P. 1
Anatomia Aparatului Locomotor

Anatomia Aparatului Locomotor

|Views: 10|Likes:
medicina
medicina

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ioana Ruxandra Anghel on Jun 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2014

pdf

text

original

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR 1.

Aspecte generale privind sistemul osos

Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul musculara, ambele asigurand sustinerea corpului si posibilitatea de deplasare. Sistemul osos reprezita totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la numar) legate intre ele prin articulatii. El reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor. Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare. Datorita compozitiei chimice si arhitecturii substantei osoase, ele au proprietatea de a rezista la: • presiune • tractiune • torsiune Rolul oaselor in organism 1. determina forma corpului, iarimpreuna cu articulatiile dintre ele, asigura suportul partilor moi; 2. participa la formarea cavitatilor de protectie a unor organe (cutia craniana, canalul verteberal, cutia toracica, bazinul ); 3. sunt organe ale miscarii pentru ca pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc capunct de insertie pentru muschi; 4. maduva rosie (din epifizele oaselor lungi,din oasele late si scurte)are rol in hematopoeza; 5. deposit de substanta fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie (sarcina). 2. Structura oaselor

Oasele sunt organe tari si elastice.In structura lor predomina tesutul osos. Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv. Tesutul osos este un tesut conjunctiv metaplaziat. TESUTUL OSOS ESTE FORMAT DIN: - celule osoase - substanta fundamentale - substanta osoasa
1

CELULA OSAOASA – numita in stadiul tanar osteoblast, iar in stadiul adult osteocit, deriva din celula mezenchimala. Osteocitele au forma ovala, turtita, cu numeroase prelungiri. Ele sunt adapostite in mici cavitati stelate (fiziforme) sapate in substnta endamentala, numita osteoplasta. Din peretii osteoplastelor pleaca numeroase canalicule subtiri care se anostomazeaza cu canaliculele osteoplastelor vecine. Osteblastii au o bogata aactivitate secretorire, participand la formarea oscinei si a unei fosfatoze. Osteoblastul se poate forma in osteoclast si invers. Osteoclastul este o celula care intervine in procesul de formare a osului, indeplinind rolul de distrugere si limitare a formarii tesutului, in functie de necesitatile fiziologice. Pe masura ce osteocitul imbatraneste, activitatea lui secretorie scade ca si volumul sau. SUBSTANTA FUNDAMENTALA – a osului se compune din: - o parte organica - o parte minerala / anorganica Componenta organica reprezita 34% si sete formata din oseina (substanta secretata de osteoblaste). Componenta minerala reprezinta 66% din substanta fundamentala si este formata din minicristale de fosfat tricalcic la subrafata caruia sunt absorbite cristale foarte fine de carbonat de Mg si carbonat Na. TESUTUL OSOS –formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de sustinere a partilor moi ale organismului; este totodata un important rezervor de substante fosfocalcice. In functie de structura si arhitectura sa, exista doua varietati de tesut osos: - TESUTUL OSOS COMPACT - TESUT OSOS SPONGIOS TESUTUL OSOS COMPACT – formeaza diafiza vaselor lungi, portiunea externa a epifizelor si oselor scurte, lama externa si interna a oaselor late. Pe sectiunea transversala, diafiza osului lung este formata: - in portiunea centrala de canalul medular - la exterior de periost. Microscopic, substanta ososasa a diafizei, prezinta o serie de canale numite canalele Havers, acestea contin: - capilare sanguine - terminatii nervoase - tesut conjunctiv lax in cantitate redusa. In jurul canalelor Havers, substanta ososa este dispusa in lamele osoase concentrice, in grosimea carora se gasesc osteoblase ce contin osteocitele.
2

Scheletul lameleorl este format din oseina si fibre de calogen paralele intre lele. Fibrele de calogen din lamelele vecine au directii oblice, spiralate sau circulare. Aceasta structura asigura o deosebita rezistenta a osului. Un canal Havers impreuna cu lamelele din jur formeaza osteonul / sistemul Havers unitatea morfofunctionala a osului. Intre sistemele haversiene se gasesc arcuri de lamele osoase, resturi de osteoane rezultate in urma remanierii ososase, formand sistemele internaversiene. TESUTUL OSOS SPONGIOS – formeaza epifizele oaselor lungi, scurte si late. Este format din lame osoase numite trabecule, alcatuite la randul lor din mai multe lamele. Lamelele osoase delimiteaza cavitati cu aspecte si marimi diferite, numite areole, care dau osului aspect de burete. Areolele si lamelele osoase sunt sisteme haversiene incomplete. Areolele comunica intre ele si contin maduva osoasa. 3. Osteogeneza

Procesulde formare a osului se numeste osteogeneza. Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos al embrionului si fatului , presupune un lung proces care se incheie in jurul varstei de 25 ani. Osteogeneza este de doua tipuri: 1. OSIFICARE DE MEMBRANA / DESMALA, prin care in modelul conjunctiv al osului, apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei. Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si secreta oseina. Prin impregnare cu saruri de Ca, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza osulprimar. In faza urmatoare acesta va fi modelat prin procese de distrugere, de remaniere osoasa sub actiunea osteoplastelor si a fostfatazei acide formandu-se osul definitiv. Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei; prin osificare de membrana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza calusul supa fracturi. 2. OSIFICARE DE CARTILAJ / ECONDRALA, prin care celullele cartilaginoase se hipertrofiaza si degeneraeaza. Substanata fundamentala a carilajului se distruge partial iar restul se va impregna cu Ca. In fazaurmatoare, membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a osului (pericondru), pleaca muguri conjuctiva vasculari spre celulele cartilaginoase distruse de osteogeneza. Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care se impregneaza saruri de ca si formeaza osul primar.
3

In fracturi intervine formarea calusului. Este bogat inervat si vascularizat. Se impart in trei categorii: . Acest tip de osificare este caracteristica majoritatii tipurilor oaselor corpului si totodata se face cresterea in lungime a osului. tarsiene. sub actiunea osteoplastelor si se formeaza osul definitiv. Periostul este o membrana conjunctiva care inveleste osul cu exceptia suprafetelor articulare. Se caracterizeaza prin continutul de caelule adipoase. In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa. Este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos care coordoneaza activitatea mai multor factori: .factori metabolici. c) maduva cenusie se gaseste in osaele varstnicului.oase scurte (oasele carpiene. .oase late (oasele calotei craniene.oase lungi (humerus. celulele sale transformandu-se in osteoblasti atat in procesul de dezvoltare a osului cat si in cazul de fracturi. Morfologia oaselor Formarea oaselor este adaptatata functiilor pe care leindeplinesc in organism. radius. periostul participa la formarea osului. exceptie osele late si scurte.endocrini (hormoni hipofizari. 4 . omoplatul) .femur. .vitamine (vitamina d).mecanici. formand calusul. care ii dau culorea galbena. Este formata preponderent din tesut conjunctiv si are rol de umplutura. avand aceeasi inervatie si vascularizatie. . Maduva oaselor alcatuieste cu osul un intreg morfofunctional. maduva rosie participa la procesul de osteogeneza prin osteoblastii si osteoclastii diferentieti din celulele conjunctive medulare. 4. sexuali). Este un depozit al organismului. b) maduva galbena se afla in toate oasele adultului. la nivelul cartilajelor de crestere (diafiza – epifizari). tiroidieni.tibie) . Au rol in formarea gobulelor sangelui in perioada de dezvoltare a osului.enzimatici (fosfalozele alcalina si acida). mugurii conjunctiva vasculari formeaza canalul medular. Prin stratul extern. . vertebrele) In canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste maduva oaselor care se prezinta sub trei varietati: a) maduva rosie / hematopietica se gaseste in majoritatea oaselor fatului si in oasele scurte ale adultului.In oasele lungi.

ca orice tesut adipos serveste ca substanta de rezerva 5. menajand intre ele si gaura obturata. ischium. etneoid. osul sacru si 4 sau 5 vertebre invaluate si sudate intre ele formend osul coccis. SCHELETUL TRUNCHIULUI este format din piesele osoase ale coloanei vertebrale. diminuand greutatea oaselor. toracelui si bazinului osos. Rolurile importante ale maduvei sunt: 1. 5 vertebre lombare. NEUROCRANIUL (craniul cerebral) este alcatuit din optoase: patru neperechi (frontal. SCHELETUL TORACELUI – o componete a scheltului trunchiului este format din coloana brocala. Prin fata lor interna contribuie la constituirea foselor iliace si a stramtorii superioare a bazinului care formeaza 5 . constituie un factor mecanic. dintre care 2 perechi sunt coaste foltante. Osul coxal este format. contribuie la formarea elementelor figurate ale sangelui. 3. sfenoid si occipital) si patru perechi (doua parietale si doua temporale fiecare cu detalii caracteristice). participa la formarea tesutului osos n timpul osificarii. articulate posterior cu osul sacru (articulatia sacrailiaca). puers unite prin cartilajul in Y. Acestea la randul lor se articuleaza pe resa anterioara si mediana – sternul – prin intermediul cartilajelor coastele exceptand coastele flotante (11-12). prin sudarea la puberate a 3 oase: ilium. de care cele 12 perechi de coaste: primele 7 perechi de coaste adevarate.Vascularizatia osului este asigurata de artere si vene. VISCEROCRANIUL (splahnocraniu) este alcatuit din 14 oase diverse dintre care doua neperechi: vomerul si mandibula si sase perechi: maxilar. 12 toracale. Bazinul (pelvisul) incheie terminal cavitatea trunchiului. avand fiecare caracteristici speciale. zigomatic. lacrimal. Scheletul – prezentare generala SCHELETUL este alcatuit din vase grupate pe regiuni. nazal. SCHELETUL CAPULUI este format din oasele cutiei craniene (neurocraniu) si oasele masivului facial (crescerocraniu).Pe regiuni se disting 7 vertebre cervicale. iar anterior articulate intre ele prin semifiza pelviana. rol osteogen. SCHELETUL BAZINULUI cuprinde centura pelviana formata din cele doua oase coxale. 4. COLOANA VERTEBRALA: formata din 33 – 34 vertebre suprapuse. 5 vertebre sacrale sudate intr-un singur os. rol hematopoetic. 5 perechi de coaste false. palatin si conca nazala inferioara. 2. formand elementul de sustinere si de protectie ale diverselor aparate: Scheletul axial (format din craniu coloana vertebrala) si scheletul toracelui membrelor (superioare si inferioare). inchisa de membrana obturatoare.

Bratul – prin osul humerus. OASELE GAMBEI: 6 . .limita intre bazinul mare si bazinul mic pe fata lor externa si central aflandu-se o cavitate scobita prin care se face articulatia cu capul femural. numite codili.gamba.coapsa. La marginea superioare a gatului exista o proeminent mare cu contur patrulater care prezinta trahanterul mare. extremitatea superioara este trifurcata. ei sunt despartiti printr-o mare scobitura. linia aspra se prezinta ca o creasta groasa. . un codil intern si unul extern.trahantrele sunt doua proeminente asezate la locul de unire a gatului cu corpul. .piciorul. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR este alcatuit din piese osoase proprii fiecrui segment. Scapula se muleaza cu fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a toracelui (unghiul sau inferior corespunde coastei a 12–a si se articuleaza cu capul numeral prin intermediul cavitatii glenoide.capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial. Trahanterele si creasta intrahanterica servesc pentru insertii musculare. metatarsul si falangele FEMURUL: este cel mai lung os din intregul schelet. Umarul este format din oasele centurii toracale (scapulare). al carui schelet este format din tibie si fibula.gatul femurului este aproape cilindric. iar medial vena in pozitia de sustinere a maine. al carui schelet este format din femur. Extremitatea superioara este formata din cap. se leaga prin extremitatea sa distala cu antebratul care prezinta osul radius. Pe fata anterioara. . . trahela femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara. De la trahanterul mare porneste spre trahanterul mic. Corpul femurului are forma de prisma triungiulara si prezinta o curbura cu concavitatea indreptata posterior. metacarpiene (5) si falange. clavicula care fixeaza membrul superior de torace (articulatia sternoclaviculara) si scapula (omoplatul) os plat de forma triungiulara. SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior are trei segmente: . se articuleaza cu cavitatea cotiloida. codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de scripete. creasta intreahanterica. iarextremitatea inferioara este bifuracta. El are un corp si doua extremitati. Pe linia aspra se insereaza muschi ai coapsei. in scheletul caruia gasim tarsul. Aceste prin extremitatea distala se articuleaza oasele mainii: oase carpiene (8). lung de 6 cm si orientat de pas in pas. gat si tromantere. pe parte dorsala a limitei dintre gat si corp se gaseste o proeminenta mai mica care prezinta trahanterul mic. Suprafata condililor serveste pentru articularea cu oasele gambei. In partea mijlocie. incizura intercondiliana. Extremitatea inferioara este alcatuita din doua mase voluminoase ovoide. Cele trei fete sunt convexe si netede. Dintre muchii numai cea posterioara prezinta caractere particulare si poarta denumirea de linie aspra.

Pe suprafetele articulare de pe fata posterioara se articuleaza cu condilii femurului iar pe ia se insera muschi si ligamente. ea se numeste linia oblica a tibieisi serveste pentru insertia muschiului sobar si tibial posterior. apofiza stibiala. Corpul fibulei este subtire si are forma de prisma triunghiulara cu suprafete neregulate. 7 . extremitatea inferioara se prelungeste sub forma unei apofize numita maleala mediala. Ca si la man. oasele sunt asezate in trei grupe: tarusul. metatarusul si falangele. pentru insertia muschilor. Ea prezinta o fata articulara pentru trahelea astrogalului. mai subtire decat tibia. Are forma aproximativ triunghiulara. Pe fata lor superioara condilii au suprafete articulare. TARUSUL – format din 7 oase scurte.Scheletul gambei este format din doua oase asezate paralel: tibia si fibula. La partea interna. In randul 1 (proximal) sunt doua oase cele mai mari suprapuse: astrogalul si calcaneul. Extremitaea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fibiei. Pe fata posterioara prezinta o creasta care porneste din dreptul candilului lateral si merge in jos si medial. numite oase tarsiene. Pe fata laterala a acestei extremitati se gaseste o fateta articulara. Prezinta un corp si doua extremitati prin carese articuleaza cu tibia. Pe partea anterioara a acestei extremitati exista o proeminenta. caresearticuleaza tot cu astrogalul. este mai voluminoasa decat fibula. Extremitatea inferioara este mai putin voluminoasa decat cea superioara. Pe fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al tibiei. care sunt niste condili: condilul lateral si condilul mediu. (patela) asezat in partea anterioara a genunchiului. pe care fixeaza tendonul radelei. Prezinta un corp si doua extremitati.os lung situat in partea interna a gambei. Este cuprinsa in grosimea tendonului. TIBIA . Pe fata mediala are suprafete articulare pentru tibie si pentru astrogal. asezat pe partea laterala a gambei. antero-posterior. Pe fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mijlocie. turtita lateral. Corpul tibiei are forma de prisma triungiulara. este formata din doua tuberozitati. Extremitatea inferioara formeaza maleala laterala si se prezinta ca o ingrosare ovala. cavitatile glenoide ale tibiei care se articuleaza cu condili femurali. format di 26 de oase. creasta anterioara. Oasele tarsiene sunt dispuse pe doua randuri: 1. muschiul cvadicepsla nivelul genunchiului. tuberozitatea anterioara. prezentand o baza si un varf. Este un os lung. iar lateral de acesta este apofiza piramidala. OASELE PICIORULUI Piciorul este ultimul segment al membrului inferior. care coboara sub nivelul extremitatii ionferioare a tibiei. fibula. din care cauza este considerata un os sesanoid. Extremitatea superiaora – este mai columnioasa decat cea inferioara. FIBULA – este cunoscuta si sub denumirea veche de paraneu. aceste oase sunt mai mari si mai puternice decat oasele corpului datorita rolului pe care il au in sustinerea greutatii corpului. turtit. ROTULA – os scurt.

