You are on page 1of 1

Scurt istoric al utilizrii i producerii enzimelor

Enzimele au fost denumite prima dat cu termenul de fermeni. n 1897, Buchner, extrgnd din celulele de drojdie enzimele care catalizeaz fermentaia alcoolic a demonstrat prima dat c enzimele pot funciona independent de celule. n prezent se cunosc aproximativ 2.000 de enzime diferite. Dintre acestea s-au obinut n stare pur (prin cristalizare), sau izolate cca. 200 de enzime. Enzimele sunt prezente n toate organismele vii; ele se gsesc n toate tipurile de celule: animale, vegetale, microorganisme. Numrul i concentraia lor depinde ns de natura organismului. La plantele i animalele superioare enzimele se gsesc n toate celulele vii ale acestora, ns distribuia lor variaz dup natura esutului din care fac parte celulele. La microorganisme, echipamentul enzimatic i concentraia diferitelor enzime depind de specia microorganismului i sunt influenate n mare msur de condiiile mediului exterior. La fabricarea preparatelor enzimatice se folosesc sursele care sunt foarte bogate n enzimele dorite, sunt ieftine, accesibile i care se prelucreaz uor Materiile prime folosite la fabricarea preparatelor enzimatice pot fi de natur vegetal, animal sau microbian. La plante, concentraii mari de enzime se pot ntlni n semine, n boabe germinate, n fructe, frunze, rdcini. n organismul animal se gsesc ns enzime n cantiti mari n diferite organe: rinichi, ficat, pancreas, mucoasa stomacului. O surs foarte important de enzime utilizat pentru fabricarea preparatelor enzimatice, o formeaz microorganismele. Ele au mai multe avantaje fa de sursele de enzime att de origine vegetal ct i animal. Microorganismele se pot obine cu uurin, n cantiti mari prin nmulire n instalaii speciale, pe medii de cultur ieftine. n acest fel cantitatea de preparat enzimatic ce se dorete s se obin, nu este limitat de lipsa materiei prime, ca n cazul enzimelor de origine animal. Ciclul de dezvoltare al microorganismelor este foarte scurt n raport cu ciclul de dezvoltare al animalelor i plantelor iar mediile de cultur pe care se dezvolt microorganismele sunt de obicei ieftine, de regul subproduse agricole i ale industriei alimentare.