza. cercetator la Massachusetts Institute of Technology (MIT). prin care se facea o donatie ce includea satul Zabrauti. C. K. autor al tomului “Dacia preistorica” (aparut postum. Caractere figurative cu care a fost realizata scrierea vechilor egipteni. a reusit sa le descifreze pe acestea din urma in 1822. in 1913). Istoric roman.A. Stiinta care se ocupa cu descifrarea inscriptiilor in piatra. Champollion. Akkadiana. Fenicieni. Japonia. Koriatovici. Au dezvoltat. pot fi intalnite caractere din toate cele trei sisteme. Densusianu. datat 1374. J. realizate cu cuneiforme. G.

ii parvine o copie a biografiei regelui persan Darius. in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic). Vlassa. din marele neam al tracilor. in care caracterele reprezinta silabe. 9 Tablitele cerate de la Rosia Montana Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc. desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -. Arheolog clujean care. erau inregistrate recoltele si efectivele turmelor de vite. Arheolog si lingvist canadian. ca si “autohtonii”. pe care se afla elemente ale unui posibil sistem de protoscriere. Vasile (1882-1927). Si asta. Cel mai mare arheolog roman. in limba latina vulgara. Zhuang. in 1846. Q. Este considerat punctul de cotitura in trecerea de la scrierea pe hartie la scrierea pe computer. T. care foloseste alfabetul logografic Sawndip – atestat inca din anul 689 si derivat din cel chinezesc Han. a considerat ca presupusele tablite dacice de la Sinaia reprezinta simple falsuri. se intelegeau foarte bine cu romanii. W. ceea ce naste o intrebare legitima: cand . Trigger. Olmec. nu sunete individuale. Inscriptia descoperita in 2006 la Cascajal – si inca nedescifrata – foloseste 62 de simboluri.. cu sase milenii in urma. dar transliterat. Militar britanic caruia. folosit inca din Antichitate in diferite zone ale lumii. Wadi el-Hol.). Ele demonstreaza. pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. S. Zona din Valea Nilului in care au fost descoperite inscriptii realizate cu cel mai vechi alfabet egiptean. a contribuit la descifrarea partiala a alfabetului nubian meroitic. dar si pentru istoria Europei. dintre care 28 unice. a descoperit la Tartaria trei tablite de lut din Neolitic.Hr. deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului. precedand scrierea zapoteca. Sistem de scriere.Hr.Hr. Xanadu. in muntii Iranului. Nicolae. partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Primul proiect din categoria hypertext. remarcat pentru studiile sale de egiptologie. ca nu stiau sa il prelucreze. Uruk. de pilda. Sir. initiat in 1960 de Ted Nelson. R. Silabic. nu pot fi dacice. datand din anul 2000 i. care a ramas in istorie pentru construirea Marelui Zid Chinezesc si pentru prima standardizare a limbii si scrierii celui mai numeros popor al lumii. Supranumit “tatal cuneiformelor”. Dinastie chineza venita la putere in anul 221 i. Henry C. si ea. Teoria originii latine a romanilor sta. U. tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu exploatau aurul. Numeros grup etnic din China (peste 18 milioane de persoane). adica dacii. Atat de putin mediatizate. Oras in Mesopotamia in care au fost descoperite unele dintre primele dovezi ale scrisului sub forma unor placute din argila pe care. In tablite se stipuleaza clar ca. din 1957.O. Z. cu caractere romane. in 1961. cu greu in picioare. X. Parvan. V. Qin. (1937-2006). P. Rawlinson. descoperita la Behistoun. Bruce C. Cel mai vechi sistem de scriere precolumbian (900 i.. nici macar faimoasele bratari de aur. ca minerii peregrini iliro-dalmatini.

Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau. langa Rosia Abrudului. existand posibilitatea sa existe multe altele. cu varsta apreciata la 40 de ani. un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. ascunse in galeriile dacice. Am pus in ghilimele “proprietari”. la o adancime de 277 metri. la fel ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta.anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran. Stefan Lazar. de catre eruditul german Theodor Mommsen. formularea este deosebit de interesanta. la tipografia Ion C. ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adevarat? Nu cumva un localnic dac? In anul 1873. lui Socratio Socrationes. Unul din triptice a ajuns la Kovacs. intr-o mina din Carnicul Mare. care era mobilata cu o masa si mai multe scaune. Ascunse in subterane Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835. scriindu-i ca sa gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. Viena. unde. cu comentarii si ilustratie grafica. in cartea “Romanica”. in minele din Letea. iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. care supara pe multi academicieni. dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial. Rosia Montana. Aristofan pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara. aur de 24 carate. ignoranta.baiesi priceputi -. despre care zice ca e a sa. Scrisul pe tablite cerate este socotit o inventie greceasca. nestiutor de carte. ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia. in minele numite Larnic. de asemenea nestiutor de carte”. Dam un exemplu: “Ulpius Valerius. pe langa tablite. Si inca rezerva surprize. Ele au fost descoperite accidental. Iosif.Hr. dupa explorari care dureaza din 1999. Vacarescu. Popa-Lisseanu. legate intre ele) de la Rosia Montana a fost povestita in detalii. ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d. inchiriaza o groapa de aur. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. pentru ca in tablite. editata in 1926.. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta. cele 25 de tablite au fost publicate integral. nefalsificata. unde au fost gasite cele mai multe. unde. Contracte in limba latina vulgara La Rosia s-au gasit 50 de piese (tablite). sau rea-credinta. Ecaterina. s-a gasit si un stil. intr-o odaie subterana. Prin continutul si destinatia lor. cum a fost cea de la Neagra. in mina numita Sf. Berlin. s-a descoperit aurul cel mai fin. avand si o vatra (11 triptice). pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti. Istoria tripticelor (carti cu trei foi de lemn cerat. din nepricepere. prin surparea unor galerii. o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi. poate din toata lumea cunoscuta. la Munchen. In anul 1788. cunoscand valoarea . al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. ar trebui sa constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importanta culturala. de G. superintendentul Unitarienilor din Cluj. datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci. contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”. un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate). este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata. cu totul necunoscuta in lume. pastrandu-se intregi sau parti doar 25. intr-o neinsemnata valcea si intr-un mic paraias. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric. despre scrierea in aceasta limba. impreuna cu obiecte casnice. tripticele reprezinta contracte intre “proprietari” de mine romani si “arendasi”. Stefan Lazar. pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana. unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga.

Fiul sau. obligatoriu. de la cap la coada. cine pe cine a “latinizat”? Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus. Timotheiu Cipariu. “siesi”. a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei. Ciudateniile lingvistice Textul documentului incrustat in astfel de table cerate se scria de doua ori. il supara pe Catilina: “Ispraviti cu atatea grecisme in limba.tripticului. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria. unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l. pe care lingvistii le considera tipic romanesti. colectionar de antichitati. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului. in anul 1834. adica perfectul simplu romanesc sau “oltenismul” semnai. O “ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea “oltenismelor”. Popa-Lisseanu scrie in “Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a unor tablite: “Pe alocuri.Hr. adica limba batrana. pentru ca ele nu sunt simple chitante. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul National din Pesta. fiind o divinitate al carei simbol era soarele. “al meu. apoi fiul lui l-a vandut. care poarta inscriptia in limba latina vulgara “SVI MI PIE”. sub denumirea de Ianus. considerat patriarhul latinilor (vezi foto). care a achizitionat exemplarul cu pretul de 1000 florini. un martor se subscrie cu formula segnai. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana. care constituiau o clasa aparte fata de conducatorii vorbitori de limba latina culta. cel cu doua capete. si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt . El apare si pe monedele dacice. Iata de ce tablitele cerate descoperite pana in prezent. fara de nici un inteles. iar numarul sigiliilor martorilor (cu exceptia unui singur contract) era. nici martorii “quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele). librarului anticar Samuel Nemes. in loc de signavi. l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj. sau Saue. “patriarhul imortales. Partea buna este ca cei doi au devenit curiosi cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei. gasim iarasi o forma “autohtona”. Samuel. Din cauza acestor falsuri care au circulat in mediile europene de profil. ci documente care ofera indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand. membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei. unul in original. nici baiesii arendasi. in lucrarea sa “Origini”. asa-zisi sclavi adusi de romani pentru a munci in mine. pe care a incercat sa le falsifice. in 1875. pronuntandu-se in contra autenticitatii lor. scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti rau formate. l-a cerut inapoi si i-a fost returnat. ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si. in timpul lui Ianus”. Cele de la Rosia Montana sunt insa mult mai valoroase. in “Journal des Savants”. amandoua comunicate de un profesor de la Craiova. folosita de patura conducatoare. tablite asemanatoare au mai fost descoperite intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei. Natalis de Wailly si Letronne au publicat. patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare: 1500-1375 i. deoarece este specificat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol. Iar limba latina culta. Si atunci. dar impreuna constituie singura dovada a vechimii scrierii cursive in latina vulgara. cursive. inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii. iar scopul contractului era. ne spune ca “limba prisca (vulgara). Mai ales dupa ce. de sapte. In alte parti. sub numele de Su. dupa cum stipula cel ce le scria. toate fiind chitante scrise cu acelasi fel de litere. altul in copie. la un contract de vanzare al unei femei. a avut doua exemplare de astfel de tablite falsificate. cand Stefan Lazar a murit. in latina vulgara. sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. Isidor. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului. Acesta este incadrat de cuvintele “IM” si “PIO”. scrisa “sies” sau “sues”. nemuritor”. De exemplu. ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”. Falsificarea grosolana G. pe langa unele vorbe barbare. au aparut numele mai multor “eroi” din migratiunea huno-ungarica”. fara a se desface sigiliile. niste disertatii total nefavorabile despre tablitele cerate. doi paleografi francezi. pe buna dreptate.

pentru ca cei care le incheiau erau in afara organizarii exploatarilor de catre procuratorii romani. In Muntii Apuseni traia un alt trib. pentru a intelege de ce documentele n-au fost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani. noua dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior. Dintr-un contract aflam ca o sclava. de la “Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH)” si de la Universitatea “Le Mirail”. C. pe ceramica. cu un statut juridic incert. tot liberti. Cei mai multi dintre “arendasi” erau baiesi din tribul dalmat al Pirustilor. pentru ca acestia foloseau latina oficiala. de tip vicus si castella”. originare Daciei . misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez. nefiind vorba de minele mari. a fost cumparata de “Dasius Verzonis”. dupa cum demonstreaza “greselile gramaticale” din texte. Aceste asezari. Si de ce au fost “ingropate” tablitele in galeriile miniere greu accesibile? S-a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor.dovezi nepretuite ca latina vulgara se vorbea cursiv de catre neamul trac. purtand denumiri autohtone. Alti baiesi. asa cum s-au avut intotdeauna. Anssium. III. Contractele scrise pe tablite par cel putin dubioase. deocamdata. dar si altor neamuri de traci. facute pe la spatele comenduirii romane. culta. La UTAH exista un departament de arheologie miniera. toate. “Stilul monumentelor epigrafice este unic. specific pentru Rosia Montana: banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un fronton triunghiular la mijloc”. al pirustilor daci. “Rosia Montana Gold Corporation”. Alburnus Maior era o “structura de sine statatoare. au fost parasite simultan. pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n-ar fi vrut sa le piarda! Se poate presupune fie ca erau “furtisaguri”. iar restul in localitatile neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara. fratii dacilor. Protagonistii contractelor Dintre semnatarii contractelor. care “pirusta e”. Conform acestor specialisti. folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. colonizati in tinutul aurifer. si ale dacilor liberi. In afara de acestia. in numar relativ mic. exista o multime de “particulari” romani. care pretindeau ca stapanesc “gropi de aur”. Este vorba de simboluri stravechi. dar de conditie mai buna. aceia care pretindeau ca “gaurile de mina” pe care le inchiriau erau ale lor. probabil cu diferente mici de pronuntie. la Rosia Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la “Centre National de la Recherche Scientifique”. Tablitele ne spun ca majoritatea procuratorilor erau doar niste liberti. fie ca “scribii” erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa fuga cu astfel de acte de proprietate. ori asezari pe criterii etnice. vreo cinsprezece. iar toponimele amintite ori reprezinta cartiere. prin “procuratori aurari”. Se poate presupune ca cele doua “neamuri” se aflau in bune relatii. Monumente unice Din cele 25 de tablite cerate. Incepand cu 1999. Baridustarum. Intregul personal al minelor era format din liberti. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele “Alburnus Maior” I si II. acolo unde se tineau socotelile referitoare la toate exploatarile aurifere! Afaceri dubioase Istoricii sustin ca minele “romane” erau exploatate direct de catre imparat. Vreo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt “barbare”. au nume grecesti si nu este exclus ca si acestia sa se fi avut bine cu dacii. iliri indeosebi. Resculum. undeva in sec. plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Mnchen. asezat in Rosia Montana in “vicus Pirustarum”. in functiile superioare. Immenosum Maius. Este important sa aflam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte. si inca pastrate ca motiv decorativ pe costumele . in afara de Immenosum. in cadrul municipalitatii romane. ci doar de “gropi” aurifere. la Zlatna. La inceput. locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro-dalmati. Passima. foarte avansat ca metode de cercetare. Cu atat mai mult acestea ar fi trebuit sa fie puse la adapost la centru. iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau functionari romani. doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. vreo suta de nume sunt de origine romana. aliate cu triburile sarmate. din sclavi in cele inferioare si din baiesi priceputi. apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S.

unde. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor. cu proportii regulate. Recomandam aceste volume si “academicienilor” care sustin ca dacii nu extrageau aurul din subteran si nu il prelucrau! Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc. intr-o neinsemnata valcea si intr-un mic paraias. poate din toata lumea cunoscuta. s-ar impune demararea acestor investigatii”. In capitolul “Retelele miniere antice” din volumul I “Alburnus Maior” se propune in repetate randuri deschiderea unor galerii foarte vechi. I d. de pilda. “Sectorul Habad este renumit ca gazduieste lucrari foarte vechi. cat si la Carnic. in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. apoi in subteran. Atat de putin mediatizate. Istoria tripticelor (carti cu trei foi de lemn cerat. dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere. datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci. zidite nu se stie de catre cine. este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. In campania din 2000. Ele demonstreaza. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat. tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu exploatau aurul. ca minerii peregrini iliro-dalmatini. pe care cercetatorii francezi le banuiau “si mai interesante” decat cele cercetate. legate intre ele) de la Rosia Montana a . Aveau si de ce sa recomande acest lucru. partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata. dar si pentru istoria Europei. aur de 24 carate. nici macar faimoasele bratari de aur.Hr. se intelegeau foarte bine cu romanii. dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele. ca si “autohtonii”. in limba latina vulgara. nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera. Campania din 2002 a furnizat noi datari dacice”. probabil o tehnica miniera dacica”. din marele neam al tracilor. si ea. adica dacii. Daca sectorul este amenintat de extinderea exploatarii de suprafata. deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului. in aceeasi maniera de abataj. Rosia Montana. “Pe santierul Carnic I datarea dacica obtinuta cu C14 are o cronologie intre 265 si 90 i. cu greu in picioare. pentru ca suna altfel cand o spun ei: “In opinia noastra. desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -. pentru care sunt sapate nise in pereti. initiatorii exploatarii in subteran Citam in continuare din concluziile francezilor. nu pot fi dacice. atat la Tarina. s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni.Hr. Teoria originii latine a romanilor sta. ceea ce naste o intrebare legitima: cand anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran. ca nu stiau sa il prelucreze. pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. la fel de vechi pe aceste meleaguri ca si spirala si triunghiul. nefalsificata. calibrate si foarte geometrice. Apoi. s-a descoperit aurul cel mai fin. De fapt. a fost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina. sfarsitul sec. atat de caracteristica. Si asta. Mai multe intrari apar relativ usor de redeschis manual sau cu excavatorul. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata.Hr. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului. in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic). cum a fost cea de la Neagra. dupa explorari care dureaza din 1999. care supara pe multi academicieni. datata cu C14 la mijlocul sec. Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci.I i. In tablite se stipuleaza clar ca. Dacii.populare. Un opait catalogat ca “ceramica romana atipica” este decorat central cu un frumos simbol solar. Si inca rezerva surprize.