Pentru articularea cu tibia. este asezat sub astrogal si are forma cuboida alongit antero-posterior.Astrogalul (talus) are forma neregulata si este asezat sub extremitatile inferioare ale fibiei si fibulei deasupra calcaneului. II. corespunzatoare. III) METATARUSUL – esteformat din 5 oase metatarsiene. Fiecare falanga are o baza un corpsi un cap. produsa cel mai frecvent de stafilococulauriu. unii autori. iar altii din contra. convexa si una plantara. localizata de obicei in metafiza oaselor lungi la copii si adolescenti. i-au dat numele de MIELITA ACUTA CONJUNCTIVA. Oasele metatarsiene se numeroteaza de la I la V. cu o fata dorsala. tuberculul calcaneului. SCHELETUL DEGETULUI PICIORULUI – este format din falange. accentuand participarea maduvei la procesul inflamator. astfel ca primul metatarsian este cel mai intern corespunzator.3). 8 .2. El are fete articulare pentru aceste oase si pentru osul scafoid. Calcaneul (calcanus) este cel mai mare os tarsian.iar prin capcu falanga corespunzatoare. iar al V-lea cel extern. concentrandu-se asupra procesului distructiv osos propriu-zis o numesc OSTEITA. concava. la interior inaintea scofoidului se afla trei oase cumiforme (I. Prin baza se articuleaza cu osul tarsian corespunzator. Falangele se numeroteaza incepand de la baza degetelor. - OSTEOMIELITA Este o infectie hematogena a osului. incepand din interior in exterior. Pentru a scoate in evidenta afectarea primara pe cale hematogena a maduvei osoase. Pe fata superioara are o fateta articulara pentru astrogal. Termenul de osteomielita indica alterarea osului. Considerate in totalitatea lor tarusul si metatarusul alcatuiesc o bolta. Pe fata posterioara prezinta o ingrosare. pe care se insereaza tendonul lui Ahile 2. pe fata superioara se afla o parte lombata trahea astrogalului. turtite darso-plantar. Boala a fost cunoscuta din timpul lui Hipocrate sub numele de „ Caria spontana” iar Pasteur (in 1880) arata etiologia ei ca fiind produsa de stafilococul auriu denumit si „furuncul al osului”. Baza primelor falange (1) se articuleaza cu metatarsienele.degetul mare de doua falange (1. iar prin fata anterioara se articuleaza cu osul cuboid.corp si cap. in general falangele degetelor de la picioare sunt mai putin dezvoltate decat falangele degetelor mainii. la exterior scofoidul. Ele sunt oase lungi. Un os metatatrsian prezinta: baza. se afla cubidul. In randul al II-lea (distal).

starile toxice. estimandu-se ca posibile 5% complicatii dupa aceasta afectiiune. . . 1. stafilococul alb. calcaneu. dar in general boala se localizeaza la nivelul oaselor lungi (84. tibie. LOCALIZARE Osteomielita poate afecta orice fragment osos.oboseala si efortul muscular. stafilococi pleuro-pulmonari. plagi infectate.2%). bacilul Eberth. rar la adulti avand ca agent etnologic stafilococul auriu sau alti germeni (streptococul. ETIOLOGIA Agentul microbian care produce boala este cca in 90% din cazuri stafilococul auriu. femur. colibacilul. Ponderea crescuta a osteomielitei data de stafilococ este explicata prin prezenta stafilococului pe tegumente si mucoase in formalui saprofita. .varsta (sugar-adolescent). otita. Dintre oasele lungi cele mai afectate sunt: femurul si tibia (70%). In cazul osteomielitei neonatale calea de patrundere este: . stafilococul alb.ombilicala: . (3. Ea poate fi produsa insa si de alti germeni: streptococul.calea cutanata: . de subnutritie.9%) craniu. omoplat si scurte (5. . CALEA DE PATRUNDERE: Stafilococul ajunge la os pe cale hematogena. si mai rar la nivelul oaselor late. Dar pentru producerea bolii este nevoie de o serie de factori predispozanti: . furuncule. germen izolat de Pasteur in 1880in secretia furunculelor. Inainte de descoperirea antibioticelor streptococulproducea 60% din osteomielita sugarilor: in prezent in urma procesului de adaptabilitate. vertebre. PATOGENIE si PATOLOGIE Din punct de vedere patogenic se poate admite o anomalie septica sau o tromboza a vaselor nutritive ale osului Osteomielita acuta se produce frecvent intre 5 si 15 ani. pneumococul. loculstreptococului a fost luat destafilococul auriu.perfuziile cu denudare venoasa 9 .In general se apreciaza ca morbiditatea si mortalitatea datorita osteomielitei sunt in continua scadere. putand avea ca poarta de intrare tegumentele si mucoasele. bacilul Eberth).starile carentiale. humerus.perfuziile intravenoase: . pneumococul.scaderea rezistentei organismului. colibacilul.4%).localizari constatate si de Trueta in anul 1951.

Trueta clasifica patogenia prin teriografie si examene anatomo patologice. 3.TABLOUL CLINIC Debutul poate fi precedat de o stare de oboseala cu dureri osoase si articulare vagi. Totodata declansarea osteomielitei induce impotenta functionala sau partiala a membrului respectiv cu reducerea sau avolirea miscarilor in articulatiile invecinate. circulatia colaterala.oligurie Palparea aparatului locomotor descopera o zona dureroasa.agitatie . Apare tumefactia locala. 3.apare procesul osteogenetic de formare de os sub forma de straturi concentrice. Initial se constata aparitia unui factor infectios primitiv. PERIOADA DE STARE Dupa o perioada de 3-4 zile de la debutul bolii. Fixarea germenului la nivelul osului si declansarea osteomielitei. alteori durerea este spontana si se accentueaza progresiv.debutul osteomielitei acute este brutal si se manifesta prin urmatoarele semne si simptome: . tegumentul este mai cald iar la palpare se poate decela o impastare.tahicardie . ANATOMIE PATOLOGICA si PATOGENIE Infectia osteomilitica ca proces infectios cu localizare exclusiv osoasa se desfasoara in trei etape succesive: 1.febra .tumefactia devine evidenta .durerea se intensifica .tahipnee .frisoane . 2. 2. supuratii catre partile moi: . Invazia organismului dominata de manifestari generale. 10 .Cel mai adesea.Se produce o bacteriemie cu localizare in metafiza oaselor lungi (brebul osos) unde circulatia este lenta cu localizare frecventa aproape de genunchi si departe de cot.alaturi de semne si simptomele persistente au loc modificari ale semnelor locale in sensul exteriorizarii.

mai dens imbracand diafiza sub forma unor ingrosari. ce confera in ansamblu structurii aspect de os patat. expresie a edemului local La 14-16 zile de la debut se pot observa in zona centrala a metafizei modificari de resorbtie prin demineralizarea difuza. apoi apare o dedublare a corticalei. sub forma unui lizereu opac ce cenzureaza osul la periferic. La aproximativ 21 de zile de la debutul bolii periostul care in mod normal nu poate fi evidentiat radiologic incepe sa devina vizibil. zona ce constituie camera sechestrului si care depaseste cu mult dimensiuninle zonei necrozate avand contururi dense. Dupa inlaturarea sechestrelor osteomielita intra in faza de remaniere. duc desseori la erori de diagnostic . datorata hiperemiei din faza incipienta a procesului inflamator. Primelemodificari radiologice isi fac aparitia numai dupa ce procesul inflamator di tesutul medular se insoteste de afectarea tesutului osos.in proectii identice se poate remarca cresterea densitatii tesutului din vecinatatea metafizei osului interesat. utile in excluderea urmatoarelor afectiuni: 11 . neregulat determinate.Mediul de evolutie si examenele paraclinice si proba terapeutica sunt insa criterii importane de diagnostic diferential. Zonele de rezortie neomogena incep sa se distinga treptat portiuni de os mai dens.DIAGNOSTICUL OSTEOMIELITEI Examenul radiologic Este singurul care precizeaza localizarea si intinderea leziunilor. eticheteaza complicatiile si in timp urmareste evolutia si vindecarea sau aparitia recidivelor. Sechesrele au forme simarimidiferite si sunt inconjurate de un lizeren clar.4. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL Debul infectios al osteommielitei acute. tumefactie.ca si semnele locale comune mai multor afectiuni (durere. resorbtia se intinde catre diafiza.datorita modificarilor de osteogeneza reactionala insotitoare. Totodata se observa ca imaginea radiologica capata aspect neomogen prin aparitia numeroase zone de osteoliza. Totusi prin radiografii comparative. osul nou format laund aspectmai neregulat. a unor hiperastoze. Aparitia imaginii de sechestru vizibila dupa cele doualuni de evolutie indica cronicizarea osteomielitei. care reprezinta zone de necroza osoasa. astfel incat in primeledoua saptamani imaginea radiologiei este nemodificata. impotenta functionala).

5. tabloul general este cel (mai) al unei infectii grave stafilococice. devine adinamic. Bolnavul prezinta temperatura 40 grade plus rapid filiform. penicilina. ragade la nivelul cemisurii bucale) fie la nivelul cailor aeriene (faringo-amigdalite). intra in stare de coma si subcomain cateva zile. chiar sub tratament masiv cu antibiotice. 4. raspuns favorabil la corticoterapie. virulenta infectiei si factorii imunologici. sub forma de supuratii metalostice.la care puterea de aparare este depasita de virulenta germenilor. Hemacueherile? Sunt pozitive. bolnavul prezentand un episod diareic. Reumatismul articular acut in care durerile sunt migratoare.FORME CHIMICE Osteomielita acuta poate imbraca tablouri chimice variabile. Este o forma intalnita inca si azi. 3. Artritele ce apar in cazulunor boli infecto-contagioase. In acest contrast se descrie a) forma toxica Inca de la inceput. bolnavul care la inceput prezenta delir. ASLO crescut. b) forma septico-pioemica Se insoteste de stare generala grava cu febra si frisoane repetate. in functie de varsta bolnavului. Starea generala se altereaza rapid. si se accentueaza la mobilizarea articulatiei. marcand de obicei alte localizari osoase sau viscerale. c) osteomielita sugarului Imbraca un tablou sensibil diferit in comparatie cu alte grupe de varsta. in care semneleparticulare sunt rapid regresive. Semnele locale sunt foarte reduse sau chiar absente.din cauza particularitaii de reactivitate ale copilului in aceasta perioda de viata. care se grefeaza pe organismele torate. iar starea generala nu este alterata. 5. Se observa constant echimoza. 12 . Fracturi subperiostale sau dezlipirile epifozare unde elementul anamnestic si examenul radiologicsunt tresante. In aceste cazuri se incrimineaza ca agent patogen streptococul. ele neavand la dispozitie timpul necesar sa apara. fie la nivelul tubului digestiv.1. facies toxic. 2. In primul rand trebuie subliniat ca poarta de intrare a germenilor poate fi gasita la nivelul tegumentelor unde exista o stafilococie cutanata (plaga ombilicala. streptococ bhemolitic prezent in exudatul faringian. extremitati reci. Entorsa. Sinovita traumatica acuta tranzitorie. aspirina. caracterizata radiologic uneori prin mici smulgeri osose la nivelul insertiei ligamentelor. evolueaza fara febra si cedeaza la imobilizarea gipsata.

sau si mai des in stadiul de atrita evidenta clinic (impostare. la sugari epifiza poate constitui adesea sediul localizarii initiale. FORMA HIPEROSTOZANTA si necrozanta localizata in special la femur. modificari de os. In al doilea rand particularitatile de distributie vascularea metafizo-epifizara. Din aceasta cauzao serie de complicatii grave pot aparea chiar din primele saptamani de boala. Semnele locale sunt deseori neobservabile. Osul ingrosat la palpare. Singurele care atrag atentia mamei sau a medicului imobilitatea unui membru. 13 . ca si oasele mici ale mainilor. Durerile pot fi insotite de o stare subfebrila. cu diminuarea activitatii lui. tipetele copilului lamobilizarea membrului afectat. vertebre).In aceste forme episodul acut de la inceput lipseste. profunde pe care repaosul le calmeaza. bazin. Daca la copii de varste prescolara sau scolara localizarea infectiei este constant metafizara. plate (craniu. stern. un rol important este atribuit ensanguin transfuziilor si perfuziilor efectuate in maternitati. Boala poate fi poliastica si intereseaza oasele lungi. coaste. Lipsa de cunoastere a bolii si implicit aplicarea tardica a unui tratament complex duce la distructia cartilajului de crestere. luxatii patologice. 1. Radiografia arata un proces de hiperostoza marcata care ingroasa osul. impunand radiografia intregului schelet. durere la imobilizarea articulatiei). dar se elimina la treponare odata cu puroiul care contine stafilococ alb cu virulenta redusa. Dificultatea diagnosticului face ca internarea sa se faca tarziu. Diagnosticul precoce al osteomielitei este greu de stabilit la un sugar a carei simptomologie generala se rezuma la subfrebilitate si eventual la stagnarea curbei ponderale. Examenele radiologice sunt putin perturbate la aceasta varsta. Radiologic se constata deja luxatia. importante diferente de lungime a membrului afectat. Aceasta localizare determina o impotenta functionala accentuata. In acest cadru se inscriu artritele septice si dezlipirie epifizare. d) forma acuta grava a epifizelor profunde apare de obicei la sold. la tibie se evidentiaza prin instalarea unor dureri surde. mabele putand fi sursa unor luxatii. In perioada neonatala. trahomeriana sau inghinala. Din cauza condensarii osoase sechestrele mici nu se vad. etc. in special cand leziunea este localizata la nivelul soldului.durerea este localizata in regiunea fesiera. rezistenta redusa a osului la infectii canalele naversiene largi explica sediul preferential epifizar al afectiunii. copilul fiind adus in starea de abces subperiostic. O alta particularitate consta in aceea ca intre debutul clinic si aparitia leziunilor radiologice intervine doar in cateva zile si nu de 18-21 zile cum este la copilul mare. caci produce intotdeuna artrita. prinderea articulara si distrugerile osoase. e) forme de osteomielita cronica de le inceput.Rareori se intampla sa existe o stafilococie pleuro-pulmonara. ce are drept urmare in timp.

In acest caz poate fivorba de o durere insuficienta a focarului de osteomielita. 6. 3.EVOLUTIA OSTEOMIELITEI Se disting mai multe modalitati evolutive: a) deschiderea spontana la exterior a abcesului subperiostal. fulgeratoare. regulata delimitata de un centur de condensare osoasa fara reactie periostica. tratate de la inceput cu antibiotice. urmata de atenuarea simptomelor b) reaparitia febrei si adurerilor dupa deschiderea spontana a abcesului subperiostal. pe un lat os. Radiografic se observa o cavitateclara. fie de o complicatie articulara/viscerala (pulmonara renala) c) trecerea catre forma prelungita caracterizata prin perioade de acalmie. curatarea cavitatii. La incizie se deschide o colectie de lichchid vascos asemanator albusului de ou. granulonul enzonofil. in care cu tot tratamentul 14 . cu reactie periostica mica. acute este grav avand in vedere intensitate infectiei.2. etc. sarconeul osos. TBC. fie de extensia la diafiza a procesului inflamator. humerus. fie in sfarsit de o noua localizare. osteita fibroasa. d) cronicizare. ABCESUL CENTRAL BRODIE. Este tot o forma cronica care incepe sa se intalneasca mai des. Tratamentul treponatic. Apare sub forma unui abces subperiostic. tumora cu mieloplaxe. Sediul abcesului osos este de obicei in oasele lungi (femur. Cartilajul de crestere ramane neatins. Diagnosticul diferential trebuie facut cu chistul. sechestrele intretin un proces de sucuratie cronica cu formare de fistule multiple in acest caz vindecarea se face foarte tardiv. ca urmare a unor osteomielite mai mult sau mai putin evidente. PROGNOSTIC Prognosticul osteomielitei. dupa eliminarea tuturor sechestrelor (spontan/chirurgical) 7. intretaiate de perioade de acutizare. OSTEOMIELITA ALBUMINOASA este foarte rara intalnita datorita unui stafilococ cu virulenta scazuta. fie de aparitia unui focarosos la celalat capat al osului (osteomielita bipolara). Radiografic se confrunta cu imaginea de sarcom Ewing. exista intr-adevar forme grave. Adeseori biopsia este necesara pentru precizarea diagnosticului.) Clinic semnul revelator este durerea in nocturna in special. sifilisul. de unde si denumirea de osteomielita albuminoasa (Ollier).

8. COPMLICATII Complicatiile si sechelele osteomielitei acute sunt de gravitate variata. Pot aparea astfel bronhopneumonii buloase.instituit de urgenta copilul moare prin infectie generala. afectarea cartilajului diafizo-epifizar cu posibilitatea exteriorizarii diafizei prin efractia tegumentelor. consecinta propagarii infectiei de la focarul osteomielitic adiacent. Complicatii generale – metastoze distante: 1. Prognosticul s-a ameliorat foarte mult de la introducerea in terapeutica a antibioticelor. De la acest prognostic serios fac abstractie formele alternante ale bolii care au un prognostic bun. 3. se intalneste destul de frecvent. osoase – au drept consecinta aparitia de focare osteomielitice multiple ce au acelasi aspect clinic radiologic si aceiasi evolutie. de virulenta germenului si deprecocitatea stabilirii diagnosticului si instituirii tratamentului. viscerale sau seroase – sunt posibile in general in forme pioemice. pleurezii purulente. in functie de starea de rezistenta si nutritie. 2. deoarece leziunileosoase isi continua evolutia lasand infirmitati de diferita grade. osteomielita ramane o afectiune foarte grava. Mortalitatea care atingea 18-20% la sugari si 10% la adolescenti. luxatia patologica este o complicatie a artritelor ce intereseaza articulatiile coxofemurale si scopulohumerale. 9. TRATAMENTUL OSTEOMIELITEI 15 . 2. fractura pe os patologic – este o complicatie ce survine formei grave insotite de demineralizare intense in regiunile unde rezistenta mecanica este minima. Complicatii locale 1. Cu toate rezultatele remarcabile obtinute prin antibiotice si cu toate camortalitatea a scazut considerabil. putandu-se manifesta doar ca o simpla reactie de vecinatate sau ca o artrita supurata. Abcesele cerebrale si seriale sunt relativ rar intalinite la bolnavii torati. cu rezistenta generala mediocre. a scazut sub 2% dupa unele statistici. 4. pericordite din cauza care examenul radiologic al toracelui este obligatoriu la bolnavul de osteomielita. artrita.

TRATAMENTUL MEDICAL Inca de la internare bolnavului I se va institui un tratament de urgenta administrat pe cale endovenoasa in cadrul careia pe primul plan se situeaza a doua sau trei cazuri grave. diminueaza pericolul desiminarii. Cand abcesul osteomielitic prezinta fluctuenta la palpare se practica o incizie larga. din momentul diagnosticului. se poate introduce de la caz la caz antibiotic si sepun cateva fire rare de sutura tegument.antibioterapia sa fie precoce . luxatii patologice) Imobilizarea se face precoce. Se imobilizeaza in mod obligatoriu articulatia supra si subiacente piciorului osteomielitic. TRATAMENTUL ORTOPEDIC Se face prin imobilizarea in aparat gipsat si este parte integranta si indispensabila acomplexului terapeutic al osteomielitei.tratamentul sa fie delunga durata. trei antibiotice cu spectru larg si in special antistafilocice. ortopedice si chirurgicale.interventie chirurgicala in focar Mijloacele terapeutice sunt medicale. conform antibiogramei. diminueaza procesul inflamator local.combaterea infectiei . pana la normalizarea VSH. suprima durerea si evita urmatoarele complicatii (fracturi. TRATAMENTUL OSTEOMIELITEI CRONICE 16 . creeaza conditii favorabile actiunii antibioticelor administrate.dozele zilnice sa fie destulde ridicate . TRATAMENTUL CHIRURGICAL Are ca scop evacuarea si drenarea colectiei purulentei.marirerea reactivitaii organismului . Pentru ca tratamentul cu antibiotice sa fie eficace trebuie respectate o serie de criterii: .Tratamentul osteomielitei acute este complex si se bazeaza pe urmatoarele principii: . este prelungita pe tot parcursul fazei acute a bolii. sub efectul anesteziei generale si se evacueaza puroiul si sfocelele. Repausul segmentului afectat si cel al articulatiei vecine are urmatoarele efecte: reduce activitatea musculara. Urmeaza reimobilizarea in aparat gipsat si pansament zilnic prin fereastra in zona inciziei. Se face lavaj abundant cu apa oxigenata sau cu o solutie antiseptica.imobilizarea segmentului afectat .

Incizia se face la nivelul aratat de radiografie sau in locul unde exista fistula ce dreneaza puroi din profunzime. inregistrate ca orice boala transmisibila si isolate strict in camere individuale. Lupta impotriva surselor de infectie este cea mai dificila. tratament ce vizeaza indepartarea sechestrelor osoase ce intretin infectia. tratamentul va fi cel chirurgical. spatule). ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR 1. bolnavi cronici. Este necesara dezinfectia periodica in spatii inchise (formalizare) si o ventilatie care sanu agite aerul. termometre. care s-au dovedit eficace si care se pot aplica pe tegument. corticoizi. care scad rezistenta la infectii si pastrarea unor 17 . In acest scop asistenta medicala va urmari evitarea contactelor infectate. Prevenirea infectiilor. intre bolnavii sau purtatorii de stafilococ si persoanele receptive. Aceasta masura este cufundata in cea mai mare parte cu aplicarea minutioasa si stricta a tehnicii aseptice si a masurilor de dezinfectie si sterilizare. din cearsafuri contaminate cu stafilococ. Pentru protectia celor destul de receptivi (sugari. Rolul asistentei medicale in prevenirea osteomielitei. care sa nu fie necesare tratamentului antimicrobian pe cale generala al bolnavului.Daca din cauza depistarii tardive a bolii sau a unei forme cu virulenta deosebita osteomielita se cronicizeaza. Poate cazurile de infectii stafilococuce depistate trebuie luate in evidenta. masurile vor incepe totusi de la acelasi stadiu al procesului epidermic. Asistenta medicala trebuie sa utilizeze rational si cu indicatii foarte stricte antibiotice. prin depistarea clinica si bacteriologica tuturor manifestarilor stafilococice.trei paturi. este necesara izolarea este necesara izolarea lor in camere cu cate doua. Cu dalta si ciocanul se indeparteaza sechestrul osos care uneori poate fi de o marime apreciabila si se cimenteaza cavitatea restanta. Foarte importanta este sterilizarea instrumentelor medicale folosite si a obiectelor ingrijite (plosti. din paturi. batrani) precum si bolnavi cu viroze respiratorii care predispun la suprainfectii stafilococice. Lupta impotriva cailor de transmitere este aceea care da rezultatele cele mai sigure. Se folosesc unguente cu locitrocina sau neomicina sau cu gramicin + neomicina. dintre care cele supurative sunt cele mai periculoase. stafilococice. Pentru stabilizarea purtatorilor se folosesc metode de aplicare locala a unor antibiotice. Masurile de igiena ale aerului vor urmari impiedicarea contaminarii acestuia cu stafilococi din produsele uscate.

evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteomielitei.nu va fi asezat sub fereastra sau prea aproape de usa. 2. Asistenta medicala are rolul de a sustine si incuraja bolnavul si va reda increderea in propria persoana. durerile osoase la inceput sunt vagi.prevenirea complicatiilor . scris.alimentarea bolnavilor . astfel obiectivele in ingrijirea unui astfel de bolnav sunt: .igiena generala si corporala . In lipsa acestor paturi se vor asigura accesorii necesare: masa pentru pat si rezematoare. executarea examinarilor si tratamentelor .creearea conditiilor optime de confort si siguranta .supravegherea starii generale.saltea din material plastic cu structura de burette sau saltea alternanta pentru a evita presiunea si macerarea zonei de contact (constituie un ajutor in evitarea escorerlor dar nu poate ilocui masurile de prevenire ale escorelor) 18 .asigurarea unui pat special corespunzator afectiunii cele mai corespunzatoare sunt cele cu scrumiera sau patul universal pentru tratament osteoarticular care poate fi pozitiilor cerute de afectiune prevazut cu un utilaj accesoriu: masa reglabila pentru alimente. Treptat durerile se accentueaza ceea ce duce la impotenta functionala a membrului respectiv . Interventiile legate de aceste obiective sunt: 1. . starea generala este alterata.prevenirea escorelor. Evitarea traumatismelor. citit. Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu In cadrul afectarii aparatului locomotor semnele si simptomele ce le intalnim sunt: • durerea osoasa • impotenta functionala partiala sau totala a membrului respective cu reducerea sau abolirea miscarilor in articulatiile vecine • tumefactie In cazul osteomielitei.prevenirea complicatiilor.medicamente (antibiotice) de rezerva care nu vor fi folosite decat in infectii severe cu stafilococ rezistent la antibiotice uzuale. Asistenta medicala trebuie sa acorde bolnavilor profilaxia specifica si vaccinurile si anatoxinele antistafilococice. Trebuie sa explice bolnavilor ca expunerea prelungita la frig poate exocerba focare de infectie latenta. sertar care ilocuieste noptiera. . Creareaconditiilor optime de confort: . intrucat ar fi foarte dificila protejarea bolnavului contra curentilor. . Primul gest terapeutic va fi imobilizarea in aparat gipsat.

bazonetelor. diureza. de asemenea se va urmari igiena mainilor la fiecare masa. scaun. 2. respiratie.igiena gurii. Supravegherea starii generale. mucoase). sa aiba totul la indemana: declansatorul aparatelor de semnalizare. tegumente.asistenta va verifica sistematic zonele expuse la excore. In cazul aparatelor gipsate asistenta va urmari si semnala aparitia edemelor la extremitatile libere ale membrelor .. Se va sigura zilnic masaj cu o durata de cel putin 10 minute si se va folosi orice ocazie (tratament. asigurandu-i-se o pozitie cat mai comoda . cu multa blandete .alimentarea trebuie facuta la pat.in caz de perturbarea functiilor sfincteriene este recomndabil ca minerul sa fie asezat in asa fel ca bolnavul sa-l poate lua.se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative (puls. schimbarea lor de cate ori este nevoie . asezarea plostilor.va acorda mare importanta schimbarii de pozitie asigurandu-se in acelasi timp pozitia care sa nu jeneze cu nimic bolnavul. manevrele se executa cu una sau doua personae. executarea examinarii si a tratamentelor .in functie de diagnostic si cauza imobilizarilor se vor asigura utilaje auxiliare (agatatoare din metal sau confectiaonata din panza de care bolnavul sa se poata prinde cu mainile si care sa-si permita anumite miscari simple). tratamentele vor fi executate la pat sau daca nu este posibil bolnavul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv.aerisirea salonului . 4. Alimentarea bolnavilor: . linistite. activ si pasiv in functie de starea bolnavului. . servirea calda a alimentelor si prezentarea acestora cat mai estetic 3.este bine caacesti bolnavi sa fie amplasati in camere mici. Prevenirea escarelor . Igiena corporala si generala . cunoscand rapiditatea lor de aparitie . schimbarea lenjeriilor pentru a realiza actionarea circulatie prin masaj.toaleta frecventa sub forma de lob partiale la pat. igiena parului saptamanal.se vor aplica toate mijloacele de prevenire a escarelor.curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp. si se va avea grija in cazul bolnavilor cu aparate gipsate ca acestea sa nu se imbine cu apa in timpul taletei .examinarile paraclinice.asistenta va respecta cu strictete orarul meselor. temperatura. se va efectua dupa fiecare masa. frictiuni cu alcool urmate de pudraje cu talc) 19 . lampa de pat .

spatule linguale sterile. eventual a gambelor si a antebratelor .deservirea medicului cu instrumente.dezbracarea si imbracarea bolnavului. 20 . . .asigurarea iluminarii necesare la examinarilecavitatilor naturale.atrofierea muschilor si scaderea tonusului muscular al organismului. .un termometru. 6.pneumoniile hipostatice se previn. atitudinea apropiata constituie factorii importanti ai unei bune pregatiri psihice. . Bolnavul nu trebuie indus niciodata in eroare caci altfel va pierde increderea in noi.manusi sterile de cauciuc. . verificarea si pregatirea instrumentarului necesar.asezarea bolnavului in pat dupa examinare si facerea patului. crearea climatului favorabil. Adunarea. . .adunarea. .trombozele care apar datorita incetinirii circuitului sanguine se previn prin masajul usor al membrelor si mobilizarea pasiva si activa a degetelor de la picioare si maini. verificarea si pregatirea instrumentarului necesar Pentru examenul clinic medical.termometru cu faundoscop propriu. in general vor fi prevenite prin frictionari cu alcool diluat.aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor.ferirea bolnavului de traumatisme si raceala. . . Pregatirea psihica a bolnavului Atitudinea ei fata de bolnav trebuie sa reflecte dorinta permanenta de a-l ajuta. . pe toata suprafata corpului si prin masaj.ciocanul cu reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoase. asistenta pregateste urmatoarele: . ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN DIAGNOSTIC Asigurarea conditiilor adecvate unui examen clinic Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asigurarea unui examen clinic nmedical sunt urmatoarele: .stetoscopul si o bucata tifon pentru auscultatie directa.. In preajma examinarilor de orice natura.pregatirea psihica a bolnavului. Prevenirea altor complicatii . cautand sa reduca la minimum durerile.bolnavului I se vor oferi la timp si in mod regulat urinar si plosca pentru a nu murdari lenjeria. asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinarilor. . prin ridicarea bolnavului in pozitie sezanda si gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi .

In tot acest timp. Astfel inspectia generala se va face aducand bolnavul in deculat dorsal. Examinarea incepe prin luarea anamneziei. Dupa terminarea examinarii clinice. exudate pleurale.o tavita renala. nu trebuie practicata caci aceasta poate ascunda o serie de simptome importante. asistenta medicala va trebui sa evite materiale radiopace cum sunt atelele Kramer confectionate din sarma de fier. In acest timp bolnavul va sta in pozitie comoda. pentru a nu provoca dureri.doua prosoape curate si sapun pentru spalarea mainilor. precum si cei cu afectiuni articulare dureroase. .un creion-dermatograf pentru notarea pe piele a limitelor unor organe.instrumente speciale in unctie de natura examinarii. produse patologice. Aducerea bolnavului in pozitia adecvata examinarii Asistenta medicala va avea grija ca. Pentru imobilizare. Imbracarea si dezbracarea trebuie efectuate cu foarte mult tact si finete. este bine sa fie calmati cu substante analgezice.. . insa dezvelirea partiala a suprafetelor de examinat prin tragerea si rasucirea camasii la gatul bolnavului spre exemplu. bolnavul va fi asezat pe pat. 21 . cu gemuri inchise. Dupa ce a fost examinat bolnavul este ajutat de catre asistenta medicala sa se imbrace. Pozitionarea segmentelor bolonave se va face cu cea mai mare atentie. iar segmentul interesat se va imobiliza cu atele pentru a evita durerile inerente transportului. . Dezbracarea si imbracarea pacientului: Bolnavul nu trebuie sa stea complet dezvelit in fata oricarei examinari. Daca bolnavii au hemoragii se va face hemostaza provizorie sau definitiva. in pozitia preferata de el daca specificul bolii nu impune o alta pozitie. bolnavul sasi goleasca vezica pentru ca globul vezical sa nu induca in eroare pe medicul examinator. Dupa terminrea examenului clinic bolnavul trebuie imbracat in rufaria de spital. apoi vor fi asezate pe o tava utilizata numai pentru acest scop si invelite intr-un servet. inainte de inceperea examinarii. Asistenta va asigura mentinerea pozitiei pentru examinare. Acesti bolnavi. Rolul asistentei medicale in pregatirea pacientului pentru explorarea radiologiaca a apartului locomotor Traumatismele recente ale aparatului locomotor nu necesita o pregatire radiologica de specialitate. bolnavul va fi ferit de raceala astfel ca examinarea se va face intr-o camera incalzita cu temperatura corespunzatoare. Instrumentele vor fi verificate in ceea ce priveste starea lor de functiune.

Majoritatea probelor aparatului morfofunctionale ale aparatului locomotor nu necesita o pregatire deosebita a conditiilor de mediu si nici a bolnavului. care de multe ori confirma nu numai imbolnavirea reumatismala. Din aceasta categori fac parte determinarea VSH.punerea in evidenta a anticorpilor antistreptococici. Explorarea morfofunctionala a aparatului locomotor in cursul imbolnavirilor reumatismale are scopul: . dozarea febrinogenului din sange. Instrumentele si materialele sterile vor fi pregatite asistenta din timp. proteinei C reactiva. se poate in necesitatea opacifierii tesuturilor osoase trata cu substante de contrast. Probe specifice pentru imbolnaviri reumoatismale. fara sa precizeze localizarea.de a stabili capacitatea functionala a aparatului locomotor. dar dau indicii privind etiologia sau patogenia procesului in cauza.cercetarea crioglobulinelor din sange Recoltarea. diagnosticul clinic sau alte mijloace paraclinice de diagnostic. dupa metodele obisnuite. Dintre acestea se utilizeaza mai frecvent: .determinarea anticorpilor specifici antinucleari . avand insa un caracter inevaziv. 22 . determinarea alfa 2-globulinei si a crioglobulinelor si altele. Cu ajutorul lor se poate urmari evolutia procesului inflamator. gradul de activitate al acestuia. antistreptolizina si antipoteine M . antistreptolizina O (ALSO). antidezoxiribonucleoza B.. .determinarea factorului reumatismal prin reactia Wale-Rose si aglutenarea latexului . pentru evitarea starilor de stres inutil.de a stabili diagnosticul etiologic al suferintei segmentelor aparatului locomotor.In cursul examenului radiologic aparatul locomotor. ceea ce subliniaza importanta explorarilor paraclinice ale acestor imbolnaviri. chiar coincidenta clinica intre unele imbolnaviri cu etiologie si patogenie foarte diferite.de a urmari procesul reumatismal in cursul tratamentului. Pentru unele din aceste explorari. . . este foarte importanta pregatirea psihica a bolnavilor.de a recunoaste unele reflexiuni osteo-articulare sau musculare ale unor imbolnaviri generale in faza lor precoce. EXAMENUL SANGELUI Probele efectuate din sange in cursul afectiunilor reumatismale sunt de doua feluri: Probe nespecifice care atesta prezenta unui proces inflamator in organism. etichetarea si trimiterea probelor de sange la laborator le executa asistenta. PREGATIREA SI ASISTAREA EXAMINARILOR PARACLINICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR Simptomatologia clinica a bolilor aparatului locomotor este foarte variata: totusi exista o asemanare simptomatica.

Lichidul extras se examineaza macroscopic si se trimite la laborator pentru examinari biochimice. leziunile cartilajului articular si alte modificari intraarticulare. sinorte hipertrofice sau pachete adipoase. vascos. membrana sinorala. In conditiile unei oseptii chirurgicale examinarea se face in anestezie locala. cartilajul hialin. EXAMENUL ENDOSCOPIC AL ARTICULATIILOR (ARTROSCOPIA) SI BIOPSIA SINOVIALA Endoscopia cavitatilor articulare se face dupa principiile generale ale endoscopiilor. a caror natura da imediat cheia diagnosticului. in functie de examenle care pot fi cerute de medic. mediile de cultura (insamantarea se face direct la locul punctiei). scleroza si retractia capsulei. Claritatea endoscopului adesea este limitata de procese artrozice inaintate.EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL Lichidul sinovial se recolteaza prin punctie articulara (partea a II-a). Asistenta. de culoare galbena. Prin artroscopie se vizualizeaza suprafetele articulare. care indeplineste elementele ei. insufla aer in articulatie. La examenul morfologic se cere numararea elementelor celulare. EXAMINARILE RADIOLOGICE Pentru examenul radiologic osteoarticular se subliniaza radiografia conventionala si computer-tomografia. Radiografia osteo-articulara reflecta: 23 . Se pot decele sinovite reumatismale. pe piele medicul introduce tubul endoscopului in cavitatea articulara si apoi pentru a mari campul vizual. In conditii obisnuite lichidul sinovial este clar. hipertrofice. bacteriologice. examenul calitativ al elementelor figurate precum si prezenta eventuala a unor cristale. alaturi de instrumentele si materialele necesare pentru punctia articulara. lame de sticla si eprubete curate si sterile cu sau fara substanta anticoagulanta. mecanice. trebuie sa pregateasca recipientele de colectare. Dupa o incizie de 3-4 mm. Conditiile de pregatire si efectuarea radiografiilor osteo-articulare conventionale sunt cunoscute. vasele sinoviale si eventualii corpi straini interarticulari. Pentru analiza lui sunt necesari 4-5 nul lichid. deschisa care nu se coaguleaza. Totusi mentionam importanta indepartarii de pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al oricarei substante medicamentoase care pot contine elemente radiopace. imunologice si morfologice. care ar strica calitatea imaginii radiografice.

din acest motiv aplicarea ultrasonografiei in reumatologie este limitata. Aplicatiile 24 . In aceste conditii se pot detecta unele tumori osoase. Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor. hematoamele inchistate. amplificate si redate imagistic. SCINTIGRAFIA OSTEO-ARTICULARA Scintigrafia osteo-articularea se executa dupa principiile obisnuite ale explorarilor cu radioizotopi. calcifieri in capsula articulara sau subcutanate ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact. membrul explorat se introduce intr-un vas cu apa. dezaxari . modificarile in structura intima a tendoanelor. Transductorul ecografului nu realizeaza o cuplare electrica satisfactoare cu suprafete cutanate ale articulatiilor din cauza configuratie lor anatomice. ceea ce asigura studiul contracturilor musculare. intr-un camp magnetic nuclear puternic. largit prin prezenta de exudat . in care se gasesc sond emetoare. osteoliza) modificarile de suprafata (resorbtii corticale) spatiul articular care poate fi ingustat sau din contra.- integritatea osului modificarile de densitate ososasa (osteoporoza. Modificarile energetice rezultate din efectul de rezonanta sunt captate. Galiu si Iridiu.structura partilor moi. EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA Metoda rezonantei magnetice nucleare se bazeaza pe efectul de rezonanta al ionilor de hidrogen. Diferentele de contrast intre diverse structuri anatomice sunt determinate de continutul lor de ioni de Hidrogen in final de H2O. periarticulare. cu 99m TC difosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si tumorile osoase. osul devine penetrant pentru ultrasunete. Cu aceasta metoda se obtin sectiuni eco-scanografice din mm in mm. Din acest motiv pentru explorarea membrelor.deforamari articulare. In cazul proceselor osteoperiostale. utilizand izotopii radioactivi ai elementelor Technetiu. in loc de transductori obisnuiti. Datorita afinitatii tesutului osos fata de fosfor.

plasma. aparat simplu.vata . Gradul de mobilitate a articulatiilor.garou .alcool . DIAGNOSTICUL OSTEOMIELITEI VSH Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor Daca o cantitate de sange recoltat cu substanta anticoagulanta este lasat un anumit timp in repaus.1 seringa sau mai multe .cele mai valoroase ale metodei sunt in diagnosticul leziunilor discale si patologia coloanei vertebrale. Globulele s-au sedimentat. ELECTROMIOGRAFIA Explorarea functionale a muschilor beneficiaza si de metoda electromiografica. care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade. Ea prezinta in cazuri de boala modificari importante si ajuta la stabilirea diagnosticului. solutie sterila de citrat de sodiu 3. exprima coeficientul functional de mobilitate al articulatiei respective. Instrumente si materiale necesare: Aparatul Westergreen cu tuburi proprii. Cu ajutorul rezonantei magnetice. se pot identifica si alte leziuni morfologice in faza inca neelucidata si radiografic.8%.ace de seringa . iar deasupra lor ramane un lichid galbui. citit pe cadranul geniometrului in grade.cu piese sterile . Materiale necesare pentru o punctie venoasa: . GENIOMETRIA Prin geniometrie se intelege testarea mobilitatii articulatiilor.eprubete 25 . Determinarea gradului de mobilitate a articulatiilor se face cu ajutorul geniometrului. se observa ca globulele rosii se aseaza pe fundul vasului. Variatiile vitezei de sedimentare depind in mare masura de diferitele fractiuni practice din compozitia plasmei.tavita renala . raportat la valori normale ale articulatie resp[ective. Intrucat procesul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfofunctionale a sistemului nervos. materiale necesare pentru o punctie venoasa (cu o seringa de 2 ml). descrierea am cuprins-o in capitolul respectiv. M Sedimentarea globulelor poate sa se produca mai incet sau mai repede.

Citirea rezultatului se face dupa 1-2 ore si la cererea medicului dupa 24 ore. ora si cand s-a pus pipeta in stativ. 26 . 18 mm/Lh. Rezultatul se da in mm. Factorii determinanti sunt: debitul cardiac. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN TRATAMENT SI INGRIJIRE Rolul asistentei medicale in mobilizarea functiilor vitale TENSIUNEA ARTERIALA – se defineste ca viind presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Se desprinde garoul si se scoate acul din vena. exact pana la gradatia 0. Sangele pentru hemocultura poate fi recoltat si prin punctie arteriala. Se trece sangele in pipeta aparatului cu ajutorul unei pere de cauciuc. Eprubeta mare se astupa apoi cu un dop de vata si se acopera cu hartie. Cantitatea de sange necesara pentru o hemocultura este a 10-a parte cantitatea mediului de cultura. Materialul necesar pentru recoltare este acelasi ca pentru orice punctie venoasa. Se recolteaza prin punctie venoasa 1. Pe gaura acestei eprubete se va sprijini seringa. ferind astfel varful acului.6 ml sange astfel ca in seringa sa fie in total 2 ml amestec. se ridica degetul de pe orificiul superior al tubului si se fixeaza in capacul cu arc. Mediile de cultura folosite variaza dupa microbul pe care il cautam. La foaia de observatie se vor trece: VSH = 2 mm/ Lh. elasticitatea vaselor. rezultatul dupa 1 ora este 3-6 mm la barbat si 4-8 mm la femeie. prin insamantare pe medii de cultura. vascozitatea sangelui. forta de contractei a inimii.4 ml din aceiasi solutie. In cazul nostru pentru osteomielita. se va folosi o seringa mare luer de 20 ml montata cu ac sterilizata si o eprubeta mare. Se aseaza pipeta cu varful pe dopul de cauciuc al stativului. Hemocultura se executa in caz de septicemii cu streptococ.8% si se aspira in ac 0. mediul de insamntare este bulionul. Timpul cel mai potrivit pentru recoltare este inainte de a se fi dat bolnavului medicamente chimice sau antibiotice.TEHNICA: Se spala seringa cu solutie sterila de citrat de sodiu 3. Cantitatea de sange recoltat se apreciaza dupa numarul picaturilor: in general 100-180 picaturi. cu stafilococi si in alte boli infectioase. dar sterilizarea seringii trebuie facuta cu atentie si mai mare. In caz normal. Se agita de cateva ori pentru omogenizarea amestecului car4e este trecut apoi intr-o eprubeta mica si uscata. EXAMENE BACTERIOLOGICE Hemocultura – este punerea in evidenta a germenilor microbieni din sange. Pe butonul arcului se fixeaza un bilet pe care este notat numele bolnavului.

tensiometre cu mercur sau Hgometru .15 minute repaus inainte de masurare. Scop: descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimi si vaselor.se aseaza manometru (cel cu mercur) pe noptiera.adunarea si transportul materialelor necesare la locul examenului . tensiunea arteriala maxima (sistolica) = 140 mm Hg si mai mica in diastola – tensiunea arteriala minima (diastolica) = 80 Hg. Executia tehnicii propriu-zise (cu aparatul Riva-Roci): .cu mana stanga se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala.stetoscop stauricular . Materiale necesare: . intr-o pozitie fara vizibilitate pentru bolnav . pana la disparitia zgomotelor pulsative . efectuarea masurarii se face dupa cel putin 3 ore de la survenirea mesei.foaie de temperatura .se indeparteaza manseta de pe bratul bolnavului cu aparatul Pachou: .spalarea pe mini cu apa curenta .tava de instrumente medicale .cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc. pasta sau stilou cu cerneala albastra .se aplica strans manseta pe bratul bolnavului sprijinit in extensie .controlul starii de functionare a instrumentelor si a aparatelor Pregatirea fizica si psihica a bolnavului: . pana cand se aude zgomotul pulsului si se observa gradatia din momentul dat de zgomotul trecerii primei runde pulsative . Pregatirea materialelor: .Valoarea tensiunii arteriale fiind determinata in primul rand de forta de contractie a inimi va fi mare in sistola.tampon de vata cu alcool. se decomprima progresiv aerul din manseta cu ajutorul ventilului pompei de aer.citirea valorilor tensiuni arteriale se face pe cadranul manometrului Pachou Reorganizarea locului de munca: .se explica masurile necesare pentru o masurare corecta .se informeaza bolnavul asupra scopului investigatiilor .se memoreaza valoarea tensionala – tensiunea maxima – indicata de manometru .se continua decomprimarea si se memoreaza a doua valoare tensionala – tensiunea minima – indicata de manometru .se executa acele succesiuni de timpi . sub marginea inferioara a mansetei si olicala in urechi .privind manometrul. Diferenta dintre tensiunea arteriala si tensiunea arteriala minima are numele de tensiune arteriala diferentiala avand deasemenea importanta diagnostica.creion.se aseaza stetoscopul pe tava 27 .

maxima = 115 .A.se socoteste pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura o unitate de coloana de Hg. Frecventa pulsului. Calitatile pulsului sunt: frecventa.A. ritmicitatea. pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv. temporala.. maxima = 150 minima = 90 MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI Pulsul este unda pulsatila ce poate fi perceputa prin comprimarea unei artere perceptibile pe planul osos dur produsa de sangele impins in artere in timpul sistolei ventriculare. Calitatile pulsului: 1. care poate fi comprimata pe un plan osos: radiala. pix rosu.A. maxima = 75-90 minima = 50-60 2) 4-11 ani T. prin puls intelegem pulsul arterei radiale.lenta . humerala. emotii. femurala.se noteaza grafic in foaia de temperatura de culoare albastra (creion.rapida In conditii fiziologice. inaltimea corpului. foaie de temperatura rosie Pulsul poate fi luat pe orice artera accesibila palpatiei. frecventa pulsului variaza dupa sex. In practica curenta. Materiale necesare: ceas. cerneala) hasurat . creste frecventa la eforturi musculare. maxima = 100-120 minima = 60-75 4) 20-50 ani T. poate fi: . maxima = 90-110 minima = 60-65 3) 12-15 ani T. efort. superficiala.se aseaza bolnavul in pozitie comoda . Pulsul este mai accelerat seara decat dimineata. Masurarea pulsului are ca scop obtinerea de informatii privind starea anatomofunctionala a inimi si vaselor.A. varsta. amplitudinea si volumul.se dezinfecteaza stetoscopul cu tampoane de vata cu alcool Notarea grafica: .spalarea pe maini cu H2O si sapun . inlimbajul cotidian. carotida. frecventa pulsului variaza in felul urmator: 28 . Deasupra liniei groase se noteaza tensiunea arteriala maxima. pozitia corpului.A. stari fiziologice. digestie si emotie.140 minima = 75-90 5) peste 50 ani T. pelviana. In functie de varsta. iar tensiunea arteriala minima dedesupt Interpretarea rezultatelor (valori normale si patologice ale tensiunii arteriale) in functie de varsta 1) 1-3 ani T.

