P. 1
Suport Curs Formator

Suport Curs Formator

|Views: 4|Likes:

More info:

Published by: Ionuț Horațiu Guță on Jul 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/01/2013

pdf

text

original

Sections

  • 4.4.1.2. Comunicarea scrisă
  • 4.4.6. Comunicarea vizuală
  • 4.6.Tehnica de punere a intrebărilor
  • VI. EVALUAREA, REVIZUIREA ŞI ASIGURAREA CALITĂłII PROGRAMELOR DE FORMARE
  • BIBLIOGRAFIE:

Formator

Suport de curs

“Profesorii ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea” ea”

Centrul DOCTUS
Sibiu, str. Mărăşti nr. 1 a Tel: 0269-211222 Mobile: 0748-120962, 0748-120963 e-mail: office@doctus.ro www.doctus.ro

Sibiu, Centrul Doctus

CUPRINS:
Cap. I: Planificarea formarii................................................................................................................................................................ 1 Cap. II: Pregatirea si organizarea formarii ........................................................................................................................................ 6 2.1. Ce este formatorul? ........................................................................................................................... ............................................6 2.2. Tipuri de formatori ...........................................................................................................................................................................6 2.3. Ce este si ce nu este un formator? ...................................................................................................... ..........................................7 2.4. Rolul si responsabilitatile formatorului .......................................................................................................... .................................8 2.5. Organizarea formarii .......................................................................................................................................................................8 2.5.1. Pregatirea salii .............................................................................................................................................................................9 2.5.2. Cum se realizează o prezentare de succes.............................................................................................................................. 12 2.6. Utilizarea mijloacelor de prezentare ................................................................................................... .........................................12

Cap. III. Proiectarea si marketingul programelor de formare .................................................................................. 16 3.1. Analiza nevoilor de formare .................................................................................................................................... 16 3.1.1. Analiza /evaluarea cerintelor de formare ............................................................................................................. 16 3.1.2. Stabilirea obiectivelor instruirii ............................................................................................................................. 18 3.1.3. Rezultatele instruirii ............................................................................................................................................. 20 3.2. Elaborarea materialelor necesare formarii .............................................................................................................. 21 3.2.1. Suportul de curs ........................................................................................................... ........................................21 3.2.2. Planul de invatare (design-ul) .............................................................................................................................. 23 3.2.3. Agenda participantului .................................................................................................. .......................................26 3.3. Invatarea si instruirea ............................................................................................................................................. 26 3.3.1. Educatie formala – Educatie nonformala ............................................................................................................. 26 3.4. Particularitatile invatarii la adulti ............................................................................................................................. 28 3.4.1. Cum invata adultii? .............................................................................................................................................. 28 3.4.2. Invatarea experientiala ................................................................................................. .......................................30 3.4.2.1. Etapele invatarii experientiale ........................................................................................................................... 31 3.4.2.2. Caracteristicile invatarii experientiale ............................................................................................................... 32 3.4.3. Barierele invatarii la adulti .................................................................................................................................... 32
Cap. IV Realizarea activitatilor de formare ..................................................................................................................................... 34 4.1. Livrarea cursului. Recomandari importante pentru formator .................................................................. .....................................34 4.2. Elementele procesului de comunicare ..........................................................................................................................................35 4.3. Barierele comunicarii ....................................................................................................................... ...........................................41 4.4 . Tipurile comunicarii ..................................................................................................................................................................... 36 4.4.1. Comunicarea verbala .................................................................................................................... ............................................37 4.4.1.1. Comunicarea orala ................................................................................................................................................................ 37 4.4.1.2. Comunicarea scrisa ............................................................................................................................................................... 38 4.4.2. Comunicarea nonverbala .......................................................................................................................................................... 38 4.4.3. Comunicarea tactila .................................................................................................................................................................. 40 4.4.4. Comunicarea sonora ................................................................................................................................................................ 40 4.4.5. Comunicarea gestuala ................................................................................................................... ...........................................40 4.4.6. Comunicarea vizuala ................................................................................................................................................................ 41

Sibiu, Centrul Doctus

4.5. Ascultarea activa ............................................................................................................................. ............................................41 4.5.1. Trasaturile unui „bun ascultator” .................................................................................................... ...........................................41 4.6. Tehnica de punere a intrebarilor ........................................................................................................ ..........................................43 4.6.1. Tipurile de intrebari ...................................................................................................................... .............................................43 4.6.2. Formularea intrebarilor ............................................................................................................................................................. 44 4.6.3. Intrebari contraindicate ................................................................................................................. ............................................44 4.7. Feedback-ul ................................................................................................................................... ..............................................44 4.7.1.Caracteristicile feed-backului eficient ........................................................................................................................................ 45

4.8. Constituirea echipei.......................................................................................................... .......................................46 4.8.1.Fazele formarii echipei ......................................................................................................................................... 46 4.8.2.Limitele echipei .................................................................................................................................................... 47 4.9. Etape in luarea unei decizii ............................................................................................... ......................................48 4.9.1. Luarea deciziilor in grup: „C-C-C” ........................................................................................................................ 49 Cap. V. Aplicarea metodelor si tehnicilor speciale de formare ............................................. ..................................52 5.1. Metode de formare orientate catre formator ....................................................................... ....................................52 5.1.1. prelegerea ............................................................................................................................................................ 53 5.1.2. demonstratia ........................................................................................................................................................ 53 5.1.3. metoda puzzle ............................................................................................................. ........................................53 5.1.4. studiul de caz .............................................................................................................. .........................................53 5.2. Metode de formare orientate catre grup ................................................................................................................. 54 5.2.1. exercitii de acomodare si cunoastere .................................................................................................................. 54 5.2.2. brainstorming .............................................................................................................. .........................................55 5.2.3. lucrul in grupuri mici ..................................................................................................... ........................................55 5.2.4. discutia in grupul mare ......................................................................................................................................... 56 5.2.5.jocul de rol ....................................................................................................................... .....................................56
Cap. VI. Evaluarea, revizuirea si asigurarea calitatii programelor de formare ..................................... ......................................58 6.1. Procesul de evaluare ........................................................................................................................ ...........................................58 6.2. Metode de evaluare ......................................................................................................................... ............................................58 6.3. Chestionarul de evaluare ............................................................................................................................................................. 60

Bibliografie ..................................................................................................................................................................... 64

1 Sibiu, Centrul Doctus

2. jocuri. diafilme) . materiale. la complex). temperatură.vârsta. treptat. In aceasta situatie. ventilare. coechipieri. motivaŃie (proprie initiaŃivă sau determinaŃi de anumite interese). Principiul step by step (pas cu pas): este e preferat ca formatorul sa isi imparta continutul cursului pe unitati. astfel incat sa se asigure intelegerea graduala a materiei. Principiul conformitatii: Formatorul trebuie sa isi adapteze metodele si structura continutul de transmis in functie de urmatorii factori determinati de catre participanti: . sistematic. caracteristici personale ( ex: persoanele cu handicap). bibliografie. Intocmirea planului de actiune (in faza de planificare) este indicat să Ńină cont ( in mare) de 7 principii didactice. acustică. Centrul Doctus . spaŃiu pentru afişare .Resurse (timpul avut la dispoziŃie. luand in calcul nevoile si asteptarile personale a fiecarui participant in parte. PLANIFICAREA FORMĂRII De ce este nevoie să planificăm? Conform definiŃiei din DEX ( Dictionarul Explicativ al Limbii Romane) actiune de „ a planifica” este definită în felul următor: “A întocmi un plan. formatorul trebuie sa dea dovada de flexibilitate in stilul si metoda de lucru. . . Scopul exercitiului este a consolida competente si abilitati. 7.Documentare (asupra subiectelor de prezentat. prize. (de la usor. 3. Principiul exercitiului: A invata inseamna a exersa. etc) . CD-uri.săli disponibile pentru activitati in grupuri mici.aranjament. a organiza şi a conduce pe bază de plan. 2 În cele ce urmează vă vom propune o serie de întrebări şi informaŃii utile pentru elaborarea unei liste de acŃiuni în Sibiu. de un plan detaliat al procesului de instruire care să cuprindă următorii factori: . experimente pentru a stimula si forma noi abilitati in randul membrilor participanti.Logistică (echipamente. 4. ce aşteptări au cei care te contractează. sala .ParticipanŃi (număr. Principiul variabilitatii: formatorul trebuie sa utilizeze o gama variata de metode si mijloace in vederea livrarii cursului. Principiul activitatii („ a invata prin activitati practice”): Fomatorul trebuie sa organizeze activitati practice. . Astfel va creste gradul de spontaneitate si al reactiei la nivelul participantilor.Context (cine finanŃează cursul. 6. incercand sa creeze un tempo de instruire comun si sa promoveze munca in echipa. Principiul respectarii particularitatii de varsta si individualitatate: Formatorul trebuie sa aiba in vedere faptul ca membrii partcipanti la cursul de instruire provin din medii diferite si care detin cunostinte si asteptari variate. imagini. pregătire profesională. aşteptări).” În vederea realizării unei sesiuni de formare este nevoie.I. numărul participanŃilor. detalii cu privire la agenda cursului). lumină. aşadar. 5. componenŃa grupului. poziŃie. Principiul claritatii: concretizare prin exemple. medii (filmulete. a programa. etc) . materiale necesare). întocmind planul după care să se desfăşoare diferitele ei faze. care pot influenŃa şi sprijini în mod pozitiv activitatea dar şi succesul final al formatorului: 1. a organiza o activitate.

să producă ceva. Doar să asculte. când participanŃii acorda mai mult interes cursului.vederea îndeplinirii activităŃii de formare: Intrebări şi indicatii pentru planificarea instruirii Inainte de începerea instruirii Care sunt obiectivele instruirii? Cine sunt formatorii şi persoanele invitate să prezinte diferite secŃiuni? ParticipanŃii Cine va participa ? Câte persoane ? Care este relaŃia între participanŃi ? Se cunosc între ei ? Ce cunoştinŃe au participanŃii despre tema discutată ? Ce aspecte ale temei credeŃi că sunt de folos participantilor ? Care este gradul minim de informatii necesar al participantilor pentru acest curs ? Ce au în comun participanŃii referitor la nevoia de informaŃie pe tema respectivă ? Cum vor folosi participanŃii informaŃia pe care o primesc de la dumneavoastră ? Ce tip de materiale ar fi util să primească ei ? Care este nivelul de toleranŃă al participanŃilor faŃă de prezentările mai lungi comparativ cu prezentările scurte urmate de discuŃii de grup ? Are nevoie cineva de condiŃii speciale (cum ar fi camere mai spaŃioase şi cu uşi mai largi pentru scaun cu rotile sau cadru de mers) ? Planificarea sesiunii de instruire propriu-zisă Cât timp aveŃi pentru sesiune ? Care subiecte sunt cele mai importante pentru a fi dezbătute ? Ce subiecte pot fi prezentate in cadrul sesiunii ? Cum veti alege subiectele de prezentat intr-o maniera complexa şi pe care să le prezentaŃi succint sau să le eliminaŃi ? Cum veŃi stabili ordinea subiectelor ? AmintiŃi-vă că modulele cel mai puŃin interactive sau mai complexe trebuie să fie programate în prima parte a zilei. Care doriti sa fi activitatile participanŃilor (ex. PuteŃi răspunde la întrebări pe măsura ce parcurgeŃi subiectele. să vă dea feedback) ? VeŃi distribui materiale ? Care sunt acestea ? De câte copii aveŃi nevoie ? Cine va fi responsabil pentru elaborarea şi multiplicarea lor ? Cât timp puteŃi dedica modulului de întrebări şi răspunsuri ? Cum doriŃi să abordaŃi întrebările şi răspunsurile ? (ex. 3 VeŃi dori să faceŃi un proces verbal sau un rezumat al sesiunii de instruire ? Cine va face acest lucru ? Va fi rezumatul distribuit ulterior participanŃilor ? Cum ? Cum obŃineŃi lista participanŃilor ? Sibiu. Reducerea timpului de dezbatere nu garanteaza parcurgerea mai rapida a subiectelor dificile. să le răspundeŃi doar după ce aŃi terminat de discutat subiectul respectiv. să lucreze în grupuri mici. să solicitaŃi participanŃilor să noteze întrebările şi să vi le înmâneze în pauze). să aveŃi sesiuni dedicate întrebărilor şi răspunsurilor. Centrul Doctus .

etichetate şi împachetate pentru a fi uşor transportate. hârtie pentru flipchart.Ce tip de evaluare a instruirii doriŃi să faceŃi ? (De exemplu. puteŃi dedica un timp special la sfârşitul sesiunii de instruire pentru ca fiecare participant să completeze formularul de evaluare. StrângeŃi toate materialele de care veŃi avea nevoie pentru instruire (markere. NotaŃi orice posibilă problemă sau necesitate şi elaboraŃi strategii de rezolvare.) OrganizaŃi-vă foliile transparente. AsiguraŃi-vă că aveŃi prizele şi prelungitoarele necesare echipamentului pe care îl veŃi folosi. AsiguraŃi-vă ca încăperea respectivă este accesibilă pentru toŃi participanŃii (inclusiv pentru cei cu dizabilităŃi. flipchart. Cu două . ecusoane.trei zile inainte de instruire VerificaŃi din nou lista detaliată şi asiguraŃi-vă că nu aŃi uitat nimic. Cine va elabora formularul de evaluare şi îl va analiza apoi ? Ce "paşi viitori" doriŃi să rezulte din sesiune ? Logistica sesiunii de instruire Când se va desfăşura instruirea ? De ce tip de facilităŃi este nevoie şi ce aranjamente trebuie făcute pentru instruire ? Cine va fi responsabil pentru găsirea şi rezervarea spaŃiului necesar instruirii (sala de curs. AsiguraŃi-vă că aveŃi toate materialele în ordine. cazare) ? VeŃi oferi mâncare. vizitaŃi locul unde se va desfăşura instruirea. folii transparente. Trebuie să vă stăpâniŃi emoŃiile. ParcurgeŃi lista detaliată pe care aŃi elaborat-o atunci când aŃi parcurs întrebările de mai sus. gustări. Dacă nu puteŃi vizita locul dumneavoastră înşivă. sau puteŃi distribui formularul sperând ca participanŃii să vi-l returneze completat). aşadar există pericolul 4 să nu comportaŃi firesc şi relaxat. rugaŃi pe cineva să o facă sau sunaŃi pe cei care va pun la dispoziŃie spaŃiul şi puneŃi-le întrebări relevante. mai precis ? Cine va fi responsabil pentru coordonarea acestei activităŃi ? Cu două săptămâni înainte de instruire RevedeŃi materialele şi planul. cu o zi) Cu exceptia oratorilor experimentaŃi oricine poate deveni agitat inainte de inceperea prezentarii. retroproiector/videoproiector. microfon. prezentarea Power Point şi celelalte materiale. bandă adezivă etc. becuri de rezervă pentru retroproiector. AŃi uitat ceva ? Dacă este posibil. Centrul Doctus . prelungitoare de rezervă. Decât să vă Sibiu. băuturi răcoritoare/cafea/ceai? Ce anume.trei ore inainte de instruire (sau după caz. săli de lucru pe grupe. FaceŃi câteva exerciŃii de relaxare ( ieşiti la aer. Cu două . dacă este cazul). eventual ascultaŃi nişte muzică relaxantă). GândiŃi-vă că v-aŃi pregătit serios şi uitaŃi-vă peste notiŃe.

Una din principalele temeri este că ceva nu va merge bine. Nu coborâŃi vocea la sfarşitul fiecărei propoziŃii. AveŃi în vedere: paginile textului să fie numerotate pentru a nu le încurca mijloacele audio-video să fie clar vazute şi auzite din spatele sălii aparatura electrica să funcŃioneze fără probleme Inceputul prezentării: IncepeŃi să vorbiŃi cu convingere. într-un ritm firesc şi expuneŃi primele idei fără a vă uita la text. pentru a nu crea impresia de superficialitate) ca să vă asiguraŃi încadrarea în timp. FolosiŃi gesturi: In cazul unui public numeros este nevoie de miscări largi pentru a realiza acelaşi efect vizual ca şi gesturile normale în cazul unui grup restrâns. Aşa nu: Nu vă cereŃi scuze pentru lipsa de experienŃă oratorică Nu ezitaŃi dacă aŃi pierdut locul unde aŃi rămas. SpuneŃi o anecdota preferată adaptată momentului întâlnirii. concis. Dacă cineva doreşte lămuriri cu privire la un suibect anume. ori de câte ori este nevoie pentru o bună inŃelegere StabiliŃi contactul vizual cu publicul căci astfel vi se va sugerea atitudinea auditoriului. astfel ca participanŃii să aibă răgazul asimilării a ceea ce spuneŃi FiŃi cu ochii pe ceas ( de preferat nu cel personal. Centrul Doctus . De câte ori vă trece prin minte că ar trebui reverificat ceva anume. Incheierea Sibiu. FiŃi calm până îl găsiŃi. Se va forma o atmosferă de încredere şi veŃi putea stabili contactul vizual cu publicul. Priviti toată sala în ochi pentru ca publicul să se simta implicat. de la mână. Nu uitaŃi să faceŃi câte o pauza între ideile principale şi în acel timp să reluaŃi contactul cu auditoriul. Ritmul prezentării: Schimbând ritmul prezentării veŃi păstra interesul. asiguraŃi-l că îi veŃi explica după ce terminaŃi şi continuaŃi-vă discursul. FolosiŃi un limbaj simplu. publicului i se va parea normal. AlcătuiŃi o listă de verificări în prealabil. Acest fapt va detaşa atmosfera şi va stârni interesul auditoriului. FaceŃi pauze la timp. Desi v-aŃi putea simŃi stânjenit să folosiŃi o mimicŃ atât de exagerată. vorbiŃi rar şi apăsat atunci când doriŃi să subliniaŃi aspecte importante.concentraŃi asupra stării dumneavoastra de nervozitate mai bine acordaŃi atenŃie lucrurilor practice pe care le veti face în continuare. notaŃi-vă imediat. Pe măsură ce avansaŃi. Aşa da: AnunŃaŃi durata discursului pentru ca publicul să ştie cât timp va trebui să se concentreze. CreaŃi impresia ca nu sunteŃi sigur pe ceea ce comunicaŃi Nu pierdeŃi din vedere mesajul ce urmează a fi transmis. căci puterea de concentrare a auditoriului va scade şi 5 nu veŃi mai fi ascultat.

