Conceptul de Control Financiar

Conceptul de control financiar

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Cuprins
Cap.1. Definirea conceptului de control financiar ......................................................................... 4 1.1. Obiectul controlului financiar .............................................................................................. 5 1.2. Rolul controlului financiar .................................................................................................. 6 Cap.2. Forme şi funcţii ale controlului financiar ........................................................................... 9 2.1. Forme ale controlului financiar ............................................................................................ 9 2.2. Funcțiile controlului financiar ............................................................................................ 12 Cap.3. Principiile care stau la baza organizării, funcţionării şi executării controlului în ţara noastră ........................................................................................................................................... 15 Cap.4. Metodologia de exercitare a controlului financiar............................................................. 17 4.1. Metodologia de exercitare a controlului financiar preventiv ............................................. 20 4.2. Metodologia de exercitare a controlului financiar ulterior................................................. 21 Concluzii Bibliografie

2

dare percepută în bani de către un datornic. din cele mai vechi timpuri. ca rezultat al tradiţiilor istorice înregistrate de această activitate ca şi al preocupării permanente a structurilor legislative şi executive de a asigura realizarea. Dijmă.lea. indiferent de forma sa de organizare. la un moment dat. statele medievale româneşti. În procesul de formare şi cristalizare. determinat ca rezultat al comparării stării acesteia. nou create. Controlul financiar devine o „necesitate” atunci când statul prin institiţiile sale. din activităţi de urmărire a modului de realizare a obligaţiilor financiare ale populaţiei faţă de instituţiile sale. 3 . mai ales de control financiar. cu prevederile prin care a fost definită. Modul concret de manifestare a unei activităţi ce are loc în cadrul instituţionalizat al unui sistem economic. în marea majoritate a cazurilor. 1 2 Bir. în sistem de eficienţă. este şi principalul coordonator sau realizator al activităţilor economice ce se desfaşoară la nivel naţional. pe baza competenţelor legale ce revin fiecăruia în domeniul propriu de activitate. au înfiinţat o serie de structuri de control formate din slujbaşi. al căror principal rol era să asigure strângerea birurilor1şi a dijmelor2 de la contribuabilii vremii.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Prefaţă Statul. modalităţi de control. După unele mărtuirii controlul financiar al statului a existat în spaţiul carpato-danubianopontic încă din secolul al XIV. şi-a creat. este realizat prin instrumente pe care statul sau persoane cu atribuţii de conducere în cadrul entităţilor economice le implementează la niveluri diferite ale structurilor acestora. regional sau sectorial. ale căror principale obiective au rezultat.dare reprezentând a zecea parte din produse percepută de către stăpânii feudali de la producătorii direcţi. Controlului financiar i-a fost atribuit un rol important. a tuturor activităţilor ecenomice realizate le nivel naţional.

operații. atât prin acțiuni de prevenire a situațiilor de disfuncționalitate în procesul de gestionare a patrimoniului. în domeniul 3 Dr. etape sau faze. cât și în planul altor procese ale reproducției sociale din care rezultă și se mobilizează resursele financiare. Petre Popeangă și Dr. Editura CECCAR. indiferent de conținutul sau natura verificărilor efectuate. București. în scopul preîntâmpinării și lichidării eventualelor neajunsuri. prin mediatizarea aspectelor pozitive sau negative. pg 19 4 . 2007. intereselor statului în realizarea politicii acestuia. Dr. mai ales. Definirea conceptului de control financiar Controlul financiar reprezintă o concretizare practică a funcției de control a finanțelor. pe termen lung. însă într -o accepțiune mult mai largă. prin raportarea acelor reprezentări la prevederile legale prin care au fost definite”3. Control financiar și fiscal. Gabriel Popeangă. controlul reprezintă o activitate specific umană ce se desfășoară în mod conștient și urmărește întotdeauna un scop. care constă în verificarea și analiza permanentă. activitatea de control financiar servește unui triplu sistem de interese. model ce poate fi aplicat în orice situație. Literatura de specialitate definește acțiunea de control prin intermediul a cinci operațiuni. Dr.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Cap.1. periodică sau inopinată a unor procese. În opinia lui Ion Florea. care dau modelul general al acțiunilor de control. Gabriel Popeangă în lucrarea intitulată Control financiar și fiscal definește controlul financiar ca fiind “acțiunea de determinare a stării unor activități economice reprezentate în documente financiare și contabile. prin control se înțelege verificare și supraveghere. prin cea de remediere a unor abateri de la prevederile legale. intereselor entitităților economice partenere. În condiţiile globalizării economiei şi internaţionalizării afacerilor. oferindu-le informații exacte asupra stării patrimoniului unității economice de ale cărei rezultate sunt interesate. Petre Popeangă. și anume: fiscalității. rezultate dintr-un domeniu sau sector oarecare. procese și raporturi financiare. intereselor agenților economici. cât și. informații. având loc doar acolo unde se manifestă relații. fenomene.

care presupune înțelegerea și rezolvarea diverselor probleme teoretice. organizatorice și metodologice. Controlul financiar reprezintă o activitate de larg interes social. Obiectul controlului financiar Obiectul controlului financiar este reprezentat de actele și operațiunile emise de agenții economici. abaterile. eficiență. precum și de alți participanți la viața economico-financiară a statului. cu scopul de a evidenția erorile. economicitate și realitate. obiectul controlului financiar constă în examinarea modului în care se realizează sau s-a realizat programul fixat anticipat și a modului cum se respectă principiile stabilite. financiar și gestionar” 1. profesioniștilor din acest domeniu revenindu-le sarcina de a urmări dacă actele operațiunilor examinate îndeplinesc condițiile de operativitate. Ionela-Corina Macovei. 5 . nr.pentru a le remedia și evita în viitor. Modelul general al unei acțiuni de control STABILIREA SITUAȚIEI IDEALE PRECIZAREA TOLERANȚELOR ADMISE STABILIREA SITUAȚIEI REALE COMPARAREA CELOR DOUA SITUAȚII ȘI DETERMINAREA DIFERENȚELOR DINTRE ELE ( ABATERILE) FORMULAREA CONCLUZIILOR ȘI PROPUNERILOR Sursa: Ion Florea. lipsurile . Radu Florea “Control economic. foarte utilă și necesară pentru practica economică și social. legalitate.1. În aceste condiții. deficiențele. 1. instituțiile publice.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Etapele ce compun modelul general al controlului se prezintă astfel: Fig.

privind activitatea firmei și performanțele ei economico-financiare. cât și cel de cuprindere și extindere a acestuia în economie. ca și la recompensarea celor competitivi”4. apare ca un instrument de reglementare a activității agenților economici. pg 26 5 Sorin V. considerat drept părinte al științei conducerii definea conducerea întreprinderii prin cinci atribuții principale: prevederea. desfacere. Controlul constituie un element important ce cotribuie la integrarea firmei în mecanismul de piață printr-o activitate managerială complexă și continuă. contractare. ceea ce îi conferă o sferă mult mai largă și cu semnificații multiple care depășesc interesul strict al firmei. ca formă de cunoaștere. înregistrarea rezultatelor obținute. producția propriu-zisă. Rolul controlului financiar În sistemele economice bazate pe economia de piață. precum și ca un ghid pentru cei ce iau hotărâri la orice nivel. în toate fazele proceselor de producție: proiectare.Control extern. controlul ce se efectuează în cadrul firmei are o triplă semnificație. acesta constituie “un factor de autonomie și securitate pentru societate. Iași. Indiferent pentru cine și în ce scop s-ar realiza controlul. coordonarea și control”5. ajutând de altfel la sancționarea agenților economici ineficienți și incompetenți. Tipo Moldova. BĂNCI ȘI INSTITUȚII . 4 Ionel Bostan. De altfel. pg 14 6 . Editura Sedcom Libris.Expertiza contabilă . având în vedere atât aspectul de organizare.2. Controlul financiar constituie expresia unei necesități obiective. Control financiar în FIRME. Mihăiescu. importanța și necesitatea controlului financiar sunt unanim cunoscute. Totodată. Investigații financiare. un control pentru alții (control extern) și un control pentru stat (control public). Cu unele modificări. Iași. de apreciere a prezentului și de descifrare a viitorului. 2007. el presupune un proces de cunoaștere a trecutului. “Henry Fayol. acesta fiind considerat indispensabil desfășurării activităților economico-sociale. cât și de cei conduși. organizarea. comanda. Rolul controlului financiar reiese pregnant în evidență. reprezentând în același timp un control pentru sine (control intern). 2007. În condițiile economiei de piață este necesară consolidarea și perfecționarea instituț iei controlului financiar.Inspecție fiscală. atât de factorii de conducere. aceste atribute se regăsesc la toți autorii care s-au interesat de teoria organizării și de știința conducerii. aprovizionare.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” 1.

privind interdependența și autonomia acestora. prin care conducătorul urmărește și supraveghează:    Existența și integritatea patrimoniului său. Controlul. rolul controlului financiar dobândește noi dimensiuni”6. “În condițiile actualului proces de privatizare. a aportului decisiv al agenților economici la deciziile cu caracter financiar. la: Anticiparea mersului activității și condițiilor de realizare a acesteia. Armonizarea inițiativelor și măsurilor impuse de mersul activității. bugetar și fiscal pe care le adoptă. Editura LUCMANSERV. ce concură la realizarea obiectivului activității. Victor Munteanu. Stabilirea. Respectarea și aplicarea deciziilor și măsurilor impuse. Selecționarea și angajarea personalului. Intuirea factorilor de perturbație și risc. ce pot intervene asupra activității.univ. drepturilor. legislația specifică din domeniu. a sarcinilor. Control și audit financiar. Prevederea. obligațiilor și răspunderilor. Luării măsurilor de realizare a obiectivelor stabilite. se referă în principal. Rezultatele obținute. Stabilirea deciziilor ce se impun atunci când necesită. prin reevaluarea obiectului său de activitate și al răspunderilor ce îi revin.dr. Coordonarea presupune: Îmbinarea eforturilor factorilor. Stabilirea priorităților. 6 Lect. Rolul controlului financiar a căpătat amploare. ce pot atenua sau chiar anula consecințele unei situații neprevăzute. Asigurarea condițiilor de realizare a scopului urmărit. determinat de noul sistem de relații. Comanda este acea calitate a conducătorului exercitată în scopul:           Cunoașterii de către subordonați a obiectivelor activității. pe locuri de muncă a persoanelor. ce se stabilesc între stat și agenții economici.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Organizarea are în vedere:     Stabilirea obiectivelor activității. 1998. pg 29 7 . București. Luarea din timp a măsurilor. în raport cu prevederile stabilite. Dirijării mersului activității în direcția obținerii rezultatelor scontate. în desfășurarea activității.