Berlin. la tipografia Ion C. Aristofan pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara. Vacarescu. de catre eruditul german Theodor Mommsen. tripticele reprezinta contracte intre “proprietari” de mine romani si “arendasi”. Popa-Lisseanu. despre care zice ca e a sa. in cartea “Romanica”. sau rea-credinta. Am pus in ghilimele “proprietari”.. nestiutor de carte. ar trebui sa constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importanta culturala. de G. contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”. Scrisul pe tablite cerate este socotit o inventie greceasca. ascunse in galeriile dacice.baiesi priceputi -. din nepricepere. la fel ca in tablitele cerate de la Rosia Montana. lui Socratio Socrationes. formularea este deosebit de interesanta. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta. . ignoranta. de asemenea nestiutor de carte”.Hr. pentru ca in tablite.fost povestita in detalii. Viena. inchiriaza o groapa de aur. pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental. editata in 1926. ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adevarat? Nu cumva un localnic dac? In anul 1873. pastrandu-se intregi sau parti doar 25. Prin continutul si destinatia lor. existand posibilitatea sa existe multe altele. cu comentarii si ilustratie grafica. o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi. cele 25 de tablite au fost publicate integral. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric. un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate). dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial. cu totul necunoscuta in lume. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta. Dam un exemplu: “Ulpius Valerius. Contracte in limba latina vulgara La Rosia s-au gasit 50 de piese (tablite). despre scrierea in aceasta limba. ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d.

la o adancime de 277 metri. in anul 1834. in mina numita Sf. unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. intr-o mina din Carnicul Mare. Samuel. Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau. pe . l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj. ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia. cunoscand valoarea tripticului. unde au fost gasite cele mai multe. Stefan Lazar. care era mobilata cu o masa si mai multe scaune. in minele din Letea. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca. la Munchen. colectionar de antichitati. Ele au fost descoperite accidental. superintendentul Unitarienilor din Cluj. scriindu-i ca sa gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. pe langa tablite. librarului anticar Samuel Nemes. Unul din triptice a ajuns la Kovacs. un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. Fiul sau. Iosif. al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. prin surparea unor galerii. In anul 1788. s-a gasit si un stil. impreuna cu obiecte casnice. cand Stefan Lazar a murit. unde. cu varsta apreciata la 40 de ani. pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti.Ascunse in subterane Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835. apoi fiul lui l-a vandut. Ecaterina. Stefan Lazar. in minele numite Larnic. langa Rosia Abrudului. unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga. l-a cerut inapoi si i-a fost returnat. intr-o odaie subterana. iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. avand si o vatra (11 triptice).

De exemplu. membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei.Hr. in lucrarea sa “Origini”. Mai ales dupa ce. in timpul lui Ianus”. “siesi”. dar impreuna constituie singura dovada a vechimii scrierii cursive in latina vulgara. ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si. care constituiau o clasa aparte fata de conducatorii vorbitori de limba latina culta. fara a se desface sigiliile. a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei. in loc de signavi. Natalis de Wailly si Letronne au publicat. scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti rau formate. asa-zisi sclavi adusi de romani pentru a munci in mine. O “ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea “oltenismelor”. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului. scrisa “sies” sau “sues”. pe buna dreptate. Timotheiu Cipariu. il supara pe Catilina: “Ispraviti cu atatea grecisme in limba. dupa cum stipula cel ce le scria. deoarece este specificat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari. toate fiind chitante scrise cu acelasi fel de litere. sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. “al meu. tablite asemanatoare au mai fost descoperite intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei. niste disertatii total nefavorabile despre tablitele cerate. pe langa unele vorbe barbare. unul in original. patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare: 1500-1375 i. de la cap la coada. sub denumirea de Ianus. Iata de ce tablitele cerate . la un contract de vanzare al unei femei. Cele de la Rosia Montana sunt insa mult mai valoroase. iar numarul sigiliilor martorilor (cu exceptia unui singur contract) era. Falsificarea grosolana G. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana. altul in copie. obligatoriu. fiind o divinitate al carei simbol era soarele. Iar limba latina culta. adica limba batrana. pentru ca ele nu sunt simple chitante. “patriarhul imortales. care a achizitionat exemplarul cu pretul de 1000 florini. folosita de patura conducatoare. Din cauza acestor falsuri care au circulat in mediile europene de profil. ne spune ca “limba prisca (vulgara). In alte parti. pronuntandu-se in contra autenticitatii lor.care a incercat sa le falsifice. Ciudateniile lingvistice Textul documentului incrustat in astfel de table cerate se scria de doua ori. inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii. ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”. doi paleografi francezi. a avut doua exemplare de astfel de tablite falsificate. pe care lingvistii le considera tipic romanesti. au aparut numele mai multor “eroi” din migratiunea huno-ungarica”. cel cu doua capete. Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria. amandoua comunicate de un profesor de la Craiova. iar scopul contractului era. considerat patriarhul latinilor (vezi foto). adica perfectul simplu romanesc sau “oltenismul” semnai. in “Journal des Savants”. nici martorii “quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele). cursive. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol. Si atunci. de sapte. nici baiesii arendasi. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul National din Pesta. sau Saue. Isidor. un martor se subscrie cu formula segnai. El apare si pe monedele dacice. sub numele de Su. ci documente care ofera indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand. Popa-Lisseanu scrie in “Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a unor tablite: “Pe alocuri. in 1875. cine pe cine a “latinizat”? Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus. gasim iarasi o forma “autohtona”. fara de nici un inteles. in latina vulgara. Partea buna este ca cei doi au devenit curiosi cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei. nemuritor”. care poarta inscriptia in limba latina vulgara “SVI MI PIE”. Acesta este incadrat de cuvintele “IM” si “PIO”.

Este important sa aflam cine erau arendasii si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte. doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Monumente unice Din cele 25 de tablite cerate. la Rosia Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la “Centre National de la Recherche Scientifique”. al pirustilor daci. vreo cinsprezece. apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S. La UTAH exista un departament de arheologie miniera. si ale dacilor liberi. Se poate presupune ca cele doua “neamuri” se aflau in bune relatii. aceia care pretindeau ca “gaurile de mina” pe care le inchiriau erau ale lor. iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau functionari romani. de la “Unite Toulousaine d’Archeologie et d’ Histoire (UTAH)” si de la Universitatea “Le Mirail”. dar si altor neamuri de traci. originare Daciei . iliri indeosebi. fie ca “scribii” erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa fuga cu astfel de acte de proprietate. Cu atat mai mult acestea ar fi trebuit sa fie puse la adapost la centru. Incepand cu 1999. Vreo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt “barbare”. au nume grecesti si nu este exclus ca si acestia sa se fi avut bine cu dacii. ci doar de “gropi” aurifere. colonizati in tinutul aurifer. pentru a intelege de ce documentele n-au fost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani. purtand denumiri autohtone. Passima. aliate cu triburile sarmate. probabil cu diferente mici de pronuntie. Intregul personal al minelor era format din liberti. pentru ca cei care le incheiau erau in afara organizarii exploatarilor de catre procuratorii romani. Dintr-un contract aflam ca o sclava. “Rosia Montana Gold Corporation”. vreo suta de nume sunt de origine romana. Si de ce au fost “ingropate” tablitele in galeriile miniere greu accesibile? S-a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor. acolo unde se tineau socotelile referitoare la toate exploatarile aurifere! Afaceri dubioase Istoricii sustin ca minele “romane” erau exploatate direct de catre imparat. Baridustarum. pentru ca acestia foloseau latina oficiala. dar de conditie mai buna. iar restul in localitatile neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara. In Muntii Apuseni traia un alt trib. foarte avansat ca metode de cercetare. Anssium. in afara de Immenosum. Alburnus Maior era o “structura de sine . plus geologi de la Universitatea Tehnica Babes Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Mnchen. In afara de acestia. care pretindeau ca stapanesc “gropi de aur”. nefiind vorba de minele mari. Protagonistii contractelor Dintre semnatarii contractelor.descoperite pana in prezent. din sclavi in cele inferioare si din baiesi priceputi. fratii dacilor. asezat in Rosia Montana in “vicus Pirustarum”. tot liberti. culta. noua dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior. facute pe la spatele comenduirii romane. si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt dovezi nepretuite ca latina vulgara se vorbea cursiv de catre neamul trac. asa cum s-au avut intotdeauna. Immenosum Maius. Tablitele ne spun ca majoritatea procuratorilor erau doar niste liberti. Cei mai multi dintre “arendasi” erau baiesi din tribul dalmat al Pirustilor. misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez. care “pirusta e”. prin “procuratori aurari”. Conform acestor specialisti. Alti baiesi. in numar relativ mic. a fost cumparata de “Dasius Verzonis”. Resculum. La inceput. Contractele scrise pe tablite par cel putin dubioase. Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele “Alburnus Maior” I si II. pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n-ar fi vrut sa le piarda! Se poate presupune fie ca erau “furtisaguri”. in functiile superioare. dupa cum demonstreaza “greselile gramaticale” din texte. exista o multime de “particulari” romani. toate. la Zlatna. C.

cat si la Carnic. I d. Aceste asezari. Recomandam aceste volume si “academicienilor” care sustin ca dacii nu extrageau aurul din subteran si nu il prelucrau! .I i. nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera. Un opait catalogat ca “ceramica romana atipica” este decorat central cu un frumos simbol solar. la fel de vechi pe aceste meleaguri ca si spirala si triunghiul. dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere. In campania din 2000. Dacii. deocamdata. Mai multe intrari apar relativ usor de redeschis manual sau cu excavatorul. pe ceramica. si inca pastrate ca motiv decorativ pe costumele populare. in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana. dupa diferitele faze de sapare observate in plan si topografia lucrarilor acestei retele. zidite nu se stie de catre cine. Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa-si deschida santierele lor. “Sectorul Habad este renumit ca gazduieste lucrari foarte vechi. Inainte se foloseau bete de lemn pentru iluminat.statatoare. atat la Tarina. a fost descoperita o sustinere miniera din lemn in situ in reteaua de galerii Tarina. in cadrul municipalitatii romane. pe care cercetatorii francezi le banuiau “si mai interesante” decat cele cercetate. Filoanele bogate au fost cu siguranta exploatate initial la suprafata. atat de caracteristica. s-au reluat lucrarile deja sapate in epoca preromana si vor fi fost date in utilizarea probabila a acelorasi familii de mineri indigeni. cu un statut juridic incert. calibrate si foarte geometrice. probabil o tehnica miniera dacica”. s-ar impune demararea acestor investigatii”. de tip vicus si castella”.Hr. Daca sectorul este amenintat de extinderea exploatarii de suprafata. Nimic nu ne impiedica sa credem ca exploatarea miniera a fost initiata de daci. In capitolul “Retelele miniere antice” din volumul I “Alburnus Maior” se propune in repetate randuri deschiderea unor galerii foarte vechi. au fost parasite simultan. undeva in sec. apoi in subteran.Hr. locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro-dalmati. pentru care sunt sapate nise in pereti. cu proportii regulate. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana. iar toponimele amintite ori reprezinta cartiere. Apoi. ori asezari pe criterii etnice. initiatorii exploatarii in subteran Citam in continuare din concluziile francezilor. in aceeasi maniera de abataj. Campania din 2002 a furnizat noi datari dacice”. III. Aveau si de ce sa recomande acest lucru. este foarte posibil ca Rosia Montana sa fi cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului. datata cu C14 la mijlocul sec. pentru ca suna altfel cand o spun ei: “In opinia noastra.Hr. sfarsitul sec. “Stilul monumentelor epigrafice este unic. De fapt. Este vorba de simboluri stravechi. specific pentru Rosia Montana: banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un fronton triunghiular la mijloc”. folosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri. “Pe santierul Carnic I datarea dacica obtinuta cu C14 are o cronologie intre 265 si 90 i.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->