InformaŃi publicul că prezentarea se apropie de final şi asiguraŃi-vă că veŃi fi ascultat cu toată atenŃia înaintea reluării punctelor esenŃiale. Acestea vor fi mult mai de impact decât un monolog de 10 minute. totodată. Nu lăsaŃi mijloacele audio-video pornite. BazaŃi-vă pe faptele pe care l le- aŃ i expus în discurs. mai bine renuntaŃi la ea decât să o amintiŃi la final. aşa că străduiŃi-vă să fie bună. Sfaturi pentru o încheiere în forŃă: sintetizaŃi conŃinutul discursului în maxim 2 fraze nu prea lungi. Nu uitaŃi că cel mai mult contează impresia finală. posibilitatea de a trece totul în revistă şi de a se gândi la întrebări. oferind participanŃilor. Nu uitaŃi să adunaŃi materialele şi mijloacele utilizate. pentru a crea un „ pachet” pe care publicul să îl ia la plecare. Centrul Doctus . căci vor capta atenŃia AccentuaŃi cuvintele cheie. Dacă aŃi omis o informaŃie.Când veŃi expune concluzia prezentării nu adoptaŃi un stil didactic. când şi-a pierdut deja contextul. Sibiu. ca şi când v-aŃi grăbit să plecaŃi. IncheiaŃi cu un rezumat bine gândit şi nu terminaŃi brusc.

rolul său se transformă în acela de facilitator al invăŃării. DiferenŃa esenŃială constă in modul de transmitere a cunoştinŃelor: profesorul foloseşte metode tradiŃionale (formale). Tipuri de formatori PerfecŃionistul Acest tip de formator vorbeşte mai mult pe un ton didactic şi are tendinŃa de a critica participanŃii la curs ca şi când aceştia ar fi copii. formatorul este mai degrabă un profesor – educator.2. Instructor : persoana competentă care instruieşte pe alŃii c. educă şi învaŃă pe cineva. b. Ce este formatorul ? Formatorul nu este un profesor. Profesor :persoana cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care predă o materie de învăŃământ în şcoală. ci doar ca trainerul să le faciliteze descoperirea acestor răspunsuri. Procesul de instruire reprezintă mai mult decât transmiterea unor noi informaŃii. mai nou se aşteaptă ca participanŃii să fie activi şi înclinaŃi spre a pune întrebări. el nefiind interesat de obŃinerea unui feedback din partea cursanŃilor. Odată ce trainerul acceptă ideea că nu poate şti totul şi că nu poate oferi un răspuns la orice. formatorul poate îndeplini simultan sau pe rând urmatoarele roluri: a. care se ocupă cu munca didactică şi educativă. Formatorul are menirea de a ghida participanŃii. oferindu-le activităŃi care să-i implice activ şi să le dea ocazia aplicării noilor cunoştinŃe. Turbo educatorul Acest tip de formator este caracterizat a fi deosebit de activ şi implicat în ceea ce face. neacordând cursanŃilor şansa de a se exprima şi nici de a rosti ideile până la capăt. Acest lucru se datorează şi faptului că elaborează întrebări sugerând răspunsul. In funcŃie de cadrul general al procesului de formare. PREGATIREA ŞI ORGANIZAREA FORMĂRII 2. Cu alte cuvinte.6 II. Altfel decât în metodele tradiŃionale de participare pasivă la curs. Educator : persoana care educă copii/ tineri. Aceasta este persoana care-i supreveghează pe elevi şi îi ajută la pregatirea lecŃiilor în anumite instituŃii ( ex: internate). de nivelul de pregătire urmărit. prezintă o poziŃie defensivă în relaŃia cu participanŃii. ParticipanŃii la un program de instruire nu mai aşteaptă ca toate răspunsurile să le fie oferite de formator. 2. In general nu oferă un feedback pozitiv participanŃilor. Formatorul reprezintă orice persoană care formează aptitudini şi / sau deprinderi prin intermediul procesului de instruire. Sibiu. menŃinând contactul vizual doar cu acestea. d. în timp ce trainerul utilizează modul de învăŃare non-formal bazat pe invăŃarea experienŃială. InvăŃător sau profesor dispune de o pregătire specială şi se ocupă de educaŃia copiilor preşcolari. Pune aceent pe comunicare dar desfaşurarea ei are loc mai mult sub forma monologului. Ritmul de instuire este unul repezit. Centrul Doctus . Maniera lui de a se comporta pe parcursul procesului de instruire se bazează pe colaborarea cu persoanele cunoscute din sală. De asemenea.1. Pedagog : persoana cu pregătire specială.

7 Tehnicianul Acest tip de formator este riguros în exprimare. însa felul în care livrează conŃinutul cursului nu este tocmai adaptat auditoriului. Formatorul nu numai că ştie despre ce vorbeşte. Formatorul trebuie sa fie deschis. Formatorul trebuie sa aiba o gândire pozitivă. educă abilitaŃi şi comportamente 10. dar şi explică ceea ce ştie 8. Formatorul este un bun organizator 11. Formatorul accepta diferentele de opinie si fructifica experienta participantilor 20. el nefiind în stare de a se impune prin autoritate. sa primeasca si sa accepte feed-back 16. pe inŃelesul celor mai puŃin pregătiŃi. El va conversa doar cu acei participanŃi care prezintă un interes pentru tehnică. Formatorul este un educator. folosind un limbaj „ greoi”. atitudini şi comportamente 4. ci este creativ Ńi original în ceea ce face 13. Formatorul nu doar transmite cunostinŃe participanŃilor. să aibă încredere în el şi în participanŃi 14. Formatorul este capabil să recunoască şi să aprecieze experienta anterioara a participanŃilor 15. elaborează exemple pe întelesul tuturor şi ştie cum să formuleze întrebări relevante. Educatorul "antenă" Acest tip de formator este poate cel mai apropiat de „perfecŃiune” în sensul că: are abilitatea de a citi feedback-ul nonverbal al participanŃilor. Formatorul are o dorinta permanenta de autoinstruire si perfectionare 8 Sibiu. Formatorul are capacitatea de a aplana eventualele conflicte 18. Se va lăsa influenŃat de starea de spirit a auditoriului şi va fi usor de întrerupt. Formatorul facilitează învăŃarea (facilitează găsirea de răspunsuri chiar de către participanŃi) 9. comunicativ si sa sustina activ grupul 19. Formatorul formeaza noi abilităŃi. Formatorul stie sa ceara. Este genul de instructor foarte bine pregătit din punct de vedere al materiei predate. Formatorul nu este un profesor 2. de specialitate/ tehnic. nicidecum un limbaj relativ simplu. Formatorul are capacitatea de a se adapta 12. Formatorul nu preda (cunostinŃe/informaŃii) 3. Formatorul are simtul umorului. este un ascultător activ.3. 2. ci le dă ocazia să aplice aceste cunoştinŃe 5. Formatorul utilizează metode de lucru non-formale 6. acesta urmând a prezenta în funcŃie de starea de moment a discuŃiei. Centrul Doctus . Ce este şi ce nu este un formator? 1. având impresia că acestia vor învăŃa doar ceea ce le a spune el. Nu menŃine contactul viziual cu auditoriul decât în rare cazuri. Aplică învăŃarea experienŃiala (învăŃarea bazată pe experienŃe şi aplicabilitatea cunoştinŃelor) 7. Partea mai putin apreciată a acestui formator este faptul că se identifică atât de mult cu participanŃii încât va pierde firul logic al sesiunii de formare. Formatorul nu face lecŃii de lectura. Formatorul trebuie sa aiba atentie distributiva astfel incat sa poata surprinde toate reactiile participantilor 17. dar nu este comediant 21.

bufetului sau a altor obstacole (stâlpi. totusi.competenŃe de coordonare şi evaluare a activităŃii echipelor 2.competenŃa de a forma şi a se integra într-o echipa . CompetenŃele formatorului . LuaŃi în vedere toate detaliile sălii ( temperatura dacă este reglabilă sau nu. putem. orientând cursanŃii cum să înveŃe să descopere lucruri noi. coloane). FiŃi atent la amplasamentul prizelor. formatorul având sarcina de a manageria fiecare grup constituit.localizaŃi prizele şi verificaŃi dacă funcŃionează şi dacă este nevoie de prelungitoare . Rolul şi competentele formatorului Din moment ce nu există un model standard al „formatorului perfect".propunerea unui program de formare adaptat cerinŃelor lui . acustica. Centrul Doctus .nu uitaŃi să coborâŃi jaluzelele dacă utilizaŃi mijloace vizuale 9 Sibiu.competenŃa de a lua decizii şi de a delega . care să ii motiveze în a continua participarea activă la curs. ghid şi initiator: poate propune proiecte pentru menŃinerea competenŃelor dobândite.5.2.analiza clienŃilor şi a nevoilor acestora .logistica şi organizare .competenŃa de a se informa şi de a informa .nu ocupaŃi zona de lângă uşă pentru asigurarea accesului .planificare . utile în procesul de instruire dar care pot fi aplicate în viaŃa cotidiană.planificarea eficientă a propriei activităŃi . să-şi împărtăşească ideiile şi cunoştinŃele dar mai ales responsabilităŃile. acustica. O sala de curs într-un campus universitar va avea alt impact decat o sesiune de informare într-un hotel pretenŃios.de a preveni şi rezolva conflicte . identifica cele mai importante roluri ale formatorului: consilier: nu trebuie să prezinte informaŃiile cu toate detaliile ci să orienteze cursanŃii să descopere ei înşişi lucruri noi. plasarea şi chiar dacă are un miros specific: ex. mărimea.implementarea planificării . scaune şi aparatura.4. In continuare vă propun câteva aspecte de bază ce ar fi de indicat să le evaluaŃi înainte de organizarea procesului de formare: . facilitator: mediază obŃinerea de cunoştinŃe. manager: încurajeaza cursanŃii să colaboreze.aşezaŃi bufetul în spatele sălii pentru a nu atrage atenŃia . de vopsea ). Este cunoscut faptul că locul influenŃează starea de spirit a auditoriului.analiza priorităŃilor . uşilor. Organizarea formării Ar fi de preferat să vizitaŃi dinainte locul prezentării în vederea cunoaşterii detaliilor precum: luminozitate. iluminatul. mobila.

1. riguros DEZAVANTAJE: participantii sunt mai pasivi discuŃiile în general au loc între un cursant şi formator cei din prima banca se simt expuşi/ intimidaŃi 10 AVANTAJE: Sibiu. scune ). Centrul Doctus Aşezarea în cerc fără mese . Pregătirea sălii Un factor adesea subestimat din cauza efectelor sale mai puŃin evidente dar care poate transforma o sesiune de training într-un real succes sau într-un esec total. unii cursanŃi nu vor mai avea vizibilitate. Aşezarea in forma de "stea”/ pe grupe AVANTAJE: potrivită activităŃilor pe grupe stimulează activitatea şi munca în echipă DEZAVANTAJE: unor participanŃi nu le va fi suficient spaŃiul cursanŃii sunt distribuiŃi la o distanŃă relativ mare unii faŃă de alŃii Aşezarea şcolară clasică AVANTAJE: pentru prezentarea referatelor cadru formal.stabiliŃi un loc unde auditoriul să primească. este aranjarea mobilierului ( mese. după prezentare.verificaŃi acustica şi microfonul dacă e cazul 2.în general lumina trebuie să fie cât mai naturală pentru a nu cauza disconfort vizual . copii xerox dacă este nevoie . Aşezarea in forma de "U" AVANTAJE : pentru susŃinerea referatelor perspectivă bună a formatorului asupra cursanŃilor un tip de aşezare cunoscut de la adunări/ festivităŃi DEZAVANTAJE: necesită mult spaŃiu distanŃe mari între participanŃi în cazul în care se distribuie scaune şi în partea inferioara a potcoavei..5.verificaŃi dacă publicul vă poate vedea .

o scurtă prezentare a temei. care vor fi prezentate sintetic în concluzii. cuprins şi încheiere. se Ńine un discurs. povestirea etc. forma de prezentare este necesar să se adapteze la public. Mark Twain. moment în care publicul sau cel puŃin o parte a acestuia îşi face prima impresie despre orator. trebuie să fie una foarte bună. Despre această ştiinŃă s-a scris foarte mult în manieră academică şi nu numai. este relevantă maniera de prezentare. Chiar dacă nu scrieŃi întregul discurs. ceea ce am precizat şi în titlu. şi într-un caz şi mai ales în celălalt rolul practicii propriu-zise trebuie luat în serios. un mini ghid practic pentru îmbunătăŃirea calităŃilor de orator ale studenŃilor programului de masterat. De la bun început trebuie menŃionate două reguli de bază: . Paginile următoare nu constituie o abordare academică a acestui subiect ci sunt mai degrabă. Cum se realizează o prezentare de succes În cele ce urmează vor fi prezentate în linii mari anumite idei menite să îmbunătăŃească felul în care se realizează o prezentare. . este adevărat că unii dintre noi sunt mai bine înzestraŃi de la natură cu calităŃi comunicaŃionale. Există mai multe tipuri de discursuri dintre care menŃionăm: prezentarea sau discursul de conŃinut. Fiecare prezentare este structurată în introducere. Cuprinsul este necesar să se caracterizeze prin conciziune. Specialiştii în comunicare au subliniat întotdeauna faptul că nu este suficient să prezinŃi anumite lucruri interesante. conŃinutul prezintă punctele importante. Centrul Doctus .2. etc. iar finalul unul strălucitor. cei care au emoŃii sunt sfătuiŃi să scrie şi să citească de pe foaie cel 11 puŃin prima propoziŃie. la context etc.orice orator trebuie să-şi cunoască foarte bine materialul care trebuie prezentat! În principiu conŃinutul prezentării trebuie stabilit anterior. spunea că regula de aur pentru o prezentare de succes este ca introducerea. discursul de opinie.- mesele (interpretate ca niste bariere) sunt inlăturate au loc mai multi paricipanŃi stimulează activitatea se crează o atmosferă de dialog nu toŃi participanŃii sunt obişnuiŃi cu o asezare atât de liberă şi mai puŃin formală unii adulŃi nu se vor simŃi prea bine sau se vor simtŃ incomodaŃi în această aranjare DEZAVANTAJE: - 2.un bun orator se formează în timp prin exerciŃiu. Preocuparea pentru a vorbi frumos şi convingător în public a fost una dintre preocupările omenirii încă din perioada antică unde în Grecia s-a născut retorica. Sibiu. discursul ocazional. În introducere trebuieşte adresat un salut. iar alŃii se bucură de o înzestrare mai modestă. Introducerea şi încheierea trebuie să fie realizate într-o manieră de adresare personală.5. cunoscut pentru calităŃile sale de orator.

Înainte de a realiza o primă repetiŃie generală este necesar ca textul să fie prelucrat in punct de vedere retoric. prin intermediul internetului.). al publicaŃiilor pe care le găsim la bibliotecă. . Atunci când ne pregătim pentru o prezentare trebuie să Ńinem cont de: . Această etapă se finalizează cu o primă formă a discursului. cu atât mai mult cu cât aceştia pot urmări 12 cu atenŃie discursul şi pot să vă ajute mai apoi să vă depăşiŃi greşelile. etc. . personale sau instituŃionale pe care doriŃi să le atingeŃi prin acest discurs. ci în structura sa trebuiesc integrate aşa numite high lights. fiind mult mai indicat un public ad hoc format din prieteni şi rude. urmată de o etapă de structurare.care sunt aşteptările receptorilor discursului.este publicul prezent de bună voie la acest discurs sau este un eveniment unde motivaŃia sa de participare este stimulată. . figuri de stil etc. . .discursul trebuie pregătit foarte bine. Materialul adunat trebuie să treacă printr-o etapă de selecŃie. FiŃi siguri că până şi marii oratori ai lumii antice sau moderne au făcut eforturi la începutul carierei lor pentru a-şi stăpâni emoŃiile pe parcursul discursurilor. . Centrul Doctus . iar oratorul trebuie să fi făcut repetiŃia generală acasă. Si nu în ultimul rând trebuie să ştim în ce sală vor susŃine prezentarea. prin eventuala consultare a unor specialişti şi prin accesarea propriei baze de date.care sunt obiectivele Dvs.cine v-a invitat să ŃineŃi discursul. În anumite situaŃii ieşiri emoŃionale voite (sau aparent necontrolate) pot avea efecte puternice asupra publicului. Fiecare discurs este structurat în funcŃie de anumite cuvinte cheie. Aici documentarea se face prin intermediul cărŃilor.cât timp este alocat discursului (un element foarte important care nu trebuie niciodată depăşit!) şi dacă există . . care este mai apoi prelucrată.care este background-ul teoretic al publicului şi cât de numeros este acesta. ceva care vă place şi vă ajută să vă stăpâniŃi mai bine emoŃiile şi Sibiu. Fiecare fiinŃă umană este un izvor de emoŃii mai mult sau mai puŃin controlate. Fiecare discurs sau prezentare se realizează pe baza următoarelor etape: Prima etapă este aceea de pregătire. Iată câteva recomandări pentru a învinge presiunea emoŃională în timpul prezentării: . . ce tip de susŃinere tehnică există ( retro. A doua etapă este etapa de documentare sau cu alte cuvinte de strângere a materialului necesar prezentării sau discursului. cum poate fi calificată acustica acesteia. implementând de ex. discursul nu este o formă de comunicare monotonă .sau videoproiector etc. Pentru exerciŃii oglinda este contraindicată.prezenŃa în public a unor prieteni invitaŃi de Dvs. . poate fi de folos.ce tip de discurs este solicitat.timp alocat unor intervenŃii din partea publicului. a discuŃiilor.cu ce ocazie vorbiŃi.Aici glumele bine alese sunt indicate.înainte de prezentare faceŃi ceva relaxant.