măsuri pentru apîrarea patrimoniului public și privat. bugetele locale. imprumutate. programele stabilite și cu normele legale existente.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Având în vedere sarcinile controlului financiar. se disting: Verifică îndeplinirea prevederilor actelor normative emise de organele legislative și Analizează din punct de vedere economico-financiar factorii activității economice Urmărește îndeplinirea în timp real a obligațiilor agenților economici către bugetul de Verifică respectarea normelor cu privire la constituirea și utilizarea fondurilor la Are în vedere utilizarea resurselor materiale şi financiare în concordanță cu Determină managerii regiilor autonome. pentru descoperirea și mobilizarea rezervelor de creștere a eficienței economice. societăților și instituțiilor publice să ia Descoperă utilizarea ilegală . agenții economici și la nivelul întregi economii. trăgând la răspundere persoanele vinovate. precum și executive privind înființarea politicii economico-financiare. alți agenți economici. 8 . deficiențelor. etc. stat. nerațională și inoportună a fondurilor proprii atrase și Sprijină conducerile agenților economici în acțiunea de lichidare și prevenire a Controlează modul în care este organizată și condusă contabilitatea. evidența operativă a agenților economici.

Postoperativ sau ulterior. Editura CECCAR. cu proiectarea. Controlul financiar preventiv reprezintă activitatea de determinare a stărilor unor proiecte de operațiuni economice. controlul financiar preventiv trebuie să aibă în vedere pe lângă problemele de natură strict financiară. Control financiar și fiscal. În aceste condiții. Trăsături caracteristice ale controlului financiar preventiv7: Are loc înainte de efectuarea operațiunilor supuse verificării sau înainte de lansarea unui document în procesul economic. se realizează în general după mai multe criterii.2. controlul financiar preventiv trebuie să acționeze în vederea perfecționarii activității tehnic-tehnologice și economice. în diferitele sale forme. Forme ale controlului financiar Clasificarea activiității de control. Concomitent sau operativ-curent. Se organizează în cadrul compartimentului financiar-contabil al unității economice.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Cap. Pentru a fi eficient. Convergența eforturilor tehnic-tehnologice și organizatorice în scopul creșteri eficienței economice se asigură începând din faza de concepție. pg 22 9 . Petre Popeangă. și probleme de natură tehnic-tehnologică și economică cu consecințe financiare.1. Forme şi funcţii ale controlului financiar 2. încheierea contractelor economice și până la înregistrarea rezultatelor activităților controlate. dintre care cele mai importante sunt: a) După momentul în care se exercită controlul. reprezentate în documente financiar contabile. raportat la momentul desfășurării activități sau efectuării operațiilor ce se controlează. Gabriel Popeangă. controlul financiar se regăsește sub trei forme:    Anticipat sau preventiv. prin compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost definite. 2007. 7 Dr. Are în evidență identificarea și eliminarea operațiunilor care ar putea determina perturbații în activitatea unității economice. ca factor esențial al creșterii rezultatelor financiare. Contribuie la realizarea unui management eficient al activitățiilor întreprinse de unitățile economice. București. Dr.

integritatea și păstrarea bunurilor de orice fel. Controlul financiar operativ-curent surprinde eventualele disfuncționalității ale proceselor economice chiar în faza desfășurării acestora.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” În ceea ce privește personalul desemnat să o realizeze. înainte de efectuare. respectiv de încasare. necesare. se efectuează de personal calificat încadrat într-o structură distinctă. activitatea de control financiar preventiv se grupează în: control financiar preventiv exercitat de structuri proprii de control ale unității economice. identificarea realității datelor înscrise în bilanț și în conturile de execuție. control financiar preventiv exercitat de structuri specializate de control aparținând statului. în directa subordonare a conducătorului unității economice. documentele privind operațiuni care nu sunt legale. modul de conducere a evidențelor contabile. aproape în totalitate cu conținutul activității nemijlocite de conducere la diferite nivele. având ca obiective: 10 . Această formă a controlului acționează sistematic. reale. surprinde procesele economice și financiare în curs de desfășurare. în faza de angajare și de plată. Principalul obiectiv al controlului financiar preventiv este de a opri. permițând astfel intervenția operativă pentru asigurarea continuării acestora la parametri eficienței. Obiectivele controlului financiar operativ-curent constau în verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind: existența. oportune. Control financiar operativ-curent se suprapune. Trăsături caracteristice ale controlului financiar operativ-curent: are loc concomitent cu realizarea activităților și operațiunilor economice controlate. se exercită pe toată durata desfășurării proceselor economice supuse acțiuni de verificare. folosirea mijloacelor materiale și bănești. efectiv în momentul cel mai indicat efectuării corecțiilor necesare. Controlul financiar postoperativ se efectuează după desfășurarea activităților sau operațiilor economico-financiare cu privire la gestiunea patrimoniului. economicoase și eficiente. zi de zi. identificându-se cu însăși activitatea de management general.

Principalele obiective: Administrarea și utilizarea fondurilor acordate de la buget pentru cheltuieli de funcționare și de întreținere a organelor centrale și locale ale administrației de stat și unităților finanțate de la buget. condiționare. constatarea și înlăturarea operativă a lipsurilor. obiectivelor. face posibilă stabilirea sarcinilor. având în vedere momentul producerii obiectivelor controlate. stabilirea organelor care îl exercită. modul de efectuare a cheltuielilor și realizarea veniturilor. analiza situației financiare etc. face posibilă prevenirea. abaterilor. deficiențelor asigurând astfel desfășurarea întregii activități financiare în conformitate cu directivele stabilite. Diferențierea pe forme a controlului financiar. Utilizarea fondurilor acordate de stat pentru realizarea de investiții de interes general. b) După modul de corelare cu interesele economico-financiare pentru care este organizat și exercitat controlul financiar. precum și respectarea reglementării financiar contabile în activitatea desfășurată de către agenții economici privind îndeplinirea obligațiilor acestora față de stat. aplicarea corectă a legislației cu caracter financiar. Control financiar de gestiune. 11 . Totodată. Control financiar al statului presupune administrarea și utilizarea mijloacelor financiare publice.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” existența și utilizarea rațională a patrimoniului. financiar-contabile în activitatea societăților cu capital de stat. influențare și completare reciprocă. este întâlnit astfel:   Control financiar al statului. integral și la termen a tuturor obligațiilor financiare față de stat. Între aceste forme se manifestă o permanentă legătură. caracteristicilor și scopului fiecărei forme de control financiar și în funcție de acestea. Utilizarea mijloacelor și a fondurilor din dotare cu respectarea reglementărilor Exactitatea și realitatea înregistrărilor urmărind stabilirea corectă și îndeplinirea acordarea de subvenții diverselor activități prevăzute de lege.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Controlul financiar preventiv. realizându-se în totalitate sau prin sondaj. inclusiv a salariilor și a reținerilor din acestea și a altor obligații față de salariați. 12 . de Întocmirea și circulația documentelor primare și de evidență tehnic-operativă și Existența. Această formă a controlului financiar se exercită cel puțin o dată pe an. eficacitatea și eficiența operațiunilor ce fac obiectul programelor proprii. contabilă. Efectuarea. integritatea. cuprinzându-se un număr reprezentativ de repere și documente care să permită stabilirea unor concluzii temeinice asupra respectării actelor normative din domeniul financiar. tentațiile și posibilitățile de sustragere. contabil și gestionar. în vederea determinării măsurilor de intrare în legalitate și a îmbunătățirii activităților verificate. în raport de volumul. deținute cu orice fel. Obiective: orice titlu. ca formă a controlului propriu urmărește să preîntâmpine încălcarea dispozițiilor legale și producerea de pagube și se manifestă asupra documentelor în care se înscriu operațiile ce se referă la drepturile și obligațiile patrimoniale ale unității.2. în faza de angajare și de plată. în lei și în valută. Control financiar de gestiune reprezintă controlul financiar ulterior care urmărește respectarea dispozițiilor legale cu privire la gestionarea mijloacelor material și bănești pe baza documentelor înregistrate în evidența tehnic-operativă și contabilitate. păstrarea și paza bunurilor și valorilor de orice fel. condițiile de păstrare și gestionare. 2. în raporturile cu diverse persoane fizice sau juridice. Funcțiile controlului financiar Prin funcțiile sale. Folosirea valorilor materiale și bănești. valoarea și natura bunurilor. activitatea de control financiar depașește calitatea de instrument de lucru. devenind un important factor de creștere a calității sistemului în care este utilizată. Funcția de cunoaștere și evaluare presupune determinarea rezultatelor economice ale unei unitații patrimoniale și evaluarea acestora. prin cele trei elemente esențiale ale acesteia: economicitatea. în numerar sau prin cont. a încasărilor și plăților.