84 batai pe minut 2. pot deveni rigizi. Etapa sanguina reprezentata de schimburile de gaze dintre aerul alveolelor si sangele din capilarele mici.la un nou nascut . Etapapulmonara. ceea ce reprezinta in fond viteza de efectuare a pulsatiei. Apecierea tensiunii pulsului se face prin aprecierea fortei necesare pentru comprimarea arterei radiale. sinuosi. RESPIRATIA – reprezinta procesul prin care se asigura aportul de O2 necesar proceselor vitale ale organismului. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui.mare . 29 .tard Palpand un puls trebuie stabilit daca peretii arteriali nu reprezinta modificari patologice. 1. 2. tensiune si celeritate se vor interpreta in aceste cazuri in functie de modificarile anatomiceale peretilor arteriali.aritmic 4. Din acest motiv el va fi totdeauna de amlitudine mai mare cand inima normala sau hipertrofiata lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui 3. 5. Peretii arteriali isi pot pierde elasticitatea.celer . prin incarcarea lor cu saruri minerale de claciu. poate fi: .la 20 ani -de la 60 ani in sus 130-140 batai pe minut 100-120 batai pe minut 90 -100 batai pe minut 60 .80 batai pe minut 72 . Celeritatea pulsului reprezinta viteza de ridicare si de disparitie a undei pulsatile.moale Ea este determinata de valoarea fortei de contractie a inimi.ritmic . Volumul sau amplitudinea pulsului.dura . ingrosati.la 10 ani . acesta debarasandu-se in acelasi timp de CO2 si H2O. reprezentata de perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana in plamani si se distribuie in alveolele pulmonare. Tensiunea pulsului poate fi: .la un copil mic .mic Volumul pulsului este determinat de cantitate a de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. Respiratia include urmatoarele etape.. Sub acest raport pulsul poate fi: . Ritmicitatea Pulsul poate fi: . Modificarile de amplitudine.

Bradipneea se subimparte in: . iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex. deosebim mai multe forme: . Deosebim mai multe forme de dispnee cu perturbare ritmica si periodica a respiratiei: . 4. despartite de intervale inegale. In cadrul acestui tip de dispnee. deosebim urmatoarele tipuri de dispnee: 1. modificarile nu se repeta la intervale determinate.Dispneea Bouchut . Miscarile respiratorii au amplitudini diferite. Dispnee cu perturbare ritmica si periodica a respiratiei: In cadrul acestui tip de dispnee respiratia isi pierde ritmul ei normal. inspiratia si respiratia pot deveni sacadate.Dispneea Kussmaul . in bolile cardiace.Dispneea de efort .Dispneea Cheyne – Stakes .dispnee respiratorie . Dispneea cu rarirea ritmului respirator (bradipnee) Ea poate fi determinata de deranjarea fazei inspiratorii sau a fazei expiratorii a respiratiei. Etapa circulatorie reprezentata de transportul O2 pana in tesuturi si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. in urma caruia O2 este redat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere.3.dispnee inspiratorie 3. 2. TIPURI DE DISPNEE: Diferitele modificari ale respiratiei nu apar in general izolate. Dispneea dezordonata apare atunci cand respiratia nu mai prezinta nici o ridmicitate sau o periodicitate constatabila. Dupa frecventa.Dispneea paroxistica . iar obiectiv prin miscari respiratorii fortate. Subiectiv dispneea se manifesta printr-o sete mai mult sau mai putin accentuata de aer. caci se combina intre ele.Dispneea accidentala 30 . amplitudinea si ritmicitatea respiratiei.Dispneea de repaus . enzimatic. Dispneea cu acelerarea ritmului respirator (tahipnee sau polipnee) – se inrautateste in toate cazurile de reducere a suprafetei respiratorii. insa modificarile care caracterizeaza aritmia se manifesta dupa o periodicitate ritmica.Dispneea Bret 4. manifestandu-se sub forma caracteristica a dispneelor.

Scop: aflarea temperaturii. Astfel masurarea se poate face: in axila.tava de instrumente medicale . Asistenta nu are voie sa schimbe (tratamentul) medicamentul prescris cu un alt medicament cu 31 . Tipurile de termometre utilizate in practica sunt diferite.termometre maximale .creion. pasta sau stilou cu cerneala rosie . de al scufunda in apa curata si de al sterge. TERMOMETRUL MAXIMAL utilizat in tehnica medicala este gradatdupa scara Celsius. 1. I se vor explica masurile necesare pentru o masurare corecta. dupa scoaterea sa din solutia dezinfectata.5 pana la 42°. in gura. Inainte de masurare termometrul va fi controlat daca nu este stricat. Se va verifica daca coloana de mercur din capilar a fost redusa la nivelul gradatiei minime dupa masurarea anterioara. Respectarea intocmai a medicametului prescris. Cel mai obisnuit este termometrul maximal. Masurarea temperaturii cu termometrul maximal obisnuit se face in cavitatile inchise sau seminchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centarla. Masurarea temperaturii se face cu termometrul. Daca termometrul este utilizat numai la un singur bolnav ne vom multumi. numit si termometru medical.adunarea si transportul materialelor necesare la locul examinarii . in plica inghinala. a cailor de administrare.controlul starii de functionare a termometrului Pregatirea fizica si psihica a bolnavului Bolnavul va fi informat asupra scopului investigatiei. chiar fatale.foaie de temperatura Pregatirea materialelor: . dar masurari mai precise se obtin in rect si vagin.TEMPERATURA Temperatura corpului uman se mentine constanta intre 36°-37° datorita procesului de termoreglare. administrarea unor medicamente alterate sau schimbarile de medicamente pot da naster unor accidente grave. Greselile provenind din nerespectarea dozelor. Din acest motiv la administrarea medicamentelor asistenta medicala va tine seama de anumite reguli generale. Materiale necesare: . scara variatiilor patologice ale temperaturii corporale umane. El este un termometru cu scara redusa de la 34. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN TRATAMENT SI INGRIJIRE Reguli de administrare a medicamentelor: Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare responsabilitate. Daca avem termometre utilizate la mai multi bolnavi. ele vor fi spalate inainte de intrebuintare.

Intensitatea efectului depinde de calea prin care a fost administrat medicamentul. efect aemanator. culoare. tulburarea sau opalescenta lor denota o alterare a lor. Nerespectarea orarului poate duce la fenomene cumulative si de intoxicatii grave sau la ineficacitatea tratamantului. lichefierea medicamentelor solide. Prin alterare unele medicamente isi pierd din eficacitate. Medicamentele se descompun sau se elimina in organism in anumite limite de timp. Respectarea dozajului prescris Odata cu identificarea medicamentelor se vor verifica si dozele prescrise. Respectarea cailor de administrare Efectul unor medicamente este legat de calea de administrare. mod de cristalizare. Orice lipsa de concordanta va fi raportata medicului pentru a preciza doza reala necesara. 7. Respectarea orarului de administrare Medicamentele vor fi administrate in ritmul prescris. 6. 3. contrarii precum si la complicatii locale la locul injectiilor. gust. Orice greseala poate fi inlaturata daca asistenta cunoaste bine medicamentele cu care lucreaza si nu administreaza nici un fel de medicament asupra caruia are cea mai mica indoiala. Identificarea medicamentelor administrate Asistenta medicala va verifica eticheta de pe medicamente la preluarea acestora. Nerespectarea cailor de administrare duce la periclitarea efectului medicamentelor. daunatoare organismului. Administrarea la intervale mai scurte decat timpul lor de eliminare duce la cumulare de la doze terapeutice la doze toxice sau chiar letale. fara aprobarea prelabila a medicului. Verificarea calitatii medicamentului administrat Decolorarea sau supracolorarea. altele insa se transforma in produse toxice. precipitate. la efecte nedorite. Respectarea somunlui bolnavului Bolnavii nu vor fi desteptati din somnul fiziologic niciodata pentru administrarea medicamentelor simptomatice.2. 32 . Medicamntele alterate nu vor fi administreate bolnavilor. care circula sub diferite denumiri. Dozele notate in foile de observatie trebuie sa corespunda cu cele din condicile de predare si cu adnotarile asistentei de la vizita. miros. precum si pentru majoritatea celor patogenice. 5. apoi inainte de administrare la scoaterea sau varsarea lor din ambalajul respectiv. Nu pot fi inlocuite intre ele nici macar preparatele identice. consistenta. In afara de verificarea scriptica de pe etichete asistenta trebuie sa recunoasca medicamentele dupa ambalare. 4. fluiditate. sedimente sau flacoane in solutii.

Luarea medicamentelor in prezenta asistentei La bolnav nu trebuie sa ramana nici un medicament. poate lua masuri pentru a preveni complicatiile. 15.Prevenirea infectiilor intraspitalicesti La administrarea parenterala a medicamentelor se vor pastra conditii riguroase ale osepriei.Servirea bolnavului spitalizat cu doze mici de medicamente Bolnavul va primi deodata numai o doza unica pe care o va lua in prezenta asistentei. Evitarea incompatibilitatii dintre medicamente Cand se administreaza mai multe medicamente deodata. Pentru medicamentele injectabile va utiliza seringi si ace sterile. Numeroase medicamente devin insa ineficace sau chiar daunatoare prin degradare. pe de alta parte contactul solutiilor cu aerul poate sa scada eficacitatea medicametului. 12.Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor Asistenta va pastra o ordine precisa in administrarea diferitelor medicamente. 8. vor fi injectate imediat. sa fie respectat somnul de noapte si de dupa masa. separate pentru fiecare injectie chiar la acelasi bolnav. asistenta isi poate modifica munca prin turnarea solutiilor sau picaturilor diferite in acelasi pahar. ele vor fi administrate personal de catre asistenta medicala. Neraportarea in timp a greselilor poate atrage consecinte grave sau chiar fatale. odata deschise. Medicatia va incepe cu administrarea tabletelor. 10. 11. Va preveni bolnavul asupra eventulelor manifestari secundare care se pot ivi in urma utilizarii medicamentelor. 14. trebuie facuta astfel incat.Lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise Asistenta medicala va explica bolnavului ce anume asteapta medicul de la aceste medicamente si in cat timp se va instala efectul lor. 9. odata deschise se injecteaza. 33 .Stabilirea orarului de administrare a medicamentelor care necesita o concentratie continua in sange. precipitare daca se amesteca cu altele. solutiilor si picaturilor. Administrarea imediata a medicamentelor deschise Medicamentele injectabile nu se pastreaza in stare deschisa. 13. dupa posibilitati. Raportarea imediata catre medicul sectiei a greselilor de administrare a medicamentelor Orice greseala de administrare se raporteaza imediat medicului care luand cunostinta de greseala comisa. Medicamentele sterile. Fiolele. va continua cu injectiile si la sfarsit ovulele vaginale si supozitoarele.

Algocalmin 4. . fiola. .trusa de perfuzat ambalata original . comprimat. Materiale necesare: . fiola. Calea orala Pe calea orala se pot lua medicamente sub forma de tableta.garou 34 .ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA Medicamentele sunt substante de origine animala.substanta de perfuzat .comprese . siropuri. Dintre acestea cele mai importante sunt: 1. In cazul osteomielitei am aplicat un tratament riguros bazat pe antibiotice.tampoane de vata .pentru completarea proteinelor sanguine in caz de hipo si disproteinemie.benzi de leucoplast pentru fixarea acului sau a carmelei de plastic si a tubului perfuzorului de pielea bolnavului . Diazepam Rolul asistentei medicale in tratament si ingrijire Hidratarea organismului prin perfuzie Calea intravenoasa este singura cale judicioasa pentru reechilibrarea hidroionica si valemica a organismului.administrarea medicamentelor in perfuzii continue si doze la care se urmareste un efect prelungit. solutii izotane si usoare analgezice. Efectul medicamentelor este usor intarziat datorita absortiei mai lente in sange. Eritromicina 2. Perfuzia intravenoasa picatura cu picatura poate fi utilizata pentru urmatoarele scopuri: .pentru perfuzia de sange.o tavita renala . . supozitoare.hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidromineral.pentru alimentatia pe cale poreuterala.o musama sau un prosop steril sub membrul in care se face perfuzia . vegetala sau chimica transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare: comprimat. capsula. Rifamepicina 3. .

se “incarca” vena pe ac si se continua inaintarea in lumenul ei. Vieza de curgere a lichidului perfuzat se regleaza prin ridicarea rezervorului la o inaltime de 1 m si cu ajutorul prestubului in asa fel incat numarul picaturilor sa corespunda cu cantitatile care trebuiesc sa se administreze. gentamicina. pana cand se simte ca a fost intepata vena. identificam vena.asigurarea unei hidratari corespunzatoare perfuzabile 35 . b) se introduce usor de-a lungul peretelui anterior al venei. se face punctia venoasa pentru a monta perfuzia. acoperita cu o mausama sau cu un prosop steril. solutii medicamentoase. Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere. Tratamentul perfuzabil al osteomielitei Cuprinde: . venele maleolare etc. desfacem garoul. inca 2-3 cm avand grija sa nu iasa prin peretele opus. Acul adaptat la perfuzor se tine in mana dreapta si se inteapa pielea in vena astfel: a) in primul rand se inteapa pielea deasupra locului care este fixat de policele stang. Dupa ce s-a verificat daca perfuzia lichidului se face fara obstacol. Operatia de schimbare trebuie sa se petreaca in timp cat mai scurt pentru ca sangele refulat prin ac sa nu se coaguleze. Vom privi atent. oblic catre vena. cefalica sau bazilica. Prin perfuzia intravenoasa picatura cu picatura se pot administra nu numai lichide hidratante.complex de vitamine antiinfectios . Se pot utiliza venele de la plica cotului. dezinfectam locul punctiei. c) se patrunde in lumenul venei. Membrul in care se face perfuzia se aduce in abductie fiind sprijinit pe o masuta sau de o perna mai dura.tratament antibiotic si anume: oxacilina. vena safen interna. Dupa ce vena s-a evidentiat suficient.Pregatirea bolnavului Administrarea intravenoasa a lichidelor se face in deculit dorsal in una din venele bine vizibile si proeminente. Cu degetul mare de la mana stanga se imobilizeaza pielea la 2-4 cm sub locul unde se face punctia iar cu restul mainii se intinde pielea segmentului de membru unde se face punctia si se tine imobilizat membrul respectiv. eritromicina . Etape de executie Aparatul montat si incarcat se evacueaza de aer si lichidul rece din tub. ci si solutii alimentare cu valoare calorica inalta. atasam garoul. asistanta va fixa cu benzi de leucoplast pavilionul acului si portiunea imediat vecina a tubului de pielea bolnavului. seruri imune. Apoi se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului din rezervor in vena. caci durata mai indelungata a operatiei cere si o contributie mai mare din partea bolnavului in ceea ce priveste mentinerea pozitiei corecte. dupa metode cunoscute.