ceea ce spuneŃi trebuie înŃeles. ceea ce publicul înŃelege trebuie să şi accepte. cu ceea ce este publicul de acord va fi utilizat. . astfel că nu este nici o formă citirea lui cu voce tare. acestea sunt cuvintele cheie.nu uitaŃi să priviŃi partea bună a lucrurilor. clar şi puŃin mai tare acest lucru vă va creşte încrederea în sine. pregătirea unei prezentări multi media ( ex: la calculator) durează mai mult. Dacă o tablă se poate instala repede şi se poate folosi ori de câte ori este nevoie.Nu explicaŃi în timp ce scrieŃi .In timp ce marea majoritate se uită la materialul vizual.video. 2.faceŃi astfel încât publicul să vă ascute. SpuneŃi ceea ce gândiŃi. Un rol importat îl joacă elementele surpriză şi evitarea generalizărilor şi prezenŃa exemplelor concrete. . faceŃi pauze şi pe alocuri. chiar dacă în public se află şefii Dvs. convingeŃi. De asemenea să reŃineŃi următoarele: -Cei din sală citesc mai repede materialul expus decât vorbiŃi dumneavoastră. fără divagaŃii.NU citiŃi textul proiectat pe ecran . sau colegi care sunt gata să vă vadă mai mereu doar greşelile. Utilizarea mijloacelor de prezentare Pentru a folosi oricare dintre mijloace audio-vizuale trebuie să vă pregătiŃi dinainte. VerificaŃi fiecare aparat în parte pentru a evita ezitările în timpul prezentării. vorbiŃi. Dacă nu veŃi cunostinŃele necesare de a pregăti singur mijloacele audio. Centrul Doctus . . O prezentare bună se caracterizează printr-un stil concret. repetaŃi anumite idei pentru a fi mai bine înŃelese şi reŃinute.imaginaŃi-vă că în sală sunt oameni la fel ca voi.6. restul oamenilor vor fi cu ochii la dumneavoastră. GândiŃi. apelaŃi la cineva: un coleg. citiŃi sau vorbiŃi rar.în debutul discursului inspiraŃi adânc. In general cu cât mijloacele audio-viuale sunt mai complexe cu atât durează pregătirea lor. . un 13 Sibiu. ceea ce spuneŃi va fi ascultat de public. Un discurs nu trebuie să respecte aceleaşi reguli precum un text scris. . Sălile mari necesita un sistem de sonorizare care să cuprindă difuzoare.Nu manipulaŃi fără rost mijloacele de prezentare indicat sub Inainte de a alege un mijloc de prezentare verificaŃi dacă sala în care va avea loc prezentarea dispune de facilităŃile respective şi dacă acestea funcŃionează corect. un prieten. iar ceea ce va fi utilizat va fi la rândul său reŃinut. conŃinutul şi forma trebuie să se potrivească unul cu celălalt. este necesar ca propoziŃiile să fie scurte.

player. Dacă ele nu există. casetofon. De asemenea.Materiale scrise In categoria mijloacelor auditive (invăŃare prin ascultare) pot fi incluse: Sistemele audio: cd. Video Acest mijloc este de folosit pentru a arăta un scurt mesaj filmat/ o scenă scurtă (nicidecum pentru a Ńine locul formatorului în procesul de instruire) sau pentru prezentarea unui mesaj înregistrat al unui vorbitor care nu a putut fi de faŃă la momentul prezentării.Auditive . dacă acesta este suficient de mare pentru a putea fi văzut de fiecare participant. Mijloace vizuale: Graficele Pot fi utilizate aproape pentru orice tip de audienŃă şi orice temă. microfon Pentru un public numeros sunt utile: difuzoarele şi microfoanele In cazul unor conferinŃe internaŃionale sunt folosite sisteme audio cu căşti pentru traduceri simultane. să vedeŃi dacă există un ecran pe care să proiectaŃi imaginile.amplificator de sunet şi mai multe microfoane. Recomandări în folosirea videoproiectorului Avantaje: -impact vizual sporit -posibilitatea utilizării în condiŃii de lumină -imagini de dimensiuni sporite -utilizare din poziŃia aşezat sau din picioare -folii uşor de transportat Dezavantaje: -dependenŃa de alimentarea cu energie electrică -aparatele mai vechi generează zgomot -întunecarea unor secvenŃe de imagine 14 Pentru realizarea slide-urilor Power Point Sibiu.30 de persoane).Vizuale . sunt de trei tipuri: . Este un mijloc ideal de a prezenta diagrame si tabele. va trebui să le procuraŃi şi să le instalaŃi. curs. etc. Retroproiector l videoproiector Este folosit mai cu seamă in cadrul prezentărilor la care asistă un grup mediu ca mărime (peste 20 . Mijloacele prin care putem transmite informaŃii în timpul unui seminar. astfel încât să nu fie împiedicată vederea celor din sală. Se poate adăuga culoare pentru a evidenŃia mai bine mesajul transmis şi pentru a nu plictisi audienŃa. Centrul Doctus . Folositi un indicator pentru a atrage atenŃia asupra unui grafic sau a cifrelor.

Acest lucru ar îngreuna descifrarea literelor. lizibile de la departare (1-2 cm pentru titluri şi 0. Tabla: Tabla este folosită de preferat pentru a ilustra ideile în cadrul unei prezentări mai puŃin formale şi în faŃa unui auditoriu restrâns. Este o metodă excelentă de captare şi menŃinere a atenŃiei cursanŃilor atât prin formatul prezentării (culori. Pot fi alese diverse culori de fundal. FolosiŃi litere mari. permitând notiŃe/adnotari sau observaŃii ale cursanŃilor. în acest caz contactul vizual cu audienŃa se limitează. nedistrăgând atenŃia cursanŃilor cu apariŃia pe ecran a întregului text de prezentat.5-1 cm pentru text) SpatiaŃi ideile. delimitându-le prin buline Fiecare slide conŃine maxim 6 rânduri Fiecare rând are maxim 6 cuvinte.Prezentarea în Power-Point însoŃeşte din ce în ce mai des prezentările datorită maleabilităŃii programului în vederea conceperii unei prezentări cât mai atractive a continutului. Flipchartul: Flipchartul este adesea utilizat în traininguri. ce vor putea fi ulterior plasate pe perete. Centrul Doctus . in redactarea slide-urilor este bine să nu se faca apel la un fundal prea strident sau prea inchis. Este nevoie de o mare atenŃie în momentul aranjarii diapozitivelor în ordinea dorită. FaceŃi exerciŃii de utilizare a diaproiectorului. Hartiile de flipchart vor putea fi desprinse şi utilizate pentru munca în echipă. permiŃâd păstrarea informaŃiei pe afişe mari. imagini) cât şi prin posibilitatea setării ca o noua idee să fie introdusă odată cu prezentarea noastră. astfel încat ceea ce e scris să poată fi tuturor uşor de citit. Nu setaŃi derularea automată a slide-urilor întrucat se poate declanşa o discrepanŃă între ideea dumneavoastră şi cea aparută pe ecran. Diapozitivele Se folosesc când este nevoie de fotografii în prezentări. doar dacă faceŃi referire la ele în timpul prezentării. urmând apoi a fi 15 Sibiu. Recomandări : • UtilizaŃi acelaşi cadru standard pentru intreaga prezentare. fundal. Încăperea nu trebuie să fie intunecoasă. • • • • • • CreaŃi un sistem de numerotare. Mijloace scrise Copii xerox: Distribuirea lor se va face înainte de prezentare. de preferinŃă într-o pauză.

Centrul Doctus . PuteŃi pregăti foile de flipchart înaintea lecŃiei pentru economisirea timpului. numere.”). De asemenea. se pot puncta idei. Recomandări în utilizarea flipchartului: Să fie cât mai atractiv pentru participanŃi Fiecare foaie să aibă un titlu. - Sibiu. Chiar dacă spaŃiul de notare este mai mic decât al unei table. ele pot fi utilizate pentru conceperea unor diagrame. asigurând-se libertate de mişcare şi flexibilitate. folosiŃi liniuŃe.. Scris cu markere groase StructuraŃi informaŃia FolosiŃi numai cuvinte cheie. vreti sa spuneti ca. culori diferite pentru titlu şi conŃinut Scrisul să fie cât mai citeŃ: vizibil de la 8-10 m.prezentate în plen.cheie ale sesiunii de brainstorming sau conŃinuturi cu diferite culori (ex: pareri pro si contra). nu propoziŃii Nu reformulaŃi cu cuvintele dumneavoastra ideile cursanŃilor decât în urma negocierii („ Adica. avantajul este că informaŃia poate fi păstrată.

Manifestarea nevoilor de instruire este intotdeauna legata de un cadru social. intr-o prima faza. cei care concep proiecte pentru adulŃi trebuie să ia în calcul posibilitatea de modificare/ schimbare a atitudinilor şi valorilor. economic şi instituŃional in care traieşte şi se manifestă individul.1.1. deprinderi şi aptitudini definirea obiectivelor invăŃării.1. Un proiect bine gândit va răspunde cerinŃelor următoarelor întrebări: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut? Prima întrebare vizează obiectivele de instruire. (ce va şti să facă participantul procesului de instruire dupa realizarea cursului) A doua intrebare trimite către resursele de care dispune sau trebuie să dispună formatorul(materialul uman. materiale de lucru. cum ar fi rezultatele specifice ale invăŃării pe care cursantul le va obŃine la sfârşitul fiecarui stadiu al cursului designul general al proiectului de învăŃare. a instrumentelor de învăŃare şi a materialelor adiŃionale. cu rolul ca acesta să ofere o perspectivă detaliată asupra situaŃiei în jurul căreia s-ar putea desfăşura. alegea metodelor. care trebuie fixate şi realizate.16 III. lansarea unui proces organizat de culegere a informaŃiilor.Recomandarea unei soluŃii pentru rezolvarea problemei . Dat fiind faptul că oamenii sunt diferiŃi şi reactionează din perspective diferite cu privire la un subiect dat. Accentul se pune mai mult pe nevoile de instruire al indivizilor. PROIECTAREA SI MARKETINGUL PROGRAMELOR DE FORMARE ActivităŃile care permit desfăşurarea unui proiect de formare sunt: analiza nevoilor de instruire definirea obiectivelor pregătirii cum ar fi rezultatele aşteptate în urma sesiunii de invăŃare în termeni de cunoştinŃe. Centrul Doctus .Evaluarea soluŃiei propuse Primul pas în proiectarea unui program de instruire il reprezintă identificarea unei probleme care poate fi rezolvată prin lansarea unui demers educational. Analiza /evaluarea nevoilor de formare Procesul identificării şi definirii a nevoilor de instruire cuprinde trei etape: . Pentru acest fapt este nevoie. Problema socială în jurul căreia se va realiza programul este inŃeleasă in termeni relativi pentru că trăim intro lume aflată in schimbare iar datele problemei se vor modifica. cum ar fi organizarea obiectivelor de instruire. considerate de referinŃă pentru conŃinuturile cursului propus.Identificarea problemei . Sibiu. Analiza nevoilor de formare 3. timp). Stabilirea proiectului Urmărirea activităŃii Evaluarea continuă şi generală Luarea în considerare a concluziilor procesului de evaluare pentru planificarea noului proiect 3. politic.

fără suprasolicitări şi în funcŃie de informaŃiile legate de funcŃiile şi interesele cursanŃilor. Centrul Doctus . atunci este de aşteptat eşecul. texte. deci de evaluare a gradului de implinire al obiectivelor propuse. Un formator va fi cu atat mai bun cu cât reuşeşte să îl înveŃe pe cursant să facă ceea ce poate şi ceea ce are nevoie realmente. Identificarea problemei Poate cea mai importantă etapă. propriile capacităŃi de invăŃare resurse procedurale: forma de organizare a sălii. Evaluarea soluŃiei propuse : SoluŃia propusă pentru problema identificată a fost corect aplicată? Vizează stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor instruirii. Alegerea mijloacelor şi metodelor se va face de către formator.17 Cea de-a treia intrebare cere un răspuns concret privind stabilirea metodelor pentru atingerea scopurilor. Dacă formatorul nu ştie. In mod obligatoriu obiectivul trebuie să facă referire la o achiziŃie educativă. care să fie redată în comportamente vizibile. în sensul că orice om poate fi invăŃat cu condiŃia alegerii metodei optime. concrete. Precizarea clară a obiectivelor de instruire reprezintă condiŃia fundamentală a proiectării corecte. motivaŃia. organizarea activităŃii etc. Răspunsul la a patra întrebare se referă la metodologia evaluării eficienŃei activităŃii desfăşurate. Inaintea definirii unui obiectiv se va Ńine cont de următoarele aspecte: Un obieciv niciodată nu face referire la activitatea profesorului ci la schimbarea comportamentului cursantului în urma instruirii Fiecare obiectiv trebuie să vizieze o activitate singulară pentru facilitatea evaluarii lui Obiectivele vor fi integrate în ordine cronologică a desfăşurării activităŃii Scopul unui curs trebuie să vizeze ceea ce va şti să facă participantul după incheierea instruirii nu ceea ce face în timpul ei. se poate determina prin evaluare eficienta activităŃii didactice. metode de învaŃare. ca un raport dintre rezultatele obŃinute şi resursele consumate. Premisa de la care se porneşte este una optimistă. însa acestea vor trebui alese în funcŃie de situaŃia de instruire. flipchart etc resurse umane: cursantul cu personalitatea lui. cuprinde o serie de operaŃii de identificare ale obiectivelor sesiunii. înainte de începerea sesiunii. In funcŃie de cât de bine şi concret au fost formulate obiectivele şi cât de cuantificabile (prin comportamente vizibile ale participanŃilor). Sibiu. tabele. cu ce rezultate concrete trebuie să încheie aceasta. Obiectivele trebuie să fie in concordanŃă cu idealul educaŃional ( ex: formarea personalităŃii dezvoltate multilateral) Recomandarea unei soluŃii pentru rezolvarea problemei A doua etapă a proiectării vizează stabilirea resurselor educaŃionale: Ce informaŃii vor fi livrate? Ce aptitudini noi se vor forma pe baza acestor informaŃii? Cine are nevoie de instruire? Resursele activităŃii de instruire se referă la : resurse materiale: suport de curs.

exprimare c) Comportament psiho. receptionare analizare. • funcŃia de anticipare a rezultatelor . El se refera la modificarile observabile ce se produc in plul dezvoltării personalitatii umane în concordanŃă cu scopul procesului de formare. Stabilirea obiectivelor instruirii Obiectivul este o reflectare anticipată a rezultatului instruirii şi prescrie cum ar trebui să răspundă/ să reactioneze cursantul după parcurgea unei secvente de invatare. se organizează. a atitudinilor. comunicare nonverbală Obiectivele cognitive se referă atât la cunoaşterea unor aspecte ale realităŃii. Este necesar să răspundeti la întrebări de genul: De ce desfăşor acest curs? Ce beneficii vor avea cursanŃii in urma lui? In functie de activităŃile programului de formare sunt clasificate următoarele categorii de comportamente. 19 Sibiu. a intereselor. invăŃare. Obiectivele afective descriu modificările ce se produc pe parcusul sau la finalul sesiuni de instruire în starea afectivă. reproducere. intelegere. angajare. valorilor. exprimă necesitatea ca educatorii să conştientizeze sistemul de valori care să le orienteze activitatea practica. se aleg strategiile de predare. Prin procesul de evaluare nu se vor eticheta participanŃii pentru totdeauna. intelegerea şi dominarea emoŃiilor etc. capacităŃi fizice. Obiectivele psiho-motorii includ orice mişcare umană observabilă. locurile cele mai adecvate de realizare a activităŃii de instruire.obiectivele devin criterii de evaluare. • funcŃia de reglare a procesului de instruire-. stimularea atentiei. cât şi la capacităŃile intelectuale pe care le implică această cunoştere. ci se va urmări perfecŃionarea lor prin evidenŃierea punctelor tari dar şi punctelor slabe. La întrebarea "Ce" veŃi răspunde când începeŃi să vă organizaŃi conŃinutul instruirii. formele de organizare a procesului de formare. ele fixează nu numai reuşita. • funcŃia evaluativa . şi au fost indeplinite cu plăcere de către participanŃi. b) Comportament afectiv: valorizare. FuncŃiile obiectivelor: • funcŃia de orientare axiologica a procesului de instruire-. Centrul Doctus .orice obiectiv va anticipa o realitate care nu există încă. se transmit conŃinuturile invăŃării. ci şi criteriul de măsurare al acelei reusite. care se interconditionează reciproc şi care se doresc a fi obŃinute prin atingerea obiectivelor de instruire: a) Comportament cognitiv: interpretare. Problematica este evaluarea acestor obiective: cum putem evalua un sentiment? Ce criterii există? Exemple de astfel de obiective: sensbilizarea cursantilor.2. a sentimentelor.motor: mişcări. cu cheltuieli minime şi resurse materiale. nu "Ce".1. De ce trebuie să stabilim obiectivele instruirii? In momentul planificării instruirii vă întrebaŃi "De ce". pe baza obiectivelor se selectează. 3.18 Se poate spune. intreŃinerea de relatii sociale pozitive. că o activitate şi-a atins atunci succesul când obiectivele ei au fost atinse intr-un timp cât mai scurt. ca urmare a intregului proces de instruire.

După stabilirea obiectivelor: Inainte de sesiunea de instruire: Se vor utiliza pentru planificarea instruirii elaborarea planului de acŃiune. organiza si livra) Care este produsul sau performanŃa obŃinută? (instruiri de caliate) In ce condiŃii va avea loc comportamentul preconizat? (la sfarsitul procesului de instruire) Confundarea obiectivului cu ceea ce formatorul vrea să facă Includerea a mai mult de un obiectiv în formularea rezultatului unei instrucŃii Formularea obiectivelor in termeni de proces (ce sa facă subiectul pentru a atinge un rezultat) în loc de formularea in termeni de produs (ce trebuie să demonstreze ca trebuie să facă). a argumenta. participanŃii vor putea planifica. a extinde.atitudinilor Exprimarea şi nuanŃarea obiectivelor se face cu ajutorul „verbelor de actiune” precum : a identifica. a aminti.Cum se formulează un obiectiv? ActivităŃile de instruire vizează modificări ale: . a evalua. a ilustra. Acele obiective care nu au fost întocmai atinse pot fi luate în considereare pentru o activitate nouă. a decide.deprinderilor . Se vor utiliza pentru elaborarea scrisorii de invitaŃie inaintată participanŃilor Dezvoltarea materialelor şi metodele de curs Greşeli în exprimarea unui obiectiv In timpul sesiunii de instruire Vor fi clar precizate la începutul sesiunii de instruire IdentificaŃi aşteptările cursanŃilor cu privire la tema dezbătută LuaŃi in considerare propunerile cursanŃilor şi modificaŃi sau completaŃi obiectivele dacă este necesar AsiguraŃi-vă că obiectivele au fost inŃelese şi acceptate de către cursanŃi FaceŃi referire cât mai des la obiectivele sesiunii de instruire şi nu le scăpaŃi din „ ochi” ExplicaŃi de fiecare dată când veŃi realiza un exerciŃiu de ce anume il faceŃi. astfel incât participanŃii să inŃeleagă semnificaŃia lui şi obiectivul de îndeplinit ce se va atinge după realizarea lui. a interpreta. organiza şi livra (comportamentul) instruiri de calitate pentru colegii lor din reŃea sau alte grupuri Ńintă (criteriu). a reorganiza. Centrul Doctus . a completa. a recunoaste a distinge. a povesti.cunostinŃelor . a demonstra. a defini. 20 După sesiunea de instruire Sibiu. La sfârşitul sesiunii de instruire ReveniŃi asupra obiectivelor şi precizaŃi impreună cu participanŃii in ce măsură au fost acesta îndeplinite. Exemplu: La sfârşitul procesului de instruire (condiŃia). a explica. Exprimarea unui obiectiv se poate realiza dupa următoare schemă interogativă: • • • • Cine va produce comportamentul dorit? (Participantii) Ce comportament rezolvabil va dovedi ca obiectivul este atins? ( vor putea planifica.

De asemenea foarte importante sunt: contextul în care are loc prezentarea.- FelicitaŃi obiectivele îndeplinite ReformulaŃi obiectivele in cazul unei noi sesiuni de instruire. alte resurse. incercaŃi să aflati cauza. 3. Alegerea activităŃilor depinde de mulŃi factori. lucru in grupuri. -rezultatele de obŃinut. Centrul Doctus . Cauza. logistică. FolosiŃi-vă de experienŃele fiecărei sesiuni de instruire pentru a concepe obiective mai bune pentru sesiunile viitoare. Rezultatele instruirii Cu cât obtineŃi mai repede informaŃii cu privire la participanŃii cursului de instruire cu atat mai repede puteŃi defini scopul şi obiectivele prezentării. Faptul ca acestea au fost atinse intr-una dintre sesiuni nu garantează că aşa va fi înotdeauna. Pentru orice prezentare/ training trebuie definite: -scopul. . ConŃinutul şi informaŃia instruirii nu a ajutat participanŃii să atingă obiectivele propuse. In cazul in care obiectivele nu au fost atinse. etc. activităŃi structurate. conŃinutul.disponibilitatea angajaŃilor de a participa la instruire Se iau in consideraŃie cerinŃele operaŃionale ale activităŃii lor şi se caută perioadele de timp in care lipsa lor de la locul Sibiu. Acest proces de evaluare a obiectivelor poate să fie destul de dificil uneori dar conduc spre o perfecŃionare a formatorului. audienŃa. obiectivele cursului. joc de rol). -obiectivele de atins. In urma analizei nevoilor de instruire se recomandă să rezumăm datele colectate într-un document care va cuprinde: numărul persoanelor care au nevoie de instruire şi localizarea lor (meseria şi postul pe care îl ocupă in organizaŃie) grupurile de instruire Un grup de instruire este format din persoane care au nevoi de instruire asemanatoare şi care vor participa la acelaşi tip de instruire. Definirea rezultatelor presupune: Elaborarea obiectivelor şi a activităŃilor Aranjarea în timp a activităŃilor Confirmarea aşteptărilor participanŃilor Elaborarea planurilor de acŃiune Activitatea inseamnă ceea ce faceŃi concret/ practic pentru îndeplinirea unui obiectiv ( ex: prezentare propriu-zisă. Un factor foarte important este legat de abilităŃile şi experienŃa celui care desfaoar procesul de instruire .durata necesară pentru instruirea fiecărui grup 21 . discuŃii conduse. poate succede din următoarele motive: Obiectivele nu au fost potrivite participanŃilor sau nu au fost posibil de atins. timp.1. spaŃiul.3.

de muncă nu afectează procesele de lucru. - bugetul disponibil pentru dezvoltarea resurselor umane şi implementarea programului de instruire.

3.2. Elaborarea materialelor necesare formării 3.2.1. Suportul de curs Elaborarea suportului de curs presupune parcurgerea următoarelor etape: Analiza obiectivelor Strângerea informaŃiilor Selectarea materialelor care vor fi incluse Structurarea conŃinutului cursului Analizarea obiectivelor Suportul de curs trebuie conceput astfel incât să ducă la atingerea obiectivelor instruirii. De aceea: - Obiectivele cursului trebuie să se potrivească cu instruirea; - Instruirea trebuie să se potrivească cu evaluarea; - Obiectivul trebuie să reflecte rezultatul dorit al activităŃii de instruire. Strângerea informatiilor Pentru strângerea informaŃiilor se folosesc o serie de metode, dintre care putem aminti: - Cercetarea empirică Aceasta este o investigare a ideilor şi comportamentelor. Uneori cercetarea empirică se concentrează pe studierea relaŃiei de tipul cauză-efect. Cercetarea empirică începe cu ipoteze care se testează şi se continuă cu livrarea unor informaŃii specifice. InformaŃiile sunt testate statistic pentru măsurarea probabilităŃii şi nu a adevărului absolut. Studiile empirice contribuie la dezvoltarea unor noi întrebări, ipoteze, testări, teorii şi la luarea unor decizii despre politici şi acŃiuni. - Analiza critică În această analiză sunt stabilite calităŃile şi efectele unor materiale scrise sau orale sau ale unor procese. O analiză critică poate fi făcută asupra unui joc, un discurs, o mişcare socială, o politică sau o procedură. Această analiză trebuie valorificată prin obiectivitate şi competenŃă; ar trebui să furnizeze definirea clară a criteriilor utilizate, să ofere lămuriri suplimentare despre subiectul cercetat. - Cercetarea opiniilor Această cercetare investighează ce crede despre un subiect diferite categorii de oameni (experŃi sau nu). ExperŃii vor livra bazele unei interpretări, extragerea unor concluzii şi evaluarea faptelor. - Cercetarea secundară 22 O categorie de informaŃii importantă o reprezintă informaŃii istorice despre temă. Instructorii au nevoie de astfel de informaŃii în elaborarea suportului de curs pentru construirea fundamentului despre evenimente, fapte sau procese de la începuturi pana in prezent. Sibiu, Centrul Doctus

Selectarea materialelor de inclus Pentru ca prezentarea dumneavoastra sa fie una de succes trebuie sa inceapa cu o buna documentare. Acest lucru determina multa munca si timp mai ales in etapa de selectie a surselor: carti, internet, presa etc. De retinut este ca inaintea deciziei cu privire asuprea documentarii trebuie sa aveti in vedere urmatoarele 3 idei: 1. De ce este necesar cursul pe care il veti desfasura 2. Ce implicatii are calificarea in urma cusului 3. Care vor fi rezultatele si beneficiile. Identificati sursele Un bun punct de pornire în această fază este revizuirea unei cărŃi din domeniu şi studierea bibliografiei. Alte recomadări ar fi : documente guvernamentale, rapoarte şi reviste de specialitate, date strânse de la prieteni, familie şi alte contacte, casete video, Internet sau Cd-Rom-uri. Materialul documentar GasiŃi variantele optime ale fiecărei surse de informaŃie tinând cont de avantajele şi dezavantajele fiecareia în parte dar mai ales calculaŃi cea mai bună metodă de a utiliza informaŃia.PuneŃi accent pe actualitatea informaŃiei şi nu vă bazaŃi pe surse depăsite. OrientaŃi-vă după informaŃiile de pe internet care de obicei sunt actualizate. Sau optaŃi pentru completarea informaŃiilor depăşite prin compilarea cu idei noi. Astfel cursul dumneavoastră va fi mult mai de impact pentru auditoriu. Foarte important: decideŃi rapid care sunt sursele care merită să fie exploatate şi notaŃi ideile principale. Nu pierdeŃi timpul citind detaliat toate sursele care vă vin la mână. In cazul in care optaŃi pentru surse de internet fiŃi sigur că aŃi folosit cuvintele cheie care rezuma cel mai bine tematica pe care incercaŃi să o abordaŃi. StocaŃi materialul in fişiere pe calculator alcătuite special pentru ceea ce doriŃi. RetineŃi doar că anumite surse de pe internet nu reprezintă neaparat validitatea informaŃiei. Structurarea materialului Ordinea in care veti prezentaideile cursului dumneavoastra va influenta receptarea mesajului. Ideile pe care le aveti le puteti expune in 3 moduri: 1. cronologic 2. in ordinea importantei 3. in ordine aleatorie Indica ar fi ca indiferent de modul ales sa impletiti ideile astefel incat intregul curs să pară un întreg. Cele trei moduri expuse mai sus beneficiaza in parte de alte 3 posibilităŃi de structurare. a). Idei separte: ideile sunt expuse in ordinea impusă de temă. Ele nu decurg neaparat una din cealalta, astfel incat pot şi expuse separat cu menŃiunea ca fiecare dintre idee are importanŃa ei ( multi vor crede ca doar prima idee este importantă). b.) EvidenŃierea unei idei: ideea principală este urmată de alte idei secundare. Ideile secundare ajută la explicarea şi 23 detalierea ideii principale, astfel incât aceasta să fie cât mai clar inŃeleasă. c.) Suprapunerea ideilor: se va face referire la ideile precedente sau vor fi reluate pentru a fi scoase in evidenŃă importanŃa lor. Este cea mai utilizată metodă şi este folosită mai ales in cazul in care fiecare idee depinde de cealaltă.

Sibiu, Centrul Doctus

Tehnica naraŃiunii Tehnica naraŃiunii se bazează pe 3 etape utilizate in povestiri şi care structurează clar subiectul: - Introducere : partea de inceput a prezentării - Cuprins : e alcătuit din temele şi ideile principale - Incheiere : concluzii,reluarea ideilor principale şi intrebările publicului ( dacă este necesar). De retinut : publicului i se vor da repere clare atât la inceputul cât şi la finalul fiecărei etape. 3.2.2. Planul de invaŃare (design-ul) Planul de învăŃare descrie amănunŃit, pentru fiecare subiect ce va fi abordat in cadrul prezentării următoarele: timpul alocat titlul descrierea amănunŃită a procesului folosit metoda folosită materialele necesare persoana care va prezenta subiectul.

Planul poate fi realizat in formă desfăşurată sau tabel. Iată un exemplu de plan sub forma de tabel :

Sibiu, Centrul Doctus

Pe o foaie de flipchart.Caracteristica pozitiva 3. romani. Formatorul va nota aceste remarci ale participantilor in rubrica „Observatii”. Participantii isi pot exprima acordul sau dezacordul in legatura cu optiunile colegilor. Participantul va trebui sa identifice 3 caracteristici specifice acelei culturi/ etnii( caracteristicile pot fi atat pozitive cate si negative). Subiect/Tema Descriere Minute `5’ Stereotipurile Pregatirea salii. Foi de flipchart.Ora 910:45 Nr. Cosulet Flipchart. si va nota in coloanele 2/ 3(dupa caz) caracteristicile identificate. Fiecare dintre participanti va extrage un cartonas din cosuletul cu 12 imagini. francezi.Observatii Fiecare participant va lipi cartonasul sau in dreptul denumirii etniei pe care o reprezinta. Banda adeziva Marker Culoare 2 Discutia in (30’) Sibiu. Exercitiu de identificare: „Sa ii cunoastem mai bine pe. americani. irlandezi.” 12 imagini cu membri apartinand diferitor culturi/etnii. in care este reprezentat un membru/ o membra a unei categorii etnice (italieni. afisarea programului de zi.germani. Metoda Materiale Flipchart Foi de flipchart 9:05 9:40 35’ (5’) Obiectiv: sa recunoasca specificul fiecarei culturi si sa valorifice propriile prejudecati in raport cu alti participanti. am desenat un tabel impartit in 4 coloane orizontale. Salutarea participantilor la a 2-a zi de training. a echipamentului si a materialelor necesare: scaune. si 12 randuri. Cele 4 coloane reprezinta: 1. greci). referitoare la temele abordate. japonezi.. motivandu-si totodata alegerea. unguri. Aplicatia Marker culoare 1. englezi.Denumirea etniei 2. (prezentand chiar situatii cu care s-a confruntat in trecut si care i-a determinat alegerea. Anuntarea temei: scurta prezentare a programului de zi. rromi.Caracteristica negativa 4. arabi. Centrul Doctus . pregatita anterior.

Discriminarea si prejudecata Participantii vor fi impartiti cate 4 membri in 3 grupe....urmand ca la final sa parcurgem evaluarea intermediara.. Concluzia interpretarii va trebui expusa intr-un motto....Scurta explicatie a tipurilor de stereotipuri .................... Prelegere Prezentare Powerpoint Discutia in grup mare Prelegere Explicatie Dezbatere Videoproiector Laptop 10:2510:45 ~20 ’ Studiu de caz 3 studii de caz diferite 3 coli de hartie diferite culori 3 pixuri Munca in grup mic Sibiu. Fiecare grupa primeste cate un studiu de caz referitor la tema cursului. Obiectiv: dezvoltarea de catre participanti a atitudinilor si gandirii critice impotriva discriminarii si intolerantei. ...crearea stereotipurilor: cauze si efecte .grup mare 9: 4010:25 ~45’ (15’) (30’) Prima parte a prezentarii Powerpoint contine poze haioase si stereotipuri pline de umor ale mai multor categorii etnice europene...... este teoretica si raspunde la intrebarea Ce sunt stereotipurile? ... Membrii fiecarei grupe va trebui sa analizeze cazul respectiv..... realizand o compunere de maxim o pagina....e posibil? Obiectiv: insusirea unor termeni specifici educatiei interculturale..modalitati de combatere a stereotipurilor .. Centrul Doctus ............impactul lor asupra societatii..... Obiectiv: la finalul prezentarii sa identifice si sa inteleaga cauzele si efectele stereotipurilor dar si impactul existentei lor in societatea globalizata... Conceptul de prejudecata si discriminare........ Se va urmari analiza cognitiva si afectiva a situatiei dar si intentia de actiune sau comportamentul adoptat... sau fraza. ce va fi prezentata si celorlalte 2 grupe............. A doua parte a prezentarii..o lume fara stereotipuri.. In continuare vom aborda teme precum.............

idealuri. ONG-uri etc. AbilităŃi: obiceiuri create sau modalităŃi in care participanŃii folosesc cunoştinŃele invăŃate. pe baza cărora cadrul didactic va livra cursul. structurate şi instituŃionalizate care au loc in afara sălilor de curs. Cel mai elocvent exemplu de activităŃi este reprezentat de cursurile şi seminariile obligatorii incluse in planul de invăŃământ ale diferitelor şcoli. incercand să le indeplinească. Acest tip de educatie vine in completarea celei formale şi este constituit dintr-o gamă foarte largă de activităŃi flexibile. studenŃi. gradinita. Centrul Doctus . adaptate nevoilor şi intereselor persoanei.1. principii. EducaŃia non-formala: include un ansamblu de activităŃi educative. Ce se invaŃă ? CunoştinŃe: idei. modul în care evaluează aceste cunoştinŃe. modul in care abordează problemele. Agenda participantului Agenda instructorului (orarul) cuprinde: ora de începere şi de terminare a sesiunilor de dimineaŃă şi după-amiază titlul sub-punctele subiectelor discutate Recomandări: nu notaŃi orele de începere pentru fiecare subiect in parte. fiind activităŃi opŃionale sau facultative. InvăŃarea şi instruirea Instruirea este termenul scurt pentru procesul sistematic prin care un individ este ajutat să stăpanească indeplinirea unor sarcini bine definite la standarde stabilite. susŃinerea celor care doresc să-şi dezvolte sectoare particulare in comert. comportamente concrete şi vizibile care trebuie să fie folosite pentru atingerea unui anumit scop.3. universitate etc. aprecieri. 3. Instruirea trebuie întotdeauna făcută astfel incât să fie in raport cu nevoile identificate şi trebuie să aibă obiective clare.26 3.2. persoane adulte. Planul de invăŃământ al instituŃiei respective cuprinde o serie de activităŃi didactice riguros organizate dar si o serie de obiective educaŃionale clare. unii participanŃi ar putea fi preocupaŃi cu cronometrarea formatorilor respectati orele de începere şi terminare a sesiunilor / pauzelor. se pot enumera: a. Atitudini: interese. agricultura.3. Grupul Ńintă al educaŃiei non-formale este extrem de vast şi poate include: elevi. sistematice şi organizate/ desfăşurate in cadrul unor instituŃii de invăŃământ specializate ( scoala. servicii şi industrie Sibiu. intrebati intotdeauna daca participantii sunt de acord cu constinuarea programului. persoane aflate in dificultate.3. 3.) având ca scop formarea personalităŃii umane. măsurabile. logică şi cuvinte (noi) care trebuie învăŃate pe dinafară. Educatie formală – Educatie nonformală EducaŃia formală: Se referă la ansamblul activităŃilor intentionate. Printre obiectivele specifice acestei educatii. reguli. In cazul in care dipuneti de timp si doriti inceperea unui nou subiect. concepte.

promovarea noilor tipuri de educaŃie: educaŃia internaŃională. ajutarea populaŃiei pentru a exploata mai bine resursele locale sau personale. Ea răspunde de obicei la întrebarea "Cum?" De aceea atunci când alegem o metodă trebuie să Ńinem cont de 2 aspecte: pe de o parte de conŃinutul informaŃional. Sibiu. pentru sănătate. d. DiferenŃa cea mai mare intre educatia formală şi educatia non-formala constă în metoda folosită. iar pe de altă parte de măsura în care implicăm auditoriul. desăvârşirea profesională sau iniŃierea intr-un nou domeniu/ intr-o nouă activitate. Metoda este mijlocul prin care sunt îndeplinite obiectivele unei activităŃi.27 b. Riscul acestui tip de educaŃie este reprezentat de posibilitatea realizării neprofesioniste a activităŃilor specifice precum şi de dificultatea de a aparea in evaluarea obiectivă a rezultatelor obŃinute. c. Centrul Doctus .

căci doar aşa proiectele vor reflecta nevoile lor proprii de invăŃare. a realizat o caracterizare a trăsăturilor definitorii pentru adulŃii care invaŃă.4. ~ AdulŃii au simŃ practic: Inseamnă că trebuie să li se demonstreze in ce măsură ceea ce invaŃă le este de folos in viaŃa cotidiană.reŃinem uşor lucrurile neobişnuite . Centrul Doctus . Sibiu. Aspecte ale memorării: .4. ParticularităŃile învăŃării la adulŃi 3. ~ AdulŃii deŃin o bogată experienŃă de viaŃă: Ei au nevoie să li se recunoască experienŃa dobândită anterior şi chiar să le fie valorificată.reŃinem mai uşor partea de inceput a unui material/eveniment . scoŃând in evidenŃă următoarele: ~ AdulŃii sunt persoane independente: De aceea ei trebuie lăsaŃi să se exprime liber.fără repetare uităm rapid (după 24 ore) .1. Cum învaŃă adulŃii? Malcom Knowles.28 3. Este indicat să li se ofere oportunitatea ca ei să îsi aleaga singuri proiectele pe care le vor realiza.reŃinem mai uşor partea de final a unui material/eveniment Stimularea ambelor emisfere cerebrale sporeşte eficienŃa invăŃării. arătându-li-se astfel in ce fel rezolvarea diferitelor sarcini de instruire ii poate ajuta in atingerea unor scopuri personale. ~ AdulŃii îsi propun atingerea scopului indiferent ce întreprind: Este recomandabil ca in programul de instruire in care ei sunt implicaŃi să fie relevate in mod transparent scopurile şi obiectivele ce trebuiesc a fi atinse. Este recomandabil să fie implicaŃi in realizarea unor proiecte care sa releve interesele lor profesionale şi de cunoaştere. recunoscut specialist în problema educaŃiei adulŃilor. ~ AdulŃii sunt atraşi de ce e relevant: Ei au nevoie să inŃeleaga raŃiunea pentru care trebuie să inveŃe ceva nou.

29 Emisfera Dreapta Responsabila pentru: -găndirea fără limbaj -percepŃie spaŃială. visul/ imaginaŃia -muzica şi culoarea -intuiŃie Influenta asupra omului -privire de ansamblu -mod de gândire deductiv -identifică detaliile dintr-un ansamblu -dificultăŃi in a stabili priorităŃi şi a face lucrurile in ordine -atractivitate către lucruri tangibile decât de simboluri -orientată către aplicaŃii -se bazează pe intuiŃie -dificultăŃi in alegerea celor mai potrivite cuvinte -creativ. ca urmare a ideii de învăŃare permanentă (pe toata durata vieŃii) principii şi metode noi. La polul opus se afla rezistenŃa la învăŃare. vedere în relief. inginerii (emisfera stângă) sau actorii. muzicienii (emisfera dreaptă) au dificultăŃi in a-şi folosi cealaltă emisferă. crearea unei ambianŃe placute şi incurăjătoare.emoŃional Stânga -limbaj -calcul logic/ matematic -capacitate de analiza şi abstractizare -preferinŃa pentru detalii şi nu pentru ansamblu -procedura metodică . Cu toate că cele mai multe principii de învăŃare şi metode de instruire au fost dezvoltate cu şi pentru copii. adecvate adulŃilor. Sibiu. ce reprezintă o atitudinea adesea intalnită la adulŃi. pe motivul perceperii invăŃării ca pe un dureros proces al schimbării atât pe plan personal cât şi profesional. Centrul Doctus . Depăşirea acestor obstacole se poate realiza prin plasarea grupului de invăŃare intr-un context stimulativ.cunostinŃele sunt asimilate intr-un mod secvenŃial -mod de gandire inductiv -orientare spre date şi detalii -tentaŃie de a face liste şi planuri -procesarea simbolurilor -raŃionament demonstrativ -se bazează pe realitate -coordonează abilităŃi de vorbire şi scris -orientare spre reguli -extragere de concluzii dintr-un număr redus de date Persoanele care au fost antrenate să-şi folosească preponderent o emisferă cum ar fi: contabilii. orientările moderne în ştiinŃele educaŃiei au lansat.

trebuie să fi apărut o posibilitate de a se asigura că informaŃiile de baza sunt nu doar transmise. 3. Dacă invăŃarea adulŃilor inseamnă in primul rând participare. insa pe baza lor putem identifica principalele surse motivaŃionale: a. Centrul Doctus . de incredere. InvăŃarea experienŃială În activitatea formatorului. la recomandările prietenilor. Un astfel de ambient integreaza participanŃii în procesul de planificare. AdulŃii apreciază invitaŃia de a se exprima cu privire la opiniilor celorlalŃi sau cu privire la propriile opinii. care să utilizeze metode şi resurse special concepute pentru atingerea obiectivelor de învăŃare. 2. o memeorare temeinică şi rapidă a noilor informatii. AdulŃii invaŃă mai bine experimentând. au dovedit eficienŃă. Programul de învăŃare trebuie să vizeze activităŃi de învăŃare succesive. 3. scaune cu spătar) 4.2. 4. AdulŃii abordează invăŃarea ca un proces de rezolvare a problemelor. care le ofera posibilitatea de a-şi impărtăşi experienŃa şi de a reflecta asupra celor spuse de alŃii. 2. chiar de la început. AdulŃii invaŃă cel mai productiv atunci când subiectul constituie pentru ei o valoare cu aplicabilitate imediată.30 Motivatia învăŃării la adulŃi PrezenŃa motivaŃiei determină implicarea activă in activitatea de invăŃare. concurenŃei e. deşi nu prea eficienta. să socializeze b. AdulŃii lucrează mai eficient in grupuri mici. Bunăstare socială: de a se simŃi util societăŃii invătând domenii noi fără legătură cu profesia de bază. AdulŃii au nevoie sa stie de ce trebuie să inveŃe un anume lucru. participarea frecventă la activităŃi şi mai ales plăcerea de a invăŃa. de prietenie. 5. mese. cunoştiinăe. 6. centrate pe cursantul.4. a scăpa de rutina zilnică f. Aşteptările sociale: la insistenta unei autorităŃi. Design-ul instruirii adulŃilor 1. Simplă. colegilor c. AdulŃii işi doresc să fie implicaŃi in desfăşurarea şi evaluarea activităŃilor.adult. avansare profesională şi pentru a Ńine piept Un formator pentru adulŃi eficient creează un mediu de învăŃare bazat pe cooperare. d. Metodele activ-participative. 3. AdulŃii sunt interesaŃi de subiectele care se referă la profesia sau la viaŃa lor profesională. InstrucŃiunile pentru adulŃi trebuie să pună accent mai mult pe proces şi mai puŃin pe conŃinutul ce urmează a fi livrat. Avansare profesională: pentru a obŃine beneficii materiale. Aşadar motivele care il determina pe adult să inveŃe sunt variate. Atmosfera de invăŃare la adulŃi 1. 7. Interes cognitiv: pentru a-şi satisface curiozitatea. RelaŃiile sociale: adulŃii vin la cursurile de specializare/ instruire pentru a-şi face prieteni noi. ci şi reŃinute. utilizarea metodelor tradiŃionale nu poate da rezultate. depăşirea obstacolelor. Refugiu: pentru a scapa de plictiseala. atunci pasivitatea. AdulŃii au nevoie de mai mult confort ( ex: iluminat bun. AdulŃii invaŃă mai eficient când se află intr-o atmosferă relaxantă. Formatorul trebuie să facă posibilă analiza nevoilor de formare şi să stabilească obiective de învăŃare pe baze nevoilor identificate. întrebare "aŃi înŃeles ?" reprezintă o sugerare a Sibiu.

ExperienŃa reprezintă. Important este ca formatorul să incite patricipanŃii la discuŃie prin utilizarea intrebărilor deschise. cercetând literatura de specialitate sau prin informarea cu privire la validitatea acesteia in general. deci care necesită elaborarea şi argumentarea răspunsurilor. Etapele invăŃării experienŃiale EXPERIENłA Atât la inceputul cât şi la finalul sesiunii de instruire aspectul experitei participantilor la sesiunea de instruire este esenŃială. o problemă sau un eveniment . ANALIZA Aceasta etapa se referă la verificarea cunoştinŃelor anterioare ale participanŃilor. urmând a analiza validitatea sau corectitudinea cunostinŃelor cu privire la tema in cauză. realizându-se astfel o atitudine mai mult pasivă decât activă a audienŃei. de ce s-a întâmplat şi care sunt consecinŃele.4.1. ce a făcut). Centrul Doctus . cu alte cuvinte. Acum apare tendinta de a generaliza concluzia identificată.31 răspunsului „ da”.2.care creează nevoia de mai bună înŃelegere. trebuie elaborat un context. după caz. InvăŃarea experienŃială este reprezentată sub forma unui ciclu. un sentiment. urmând ca la finalul sesiunii aceasta să fie completată şi aprofundată. deoarece participanŃii vor fi antrenaŃi in comunicare şi se va stabili un schimb de „ experinte”. 3.o acŃiune. Pentru o verificare corectă a gradului de instruire se recomandă utilizarea intrebărilor deschise. Pentru a putea învăŃa din această experienŃă. Această etapă este deosebit de importantă. ExperienŃa participanŃilor reprezintă punctul de pornire intr-o asemenea activitate şi aceasta trebuie exploatată prin diferite metode: brainstorming. Privind cu atenŃie schema vom constata că adulŃii incep invatarea din experienŃă . studiu de caz. şi de ce). Apoi ajung la o concluzie despre experienŃă (ce a fost bun sau rău. in cadrul căruia se trece prin cele 4 etape ale invăŃării experienŃiale: ExperienŃa concretă practica Observarea reflexivă exemple Conceptualizarea abstractă teorie: Experimentare activă: experiment. GENERALIZAREA 32 Sibiu. ( Concluzia este valabila in toate situatiile sau a fost valabila doar intr-o anume situatie). joc de rol etc. Rolul formatorului este de a solicita exprimarea cursantilor cu privire la o problemă. In acest unii participanŃi cu o experienŃă mai puŃin bogată. bagajul de cunostinŃe şi informaŃii pe care il deŃin participanŃii inainte de procesul de instruire. Formatorul va trebuie sa fructifice această experienŃă şi nicidecum să o ignore. Dupa identificarea concluziei şi evaluarea a ceea ce s-a intamplat. Cei care învaŃă reflectează asupra a ceea ce s-a întâmplat: (când. vor avea şansa de aşi imbuntăŃi bagajul de cunoştinŃe. Urmatoarea etapă va fi experimentarea activă: testarea personalaa ceea ce s-a invăŃat. cine. ce vor acorda posibilitatea argumentării răspunsului. aceştia se vor gândi la modul cum vor reacŃiona in viitor într-o astfel de situaŃie şi ce doresc să obŃina prin procesul de învăŃare.

suportiv. Centrul Doctus . Ea este deosebit de importantă pentru că in acest moment vor lua naştere nişte principii de bază. Rolul participantului în procesul de învăŃare este activ şi nu pasiv. dar în acelaşi timp. Implicarea în experienŃă constituie primul pas în învăŃare. ParticipanŃii îşi asumă responsabilitatea pentru propria situaŃie de învăŃare.. Această etapă nu se desfaşoară in acelaşi spaŃiu unde au avut loc etapele de mai sus.. De regulă acestia sunt cei care vin mai mult pentru obŃinerea unei diplome.. desigur. Participativa . care vor fi aplicate in diferite aspecte ale vieŃii cotidiene (cum vom reacŃiona pe viitor in asemenea situaŃii?). APLICAREA In această etapă... In general oamenii sunt obisnuiŃi să inveŃe in stil traditional de tipul: formatorul 33 Sibiu. MotivaŃia pentru a învăŃa este mai mare atunci când se coreleaza cu o nevoie imediată a participantului. O persoană căreia îi este foame.2.. Desfăşurată intr-o ambianta placuta .. Respectul şi încrederea reciproca între formator şi participant este benefica procesului de învăŃare. Rolul formatorului este de rezuma cele discutate şi de a sublinia punctele cheie. InvăŃarea exprienŃială este: DirecŃionată spre sine . participanŃii vor pune in practica cele invăŃate.. IncercaŃi să nu vă lăsaŃi influenŃaŃi de atitudinea lor şi utilizaŃi experienŃa lor pentru a vă atinge scopul. Formatorul nu va fi de faŃă când aceste invăŃăminte vor fi puse in practică de către participanŃi. O persoană relaxată învaŃă mai uşor decât o persoană temătoare. Reflectivă . De fapt in această etapă va fi vizibil dacă obiectivul sesiunii de instruire ( orice obiectiv vizeaza o schimbare de atitudine şi comportament ) a fost atins sau nu. insă acesta speră o schimbare a comportamentului participanŃilor ca urmare a procesului de instruire. Orientată spre satisfacerea unei nevoi imediate .3.. ci intr-un cadru al vieŃii de zi cu zi.2. 3.. Procesul de învăŃare implică gandirea asupra experienŃei avute. „ExperienŃa anterioară” PregătiŃi seisiuni de instruire interesante pentru participanŃii care consideră că participarea la sesiunea de invăŃare este irelevantă sau plictisitoare.. Barierele invăŃării la adulŃi „Ştiu deja” ParticipanŃii care exprimă o asemenea atitudine sunt in general cei care cred că nu necesită procesul de instruire deoarece se consideră a fi deja bine pregătiŃi in acest domeniu. Realizată intr-o atmosferă de siguranŃă . nervoasă sau supărată. frig. Sursă de feedback . formularea unor concluzii din cele învăŃate şi stabilirea unor principii care să fie aplicate în viitor.. 3.4.... deoarece îşi cunosc nevoile. Centrată pe respectul pentru participant . InvăŃarea eficientă necesită formarea deprinderii de a oferi şi de a primi feedback care este corectiv.4. vor trebui să fie in concordanŃă cu scopul de la care s-a pornit procesul de invăŃare experienŃială ( cu ce scop am dezbătut tema aceasta ?).In această etapă se vor rezuma rezultatele analizei anterioare şi se vor trage concluzii.. este bolnavă sau obosită nu poate învăŃa cu eficienŃă maximă. ce.

Acest comportament este determinat şi de complexul evoluŃiei tehnologiei sau a limbajelor specializate ( ex: trainer. îi determină pe unii dintre ei să nu participe activ la curs. de teama de a nu fi luati in derandere ( sunt timizi) sau pentru ca nu au incredere in restul participantilor. 34 IV.dictează şi ei işi iau notiŃe. Centrul Doctus . MulŃi nu sunt informaŃi cu privire la semnificaŃia acestor limbaje şi se simt stânjeniŃi de faptul că ei nu sunt in stare să participe activ. care din diferite motive consideră că nu mai au pentru ce invăŃa.REALIZAREA ACTIVITĂłILOR DE FORMARE Sibiu. feedback). Participarea activă la curs constituie o modalitate de a invăŃa lucruri noi. „Prea bătrân pentru a învăŃa” Această atitudine o au in general oamenii de o vârstă inaintată. Total greşit! Omul invaŃă cât traieşte şi nu este o rusine să nu fi familiarizat cu anumite concepte. PropuneŃi metode inovative de livrare a conŃinutului. IncercaŃi să ii implicaŃi cât mai mult fără a-i scoate in evidenŃă individual. Au emoŃii când trebuie să vorbească şi evită să se implice in activităŃi. „Lipsa încrederii” Faptul ca la o sesiune de training participă cursanŃi cu pregătiri diferite şi funcŃii diferite.

