GEMITA IMPEX S.R.L.

Pag. 1/6

BETONUL DE CALITATE – Normativele Europene
Betonul este un material care poate fi confectionat cu relativa usurinta; este suficient sa amestecati apa, cimentul si agregatele. De asemenea, amestecul care se obtine, poate fi folosit prin turnare in interiorul cofrajelor pentru a reproduce formele inventate de proiectant. In timp de una sau mai multe zile, materialul se intareste pana cand atinge duritatea unei pietre. Dispunerea fierului de armatura in interiorul cofrajelor, completeaza unele carente ale proprietatilor betonului: insuficienta rezistenta la tractiune si fragilitatea. Aceasta conlucrare dintre beton si fierul de armatura, este una dintre cele mai bune din domeniul materialelor de constructie. Succesul acestei legaturi, care a facut din betonul armat materialul secolului, este in principal atribuit urmatorilor factori: * * * * cost mic; productie facila; rapiditate in executie; complementaritatea componentelor sale ( beton si otel).

Daca este simpla producerea unui beton obisnuit, nu se poate spune acelasi lucru pentru producerea betoanelor de calitate, cu prestatii predeterminate si garantate. Bilantul care se poate face dupa aproape un secol de utilizare intensa a betonului la diverse constructii civile, nu este satisfacator sub raportul asteptarilor initiale pentru un material durabil si indestructibil. (foto A,B,C)

Exemplu de degradare a structurii de beton la un pod.

Exemplu de degradarea a unei nervuri la un panou prefabricat din beton.

Exemplu de degradare a stratului de beton care acopera armatura.

Motivele acestui partial insucces, in ceea ce priveste durabilitatea constructiilor din beton, se datoreaza celor doi factori, care in acest secol au devenit, progresiv, factori determinanti: * medii tot mai agresive din cauza cresterii poluarii; * manopera tot mai scumpa si mai putin calificata. Rolul aditivilor de beton Trebuie precizat ca, cu cat este mai buna calitatea betonului care trebuie obtinut, cu atat este mai dificila si mai scumpa producerea si punerea in opera a materialului. Astfel, obtinerea unui beton bun, depinde de reducerea cantitatii de apa necesara amestecului: de aici deriva o lucrabilitate scazuta a betonului proaspat, cu dificultati de executie in fazele de amestec, transport, turnare si compactare. Din acest punct de vedere, aditivii pentru beton joaca un rol determinant in satisfacerea exigentelor de proiectare (calitatea materialului folosit) si a celor de executie (usurinta punerii in opera si intarire rapida). NOILE NORMATIVE Norma europeana ENV 206 si norma nationala italiana UNI 9858 (precum si noile normative in vigoare in Romania), definesc criteriile de producere, indicatii si control al betoanelor cu prestatie garantata.*

GEMITA IMPEX S.R.L.
Caristicile betoanelor cuprinse in ENV 206, privesc in principal trei proprietati: * rezistenta mecanica caracteristica (Rck); * "impermeabilitatea" la apa; * durabilitatea in relatia cu mediul.

Pag. 2/6

Sunt prevazute de asemenea, si alte prescriptii tehnice cu privire la rezistenta la temperatura, la abraziune etc. cerute de la caz la caz. In ceea ce priveste cele trei caracteristici fundamentale mai sus mentionate, acestea trebuie sa garanteze ca materialul : * este rezistent din punct de vedere mecanic, la solicitarile prevazute in exercitiu. * este impenetrabil pentru apa naturala. * este rezistent in timp la solicitarile agresive ale mediului. Pentru fiecare dintre cele trei cerinte mai sus mentionate, normele indica care trebuie sa fie compozitia betonului (ghid pentru producerea materialului) si care sunt metodele de control (garantia calitatii lucrarii). In paragrafele care urmeaza, sunt sintetizate aspectele cele mai importante care implica cele trei caracteristici mai sus mentionate, conform ENV 206 si UNI 9858. Rezistenta mecanica Sunt prevazute clasele de rezistenta mecanica (tabelul 1) pentru fiecare evaluare care se poate face pe mostre de prisme cilindrice (inaltimea 300 mm, diametru 150 mm) sau pe prisme cubice (latura 150 mm). De exemplu, clasa de rezistenta C 25/30 specifica un beton care are o rezistenta caracteristica de 25 MPa, masurata pe cilindru, simbol: fck sau de 30 MPa masurat pe cub ( simbol Rck) Masurarea rezistentei mecanice trebuie determinata dupa metoda descrisa de norma UNI 6132 dupa maturarea probelor (cubice sau cilindrice) dupa 28 de zile in acord cu norma UNI 6130/1 ( temperatura 20°C, U.R 95%)

Proba de rezistenta la compresiune pe prisme cubice (latura = 150 mm).

Proba de rezistenta la compresiune pe prisme cilindrice (inaltimea = 300 mm).

TABELUL 1 - Clasa de rezistenta mecanica (MPa) a betonului corespunzatoare prismelor cilindrice (inaltime 300 mm, diametrul 150 mm) sau prisme cubice cu latura 150 mm, prevazute de ENV 206 si UNI 9858

Clasa de rezistenta fck* Rck**

C12/15

C 16/20

C 20/25

C 25/30

C 30/37

C 35/45

C 40/50

C 45/55

C 50/60

12 15

16 20

20 25

25 30

30 37

35 45

40 50

45 55

50 60

* fck se refera la rezistenta caracteristica masurata pe prisme cilindrice h=300 mm. ** Rck se refera la rezistenta caracteristica masurata pe prisme cubice h=150 mm.

GEMITA IMPEX S.R.L.

Pag. 3/6

Se poate observa cum acelasi beton, prezinta o rezistenta mecanica la prismele cilindrice care este egala cu 80% din valoarea inregistrata pe prismele cubice. In functie de clasa de rezistenta ceruta, normele sugereaza, ca si ghid pentru producator, care trebuie sa fie raportul intre greutatea apei (a) si aceea a cimentului (c). Raportul apa/ciment (a/c) care trebuie respectat, depinde si de tipul de ciment utilizat. In tabelul 2 sunt indicate valorile raportului apa/ciment sugerate pentru obtinerea rezistentei caracteristice prescrisa in proiect si tipul de ciment folosit. Tipurile de ciment exeplificate in tabelul 2, CE 32.5 si CE 42.5, sunt acelea prevazute de noua norma europeana ENV 197(3) pentru ciment si, in mare, corespund cimentului de Portland de clasa 325 si 425 prevazute de legea italiana pentru liantii hidraulici (4). Obtinerea unei anumite clase de rezistenta - mai ales pentru valorile Rck mari - nu poate fi separata de definitia "clasa de consistenta" a betonului proaspat (lucrabilitate) in momentul punerii in opera. TABELUL 2 - Raportul maxim apa/ciment sugerat de ENV 206 si de UNI 9858 pentru obtinerea unei anumite clase de rezistenta a betonului, in functie de cimentul folosit. In prezenta aerului inglobat trebuie avuta in vedere scaderea rezistentei mecanice cu 5% pentru fiecare procent de aer inglobat in plus, fata de un beton fara aerant. TABELUL 2

Clasele de rezistenta a betonului C 12/15 C 12/15 C 16/20 C 16/20 C 20/25 C 20/25 C 25/30 C 25/30 C 30/37 C 30/37 C 35/45 C 35/45 C 40/50 C 40/50 C 45/55 C 45/55 C 50/60 C 50/60

Tipuri de ciment folosite CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5 CE 32.5 CE 42.5

Raportul apa/ciment 0.75* 0.80* 0.70* 0.75* 0.65 0.70* 0.60 0.65 0.55 0.60 0.50 0.55 0.45 0.50 0.40* 0.45 0.35* 0.40*

* Aceste valori au fost introduse sau extinse de cele raportate in normele originale Tabelul 3 arata clasele de consistenta, de la S1 la S5, definite de ENV 206 si de UNI 9858 in baza masurarii gradului de tasare (slump). Cu alte cuvinte, obtinerea unei Rck semi-inalta (de ex. 37 MPa) si cu o consistenta superfluida, este posibila numai prin folosirea aditivilor superfluidifianti care permit betonului proaspat sa devina superfluid (S5) fara sa depaseasca valoarea raportului a/c corespondent cu Rck ceruta : 0,55 sau 0,60 daca clasa cimentului este CE 32.5 sau CE 42.5

GEMITA IMPEX S.R.L.

Pag. 4/6

TABELUL 3 - Clasa de consistenta a betonului proaspat dupa ENV 206 si UNI 9858 determinata prin masurarea slump-ului (tasarii) dupa metoda UNI 9418. Clasa de consistenta S1 S2 S3 S4 S5 Slump (tasare) (cm) de la 1 la 4 de la 5 la 9 de la 10 la 15 de la 16 la 20 > 21 Denumire curenta umeda plastica semifluida fluida superfluida

Clasa de consistenta:

S1

S2

S3

S4

S5

Câtiva aditivii produsi de Mapei ca auxiliari pentru obtinerea betoanelor cu o lucrabilitate si rezistenta mecanica determinata sunt : *MAPEPLAST N10: fluidifiant dozat in 0,2-0,5% din greutatea cimentului: reduce apa cu 5-10% fata de un beton fara aditiv; *MAPEPLAST N30: fluidifiant de calitate inalta (specific unei pierderi mici de lucrabilitate) dozat in 0,2-0,5% din greutatea cimentului: reduce apa cu 5-10% fata de un beton fara aditiv; *MAPEMIX N60: aditiv polivalent dozat in 0,3-1,2% din greutatea cimentului: reduce apa cu 5-15% fata de un beton fara aditiv; *MAPEMIX R64: aditiv polivalent cu usor efect de incetinire a prizei, dozat in 0,3-1,2% din greutatea cimentului: reduce apa cu 5-15% fata de un beton fara aditiv; *MAPEFLUID N200: superfluidifiant dozat in 0,5-1,5% din greutatea cimentului: in medie, reduce apa cu 20% fata de un beton fara aditiv; *MAPEFLUID R104: superfluidifiant cu usor efect de incetinire a prizei, dozat in 0,5-1,5% din greutatea cimentului (special pentru mentinerea lucrabilitatii betonului): in medie, reduce apa cu 20% fata de un beton fara aditiv; *MAPEFLUID N100: superfluidifiant cu usor efect de incetinire a prizei, dozat in 0,5-1,5% din greutatea cimentului (specific betoanelor preconfectionate): in medie, reduce apa cu 20% fata de un beton fara aditiv; *MAPEFLUID IF328: hiperfluidifiant dozat in 1,0-2,5% din greutatea cimentului (specific pentru obtinerea rezistentei mecanice initiale mari sau la prefabricate): in medie, reduce apa cu 30% fata de un beton fara aditiv; *MAPEFLUID M318: hiperfluidifiant pe baza de melamina dozat in 1-3% din greutatea cimentului (specific pentru obtinerea rezistentei mecanice initiale mari sau la prefabricate): in medie, reduce apa cu 30% fata de un beton fara aditiv. *MAPEFLUID X414: noua generatie de aditivi pe baza de polimeri acrilici (PA) care permit obtinerea betoanelor de mare si foarte mare rezistenta mecanica, cu mentinerea indelungata a lucrabilitatii, si o puternica reducere a apei de amestec. Aditivii cu X in fata fac parte din gama aditivilor pe baza de polimeri acrilici (consultati fisele tehnice). In fisele tehnice ale aditivilor, se gasesc detalii despre prestatiile betoanelor tratate cu aditivii mai sus mentionati. Durabilitatea Este cunoscut (6) ca, pentru a garanta durabilitatea unui beton intr-un anumit mediu, este necesara producerea unui material impermeabil la agentii agresivi prezenti in acel mediu: se impune in practica adoptarea unui raport a/c relativ mic, pentru a favoriza formarea unei matrite de ciment compacta si putin poroasa. Alegerea raportului a/c este in functie de gradul de agresiune a mediului ( definit ca "clasa de expunere"): cu cat gradul de agresiune a mediului este mai mare, cu atat trebuie sa fie mai mic raportul a/c al betonului. Linia adoptata de noua normativa europeana ENV 206 si de aceea nationala UNI 9858 este urmatoarea: * definirea clasei de expunere a mediului in care este prevazuta a se efectua lucrarea (tabelul 4); * alegerea compozitiei betonului, adecvata pentru a garanta durabilitatea lucrarii in mediul caracterizat de clasa de expunere ambientala (tabelul 5). De exemplu, pentru o constructie in mediu marin, expusa la o clima rigida (cu cicluri de inghet-dezghet) clasa de expunere la mediu rezulta a fi 4b (tabelul 4). In tabelul 5 se prevede ca pentru aceasta clasa de mediu trebuie folosit un beton caracterizat prin: * raport a/c < 0,50; * dozaj de ciment > 300 kg/m3; * agregate: care rezista la gelivitate; * volum de aer continut (sub forma de microbule): 4-6%; * beton impermeabil. Mai este necesar sa semnalam unele observatii referitoare la tabelul 5 : a) valorile de a/c raportate, trebuie intelese ca valori maxime, care nu trebuie depasite; este evident ca valoare raportului a/c folosi nu trebuie sa fie mai mare decat aceea indicata in tabelul 5; este prudent ca pentru o lucrare maritima ca aceea din exemplul precedent, este indicat sa se adopte un raport apa/ciment de 0,45, si in baza acestei valori se poate prescrie Rck corespondent (tabelul 2), capabil sa asigure raportul apa/ciment ales in prealabil, si deci durabilitatea lucrarii; la final controlul este mult mai simplu si se verifica Rck pe prisme cubice din betonul prelevat in momentul turnarii si nu raportul apa/ciment dificil de evaluat, fie la betonul proaspat, fie la acela intarit.

GEMITA IMPEX S.R.L.

Pag. 5/6

b) Valoare Rck capabila sa asigure durabilitatea, va fi confruntata cu aceea prevazuta in proiect evident, iar valoarea Rck recomandata in prescriptie va fi cea mai mare dintre cele doua, si deci aceea apta sa asigure durabilitatea lucrarii, si sa satisfaca exigentele structurale. c) In ceea ce priveste structurile din beton expuse la saruri cu actiune de dezghet (pe baza de cloruri de sodiu sau calciu) trebuie sa se tina cont ca este necesar sa se prevada adaosul in beton a microsilicatilor daca lucrarilele de dezghet se efectueaza cu clorura de calciu (de ex. piste aeroportuare, autostrazi, poduri); de fapt, aceasta sare dauneaza grav betonul (7) (chiar daca este confectionat cu raport scazut apa/ciment), daca in conglomerat este prezenta o cantitate mare de var, eliberata din hidratarea cimentului (8); in prezenta microsilicatilor cu o foarte puternica activitate puzzolanica varul dispare prin producerea hidrosilicatilor de calciu si se diminueaza astfel, actiunea agresiva a clorurii de calciu (9). In ceea ce priveste produsele auxiliare Mapei, capabile sa contribuie la durabilitatea lucrarilor, se semnaleaza : * MAPEFLUID, MAPEMIX si MAPEPLAST, deja mentionati in paragraful "Rezistenta mecanica" pentru producerea betoanelor cu consistenta fluida si superfluida, cu raport apa/ciment inferior celor prevazute de normele ENV 206 si UNI 9858 (tabelul 5). * MAPEFLUID PZ500 aditiv pe baza de microsilicati cu activitate puzzolanica si superfluidifianta (dozaj: 20-60 kg la m3 de beton) pentru producerea betoanelor rezistente si chimic la saruri cu actiune de dezghet. * MAPEPLAST PT1 aditiv antrenor de aer (dozaj : 100-150 g la m3 de beton) pentru producerea betoanelor rezistente la cicluri de inghetdezghet. Impermeabilitatea Betonul este un material poros si poate fi penetrat de apa sub presiune. Pentru structurile hidrotehnice (canale, bazine de epurare, piscine, rezervoare, apeducte, diguri etc.) este foarte important ca betoanul sa fie "impermeabil" la apa sub presiune de exercitiu. De asemenea, chiar si pentru lucrarile care nu sunt hidrotehnice (de exemplu galeriile sau subsolurile unei cladiri) o permeabilitate scazuta la apa este sinonima cu calitatea, atata timp cat betonul este capabil sa impiedice patrunderea apei de la exterior in interiorul structurii.

Probe supuse presiunii la apa.

Ruperea probei la finele incercarilor.

Masurarea adancimii de penetrare a apei.

Normele ENV 206 si UNI 9858 stabilesc criteriile pentru a defini ca fiind "impermeabil" un anumit tip de beton: probele de beton lasate timp de 28 de zile in mediu saturat cu vapori, nu trebuie sa prezinte o penetratie a apei mai mare in medie de 20 mm, determinata prin metoda ISO7031 (echivalenta cu norma germana DIN 1048). In afara de aceasta, valorile de penetrare nu trebuie sa depaseasca 50 mm. Masurarea va fi efectuata supunand probele de beton la o presiune de apa de 2 bar pentru doua zile, 3 bar pentru o zi si de 7 bar pentru o zi (fig. 4). La finalul determinarilor probele trebuiesc sparte si se va masura grosimea betonului penetrat de apa. Pentru a atinge prestatia de impermeabil, norma ENV 206 si UNI 9858 recomanda producatorului de beton, sa adopte un raport apa/ciment nu mai mare de 0,55. La sfarsitul controlului pentru prestatia respectiva, in afara de masurarea penetrari apei prevazuta de norme, se poate adopta simplu si practic, un control al rezistentei mecanice. In tabelul 2 se specifica de fapt ca, la corespondenta unui raport apa/ciment de 0,55, Rck este egal cu 37 MPa daca se foloseste un ciment de clasa 32,5 si la 45 MPa daca se foloseste un ciment de clasa 42,5 (5). Trebuie precizat ca, fata de impermeabilitatea probelor, chiar si structura reala sa fie "impermeabila", si este necesar sa se garanteze o maturare la umed la fel de eficienta ca si cea realizata la probe. O evaporare a apei din beton in mediu, ar bloca de fapt pe suprafata structurii, hidratarea cimentului si procesul urmator, de impermeabilizare a materialului. In acest scop, din momentul decofrarii este necesar sa mentineti umed betonul (de exemplu cu fisii de panza ude sau prin pulverizare de apa) pentru (28-t) zile, unde "t" este timpul (in zile) scurs intre intarire si spargere. Acolo unde, din motive practice, este dificil de garantat o maturare umeda pana la 28° C pe zi, se poate proteja betonul decofrat cu un produs de cura (antievaporant MAPECURE E). In ceea ce priveste produsele auxiliare Mapei care faciliteaza producerea unui beton impermeabil, se semnaleaza : * aditivii fluidifianti/superfluidifianti MAPEFLUID, MAPEMIX si MAPEPLAST indicati mai inainte, pentru a obtine un raport apa/ciment mai mic de 0,55 dar sa permita punerea in opera a betonului proaspat cu consistenta fluida (S4) sau superfluida (S5) * Produs de cura MAPECURE E este capabil sa protejeze betonul de evaporarea apei in medii uscate. Concluzii Producerea betoanelor de calitate, cu rezistenta mecanica (pana la 60 MPa ca Rck) impermeabile la apa (penetrare inferioara la 20 mm sub o presiune de 7 atmosfere) si durabile in diverse medii agresive (definite ca "clase de expunere"), este reglementata in zilele noastre de o norma europeana precisa (ENV 206), italiana (UNI 9858) si romane in vigoare. Prescriptiile anterioare la aceste norme sunt de o importanta fundamentala in garantarea calitatii materialului. Mapei este in gradul de a garanta o linie completa de produse auxiliare pentru a satisface : * exigentele de calitate pentru o lunga durabilitate a lucrarilor din beton chiar si in medii din cele mai agresive; * exigentele executive pentru a garanta constructorilor o punere in opera usoara si rapida a materialului.

GEMITA IMPEX S.R.L.
Tabelul 4 CLASE DE EXPUNERE 1) AMBIENT USCAT a) fara inghet • • • • • • • •

Pag. 6/6
EXEMPLE DE CONDITII AMBIENTALE Interioare pentru locuinte sau birouri Intern cu umiditate ridicata (U.R. > 70%) Elemente de rezistenta la exterior Elemente de rezistenta imerse in apa, sau ingropate in pamant, fara agresiune chimica Elemente externe supuse la inghet Elemente in apa sau pamant dar expuse la inghet Elemente interne, cu U% mare si expuse la inghet Elemente interne si externe expuse la inghet si saruri: viaducte, poduri, aeroporturi, etc Elemente partial sau complet submerse in apa Elemente in mediu marin in contact cu saruri Elemente partial sau complet submerse in apa, expuse la inghet Elemente in mediu marin cu saruri, expuse la inghet SAU IN COMBINATIE CU PRECEDENTELE

2) AMBIENT UMED b) cu inghet

3) AMBIENT UMED CU INGHET SI SARE a) fara inghet

• • 4) AMBIENT MARIN b) cu inghet • • CLASA CARE POATE FI INTALNITA SINGURA a) • Ambient slab agresiv (gaz, lichid, solid) • Atmosfera industriala agresiva 5) AMBIENT PUTERNIC AGRESIV DIN b) PUNCT DE VEDERE CHIMIC • Ambient moderat agresiv (gaz, lichid, solid) c) • Ambient puternic agresiv (gaz, lichid, solid) * Aceasta clasa de expunere ramane valabila daca, inainte de terminarea lucrarii, structura sau componentele nu sunt expuse la coditii mai severe pentru o perioada indelungata de timp ** Mediile puternic agresive din punct de vedere chimic din cauza prezentei ionilor sulfati si anhidridei carbonice agresive sunt clasificate in norma UNI 8981. Tabelul 5 PRESCRIPTII 1 Raport a/c maxim beton normal beton armat beton precomprimat Dozaj minim ciment Kg/m3 2) beton normal beton armat beton precomprimat Volum minim de aer (%) inglobat pentru agregate cu diametru max de 3) : 32 mm 16 mm 8 mm Agregate rezistente la inghet 6) Beton impermeabil Tipuri de ciment pentru beton normal si armat dupa ENV 197 Grosimea minima (mm) a betonului care acopera armatura dupa Eurocod 2 (b.a.) (b.a.p.) 15 25 20 30 25 35 40 50 40 50 0,65 0,60 2a 0,70 0,60 0,60 2b CLASE DE EXPUNERE 3 4a 4b 5a 5b 5c1)

0,55

0,50

0,55

0,50

0,55

0,50

0,45

150 260 300

200 280 300

200 280 300

200 300

300

300

280

300

300

44) 5 6 da da

4 5 6 da da da

44) 5 6 da da da da da daca Rezistent la sulfati 5) continutul de sulfati este > 500 mg/Kg in apa >3000 mg/Kg in teren 40 50 25 35 30 40

40 50

1. In plus, betonul trebuie sa fie protejat de contactul direct cu mijlocul agresiv cu ajutorul unui material sau protectie impermeabilizata cu exceptia cazurilor in care aceasta precautie nu este considerata necesara. 2. Tipurile de ciment permise, sunt acelea prevazute de prenorma ENV 197 sau de normele legilor nationale in vigoare. 3. Distanta dintre microbulele de aer este de 0,20 mm, masurat pe un beton intarit. 4. In cazul in care gradul de saturatie a betonului ramane mare mai mult timp, pot fi utilizate valori sau masatori diverse atunci cand probele certifica faptul ca betonul are o rezistenta corespunzatoare la inghet conform UNI 7087. 5. Rezistenta la sulfatii a unui ciment, trebuie determinata conform UNI 9156 si UNI 9607. 6. Determinata conform UNI 8520/20.