Prezentarea medicala Domnul C. ulterior purulente. Din antecedentele personale reiese ca bolnavul mentioneaza ca probleme patologice: TBC osos operat in 1977 adenom de prostata in 1998 neaga hepatita. sector 3 Bucuresti se prezinta la camera de garda a spitalului clinic “Sfantul Ioan” pe data de 8. EXAMEN CLINIC .stare generala buna Sistemul ganglionar: ganglioni nepalpabili.04. in data de 15. 2002 pentru internare cu diagnosticul de trimitere de OSTEITA FEMUR DREPT. 3. Antecedentele meredocolaterale fiind fara legatura cu boala actuala.2002 CULEGEREA DATELOR 1. murmur vezicular drept 36 .2002 pentru granulom de fir dupa artrodeza de sold drept (1977). Din istoric se pot mentiona urmatoarele: Pacientul a fost operat in sectia noastra. prezentand urmatoarele: durere coapsa dreapta abces fistulizant femur drept Bolnavul locuieste impreuna cu sotia sa si cei doi copii inter-un apartament cu 3 camere in conditii decente de viata. nedurerosi Tegumente si mucoase: normal colorate Aparatul respirator: torace normal comformat.04. in varsta de 60 ani cu domiciliul in srada Soldat “Ilie Mihai”. In luna aprilie pe cicatricea post-operatorie apare o fisura cu eliminari sangvinalente.SPITALUL CLINIC “SFANTUL IOAN” SECTIA ORTOPEDIE CAZUL CLINIC Nr. sonoritate pulmonara normala.03. nr. vibratii vocale transmise bilateral.04. I Proces de ingrijire pe perioada 20.2002-26. bolnavul prezentand totodata durere. alergie la medicamente. febra si stari de oboseala. J. anepliatii costale simetrice.

splina.2002 a suferit o interventie pentru granulom de fir dupa artrodeza de sold drept realizata in 1977. Pe fata interna a coapsei si soldului drept cicatrice post operatoriela aproximativ 22 cm. WBC 2. Coreland datele anamnestice cu cele ale examenului obiectiv se poate afirma ca pacientul are alterata functia de mobilitate. II. Pentru investigarea starii generale se relizeaza urmatoarele examene biochimice si hematologice: Data 10. 10³/mm³ 10³/mm³ 13.7 % 23 U/L 13 U/L 100 mg/dl La data de 10.04. TGP 7. orificiu fistulos cu eliminari sero-purulente. In treimea medie.0 g/dl 40. ulterior purulente.Aparatul cardiovascular: zona precordiala de aspect normal. Membrul pelvin drept are o scurtare aparenta de aproximativ 8 cm pe rama segmentului femural. Mobilitatea activa si pasiva la nivelul soldului drept abolita. 37 . cicatrice post-operatorie de aproximativ 6 cm. Procese de ingrijire – evaluarea asistentei in cea de a doua zi de la internare. HGB 4. tranzit intestinal prezent. TGO 6.J. TA = 100/60 mm Hg AV = 76 b/min Aparatul digestiv: abdomen suplu cu respiratie.2002 Denumirea analizei 1.2002 se recolteaza secretia plagii in vederea realizarii examenului bacteriologic. Glicemie Rezultat 5. aceasta prezentand impotenta functionala la nivelul membrului drept si dureri. mictiuni fiziologice Aparatul loco-motor: Subiectiv: Durere coapsa dreapta Obiectiv: Bolnav in decubit dorsal la planul de examinare. soc apexian in spatiul v intercostal stang. Conform afirmatiilor pacientului in luna aprilie apare pe cicatricea postoperatorie o fistula cu eliminari sangvinolente. Aparatul neurogenital: loje renale libere. zgomote cardiace ritmice. in varsta de 60 de ani cu diagnosticul de internare oseita femur drept dupa ce la data de 15. HTC 5. RBC 3. Pe fata postero-externa a coapsei.04. ficat in limite normale. Rezultatul indica: absenta oricarui germen.03. am preluat spre ingrijire bolnavul C.1.

alterarea tegumentelor prin prezenta cicatricei operatorii .risc de infectie Diagnostic de ingrijire: .dureri la nivelul coapsei .prezenta sechelelor Obiective: .se realizeaza toaleta locala .disconfort legat de prezenta infectiei manifestat prin durere si secretii purulente Obiective: .se schimba si se supravegheaza pansamentul . NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Probleme: 38 .carente de igiena . Pacientul prezinta mictiuni fiziologice si tranzit intestinal. Analizand datele provenite de la examenul obiectiv si din culegerea datelor pot afirma ca pacientul are alterate urmatoarele nevoi: 1. .dezechilibrul integritatii tegumentelor .pacientul sa nu mai prezinte dureri .alternarea mobilitatii prin prezenta procesului infectios grefat si cicatrice post operatorie manifestata prin impotenta functionala la nivelul membrului drept.se administreaza medicatia prescrisa . NEVOIA DE A SE MOBILIZA Probleme: . Functia respiratorie si circulatorie se mantine in limite fiziologice.impotenta functionala . 2. Pacientul prezinta modificarea comfortului. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTE INTEGRE SI CURATE Probleme: .tumefactia femurului drept Diagnostice de ingrijire: .sa se mobilizeze in limite normale Interventii: .se invata pacientul exercitii de mentinere a tonusului muscular.remiterea procesului infectios .remiterea procesului infectios Interventii: .pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare in 24 h 3.pacientul sa prezinte tegumentele curate si integre .Tegumentele sunt alterate la nivelul cicatricii operatorii prin prezenta fistulei cu eliminari sero-purulente. fara modificari. ceea ce duce la tulburarea somnului.

administrarea medicamentelor necesare pentru inlaturarea greturilor .alterarea modului de a dormi legat de durere.discomfort legat de prezenta infectiei manifestata prin durere si secretii purulente . varsaturi.anxietate .imposibilitatea de a se destinde Diagnostice de ingrijire: .. varsaturi manifestat prin insomnie Obiective: .potential de dezhidratare Diagnostice de ingrijire: .alterarea modului de a dormi .tulburari digestive Obiective: .greturi .alterarea somnului datorita febrei 39 .servesc pacientul cu alimente prezentate atragator 5.sa beneficieze de ore odihnitoare (8-10 h/24 h) in 48 h Interventii: .cresterea temperaturii peste limite normale . NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Probleme: .asigurarea unui climat corespunzator prin aerisirea camerei cu o temperatura constanta si umiditate .alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios manifestat prin greturi.risc de suprainfectii .schimbarea lenjeriei de pat si corp 4. anorexie .dificulatate in a se alimenta si hidrata .sa fie menajat fizic si psihic .pacientul sa se odihneasca corespunzator .apreciez gradul de tolerare al alimentatiei . NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Probleme: .varsaturi Diagnostice de ingrijire: .inlaturarea greturilor . greturi. tumefactie.echilibrare hidroelectrolitica Interventii: .efectuez bilantul intrari iesiri pe 24 h .

diminuarea procesului infectios Obiective: ..asigur conditiile de mediu din salon .hidratez bolnavul cu cantitati mici si dese de lichide 40 .sa nu mai prezinte modificari ale tegumentelor si ale mucoaselor Interventii: .dezechilibru nutritional cantitativ si calitativ datorat procesului infectios .aplic comprese reci si pungi cu gheata la nivelul femurului .

alterarea functiilor de mobilizare legat de prezenta procesului infectios la nivelul membrului drept pe cicatricea operatorie manifestata prin impotenta functionala Obiective .07.durere .prezenta de secretii .2001 -prezenta moderata de secretii -mobilitate partiala recuperata Obiectiv in curs de realizare .alterearea starii de confort Psihic: -anxietate Social: -lipsa de cunoastere a modalitatilor de autoingrijire . durerii si anxietatii . de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate.ajut pacientul in efectuarea toaletei generale .impotenta functionala picior drept -fistula post operatorie 11. Problema .evaluez gradul de dependenta in satisfacerea nevoii -realizez toaleta locala cu cloramina alcool si betadine .1.stare generala buna -afebril -secretii la nivelul fistulei 20. NEVOIA DE A SE MOBILIZA Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare.neliniste.07.pozitionez pacientul in pozitie antalgica -linistesc pacientul cu privire la evolutia bolii -Diazepam 1 tb.diminuarea mobilitatii Sursa de dificultate Fizic: .2001 . .disparitia infectiei Interventii Autonome Delegate .2001 .disconfort datorat prezentei secretiilor.07.proces infectios Manifestari de dependenta -impotenta functionala la nivelul piciorului drept Diagnostic de ingrijire . Evaluarea 9. de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice.crearea unei stari optime de confort 41 .

fistula -secretii 11.alterarea integritatii tegumentelor prin prezenta fistulei manifestata prin secretii seropurulente Obiective .fistula la nivelul plagii operatorii Psihic: -anxietate Social: -insuficienta cunoasterii de sine si a necesitatilor igienice ale organismului Manifestari de dependenta -secretii seropurulente -intreruperi ale continuitatii tegumentare Diagnostic de ingrijire .02.invat pacientul necesitatea unei toalete riguroase . ingrijit.2001 .alterarea integritatii tegumentelor Sursa de dificultate Fizic: . a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI 42 .stare generala buna -afebril -secretii seropurulente la nivelul fistulei 20. Evaluarea 9. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTE CURATE SI INTEGRE Definitie: A fi curat.2001 .asigur conditiile de mediu adecvate acordarii ingrijirilor -realizez toaleta locala si pansamentul in conditii aseptice . asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.2.2002 -pacient afebril -stare generala buna –secretii purulente 3.07.pacientul sa prezinte tegumente curate si integre -pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale -pacientul sa nu prezinte escare Interventii Autonome Delegate .schimb pozitia in pat a bolnavului ori de cate ori este nevoie -realizez masaj la nivelul zonelor de presiune -Diazepam 1 tb. Problema .07.

timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.07.2001 -insomnie -pacientul prezinta anxietate 20.Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii.02.07.evaluez gradul de alterare a nevoii -ajut la diminuarea durerilor prin refrigerarea la nivelul plagii . Evaluarea 9.2001 pacientulprez inta dureri care il impiedica sa doarma -are insuficienta de somn 11.vorbesc cu pacientul incercand sa diminuez anxietatea -invat pacientul sa se relaxeze gandindu-se la ceva placut -realizez inanite de culcare toaleta generala pentru relaxarea muschilor -Diazepam 1 tb.disconfort legat de prezenta procesului infectios manifestat prin dureri -alterarea somnului si odihnei datorita discomfortulu i si anxietatii manifestata prin insomnie Obiective -diminuarea discomfortului Interventii Autonome Delegate .2002 -pacientul doarme putin -anxietate diminuata . Problema .are insuficeienta -disconfort de somn si -anxietate odihna -insomnie -pacientul sa beneficieze de ore suficiente de somn si odihna 43 .alterarea starii de confort Sursa de dificultate -proces infectios Manifestari de dependenta -dureri Diagnostic de ingrijire .

4.nutritie dezechilibrata Obiective -sa fie echilibrat din punct de vedere hidro-electrolitic in 24 h -pacientul sa nu mai fie anxios in 24 h Interventii Autonome Delegate .imposibilitatea de a-si procura alimentele necesare -slabicune musculara -oboseala -scadere ponderala -alimentatia necorespunzatoar e are legatura cu imposibilitatea de a-si procura alimente . Problema Sursa de dificultate Manifestari de dependenta -greutate in asigurarea rezervelor zilnice alimentare -iritabilitate Diagnostic de ingrijire . anorexie manifestata prin scaderea in greutate . NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea. NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 44 . varsaturi Social: .sustin bolnavul si il incurajez oferinu-I un mediu de securitate -servesc pacientul cu alimente prezentate atragator Obiectiv trei realizat 5. intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune functionari.aport lichidianalimentar insuficient -scadere in greutate -tulburari digestive legate de hidratare insuficienta.bolnavul sa se hidrateze corespunzator pentru a avea o stare de bine in 24 h .invat bolnavul sa efectueze exercitiile cavitatii bucale in fiecare zi .-bolnavul sa beneficieze de un aport lichidian si alimentar suficient .efectuez bilantul intrari-iesiri pe 24 h -metro-clopramid -irplex .servesc paciantul cu alimente prezentate atragator si impreuna alcatuim regimul alimentar Obiectivul doi realizat Greturi.calciu gluconic Evaluarea Deficit de alimente si Social: lichide -lipsa fondurilor materiale Psihic: -anxietate Obiectivul unu realizat Alimente necorespunzatoare Social: .

Problema Hipertermie Sursa de dificultate Fizic: -proces infectios Manifestari de dependenta -febra -reducerea mobilitatii Diagnostic de ingrijire -alterarea temperaturii corpului ca urmare a procesului infectios manifestat prin febra de tip septicemic -anxietate legata de slabiciune manifestata prin alterarea starii de confort Obiective -scaderea febrei -asigurarea confortului necesar bolnavului Interventii Autonome Delegate .Definitie: Mentinerea temperaturii in limite normale este o necesitate a organismului de a conserva o temperatura la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine o stare de bine.asigur bolnavului o camera aerisita -aplic comprese reci la nivel axilar si la plici .schimb pozitia bolnavului la fiecare 24 h -Ringer 500 ml -Glucoza 500 ml -Algocalmin Evaluarea Obiectivul unu realizat Modificarea starii de confort Psihic: -anxietate -oboseala -cefalee -slabiciune .sa fie echilibrat hidro-electrolitic -sa beneficieze de un aport lichidian -hidratez bolnavul cu cantitati mici si dese de lichide Obiectiv trei realizat Nevoia fundamentala Manifestari de 45 Obiective Interventii autonome .sa beneficieza de confort psihic si sa se diminueze anxiatatea Obiectivul doi realizat Potential de deshidratare Psihic: -anxietate -stres -neliniste -disconfort -refuz lichidian -transpiratie -ptential de deshidratare legat de anxietate. stres manifestat prin refuz lichidian .

Nevoia de a comunica cu semenii 3. Nevoia de a se recrea 6.independenta 1. maturitate psihosociala -mentinerea fortei musculare -schimbarea lenjeriei de corp ori de cate ori este nevoie -il invat sa-si aleaga singur imbracamintea si accesoriile corespunzatoare -il invat exercitii fizice si posturi pentru mentinerea tonusului fizic -invat pacientul: sa utilizeze mijloace specifice de exprimare a sentimentelor . Nevoia de a-si practica religia 4. tonus muscular. Nevoia de a se imbraca si dezbraca . mobilitatea articulara. Nevoia de a fi preocupat in vederea relizarii .scaderea starii de incordare -capacitatea fizica buna -dezvoltarea psihologica si emotionala optima -dorinta si interesul de a invata -acumularea de cunostinte -sa-si mentina integritatea mijloacelor de comunicare -captarea increderii in echipa de ingrijire -respectarea convingerilor care sa-I permita efectuarea actiunilor religioase Pacientul trebuie sa: .sa cunoasca date despre boala sa 5.sa fie receptiv -determin pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valor -il orientez spre acele activitati corespunzatoare -il stimulez pentru a obtine performanta dorita -pacientul este multumit 2. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea -organizez activitati de educatie pentru sanatate -informez cu privire la boala 46 . limbaj clar. ritm moderat.functionare adecvata a organelor de sunet -debit verbal: usor. precis -pacientul participa la slujbe religioase -citeste carti si reviste religioase -integritatea psihica -pacientul manifesta ambitie in relizarea activitatilor specifice varstei sale .sa cunoasca norme de mentinere a sanatatii .sa-si continue activitatile conform varstei si aptitudinilor sale -sa-si cunoasca in continuare resursele intelectuale -planificarea impreuna cu pacientul a activitatilor recreative -asigurarea conditiilor necesare realizarii acestor activitati Pacientul trebuie: .capacitatea fizica.

astfel ca se transfera pe sectia de ortopedie a spitalului “Sfantului Ioan” pentru continuarea tratamentului de specialitate a leziunii de osteomielita treimea inferioara femur drept. in varsta de 19 ani. mucoase umede.SPITALUL CLINIC “SFINTUL IOAN” SECTIA ORTOPEDIE CAZUL CLINIC Nr.Z.2002 CULEGEREA DATELOR 1.03. La internare bolnavul prezinta: tumefactie a genuchiului drept si coapsa dreapta in treimea inferioara inapetenta.04. sector 3. II Proces de ingrijire pe perioada 20. 47 . Bucuresti se prezinta la sectia ortopedie la spitalul “Sf.04.2002-26.03. durere.2002 – 11. nr. impotenta functionala. Brancoveni.2002. rezultatul hemoculturii a iesit pozitiv cu stafilococ auriu stabilinu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza inferioara femur drept. In urma analizelor efectuate.2002 la spitalul “Grigore Alexandrescu” pentru tumefactie. Antecedente heredo-colaterale – mama decedata Antecedente personale fiziologice – nu avem date patologice – hepatita tip B La internare bolnavul prezinta la examenul general: tegumente palide. 14. varsaturi Istoricul bolii: Bolnavul a fost internat in perioada 3. Prezentarea medicala Domnul P. Ioan” cu diagnosticul de asteomielita acuta metafiza inferioara femur drept in ziua de 14. domiciliu in str.04. In timpul spitalizarii a urmat un tratament de ameliorare a bolii fapt pentru care nu a fost incizat. grturi.

varsaturi. adaugandu-se si tulburari digestive (greturi.dificultate in a se alimenta si hidrata 48 . Analizand datele subiective si obiective. impotenta functionala.anxietate .rinichi nepalpabili. se imobilizeaza in aparat gipsat pelvipedias drept.4 C Bolnavul este purtator al unui aparat gipsat la nivelul femurului drept si prezinta o tumefactie la genuchiul drept si coapsa dreapta in treimea inferioara cu recomandare de repaus la pat. extensia genuchiului sunt posibile. Examenul aparatului locomotor La inspactie: In deculat dorsal cu membrele inferioare in extensie se constata o discreta tumefactie a genuchiului drept care are reliefuri osoase. mictiuni spontane.fauere curate. II. Din discutiile cu el. putin anxios fiind speriat de boala sa. rezultatele examenului clinic si paraclinic. conditii impuse de spitalizare. . cu o frecventa de 17 rep/ min tensiune arteriala = 110/65 Hg temperatua = 38. inapetenta). Bolnavul are un somn neodihnitor datorita starii de hipertermie. Proces de ingrijire Am preluat in ingrijire in cea de a doua zi de la internare pe bolnavul P. bolnavul prezinta urmatoarele probleme de ingrijire: .postura inadecvata . tesut conjunctivo-adipos normalo reprezentat. torace normal conformat.Z. in varsta de 19 ani cu diagnosticul de internare ostomielita metafiza inferioara femur drept. Nu se incizeaza.orentat temporo-spatial. Flexia.zgomote cardiace ritmice – 80 b/ minut. a mediului necunoscut. TA= 110/65 Hg. . . orientat temporo-spatial si prezinta urmatoarele constante biologice: repiratie ritmica asimetrica. am constatat ca pacientul este comunicativ.imobilizarea in atele gipsate . La palpare: Se constata discret soc ratulian iar metafiza inferioara a femurului este dureroasa la presiune.

sa aiba o stare de confort Interventii: . NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Probleme: .sa se odihneasca corespunzator .alterarea somnului Diagnostic de ingrijire: .stare de insomnie .discomfort legat de prezenta tumefactiei .durere .efectuarea exercitiilor fizice .imposibilitatea de a se destinde .schimbatul lenjeriei de corp si de pat 49 .asigurarea unui climat corespunzator unui somn odihnitor .alterarea modului de a dormi legat de durere Obiective: . NEVOIA DE A SE MISCA SI A-SI MENTINE O POSTURA ADECVATA Probleme: .sa beneficieze de ore odihnitoare Interventii: .tumefactie Obiectivul: .pozitionarea bolnavului in pozitia antologica pentru evitarea durerii 2.sa nu prezinte complicatii .dificultate in mobilizare .alterarea starii de confort Diagnostic: .dezechilibrul mobilitatii fizice .1.bolnavul sa se poat mobiliza .

3. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Probleme: - dificultate in a se alimenta si hidrata - greturi - varsaturi Diagnostic de ingrijire: - alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios - anorexie, greturi Obiective: - inlaturarea greturilor - sa fie menajat fizic si psihic Interventii: - efectuarea toaletei bucale in fiecare zi 4. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE Probleme: - alterarea integritatii tegumentelor prin aparitia tumefactiei Diagnostic de ingrijire: - carente de igiena - mucoase uscate - durere Obiective: - sa fie echilibrat fizic si psihic - sa nu mai prezinte complicatii Interventii: - pacientul va fi echilibrat hidroelectrolitic - realizez un pansament in conditii aseptice - realizez toaleta locala

50

1. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice.
Problema
Dezechilibrul mobilitatii fizice

Sursa de dificultate
Fizic: - prezenta aparatului gipsat -oboseala -slabiciune

Manifestari de dependenta
-durere -tumefactie I n treimea inferioara a femurului drept

Diagnostic de ingrijire
-dezechilibrul mobilitatii fizice legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin durere, tumefactie a femurului drept

Obiective
- sa nu mai prezinte durere si sa se siminueze procesul de inflamatie -sa nu mai prezinte complicatii in 24 h

Interventii Autonome Delegate
-bolnavul sa efectueze exercitii printr-o crestere gradata a miscarilor in functie de toleranta pentru satisfacerea nevoilor Rifampicina -oxacilina

Evaluarea

Obiectivul unu realizat

Dificultate de a ramane in pozite functionala

Fizic: -lipsa de cunoastere a modalitatilor de folosire a mijloacelor ajutatoare pentru deplasare Psihic: - anxietate

-limitarea amplitudinii miscarii

Potential de accident

-astenie -slabiciune -pierderea echilibrului -neliniste

-dificultate in a ramane in pozitie functionala legata de lipsa de cunoastere a modalitatilor de folosire a mijloacelor ajutatoare -potential de accident legat de anxietate manifestat prin pierderea echilibrului astenic, neliniste, slabiciune musculara

- pacientul sa se poata mobiliza singur in putine zile -sa aiba o posura adecvata

-asigurarea paciantului o pozitie corecta - schimbarea pozitiei pacientului la 2 h

Obiectivul doi realizat

-bolnavul sa aiba o forta musculara pastrata in 24 h -sa fie echilibrat psihic in 3 zile

-incurajez bolnavul in mentinerea tonusului muscular -comunic eficace cu bolnavul

Obiectivul trei realizat

2. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE INTEGRE Definitie: A fi curat, ingrijit, a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
Problema
Dificultatea de a-si mentine tegumentele curate

Sursa de dificultate
Fizic: - durere -tumefactie -proces osteomielitic

Manifestari de dependenta
-mucoase uscate -tumefactiea femurului drept -carente de igiena

Diagnostic de ingrijire
-ddificultate in asigurarea unei igiene adecvate legata de procesul osteomielitic

Obiective
- pacientul sa prezinte tegumente si mucoasele in 24 de ore -pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare in 24 ore - pacientul sa fie echilibrat hidroectrolitic in 24 h -prevenirea deshidratarii in 24 h

Interventii Autonome Delegate
-ajut pacientul in efectuarea toaletei zilnice: fata, gat, membre

Evaluarea

Obiectivul unu realizat

Alterarea echilibrului hidroelectrolitic

Fizic: -intoleranta digestiva

-tegumente modificate -greturi -varsaturi

-alterarea integritatii tegumentelor legat de intoleranta digestiva manifestat prin greturi, varsaturi

-evaluez starea de deshidratare si asigur un aport suplimentar de lichide

Obiectivul doi realizat

Intoleranta la efort

Psihic: - teama - pierdere imaginii de sine

-astenie -neliniste -disconfort

-intoleranta la effort legat de pierderea imaginii de sine manifestat prin astenie, neliniste, disconfort

-bolnavul sa beneficieze de o stare de confort necesara refacerii in 3 zile -sa fie echilibrat psihic in 3 zile

-asigur intimitatea bolnavului -ajut bolnavul sa-si schimbe atitudinea Obiectivul trei realizat

53

stres. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii.tulburari al somnului legat de durere. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA 54 . manifestat prin tema si neliniste .eliminarea anxeitatii -comunic cu bolnavul lasanu-l sa-si exprime temerile -stabilim un program de somn Obiectiv trei realizat 4.3. timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim. stresului -bolnavul sa prezinte un echilibru al functiei termoreglarii Interventii Autonome Delegate -asigur bolnavului o camera curata -aplic pungi cu gheata Evaluarea Obiectivul unu realizat Epuizare Social: -lipsa de cunoastere a mijloacelor de relaxare -restrictie in miscari -stare de disconfort -prezenta aparatului gipsat -modificarile confortului prin lipsa de cunoastere a modalitatilor de relaxare si destindere -educarea paciantului privind tehnici de destindere si relaxare -sa beneficieze de o stare de confort fizic si psihic -stabilesc impreuna cu bolnavul un program de exercitii Obiectivul doi realizat Dezechilibru psihic Psihic: -anxietate -stres -teama -neliniste -dezechilibru psihic legat de anxietate. stres. hipertermie Obiective -inlaturarea durerii. Problema Dificultati in a dormi si a se odihni Sursa de dificultate Fizic: -durere -stres -hipertermie Manifestari de dependenta -cantitate si calitate necorespunzatoare de somn si odina Diagnostic de ingrijire .

teama prin schimbarea modului de viata manifestata prin refuz de a-si asigura un aport nutritional -aport insuficient de nervi.deglutitie dificila in legatura cu procesul infectios manifestat prin febra si disfagre Obiective -inlaturarea febrei si transpiratiei in 12 h Interventii Autonome Delegate -rehidratez pacintul cu cantitati mici de lichide reci -ii administrez un numar de 2000-3000 calorii/zi -NaCl 9% -Glucoza 200 ml -Ringer 500 ml -Ca -Vitamina C 500 Evaluarea Obiectivul unu in curs de realizare Anxietate Psihic: -neacceptarea bolii -teama de schimbare a modului de viata si a climatului -refuz de a se alimenta -stare de neliniste -anxietate rin neacceptarea bolii.Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea.sa cunoasca importanta valorilor calorice zilnice in 24 h -educ pacientul privind un raport suficient de lichide si alimente Obiectiv trei realizat Nevoia fundamentala Manifestari de independenta 55 Obiective Interventii autonome Evaluare . Problema Deglutitie dificila Sursa de dificultate Fizic: -proces infectios Manifestari de dependenta -febra -disfagre -transpiratie Diagnostic de ingrijire . legat de dezechilibrul nutritional -bolnavul sa nu mai fie anxios in 24 h -evaluez starea psihica a bolnavului -ajut bolnavul sa recunoasca anxietatea sa fata de problemele sale Obiectivul doi realizat Aport insuficient de alimente fata de nevoi Social: -schimbarea modului de viata si a climatului de spitalizare -lipsa de alimente -izolare . intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune functionari.

Nevoia de a comunica Obiectiv realizat Obiectiv realizat Obiectiv realizat Temperatura corpului normala la 36. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacientul are: -16 resp. respiratie Notez numarul de mictiuni si scaune in foaia de observatii Incat pacientul sa-si aleaga singur accesoriile si imbracamintea Sa consume lichide in functie de temperatura mediului Observ satrea psihica si comunic cu acesta -Preocupez bolnavul in orice activitate care il intereseaza Observ interesul pentru activitatile religioase ale pacientului Observ interesul pentru activitatile recreative ale bolnavului Organizez activitati de educare si sanatate Urmaresc comportamentul bolnavului Obiectiv realizat 2. Nevoia de a invata 10. Nevoia de a-si mantine temperatura corpului in limite 5. ambitie Bolnavul participa la activitati religioase Bolnavul participa la activitati recreative Acumulare de cunostinte suficiente Bolnavul comunica eficient cu familia si echipa de ingrijire Obiectiv realizat Obiectiv realizat Obiectiv realizat Obiectiv realizat Obiectiv realizat Obiectiv realizat 56 ./ min -TA =110/65 mm Hg -puls = 80 b/min nedureroase. Nevoia de a fi ocupat 7. dezvoltare armonioasa. Nevoia de a se imbraca si dezbraca 4. Nevoia de a elimina Bolnavul are mictiuni spontane 3. Nevoia de a evita pericolele 6.1. Nevoia de a se recrea 9. tensiune. Nevoia de a actiona conform propriei credinte 8.4 Bolnavul este optimist si are incredere in personalul medical Integritate psihica. scaun prezent in fiecare zi Pacientul este independent in satisfacerea acestei nevoi Pacient independent sa-si pastreze in continuare independenta Bolnavul sa-si mentina functia renala si digestiva normala Sa-si mentina independenta si aparatul muscular integru Pacientul sa continue masurile ce trebuiesc aplicate Bolnavul isi mentine in continuare integritatea psihica Sa continue efectiv activitatile si aptitudinile conform varstei Bolnavul sa-si mentina convingerea religioasa Bolnavul sa fie preocupat de scop Sa cunoasca norme de mentinere a sanatatii Bolnavul sa-si mentina acesta independenta Observ si notez zilnic in foaia de observatii: puls.

1. Nr. fapt ce-l determina sa se prezinte la camera de garda ortopedie-chirurgicala 57 .2002. punandu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza distala. se interneaza prin garda ortopediei chirurgicale al spitalului clinic “Sfintul Ioan” pe data de 20.2002-26. Frisoane Facies vultuos Faringe superemic Durere la nivelul gleznei stangi Istoricul bolii Bolnavul afirma ca in urma cu trei zile au inceput dureri la nivelul gleznei stingi.2002 CULEGEREA DATELOR 1.2002. in varsta de 16 ani. Bolnavul locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament cu doua camere in conditii decente de viata. fiind insotite de cresterea temperaturii. 3. pentru internare cu diagnosticul de osteomielita glezna stinga la 72 de ore.04.04. domiciliu in Str. absolvent al liceului industrial Nr.S.SPITALUL CLINIC “SFINTUL IOAN” SECTIA ORTOPEDIE CAZUL CLINIC Nr. Prezentarea medicala Domnul V. frisoane repetate. Carpati. Bucuresti.04. La internare bolnavul prezinta • • • • • Febra. tibia stanga in ziua de 19. Sector 1.06. III Proces de ingrijire pe perioada 20.

fara importanta Antecedente personal .fiziologice . mobil cu respiratia. T A 130/60mmHg . Dupa drenarea abcesului sub periost si dupa imobilizarea in aparat ghipsat. piciorul ramanand in aparat gipsat pina la vindecare.. zgomote cardiace ritmice 78 batai/min . mictiuni spontane nedureroase . tranzit intestinal prezent .bolnavul este orientat temporo-spatial - Examenul local – stabileste modificari inflamatorii ale pieli. TA = 130/60mmHg. 17 resp/min.rinichi nepalpabil.. se evacueaza si se face lavaj cu apa oxigenata din abundenta iar glezna se va imobiliza in aparat ghipsat cu fereastra.abdomen suplu. 58 . puls 78 batai/min. satrea generala fiind satisfacatoare. iar metafiza distala tibiei stangi se poate palta un abces profund sub periost care ulterior se deschide chirurgical. bolnavul prezinta: tegumente palide uscate. fanere curate tesutul conjunctiv adipos normal reprezentat torace normal conformat.Antecedente heredo-colaterale .nu avem date . potential de deshidratare mucoase uscate. MV prezent bilaterar.rubeola La examenul clinic obiectiv si subiectiv. bolnavul afirma ca durerea a mai diminuat fiind afebril.. I se efectueaza pansamente in conditii aseptice.patologice .

durere prin prezenta aparatului ghipsat a tubului de dren cu ore de odihna nesatisfacatoare. impotenta functionala la nivelul gleznei stangi. anxietate. neliniste. Procesul infectios local cu afectarea generala a stari si descarcarea toxinelor microbiene in singe determina o crestere a temperaturi corpului. mai mentionez efectuarea drenajului abcesului superiostic si montarea de aparat gipsat cu fereastra impunand tehnici de ingrijire atat asupra aparatului gipsat cat si a plagi a tubului de dren de la nivelul abcesului cu obligativitatea de respectare a regulilor de asepsie pentru prevenirea complicatiilor si stoparea procesului infectios. bolnavul prezentand cu trei zile inainte de internare un sindrom infectios cu febra. Bolnavul prezinta un grad de dificultate in alimentatieprin greutatea in a inghiti. -ore de somn si odihna insuficiente. restrictia in miscari. -dificultatea de a se alimenta si hidrata. facies vultos. citeste reviste. colaboreaza cu personalul medical facandu-si noi cunostinte. Din discutia avuta prin culegerea datelor. -dezechilibru in procesul termoreglarii.II.S in varsta de 16 ani cu diagnosticul de internare osteomielita meatafiza distala tibia stanga. Evaluand si apreciind datele culese pot evalu ca probleme de ingrijire urmatoarele: -imposibilitatea de a se deplasa. Proces de ingrijire – evaluarea asistentei Am preluat spre ingrijire in cea de a treia zi de la internare pe bolnavul V. faringe hiperemic. frisoane. o mobilitate redusa membrului. bolnavul prezentand dificultate de a se autoingriji. Ca urmare acestui fapt se poate aprecia un risc de alterare al tegumentelor. legat de hiperemie faringiana cat si prin imobilizare in aparat ghipsat. Se mai poate aprecia o stare de discomfort. Inca de la internare se punctioneaza zona tumefiata aspiranduse o secretie purulenta si in urma radiografiei se pune diagnosticul de osteomielita. Este adaptat la mediul spitalicesc. iar simtomatologia generala are ca punct de plecare abcesul de la nivelul superiostului. -incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igenice. bolnavul nu poate preciza motivele care au determinat modificarile la nivelul gleznei neaducandu-si aminte de nici un tarumatism minor. ascultand muzica. 59 . cu semne de imfamatie locala. cu greutate in deglutitie.

slabiciune musculara. frisoane. Deficit de autoingrijire legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin oboseala. facies vultos. 5. 3. Dificultate de a se misca legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin intoleranta la effort 2. facies vultos. anexietati manifestat prin teama. neliniste. 4. faringe superemic. Alterarea somnului datorita febrei. Dezechilibru nutritional cantitativ si calitativ datorita procesului infectios manifestat prin febra. 3. faringe superemic. Nevoia de a se misca si a-si mentine o postura adecvata Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre si curate Nevoia de a dormi si a se odihni Nevoia de a se alimenta si hidrata Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale 60 . durerilor. 5. 2.Diagnostic de ingrijire 1. Pacientul are perturbate urmatoarele nevoi: 1. Dezechilibru in procesul termolegrari legat de proces infectios manifestat prin tegumente si mucoase uscate. intoleranta la activitate. 4.

de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate.anxietate -limitarea amplitudinii miscarii cu scaderea fortei musculare -restrictie in miscari prin lipsa in cunoastere a mijloacelor ajutatoare pentru deplasare. TA.1. respiratie -controlez si verific tuburile de dren -asigur bolnavului o pozitie confortabila si aplic pungi cu gheata la nivelul gambei stangi -efectuez exercitii pasive apoi active in functie de toleranta fizica a pacientului -schimb pozitia la fiecare 2 ore masand zonele predispuse la escare -comunic eficace cu bolnavul si il incurajez vorbinu-I despre evolutia favorabila a bolii -Oxacilina -Gentamicina Evaluarea Obiectivul unu realizat Restrictie in miscari Fizic: -lipsa de cunoastere a modalitatilor de folosire a mijloacelor ajutatoare pentru deplasare Psihic: . durere Obiectivul doi in curs de realizare Risc potential si actual de accidente -teama -neliniste -durere -pacintul sa nu mai fie anxios si sa fie echilibrat psihic in 24 ore. greutate in deplasare Obiective . Obiectivul trei realizat 61 . NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O POSTURA ADECVATA Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare. neliniste. carje Interventii Autonome Delegate -observ si masor la fiecare 15’: facies.prezenta aparatului gipsat Manifestari de dependenta -prezenta puburilor de dren -greutate in deplasare -intoleranta la efort Diagnostic de ingrijire -dificultate de a se misca legat de prezenta aparatului gipsat. puls. de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organice.pciaentul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale pe perioada de spitalizare -urmarirea functiilor vitale a tuburilor de dren -sa aiba forta musculara pastarata -educatia bolnavului privind folosirea mijloacelor auxiliare pentru deplasare: bastoane. manifestat prin scaderea fortei musculare -risc de accident legat de anxietate manifestat prin teama. Problema Imposibilitatea de a se deplasa Sursa de dificultate Fizic: . manifestat prin intoleranta la effort.

a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa. asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile. iritabilitate . oboseala. ingrijit. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE INTEGRE SI CURATE Definitie: A fi curat. Problema Incapacitatea de asi acorda ingrijiri identice personale Sursa de dificultate Fizic: .educatia pacientului privind regulile de igiena elementare in 24 ore Anxietate Psihic: -izolare -mediu necunoscut -iritabilitate -modificarea starii de confort -diminuarea anxietatii in 24 ore -asigurarea confortului psihic -asigur o camera linistita cu o lenjerie de pat si corp -controlez zilnic zonele predispuse escarelor si efectuez cu bolnavul exercitii usoare de mobilizare -discut cu bolnavul despre boala sa si il incurajez in legatura cu evolutia bolii Obiectivul doi realizat Obiectivul trei realizat 62 .2. durere Obiective -sa poata sa devina independent -sa prezinte tegumente si mucoase integre -intarirea tonusului muscular Interventii Autonome Delegate -ajut bolnavul sa-si efectueze toaleta zilnica pe regiuni incepand cu ochii si terminand cu membrele Evaluarea Obiectivul unu realizat Risc complicatii si suprainfectii Social: -lipsa de cunostere a regulilor de igiena elementare -prezenta tuburilor de dren -restrictie in miscare -fistulizare -risc de suprainfectie prin lipsa de cunoastere a regulilor de igiena elementare prin prezenta tubului de dren a fistulizarii si restrictie in miscare -anxietate legat de mediul necunoscut manifestata prin modificarea starii de confort.prezenta aparatului gipsat -intoleranta la activiatate Manifestari de dependenta -oboseala -slabiciune musculara -durere Diagnostic de ingrijire -deficit de autoingrijire legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin slabiciune musculara.

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii. stresului -bolnavul sa prezinte un echilibru al functiei termoreglarii sa beneficieze de 10 ore de somn pe noapte -educarea paciantului privind tehnici de destindere si relaxare -sa beneficieze de o stare de confort fizic si psihic Interventii Autonome Delegate -asigur bolnavului o camera curata.tulburari al somnului legat de durere. hipertermie manifestat prin somn neodihnitor Obiective -inlaturarea durerii.eliminarea anxeitatii -comunic cu bolnavul lasanu-l sa-si exprime temerile si il ajut sa gandeasca pozitiv -stabilim un program de somn Obiectiv trei realizat 63 . stres. stres. linistita. Problema Dificultati in a dormi si a se odihni Sursa de dificultate Fizic: -durere -stres -hipertermie Manifestari de dependenta -cantitate si calitate necorespunzatoare de somn si odina Diagnostic de ingrijire . manifestat prin tema si neliniste Obiectivul doi realizat Dezechilibru psihic Psihic: -anxietate -stres -teama -neliniste . aerisita si il asez cat mai confortabil -aplic pungi cu gheata la nivelul gleznei stangi -stabilesc impreuna cu bolnavul un program de exercitii fizice in limita tolerantelor -administrez inainte de culcare un pahar cu lapte cald Evaluarea Obiectivul unu realizat Epuizare Social: -lipsa de cunoastere a mijloacelor de relaxare -restrictie in miscari -stare de disconfort -prezenta aparatului gipsat -modificarile confortului prin lipsa de cunoastere a modalitatilor de relaxare si destindere si reclasare cu restrictie in miscari -dezechilibru psihic legat de anxietate. timp suficient astfel incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.3.

anorexiei in 24 ore -sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii Interventii Autonome Delegate -administrez bolnavului cuburi de gheata. manifestate prin scaderea in greutate -sa fie echilibrat hidr-electrolitic in 24 ore -pacientiul sa nu mai fie anxios in 24 ore Obiectivul doi realizat Greturi. varsaturi Obiective -inlaturarea greturilor. greturi.anxietate -greutate in asigurarea nevoilor zilnice alimentare -iritabilitate -nutritie dezechilibrata din lipsa fondurilor materiale cu greutate de a-si asigura nevoile alimentare zilnice.NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea. varsaturi Social: -aport lichidian si alimentar insuficient -anorexie -scadere in greutate -bolnavul sa se hidrateze corespunzator pentru a ave o stare de bine in 24 ore -sa nu mai prezinte tulburari digestive in 12 ore -apreciez gradul de toleranta al alimentelor -sustin bolnavul si il incurajez oferindu-I un mediu de securitate . Problema Dificultate in se aliment si hidrata Sursa de dificultate Fizic: -proces infectios osos Manifestari de dependenta -greturi -varsaturi -anorexieatie Diagnostic de ingrijire . ceaiuri. anorexie. supe) pentru indepartarea varsaturilor si stimularea apetitului -invat bolnavul sa efectueze toaleta cavitatii bucale in fiecare zi dupa masa cu musetel si Glicerina Boraxata -efectuez bilantul interri-iesiri pe 24 ore -Metro-clopramid -Viplex -Calciu gluconic Evaluarea Obiectivul unu realizat Deficit de alimente si lichide Social: -lipsa fondurilor materiale Psihic: . varsaturilor. lichide reci (sucuri.4. iritabilitate -tulburari digestive legate de hidratare insuficienta. intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune functionari.servesc pacientul cu alimete prezentate atragator Obiectiv trei realizat 64 .alterarea starii de nutritie legat de procesul infectios manifestat prin anorexie.

respiratie Notez numarul de mictiuni si scaune in foaia de observatii Incat pacientul sa-si aleaga singur accesoriile si imbracamintea corespunztoare Sa consume lichide in functie de temperatura mediuluiambiant si sa poarte imbracaminte adecvata Observ satrea psihica si comunic cu acesta Evaluare Obiectiv realizat 1. scaun prezent in fiecare zi Pacientul este independent in satisfacerea acestei nevoi Temperatura corpului normala la 36. ambitie Bolnavul participa la activitati religioase Sa continue efectiv activitatile si aptitudinile conform varstei Bolnavul sa-si mentina convingerea religioasa -Preocupez bolnavul in orice activitate care il intereseaza Observ interesul pentru activitatile religioase ale pacientului Observ interesul pentru activitatile recreative ale bolnavului Organizez activitati de educare si sanatate Obiectiv realizat Obiectiv realizat Bolnavul participa la activitati recreative Acumulare de cunostinte suficiente Bolnavul sa fie preocupat de scopurile sale Sa cunoasca norme de mentinere a sanatatii Obiectiv realizat Obiectiv realizat Bolnavul comunica eficient cu familia si echipa de ingrijire Bolnavul sa-si mentina acesta independenta Urmaresc comportamentul bolnavului Obiectiv realizat 65 . Nevoia de a elimina 3. Nevoia de a evita pericolele 6. Nevoia de a se recrea 9. Nevoia de a fi ocupat si de a se realiza 7. tensiune.4 Obiective Pacient independent sa-si pastreze in continuare independenta Interventii autonome Observ si notez zilnic in foaia de observatii: puls. Nevoia de a se imbraca si dezbraca 4. Nevoia de a-si mantine temperatura corpului in limite 5. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea 10.Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Pacientul are: -16 resp. Nevoia de a comunica Bolnavul sa-si mentina functia renala si digestiva normala Sa-si mentina independenta si aparatul muscular integru Pacientul sa continue masurile ce trebuiesc aplicate in functie de temperatura mediului ambiant Bolnavul isi mentine in continuare integritatea psihica Obiectiv realizat Obiectiv realizat Obiectiv realizat Bolnavul este optimist si are incredere in personalul medical Obiectiv realizat Integritate psihica. Nevoia de a actiona conform propriei credinte 8. dezvoltare armonioasa. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2./ min -TA =110/65 mm Hg -puls = 80 b/min Bolnavul are mictiuni spontane nedureroase.

Mircea Chiotan Cursuri nursing – Maria Szabo 66 . I – Harisae Ortopedii si Traumatologie –mica enciclopedie Boli infectioase – Prof. 4. Tehnica ingrijirii bolnavului – Carol Mozes Principiile medicinei interne. 5. 2.Vol. Dr.BIBLIOGRAFIE 1. 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->