Generalizarea experienței pozitive se materializează în sugestiile și propunerile făcute de controlorii financiari în legătură 13 . cât și de către personalul unității controlate. continuă și completă a fenomenelor supuse controlului financiar. atât de cei ce o execută. Acțiunea de prevenire a abaterilor este mult mai benefică desfășurării eficiente a unei activității economice decât acțiunea de corecție ulterioară. Prin intermediul acesteia. dobândite pe parcursul și ca urmare a desfașurării activității de verificare. atât materiale. a problemelor care au generat aceste abateri. “Caracterul formativ mai constă și în activitatea de prezentare. ce implică costuri materiale și de timp. Caracterul postoperativ al acestei funcții se exercită prin ansamblul informațiilor cu privire al activitățile economice supuse analizei. reală. care se constituie. de către controlorul financiar. pe care această activitate le poate furniza și care constituie principalele surse de informații pentru aplicarea deciziilor necesare corectări abaterilor și intrării în regimul de legalitate. controlul financiar se manifestă în principal ca factor de prevenire a elementelor perturbatoare ale activității economice ulterioare. în principala sursă de informații necesare fundamentării și urmaririi deciziilor. Funcția de prevenire reiese. Caracterul formativ al acțiunii de control este pus în evidență de activitatea de îndrumare pe care controlorul financiar o desfășoară concomitent cu activitatea de verificare. Funcția de îndrumare a controlului financiar constă în efectul formativ-simulativ și de generalizare a experienței pozitive.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Funcția are atât caracter preventiv. Funcția de cunoaștere-evaluare permite cunoașterea exactă. de către alți operatori economici. privite din perspectiva realizării în condiții care să asigure calitatea și rezultatele scontate. în legătură atât cu unele abateri constatate care pot fi remediate chiar în această perioadă. a unor reglementări legale nou apărute și de care. cât și cu modul de rezolvare. cât și postoperativ. situație ce ar necesita acțiuni de corecție. în principal. din faptul că activitatea de control financiar are rolul de a dirija activitatea economică prin stabilirea obiectivelor majore ale acesteia. cât și de muncă. lucrătorii unității controlate nu au luat încă cunoștință până la data efectuării modificării. din diferite motive. Funcția de prevenire are în vedere preîntâmpinarea abaterilor de la prevederilor legale prin care a fost reglementată activitatea unei unități economice. în acest fel. care presupune mult mai multe costuri.

Editura CECCAR.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” cu realizarea unora dintre obiectivele unității controlate. Realizarea eficientă a acestor două funcții. Gabriel Popeangă. 8 Dr. de către organele ierarhic superioare sau de către cele abiliatate sau prin prevederile legale să le aplice. măsurile de constrângere se stabilesc direct de către organele de control financiar sau. ambele funcții prin acțiuni de îndrumare și soluționare a unor probleme cu care se confruntă activitățile economice verificate. de realizare a actului de conducere. se asigură printr-o activitate de perfecționare continuă a întregului proces economic. Funcția de reglare a activității agentului economic vizează eliminarea factorilor perturbatori în scopul menținerii echilibrului economic și al asigurării funcționalității activității acestuia la parametrii proiectați. 2007. efectuată anterior”8. Controlul financiar realizează. Petre Popeangă. având în vedere experiența dobândită. pg 45 14 . subordonat la rândul său materializării caracterului de pârghie. la dispoziția conducerii agentului economic supus analizei. Acțiunea de prevenire a tendințelor și fenomenelor care reclamă decizii de corecție. în raport cu gradul de imp licare al fiecăruia. aparent opuse. București. În cadrul competențelor prevăzute de lege. probleme care exced posibilitatea unității controlate. Funcția de constrângere a controlului financiar rezultă din prevederile legale în vigoare care se realizează prin complexul de măsuri administrative. plasată în conceptul general al funcției economico-organizatorice a statului de drept democratic. acela al realizării obiectivelor controlulul. concomitent cu stabilirea și aplicarea pentru fapte sau acte derulate în afara prevederilor legale în vigoare. în acest domeniu. este posibilă numai în condițiile înțelegerii activității de control financiar ca o formă de manifestare a unei democrații autentice. din controlul activității altor agenți economici. începând cu perfecționarea modului de gestionare a patrimoniului și continuând cu perfecționarea activităților de organizare și conducere a întregului sistem. dedicat sccopului general. civile sau penale ce se propun sau se dispun în sarcina celor vinovați de nerespectarea acestor norme. prin personalul desemnat să desfășoare această activitate. Control financiar și fiscal. Funcțiile de îndrumare și constrângere acționează ca un tot unitar. la propunerea acestora. Dr.

care să corespundă mai bine suprastructurii generate de baza economică. Principiul integrării care stă la baza organizării controlului la nivel micro şi macro economic. presupune că nu orice activitate constituie subiect al controlului. să se completeze și să se intercondiționeze în permanență pe măsura dezvoltării activității economice. care asigură instituirea formelor organizatorice ale controlului. Cap. până la nivelul economiei naţionale. - raport cu obiectivele subiectului controlat. ca una din cerinţele esenţiale de exercitare de către statul de drept democratic şi social a prerogativelor sale fundamentale. La baza organizării controlului în ţara noastră stă principiul integrării. Principiul intregrării controlului în structura organizatorică şi de conducere a economiei naţionale Desfăşurarea şi dezvoltarea activităţii economice şi sociale în mod raţional. afectează sau amenință activitatea agentului economic. literatura de specialitate mai indică și alte funcții. precum şi la delimitarea funcţiilor acestuia. presupune organizarea în mod ştiinţific a organismelor şi instituţiilor din componenţa autorităţilor publice şi din afara acestora. funcțiile controlului financiar trebuie să se perfecționeze. 15 . pentru remedierea sau Funcția de diagnosticare a erorilor financiare pe baza ecarturilor simptomatice care Funcția de redresare a activităților prin asigurarea coerenței acțiunii de control în Funcția de revizuire a obiectivelor viitoare pe baza diagnosticului financiar. ci numai în măsura în care activitatea respectivă a fost stabilită anticipat desfăşurării ei cantitative şi calitative şi se încadrează în mod organic în complexul de activităţi economico-sociale. funcţionării şi executării controlului în ţara noastră 1. soluționarea abaterilor constatate. dintre care se regăsesc: Funcția de măsurarea a abaterilor planificate anticipat. Principiile care stau la baza organizării.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” În afara acestor funcții. Pentru realizarea obiectivelor generale ale unui sistem economic.3. Funcția de intervenție în cadrul competențelor stabilite.

