Capitolul 11 Brandingul de ţară şi investiţiile străine directe

Realitatea ne-a dovedit în repetate rânduri că orice activitate umană se desfăşoară în condiţii de risc, aceste riscuri fiind mai mult sau mai puţin grave, mai mult sau mai puţin cunoscute, mai uşor sau mai greu de evitat. Insuficienta cunoaştere a riscurilor, evaluarea lor greşită, lipsa unei protecţii adecvate împotriva acestuia va afecta în mod direct rezultatul final al unei investiţii pe o piaţă externă. Investiţiile străine directe (ISD), ca formă particulară a activităţii economice, reprezintă un proces complex şi de durată, ce angajează resurse financiare, materiale şi umane semnificative. Plasarea de capitaluri pe termen lung pe pieţe externe se va realiza numai dacă există un stimulent suficient de puternic, în măsură să motiveze companiile să-şi asume riscurile implicate şi necesită includerea noţiunilor de risc şi incertitudine în structura procesului decizional. Construirea unei bune imagini printre investitorii străini, ca instrument de stimulare, poate avea un impact direct asupra volumului şi orientării fluxurilor investiţionale.

De ce este nevoie de brand de ţară pentru atragerea investiţiilor străine? Incertitudinea mediului internaţional de afaceri are două componente: o componentă obiectivă - incertitudinea obiectivă (identificată nu de puţine ori cu noţiunea de risc), şi o componentă subiectivă - incertitudinea subiectivă. Distincţia între aceste noţiuni este importantă în cazul ISD (şi a afacerilor internaţionale, în general). Caracterul subiectiv al incertitudinii trebuie apreciat în sensul că estimările cu privire la producerea unui anumit eveniment generator de risc se bazează pe aprecierile şi percepţiile proprii ale decidentului în funcţie de informaţiile de care dispune la momentul respectiv, şi de experienţa pe care o are în domeniul respectiv. Incertitudinea obiectivă poate fi asimilată situaţiei în care toate

rezultatele posibile sunt cunoscute şi majoritatea celor implicaţi în procesul decizional sunt unanimi în estimarea aceleiaşi probabilităţi de producere a fiecăruia dintre efectele identificate, pe baza datelor furnizate de evoluţii anterioare. Nivelul de incertitudine subiectivă însă poate fi semnificativ redus prin promovarea unei imagini corecte legate de mediul de afaceri din ţara gazdă. Delocalizarea integrală sau parţială a producţiei într-o altă ţară este motivată de o serie de factori reactivi şi proactivi şi reprezintă cea mai avansată treaptă a procesului de internaţionalizare. Studiile recente au demonstrat că principalii factori care influenţează şi orientează fluxurile investiţionale internaţionale sunt legaţi de (Nunnenkamp şi Spatz, 2002; Holland, 2000; Campos şi Kinoshita, 2003; Garibaldi, 2001; Lipsey, 2000 sau Nair-Reichert şi Weinhold, 2001):  dimensiunea pieţei externe în creştere;  creşterea economică în ţara gazdă şi cea de origine (creşterea economică încurajează finanţarea prin cumpărare de acţiuni sau obligaţiuni, dar şi împrumutarea filialelor din străinătate în timp ce recesiunea economică determină companiile străine să-şi reinvestească profiturile obţinute în filialele din străinătate);  concurenţa pe piaţa de origine;  liberalizarea comerţului internaţional şi a pieţelor financiare;  regimurile valutare din ţările gazdă;  procesul de privatizare în ţara gazdă. În afara acestor factori care ţin mai mult de mediul sau de conjunctura internaţională, mai există o serie de factori motivaţionali organizaţionali care determină şi influenţează fluxurile investiţionale internaţionale. Între aceştia, principalul mobil al realizării unei investiţii în străinătate îl constituie implicit profitul urmărit de investitori. Pe fondul liberalizării conturilor de capital din balanţa de plăţi externe ale ţărilor participante la schimburile internaţionale, al globalizării financiare, transparenţei şi integrării financiare tot mai ridicate, lupta pentru atragerea de capital străin în economiile emergente este tot mai puternică. Ţările emergente folosesc cele mai agresive strategii pentru atragerea de capital străin care vine să completeze capitalul autohton necesar dezvoltării. Printre aceste metode se regăseşte tot mai mult şi grija pentru a crea şi promova o imagine a ţării cât mai atractivă în rândul investitorilor.

2007): A. căutători de resurse (UNIDO. În funcţie de tipul factorului de producţie vizat.org . ţările care au atras cele mai multe investiţii străine în ultima perioadă sunt cele din sudul şi estul Asiei (China.  ţările din America Latină au depăşit problemele din anii ’80 în atragerea investiţiilor străine directe. începând cu a doua jumătate a anilor ’90.  în 2000. Investitorii străini pot fi. încadrabili în categoria de căutători de resurse (UNIDO. Atragerea unor investitori străini într-o ţară nu se poate face exclusiv pe baza imaginii ei.07% din totalul de ISD mondiale). conduse spre investire de dorinţa de minimizare a costurilor şi de obţinere a unei securităţi 1 UNCTAD. ţările din zona sahariană cumulând o treime din totalul acestora (0. O tipologie a investiorilor străini cărora dorim să ne adresăm cu un mesaj pozitiv referitor la mediul de afaceri dintr-o ţară este esenţială în strategia de atragere a acestora. ţările din Africa au atras în jur de 0. După cum observăm. Aceste resurse vor fi combinate cu propriile resurse ale companiilor multinaţionale şi vor conduce la produse şi servicii competitive prin preţul şi calitatea lor. Căutătorii de resurse naturale Aceştia cuprind investitori străini din sectorul primar şi secundar.1.  în Asia. pot fi identificate practic trei tipuri de investitori străini. În promovarea unei imagini printre investitorii străini trebuie să ţinem cont de tipurile de investitori străini pe care dorim să îi atragem.  Africa.26% din totalul investiţiilor străine. vestul Asiei şi ţările din Europa Centrală şi de Est au pierdut semnificativ în lupta pentru atragerea investiţiilor străine directe în favoarea ţărilor din Asia de Sud şi a celor din America Latină.Dacă ar fi să caracterizăm fluxurile investiţionale internaţionale în momentul de faţă observăm o serie de tendinţe1:  ţările puternic industrializate continuă să capteze cea mai mare parte a fluxurilor investiţionale internaţionale (89% în 1980 şi 87% în 2001). Singapore şi Malaezia). dovedind o îmbunătăţire semnificativă a politicii lor de promovare a climatului investiţional. World Investment Report: www. orientarea investiţiilor străine directe este evidentă. 2007) acţionând în sensul obţinerii de resurse la un cost real mai scăzut decât în ţara de origine sau pentru a avea acces la resurse care nu sunt disponibile în ţara lor de origine. în primul rând. Hong Kong SAR.worldinvestmentreport.

produsele sunt prelucrate şi destinate într-o măsură mai mică doar tranzitului. cărbune). dar excluse din teritoriul economic în care pot fi depozitate şi prelucrate produse fără a intra sub incidenţa taxelor vamale. cupru). cu scopul de a furniza la export produse intermediare sau finale intensive în forţă de muncă. scăderea continuă a rolului forţei de muncă necalificate sau slab calificate. incluzând şi aglomerări urbane care furnizează şi o importantă forţă de muncă. indigenizarea voluntară sau involuntară a unor industrii din sectorul primar (petrol. promovându-le apoi activ. reprezentând aproximativ 45% din ISD realizate în ţările în dezvoltare. Printre resursele naturale cele mai căutate se numără resursele energetice (petrol. care stabilesc filiale în ţări cu costuri reduse ale forţei de muncă. filiale de recrutare a managerilor create de firmele americane în Europa sau filiale de cercetare-dezvoltare create de firmele britanice din industria chimică în Japonia. În anii '80-'90. însă de dimensiuni mult mai mari (Shanghai. Aceşti investitori străini sunt reprezentaţi de firme care investesc într-o anumită ţară sau regiune pentru a furniza bunuri şi servicii pe pieţele respective sau pe cele vecine. Asemănătoare zonelor libere. ISD aflate în căutare de resurse. Căutătorii de capacităţi tehnologice. A. În astfel de zone economice speciale. manageriale. Căutătorii de forţă de muncă În această categorie se includ corporaţiile transnaţionale din sectorul secundar şi terţiar. coreene şi indiene cu firme din UE sau SUA în sectoarele tehnologice de vârf. materii prime sau produse agricole. Resursele căutate prin acest tip de ISD sunt reprezentate de minerale. există patru mari raţiuni care 2 3 Zonele libere sunt zone poziţionate pe teritoriul geografic al unei ţări.a aprovizionării cu materii prime. în principal.3. închirieri de mijloace de transport. responsabili pentru această evoluţie fiind. O altă categorie importantă de investitori străini este cea aflată în căutare de pieţe de desfacere pentru produsele lor. gaze naturale. pentru a atrage acest tip de ISD. Anumite ISD de acest gen sunt realizate şi de firme din sectorul terţiar: turism. în special din ţările cu costuri ridicate ale forţei de muncă necalificate sau slab calificate. pot cuprinde: alianţele încheiate între firmele taiwaneze. cauciuc. A. ţările gazdă creează zone libere2 sau zone economice speciale3 (China). servicii medicale şi educaţionale. În mod frecvent. trei factori: creşterea importanţei altor tipuri de ISD. organizaţionale şi de experienţă Exemple ale unor astfel de ISD. În afară de dimensiunea pieţei ţării gazdă şi de perspectivele ei de creştere. .2. au scăzut ca pondere în totalul ISD la o treime. Hong Kong).

Pe pieţele emergente.  crearea de noi locuri de muncă în ţara gazdă. prin achiziţionarea activelor firmelor străine.  perfecţionarea şi calificarea forţei de muncă. Firmele care realizează astfel de ISD sunt fie corporaţii transnaţionale care aplică o strategie de integrare regională sau globală. cu scopul clar definit de a-şi promova obiectivele strategice pe termen lung. De ce este important să extindem conceptul de brand şi la sfera investiţiilor străine directe? Răspunsul vine foarte repede din faptul că aceste investiţii străine. Există şi investitori străini care sunt în căutare de active strategice. La începutul anilor '90. . Investitorii străini pot fi integraţi şi în alte categorii. mai ales acelea de susţinere şi promovare a competitivităţii lor la nivel global. fie investitori străini aflaţi la primele lor încercări de ieşire pe piaţa internaţională şi care încearcă să cumpere un avantaj competitiv pe o piaţă locală. investiţiile băncilor japoneze în Europa). Această categorie cuprinde acele companii care se angajează în ISD.determină firmele să se angajeze în acest tip de ISD: urmarea furnizorilor şi a clienţilor. O strategie coerentă de promovare a imaginii de ţară ar trebui să pornească de la aceste tipuri de investitori străini. aceşti investitori sunt atraşi de procesul de privatizare (vânzarea de companii de stat către investitori străini strategici). c) investiţiile pasive prin care investitorul nu obţine controlul total asupra companiei ţintă. în special). ISD aflate în căutare de pieţe reprezentau 45% din ISD globale şi circa 30% din ISD în ţările în curs de dezvoltare. Printre avantajele investiţiilor străine directe care justifică o promovare activă şi eficientă a imaginii de ţară se pot enumera:  formarea şi mobilizarea resurselor de capital. b) investiţii de sprijin realizate în scopul sprijinirii activităţii companiei-mamă (în special în sfera comerţului). urmarea concurenţilor. Acestea pot fi: a) investiţiile de evadare realizate pentru a evita legislaţia restrictivă sau politicile macroeconomice aplicate în ţările de origine (exemplu: firmele israeliene în UE.  creşterea comerţului exterior (a exporturilor.  îmbunătăţirea calităţii mediului (utilizarea de tehnologii ecologice). Identificarea corectă a motivaţiilor pentru care investitorii străini aleg o ţară capătă un rol fundamental în politica de atragere a acestora prin imaginea de ţară. costuri de producţie şi de tranzacţie mai reduse. adaptarea produsului la preferinţele şi necesităţile locale.  transferul internaţional de tehnologie. tehnologie şi expertiză managerială sunt vitale pentru economiile emergente. prin aportul de capital. de obicei.  creşterea eficienţei utilizării resurselor.

în SUA există două agenţii care au rolul de a promova investiţiile străine directe: Agenţia pentru Comerţ şi Dezoltare . La nivel mondial. În Marea Britanie. menită să vină în întâmpinarea investitorilor care consideră România ca potenţială destinaţie a plasării capitalului lor. Spre exemplu. la crearea unei imagini atractive în rândul celor care deţin importante capitaluri şi care pot găsi în ţara promovată un loc sigur pentru investiţiile lor. Trebuie spus că agenţiile de promovare a investiţiilor din ţările dezvoltate sunt concentrate. ARIS reprezintă o organizaţie orientată către investitorii străini. De cele mai multe ori. pe lângă rolul de promovare şi informare a investitorilor străini potenţiali. În România. există în prezent o asociaţie a agenţiilor de promovare a investiţiilor străine – WAIPA („World Association of Investment Promoting Agencies). activitatea de promovare a investiţiilor străine este preluată de Agenţia Canadiană de Dezvoltare Internaţională – CIDA („Canadian International Development Agency”). De asemenea. care numără aproape 200 de membri în prezent (191 membri în 2005). şi rolul de a furniza servicii specifice către aceştia (consultanţă cu privire la constituirea unei companii.Promovarea imaginii de ţară („country branding”) în vederea atragerii de investiţii străine se referă.TDA („Trade and Development Agency”) şi Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională – USAID („United States Agency for International Development”). pe promovarea climatului investiţional din ţările emergente şi mai puţin pe promovarea propriului climat investiţional. o strategie de construcţie şi promovare a imaginii de ţară printre investitorii străini se înscrie în politica generală a unei ţări de promovare a climatului investiţional şi este derulată printr-o agenţie de promovare specializată. acţionând ca un veritabil pilon în politica de . la achiziţionarea sau fuzionarea cu companiile locale). ARIS asigură suportul necesar în vederea dezvoltării proiectelor de investiţii directe. mai degrabă. activitatea de construire şi promovare a imaginii de ţară a fost preluată de Agenţia Română pentru Investiţiile Străine (ARIS). O astfel de agenţie îndeplineşte de cele mai multe ori. În Canada. rolul important de promovare a investiţiilor străine în ţările în curs de dezvoltare este preluat de Corporaţia Britanică de Dezvoltare – CDC („Commonwealth Development Corporation”) şi de Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională – DFID („Department for International Development”). Activitatea acestora vine deci în completarea activităţii agenţiilor de promovare de pe pieţele emergente. Această instituţie are rolul de a facilita discuţiile legate de operaţiunile de promovare a climatului investiţional din diferite ţări. în acest caz.

de organizarea de mese rotunde şi a unor cluburi de afaceri ale României în diferite ţări.ro/ Sursa: Raportul anual al ARIS . cât şi a acordării de asistenţă tehnică investitorilor străini interesaţi.  creşterea semnificativă a fluxurilor ISD.atragere a investiţiilor străine directe în România.2006 . comerţ şi distribuţie. practic. industria electronică şi electrotehnică). sectorul financiar-bancar. lipsesc cu desăvârşire. Activitatea în acest domeniu s-a intensificat pe măsură ce fluxurile de investiţii directe către pieţele emergente au crescut semnificativ. industria constructoare de maşini. 4 5 Sursa: http://arisinvest. cât şi ulterior implementării acestuia şi extinderii investiţiilor în ţara noastră. Printre activităţile acestei instituţii putem enumera4:  îmbunătăţirea imaginii României ca destinaţie pentru investitorii străini.  constituirea unei echipe de profesionişti cu experienţă atât în domeniul promovării investiţiilor. Strategia de branding de ţară pentru investiţiile străine Strategiile de branding de ţară pentru atragerea investiţiilor străine nu sunt noi (conceptual vorbind).  asigurarea de servicii de asistenţă tehnică pe toată durata desfăşurării proiectului de investiţie. industria lemnului. prin propuneri concrete de proiecte de investiţii şi locaţii.  abordarea proactivă a potenţialilor investitori străini. Chiar dacă la nivel teoretic această instituţie are atribuţii clare în domeniul promovării imaginii de ţară către investitorii străini. programele coordonate de această instituţie. În afară de intenţia de a organiza Târgul Anual de Investiţii. pentru a deveni astfel punctul principal de contact al Guvernului României cu investitorii străini. industria de construcţii. ARIS este şi ea membră a WAIPA. contribuind astfel la accelerarea restructurării industriale. prin orientarea proiectelor de investiţii de tip „Greenfield” către sectoarele de activitate care reprezintă atuurile României pentru atragerea de capital străin5 (telecomunicaţii. ARIS nu şi-a propus până în prezent mai multe lucruri.

. Spania. Măsuri de promovare a imaginii de ţară la nivelul investitorilor străini: 1. resursele de capital existente. primul pas în elaborarea strategiilor de branding îl constituie definirea sectoarelor sau industriile pe care dorim să le promovăm în faţa investitorilor străini. Abordarea trebuie să se facă din perspectiva identificării unor posibile clustere la nivelul economiei. participarea la târguri de investiţii organizate la nivel internaţional. care să schimbe percepţia investitorilor străini. de aspecte legate de securitatea investiţiei lor şi de rata de profitabilitate pe care o oferă o piaţă în raport cu piaţa de desfacere.Strategiile de branding de ţară pentru susţinerea fenomenului investiţional vin să completeze celelalte măsuri stimulative (facilităţile fiscale acordate investitorilor străini. Ţările care au aplicat cu succes o strategie de construcţie a unei imagini de ţară la nivelul investitorilor străini în vederea atragerii acestora sunt: Africa de Sud. calitatea vieţii. accesul la facilităţile de cercetare – dezvoltare. contractori. Ţara Galilor. cadrul legal – instituţional sau sistemul fiscal din ţara gazdă. 2. Este clar că investitorii sunt atraşi. sistemul juridic. barierele de intrare sau ieşire de pe piaţă. Cele mai comune astfel de tehnici ar fi (Wells et al. 2000): A. oportunităţile de educaţie şi pregătire. în primul rând. Al doilea pas în elaborarea unei strategii de imagine de ţară destinată investitorilor străini are în vedere stabilirea acelor aspecte importante pentru investitorii străini. centre de cercetare – dezvoltare) (Porter. 3. însă nu neglijează nici aspectele legate de piaţa muncii locală. crearea unor zone economice speciale sau zone libere). Următorul pas constă în utilizarea unor tehnici de construire a imaginii de ţară. climatul de afaceri. infrastructura locală. sistemul de transport. furnizori. care pot fi foarte uşor imitate de alte ţări şi care de foarte multe ori pot avea efecte contrarii (alocările pe care le face sectorul public către aşa-numitele sectoare prioritare nu se bazează întotdeauna pe criterii de eficienţă sau productivitate). Conform acestei metodologii. Columbia sau Irlanda. combinate sau nu. 1998). granturi guvernamentale. investiţii suport în infrastructură. relaţiile şi reţelele existente între diferiţii operatori de pe piaţă (producători. promovarea prin canalele media ale unui sector specific sau industrial. investitorii străini fiind mult mai interesaţi de interconexiunile. publicitatea derulată prin canalele media generale şi specializate (cele financiare mai ales). O metodologie pentru strategia de branding de ţară adresată investitorilor străini este cea propusă de Vicente (2004).

alte tehnici sunt orientate cu precădere pe susţinerea directă a procesului investiţional (tehnicile 6-7) sau au rolul de a susţine investiţiile directe în faza de implementare şi dezvoltare. O parte dintre aceste tehnici sunt utilizate efectiv pentru construirea unei imagini favorabile în rândul investitorilor străini (tehnicile 1-5). Măsuri active de generare a investiţiilor directe: 6. realizarea de studii de piaţă pe specificul companiilor investitoare. Abordarea tehnicilor de promovare a imaginii de ţară este diferită de la ţară la ţară. organizarea de seminarii cu privire la oportunităţile de investiţii dintr-un anumit sector / industrie din ţara gazdă. 12. furnizarea de servicii de consultanţă. . accentul pus pe aceste tehnici fiind diferit şi de la o perioadă la alta. Utilizarea tehnicilor bazate pe promovarea imaginii în rândul investitorilor străini Prima categorie de măsuri presupune implicarea în activităţi promoţionale directe prin angajarea de resurse în vederea unei mai bune informări a investitorilor străini cu privire la climatul general de afaceri din ţara gazdă. pe probleme specifice unui anumit sector sau unei anumite industrii în ţările furnizoare de investiţii directe. 7. organizarea de seminarii de informare. Tehnici bazate pe furnizarea de servicii postinvestiţie: 10. oportunităţile de investiţii dintr-un anumit sector sau industrie. furnizarea de servicii postinvestiţii. însoţite de prezentări legate de dezvoltarea vânzărilor pe piaţa ţării gazdă. expedierea regulilor de completare a documentaţiilor specifice unei investiţii directe sau de obţinere a avizelor. 9. de regulă. direct în ţara sursă a investiţiilor străine. angajarea unor campanii directe prin mail sau telemarketing. 11. 5. organizarea de misiuni de informare.4. B. 8. organizarea de seminarii generale de informare cu privire la oportunităţile de investiţii în ţara gazdă. Agenţiile de promovare din diferite ţări folosesc. o combinaţie între toate aceste tehnici. A. C.

pentru a rămâne active în atenţia investitorilor din străinătate.5 1.3. Martie 2000.4. . ea rămâne o destinaţie sigură pentru capitalul străin. 23. Wint.  Malaysian Industrial Development Authority din Malaezia şi Locate din Scoţia au menţinut câteva spoturi publicitare în străinătate.2.4 1. prin care încerca să arate că.4 4. în pofida recesiunii din această ţară.5 1. Eforturile au fost dublate şi de participarea la târguri investiţionale internaţionale. Alvin G. Jr. FIAS. „Marketing a country: Promotion as a Tool for Attracting Foreign Investment”. Wells.3. p.Utilizarea tehnicilor bazate pe promovarea imaginii de ţară Tabelul 11. O primă categorie de ţări a optat pentru un număr restrâns de tehnici din această categorie (cu precădere acţiuni promoţionale pe diferite canale media):  Economic Development Board din Singapore îşi bazează strategia de brand de ţară pentru investiţii străine exclusiv pe publicitatea derulată prin canalele media generale şi specializate (cele financiare mai ales).1 Ţara Marea Britanie Canada Costa Rica Indonezia Irlanda Jamaica Malaezia Scoţia Singapore Tailanda Agenţia de promovare a investiţiilor străine Invest în Britain Bureau (IBB) Investment Canada (IC) Costa Rican Investment Promotion Program (CINDE) Investment Coordinating Board (BKPM) Industrial Development Authority (IDA) Jamaica National Investment Promotion (JNIP) Malaysian Industrial Development Authority (MIDA) Locate în Scotland (LIS) Economic Development Board (EDB) Board of Investment (BOI) Tehnica 1.3 2.5 2.4. pe câteva sectoare industriale. Mesajul transmis prin aceste canale a pornit o complexă campanie de promovare a imaginii acestei ţări după criza din cea de-a doua jumătate a anilor ’80.3 2. O politică similară a avut şi Board of Investment din Tailanda.2 1 1 Sursa: Louis T.

O altă categorie de ţări a încercat mai multe strategii simultan. organizarea de seminarii cu reprezentanţi din sectoare sau industrii specifice etc. promovarea prin canalele media ale unui sector specific sau industrial. B. participarea la târguri de investiţii organizate la nivel internaţional.2 Tehnica 6. Studiile efectuate ulterior asupra eficacităţii acestor strategii.9 9 6. Utilizarea măsurilor active de generare a investiţiilor străine directe În această categorie intră o serie de măsuri ce presupun un contact mult mai direct cu investitorii străini şi care sunt considerate a fi măsuri generatoare de investiţii străine (contactarea prin mail sau telemarketing a acestora. promovarea prin canalele media ale unui sector specific sau industrial şi organizarea de misiuni de informare direct în ţara sursă a investiţiilor străine.8 Ţara Marea Britanie Canada Costa Rica Irlanda Jamaica Agenţia de promovare a investiţiilor străine directe Invest în Britain Bureau (IBB) Investment Canada (IC) Costa Rican Investment Promotion Program (CINDE) Industrial Development Authority (IDA) Jamaica National Investment Promotion (JNIP) . impactul aplicării acestora nefiind adesea mulţumitor:  Jamaica National Investment Promotion aplică simultan publicitatea derulată prin canalele media generale şi specializate (cele financiare mai ales). Experienţa ţărilor interesate în atragerea investiţiilor străine directe prin această categorie de tehnici este şi ea diversă.). aplicate simultan. organizarea de misiuni de informare direct în ţara sursă a investiţiilor străine şi organizarea de seminarii generale de informare cu privire la oportunităţile de investiţii.9 9 6.  Costa Rican Investment Promotion Program aplică simultan participarea la târguri de investiţii organizate la nivel internaţional. au dovedit rezultate mult sub aşteptări atunci când Jamaica a încercat să îmbunătăţească imaginea sa externă printre investitorii străini după schimbarea puterii politice. Utilizarea măsurilor de generare a investiţiilor străine directe Tabelul 11.

Wint. Canada şi Irlanda). O altă categorie sunt ţările care combină cele două tehnici (Marea Britanie. 25 În ceea ce priveşte utilizarea acestui tip de instrumente se observă că ţările nu utilizează un mix de instrumente. cu o pondere variabilă de la ţară la ţară. Specialiştii apreciază că îmbunătăţirea nivelului investiţiilor străine directe. ci se concentrează pe una sau maximum două astfel de instrumente. Martie 2000. este departe de aşteptări. ca urmare a aplicării acestei categorii de tehnici. S-au observat modificări survenite în timp la nivelul strategiilor de promovare. „Marketing a country: Promotion as a Tool for Attracting Foreign Investment”. Există ţări care preferă exclusiv realizarea de studii de piaţă (Singapore. practic. Utilizarea tehnicilor bazate pe servicii postinvestiţie Fiecare dintre ţările analizate au adoptat tehnici din această categorie. Jr. utilizate de diferite ţări. Majoritatea ţărilor au pornit cu o strategie de promovare a imaginii de ţară şi. Costa Rica şi Scoţia). iar Jamaica a combinat mailul şi telemarketingul cu organizarea de seminarii de informare. fără însă a exista rezultate concrete legate de efectul acestor măsuri asupra dinamicii investiţiilor. Observăm. Wells. Tailanda este singura ţară care a folosit organizarea de seminarii cu privire la oportunităţile de investiţii dintr-un anumit sector / industrie din ţara gazdă. p. FIAS. Alvin G.9 9 7 Sursa: Louis T. C. Predomină însă primele două categorii de măsuri (cele de promovare a imaginii şi cele de generare a investiţiilor străine directe). exclusiv telemarketingul şi mailul (Malaezia). că în momentul de faţă agenţiile de promovare pentru investiţiile străine aplică un mix de astfel de tehnici. ulterior. .Ţara Malaezia Scoţia Singapore Tailanda Agenţia de promovare a investiţiilor străine directe Malaysian Industrial Development Authority (MIDA) Locate în Scotland (LIS) Economic Development Board (EDE) Board of Investment (BOI) Tehnica 6 6. au trecut la măsurile de tip generare a investiţiilor străine directe.

Martie 2000. Odată cu schimbarea guvernului în 1987. Activităţile promoţionale au fost destul de reduse şi s-au limitat la pregătirea documentaţiei pentru a demara o investiţie în această ţară. Wells. care avea ca rol principal înregistrarea fluxurilor investiţionale realizate în Canada. transformându-se în Investment Canada (pe baza Investment Canada Act din 1985). însă climatul de afaceri a fost . Primul raport al instituţiei Investment Canada a menţionat clar necesitatea schimbării imaginii acestei ţări la nivelul investitorilor străini: „Canada a avut întotdeauna foarte mult de oferit investitorilor străini. Alvin G. FIAS. Wint.Evoluţia strategiilor de promovare a climatului investiţional Agenţia de promovare Invest în Britain Bureau Investment Canada Costa Rican Investment Promotion Program Indonesian Investment Coordinating Board Irish Industrial Development Authority Jamaica National Investment Promotion Malaysian Industrial Development Authority Locatein Scotland Singapore Economic Development Board Thailand Board of Investment Strategia prezentă Generarea investiţiilor Generarea investiţiilor Generarea investiţiilor Promovarea imaginii Generarea investiţiilor Generarea investiţiilor Generarea investiţiilor Generarea investiţiilor Generarea investiţiilor Generarea investiţiilor Tabel 11. p. În opinia specialiştilor chiar transformarea FIRA în Investment Canada a constituit o strategie în sine. de îmbunătăţire a imaginii externe a acestei ţări. a sosit la putere un guvern conservator care a transformat promovarea climatului de afaceri către investitorii străini într-o prioritate a programului său. Înainte de acest an activitatea era condusă cu precădere de Foreign Investment Review Agency (FIRA). FIRA a trecut de la un rol pasiv (de înregistrare şi monitorizare a fluxurilor investiţionale internaţionale) la un rol activ. „Marketing a country: Promotion as a Tool for Attracting Foreign Investment”. 44 Un bun exemplu pentru a ilustra trecerea de la promovarea imaginii de ţară la tehnici de generare a investiţiilor este Canada.3 Strategia anterioară Promovarea imaginii Promovarea imaginii Promovarea imaginii Promovarea imaginii Promovarea imaginii Promovarea imaginii Nu se poate aprecia Nu se poate aprecia Nu se poate aprecia Promovarea imaginii Sursa: Louis T. activitatea de promovare a climatului de afaceri la nivelul investitorilor străini nu a fost foarte intensă înainte de 1985. În cazul acestei ţări. Jr.

Management Today. Acest program a vizat utilizarea unor campanii de marketing direct. atât din interior cât şi din exterior. Germania. Tema principală a promovării a fost legată de imaginea Irlandei ca „ţară cu o economie modernă”. În 1970 – 1971 s-a derulat un program intensiv de promovare a imaginii Irlandei în Marea Britanie şi SUA. Prelungirea promovării externe a imaginii Irlandei. Marea Britanie. moment în care IDA s-a transformat dintr-o agenţie guvernamentală într-una cvasiguvernamentală. cheltuind suma de 186. în paralel cu tehnicile de generare a investiţiilor străine directe.000 lire irlandeze pentru acest proiect derulat în 10 ţări-ţintă. Investment Canada a trecut din al doilea an la un program amplu de generare a investiţiilor străine directe. Momentul trecerii acestei ţări de la construcţia şi promovarea unei imagini favorabile la nivelul investitorilor către procesul de generare a investiţiilor poate fi mai greu de identificat decât în cazul Investment Canada. Japonia şi Hong Kong. Temându-se de diminuarea impactului asupra mediului investiţional internaţional. două cărţi informaţionale. Contactele cu aceste companii au fost derulate cu sprijinul ambasadelor şi consulatelor canadiene. Operaţiunea de construire a imaginii de ţară a inclus şi un număr de 90 de interviuri acordate de miniştri şi alţi oficiali. din ţări ca SUA.perceput nefavorabil. trei prezentări audiovizuale. a fost motivată de necesitatea întăririi imaginii că Irlanda este o ţară credibilă pentru cei care doresc să plaseze capitaluri. Agenţia a început cu o importantă campanie de atragere a atenţiei investitorilor străini asupra acestei ţări. prin studii detaliate asupra unor sectoare şi orientate pe specificul unor firme. The Accountant şi The Director. Guvernul canadian a alocat suma de 3 milioane dolari canadieni în anul 1988. IDA 6 Raportul Anual al Investment Canada din 1987 . Aceste fonduri au fost folosite pentru acţiuni promoţionale în cele mai importante 20 de publicaţii din lume (în special financiare). Crearea unei percepţii pozitive asupra Canadei. în publicaţii importante cum ar fi Financial Times. 11 articole în Canada şi străinătate. anunţuri şi conferinţe de presă. din Fondul pentru Programul de Dezvoltare Industrială pentru îmbunătăţirea imaginii ţării în exterior. Franţa. pentru că Irlanda a combinat cele două categorii de tehnici vreme de aproape două decenii. ca loc de demarare a unei afaceri şi ca o locaţie preferată pentru investiori va deveni o prioritate pentru Investment Canada în următoarele luni”6. Folosind rapoartele anuale ale diferitelor companii şi accesul la diferite baze de date. Irlanda a început cu un program activ de promovare a investiţiilor străine în perioada 1969 – 1970. Investment Canada a identificat acele firme internaţionale care ar putea valorifica cel mai bine avantajele competitive ale Canadei.

Agenţia a demarat atunci o serie de programe de promovare a imaginii ţării pe piaţa americană. . care face orice investiţie americană mai profitabilă decât oriunde în lume (temă promovată la finalul anilor ’70). O temă principală de promovare a fost aceea că Irlanda oferă un cost scăzut de pătrundere pe piaţa Uniunii Europene pentru companiile străine. În perioada 1984 – 1985. prin derularea unor misiuni economice în SUA. O altă temă a fost legată de costul scăzut cu forţa de muncă. accentuând caracterul de noutate şi încercând să modifice percepţia că este o ţară rămasă în urma ţărilor din vestul Europei. Studiile demarate în 1982 au arătat că Irlanda era percepută în continuare ca o ţară cu un cost redus al forţei de muncă. tehnicile de creare a imaginii de ţară au început cu crearea agenţiei de promovare în 1982. în consecinţă. Irlanda şi-a dat seama că nu mai poate să pună accentul pe tema costurilor de producţie şi a început să pună accentul pe nivelul de pregătire şi educaţie al forţei de muncă (care nu mai era aşa de ieftină). care au avut un impact direct asupra creşterii credibilităţii. Aceste acţiuni au fost derulate mai degrabă cu scopul de a genera investiţii străine şi mai puţin cu scopul de a crea şi poziţiona imaginea de ţară în rândul investitorilor străini. dar cu forţă de muncă slab pregătită şi.a analizat efectul pe care l-a avut acţiunea sa de promovare asupra creşterii investiţiilor directe şi a ajuns la concluzia că dinamica investiţiilor s-a datorat mai degrabă acţiunilor de generare derulate în paralel cu activitatea promoţională. Temele „tinereţea” şi „identitatea europeană a irlandezilor” au fost combinate într-un program de succes intitulat „We're the Young Europeans”.5 milioane de locuitori. agenţia a dus o serie de campanii active de atragere a unor investitori americani. Oficialii CINDE nu au fost mulţumiţi însă de impactul acţiunilor lor. derularea de seminarii cu investitorii străini potenţiali şi prin participarea la târguri de investiţii străine. IDA a schimbat frecvent imaginile legate de Irlanda. cu un substrat legat de aptitudinile şi calităţile resursei umane din această ţară. Trecerea de la crearea unei imagini de ţară la programe de generare a investiţiilor străine directe s-a făcut cu sprijinul IDA din Irlanda. printr-un marketing direct derulat pe un număr de companii din SUA identificate iniţial. În mesajele sale promoţionale. În cazul Costa Rica. La începutul anilor ’80. În acest sens. au fost implementate două campanii de imagine diferite prin care s-a susţinut faptul că Irlanda are o forţă de muncă dinamică şi întinerită şi una prin care s-a insistat asupra faptului că Irlanda oferă accesul la o piaţă mult mai mare decât cea de 3. a fost demarat un program de repoziţionare a imaginii de ţară prin care Irlanda să fie percepută ca o ţară cu forţă de muncă înalt calificată.

Următorul pas este acela de creştere a vizibilităţii prin utilizarea unor strategii în acest sens. ca o condiţie iniţială. 2004) au demonstrat că tehnicile promoţionale impersonale sunt mult mai de efect în primele stadii de construcţie a imaginii de ţară (cele care cresc credibilitatea externă). 1988). ajungând la stadiul „Excelent”. Este de nedorit ca o ţară să fie foarte vizibilă şi să nu fie credibilă în rândul investitorilor străini. poate fi vizibilă sau nu la nivelul acestora.În construcţia şi poziţionarea imaginii de ţară. pentru creşterea vizibilităţii unei ţări fiind mult mai de impact strategiile personalizate de promovare." Working Paper (Boston: Harvard Business School. Morgan et al. O serie de studii empirice (Hanson. În construcţia unei imagini de ţară destinată creşterii investiţiilor străine directe trebui să acordăm atenţie deopotrivă credibilităţii şi vizibilităţii externe. Orice ţară aflată în poziţia de „Necunoscută” va trebui să încerce mai întâi să lupte pentru creşterea credibilităţii sale externe la nivel de investitori străini şi să treacă din acest stadiu în stadiu de „Nedescoperită”. The Economist). Business Week. 2007. Thomas J. Ţările dezvoltate şi-au concentrat eforturile de promovare a imaginii în publicaţii financiare recunoscute pe plan internaţional (Wall Street Journal. Credibilitatea Scăzută Mare Scăzută Nedescoperită Necunoscută Vizibilitatea Mare Excelent Neinteresantă Figura 11. ţările pot utiliza mesaje promoţionale mai generale (în cazul ţărilor dezvoltate) sau mesaje mult mai specifice (mai ales în ţările în dezvoltare). care a sugerat că o ţară poate avea o credibilitate ridicată sau scăzută în rândul investitorilor străini şi. fiind foarte dificil de reconstruit o imagine favorabilă ulterior. O abordare interesantă pentru poziţionarea imaginii de ţară în rândul investitorilor străini o are Kosnik (1988). A te concentra în strategiile de construire a imaginii de ţară doar pe vizibilitate şi nu şi pe credibilitate. dar se pot utiliza publicaţii concentrate pe anumite sectoare. (1988) "Corporate Positioning: How to Assess-and Build-a Company's Reputation.. este o mare eroare. Cravatts. . în acelaşi timp. Fortune. 2001.1 Rolul credibilităţii şi vizibilităţii externe în construcţia unei imagini de ţară printre investitorii străini Sursa: Kosnik.

 Agenţie organizată ca departament în subordinea directă a premierului sau preşedintelui ţării (Tailanda sau Indonezia). Furnizarea de fonduri publice pentru o astfel de activitate către o entitate privată ar complica destul de mult lucrurile. în condiţiile în care în această instituţie pot avea acces o serie de reprezentanţi din mediul academic şi de cercetare. însă. c) subcontractarea activităţii de promovare către sectorul privat. b) agenţie cvasiguvernamentală. cu expertiză în promovarea exporturilor şi investiţiilor străine. O astfel de agenţie este mult mai consistentă decât prima formă de organizare. 1980). organizarea activităţii de construcţie şi poziţionare a imaginii de ţară printre investitorii străini este realizată de o instituţie publică – o agenţie guvernamentală. există trei forme diferite de abordare a organizării activităţii de promovare a imaginii de ţară pentru investitorii străini cu grade diferite de implicare a sectorului privat: a) agenţie guvernamentală în subordinea unui minister. a) Organizarea activităţii de promovare a climatului de afaceri dintr-o ţară de către o instituţie guvernamentală îmbracă următoarele forme distincte:  Departament distinct în cadrul Ministerului Industriei (Marea Britanie).Organizarea activităţii de promovare a imaginii de ţară la nivelul investitorilor străini De regulă. rolul social al serviciului furnizat fiind mult diminuat (Robinson. În momentul de faţă. Raţiunea pentru care unele ţări au optat pentru plasarea activităţii de promovare a investiţiilor străine directe în subordinea guvernului printr-o agenţie publică este legată mai ales de faptul că o entitate privată ar încerca să obţină un profit din această activitate.  Agenţie guvernamentală distinctă cum este Investment Canada. Angajaţii şi ei sunt autonomi şi au statut de funcţionari publici. Singapore. b) O altă formă de organizare a activităţii de promovare este cea prin intermediul unei agenţii cvasiguvernamentale prin care se creează o instituţie autonomă de guvern condusă de un consiliu director. Scoţia şi Jamaica au folosit această modalitate de organizare a activităţii de promovare a imaginii la nivelul investitorilor străini. prim – ministru sau preşedinte. care are atribuţii şi de negociere cu investitorii străini a cadrului de derulare a afacerilor acestora în viitor. ce raportează activitatea sa primului ministru sau ministrului industriei fără ca parte din aceste ministere să fie angajate în această instituţie. .

„Marketing a country: Promotion as a Tool for Attracting Foreign Investment”. cât şi sursele private de finanţare care vin să completeze şi să diversifice sursele publice. 25 Mai trebuie spus că finanţarea activităţii de promovare a imaginii de ţară destinată investitorilor străini provine din diverse surse de finanţare: atât surse de la bugetul public al fiecărei ţări. S-a demonstrat că reprezentarea externă este mult mai efectivă atunci când agenţia de promovare îşi creează propriile sale reprezentanţe afară (posibilitatea de control şi de impunere a unor politici proprii este mult mai mare). p. Alvin G.c) O altă formă a activităţii de promovare este utilizarea unei structuri private pentru promovarea imaginii de ţară sau subcontractarea către companii private a acestei activităţi.4 Continente 3 4 3 4 3 4 Agenţia de promovare Costa Rican Investment Promotion Program Industrial Development Authority Jamaica National Investment Promotion Malaysian Industrial Development Authority Locate în Scotland Economic Development Board Birouri 7 22 9 12 7 20 Ţări 4 11 6 10 4 10 Sursa: Louis T. Un exemplu interesant în acest sens este CINDE din Costa Rica care. o reţea externă proprie (când vorbim de organizarea sub forma unei agenţii cvasiguvernamentale). Cele mai multe agenţii de promovare din lume au o puternică reprezentare la nivelul ambasadelor şi consulatelor fiecărei ţări (în cazul în care vorbim de organizarea printr-o instituţie guvernamentală). Wint. Martie 2000. Reprezentarea în străinătate a agenţiilor de promovare Tabel 11. beneficiind de ajutorul exclusiv al SUA prin Programul USAID. FIAS. a demarat o serie de activităţi de promovare în perioada anilor ’80. un rol fundamental îl are reprezentarea internaţională a acestor instituţii desemnate să se ocupe de această activitate. Wells. Jr. . Indiferent de forma de organizare a activităţii de promovare a imaginii de ţară pentru a susţine efortul investiţional.

în vederea implementării proiectelor de investiţii străine. în vederea promovării unei imagini favorabile la nivelul investitorilor străini sunt următoarele:  Mape de prezentare ARIS. Furnizarea de informaţii generale privind legislaţia în vigoare. Acordarea de asistenţă investitorilor străini în alegerea locaţiilor. Acordarea de asistenţă specializată investitorilor străini interesaţi în dezvoltarea de proiecte tip Greenfield în România pe toată durata implementării proiectului de investiţie. Măsurile concrete realizate de această agenţie în ultima perioadă. Identificarea de potenţiali parteneri. 3. 7 Sursa: http://arisinvest. 2. Organizarea de vizite la locaţiile industriale. cât şi ulterior. rezultat al unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării proiectelor de investiţii. Asigurarea unei baze de date conţinând informaţii despre locaţiile şi parcurile industriale oferite investitorilor străini. pe baza necesităţilor de ordin tehnic ale proiectelor. în vederea atragerii. reţinerii şi creşterii volumului investiţiilor străine directe în economia româneasca. Organizarea de evenimente promoţionale.ro . Asistarea şi medierea contactelor şi discuţiilor dintre investitorii străini şi autorităţile locale. 8. cât şi organizarea de întâlniri cu autorităţile locale.Studiu de caz: Agenţia Română pentru Investiţii Străine7 Agenţia Română pentru Investiţii Străine este organismul guvernamental care promovează imaginea României şi climatul investiţional autohton în mediile de afaceri internaţionale şi oferă servicii de asistenţă investitorilor străini. 4. 6.  Ghid de afaceri multimedia pe CD intitulat: “Doing Business în Romania 2005”. 5. Serviciile pe care le oferă în momentul de faţă ARIS investitorilor interesaţi de ţara noastră au în vedere: 1. ARIS este instituţia care acorda un aviz cetăţenilor străini care solicită viză pe termen lung pentru dezvoltarea de activităţi comerciale în România. 7.

ca orice ţară în dezvoltare. KOTRA din Coreea de Sud).   Pliant de prezentare ARIS intitulat: Romanian Agency for Foreign Investment . pe problematica promovării ISD. Ghidul de promovare “Romania Investor’s Guidebook” – cuprinzând informaţii utile pentru investitorii interesaţi de dezvoltarea unor proiecte de investiţii în România. să treacă la promovarea unei imagini menită să crească credibilitatea acestei ţări şi a sectoarelor competitive şi. ca partener al Camerei de Comerţ şi Industrie a României. ar trebui să preia din experienţa altor ţări şi să demareze o acţiune amplă de identificare a acelor sectoare industriale în care avem un avantaj competitiv real. Construcţia şi îmbunătăţirea imaginii României la nivelul investitorilor străini România. lipsită de amploare (în afara unor mape şi ghiduri de promovare cu impact îndoielnic asupra investitorilor străini). oferind perspective optimiste pentru viitor). pe lângă serviciile oferite de ARIS investitorilor străini. Activitatea demarată prin instituţia guvernamentală creată – ARIS este. cu sau fără percepţia guvernului. într-o continuă luptă de atragere a capitalului străin. are nevoie de capitalul străin care să vină şi să completeze resursele financiare necesare dezvoltării. România. Aceste eforturi de promovare au fost dublate de participarea la o serie de manifestări realizate pe plan internaţional. ARIS s-a implicat în demersurile menite să asigure o bună informare la nivel local şi internaţional asupra evoluţiei mediului de afaceri din ţara noastră. ulterior. şi de încheierea de protocoale cu diferite instituţii similare internaţionale (MOFCOM din China. în continuare. fără a avea la bază o strategie coerentă şi clară de angajarea unor eforturi susţinute în atragerea investitorilor străini (nu putem trece cu vederea faptul că schimbarea conducerii în mai 2007 a îmbunătăţit radical situaţia. prin instituţia ARIS în primul rând. . şi proiecte de investiţii străine de succes. Ţara noastră este angajată.profile – cuprinzând. vizibilitatea ei prin:  identificarea corectă a percepţiei interne şi externe asupra mediului de afaceri din România de către investitorii străini. în organizarea ediţiei a 6-a a Forumului Internaţional de Investiţii “Aderarea la Uniunea Europeana – oportunităţi sau constrângeri pentru investiţiile directe?” – Bucureşti 2006.

avantajele competitive. susţinerea mult mai activă a participării la târguri de investiţii organizate la nivel internaţional. identificarea acelor investitori străini (încă neintraţi pe piaţa românească) care pot valorifica cel mai bine avantajele competitive dintr-un anumit sector sau industrie. cum ar fi Financial Times sau Wall Street Journal).          identificarea şi utilizarea acelor studii realizate pe piaţa românească. organizarea de seminarii de informare pe probleme specifice unui anumit sector sau unei anumite industrii în ţările furnizoare de investiţii directe. cu sprijinul Camerei de Comerţ şi a Ministerului Economiei şi Comerţului. publicitate derulată prin canalele media generale şi specializate (mai ales cele financiare. organizarea de seminarii cu privire la oportunităţile de investiţii dintr-un anumit sector / industrie din ţara gazdă. angajarea unor campanii directe de promovare a imaginii ţării noastre. în paralel cu organizarea Târgului Anual al Investiţiilor Străine. organizarea de seminarii generale de informare cu privire la oportunităţile de investiţii. care pot avea un rol fundamental în construcţia unei imagini de ţară favorabile în rândul investitorilor străini (legate de sursele de competitivitate externă pentru România. prin mail sau telemarketing direct către acei investitorii străini identificaţi că ar putea avea un rol fundamental în dezvoltarea noastră economică. organizarea mult mai amplă de misiuni de informare direct în ţara sursă a investiţiilor străine. . industriile strategice). cu sprijinul mai activ al ambasadelor şi misiunilor diplomatice din străinătate. mediului de afaceri. pe diferite pieţe. prin implicarea unor reprezentanţi ai guvernului. sistemului financiar bancar. implicarea mult mai activă (cu un buget specific în acest sens) la promovarea prin canalele media internaţionale ale unor sectoare specifice din economia românească ce merită dezvoltate cu aportul investitorilor străini.

transferul de proprietate etc. diversificarea fondurilor de finanţare a activităţii de promovare prin accesarea de granturi de la Uniunea Europeană. a mediului cultural – educaţional şi mass-media în politica de construcţie a imaginii de ţară.      realizarea de studii de piaţă pe specificul companiilor investitoare. UNIDO. comunicaţii) menite să crească accesibilitatea companiilor străine la resursele acestei ţări. În afara acestor măsuri specifice care ar trebui implementate de către ARIS. prin implicarea unui număr mai mare de instituţii şi organizaţii:  demararea unor politici coerente de dezvoltare a infrastructurii generale (de transport. legislaţia în domeniu.  crearea unui sistem (a unei reţele) care să conecteze toate instituţiile şi toate entităţile interesate în construcţia unei imagini favorabile . către fiecare investitor străin interesat de România. dezvoltarea unei reţele proprii de birouri în ţările care exportă cel mai mult capital în economia românească.). însoţite de prezentări legate de dezvoltarea vânzărilor pe piaţa ţării gazdă.  realizarea de consultări cu liderii de opinie şi crearea unei matrice SWOT pentru ţară care să aibă în vedere climatul investiţional şi evoluţia sa viitoare.  cooperarea şi implicarea activă a reprezentanţilor guvernului. oferirea de consultanţă pentru investitorii străini interesaţi să acceseze piaţa românească. obţinerea de avize. de către investitorii străini. punerea la dispoziţia investitorilor străini a documentaţiei necesare pentru a putea investi capital în România (documentaţie referitoare la fiscalitate. în interior şi exterior. implicarea mult mai activă a sectorului privat în promovarea climatului de afaceri. personalizat. USAID. ar trebui să mai avem în vedere şi alte măsuri implementate la nivel guvernamental.  identificarea şi implementarea unui sistem permanent de monitorizare a percepţiei imaginii de ţară. constituirea unei firme. dar şi în ţări pe care vrem să le implicăm mai mult în dezvoltarea României. a mediului de afaceri. Această documentaţie poate fi făcută publică pe o pagină de Internet şi poate fi livrată.

şi Zettelmeyer. După ce aceste aspecte se vor fi realizat. K.. American Thinker. care pot avea un aport consultativ important). Bibliografie Campos. D.”. The Brand Image of Nations: Israel.icetrade. Sahay.. de credibilitatea climatului de afaceri din România: siguranţa plasamentelor lor.. punând accentul pe sectoarele sau elementele din România ce ar reprezenta un real avantaj competitiv pentru investitorii străini. Mora. V. (2007). N. Concluzii Cei responsabili cu promovarea imaginii României printre investitorii străini trebuie să înţeleagă că există o competiţie puternică la nivel global pentru atragerea investiţiilor străine şi că în această competiţie nu este vorba de sentimente sau afinităţi atunci când vorbim de alocarea de capitaluri pentru dezvoltarea unor afaceri. Why does FDI go where it goes? New evidence from the transition economies. Gronicki. Should Countries Promote Foreign Direct Investment?. Transactional Corporations.. recomandăm promovarea imaginii de ţară pentru investiţii. IMF Institute Cravatts. vol 48. Y. “The determinants and impact of FDI”...americanthinker. Special Issue. 3 . R.html Dinnie. Sass. vol. bariere de intrare – ieşire cât mai reduse.la nivelul investitorilor străini (inclusiv prin implicarea reprezentanţilor din mediul academic. http://www. F. ci. Benacek. R. (2001). mai ales. 9. M. În prezent. fiscalitate cât mai redusă.. G. IMF Staff Papers. (2003). dezvoltarea infrastructurii.is/identity-and-image-of-nations. (2000). este necesară creşterea vizibilităţii ţării. M. Decizia de a plasa capitaluri în România de către investitorii străini nu depinde de numărul de reclame publicate de diferite publicaţii de renume din lume. G-24 Discussion Paper Series. no. N.com/2007/02/the_brand_image_of_nations_isr. implicarea cât mai redusă a statului în economie şi în mediul de afaceri. (2001). J. IMF Working Paper. (2007) Identity and image of nations. „What moves capital to transition economies. United Nations Holland. Kinoshita.is/resources/Files/icetrade. P. International Monetary Found Hanson.pdf Garibaldi. www. în Central and Eastern Europe: a comparison of survey and econometric evidence.

9. (2004). Weinhold. The Journal of Business. Yugoslavia: International Center for Public Enterprises in Developing Countries) Sappington. No. şi Wernerfelt. Oxford Bulletin of Economics and Statistics. The Creation of a Powerful Niche Destination Brand”. 63. B. No. L. 58. Transnational Corporations. pp. 1988) Lipsey. 3. (1980).worldinvestmentreport.. C. P. Position Paper. Harvard Business Review Book. (2000). J.arisinvest. Journal of International Business Studies. pp. “New Zeeland.org . M. E. R. “Inward FDI and economic growth in developing countries”. 2. “Brand Popularity. A. no. Jr. Ramanadham (Ljubljana.. 361-386 Kosnik. 2 Porter.edu Wells. Thomas J. R. 1998 Robinson. Spatz. (1985). „To Brand or Not to Brand? A Theoretical and Empirical Question”. 335–354 Nair-Reicheit. Vol.org www. pp 21 – 22 www.oecd.1 Morgan N. Joint Ventures and Public Enterprises în Developing Countries. pp. M. Country Image and Market Share: An Empirical Study”. „Promoting Investment in Developing Countries (with Special Reference to Africa): Challenges. 279-293 UNIDO (2007). Y. no. vol. 2..Kim. vol. D. pp. (2000). şi Wint. J. U. T. J. Journal of Brand Management. D. State Branding in The 21s Century. Vol. G. V. “Causality Tests for Cross-Country Panels: New Look at FDI and Economic Growth in Developing Countries”. http://fletcher. V. 151-171 Nunnenkamp. 2004. Pritchard A. ed. 100% Pure. „Marketing a Country: Promotion as a Tool for Attracting Foreign Investment”. şi Chung. Piggott R. 9. Transactional Corporations. Opportunities and Experiences” Vicente. (1988) Corporate Positioning: How to Assess-and Build-a Company's Reputation. vol. K. (1997). E (1998). „On Competition” (Chapter 7).tufts. "Major Issues în Joint Ventures between Developed and Developing Countries". E. (2001). “Determinants of FDI in developing countries: has globalization changed the rules of the game?”.ro www. 11. Working Paper (Boston: Harvard Business School. no.. (2002). 28. International Finance Corporation. (2004).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful