You are on page 1of 2

Generated by CamScanner from intsig.

com
CAPITOLUL 1
1. Dinamica traficului ruticr siguranta deplasarii
autovehiculclor
Circulatia bunurilor a persoanelor este unul din elementele prm care
'
activitatea omeneasdi gasit posibilitatea de de valorificare.
Dezvoltarea economidi aduce dupa ea o a volumului de marfuri transportate,
iar nivelului de trai conduce Ia o a mobiliHitii populatiei
Analiza modului in care se traficul rutier indiferent de mijloacele
de transpmi utilizate tine cont de trei faze principale de deplasare a populatiei: mersul
zilnic dus-intors de Ia locuinta Ia serviciu, deplasarile dupa orele de lucru in zone
comerciale,culturale deplasarile in vederea odihnei, recreeri a turismului. Aceste
trei faze principale mi se suprapun in timp, dar fiecare dintre ele genereaza un traftc
important definesc orele de varf.
in analiza traficului urban pe langa caracteristicile curentilor de tratic:
componenta, viteza, timpi de in intersectii distante etc. trebuie sr1 se tinfl cont
de indicii de dezvoltare exprimati in functie de momentul de transport cum ar fi :
gradul de motorizare ( numarul de autovehicule raportat Ia mia de locuitori ), indicele
de mobilitate , coeficientul de utilizare a mijloacelor de transport in comun. 0
caracteristica importanta a traficului urban o constituie componenta acestuia prin
numaml de deplasari cu autoturisme personate, cu mijloace de transport in comun,
transport de marfuri cu vehicule grele.
In timp, gradul de motorizare a crescut incontinuu, atat pe plan mondial cat
Ia noi in tara mai ales in ultimii 15 ani. Cresterea gradului de motorizare
int1uenteaza negativ circulatia prin scaderea vitezei de circulatie, producerea
blocajelor in circulatie, marirea gradului de poluare, aglomerarea prin semne de
circulatie etc. Aceste fenomene negative asupra circulatiei mtiere au un efect
perturbator, efect ce se rasfdinge asupra sferei psihosociale a conducatomlui auto a
cclor care beneficiaza de serviciile autovehiculelor. Efectul perturbator este
consccinta unor contradictii generate de criza de circulatie cum ar fi: contradictia
dintre dificultatea circulatiei care necesita manevre de finete siguranta deplina in
conducere amatorismul tot mai accentuat al masei de conducatori auto, contradictia
dintre viteza lenta cu care se circula in tendinta omului modern de a trai, munci
circula cu viteza mare, contradictia dintre marea pierdere de timp dntorita circulatiei
Generated by CamScanner from intsig.com
aglomerate, contradictia intre necesitatea intrctinerii autovehiculului continua lipsfl
de timp bani a omului modem, contradiqia dintre nevoia omului de a se relaxa
chiar atunci dind stationeaza imposibilitatea de a face acest lucm din cauza
poluarii diilor de circulatie rutlera cu zgomot, gaze pulberi, contradictia dintre
incordarea psihica fizica a conducatorului auto in timpul parcurgerii traseelor
aglomerate totala deconectare dupa de pe acestea.
Activitatea de organizare a circulatiei urbane trebuie sa aiba in vedcre
urmatoarele: o circulatie fluenHi chiar Ia ore de varf, trasee cu distante de parcurs
cat mai directe mai scurte, transportul in comun cu capacitate sporiHi, regularitate in
circulatie trasee cat mai diverse, reducerea poluarii mediului.
numamlui de vehicule in mediul urban pune pe Hinga problema
circulatiei pe aceea a congestiei a parcarilor. continua a vehiculelor in
mediul urban face ca stationarea acestora pe caile de circulatie sa constituie un
obstacol in asigurarea fluentei circulatiei. in timp, neasigurarea spatiilor de
stationare face ca circulatiei sa-i Iipseasca scopul, fiind imposibila ajungerea Ia
destinatie a participantului Ia trafic.
in circulatia este incetinita uneori blocaHi, pe perioade de timp, din
cauza stationarilor abuzive pe pattea carosabila. Este necesara, deci, luarea unor
masuri stricte care sa reglementeze stationarea vehiculelor amenajarea unor spatii
de parcare. Daci:i in zonele in care se demareaza lucrari de constmctii, se prevad din
start asigurarea de locuri de parcare, in zona veche a constmita cu strazi
inguste situatia parcarilor devine o problema greu de rezolvat. in zona aglomerata
centrala a spatiul existent nu permite amenajarea de pardiri de lunga duratil
sau chiar deloc. Pe Hinga permiterea stationarii de scurta durata se mai pot lua masuri
de creme a sensurilor unice de circulatie pennitand astfel ocuparea unei pat1i din
carosabil de pardiri. Desigur circulatia are de suferit prin reducerea benzilor active de
circulatie prin parcurgerea unor distante suplimentare.
imbunatatirea gestionarii retelei urbane, presupune adaptarea retelei cum
se prezinta rara a se recurge Ia constmctia de noi strazi. Gestionarea traficului poate
avea in vedere o modificare a infrastructuri trebuie sa duca Ia urmiitoarcle
obiective:
- acces imbunaHitit pentru persoane marfuri
-optimizarea curentilor de trafic
-reducerea numamlui de accidente

You might also like