fără eficienţă scontată. Control și audit financiar. Editura LUCMANSERV. să se realizeze cât mai complet obiectul acestuia care îl constituie: apărarea întărirea şi dezvoltarea proprietăţii de stat în interesul societăţii civile. dintre care: a) Organizarea controlului să fie astfel făcută încât să dea posibilitatea celui ce conduce să şi controleze.univ. 4. 9 Lect. principiul controlului extern îşi găseşte expresia nu numai la nivelul macroeconomic. trebuie să se desfăşoare cât mai aproape de locul unde se iau deciziile. 3. întărirea şi respectarea gestiunii economice de către cei care o au în administraţie parţial sau total. precum şi protejarea proprietăţii private. în competenţă în realizarea sarcinilor de control şi a subordonării acestuia. c) Activitatea de control.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Principiul integrării urmăreşte ca prin organizarea controlului. acest principiu cere controlului să se perfecţioneze continuu. ceea ce permite ca orice activitate desfaşurată în cadrul unei unităţi să fie îndrumată şi controlată. Acesta se manifestă în sensul că. Principiul autocontrolului trebuie să răspundă mai multor cerinţe. d) Delegarea în scară a competenţei în realizarea sarcinilor de control şi a subordonării acestuia. nemijlocit. 2. Principiul controlului extern (din afară) În organizarea controlului. București. Victor Munteanu. pg 27 16 . totodată. b) Autoritatea şi competenţa. competenţele de control se stabilesc în scară. ci şi la nivel microeconomic. precum şi de cei care răspund de aceasta la nivelul administraţiei de stat. Principiul autocontrolului Controlul trebuie organizat astfel încât să permită ca activitatea de control să se desfăşoare paralel cu complexul de activităţi ale unităţilor controlate şi să se asigure. Principiul adaptabilităţii controlului la structurile organizatorice şi funcţionale ale economiei Acest principiu cere ca formele şi metodele de control folosite să fie suficient de elastice şi de suple pentru a se putea adapta noilor condiţii şi specificul activităţilor controlate în caz contrar controlul s-ar transforma într-o activitate rigidă. Totodată. întotdeauna. de rutină.dr. în ritm cu perfecţionarea activităţilor controlate9. ţinând seama de subordonarea controlului. 1998. de organul ierarhic superior.

în organizarea sistemului de control10. Cap. Luarea de măsuri pentru corectarea deviaţei. Din punct de vedere metodologic.     Stabilirea standardelor . dat fiind faptul că prin aceasta se determină dreptul fiecărui organ de a exercita controlul în conformitate cu atribuţiile ce-i revin.  Formularea unor concluzii. În cadrul formelor de organizare a controlului. gruparea şi specializarea organelor de control pe formele de organizare ale acestuia. astfel. pg 27 17 . agricole. București.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Principiul controlului extern cere ca în cadrul organizării sistemului de control să se delimiteze sfera de activitate a acestuia. ca o necesitate obiectivă. Acest principiu cere o anumită specializare a cadrelor folosite în munca de control pe anumite activităţi. sfera de activitate prezintă un interes deosebit. Compararea realizărilor cu obiectivele prestabilite în etapa I şi determinarea abaterilor. căt şi o grupare în cadrul acestor forme. obiectivelor. sugestii. şi probleme. precum şi diversitatea de activităţi în care acţioanează. Această specializare oferă posibilitatea folosirii raţionale a aparatului de control. Control și audit financiar. considerată ca bază de referinţă. 10 Lect. bugetare etc. 1998. controlul financiar este un proces de cunoaştere cu următoarele momente esenţiale:  Cunoaşterea situaţiei stabilite. de cadre specializate în controlul activităţilor industriale. comerţ.  Cunoaşterea situaţei reale. constatării şi înlăturării pagubelor din avutul public sau privat. Principiul specializării (profilării) controlului Realizarea multiplelor sarcini ce revin controlului. normelor.4. procedeele de control în vederea prevenirii. Metodologia de exercitare a controlului financiar Metodologia de exercitare a controlului financiar reprezintă modul de cercetare şi acţiune.  Determinarea abaterilor (prin confruntarea situaţei reale cu cea stabilită). Victor Munteanu. precum şi creşterea eficienţei acestuia. impune. propuneri şi măsuri. Măsurarea realizărilor. unităţi. Controlul financiar se exercită la orice nivel de gestiune şi se desfăşoară în conformitate cu un algoritm care include patru etape. 5.univ. Există. Editura LUCMANSERV.dr.

deficienţelor şi lipsurilor. programe sau soluţii tehnico-economice vizând alegerea celei optime. sarcinile. întrucât orice operaţiune sau activitate economic-financiară se cercetează nu numai în sine. Criteriile de comparaţie alese determină în ultimă instanţa şi natura comparaţiei ca suport al controlului financiar.  comparaţii în timp. 18 . în această fiind cuprinse categorie previziunile. care într-o succesiune logică. aplicarea procedeelor şi modalităţilor de control cu ajutorul cărora se realizează cunoaşterea activităţii verificate. Astfel. normele.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Momentul esenţial al procesului de control îl constituie comparaţia. prognozele. alte documente). documentarea şi pregătirea activităţii de control. permiţând tragerea unor concluzii. modalităţile concrete de finalizare a acţiunii de control. de metodologia de calcul şi sistemul de evidenţă. prevederile legale. se pot delimita:   comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit. identificarea surselor de informare pentru control (documente primare. întocmirea actelor de control în care se înscriu constatările. ca de exemplu cele care au în vedere variante de eficienţă a unor măsuri. referindu-se la activitatea programată sau efectivă din perioada controlată cu cea din perioade precedente. Metodologia de control presupune o filieră adecvată de cercetare şi acţiune. Comparaţia de control prezintă aspecte specifice în funcţie de natura operaţiunilor şi activităţilor economico-financiare supuse verificării. măsurarea eficienţei controlului vizând prevenirea şi înlăturarea abaterilor. Complexul acestor activităţi se desfăşoară pe parcursul mai multor etape care se grupează astfel:  informarea. comparaţii cu caracter special. se prezintă astfel: formularea obiectivelor controlului. stabilirea formelor de control şi a organismelor competente să efectueze verificarea asupra obectivelor stabilite. ci în raport cu un criteriu considerat ca o bază de comparaţie. standardele etc. evidenţe tehnicooperative şi contabile.

întocmirea unor îndreptare cu probleme ce trebuie urmărite. Pregătirea acţiunilor de control începe printr-o documentare specială asupra organizării şi desfăşurării activităţii în sectorul supus verificării.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”  controlul propriu-zis. la unităţile. Etapa a II-a reprezintă controlul propriu-zis al activităţii economico-financiare din unitatea verificată.  gruparea. ca probleme spre care trebuie canalizată atenţia controlului financiar. Pregătirea acţiunilor de control cuprinde obligatoriu instruirea echipelor desemnate pentru efectuarea verificării. 19 . Ea permite organelor de control să se orienteze cu prioritate asupra problemelor mai importante sau asupra acelor sectoare ori laturi ale activităţii care prezintă deficienţe sau riscuri mai mari.  finalizarea materialului. În întelesul ei teoretic. reflectându-se. proceselor sau fenomenelor supuse controlului şi are ca element principal confruntarea sau comparaţia ce trebuie făcută între realităţile constatate şi situaţiile ideale conţinute în programe. sistematizarea şi definitivarea constatărilor făcute. în care are loc derularea obiectivelor cuprinse în planul de control pentru perioada supusă verificării. Informarea poate avea un caracter de ansamblu sau de detaliu. prin prezentarea unor referate sau lecţii de sinteză. metoda controlului financiar costă în eşalonarea cercetării fenomenelor pe etapele menţionate: Etapa I începe cu informarea şi se termină cu întocmirea programului de lucru al organelor de control.  urmărirea executării măsurilor luate de organele de control financiar la unitatea verificată. În funcţie de conţinutul activităţii şi de sarcinile care revin organului de revizie. normative sau norme. compartimentele sau organismele supuse controlului. Informarea oferă organelor de control posibilitatea cunoaşterii modului în care s-au desfăşurat sau se desfăşoară activităţile verificate. sintetizându-se principalele obiective cu deficienţe potenţiale ale unităţii ce va fi controlată. se trece la desemnarea persoanelor care vor intra în componenţa echipei de control. acest lucru se realizează înainte de plecarea echipelor pe teren. Verificarea este treapta de bază în cercetarea operaţiunilor.

La realizarea proiectului. Etapa a V-a se realizează prin luarea măsurilor şi urmărirea executării lor de către organele de control. Mihăiescu.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” În etapa a III-a. Etapa a IV-a constă în finalizarea materialului rezultat în urma discutării şi însuşirii constatărilor menţionate în actele de control de către conducerea unităţii verificate. complexitatea şi diversitatea operaţiilor supuse controlului financiar preventiv. controlul dobândind astfel şi o importantă funcţie de pregătire profesională a personalului pentru prevenirea producerii în viitor a unor anumite tipuri de deficienţe. În acest sens se urmăresc următoarele elemente: volumul. pg 33. Metodologia de exercitare a controlului financiar preventiv Controlul financiar preventiv are rolul de a contribui la utilizarea cât mai eficientă a tuturor resurselor materiale şi băneşti. 4.INSTITUTII. stabilirea celor mai adecvate măsuri şi recomandări. 11 Sorin V. în vederea întocmirii actelor de control.1. Acest mod de lucru este important întrucât elimină graba şi pripeala în intocmirea actelor de control în ultimele zile ale perioadei care poate duce la neajunsuri în gruparea de ficienţelor. organele de control trec la gruparea. amplasarea teritorială a compartimentelor în care se întocmesc documentele etc. în măsura definitivării constatărilor. Iaşi 2007. în sensul că actele de control se întocmesc pe parcursul desfăşurării controlului. 20 . Control Financiar în FIRME. Editura Sedcom Libris. Acesta se realizează unitar. ca urmare a constatărilor făcute şi consemnate în actele de control11. sistematizarea şi definitivarea constatărilor făcute. specialiştii precum şi cadre din conducerea unităţii. conform structurii de funcţionare cuprinsă în organigrama proprie a fiecărei unităţi economico-sociale. Pentru mai multă operativitate în definitivarea materialului de control se discută cu factorii de decizie şi execuţie din unitatea verificată. Această operaţiune este coroborată cu obiectivele cuprinse în etapa a II-a.BANCI. numărul persoanelor angajate în unitate şi mărimea fondului de salarii. ordinului sau deciziei referitoare la organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv participă efectiv toate compartimentele şi sectoarele care au legătură cu acesta. gradul de mecanizare şi automatizare al întocmirii şi prelucrarii documentelor.

funcţia acestora. Control Financiar în FIRME. analizarea performanţelor entităţii controlate şi compararea acestora cu alte unităţi similare.Editura Sedcom Libris. precum şi numele persoanei care-l înlocuieşte pe perioada în care acesta lipseşte din unitate. Iaşi 2007. 12 Sorin V. ci reprezintă în acelaşi timp. Metodologia de exercitare a controlului financiar ulterior Pe baza programului de control stabilit şi a tematicii elaborate înainte de începerea controlului. care exercită de drept controlul financiar preventiv. cât şi a Adunării Generale a Acţionarilor12. diferenţiate pe operaţiuni în cadrul cărora urmează a se efectua verificarea şi de a se acorda viza de control financiar preventiv. Organizarea controlului financiar preventiv nu reprezintă numai o atribuţie şi obligaţie a conducătorului acesteia. pg 58. numele şi prenumele conducătorilor compartimentelor de specialitate sau înlocuitorilor acestora care semnează documentele ce se prezintă la controlul finaciar preventiv. obiectivele ce trebuie urmărite în cadrl exercitării controlului pentru fiecare operaţie şi categorie de documente în parte. aprofundarea obiectivelor şi problemelor din tematica cadru. stabilirea fiecărui membru al echipei şi domeniul în care se va realiza verificarea.  termenele maxime. 21 . urmărindu-se următoarele aspecte ale pregătirii:    studierea cadrului normativ ce reglementează domeniile de activitate şi operaţiunile supuse controlului.    numele şi prenumele persoanelor care sunt împuternicite să exercite controlul preventiv. şi elementele din cuprinsul documentelor ce se realizează şi se prelucrează cu ajutorul mijloacelor automatizate asupra cărora urmează să se exercite controlul finaciar preventiv. 4. Mihăiescu.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ordinele sau deciziile de organizare a controlului financiar preventiv cuprind:  numele şi prenumele conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile. Ordinul sau decizia trebuie să conţină menţiunea că documentele care cuprind operaţii supuse controlului preventiv nu pot fiaprobate şi efectuate dacă în prealabil nu s-a efectuat acest control asupra lor. BĂNCI ŞI INSTITUŢII .2. precum şi operaţiile şi documentele repartizate lor spre verificare. si o obligaţie a contabilului -sef. se realizează pregătirea aprofundată a personalului cu atribuţii de control şi a celui numit în acest scop.

22 . precum şi ale altor organe care au realizat verificări. efectuate de seviciile de control. Controlul trebuie să pornească cu urmărirea modului în care au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite pentru remedierea deficienţelor constatate la verificările anterioare.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”  analiza actelor de control anterioare şi modul de îndeplinire a măsurilor reglementatoare stabilite.

Prin urmare controlul financiar se prezintă ca un mijloc de prevenire a faptelor ilegale. De asemenea.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Concluzii Liberalizarea activităților și tranzacțiilor economice impune cu necesitate amplificarea rolului și funcțiilor controlului financiar. contribuind la armonizarea acțiunilor individuale. lărgirea sferei sale de acțiune și diversificarea formelor de manifestare. fiind implicat în toate activitățile umane organizate. la asamblarea acestora într-un tot organic și unitar. de identificare a deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii. Controlul are o sferă de acțiune aproape nelimitată. finalizarea oricărui control se realizează prin stabilirea unor măsuri care vizează înlăturarea stărilor de lucruri neconforme și perfecționarea activităților viitoare. 23 . El se manifestă ca un atribut de bază al conducerii.

dr. Sorin. Control extern. Iași. Control financiar în FIRME. Popeangă Gabriel. Macovei Ionela-Corina. Editura Sedcom Libris. Inspecție fiscală. București. București.univ. Investigații financiare. Editura CECCAR.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Bibliografie      Bostan Ionel. Munteanu Victor. Expertiza contabilă. 1998 Dr. Florea Radu. Control economic. Popeangă Petre. Editura CECCAR. 2007 Florea Ion. Tipo Moldova. financiar și gestionar. Iași. Dr. Editura LU Mihăiescu CMANSERV. Control financiar și fiscal. Control și audit financiar. 2007 24 . București. BĂNCI ȘI INSTITUȚII. 2007 Mihăiescu V. 2007 Lect.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful