Maitreyi-de Mircea Eliade

Romanul Maitreyi se inscrie in directia modernista de evolutie a prozei interbelice ,care promoveaza estetica autenticitatii, confesiunea si deci naratiunea subiectiva la pers I, interesul pt viata interioara a unor intelectuali care se autoanalizeaza cu luciditate ca sa acceada la semnificatii, ca sa cunoasca in cele din urma conditia umana: “Ceea ce conteaza nu e originalitatea, insolitul trairii personale, ci gradul lor de semnificatie”; “Cu cat esti mai tu insuti, cu atat esti mai putin personal, cu atat exprimi o experienta universala sau o cunoastere universala” afirma N. Manolescu pornind de la observatiile lui M. Eliade din Oceanografie. In acelasi sens, Camil Petrescu teoretizeaza substantialitatea noului roman. Formula estetica pe care o propune insa M. Eliade este romanul experientei (sau al trairii, cum il numeste N. Manolescu) si valorifica nu doar inovatiile lui M. Proust ci si opera lui Andre Gide (unde apare modelul “romanului unui roman”). El presupune trairea cat mai intensa a unor experiente personale de orice natura (“Orice se intampla in viata poate constitui un roman. Ne vom darui mai total sentimentelor si ideilor exaltate pana la frenezie”) si crearea impresiei de autenticitate prin simularea sinceritatii absolute, prin valorificarea documentului biografic (jurnalul scriitorului din India, scrisorile lui Dasgupta, bilete lui Maitreyi etc). Cu toate ca pastreaza o legatura profunda cu realitatea (“ Cartea aceasta este adevarata de la inceput pana la sfarsit”, marturisea Eliade), romanul experientei ramane o creatie de fictiune, pt ca nu rezuma viata scriitorului din India, ci alege o secventa din aceasta existenta, selecteaza faptele care dau sens existentei si ordoneaza experienta, o transfigureaza. Evolutia observatiei in creatie apare subliniata prin faptul ca autorul se obiectivizeaza intr-un personaj de fictiune incalcand pactul autobiografic pe care-l presupune o scriere nonfictionala: “Schimbasem de asemenea meseria lui Dasgupta si o povestitorului si am modificat radical finalul, ca si cum as fi vrut sa ma despart definitiv de Maitreyi (aruncando in bratele uni vanzator de fructe, impingand-o pana la marginea sinuciderii) “ Si evident scaldasem lumea aceea departata in lumina palida, aurie pe care o irizau amintirile si melancolia” (Memorii). Urmarind parcursul experientei, naratorul pastreaza cronologia si relateaza o experienta incheiata, pe care o intelege ca un act de cunoastere, pt ca primeaza nu faptele, ci adevarul acestora si semnificatia lor. Discursul romanului doric de analiză (cu narator omniscient) este „vorbire despre trăire”, discursul celui ionic, prin folosirea monologului interior, este „trăire vorbită”, vorbire cu sine și pentru sine a psjului ( nu adresată altora), ca în romanul experienței ( Manolescu). Contextul in care apare opera. Eliade scrie romanul Maitreyi pt a obtine premiul Techirghiol – Eforie, la un concurs national unde au fost inscrise 50 de manuscrise. Juriul decide ca romanul acesta sa fie

pt o perioada de asceza: “Sufeream cu atat mai mult cu cat intelegeam ca odata cu Maitreyi pierdusem India intreaga”.zisa care se declanseaza abia dupa mutarea in resedinta inginerului. dar iubirea lor. o violonista din Africa de Sud cu care va avea o scurta relatie inainte sa revina in tara (in1931).narator a intalnit-o pe Maitreyi (“Am sovait atat in fata acestui caiet pt ca n-am putut sa aflu inca ziua precisa ”). Subiectul se dezvolta cronologic. El devine studentul preferat al prof Dasgupta care il invita sa locuiasca in casa lui. Finalul deschis exprima aceeasi nevoie de certitudine dar si aceeasi sovaiala: “Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde sa stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei”. Se retrage intr-o zona din muntii Himalaya . si aici o cunoaste pe Jenny Isaac. Tot ceea ce relateaza primele trei capitole (munca lui Allan ca tehnician la Societatea de Canalizare a Deltei) capata astfel un interes secundar. din Calcutta. Constructia subiectului. cele 2 capitole (14-15) care incheie romanul relateaza eforturile lui Allan de a-si reveni dupa pierderea lui Maitreyi si dupa ce a fost oblitgat sa paraseasca locul in care le-a inflorit iubirea. Structura si Compozitie Incipitul romanului reprezinta o incercare de a determina cu precizie momentul cand personajul. In mod simetric. “cartierul Bhowanipore” (indice de spatiu).. “cel mai probabil a fost cu cel putin 10 luni ” mai devreme de anul 1929. Bazat pe insemnarile unui jurnal (pe care psjul narator il va incepe cand se muta uin casa lui Narenda Sen).cand aduce comentarii pe marginea jurnalului. creeaza o atmosfera si pregateste actiunea propriu. anul in care s-a mutat in casa lui Narendra Sen. chiar daca misterul existentei nu se va dezveli in totalitate. oricat de patrunzator si lucid este demersul analitic: “Reflectia nu mi-a relevat niciodata nimic”. Allan decide sa completeze si sa interpreteze datele din jurnal pt a scrie o carte abia in cap al 12 lea cand Chabu este pe cale sa dezvaluie familiei relatia de iubire dintre sora sa si tanarul european.castigator. intre 1928 – 1932. Aici o cunoaste pe Maitreyi. dupa depasirea crizei erotice. desfasurate in India. care incalca traditiile indiene provoaca reactia autoritara a tatalui fetei si este obligat sa plece din casa protectorului sau. Publicata in 1933. cartea cunoaste un mare succes si in doar 7 luni apare in 3 editii. Tot incipitul distinge 3 perspective temporale: un timp narat (al experientei si al consemnarii ei in jurnal) si doua ale nararii . Aceasta simetrie subliniaza ca romanul experientei reprezinta in cele din urma un act de cunoastere. Incipitul contine si provocarile noului roman pe care-l propune scriitorul. confirmand sau infirmand primele impresii si timpul cand redacteaza confesiunea. . Subiectul valorifica experientele autentice din timpul studiilor sale in orientalistica. acesta se inscrie in literatura autenticitatii dar este si romanul scrierii unui roman.

ceea ce o ajuta pe Maitreyi sa se elibereze de gandul ca savarseste un pacat. In acelasi sens. Allan fiindu-i profesor de franceza iar Maitreyi . Aici o cunoaste pe Maitreyi. care cade prada aceleasi pasiuni pt Allan. dandui lectii de bengaleza. dupa spitalizare. obedienta fata de civilizatii europeni si grabita sai imite”. ceea ce i-ar fi permis sa-si urmeze iubitul. iar Chabu a murit dupa o criza de nebunie. foarte traditionalista. Simion remarca interferenta culturilor in societatea evocata: “La Calcutta traiesc 3 comunitati: cea autohtona. Tanarul presupune ca ei urmaresc o eventuala casatorie. preponderent engleza. Afla ca fata. pt a fi alungata din casa. intre Allan si Narendra Sen. care poate fi citit ca unul de atmosfera si de moravuri. Chiar daca la inceput. cu care se imprieteneste treptat. altfel intreaga familie ar fi cazut in dizgratia comunitatii. Dar nu o poate uita pe Maitreyi si revine in Calcutta. pt ca sora fetei. Finalul asaza sub semnul intrebarii motivatiile fetei si sensul actiunilor sale. iar aici are o relatie cu Jenia Isaac. Chabu. venit in India pt a participa la lucrarile de asanare a Deltei. il concediaza si-l ameninta cu expatrierea. si o comunitate eurasiatica dispretuitoare fata de indigeni. oficiata in mijlocul naturii. bovarica. Totodata se declanseaza si un conflict exterior. Calinescu evidentiaza printre primii caracterul exotic al romanului. Tematica G. probabil. pt a reconstitui o experienta universala in cele din urma: “adevarul psihologic strapunge . fara sa inteleaga ce i se intampla.Acesta reda opozitia dintre iubirea pasionala si constrangerile traditionale care o impiedica pe Maitreyi sa se casatoreasca in afara castei brahmanilor. pt ca el constituie substanta intregului roman. Narendra Sen ii cere tanarului sa plece din casa si-i interzice sa o contacteze pe Maitreyi. se imbolnaveste de malarie si. E. Maitreyi ii displace si-l face sa se simta stanjenit. pt a se purifica spiritual si a se vindeca sufleteste.in realitate. Conflictul interior dintre pasiunea devastatoare si luciditatea autoanalitica primeaza. este invitat sa locuiasca in casa inginerului Narendra Sen. Dar fericirea celor doi nu dureaza. se daduse unui vanzator de fructe si plecase in alta localitate sa nasca. fata de 16 ani a gazdei sale. pe care fata o va impartasi cu aceeasi intensitate. incurajat fiind de parintii acesteia.Allan. pe cand . Allan se retrage in munti. cu timpul ea reuseste sa-l tulbure si sa-i starneasca o iubire patimasa. inginerul intentiona sa-l infieze pt a se stabili ulterior in Anglia. din care faceau parte. Si totusi autorul acorda mai putin interes detaliilor sociale si chiar mentalitatii diferite prin care se exercita fascinatia personajului Maitreyi in prima faza a relatiei cu Allan. Iubirea lor culmineaza cu o logodna ritualica. comunitatea alba. dezvaluie inconstient secretul intalnirilor nocturne. Allan se muta o vreme la prietenul sau Harold si afla de la o ruda saraca a familiei ca Maitreyi a fost pedepsita cu brutalitate. Cand afla ca el a sunat-o. Lucrurile sunt favorizate de intimitatea care li se creeaza cand studiaza amandoi in biblioteca. care orbeste. sacra. Chinul familiei determina si imbolnavirea lui Narendra Sen. un tanar englez de 25 de ani. intrucat clima din India ii provoca probleme de sanatate.la randul sau.

. pasiunea care-i va inlantui pe amandoi parcurge coordonate generale: este o iubire interzisa. senzualitatea mocnita si pasiunea care stapanesc sufletul amandurora ii vor face sa se intalneasca dincolo de toate barierele morale si culturale. confirmand intuitia lui Allan care notase demult in jurnal: “ Stiu ca e neinchipuit de senzuala. iluzia obtinerii absolutului ” si in cele din urma. In mod evident.. desi pura ca o sfanta. . Cu timpul.] si celalalt suflet se revolta impotriva conspiratiei acesteia din umbra a sefului meu pt a-mi paraliza libertatea”. determinat in mare masura de o educatie intemeiata pe alte valori si cutume decat cele europene. creeaza. In cele din urma. Banuind o complicitate a familiei de a-l apropia de Maitreyi in vederea casatoriei. personajul feminin are o alta intelegere asupra iubirii decat europeanul Allan. isi exercita “caracterul nefast” si ii distruge pe toti cei care au intrat in raza ei de actiune: pe Chabu. ci numai delicii intelectuale”. cei doi isi implinesc iubirea. intr-o lume in care casatoria reprezinta “o fericire si o datorie”. Allan isi apara independenta cu o luciditate necrutatoare: “strigau in mine doua suflete: unul ma indemna catre o viata noua [. pe Maitreyi si pe Allan.] ceea ce era sigilat si fascinant in viata ei”. Manolescu analizeaza cartea similar. ca detine controlul asupra sentimentelor sale: “Ma ispitea mai mult [. “nu simteam niciun fel de dragoste. cand fata ii marturiseste iubirea sa pt un pom. “totul mi se parea neinteles si dubios”. Prezentata cronologic. Ea “taraste in vartejul ei fara putinta de impotrivire pe naiva Maitreyi si pe lucidul Allan..] o fecioara care ajunge amanta perfecta in cea dintai noapte”. Cu toate acestea. va remarca personajul care.. Sub protectia simbolica a unui legamant care le inscrie dragostea in ritmurile sempiterne ale universului. care-l scoate pe om de sub Legea Zilei si-l poarta in zona fatala a Noptii (conform analizei lui Denis de Rougemont din Iubirea si Occidentul). ca poate analiza cuvintele si gesturile tinerei. Confesiunile fetei privind iubirea pt Robi Thakkur sau pt tanarul care-i atarnase la gat o cununa intr-un templu ii starnesc gelozia si-l fac sa se viseze sotul acesteia (“ Mi-a placut sa ma inchipui casatorit cu Maitreyi”). prin ritualul ei solemn. Si N. Lucrul acesta ii intretine lui Allan iluzia ca nu o iubeste.. ca pe romanul ce “ infatiseaza o pasiune ale carei conditii sunt universale”. iubirea dintre cei doi se instaleaza relativ lent: “ Niciodata nu mam gandit la dragoste in primele cinci luni”. multa vreme . Allan isi noteaza in jurnal ca: “Maitreyi ma iubeste” dar “Eu n-o iubesc. Cand fata incepe sa initieze jocuri nevinovate. cu primejdii. vorbind despre un “aparent roman <exotic>”.se simte intrigat de atitudinea gazdelor sale. O admir enorm si ma excita ”. De fapt acesta e miracolul femeii indiene [.insolitul situatiilor si confera experientei o densa substanta omeneasca ” – arata Crohmalniceanu. cu o forta ce nu poate fi controlata.. cu alte cuvinte converteste. care trebuie sa-si invinga egoismul si egotismul: “ eu visam sa ma iubeasca vesnic numai pe mine”. gandeste cu frustrare. initiaza intr-o ordine proprie de lucruri. fata exercita un farmec irezistibil.

Cu timpul insa. ci si complexitatea psjului. De aceea probabil. ca si motivatia decaderii sale. Sentimentul care cunoaste o diversitate de nuante (“Cate feluri de dragoste nu cunoaste sufletul? “ va exclama in fata lui Allan). Allan gaseste o scrisoare catre Maitreyi a unui barbat necunoscut.strigand: “<Maitreyi! Maitreyi> pana oboseam”.mama. Allan este un spirit problematizant. cu sanii puternici [. ”Iarta-ma . fata inițiază jocuri nevinovate. naratorul alege sa ii conserve misterul pana la sfarsitul romanului. si cu “zambetul timid”. ce-i dezvelesc treptat farmecul de femeie sălbatică. al mâinilor – sărutarea brațului. de o sinceritate dezarmantă. sunt aspecte care dovedesc nu doar o capacitate de daruire inepuizabila.plangand” sau : “intarziam mult pe o stanca. dincolo de toate acestea. de integrare in cosmic si de comunicare cu spiritul universal.. ca o modalitate mistica de contopire cu natura. cu buzele carnoase si rasfrante. . nu ma lasa sa plec de aici”.ii va striga doamnei Sen. care infloreste deplin la varsta adolescentei.zadarnic ma loveam sa nu tip” . cazand “la picioarele ei .p. Dar exotismul psjului deriva mai ales din modul cum intelege iubirea. imbracata “in sari de culoarea ceaiului”. pasională: jocul privirilor. o imbinare de ludic si senzualitate. ca numeste iubire prietenia si tulburarea pe care i-o provoaca un tanar indian.le .Maitreyi-caracterizarea Critica literară a remarcat profilul dostoievskian al psj : o adolescentă inteligentă.d. „strângeri barbare. contradictorie în comportament. se dezvluie intr-o alta lumina: “este mult mai frumoasa”. Faptul ca iubeste un pom si mai tarziu pe maestrul sau spiritual. Inconștientă pe deplin de reacțiile și sentimentele pe care le poate stârni celor din jur. Uneori este rece. fizic: “Parea urata – cu ochii ei prea mari. Ca si enigmatica Otilia. privind apa . cu miscarile ei “moi. dar curioasă și nerăbdătoare să experimenteze lucruri noi. prea negri. care „semnifică abandonul total și posesiunea absolută” ( Manolescu). ceea ce o face imprevizibila. alteori cade prada exaltarii:”Zadarnic muscam perna . Dar. psj feminin este o aparitie exotica mai intai d. imprevizibilă. mângâieri de devot”. Prezenta tutelara in spatiul romanului. o suferinta care il determina sa se reculeaga prin retragere in Himalaya. Dovada trairii totale o constituie insa caderea psjului dupa despartirea de Maitreyi. iar aceasta taina va ramane pecetluita. de matase”. ea este o fire inocenta. cu o voce melodioasa. Rasfoind hartii vechi. Iubirea pt Maitreyi ii reveleaza absolutul unei experiente pe care crezuse ca o cunoaste cata vreme nu este la prima sa relatie cu o femeie. ca și Liza din Frații Karamazov.imbratisandu-i. inconsecventa si plina de prospetime. jocuri ale seducției. provocatoare. inflexibil (“Ma intrebam mai ales daca e stupida ca toate celelalte fete sau daca e intradevar simpla ca o primitiva”). despre care ea nu-i vorbise niciodata. sensibilă.] crescuta prea plin”. capricioasa si indrazneata.. dar provocatoare pt tânărul european.v. jocul piciorului – treapta cea mai de sus. un intelectual preocupat sa inteleaga sensul experientelor sale fundamentale care observa lumea si se observa cu luciditate. are o pronuntata dimensiune spirituala si se invata inca din copilarie. Maitreyi detine farmecul feminitatii universale.

Maitreyi are soarta marilor carti. fie ca a fost contestat ca un roman lipsit de originalitate (Eugen Ionescu. o vointa clara de sincronizare cu spiritul timpului” (E. Fie ca a fost citit cu entuziasm ca o aparitie singulara in peisajul prozei noastre. al XX.lea.Ca si Gheorghidiu din romanul lui C. care nu pot trece neobservate atunci cand analizam istoria unei culturi: “ Un spirit nou de a gandi destinul omului in sec. . Petrescu. constient de superioritatea sa intelectuala (“ma trantii pe pat fericit ca sunt totusi un tanar inteligent si lucid”) care-si va schimba perspectiva asupra lumii dupa trairea incandescenta a unei iubiri devastatoare. Simion) face din romanul scris de Mircea Eliade un reper al modernismului romanesc. el este un om vanitos. Nu).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful