P. 1
39899168 Aspecte Teoretice Si Practice Privind Implement Area Contabilitatii Managerial a La o Entitate Din Sfera Productiilor Sau a Serviciilor

39899168 Aspecte Teoretice Si Practice Privind Implement Area Contabilitatii Managerial a La o Entitate Din Sfera Productiilor Sau a Serviciilor

|Views: 13|Likes:
Published by adyman1989

More info:

Published by: adyman1989 on Jun 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

Aspecte teoretice si practice privind implementarea contabilitatii manageriala la o entitate din sfera productiilor sau a serviciilor

Studiu de caz privind contabilitatea managerial autonoma in sistemul costurilor integrale realizat pentru societatea comerciala SC BestCalc SRL

Conf. Univ. Dr. Gheorghe Fătăcean

studentă: Nemeş Magdalena Daniela Sectia: FB , grupa 6, an: 2

Cuprins : 1) 2) 3) 4) 5) 6) Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definiorii ale acesteia Obiectivele contabilitatii manageriale Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii contabilitatii manageriale Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii ( procedeul de calcul a costului unitar) 7) Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli 8) Studiu de caz 9) Concluzii

Bibliografie:  “Contabilitatea intreprinderilor” Octavian Bojian ,editura Economica , 2001  “Contabilitate manageriala- aspect teoretice si practice” , -Sorin Briciu , editura Economica , 2006  “Contabilitate manageriala “ , Fatacean Gheorghe , editura Alma Mater , editia a 2a , revizuita si completata , Cluj-Napoca 2009  “Contabilitate de gestiune” , Leslie Chadwick , editura Teora , 2000  “Contabilitate manageriala “ , Oprea Calin, Mariana Man , Monica-Viorica Nedelcu , editura Didactica si Pedagogica , 2008  Internet

Prima denumire de contabilitate de gestiune este sugestiva pentru aceasta disciplina insa nu are in vedere scopul urmarit de aceasta adica de a ajuta in prelucrarea si promovarea luarii deciziilor manageriale . contabilitatea.imbracand aceasta forma nu inainte de a detine alte denumiri precum contabilitate de gestiune sau contabilitate analitica . Astfel diferentele dintre contabilitatea financiara si cea manageriala sunt urmatoarele : . cu deosebire că datele se vor prelua după criterii proprii.ca urmare a acestui fapt contabilitatea de gestiune va fi redenumita in contabilitate manageriala . denumire ce are in vedere scopul disciplinii in sine.1 Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definiorii ale acesteia Fata de contabilitatea financiara. Excepţie o fac dobânzile pentru creditele bancare primite de întreprindere cu ciclu lung de fabricaţie şi care după caz pot fi repartizate în costul produselor respective. Astfel într-un mediu de afaceri global disciplina are caracteristică de a fi un amestec între două discipline. prelucrării şi comunicării informaţiilor.abordează partea tehnică a cuantificării. Nu sunt încorporate în costuri cheltuielile financiare şi cheltuielile extraordinare. insa cu timpul aceasta s-a extins si in cadrul celorlalte sectoare (inclusiv si in cazul prestarilor de servicii sau in activitatea bancara) motiv ce a determnat schimbarea denumirii acestei discipline in contabilitate de gestiune si apoi contabilitate manageriala. managementul. Prima forma a contabilitatii manageriale a fost reprezentata de contabilitatea industriala ca urmare a dezvoltarii acestui sector . Prima. furnizează o perspectivă asupra problemelor comportamentale specifice controlului asupra unei întreprinderi. Punctul de plecare în contabilitatea de gestiune îl reprezintă preluarea din contabilitatea financiară a cheltuielilor de exploatare care vor fi analizate împreună cu veniturile de exploatare. Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea de gestiune se face simultan cu înregistrarea din contabilitatea financiară pe baza aceloraşi documente sau pe baza unor documente centralizatoare. care furnizează informaţii analitice de detaliu referitoare la eficienţa utilizării factorilor de producţie . Cea de a doua. de aceea contabilitatea manageriala mai este numită şi contabilitate de gestiune. contabilitatea managerială reprezintă un domeniu distinct în cadrul evidenţei contabile. Dar de ce sa alegem contabilitatea manageriala in locul celei financiare? Una din ideile majore care intervin in alegerea contabilitatii manageriale in detrimentul celei financiare o reprezinta avantajele pe care aceasta le detin in comaratie cu informatiile puse la dispozitie de contabilitatea financiara. Conceptul de contabilitate manageriala a aparut destul de greu .

Utilizatorii principali de informaţie 2. Sisteme de contabilitate 5. Obligativitatea organizării contabilităţii Contabilitatea financiară Utilizatorii interni şi externi Contabilitatea de gestiune Numai utilizatori interni Organizare impusă de legislaţie Se organizează numai dacă administrarea întreprinderii hotărăşte că este necesară. Gradul de exactitate 10. dar poate fi impus de conducere şi regularitatea rapoartelor interne Multe date aproximative Periodic. unicul criteriu principiilor şi normelor acceptate este unitatea informaţiei (Legi. 3. Frecvenţa întocmirii rapoartelor 9. poate fi folosit orice sistem potrivit Respectarea obligatorie a Nu există norme şi limitări. Obiectul evidenţei şi analizei 8. Publicitatea Unitatea valorică (bani) Orice unitate de măsură potrivită: Unitatea economică în ansamblu Diferite subdiviziuni structurale ale unităţii economice La cerere. în mod regulat Date exacte Informaţia poate fi publicată. Etaloane de măsurare 7. Scopul contabilităţii Întocmirea rapoartelor financiare Asigurarea cu informaţie a managerilor în scopuri de planificare.) 4. instrucţiuni. control şi de dirijare pentru utilizatori a activităţii Sistem de contabilitate în partidă Nu este limitată ca contabilitatea în partidă dublă dublă. Datele nu se dau publicităţii deoarece în uneori se publică în mod mare parte reprezintă taină comercială obligator .Diferentele dintre contabilitatea financiara şi cea manageriala Criterii de comparare 1. regulamente etc. Nivelul de reglementare 6. SNC. Întreprinderile mari îşi definesc proceduri şi detalii stricte privind organizarea CM luînd în consideraţie specificul activităţii şi necesităţile interne de informare. în mod neregulat.

activităţi şi pe unităţi organizaţionale (diviziunii. L.). servicii sau activităţi. există şi caracteristici comune: 1. prelucrare. 4. departamente. ambele contabilităţi examenează unele şi aceleaşi operaţii economice(aceleaşi documente primare). costul efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate.Cu toate că contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au o serie de particularităţi individuale ce diferă. colectarea. colectare. S). servicii etc. tone . pe termen scurt şi lung ?  Există un sistem flexibil care să informeze întreprinderea că nu se îndreaptă în direcţia care trebuie şi că sunt necesare corecturi? Cum ştie întreprinderea că a ajuns acolo unde şi-a propus ?  Cum evaluează şi recompensează întreprinderea performanţele managerului? 2 Obiectivele contabilitatii manageriale Obiectivul principal al contabilitatii manageriale este reprezentat de măsurarea. evaluare şi control în cadrul întreprinderii şi pentru asigurarea utilizării şi evidenţierii corespunzătoare a resurselor acesteia. control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. 2. costul diferitelor funcţiuni. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. calcularea costurilor pe produse (lucrări. sunt obligate să respecte principiile generale acceptate de contabilitate. lucrărilor executate) calculat în contabilitatea managerială este preluat la sfârşitul lunii de către contabilitatea financiară pentru evaluarea stocurilor fabricate.) Principalele functii si obiective ale contabilităţii manageriale sunt:     determinarea diferitor marje şi rezultate analitice pe produse. servicii). costul pe centre de responsabilitate. rezultatele analitice (pe produs.” Astfel prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producţie pe produs. analiză. prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare). Institutul contabilităţii de gestiune american defineşte contabilitatea de gestiune astfel: „Procesul de identificare. 3. secţii. lucrare sau serviciu şi pe centre) exprimate atât în unităţi monetare cât şi nemonetare(bucati . Putem observa ca aceasta disciplina : contabilitatea managerială răspunde la următoarele intrebari:  Care este obiectivul strategic al întreprinderii?  De ce resurse are nevoie întreprinderea şi de unde se pot obţine acestea. lucrare sau serviciu (P. cunoaşterea detaliată a proceselor de alocare a resurselor în interiorul întreprinderii pe centre de responsabilitate şi pe produse metode de transformare a resurselor consumate în rezultate . calculaţie. dar sub diferite aspecte. m2 etc . informaţiile ambelor contabilităţi sunt luate pentru luarea deciziilor.

să depisteze probleme şi să le rezolve.) . furnizarea de informaţii pentru stabilirea abaterilor între previziuni şi realizări. conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla. . în sfera contabilităţii manageriale intră următoarele probleme: . etc. (2) ariile de responsabilitate atribuite managerilor şi funcţiile acestor manageri ( deoarece ele se adresează exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date. C.         elaborarea previziunilor având la bază consumurile trecute putându -se evalua în timp consecinţele activelor viitoare furnizarea informaţiei necesare elaborării bugetelor.decontarea producţiei. furnizarea de informaţii destinate măsurării performanţelor (rentabilitate. . conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale. furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar.calculul costurilor de producţie pe PLS şi inclusiv pentru producţia în curs de execuţie. furnizarea informaţiei necesare elaborării bugetelor. . 3 Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale Contabilitatea de gestiune furnizează date care vin să completeze informaţiile din contabilitatea financiară care clasifică informaţiile privind cheltuielile şi veniturile din rapoartele întocmite în funcţie de: (1)organizarea contabilitatii manageriale nascute dintr-un complex de factori care tin de structurile functionale si operationale ale intreprinderii. conceptii moderne organizare a contabilitatii manageriale. În România. Evolutia complexului de factori precum si a procesului managerial si decizional din cadrul unei intreprinderi au dus la identificarea a 4 conceptii de organizare a contabilitatii manageriale: A. luarea deciziilor manageriale pe termen lung şi coordonarea dezvoltării întreprinderii. activităţi. B. Complexitatea factorilor care intra sub incidenta organizarii contabilitatii manageriale au in vedere realizarea modului de organizare a contabilitatii de gestiune.înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii. productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate şi al produselor. Astfel un sistem efectiv de contabilitate managerială dă posibilitate întreprinderii să mănuiască operaţiile de fiecare zi. faze de fabricaţie. . furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar.calcularea costurilor şi determinarea rezultatelor analitice. furnizarea informaţiilor necesare elaborării bugetelor. D. conceptia dualista(autonoma) de organizare a contabilitatii manageriale. să facă planuri pentru perioadele scurte şi lungi şi să evalueze progresul.

realizîndu-se un singur circuit informaţional contabil. . unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie. De asemenea unităţile economice specializate în comerţ şi turism. etc. Republica Moldova. ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri pot folosi cu succes acest sistem. Un astfel de subsistem este folosit de majoritatea întreprinderilor industriale din Marea Britanie. deoarece presupune combinarea funcţionalităţii sistemelor de conturi specifice contabilităţii de gestiune cu funcţionalitatea conturilor de cheltuieli (clasa 7 „Cheltuieli”) şi respectiv de venituri (clasa 6 „Venituri”) ale contabilităţii financiare. marcand transformari profunde in toate sectoarele economice .1 alin. greu de practicat datorită interferării înregistrărilor din contabilitatea financiară cu cele din contabilitatea managerială.modificata prin OG 70/2004 prevede la art. Astfel concepţia monistă (integralistă) de organizare a contabilităţii reprezinta concepţia organizării contabilităţii de gestiune într-un sistem conectat.82/1991.Legea contabilitatii nr. a cuprins toate sferele vietii economice.Toate aceste operatiuni se inregistreaza pe baza unor documente justificative . Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale . Organizarea integrată presupune realizarea calculaţiei costurilor prin intermediul conturilor din CF fiind specifică contabilităţii moniste (într-un singur circuit). institutiile nationale de cercetare dezvoltare . integrat cu contabilitatea financiară.respectiv contabilitae financiara si dupa caz contabilitae de gestiune adaptata la specificul activitatii. Canada. care integrează cele 2 componente. societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie. Soluţia integrării contabilităţii de gestiune în contabilitatea financiară este destul de delicată.companiile nationale. B .Reforma economica initiata si derulata dupa anul 1990.regiile autonome. Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de organizare. entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate scazuta. Conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale Contabilitatea manageriala integrata se bazeaza pe organizarea fluxului informational pe doua canale. Astfel evidenta contabila sa tine cu ajutorul unor „carti contabile” sau jurnale deschide pentru fiecare produs si care au menirea de a inregistra delatiat operatiunile generatoare de cheltuieli si venituri rezultatae in urma producerii si vanzarii produselor create . Numarul de produse create de acestea este mic sau necesita un proces de prelucrare de o complexitate foarte scazuta. utilizand conturile contabilitatii financiare. Acest sistem de poate aplica in cazul entitatilor care doresc sa se axeze pe problematica determinarii rezultatelor si a rentabilitatilor analititce abordat in special de entitaile cu profil economic bazate pe servicii sau constructii. A .1 ca societatile comerciale. Avantajul: reducerea volumului de muncă aferent contabilităţii.

Pe activitati ale entitatii Pe centre de profit.60.pierdere – cand V<Ch. deci a poziţiilor din contul de „Profit şi pierdere”. Astfel pentru a organiza contabilitatea manageriala in sistem integralist(monist)se analizeaza doi indicatori cu ajutorul carora se masoara performantele entitatii. . se calculează în sume comparabile. gr. Se concretizeaza astfel: . Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de rezultat al exercitiului se poate realiza prin Determinarea rezultatelor economico-financiare:     Pe functii ale entitatii. B2 . gr.63) 12 Cheltuieli cu personalul(gr 64 +621) 13 Excedentul (deficitul) brut din exploatare(9+10-11-12) 14 Alte venituri din exploatare şi venituri din provizioane 15 Alte cheltuieli din exploatare 16 Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 17 Rezultatul din exploatare(13+14-15-16) . -valoarea adaugata –plusul de valoare creat in cadrul entitatii in urma utilizarii factorilor de productie munca si capital . tablou ce se construieşte prin regruparea şirearanjarea veniturilor şi a cheltuielilor. Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de valoare adaugata Se realizeaza prin tabloul soldurilor intermediare de Gestiune (TSIG). B1 .62. astfel : 1 Venituri din vânzarea mărfurilor(ct 707) 2 Cheltuieli privind mărfurile(ct 607) 3 Marja comercială (1 -2) 4 Producţia vândută(ct 701 – 706 +708) 5 Variaţia stocurilor(ct 711 +⁄ -) 6 Producţia imobilizată (ct 721 + 722) 7 Producţia exerciţiului (4 +5 + 6) 8 Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la terţi(gr.61.profit – cand V>Ch. Soldurile intermediare de gestiune.iar prelucrarea acestor informatii au in vedere ajutarea in luarea deciziilor de la nivelul managementului firmei.In cadrul acestui sistem de organizare calculatia costurilor se realizeaza pe o prelucrare extracontabila a informatiilor legate de cheltuieli . exclusiv 607. Acestia sunt : -rezultatul exercitiului-rezultat in urma diferentei dintre veniturile unei entitati si cheltuielile acesteia de ocicei la nivelul unui an calendaristic. Pe produse/lucrari/servicii (PLS). exclusiv 621) 9 Valoarea adăugată(3+7-8) 10 Venituri din subvenţii de exploatare(7411) 11 Cheltuieli cu impozitele şi taxele(gr.

). întreprindere. Conceptia dualista(autonoma) de organizare a contabilitatii manageriale Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom. Astfel organizarea autonomă presupune existenţa unui circuit aparte şi este caracteristică concepţiei dualiste.Ordinul MFP nr.. fie prin dezvoltarea în analitic a conturilor din CF conform particularităţilor din fiecare întreprindere. distinct. adica a unui sistem de conturi independent. rata valorii adăugate. dacă este cazul. . 1826 / 2003 evidenţiază care sunt normele referitoare la organizarea CG.  descrierea repartizării bogăţiei create de întreprindere între: salariaţi şi organismele sociale. Construcţia indicatorilor se realizează în cascada pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului).18 Venituri financiare 19 Cheltuieli financiare 20 Rezultatul curent(17+18-19) 21 Venituri extraordinare 22 Cheltuieli extraordinare 23 Rezultatul extraordinar(21-22) 24 Rezultatul brut al exerciţiului(20+23) 25 Impozitul pe profit 26 Rezultatul net al exerciţiului(24-25) Soldurile intermediare de gestiune reprezintă.  analiza rentabilităţii. Acest circuit al CG are o anumită independenţă faţă de CF şi îşi poate organiza lucrările specifice fie utilizând conturi speciale (clasa 9 „Conturi de gestiune” → OMFP 94 / 2001).  înţelegerea formării rezultatului net. rata marjei comerciale. concept preluat şi de România. generate de activitatea întreprinderii. etape succesive în formarea rezultatului final.stat. folosind rate precum randamentul forţei de muncă. acţionari. ponderea exportului etc. Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treaptă respectivă de acumulare.  studiul mijloacelor de exploatare. responsabil de organizarea ei fiind administratorul firmei. Întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:  aprecierea creşterii bogăţiei. fie extracontabil prin intermediul evidenţei tehnico-operative proprii. identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea.  studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei în timp a acesteia (de exemplu. de fapt. precizându-se că CG se organizează în mod obligatoriu.  randamentul echipamentului industrial etc. C .  analiza evoluţiei în timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri intermediare de gestiune. în funcţie de specificul activităţii desfăşurate.de măsuri corectoare.

structura functionala – care este generala si aplicabila tuturor entitatilor astfel: servicii. ci doar de nivelul dotarilor. Sistemul anglo – saxon este caracterizat de o autonomie ridicata. Structura organizatorica a entitatii – reprezentata de activitatile diverse realizate de societate incepand cu productia. uzine .sistemul continental. De asemenea alte metode precum calculul costului pe activitati prin metoda ABC-ului sau modele bazate pe centre de responsabilitate devin din ce in ce mai utilizate si la noi in tara. livrari etc .care cuprinde diverse verigi organizatorice ca de exemplu sectorul productiv poate fi divizat pe centre . respectiv a cheltuielilor de deservire a departamentului „Contabilitate”. in functie de aceasta de realizeaza repartizarea sectorului productive pe centre de responsabilitate. Aceasta structura organizatorica se imparte la randul ei in doua component: . 4 Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale Organizarea contabilitatii manageriale este dependent de mai multi factori dintre care cei mai esentiali sunt: Profilul si marimea intreprinderii –de care depinde forma de organizare a unitatii precum si circuitul documentelor si actelor in cadrul acesteia. majorarea volumului de muncă contabil şi. magazine . compartimente iar in cadrul acestora locuri de munca . depouri etc in fucntie de ramura de activitate a respective entitati. dezvoltarea organizatiei si a mediului economic in ansamblu.Avantajul: asigură o confidenţialitate mai înaltă a informaţiilor contabile. Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale Evolutia proceselor de productie si a tehnologiei au impus dezvoltarea unor conceptii moderne lasand modelele traditionale in urma pe masura ce inovatiile in materie de gestiune au preluat amploare. Organizarea sistemelor contabile pe plan international este caracterizata de doua modele: . datorită faptului că documentele primare se prelucrează dublu. reprezentat in principal de cel francez.structura de productie . avand sarcini bine delimitate si utilizeaza un sistem de conturi distinct. executari de lucrari . nefiind influentat de catre factori externi (organisme administrative sau profesionale). sectii depozite . D. Dezavantajul:. prestari de servicii . o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară pentru cele ale contabilităţii financiare.sistemul anglo – saxon. Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu ajutorul unor modele operationale de gestiune (Just In Time ) sau modele operationale bazate pe costurile tinta (Target Costing) . sectoare . . birouri . .ateliere . . Sistemul contabil francez este mai riguros.

901 – „Decontări interne privind cheltuielile” . 925). Organizarea activitatii – odata cu alegerea premiselor si a formei de organizare a contabilitatii de gestiune se trece la stabilirea sectoarelor de cheltuieli si purtatori de costuri.structura cheltuielilor ocazionate de diverse activitati pe produse . Contul Se creditează: în cursul perioadei de calculaţie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din CF în corespondenţă cu debitul conturilor din grupa 92 – „Conturi de calculaţie” (921. 922. 924. efectuarea de previziuni. momentul calculatiei . determinarea veniturilor şi a rezultatelor pe activităţi. precum şi simbolizarea acestora.902 – „Decontări interne privind producţia obţinută” . 5 Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii contabilitatii manageriale În ceea ce priveşte folosirea conturilor. MFP prin Directiva Metodologică a Contabilităţii a prevăzut pentru clasa 9 – „Conturi de gestiune” un număr redus de conturi: grupa 90 – „Decontări interne” grupa 92 – „Conturi de calculaţie” grupa 93 – „Costul producţiei” Acest lucru nu înseamnă că întreprinderile care optează pentru conturi speciale nu pot crea şi alte grupe de conturi pentru a urmări venitul şi rezultatele analitice adoptând o variantă dezvoltată a clasei 9 cu 10 grupe. Se debitează numai la sfârşitul perioadei de calculaţie cu decontarea cheltuielilor efective către CF astfel: . 923.- - Specificul activitatii desfasurate influenteaza puternic organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor deoarece se precizeaza obiectul calculatiei . lista conturilor de gestiune fiind adaptată în funcţie de scopurile urmărite: evidenţa fluxului costurilor.903 – „Decontări interne privind diferenţele de preţ” Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglindă care asigură autonomia CG faţă de CF.servicii . se va proceda în aşa măsură încât informaţiile obţinute să fie flexibile. Funcţiunea conturilor din grupa 90 – „Decontări interne” Grupa cuprinde 3 conturi: . etc. lucrari . determinarea costurilor aferente stocurilor. Astfel se pot clasifica in functie de tehnologia folosita si de gradul de omogenitate a productiei in : productie simpla / productie complexa. tehnologia folosita etc .

Acest cont evidenţiază decontările între subunităţi privind producţia obţinută dar are şi rolul de a determina diferenţele de preţ între costul efectiv şi cel prestabilit.Contul nu prezintă sold.valoarea producţiei obţinute în cost efectiv prin creditul contului 921 .Se debitează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ în corespondenţă cu creditul contului 902 astfel: -în negru pentru diferenţele nefavorabile / în roşu pentru diferenţele favorabile .. Functionarea conturilor din grupa 93 “Costul productiei “ Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I : 931 “ Costul productiei obtinute “ 933 “ Costul productiei in curs de executie “.decontarea producţiei obţinute la cost de înregistrare prestabilit prin creditul contului 931 .cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925 Contul 903 . Se creditează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ decontate către CF prin debitul contului 901.decontarea producţiei neterminate în cost efectiv prin creditul contului 933 În urma decontărilor către CF a costurilor efective determinate prin CG contul 901 se soldează. in corespondenta cu conturile 902 “Decontari interne privind productia obtinuta “ si 933 “Costul productiei in curs de executie “.Au functie contabila de conturi de activ .„Decontări interne privind diferenţele de preţ” are rolul de a evidenţia la sfârşitul lunii diferenţele de preţ între costul efectiv al producţiei obţinute şi costul prestabilit al acesteia. Se crediteaza la sfarsitul lunii pentru decontarea cheltuielilor efective pe feluri de produse sau activitati. Contul 931 “ Costul productiei obtinute “ este utilizat pentru evidentierea productiei obtinute .decontarea diferenţelor de preţ între costul efectiv şi costul prestabilit prin creditul contului 903 . iar după natura soldului este cont bifuncţional. Se debiteaza in timpul lunii cu cheltuielile efectuate in corespondenta cu contul 901 “ Decontari interne privind cheltu-ielile “ .Se debitează la sfârşitul lunii cu: . Contul 902 – „Decontări interne privind producţia obţinută” – cont de pasiv după funcţia contabilă. Functionarea conturilor din grupa 92 “Conturi de calculatie “ Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I : 921 “ Cheltuielile activitatii de baza “ 922 “ Cheltuielile activitatii auxiliare “ 923 “Cheltuieli indirecte de productie “ 924 “Cheltuieli generale de administratie “ 925 “Cheltuieli de desfacere “ Aceste conturi sunt utilizate pentru evidentierea cheltuielilor pe feluri de activitati si in cadrul acestora pe obiecte de calculatie . precum si pentru calcularea costurilor .decontarea costului subactivităţii prin creditul contului 902 . Se creditează în cursul lunii cu:valoarea producţiei obţinute în cost prestabilit prin debitul contului 931.

semifabricate . toate grupările şi regrupările de cheltuieli se fac în scopul determinării în final a costului pe produse.cheltuieli cu amortizarea .) dupa necesitatile de planificare si postcalcul:  elemente primare .)  cheltuieli cu munca materializata (materii prime si materiale.alte cheltuieli materiale . 6 Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii Costul exprimă totalitatea valorică a factorilor de producţie consumaţi pentru obţinerea de bunuri. combustibil. Se debiteaza la sfarsitul lunii prin creditul conturilor de calculatie ( 921 . reparatii etc. fond de somaj etc. Costul reprezintă o cheltuială sau o sumă de cheltuieli asociată la o resursă consumată. lucrari executate si servicii prestate .contributii si asigurari .cheltuieli generale ale intreprinderii dupa natura economica:  cheltuieli cu munca vie (salarii brute. adica expresia baneasca a utilizarii resurselor. 924 ) si se crediteaza in corespondenta cu contul 902 “Decontari interne privind productia obtinuta “ . Astfel. unul dintre principalele concepte cu care opereaza calculatia costurilor este cel de Cheltuieli cheltuiala. lucrari si servicii in corespondenta cu contul 902 si se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 901 “ Decontari interne privind cheltuielile “ . Se debiteaza in timpul lunii cu ocazia obtinerii de produse . intretinere. Costul  Productie Acestea se pot clasifica dupa diferite criterii:   dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si evolutia productiei:  cheltuieli variabile  cheltuieli fixe dupa posibilitatea de identificare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare:  cheltuieli directe  cheltuieli indirecte . contributii. un loc de activitate. un produs realizat sau o perioadă de gestiune. lucrări şi servicii.constand in produse finite . amortizare. energie.cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor .cheltuieli cu materii recuperabile (se scad) .alte cheltuieli salariale   .cheltuieli cu prestatiile tertilor . Contul 933 “ Costul productiei in curs de executie “ are functie contabila de cont de activ.cheltuieli cu energia. apa .cheltuieli generale ale sectiei . 922 . combustibil. În fond. Are functie contabila de cont de activ. 923 .cheltuieli cu materii prime si materiale . lucrări sau servicii (care este purtătorul material de costuri).

Ţinând cont de momentul calculării costurilor. standard cost metoda de calculaţie de tip parţial metoda direct costing metoda costurilor directe După evoluţia metodelor întâlnite: metoda de tip clasic: . precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. avand ca si obiect general determinarea costurilor prestabilite. metode de calculaţie se împart în: metoda de calculaţie de tip absorbant. total sau filtoasting metoda globală.costuri postcalculate (efective.costuri antecalculate sau prestabilite . stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv. se disting: . pe faze. executarea de lucrari. determinarea costului efectiv. Clasificarea metodelor de calculaţie După momentul la care se efectuează calculaţia comparativă procesului de producţie: metoda de calculaţie de tip prestabilit (antecalculaţie) metoda costurilor standard metoda de calculaţie de tip efectiv metoda globală. energie consumată în scopuri tehnologice.costuri totale (full costing) .costuri parţiale: costuri variabile (direct costing) Metoda de calculaţie este calea de urmat prin utilizarea unor procedee specifice de calculaţie în scopul realizării obiectivului primordial al contabilităţii de gestiune. pe comenzi. inregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitate de productie. istorice) În funcţie de sfera de cuprindere a chetuielilor. respectiv determinarea costului unitar pe purtător şi pe sectoare de activitate. pe faze.metode globală . delimitat pe fiecare purtator de cost sau sector de activitate. Categorii de costuri : Costul de producţie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei (materiale directe.Calculatia costurilor este una din componentele principale ale contabilitatii manageriale . pe comenzi După modul de cuprindere a cheltuielilor în determinarea costului unitar. Costul complet cuprinde costul de producţie + cheltuielile generale de administraţie + cheltuielile de desfacere repartizate raţional. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie). se disting: . analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice. prestari servicii.

latimea. Procedeul indicilor de echivalenta presupune aici determinarea unor parametri comuni tuturor tipurilor de produse care se obtin. diferentiati in timp ca nivel de la un produs la altul.directi . densitatea.. În această categorie se cuprind: procedeul diviziunii simple procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă procedeul echivalării produsului secundar cu produsul principal procedeul deducerii valorii produsului secundar / procedeul valorii rămase sau procedeul restului . neexistand culturi intercalate sau produse secundare.metoda standard cost . se obtin produse sau semifabricate diferite. i= articol de calculatie Cu   Chi i 1 n Chi=cheltuieli pe articole de calculatie. salariile directe.metoda direct costing . suprafata. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă Acest procedeu se utilizeaza pentru determinarea costului unitar in cazurile in care:  Din acelasi consum de materii prime si acelasi consum de forta de munca se obtin produse sau semifabricate diferite. Q Q=cantitatea de produse.inversati .metoda THM (tarif.etc.metoda pe comenzi . El are la baza urmatoarea relatie de calcul: Cu=costul unitar.) sau de natura economica (valoarea materiilor prime consumate. Exista mai multe variante ale acestei metode : -Varianta coeficienţilor de echivalenţă simpli . maşină) Procedee de determinare a costului unitar. parametri ce stau la baza omogenizarii in scopul diferentierii cheltuielilor Parametrii pot fi de natura tehnica (lungimea.). Procedeul diviziunii simple Acest procedeu isi gaseste o aplicabilitate cu prioritate in ramura vegetala. unde toate cheltuielile sunt efectuate pentru obtinerea unui singur tip de productie.metoda pe faze . Procedeul diviziunii simple se utilizeaza pentru calculul costului unitar in conditiile unei productii perfect omogene. etc. greutatatea.  Din acelasi consum de materii prime. etc. oră. dar cu consum diferit de forta de munca.metoda evaluate: .

atat un produs principal. KI= indicele de echivalenta al produsului “i” c) calculul costului exprimat in unitati echivalente ( C UE ).. indicii de echivalenta sunt deja calculati.care presupune utilizarea mai multor parametrii de echivalalare .Varianta coeficienţilor de echivalenţă agregati – are in vedere utilizarea mai multor serii multiple de echivalenta simpli agregati si presupune aceleasi etape cu deosebirea ca pentru prima etapa de calcul. conform relatiei: Quei  Qi  K i Q i = cantitatea din produsul “i”. cat si unul . Procedeul valorii ramase Acest procedeu este utilizat pentru determinarea costului unitar pe produse in acele intreprinderi care obtin din procesul de productie cuplat. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta impune parcurgerea urmatoarelor etape generale: a) determinarea indicilor de echivalenta MPE i Ki  MPE e b) determinarea cantitatilor exprimate in unitati echivalente ( QUE ) pe fiecare produs in parte. Q uei = cantitati exprimate in unitati echivalente aferente produsului “i”.Varianta coeficienţilor de echivalenţă complecsi . ca raport intre cheltuielile colectate la nivelul grupei de produse si suma cantitatilor exprimate in unitati echivalente: CheltuieliTotale C UE = cost unitar echivalent CUE  Q i 1 n uei d) determinarea costului pe unitatea fizica de produs ( C ui ) ca produs intre costul unitar echivalent si indicele de echivalenta: Cuu  CUE  K i e) determinarea costului total al produsului ( C ti ) ca produs intre costul unitar pe produs si cantitatea de produs: C t i  C u i  Qi Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal Acest procedeu se aplica in acele unitati sau instalatii industriale care obtin din procesul de productie un produs principal si unul sau mai multe produse secundare. in functie de una sau mai multe caracteristici comune tuturor produselor.

prin care se reflecta activitatea entitatii in termeni de cheltuieli si venituri. cu implicarea structurilor de conducere. 2) Elaborarea bugetelor partiale (prebugetele) in cadrul departamentelor si alegerea unei variante considerate dezirabile. Bugetul de venituri si cheltuieli este principalul element de planificare si previziune utilizat. 6) Principiul actualizarii previziunilor bugetare. Planificarea – toate activitatile anuale trebuie planificate si incluse in buget 2. adaptate structurii organizatiei. in functie de obiectivele propuse. in executia bugetara. 3) Negociarea bugetelor si intocmirea bugetelor / verificarea coerentei bugetare. 3) Principii care iau in considerare factorul uman – stabilirea unui manager de buget si a persoanelor implicate. 4) Acceptarea bugetelor si transmiterea acestora catre centrele de responsabilitate . Coordonarea – toate activitatile trebuie coordonate asitel incat sa existe o corelare intre acestea. Costul unitar se calculeaza dupa relatia: CUP  Cht  ChS Ch p = QP Qp 7 Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli Ca si in contabilitatea financiara stabilirea bugetelor este o notiune de o deosebita importanta careia entitatea trebuie sa-i aloce o aranjare si o distribuire meticuloasa pentru a obtine rezultate cat mai apropiate de situatia curenta a respectivei unitati productive. care sa favorizeze indeplinirea obiectivelor pe termen scurt. Astfel. cum ar fi: 1) Principiul mentinerii solidaritatii intre diferitele structuri patrimoniale . 4) Principii referitoare la elaborarea bugetului – stabilirea unor limite si a unor intervale de timp adecvate. neexistand alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte. reglare si conducere. Functiile bugetelor: 1. Etapele parcurse in elaborarea bugetului sunt: 1) Elaborarea politicii bugetare si stabilirea obiectivelor entitatii pentru anul urmator. determinarea factorilor de influenta care actioneaza la nivelul luarii deciziilor. dar si pastrarea unei anumite flexibilitati. analiza. elaborarea bugetelor are loc periodic si reprezinta o etapa importanta in functionarea entitatii si se realizeaza intr-un cadru organizatoric adecvat. 5) Ajustarea bugetelor in functie de evolutiamediului de afaceri si a realizarii obiectivelor. pe diferite nivele. Elaborarea si aplicarea adecvata a bugetului presupune respectarea unor principii bugetare.secundar. 5) Principii referitoare la control bugetar –prin cuplarea sistemului bugetar cu polititca intreprinderii . 2) Principii legate de planul strategic – considera realizarea unui buget master. . Rolul si functiile activitatii bugetare sunt de planificare si control. adica o consolidare a celorlalte bugete in vederea favorizarii obiectivelor pe termen lung ale organizatiei.legate de planul operational – constituirea unor bugete functionale.

Organizarea contabilitatii manageriale în societatea SC BestCalc SRL se realizează in sistem autonom prin folosirea conturilor din clasa 9 spre a prezenta situatia si modul de calculatie a costurilor unitare pe fircare produs in parte .realizand in urma procesului ce productie si inventarierea patrimoniului unitatii precum si a balantei si bilantului contabil. documente informatice. Controlul – actiunile si activitatile desfasurate trebuie controlate atat intren cat si de persoane independente. 4. in mod implicit. acesta evaluare are drept scop o analiza de ansamblu a performantelor firmei si o certificare a realitatii acestei performante.3. Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre.care transfera in diferite structuri de costuri un nivele relevant al cheltuielilor directe si/sau indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura situatiile de supraevaluare. bugetul unui centru de responsabilitate reprezinta o parte a bugetului firmei si. foi volante.subevaluare sau subventionare a costurilor . Societatea comercială SC BestCalc SRL. Societatea are in prezent 10 angajati. serviciilor si activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-organizatorice si tehnologice in care se realizeaza -identificarea “activitatilor esentiale” in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de activitate semnificativ. Motivarea – managerii dar si salariatii trebuie motivati pentru realizarea bugetelor si implicit a obtinerii de rezultate. strada Cetatii . Evaluarea – activitatile desfasurate si performantele managerilor trebuie evaluate.organizarea contabilitatii in sistem autonom in aceasta unitate este determinata in prealabil de urmatoarele demersuri: -identificarea purtatorilor de costuri. respectiv a produselor. strategiile si componentele firmei. iar entitatea se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei din România şi în conformitate cu prevederile statului. fişe. Obiectul de activitate al societăţii comerciale SC BestCalc SRL este creatrea de calculatoare si sisteme de calcul stiintifice si complexe . 8 Studiu ce caz privind calculatia costurilor Societatea comerciala SC BestCalc SRL este o societate cu raspundere limitata care s-a constituit în baza articolului 32 şi articolului 210 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale. 6. acesta a fost corelat cu obiectivele. precum si realizarea de profit. Practic. 5. Practic. Contabilitatea se ţine în moneda naţională si se organizează şi este condusă de contabilul şef. In cadrul entitatii profitul sau pierderea se stabileşte lunar. Scopul societăţii este prestarea şi realizarea unor activităţi economice – conform obiectului de activitate . numărul 3. cu sediul în Alba Iulia . astfel incat fiecare activitate sa se desfasoare pe baza de buget. judeţul Alba. părţile fiind ale unei singure persoane având capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu deplină . lucarilor. Comunicarea – bugetele trebuie comunicate catre toate centrele de responsabilitate manageriala. este persoană juridică română.

si 30% pentru produsul P3 .5% din costul de productie al fiecarui produs .1 3.3 – cont care va reprezenta produsul 3 . In perioada imediat urmatoare productiei intreaga cantitate de produse obtinute s-a vandut pe baza comenzilor primite de la clienti la pretul de vanzare determinat si Tva de 19% Explicitare: Contul: 9XX. 2. Total P2 3000 buc 40000 lei 30000 lei P3 4000 buc. stiind ca desfacerea produselor se realizeaza printr-o entitate specializata iar cheltuielile de desfacere reprezinta 2.2 3.3 4.4 4.2 3. indirecte si generale stiind ca la baza cheltuielilor indirecte stau cheltuielile directe iar baza cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie. 3.Astfel in decursul unei luni situatia societatii SC BestCalc SRL se prezinta astfel: P1=calculator simplu P2=calculator stiintific P3=calculator cu functii trigonometrice Nr crt.2 – cont carevareprezenta produsul 2 Contul: 9XX. 2.2 4.marja de profit este de 17% pentru produsul P1 .1 2.4 Explicatii Produse P1 2000 buc. 1. De asemenea se va inregistra obtinerea productiei inregistrate la cost de productie si costul complet total si pe produs .3 3. 22% pentru produsul P2 . 4. pretul de vanzare al produselor si cifra de afaceri .1 4. 30000 lei 20000 lei 9000 buc 150000 lei 90000lei 60000lei 30000lei 10000lei 15000lei 3000lei 2000lei 10000lei 2000lei 2000lei 5000lei 1000lei Productie realizata Cheltuieli directe din care: Materii prime 20000 lei Salarii directe 10000lei Cheltuieli indirecte din care: Materiale consumabile Salarii Intretinere utilaje Amortizare utilaje Cheltuieli generale din care: Materiale consumabile Asigurari spatii de productie Salarii Amortizari constructii administrative Se va inregistra in contabilitatea manageriala autonoma colectarea si repartizarea cheltuielilor directe .1 – cont care va reprezenta operatiunile pentru produsul 1 Contul: 9XX.

000 Inregistrarea repartizarii si 902 923 30.2 921.Intretinere utilaje: 3000 .000 1.1 30. Cheltuieli repartizate: 30.000 Inregistrarea cheltuielilor generale 924 901 10.2 14.000 921. Cheltuieli indirecte (RD923)=30000 2.000 repartizare: 902.000 Inregistrarea decontarii 902 921 150.000 din care: P1: 30000*20%=6000 P2: 70000*20%=14000 P3: 50000*20%=10000 Explicatii .000 materiile prime directe 921.3 921.Materiale consumabile: 10000 .000 .1 20.000 cheltuielilor directe : 902.3 20.Salarii: 15000 . Coeficient de repartizare : rd1/rd2*100=30000/15000 =20% 4.000 921.000 Inregistrarea cheltuielilor cu 921 901 60.2 40.000 salariile directe 921.000 921. OE FC 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 Contabilitatea manageriala D C Sume Inregistrarea cheltuielilor cu 921 901 90. crt.3 10.000 902.3 30. Elemente cheltuieli: .Nr .1 921.1 10.000 .000 921.000 902. Elemente cheltuieli: -Materiale consumabile: 2000 -asigurari: 2000 -salarii: 5000 Amortizarea spatiilor administrative: 1000 Total cheltuieli: 10. Baza de repartizare: 150.000 decontarii cheltuielilor indirecte 902.2 70.000 Inregistrarea cheltuielilor indirecte 923 901 30.1 6.000 3.3 50.Amortizare utilaje: 2000 Total ch indirecte : 30.2 30.000 avand in vedere situatia de 902.

000=84.000/180.5%=1583.000* 100%=5.1 902.33 Costul complet=cost productie+cheltuieli de desfacere P1=38.67 63333.000 3.000=36.2 902. Coeficient de repartizare Rd1/rd2*100%=10.55%=4666.000 P2 =70.000 2000 4666.67 P3=50.(5)% 4.000+6.2 931.1 902.2 925.3 924 10.33 931 931.000*5.67 3333.950 P2=88666. Baza de repartizare: 180.000+14.000+10.3 925 925.000+4666.1 925.000 P3 =50.67= 88666.67 P3=63333.000*2.2 902.7 7 8 8 9 9 Inregistrarea repartizarii si decontarii cheltuielilor generale: Situatia de calcul a cheltuielilor: 1.3 190.2 925.5%=2166.33= 63333.33 10 10 902 902.1 902.67*2.000+2000=38.5%=950 P2=88666.33 925 925.000 38.67 1583.33 Inregistrarea obtinerii productiei: Nota de calcul Cost productie=cost direct+cost indirect repartizat+cheltuieli generale repartizate Din care: P1=30.5% P1=38.000+3333.2 902.67 1583.55%=3333.000+6. Cheltuieli repartizate: 10.000*5.000 2.000 Din care: P1 =30.67 P3=60.33 Total cheltuieli desfacere: 4700 Inregistrarea decontarii cheltuielilor de desfacere 902 902.000+14.000+950=38. Cheluieli de repartizat: (RD924):10.000=60.3 4700 950 2166.000 88666.000 P2=70.1 931.55%=2000 P2=84.33 Inregistrarea cheltuielilor de desfacere: cost productie*2.000+10.33*2.3 901 4700 950 2166.833.000 din care P1=36.34 .3 902 902.1 925.000*5.67+2166.67=90.

5lei/2000buc=3.33+1583.833.33 lei+19474.66 19439.P3=63333.916.33 lei Pr P2 =19983.99lei/4000buc=4.950lei/2000buc=19.34*22%=19983.937 lei/buc P3=16.2 931.31 lei/buc=22.277lei/buc P3=64.5 lei Pr P1=6621.229lei/buc+4.33 lei/3000buc=6. Total cost complet=194700 din care: P1=38.950 931 931.2 902.99 lei Pr P3=19474.66 lei/buc PrT P3=64.66 Total cost complet=194700 Cost unitar complet: P1=38.785 lei/buc P2=30.66/4000buc=16.33=64.66 lei/buc=36.34lei/3000buc=30.34 .31 lei/buc PrT P2=90.475lei/buc P2=90.833.1 931.86 lei/buc Profit global=6621.089 lei/buc 11 11 Inregisrarea vanzarii intregii productii Nota decalcul 1.229lei/buc Determinarea profitului pe cele 3 produse si la nivel global: PrT P1=38.089 lei/buc=84356 CA totala= 240737lei 2.785 lei/buc=45570 P2=3000buc*36. Valoarea de vanzare: P1=2000buc*22.5 lei+19983.916.916.99 lei=46079.937 lei/buc=110811 P3=4000buc*21.82 lei Stabilire pret vanzare produse : Pret produs= cost complet unitar+ profit unitar P1=19.277lei/buc+6.950*17%=6621.86 lei/buc=21.1 902.3 902 902.475lei/buc+3.3 46037 6620 19977.66*30%=19474.

14% La nivel de produs: R pr P1 =6620/45570*100=14.33 82772.34=19977.2 903. venituri si rezultate ale contab.66 3.1 manageriale integrale 903.1 931. Diferenta dintre cifra de afaceri si costul complet= 46037 din care: P1=45570-38.66=19439.66/110811*100=18.527% R pr P2 =19977.2 902.34 P3=64.82 lei/240737lei=19.2 931.3 903 903.67 -41337 -5670 -17811 -17856 Determinarea ratei profitului la nivelul entitatii: R profitului = profit/CA*100=46079.34 Inregistrarea rezultatului global si a 903 rezultatelor analititce ale contabilitatii 903.3 -41337 -5670 -17811 -17856 194700 236037 44620 108644. .916.3 % 931 931.044% 9 Concluzii Deoarece primul produs (p1=calculatorul simplu) are o rata a rentabilitatii sub nivelul si rata profitului a intregii entitati este recomandat ca unitatea sa renunte la fabricarea acestui produs si sa isi axeze activitatea pe celelalte doua produse .66 P3=84356-64.34/84356*100=23.1 902.1 903.12 12 13 13 P2=90. Manageriale 902 902.950=6620 P2=110811-90. Este recomandat ca intreprinderea sa incerce sa dezvolte un nou produs care sa-l inlocuiasca pe cel curent care nu poate degaja un profit rezonabil si astfel sa lanseze o noua linie de produse care sa deschida intreprinderii noi opotunitati si un nou segment de piata spre a ridica profitul la nivelul asteptarilor.2 903.916.833.833.3 Inregistrarea inghiderii conturilor de 901 cheltuieli.028% R pr P3 =19439.

prin calculatia costurilor pe produse.nivelul productiei si vanzarile sunt la un nivel mediu spre unul ridicat ceea ce plaseaza intreprinderea pe o pozitie favorabila pe piata si la nivelul competitiei. societatile pot analiza mult mai usor rezultatele intreprinderii spre luarea si aplicarea celor mai bune decizii in cadrul procesului de implementare a programelor de gestiune in cadrul entitatilor economice. crearea şi livrarea produselor şi serviciilor satisfacerea totală a clienţilor.Pe ansamplul intreprinderii . lucrari sau servicii . Observam că contabilitatea manageriala are ca finalitate furnizarea informaţiilor necesare luării deciziilor de către manageri având în fond 2 scopuri: calcularea costurilor influenţarea comportamentului celor care pot acţiona asupra costurilor creşterea calităţii produselor şi serviciilor firmei reducerea timpului necesar pentru proiectarea. . Astfel prin realizarea unei bune gestiuni a datelor furnizate de contabilitatea manageriala.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->