MIOLOGIE GENERALA

-acea ramura a anatomiei care se ocupa cu studiul muschilor MUSCHII-elemente anatomice care au propr de a se contracta producand lucru mechanic si implicit miscare CLASIFICARE(de citit) STRUCTURA M. STRIAT -corpul muschului -tendonul -vasele de sange -nervii I. CORPUL -partea cea mai voluminoasa reprezentand zona contractila a acestuia -I se descriu 4 ordine de structura STRUCTURI MUSC DE ORD I -sunt struct mari, se vad cu ochiul liber -fac parte: 1. FASCIA COMUNA (aponevroza) -muschii sunt acoperiti la ext de o membrane f subtire, rezistenta, de natura conjunctiva numita aponevroza -in cazul in care musch e supus unei contractii violente, fascia se poate rupe, apare o bresa aponevrotica prin care muschiul in timpul contractiei se poate partial exterioriza; apare astfel HERNIA MUSCULARA 2. PERIMISIUM EXTERN -fiecare corp muscular este acoperit la ext de o membr numita PERIMISIUM EXTERN 3. SPATIUL SUBFASCIAL -se gaseste in (1) si (2) -acest spatiu e plin cu testu conjunctiv lax care permite alunecarea acestor structuri una fata de cealalta

au dimens de aprox 10 microni -reprez elem structurale ale miofibrilei=elem struct caract pt fibra musc. Rolul acestora este de a separa intre ele sarcomerele SARCOMERUL=parte a miofibrilei cuprinsa intre 2 telofragme successive -la m.e. si egala ca lungime cu aceasta -la m. cu fibra musculara. ENDOMISIUM -membr fina subtire de natura conj ce acopera fibra musculara la exterior 2. numite discuri clare. -se poate spune ca o miofibrila e reprez de o succesiune de sarcomeri .e. ENDOMISIUM -reprez totalit septurilor conjunctive care pleaca de pe fata interna a perimisiumului intern despartind fibrele musculare Fibrele musc form impreuna fasciculele Fasciculele form un corp STRUCTURI MUSC DE ORD II -sunt structuri care se obs cu microscopul optic avand dimensiuni de aprox 100 de microni -ele reprez elemente structurale ce alc fibra musculara 1. PERIMISIUM INTERN -sunt cuprinse septurile conjunctive care pleaca de pe fata interna a perimisiumului extern departe in interiorul corpului muschiului fasciculele musculare 5. mai multe coloane alc o fibra musc STRUCTURI MUSC DE ORD III -struct si mai mici care se pot obs numai cu microscopul electronic. SARCO PLASMA -citoplasma fibrei musculare avand rolul de a separa intre ele miofibrilele 3. un sarcomer prezinta o parte centrala mai inchisa la culoare numita disc intunecat si 2 parti mai deschise la culoare ce incadreaza discul intunecat.4. reprez un filament cu o grosime de 1-3 microni fiind || intre ele. se obs ca o miofibrila e alc din 2 elem: TELOFRAGMA=membr subtire asezata perpendicular pe axul miofibrilei. COLOANELE DE MIOFIBRILE -reprez de m multe sau m putine miofibrile cuprinse la un loc intr-o coloana.

principala proteina se num ACTOMIOZINA=are propr de a desface ATP-ul in acid fosforic si energie -actina si miozina form in int sarcomerului filamente dispuse || -exista filamente A (cu actina). aceste filamente sunt || -capetele filamentelor A sunt unite intre ele prin niste filamente subtiri (S) -in timpul contractiei musc filamentele S se scurteaza capetele filamentelor A. aceasta e zona de minima rezistenta a muschiului in care apare cel mai frecvent ruptura musculara. III. se apropie intre ele si astfel fibra musculara se scurteaza -in timpul relaxarii. TENDONUL -reprez acea structura anatomica prin care muschiul se insera pe os -el este rezistent. capetele filamentelor A se departeaza. VASELE SANGVINE -m are o vascularizatie bogata -didactic in muschi intra o artera m groasa. inextensibil. aceasta da nastere la mai multe ramuri mai subtiri. iar din acestea se formeaza o retea arteriorala -sangele venos e preluat de o retea similara venulara. astfel fibra m isi recapata lungimea II. lipide -in muschi. din aceasta pleaca vene .STRUCTURI MUSC DE ORD IV -reprez structura histo-chimica a muschiului -muschiul contine 70% H2O si 30% alte subst -sist musc reprez marele rezervor hidric al org uman deoarece 50% din toata apa din org omului se gaseste in muschi -in struct chimica : proteine. glucide. iar venele se unesc intr-o sg vena din care sangele venos iese din int musch IV. filamentele S revin la lungimea initiala. alb sidefiu -la ext e acoperit de o membrane conj fina numita peri-tendon -e alc in int din fibre conjunctive dispuse in fascicule. M (cu miozina). NERVII -m striat e f bn inervat -el poate fi inervat de 1 sau m multi nervi -din acestia pleaca diferite filete nervoase care formeaza in int musch un plex nervos intra-muscular. din acesta pleaca 3 tipuri de fibre nervoase: . care sunt || intre ele si || cu tendonul -intre tendon si corp exista o zona numita jonctiune musculo-tendinoasa.

s-a stabilit ca punctul care este fix in timpul contractiei sa se cheme origine. se cheama insertie -conventional. muschii se clasif in : 1. astfel crescand sau diminuand fluxul sangvin INSERTIE SI ORIGINE MUSCULARA -un muschi se poate prinde de 2 sau mai multe oase sau pe un os si pe un alt organ -in fct de nr de capete de la o extreme a sa . prin placa motorie sau jonctiunea neuro –musculara -ele transmit comanda de contractie musculara FIBRELE NERVOASE SENZITIVE -preiau inf de la niv f. muschi cu 3 capete (tricepsul brahial/sural) -punctul in care muschiul se prinde de os.m. muschi cu un cap (maj musch) 2.->MOTORII ->SENZITIVE ->VEGETATIVE FIBRELE NERVOASE MOTORII -se termina la niv f. pe care o inf despre ->starea de contractie sau relaxare a muschiului ->tonusul muschiului respective ->poz seg corpului FIBRELE NERVOASE VEGETATIVE -se termina in peretii vaselor producand vasoconstrictie. muschi cu 2 capete (biceps brahial/femural) 3. insertia se apropie de origine .m. si le transmit catre scoarta. in timp ce punctual care este mobil in timpul contractiei sa se cheme insertie -in concluzie in timpul contractiei musculare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful