P. 1
Curs III, 28 Oct 2011 Reformele & Fodarea Ctinopolului

Curs III, 28 Oct 2011 Reformele & Fodarea Ctinopolului

|Views: 1|Likes:
Published by Goru Geo
Curs III, 28 Oct 2011 Reformele & Fodarea Ctinopolului
Curs III, 28 Oct 2011 Reformele & Fodarea Ctinopolului

More info:

Categories:Types, Reviews
Published by: Goru Geo on Jun 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/31/2014

pdf

text

original

Curs III, 28 oct. 11 Dimensiuea dmografica. Lipsa surselor din secolșul al IV-lea pănă in secolul al XV.

Pe baza infromatatiilor existente rezulta estimări de populatie si militari. Populatia de 28 mil de locuitori, aramtă 340 mii soldati(an 300)Pana insecolul al VI-lea in Pen Balacani sa inregistreaza un declin demografic datorita barbarilor de la N Dunării, ceea ce determina transferul de populatie de la S la N Dunarii(sursa: Procopius-exagereaza numarul adversarilor din balcani). In secolul al VI-lea se inregistreaza un declin demografic in Pen Balcanica, dar restul provinciilor orientale se observa, mai ales dupa campania de cucerire a lui Iustinian, suprafata teritoriului se mareste în 565. Populatia insa este mai redusa in comparatie cu cu anul 300. Anul 565 Imperiul Bizantin atinge apogelul după Iustinian. După anul 630 incep atacurile arabilor, iar bizantinii pierd treptat teritorii orientatale, astfel rezultă o noua stapanire: Asia Mica, N- Africii, Greica, S-Itallia. Suprafata teritoriului se reduce la jumatate fata de anul 565. Populatia se injumtateste, iar armata devine o treieme din din armata secolului al VI-lea in 668 Anul 775-780- suprafata imperiului se reduce in continuare, printr-o populatie de 7 milioane, respectiv o armata de 118.000 soldati. Ultimul imparat din dinastia amoriană Mihail III va incerca o campanie de recucerire, care va fi continuată de impratii macedoneni legitmi si cei asociati la tronRoman Lecapenos, Tzimaskes, Nikephor II Phocas. In 1025 prin campanii de cucerire a le dinastiei macedonne rezulta un teirtoriu de 1.200.000 km patrat, o populatie de 12 milioane si o armata de aproximativ 285.000 soldati, este vorba de apogeul statului medieval vizantin, dupa care incepe declinul. In secolul XI se inregistreaza un regres demografic ca urmare a atacurilor normanzilor in Italia si a trucilor in slegiucizi in Asia Mica. Imparatii din dinastia Comnenilor resescte sa refaca relativ stapnairea bizantina din Orient, in secolul XII, Asia Mica si Balcanii cunosc o revigorare demografica, de aceea teritoriul se reduce la jumatate decat in 1025, pupulatia se mentine. 1143 teritoriu de 650.000 km patrati cu o pop de aproximati 10 milioane de locuitori cu o scadere dramatica a aramtei, fiind estimata la 50.000 de soldati. In 1204 se produce prabusirea imperiului impartit in 3 state diferite, in imperiul de Niceea se produce un progres demografic urmat de un declin in secolul al XIII. In 1278: o parte numeroasa a populatiei se refugiaza in pen Balcanica, iar unii prefera sa intre sub stapanire otomana, pentru a evita fiscalitatea excesiva impusa de bizantini. Intre secolele XIII-XIV_ se adauga si expansiunea otomană. In urma acestea ctre 1350, imperiul mai are doar 120.000 km patrati, populatie de 2 milioane de locuitori, si o armata de aproximativ 7.000 de soladati. Politica Doua tentințe: - Realista- orientală- care se axa pe orient si pen Balcanica. Se dovedeste capabil sa dezvolte o organizatie omogena. - Universalista- perioade VI, XI, datorita mirajului recuceririi Romei, curs nerealist al politicii externe, deoarece se creau dese crize orientale datortia implicarii in occident.

La nivel de prefectura un praetor al al praetoriului. . Renunta la pretentiile asupra E-ului pen Iberice. Eficientin Orient. Administrarea civila a unei provincii a fost incredinta unui guvernator.Din perioada interbelica se consideră ca punctul de cotitura este reprezentat de reforme Diocletian(284-305) si Constantin.Anul 717. Cei ai Italiei. care trebuia atestat pe baza valorii personale si care ii urma lui Augustus in cazul in care murea sau abdica. iar cea militar unui dux. care respinge cel de-al doilea atac al arabilor asupra Constantinopol.Domnia lui Iustinian. iar la nivel militar de un magister militum. Administratie provincială masurile luate de Diocletian a determinat anularea privilegii lor de care se bucura Italia. Dpdv politic pentru a pune capat uzurparilor impune diarhia. La sfarsit secol al III-incep IV. Aceste reforme dau o noua infatisare a statului roman.Inceputul istorie bizantine: Perspective diferite asupra istoriei bizantine.reprezinta si perioada in care se definitiveaza trasaturile civilizatiei bizantine. respectiv al Constantinopolului erau considerati cei mai inalt la nivelul imperiului. in locul vechii confederatii de cetatin din timpul lui Augustus si a urmasilor sau s-a instalat o structura riguroasa si coerenta care era similară cu o piramidă: 120 de provincii. fiecare prefectura mai multe dioeceze.Prin trecerea de la principatul lui Augustus la dominat . perspective sec XX: . Declanseaza si lupta iconoclasta.reprezinta ultima incercare de recuperare a provinciilor occidentale. Reforma lui Diocletian. La nivelul ideologiei Diocletian introduce ceremonialul oriental prin proskynesi sau prosternatio. dar la moartea sa imparte imperiul intre cei 3 fii.monarhie de drept divin/oriental. Separarea puterii civile de cea militara. continuata de Constantin Imperiul este impartit in patru prefecturi.se produce trecerea de la imperiul clasic bizantin la imperiul medieval bizantin. ceea ce va transforma principatul lui Augustus intr.610. .325. astfel imparatul devine reprezentantul divin. ulterior prin tetrarhie augustii primesc un Cezar. La conducerea fiecărei prefecturi se afla prefectul praetoriului. in Occident se mentine. Context criza secolului al III-lea.numarul lor creste in sec al IV. Diocletian organizeaza imperiul in 12 dioceze. . astfel in 324 Constantin restabileste monarhia. iar fiecare dioceză mai multe provincii.sistemul impus nu s-a putut mentine. dar.prin care puterea era concentrata in mainile a doua augusti. Prin pierderea provinciilor aflate la marginea imperiului. . domnia acestuia si secolul al VI. prin Leon al III-Isaurianul.Incepe dinastia imparatului Heraklius.la 14.domneste pana 641.reprezinta vine la tron dinastia Isauriană. Reformatori Dioceltian este continuat de Constantin(306-337) masurile lor au dezvoltat intarirea autoritatii imperiale si limitarea influentei senatului. dupa moartea lui Teodosius cel Mare.Domnii Diocletia. si Constantin incepe istoria bizantulu. se face scindarea intre Apusa si Rasarit(Arcadiu si Honoriu) . delimitarea exacta a atributiilor diferitelor institutii pentru a impiedica orice concentrare excesiva de trupe.

Iar in N. care avea in subordinea sa agentii care parcugeau toate provinciile imperiului. Functionarul el mai influent este magister officiorum pana in sec VII. mai putin cucerirea.redacteaza corpusul lui Justinian) Se face distinctia dintre finantele statului si finantele impratului. Sub influenta orientală secolel IV-V acesti functionari praepositus alesi dn categoria eunucilor.VI.).Africii organizeaza exarhatul Cartaginei ca urmare a atacurilor berberilor din Sahara. La aceste 2 nivele puterea civila si militara era concentrat in mainile exarchului. La nivelul administației centrale organizata de Constantin.refroma initata de Diocletian si Constantin au avut un rol in constituirea unei armate de granita formata din mercenari si din soladatii recrautati din randurille tarani liberi.administratorul domeniilor imperiale/casele imperiale. Diocelțian reuseste sa dezvolta doua unitati de evaluare caput/jugum(pe cap de locuitor si pe suprafata de pamant). prin care putea interveni unde era necesar.tot ce este legat de imparat. Acesta era responsabil cu justitia si redactarea legilor(ex: Treboniam. Este introdusa si o moneda de argint miliaresion(24 grame de argint). . A fost emisa o cantitate foarte mica de monede de bronz. Constantin cel Mare reuseste sa dezvolte un sistem monetar solid prin emiterea unei monede de aur: solidus și nomisma(gr. Acesti soldati erau condusi de un dux.. moneda de aur bizantina domina comertul. Refroma monetara Diocletian incerca sa refaca moneda. avea in subordine regimentele din garda imperială. Se pun taxe pe exercitarea unor profesii in mestesuguri si comert. Controla intregul ceremonial de la curtea imperială. dar esueaza. dar reglementa si relatiile cu puteriile straine. Sistemul initia de Constantin si Anastasius se va mentine pana la sfarsitul secolului al XI. Erau mai mult trupe de infanterie. O alta taxa a fost pusă pe circulatia(pontoria) si vanzarea marfurilor(octava). Primle tendinte le intalnim in timpul lui Iustinian care reorganizeaza Egiptul. Domeniul militar. ceea relevă faptul ca Diocletian dorea protejarea granitelor. pentru a putea mobiliza rezursele in caz de atac. datorita nivelul ridicat se emite si keration. Rolul acestuia era si de a asigura protectia imparatului. In aceasta perioada secolele IV. iar in partcular avea si grija vestiarului imperial. questorul palatului sacru(sacri paltii). (jumatate de miliaresion). Tot in per Constantin.72 de solidus. aceasta taxa este cunoscută sub numele de chrysagyron-(aur-argint) era percepta in moneda de aur. implicit primirea solilor straini.reformeaza monedele cu valoare scazuta: follis/folles din bronz. Anastasius 491-518. dar mai ales in timpul domniei lui Mauricius organizează exarhatul de Ravenna.in privinta atentiei sporite al adresa persoanei imparatului creste in paralel si importanta lui prraepositus sacri cubiculi. Constantin completeaza prin dezvoltarea unei armate centrale bazata pe corp de infanterie si cavalerie. care controla intreaga administratie imperială. intr-un mod mult mai rapid.În secolul al VI-lea se contureaza tot mai mult necesitatea concentrarii puterii civile si a clei militare.organizat datorita atacurilor longoobarzilor. Reforma fiscală In secolul al III-lea și finalul acestuia activitatea de strangere a impozitelor era problematică deoarece inflația era crescuta. O livră.

de ori cate ori a fost necesar intervine in viata religioasa. Licinius revine la păgânism. După 313. Constantin nu renunta la practica de Pontifex Maximus. Prin edictul de la Milano erau retocedate si bunurile bisericii crestine confiscate in timpul persecutiilor din perioada lui Diocletia si Galerius. dar Constantin arata o atitudine favorabila bisercii crestine. care reprezinta confirmarea de catre Constantin si Licinius a edictului de tolerenata emis de Gallerius la Serdica in anul 311. tot Constantin il va reabilita pe Arius. Fondarea Constantinopolului Orasul a inceput sa fie construit in noiembrie 324. devenin centrul statului bizantin dpdv: politic. datorita importantei provinciilor orientale care aduceau resurse umane si financiare ale imperiului roman. economic. inaugura in mai 330. Constantin intervine la consiliul de la Niceea. Este considerat Noua Romă. cultural. religios. si de reulă. insa Constantinopolul a crescut in importanta treptat.Reforma ideologică O altă masura din perioada lui Constantin este acordarea libertatii de cult: prin edictul de la Milano diin 313. . dar lucrarile de contructie au fost incheiate in 336. Nu era oficial capitala imperiului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->