Stabilirea unui climat pozitiv cu interlocutorii: a) Prezentarea formatorului şi a cursanŃilor b) AntrenaŃi cursanŃii in mici discuŃii c) IncitaŃi interesul cursanŃilor d) ManifestaŃi incredere faŃă de abilităŃile şi cunoştinŃele cursanŃilor 2. Asistarea cursanŃilor să realizeze independenŃi sarcinile. rezervaŃi-vă un sfert de oră pentru a vă pregăti fizic: Ńinută. Prezentarea stagiului de formare.4. purtaŃi întotdeauna la dvs. a) Realizarea sarcinilor de către cursanŃi b) AsiguraŃi securitatea operaŃiilor şi siguranŃa echipamentului utilizat c) IndrumaŃi cursanŃii in funcŃie de necesităŃi d) IncurajaŃi cursanŃii (feedback) 5. a) StabiliŃi obiectivele stagiului de formare şi a modalităŃilor de evaluare a lor b) ReluaŃi ideile principale ale stagiului de formare trecut şi realizaŃi legături cu cel prezent c) ExplicaŃi importanŃa realizării obiectivelor d) VerificaŃi abilităŃile cursanŃilor e) DeterminaŃi termenii noi 3. Evaluarea rezulatelor obŃinute a) InformaŃi cursanŃii despre rezultatele obŃinute Sibiu. Indrumarea cursanŃilor in vederea realizării sarcinilor stabilite. a) SupravegheaŃi cursanŃii şi nu părăsiŃi sala de curs dacă nu este necesar b) ReduceŃi gradul de indrumare a cursanŃilor c) InterveniŃi doar in caz de necesitate 6.1. Demonstrarea sarcinilor pe care le vor avea de realizat la finalul stagiului. respiratie mental: puneŃi-vă in postura de instructor. Testarea performanŃelor cursanŃilor a) UtilizaŃi o listă de testare a performanŃelor b) LăsatâŃi cursanŃii să se desfaşoare fără a interveni 35 7. incercaŃi să vă imaginaŃi ce vor simŃi şi care vor fi aşteptările lor In continuare vom prezenta 7 etape de urmărit pentru desfăşurarea unui stagiu de formare: 1. a) Prezentarea generală a modalităŃilor de indeplinire a sarcinii şi realizarea ei simultană b) ScoateŃi in evidenŃă punctele importante ale realizării sarcinii c) AcordaŃi explicaŃii la intebările cursanŃilor d) RepetaŃi demonstraŃia dacă este cazul e) ReluaŃi principalele etape de realizare a obiectivelor 4. o listă cu materialele şi echipamentele necesare. Centrul Doctus . postură. Recomandări importante pentru formator AtenŃie!: Înainte de inceperea cursului fiŃi prezenŃi în sala de curs cu cel puŃin o oră înaintea participanŃilor pentru a pregăti materialele şi echipamentele (în special când nu cunoaşteŃi sala). Livrarea cursului. vizualizaŃi participanŃii in sală.

Centrul Doctus . existenŃa grupurilor precum şi a structurilor sociale pe care acestea le dezvoltă. AcŃiunea aceasta reprezintă un proces de comunicare atâta timp cât ea directionează mesajul spre Y. 3. 4. cu ajutorul unor simboluri. AcŃionăm pe baza comunicării. ceea ce inseamnă incercarea de a comunica sau nu cu un alt individ Y. ! Nu uitaŃi să vă incadrati in timp. (Michael Kunczik) Totuşi termenul de comunicare presupune 2 caracteristici principale: a. Comunicarea poarta in sine 4 inŃelesuri de bază: 1. cu intenŃia de a impărtăşi acestuia ceva. Datorită comunicării este posibiliă atât acŃiunea organizată cât şi organizarea acŃiunii. din punct de vedere al celui care comunică. De-a lungul timpului au fost încercate mai multe definiŃii ale termenului „comunicare”. chiar dacă Y percepe sau nu mesajul. ce nu poate exista in absenŃa membrilor acestora. 1Elementele procesului de comunicare Comunicarea stă la baza tuturor proceselor. Din partea membrilor grupurilor. incercaŃi să ii explicaŃi punctele slabe c) AdoptaŃi o atitudine pozitivă şi incurăjătoare. 2. cât şi ca inŃelegere intre 2 persoane. Este un proces de transfer şi contratransfer informaŃional. intre o persoana şi un grup sau intre 2 grupuri. Aici consta diferenŃa intre a spune şi a comunica A spune inseamnă: Sursa Tinta 36 A comunica presupune : Sibiu. Cel puŃin un individ X trebuie să emită un mesaj.b) Dacă unii cursanŃi nu au trecut testul. Intâi gândim şi apoi acŃionăm. un specialist intr-ale comunicării este de părere că: “nu există posibilitatea necomunicării”.2. lipsa de reacŃie (feedback) a lui Y nu intruneşte condiŃiile unui proces de comunicare. către una sau mai multe persoane. Watzlawick. –NoŃiunea de comunicare inseamna şi comunitate. are ca tel transmisiunea de mesaje. –Comunicarea organizează. pentru că fara el structurile sociale nu s-ar putea forma sau menŃine. Din punct de vedere al comunicării interpersoanle. interacŃiunilor şi relaŃiilor interumane. Societatea există practic datorită procesului de comunicare. 4. Comunicarea este interpretată ca o condiŃie vitală a vieŃii omeneşti şi a ordinii sociale. Printre altele este un comportament care. iar acŃiunea gândirii inseamnă comunicare. –Comunicarea este vazută ca o intelegere atât a mesajelor primite pe diferite canale de comunicare de la diferite mijloace de comunicare. –Conceptul de comunicare implementeaza la nivelul mentalului social şi noŃiunea de participare. care se bazează pe reciprocitate.

capacitatea partenerilor de a emite şi recepta semnale într-un anumit cod. sau mesajul. Decodificarea este procesul prin care destinatarul interpretează. Comunicatorii acestui tip de comunicare se pot defini orice persoane care lucrează in orice fel de ramură a mass-mediei scrise sau audio. dar din punct de vedere al procesului de comunicare este nevoie de un feed-back . Comunicarea de masă – este o forma a comunicării mediatizate şi este realizată de către specialişti. prelucrarea. sunt: 37 Comunicarea verbală: Comunicare orală Sibiu. orice proces de comunicare are câteva elemente structurale caracteristice : • • • existenŃa a cel putin doi parteneri (EmiŃător şi Receptor) între care se stabileşte o anumită relaŃie. discursurile). Tipurile comunicarii În funcŃie de numărul participanŃilor şi tipul de relaŃie dintre ei. procesul comunicării are loc chiar dacă mesajul receptat sau nu. la realizarea. in mod obligatoriu.Mesaj Emitator codificare canal decodificare Receptor Feedback b. deşluşeşte mesajul receptat. Comunicarea publică . 4. direct sau indirect. indiferent de forma pe care o îmbracă. valori. Receptarea coectă a mesajului. verbalizându-şi gândurile. există cinci tipuri de comunicare: Comunicarea intrapersonală – se referă la fiecare persoana care gândeşte pentru ea insăşi.implică prezenŃa unui emiŃător unic şi a unei multitudini de receptori (prelegerile. cunoscut de ambii parteneri. fiind practic o extensie a acesteia la mai multe persoane. Simbolurile conŃin informaŃia care se doreşte a fi transmisă. Cele mai importante tipuri de comunicare. Comunicarea interpersonală – implică. Codificarea reprezintă aşadar un limbaj. Feedback-ul este ultima etapă in procesul de comunicare. existenŃa a minimum doi parteneri de discuŃie. Dupa cum putem observa.4. Forma ei cea mai răspândită este dialogul. existenŃa unui canal de transmitere a mesajului. Codificarea este operaŃia prin care sursa comunicării îşi expune ideile în seturi de simboluri. selecŃia şi prezentarea oricăror declaraŃii de presă sau care lucrează la realizarea oricărui tip de materiale difuzate prin mijloace mass-media. şi tot in acest proces işi poate pune sieşi intrebări şi tot persoana in cauză să fie cea care răspunde.vizuale şi care contribuie. Centrul Doctus . Din punct de vedere al indvidului care transmite un mesaj. sau care la un moment dat gândeşte cu voce tare. Comunicarea de grup – este foarte strans legata de comunicarea interpersoanala. deci implicit de receptarea corectă a mesajului emis.

Comunicarea orală Cu toŃii acceptăm că viaŃa de zi cu zi. eliminându-ne astfel de o incărcătură emoŃională nedorită. dobândită prin ascultare activă. tv etc) iar puterea de concentrare scade semnificativ. concentrare: asupra gândurilor noastre. (ex: dacă observăm o privire intrebătoare. Nu există o reŃetă a „cantităŃilor” necesare de abilităŃi in comunicare dar putem sublinia factorii care asigură reuşita in acest domeniu: claritatea de exprimare: obŃinută prin utilizarea cuvintelor corespunzătoare unui anumit scop şi claritatea inŃelegerii celorlalŃi.4. Dacă suntem obiectivi şi avem putere de analiză vom avea abilitatea de a decide exact ce vrem să spunem. nereuşitele din activitatea umană. cât şi emoŃional). ritm Comunicare gestuală (Kinetică): gesturi.1. nu ar putea exista fără comunicare. Centrul Doctus . sunt atribuite eşecului de a comunica in mod corespunzător. inflexiuni ale vocii. aşadar vom putea solicita un feedback de la ea). alcătuit din cuvinte dar şi gesturi. Nu trebuie să încercaŃi să impresionaŃi auditoriul folosind cuvinte lungi şi complicate. Avem şanse de reuşită doar dacă ceea ce spunem este important sau interesant. emoŃii. Intrebările la care trebuie să răspundă orice mesaj complet sunt: Cine ? Ce ? Cand ? Cum? Unde ? De ce se intamplă acest lucru ? Oamenii sunt convinşi de abilităŃile lor de comunicare şi consideră că nu mai au nimic de invăŃat in acest domeniu. gestica etc) vom putea observa dacă interlocutorul a inŃeles mesajul comunicat. 38 4. ce ar putea ingreuna transmiterea mesajului.1. Mai mult. atragerea atenŃiei interlocutorului: pentru care există o stare permanentă de concurenŃă. asupra ceea ce vrem să exprimăm. atitudinile şi experienŃa personală.4. Pentru acest lucru trebuie să Ńinem cont de valorile şi opiniile lui.Comunicare scrisă Comunicarea non-verbală: Comunicare tactilă (metacomunicare) Comunicare sonoră (paracomunicare): intonaŃie.2.4.1.” In acest caz va trebui ca mesajul nostru să fie pe măsura aşteptărilor interlocutorului. Este foarte greu să te faci ascultat mai ales in cazul in care fiecare dintre noi suntem zilnic bombardaŃi de informaŃii din diferite surse (probleme in familie. Utilizând elemente ale comunicării nonverbale (mimica. limbaj al trupului de care trebuie sa Ńinem cont. indiferent de domeniu. empatică (abilitatea de a înŃelege o persoană atât din punct de vedere cognitiv. Total greşit! Comunicarea verbală este un proces amplu. Este indicat să cerem in mod explicit:” Vă rog să-mi acordaŃi atenŃie pentru că am ceva foarte important de spus. Comunicarea scrisă Sibiu. fie cea personală sau cea profesională. ne vom da seama că persoana in cauză are nelămuriri.1. Comunicarea verbală 4. mimică Comunicare vizuală 4.

verbal influentează profund procesul de comunicare iar aspectele care stau la baza lui sunt următoarele: nuanŃele vocale: ton.nu este nevoie de un feedback imediat . incruntare.2. S-a constatat ca eficienŃa unui mesaj este atunci asigurată când comunicarea verbală este insoŃită şi de cea non-verbala (aceasta repezentând 55% din transmiterea lui). mirare contactul viuzal: mod de a privi.Comunicarea scrisă este de preferat atunci când mesajele: .ce anume ştie interlocutorul. nu putem separa cele spuse de ceea ce simŃim şi de felul in care spunem. proces verba.care va fi ordinea de introducere a acestor date in mesaj Este indicată elaborarea unei ciorne in prealabil pentru a decide următoarele aspecte pentru a le corela cu tipul de document scris. aplecat - 39 gesturile: mişcări ale mâinilor. Comportamentul non. detaliile urmează a fi omise . acestea urmând a fi structurate şi exprimate cât mai concis.se doreşte reducerea factorilor „disturbatori” ce pot avea loc in cazul comunicării orale . indiferent de ceea ce spunem. durata contactului vizual Sibiu.4.sunt complexe sau detaliate şi necesită o planificare atentă . capului expresia facială: zâmbet. care trebuie elaborat (corespondenta. raport etc): • • • • • • • • Introducerea Titlurile SpaŃiile libere PunctuaŃia Lungimea propoziŃiilor Utilizarea jargonului/ neologismelor profesionale Varietatea stilului Fontul utilizat 4. In funcŃie de acest lucru se vor stabili informaŃiile din cuprinsul documentului. Comunicarea nonverbală InsoŃeşte toate modurile de comunicare fiindcă.ce nevoie are acesta de a cunoaşte informaŃiile din mesaj . Centrul Doctus . .este nevoie de păstrarea informaŃiilor sau a mesajelor La elaborarea oricărui document scris trebuie considerate următoarele faze: Stabilirea scopului Alegerea auditoriului Elaborarea structurii documentului Scrierea unei ciorne a textului Editarea textului şi corectarea sa Orice document scris trebuie sa aiba un scop. intonaŃie poziŃ ia corpului: drept. De asemenea este important să ştim nu doar „cum” ci şi „ cui” adresăm mesajul.

- contactul fizic: atingerea braŃului. Privirea spre ceas trădeaza nerăbdarea. Centrul Doctus . AbsenŃa acestor obceiuri indică implicarea totală şi acord cu prezentarea. ceas. Există posibilitatea ca o asemenea persoană să nu fi asimilat/ inŃeles un aspect al expunerii dumneavoastră. MentineŃi in 40 permanenŃă o poziŃie deschisă şi nu incrucişaŃi braŃele pentru a crea o barieră intre dumneavoastră şi audienŃă. Nu e cazul să vă intrerupeŃi discursul la auzirea fiecărui zgomot dar semnalele de agitaŃie sau şoapte reprezintă indicii preŃioase. sugerând astfel o bună cunoaştere a subiectului şi emanând credibilitate. Elemenetele comunicării non-verbale şi publicul IncercaŃi să simŃiŃi pulsul auditoriului in timpul prezentării pentru a vă da seama cum să abordaŃi restul discursului dumneavoastră. lăsarea in jos a colŃurilor gurii. Sibiu. De asemenea. alŃii se vor sprijini de spătarul scaunului dorind mai mult ca sigur să se afle in altă parte. se spune că picioarele incrucişate denotă indecizie. in lateral. In cele ce urmează vom propune câteva semnale ale diferitelor tipuri de spectatori. Unii se vor apleca in faŃă. fiind nerăbdători să pună intrebări. roaderea unui stilou sugerează indecizie. Limbajul unui corp relaxat stabileşte legătura cu auditoriul. in spate spaŃiul personal: distanŃa intre interlocutori infăŃişarea: imaginea pe care incercăm să o creăm prin imbrăcămintea purtată si ingrijirea personală. Ele indică starea de spirit a auditoriului. CăutaŃi semnalele non-verbale şi nu vă aşteptaŃi ca toată lumea să reacŃioneze la fel. Atitudine critică: Ostilitatea sau dezaprobarea publicului este exprimată in mai multe moduri. plină de incredere. aşadar profitaŃi de faptul că sunteŃi ascultat şi antrenaŃi-i in prezentare. a umărului orientare faŃă de cel care vorbeşte: in faŃa. MentineŃi contactul vizual stabilind astfel un raport pozitiv cu auditoriul. Spre exemplu: ochelari. Să nu uităm elementele de limbaj non-verbal al formatorului: TrimiteŃi semnale nonverbale despre starea dumneavoastră de spirit dar şi despre intenŃiile dumneavoastră. AdoptaŃi o Ńinută dreaptă. prezentând interes chiar dacă au expresia uşor incrâncenată (semn de concentrare). Nu treceŃi cu vederea acest fapt. cercei. Mimica: Dacă vă aflaŃi aproape de public veŃi observa mici semnale cum ar fi: mişcarea sprancenelor şi a privirii. In general o expresie facială neutră indică parere neformată. Aplecarea in faŃă insoŃită de bărbia sprijinită pe mâini sugerează că persoana se gândeşte la un aspect prezentat de către formator. Cei incruntaŃi cu braŃele/ picioarele incrucisate sau care se uită in tavan sunt de regulă mai puŃin interesaŃi de cele expuse de către formator sau au reŃineri cu privire la el. Semne de interes: ObservaŃi oamenii care zâmbesc şi aprobă sau pe cei care sunt aplecaŃi in faŃă. Obiceiuri: Limbajul corporal este subliniat şi prin jocul cu obiecte personale. Cei care se manifestă asa sunt de „ partea dumneavoastră”. FiŃi atenti la zgomote. Unii se vor apleca spre vecini pentru a critica. stilou.

2. iar sicilianul se ciupeşte uşor de obraz. Atingeri ludice/ de joc: Simularea unei loviri sau mângaieri intr-un context de joacă are caracter aluziv si presupune o concordanŃă comună precum şi o relaŃie de apropiere. francezul îşi duce la buze arătătorul şi degetul mare unite la vârf.3. aceasta formă de comunicare este comună şi lumii animale. organe muzicale la greieri etc. sau 4. logouri. O asemenea manifestare completează limbajul verbal sau il substituie. Comunicarea tactilă Posibilă doar in cadrul comunicării interpersonale.5. Încercam sa exprimam o anume ideea sau un anume sentiment. timbrul. dintre care vom aminti doar 3 cu privire la comunicarea in cadrul unui seminar. participarea sau aprecierea unui efect pozitiv asupra receptorului.4. existenŃa unor gesturi universale cum ar fi nedumerirea. Astfel. "zero" în FranŃa. Comunică afecŃiunea.receptare a unor semnale acustice există atat in lumea animală cât şi in cea umană. intonaŃia. grupare." în America. teamă etc. Interpretarea poate fi diferită în funcŃie de diferitele zone geografice. Comunicarea acustică Proces de emitere. Ea deŃine un caracter preponderent instinctual. emit informaŃii despre specie. rusul ridică degetul mare în poziŃie verticală. care se exprimă prin ridicarea din umeri. "bani" în Japonia şi este o ameninŃare cu moartea în Tunisia.K. prietenie.4. atingerea de incurajare (bătaia pe umăr) etc. pauzele. brazilianul îşi strânge între degete lobul urechii. Acestea sunt mai strâns legate de limbajul articulat cu care se impletesc si pe care il completează. felul in care spunem ceva poate fi mai expresiv decât o mie de cuvinte. Sibiu. motivaŃii. Există 5 clase de atingeri. inălŃimea sau intensitatea vocii sunt folosite pentru a nuanŃa şi chiar schimba inŃelesul unor cuvinte sau pentru a transmite atitudini – căldură. În locul semnului de O. În cadrul unei organizaŃii comunicarea vizuală se realizează prin panouri publicitare. tonul.6. Atingeri care emit emoŃii pozitive: Mangarierea.4. însă maniera prin care facem acest lucru determină o altă inŃelegere. Centrul Doctus . 3. 41 4. 4. Semnalele produse de anumite organe: corzi vocale la oameni.Gesturile cu mâna deschisă accentuează punctele cheie şi implică publicul in prezentare. tristeŃea sau veselia sunt semnalate prin modificări fizionomice asemănătoare.K.4. desenarea unui cerculeŃ cu degetele mare şi arătător unite la vârf înseamnă "O. Comunicarea vizuală Se referă la totalitatea gesturilor şi a privirilor intreprinse de organele vizuale. Astfel ritmul. Pe de altă parte însă.4. Astfel. deşi la un moment dat intervine conştiinŃa. 4. identitate individuală sau sexuală. Atingeri de control: In această categorie sunt incluse semne ce au ca rol orientarea comportamentului sau a atitudinii indemnul. 1.. Comunicarea gestuală (kinetică) Kinetica se defineşte ca modalitate de comunicare prin intermediul gesturilor şi al mimicii.

ascultatul este un proces activ. in 48 de ore dupa purtarea ei. in procesul comunicării este foarte sugestiv mai ales dacă luăm in considerare durata privirii. Ascultarea inseamnă chiar şi a invaŃa şi a se perfecŃiona. 4. Centrul Doctus . Supraevaluarea vorbitului b. Caracteristicile unui bun ascultator Trăsăturile unui bun ascultator sunt : işi priveşte partenerul când vorbeşte intreabă pentru a clarifica ceea ce spune acesta intreabă pentru a demonstra ca urmăreşte firul naraŃiunii/ problemei nu işi intrerupe nejustificat partenerul se arată interesat de ceea ce simte acesta.1.2 Bariere in calea ascultării In calea unei active şi eficiente ascultări pot să apară o varietate de aspecte care impiedică ascultarea eficientă a interlocutorului şi care Ńin atât de vorbitor cât şi de ascultator. S-a constatat că o perosană uită o jumatate din mesajul unei conversaŃii de 10 minute. practic. Sistemul de valori c. EducaŃia formală ne indeamnă să citim şi să scriem şi mai puŃin să ascultăm. Graba formulării unei opinii 42 e.5. este mult prea puŃin folosită cu toate că reprezintă un factor important pentru o comunicare eficientă. In utlima perioada se acordă o deosebită atenŃie imbunătăŃirii tehnicilor de ascultare şi se recomandă exersarea şi antrenarea acestor prin recursuri la tehnici speciale. 4. Ideile preconcepute şi mesaje cu incărcătură emoŃională g. aşadar. 4. privită ca parte integrantă a procesului de comunicare. Incapacitatea de a ne concentra Sibiu. punând intrebări repetă lucrurile pe care le spune interlocutorul nu grăbeşte interlocutorul este controlat emoŃional dar şi in limbaj menŃine subiectul până când interlocutorul a terminat ce avea de spus. nu facem nimic pentru a ne imbunătăŃi această abilitate de comunicare pentru că nu cunoaştem rolul ei real. Deseori nu facem diferenŃa intre “ a auzi” si “ a asculta”.5. Unii se pot simŃi stânjeniŃi de o privire fixă. Ea este ascultarea concentrată pe inŃelegerea mesajului in care receptorul este preocupat de verificarea măsurii in care a auzit şi inŃeles corect ceea ce a vrut să transmită emitentul.Felul in care ne privim partenerul in ochi. dar şi de momentul interacŃiunii. In timp ce auzitul este mai mult un proces mecanic ce nu implică neapărat ascultarea mesajului. Preocupări personale h. In general se porneşte de la ideea că oamenii sunt deficitari in a asculta pe altcineva. Ascultarea influenŃată f. alŃii o consideră de prost gust. Ascultarea activă Ascultarea. Stereotipiile d. a.5.

InŃelegerea: A inŃelege inseamnă a decodifica mesajul primit. 5. fie sub rezumat. Ńinuta. -recunoaşterea unui model: transpuneŃi informaŃia primită intr-un simbol. El trebuie să reflecte cât mai exact reacŃia proprie la mesajul primit. sentiment. 43 6. Prin empatie stabilim starea emoŃională a interlocutorului pentru a-i răspunde corespunzător. nu-l intrerupeti. Empatia imbină capacitatea de percepŃie cu abilitatea de comunicare. Memorarea: Uităm imediat ceea ce am auzit un mesaj. vocea etc. ritmul gândirii şi al rostirii: un vorbitor rosteşte circa 200 de cuvinte pe minut.3 Etapele procesului de ascultare Un studiu realizat de către manageri şi pentru manageri a aratat ca un manager transmite 39 % ( scris-9% si oral30%) şi recepŃionează 61% din timp ( citit. Mai bine intrebaŃi semnificaŃia unui cuvânt decât să riscaŃi interpretarea greşită a unui mesaj. Dacă dumneavoastră consideraŃi că ceea ce auziŃi este important. e o tehnica de succes mai ales pentru studenŃi care susŃin examene. Acest lucru necesită implicare şi concentrare. iar ascultatorul poate procesa de la 300 până la 500 de cuvinte pe minut. Se spune ca 75% din ce ascultăm uităm in 3 săptamâni. -notiŃele scrise: recomandate pentru discuŃiile in grup: fie o lista a ideilor principale.5. Pentru a evita aceasta situaŃie sunt recomandate tehnici precum: -repetiŃia: grupaŃi informaŃiile şi repetaŃi. va trebui să invăŃaŃi să faceŃi abstracŃie de anumite sunete şi să ascultaŃi. 4. -reorganizarea materialului: in cel mult trei grupe principale. Se mai numeşte şi ascultare critică. indiferent de tipul ei: idee. Exista 6 etape care constituie un proces de ascultare eficient: 1. 4. Raspunsul: il reprezintă feedback-ul pe care il transmiteŃi după ce aŃi parcurs fazele anterioare. Dacă interlocutorul utilizează cuvinte necunoscute de către dumneavoastră veŃi avea probleme cu decodificarea mesajelor. Centrul Doctus . NeglijaŃi tot ce vă poate distrage atenŃia şi concentraŃi-vă asupra ceea ce veŃi auzi. miscările. Evaluarea: In aceasta etapa se dă un verdict al mesajului interpretat de către dumneavoastră. o imagine. Diferite nivele de educaŃie j. 4. o idee sau un sentiment nu se uita atât de repede. Cu toate ca uneori o frază. ObservaŃi şi analizaŃi gesturile.6.Tehnica de punere a intrebărilor forma unui Sibiu. Este esenŃial să vă daŃi seama in ce măsură o afirmaŃie reprezintă un fapt sau o concluzie. Aceasta poate fi adevarată sau falsă. Ascultarea: Comunicarea poate fi deseori perturbată de mai mulŃi factori (ex: sirena unei ambulanŃe). 2. acŃiune. 3. Aşadar majoritatea comunicării constă in ascultare. LasaŃi-l pe celălalt să işi termine ideea. Nu vă pregătiŃi răspunsul in timp ce celălalt vorbeşte.16% si ascultare -45%). Acest tip de ascultare se practică mai ales faŃă de mesajul electoral al unui politician.i. Interpretarea: se realizează prin empatie şi concentrarea asupra limbajului non-verbal. Această fază se referă la codificarea mesajului. Oboseala sau deficienŃe ale auzului k.

.. De obicei punem intrebări din 2 motive: 1. In general sunt utilizate după o intrebare inchisă. se va folosi parafrazarea.” ParafrazaŃi atunci cand: credeŃi că aŃi inŃeles mesajul dar nu sunteŃi absolut sigur este necesară o mai bună inŃelegere a mesajului inainte de a răspunde când ceea ce vi s–a transmis vi se pare a fi o contradicŃie 4. Exemplu: AŃi găsit soluŃia la problema X ? intrebări directe: reprezintă variante ale intrebărilor inchise. Centrul Doctus ..Atunci când informaŃia primită de la o persoană nu este suficientă.. Exemplu: Cum aŃi reuşit să rezolvaŃi problema X ? intrebări inchise: se referă la intrebările la care interlocutorul nu poate răspunde pe larg. Exemplu: „ CredeŃi că aveŃi aptitudini de formator ? (intrebare inchisă) Da. „A parafraza” inseamnă a exprima in cuvinte proprii ceea ce aŃi inŃeles din mesajul interocutorului.. caracterizate printr-o canititate limitată de informaŃii cerute de către cel care intreabă.. dar la care poate răspunde cu „ da” sau”nu”. dumneavoastră consideraŃi că. vă veŃi concentra asupra conŃinutului mesajului sau asupra atitudinii emitentului. Ex:” VreŃi sa spuneti că. Când parafrazaŃi.. Pentru a clarifica această situatie. Inainte de a lansa o intrebare fiŃi siguri că aveŃi un motiv intemeiat. Uneori persoana intrebată se poate simŃi iritată. cu multe explicaŃii.?” intrebări ipotetice: permit testarea reacŃiilor interlocutorului la o situaŃie dată Exemplu: „Ce aŃi face dacă. scopul lor fiind de incurajare a interlocutorului pentru oferirea de informaŃii suplimentare.. identificaŃi clar ce vreŃi să aflaŃi.6. veŃi pune intrebări pentru a defini problema intr-un alt mod. Exemplu: „ La ce ora aŃi inceput azi cursul ?” intrebări de sondare: reprezintă variante ale intrebărilor deschise. cred ca da. având o libertate mai mare de exprimare şi de formulare a răspunsului..?” Sibiu.. Această metodă vă dă posibilitatea de a verifica dacă aŃi inteles bine sensul celor comunicate iar interlocutorul va inŃelege că l-aŃi ascultat. Se poate intampla ca ceea ce credeŃi dumneavoastră că ceea a vrut să spună cineva.. Tipurile de intrebări In cadrul unei conversaŃii pot fi adresate mai multe tipuri de întrebări: intrebări deschise: se referă la intrebările care permit celui care raspunde să o facă intr-o manieră amplă. (răspuns) Cum motivaŃi răspunsul dumneavoastră ? (intrebare de sondare) intrebări de dirijare: intrebările care sugerează răspunsul aşteptat: 44 Exemplu: „Nu credeŃi că ar fi important să. nu corespunde cu inŃelesul pe care acea persoană l-a dat mesajului. folosiŃi coduri non-verbale..1. a obŃine detalii suplimentare 2..”... „ Deci. a clarifica folosirea unui termen Intrebările trebuie să fie astfel formulate incât să nu pară ameninŃătoare pentru interlocutor.

cele deschise incurajează interlocutorul.. Intrebări contraindicate Intrebări multiple .. Nici nu incercaŃi să sugeraŃi modalitatea perfectă de a acŃiona.pentru ca acesta să se poate gândi la un răspuns. . In general există 2 modalităŃi de a informa pe cineva despre performanŃele sale: prin feedback şi prin critica (deşi ultima opŃiune nu este recomandată.EvitaŃi uilizarea intrebărilor care afirmă existanŃa unei singure opŃiuni. ..sunt percepute ca un interogatoriu "De ce . Unele întrebări nu vor primi răspuns şi vor trebui repetate.sunt total eronate. la rândul ei.. Astfel de intrebări au scopul menŃinerii controlului asupra conversaŃiei sau asupra interlocutorului. Tu cum crezi ca ar trebui să procedăm ?” 4. Exemplu: „ Ce ar trebui sa facem in situaŃia asta ? Să vedem.7. ?" Aceste întrebări il manipuleaza pe cel care raspunde pentru că ii se vor induce răspunsurile. acesta încercând să găsească explicaŃii sau scuze pentru comportamentul său. Feedback-ul Conceptele de feedback si de intarire sunt elemente esentiale in procesul de instruire.FormulaŃi clar şi precis – intrebările foarte lungi sunt greu de urmărit şi de răspuns. Intrebări care sugereaza răspunsul . obiectivelor şi a metodelor. Intărirea se referă la recompensa pe care o primeşte cineva pentru o anume manifestare..6.FolosiŃi intrebări deschise şi mai puŃin intrebări inchise.a întreba despre mai multe lucruri la un moment dat înseamnă a incurca interlocutorul. "N-ar fi mai bine dacă .Nu puneŃi mai multe intrebări deodată – se creează confuzie. credeŃi că ne lipsesc datele informaŃiei ? intrebare răspuns la alta intrebare: atunci când o persoană răspunde la o intrebare punând.intrebări reflexive: intrebări la care comentariile interlocutorului sunt rezumate sub forma unei noi intrebări Exemplu: „Aşadar. interlocutorul neştiind la care să răspundă.AcordaŃi interlocutorului o pauză după intrebare. ingrădindu-i –se libertatea de exprimare. . feed-back-ul se referă la un comportament observabil şi la efectele acestuia. care nu mai ştie la ce anume să răspundă. La nivel individual. AbilitaŃi de formulare a intrebărilor . feed-back-ul ar trebui să fie o informaŃie neutră din punct de vedere emoŃional dar care să descrie Sibiu.3. Aşadar. . 45 Rolul feedback-ului este de a scoate in evidenŃă dacă procesul s-a desfăşurat in concordanŃă cu planificarea. mai ales in educaŃia non-formală).2. o alta intrebare.conŃin răspunsurile aşteptate de cel ce pune întrebarea şi nu ajută interlocutorul. 4.AscultaŃi răspunsul oferit şi observaŃi comportamentul nonverbal... ?" Nu sunt adecvate pentru că determină o atitudine defensivă din partea interlocutorului.6. 4. Feedback inseamnă a-i oferi celui ce invaŃă / este instruit informaŃii despre modul in care a realizat sarcina ce i-a fost incredinŃată. . Centrul Doctus . Intrebările justificative .

invăŃare EmiŃator Evaluator Mesaj Receptor evaluat Feedback de reglare ( „a fost inŃeles mesajul?”) 4. Acest lucru presupune că cel care a comunicat mesajul este convins de buna credinŃă a ascultatorului. dând dreptul interlocutorului să spună exact ce a gândit sau a simŃit. o Feedback-ul trebuie receptat ca o experienŃă comună şi nu ca opinie. când primim reacŃii. Cel care oferă feedback este dator să convingă inŃelegerea mesajului. Doar 46 o atunci putem lua in considerare finalitatea cursului.obŃinerea unui rezultat in raport cu scopurile vizate. cum că acesta nu aşteaptă un răspuns favorabil sau linguşitor. imaginea lui este amenintată iar cel aflat in acea stare. tinde să opună rezistenŃă faŃă de „critic” şi va adopta un stil de pasivitate şi necolaborare de teama unui eşec. Prin comparaŃie cu tonul „ neutru” al feed-back-ului. Centrul Doctus .7. iar răspunsul va fi văzut ca produs al unei experienŃe trăite. Este recomandat insă. dar nu-l acceptă. Este greu să ascultăm după transmiterea unui mesaj. Feedback de formare. care de data aceasta. mai ales din partea emiŃătorului. ce de multe ori este asimilată negativ. şi cu mai puŃin ca o replică negativă. o Să se bazeze pe o ascultare atentă. este destinatar. Tipuri de feedback: feedback evaluativ: constă in a face judecăŃi asupra modului in care cineva a rezolvat o sarcină feedback interpretativ: constă in a parafraza pentru a te asigura că a inŃeles ce vrea să spună sau să facă o persoană feedback suportiv: a asista sau a susŃine pe cineva pâna la rezolvarea sarcinii feedback de tip probatoriu: aducerea unor informaŃii noi pentru ca discuŃia să continuie până la clarificarea punctelor de vedere feedback de asigurare a intelegerii: constă in desoperirea in totalitate a ceea ce a vrut să spună sau să facă interlocutorul. Pentru acest lucru. criticismul are o incărcătură emoŃională puternică. o Comportamentul emiŃătorului trebuie să fie de natură de a-l ajuta pe receptor să vorbească. Este nevoie să ii punem intrebări Sibiu. feedback-ul trebuie să se incadreze in următoarele caracteristici: o Să demonstreze o incredere reciprocă intre interlocutori. Caracteristicile feed-backului eficient Pentru a deveni cu adevărat util. interlocutorul trebuie incurajat chiar dacă nu are exerciŃiul vorbirii şi nu poate să exprime clar ce gândeşte. ca atunci când comunicăm să avem o atenŃie sporită pentru a auzi „ ecoul” mesajului. şi dacă nu i-a convenit mesajul primit nu i se vor aduce jigniri sau va fi tratat cu dispreŃ. Atunci când cineva este criticat.1. indiferent cât de critic poate fi conŃinutul.

4. 3. 4. capabilă să colaboreze cu alte grupuri sau echipe din domeniul educaŃiei pentru adulŃi. intr-o structură organizaŃională. o Emitatorul trebuie sa stie sa primeasca feedback-ul si sa il utilizeze in scopul atingerii obiectivului propus. ci echipa. 5. Abia acum işi vor cunoaşte problemele cu care se vor confrunta şi fiecare dintre ei va incerca să işi adapteze comportamentul pe care să il manifeste faŃă de ceilalŃi membri ai echipei. Il putem intreba. Membrii echipei pun mai mult accent pe colaborare decât pe competiŃie. fără a deranja şi trebuie activată mereu.1. Această situaŃie poate declanşa incertitudine şi stres. Membrii echipei pun in discuŃie aspecte care influenŃiază funcŃionarea ei şi comunică aspectele pozitive şi negative ale funcŃionării acesteia.ajutătoare. Echipa trebuie să fie o structură deschisă. spre exemplu. Un bun management al conflictului va utiliza energiile descărcate pentru identificarea solutiilor optime de depăsire a dificultăŃilor. corectă. Nici un membru nu lucrează izolat ci solicită sfaturile sau ajutorul colegilor in vederea indeplinirii unei sarcini. Centrul Doctus . cum am putea crede intr-o primă fază.8.8. Membrii echipei depind unii de alŃii in indeplinirea obiectivelor profesionale ale grupului. să se familiarizeze unii cu alŃii. a cărui existenŃă este motivată de impărtăşirea aceleaşi viziuni. dacă nu a fost de acord cu intreaga afirmaŃie sau doar cu o parte din ea. Membrii stiu ce au de facut in particular şi sunt conştienŃi de rolul lor concret in funcŃionarea echipei. Constituirea echipei Nucleul elementar al oricărei organizaŃii nu o constituie individul. Fiecare membru al echipei işi cunoaşte rolul specific in cadrul grupului. o Un feedback eficient trebuie să păstreze continuu relaŃia cu interlocutorul. Membrii echipei deŃin capacitatea de a utiliza conflictele existente in mod constructiv. Fazele formării echipei Exista 4 etape distincte. o Feedbackul trebuie privit ca o invitaŃie la interacŃiune prin comunicare. astfel că ele reprezintă o importantă resursă a grupului. ajungându-se chiar la insistenŃe sporite. 4.Constituirea Reprezintă faza in care membrii echipei incep să se cunoască mai bine. Conflictele determină implicarea emoŃională a oamenilor din cadrul echipei. Membrii echipei au capacitatea de a rezolva problemele inerente functionarii acesteia şi găsesc căi de abordare pentru depăşirea acestor situaŃii. 7. deschisă. cu scopul de a imbunătăŃi eficienŃa acestuia. Pentru a Sibiu. prin care trebuie să treacă echipa pentru a deveni eficientă: 47 1. ce duce la aprofundarea relaŃiilor. Membrii echipei sunt uniŃi pentru acelaşi scop şi colaboreaza in vederea obŃinerii unor rezultate mai bune in competiŃiile externe. Membrii echipei se sprijinaă reciproc in indeplinirea obiectivelor profesionale. Aceasta relaŃie trebuie menŃinută intactă. In cadrul unei echipe există relaŃii de interdependenŃă. Constituirea unei echipe este un proces destul de dificil de transformare a unui grup informal. 6. 8. 2. Iată caŃiva factori care pot fi utilizaŃi ca repere in procesul de formare al echipei: 1.

8. care vor ingreuna rezolvarea eficientă a unei anumite sarcini.definirea neclară sau incompletă a problemelor . rezultatul obŃinut va fi reflectat de închegarea echipei.lipsa de comunicare şi cooperare . formatorul va marca retragerea echipei respective prin recunoaşterea realizărilor ei pe perioada de timp in care a funcŃionat. incredere şi eficienŃă.nerespectarea timpului acordat unei sarcini 48 interesul personal de dominare a unui membru al echipei . modalitatea in care se vor desfăşura şi stabilirea rolurilor in cadrul echipei. Dacă această etapă va fi depaşită eficient. cel mai probabil. Se va dezvolta coeziunea grupului printr-un sentiment de identitate. membrii fiind preocupaŃi mai mult de finalizarea sarcinii decât de buna funcŃionare a echipei. 4. Cuvintele cheie ale acestei faze sunt: sprijin reciproc. FuncŃionarea In această etapă se poate vorbi despre un oarecare grad de maturitate ( incă nedefinită) cu toate că vor exista ambiŃii personale ale membrilor. Membrii se vor simŃi frustraŃi de destrămare. Factorii care pot bloca la un moment dat lucrul in echipă vor putea fi rezumaŃi astfel: . Centrul Doctus . flexibilitate. mai ales pentru că au stabilit relaŃii de prietenie fructificate până in acel moment.Retragerea In momentul in care echipa va ajunge la acest stadiu inseamnă că este destinată dizolvării. 3. Limitele echipei O echipă are un scop şi obiective comune. 2.Furtuna In această etapă membrii echipei vor afla motivele ascunse ale celorlaŃi şi se vor contura. acceptate şi respectate de către toŃi membrii echipei. a responsabilităŃii şi a rolurilor in cadrul echipei .2. 4. conflicte generate de diferenŃele de personalitate.Normarea In această etapă membrii ajung să işi inŃeleagă rolurile. formatorul va trebui să incurajeze membrii ei spre o comunicare deschisă a problemei şi la expunerea şi analizarea tuturor opiniilor in vederea rezolvării problemei identificate.teama de implicare şi responsabilitate Sibiu.neclaritate in formularea obiectivelor.lipsa de incredere reciprocă . să se adapteze comportamentului celorlalŃi şi vor respecta regulile muncii in echipă. ParticipanŃii vor trebui să işi stabilească scopurile in funcŃie de capacităŃile de care dispun.evita o asemnea situaŃie este necesară comunicarea cu ceilalŃi. Formatoul va trebui să incerce să integreze membrii echipei in tot felul de activităŃi stimulative şi atractive pentru a evita eşecul ei. Pentru ca această etapă să fie depăşită cu uşurinŃă. 5. Conflictele apărute in etapa anterioară vor fi aplanate iar componenŃii echipei vor accepta cu uşurinŃă diferenŃele de păreri. Membrii ei riscă să devină ofensivi şi vor contesta unitatea şi modul de funcŃionare al echipei. discuŃii deschise lipsite de critici. Daca acest lucru nu este posibil.

participant sau consultant. Etape in luarea unei decizii Decizia este alegerea raŃională a unei alternative de acŃiune.8. Rolul formatorului in coordonarea echipei Atunci când este necesară formarea unei echipe. Ea presupune eforturi de studiere 49 temeinică a factorilor ce pot influenŃa rezultatele aşteptate.3.teama de eşec 4. Acest lucru explică faptul că uneori unele echipe indeplinesc o sarcină inainte de timpul precizat. ImplicaŃia evidentă a luării unei decizii o constituie existenŃa variantelor. Sibiu. Definită ca opŃiune pentru o alternativă. nu există decizie. formează procesul decizional.. strâns impletit cu activitatea practică. primul lucru pe care formatorul trebuie să il facă este să explice semnificaŃia muncii in echipă. In oricare dintre cele trei cazuri. decizia nu poate fi un act intâmplător. altele vor intârzia cu rezultate. este o decizie. cu acŃiunea de atingere a rezultatelor dorite. Dacă nu este posibilă alegerea. Aspecte vizate Coordonarea Stabilirea scopurilor şi a obiectivelor Fluxul comunicării Luarea deciziilor Grup Este coordonat de către lider Sunt stabilite de către organizaŃie şi sunt transmise liderului Preponderent verticală Decizia este luată de către lider Echipa Este coordonat de către un facilitator Sunt stabilite de către membrii echipei Multidirectională de tip reŃea Decizia este luată de către membrii echipei Colaborarea Sarcinile sunt rezolvate individual de către membrii grupului Sarcinile sunt rezolvate impreună cu membrii echipei Membrii grupului muncesc impreună pentru atingerea obiectivelor CompetiŃia intre membrii Competitia şi rivalitatea intre membrii grupului sunt utilizate pentru atingerea rezultatului dorit Responsabilitatea Revine liderului Revine fiecărui membru al echipei 4.9.back-ul aferent problemelor exprimate. Principalele diferenŃe dintre grup şi echipă. Acest proces. Formatorul va trebui să comunice mai des cu participanŃii echipei şi mai ales să precizeze scopul pentru care aceştia lucrează in echipă şi rezultatele aşteptate. Trebuie să manifeste respect prin receptivitatea faŃă de diferitele probleme exprimate de către echipe dar mai ales prin feed. Pregatirea şi luarea deciziei este un proces raŃional. Centrul Doctus . un proces de cunoaştere. in scopul obŃinerii unui rezultat dorit. Formatorul va decide in fiecare caz dacă o echipă şi-a atins obiectivul şi dacă este pregatită pentru urmatoarea etapă. formatorul va trebui să işi asume diferite roluri: poate fi instructor. Limita (punctul slab) este reprezentată de ritmul diferit de lucru al fiecarui participant in parte.

Statutul diferit al membrilor grupului.efect). Evaluarea aplicării: Care sunt efectele aplicării acesteia şi in ce măsură am rezolvat problema? Să nu uităm că procesul de decizie este dependent de o serie de factori care pot impiedica sau restricŃiona procesul decizional: a.. Centrul Doctus . Insă această decizie va fi foarte greu de pus in practică. Planificarea operationalizarii decizie: Cum o vom pune in practică? Cu ce resurse? 6. in primul rând. O alternativă ar fi votul: "da"-urile şi "nu"-urile. Diagnosticarea problemei: Etapa presupune construirea unui model al problemei utilizând variabile independente (cauzele potenŃiale ale problemei) şi variabile analizărilor cauză. 3.” . Decizia poate fi impusă grupului prin autoritate: "Eu sunt şeful şi spun să .atunci.. Elaborarea alternativelor decizionale: Este necesar ca in cadrul acestei etape să fie generat un număr cât mai mare de opŃiuni decizionale. Identificarea problemei decizionale: Definirea problemei se va face in felul următor: . O decizie luată prin consens rezultă in mare conflict şi conformitate. care poate genera frustrări ale decidenŃilor situaŃi pe nivele inferioare. putem considera că procesul decizional de grup trebuie să asigure motivaŃia pentru fiecare membru de a accepta obiectivul de grup. mai ales pentu că ea nu reprezintă o decizie luată de comun acord şi nu reflectă gândurile şi ideile intregului grup. Localizarea ( dispersia geografică a membrilor grupului) b.. 5. ".. Evaluarea alternativelor decizionale şi alegerea celei optimale: Evaluarea optiunilor presupune compararea acestora cu criteriile de eficienŃă ale deciziei stabilite in finalul primei etape. urmărindu-se crearea acelor structuri de comunicare care să reducă distanŃa dintre membrii grupului. 50 c. Sibiu. găsirea unor răspunsuri la urmatoarele intrebări: Care este statutul fiecărui membru in grup ? Conducătorul grupului este liderul procesului de decizie? Prin ce metode luăm decizia de grup? Pornind de la aceste intrebări.Pentru a putea permite luarea unei decizii eficiente.să surprindă interesele comune ale membrilor grupului 2. Modalitatea de comunicare intre cei implicaŃi in procesul decizional. dependente ( efectele rezultate in urma 4. Votul majoritar va determina aplicarea deciziei. Acest lucru presupune.să prevină o atitudine defensivă a membrilor grupului . şi implică resurse de timp dar si disponibilitatea participantilor de a asculta si a tolera alte pareri decat cele proprii. se poate spune că procesul de luare a deciziilor in grup presupune parcurgerea următoarelor etape: 1..să permită efectuarea unei analize de tipul cauză – efect: ” dacă. considerându-se că opiniile lor sunt mai puŃin luate in seamă.să asigure formularea obiectivului fundamental .

Este posibil ca cel care a pierdut să nu accepte situaŃia. Agresiunea este o incercare de a obliga interlocutorul să cedeze şi să accepte alt punct de vedere.9. cu scopul de a atinge obiectivul comun. de aceea. Agresându-l pe celălalt. asociem de obicei termenul „conflict”cu o conotaŃie negativă ( tensiune. • Confruntarea Fie că este vorba despre puterea fizica propriu-zisă. formatorul va trebui să observe: -gradul de tensiune şi expresiile emoŃionale din rândul grupului -despre ce se discută Apoi. prejudecată. interes. bătaie. Acest lucru este realizabil doar dacă parŃile implicate nu se situează pe poziŃii radical opuse. eroare sau ostilitate. Etape in rezolvarea conflictului de către formator Inainte de a lua vreo atitudine. fără a-i intrerupe sau a-i jigni. . scopuri sau valori opuse. Centrul Doctus Conflict de grup: apare in cadrul organizaŃional cauzat de lipsa coeziunii grupului: influenŃă.4. fie de cea de putere sau autoritate. El reprezintă ciocnirea unei atitudini antagoniste. Conflictul este interpretat drept un „blocaj” declanşat de o „persoană vinovată”. acesta fiind mai puternic decât la inceput. război). Conflictul ia naştere la diferite nivele: • Conflict interpersonal: apare intre cei care interactionează pentru realizarea unui obiectiv comun datorită personalităŃii şi experienŃei individuale. El poate fi realist atunci când este vorba despre necesităŃi. putere. confruntare.1. veŃi inceta să mai gândiŃi şi vă veŃi manifesta doar fizic sau verbal. neştiind care este cea mai bună. fiecare incercând să işi impună propria maniera de a atinge obiectivul. Luarea deciziilor in grup: „C-C-C” (conflict. câstigul va fi doar de partea unei dintre persoanele aflate in conflict.câstig. Unii il consideră periculos şi incearcă evitarea lui cu orice preŃ. opinii şi valori diferite. şi nerealist când este determinat de ignoranŃă. evitând ridicarea vocii sau confruntarea verbală (evitând a lua partea cuiva): 1) Interveniti: „ Se pare ca avem o problemă? HaideŃi să o discutăm?” 51 DecideŃi dacă e o problemă a intregului grup sau intre doi indivizi şi vedeŃi dacă este necesară dezbaterea ei „publică”. Conflictul apare de obicei când există mai multe opŃiuni propuse. 2) AflaŃi ce s-a intamplat:” Aş dori să aflu de la fiecare ce s-a intamplat?” LăsaŃi-i să vorbească pe rând. Nu toată lumea va ieşi mulŃumită de pe urma negocierii soluŃiei optime intrucât presupune ca cineva să se impace cu gândul că „ a pierdut”. consens) Conflictul Este inevitabil intr-o relaŃie interpersonală deoarece oamenii au idei. Negocierea unui conflict este un proces optim in cazul in care oponenŃii doresc să finalizeze conflictul printr-un rezultat de tip câstig. fiecare cedând câte ceva in favoarea celuilalt. Compromisul Constituie un acord intre părŃi. dezacord. reluând in scurt timp conflictul. Sibiu.

. 5) AjungeŃi la o inŃelegere Asigurati-vă că fiecare parte este de acord cu soluŃia optată pentru rezolvarea situaŃiei. 4) DirecŃionati participanŃii la conflict spre soluŃii viabile: SchiŃaŃi esenŃa problemei :” Tu vrei.? FolosiŃi raŃiunea in identificarea soluŃiilor de rezolvare a conflictului mai ales dacă au fost sentimente rănite.FaceŃi dumneavoastră un rezumat al situaŃiei.. Centrul Doctus .in timp ce tu vrei. (parafrazaŃi) 3) IncurajaŃi exprimarea sentimentelor şi cea a opiniilor: „ Ce aŃi simŃit când.Ce puteŃi face pentru a fi amandoi mulŃumiŃi?” IntrebaŃi-i ce vor să facă acum şi aflaŃi dacă vor să incerce rezolvarea problemei.. Sibiu...

Cum şi dacă a fost inŃeles mesajul transmis: sunt neclarităŃi ? Respectarea designului din punct de vedere al timpului. Pe parcursul prezentării. PrecizaŃi numele. 5. IdentificaŃi aşteptările participanŃilor Inainte de desfăşurarea activităŃii este bine să vă informaŃi cu privire la motivele pentru care se află participanŃii la curs şi mai ales ce aşteptări şi temeri au. Tot in acest context veŃi putea afla ce experinŃă au dobândit participanŃii cu privire la tema seminarului. Prezentările StabiliŃi inainte ce anume veŃi dezvălui despre identitatea dumneavoastră. ci eventual câteva relevante pentru cursul pe care il veti desfăşura. când nu ştie ce aşteptări au de la el. Sibiu. NegociaŃi regulile de funcŃionare a grupului Eventual concepeŃi in prealabil o listă de reguli de funcŃionare a grupului şi afişaŃi-o intr-un loc vizibil. iar dacă acest lucru nu este posibil. trebuie să aveŃi in vedere tot timpul următoarele detalii: Ce s-a spus in sala până in momentul respectiv. program de lucru. Cum se leagă partea pe care urmează s-o prezentaŃi cu ceea ce s-a spus deja. incercaŃi să rezolvaŃi cât mai multe dintre acestea. iar prestaŃia lui diferă in funcŃie de metodele folosite. Dacă participanŃii se simt confortabil şi care este starea de spirit a lor.52 V. masă. Câteva sfaturi pentru a depăşi cu brio aceste momente: Câştigă credibilitatea PrezentaŃi-vă sau fiŃi prezentaŃi de către altcineva astfel incât să prezentaŃi credibilitate iar auditoriul să poată fi convins că ceea ce spuneŃi este in primul rând valid şi de folos.) ParticipanŃii işi vor asuma responsabilitatea de a invăŃa şi de a interacŃiona eficient. APLICAREA METODELOR SI TEHNICILOR SPECIALE DE FORMARE Cele mai dificile momente pentru un formator/trainer sunt primele 10-15 minute când nu cunoaşte grupul. localitatea şi ocupaŃia dumneavoastră. AnunŃaŃi obiectivele seminarului şi agenda In funcŃie de răspunsurile primite in faza anterioară veŃi putea afla dacă obiectivele cursului corespund cu aşteptările participanŃilor.1. Nu este cazul să inşiraŃi toate competenŃele dumneavoastră. Ce urmează a fi dezbătut. etc. Centrul Doctus . când nu ştie cât de pregatiti sunt sau cât de lipsiŃi de cunoştinŃe. AnunŃaŃi detalii administrative (pauză de cafea. Care este ideea de bază a fiecărui subiect. Metode de formare orientate către formator DiferenŃa din punct de vedere calitativ intre programele de instruire este dată de prestaŃia formatorului.

Metoda prelegerii predomină ca pondere de utilizare in comparaŃie cu orice altă metodă aplicată invăŃării la adulŃi. discursul sau alocuŃiunea sunt foarte des folosite.discurs Totuşi şi această metodă are atât avantaje cât şi dezavantaje.1. 5.1. pentru captarea şi menŃinerea atenŃiei participanŃilor se recomandă exemplificarea celor prezentate prin anecdote sau situaŃii cotidiene. studiul de caz Studiul de caz se referă la descrierea unei situaŃii reale. mai ales in cazul in care acesta nu va participa la discuŃie. demonstraŃia DemonstraŃia este prezentarea modului de lucru. şi in final. propunerea unor remedii. grupul va aranja aceste etape in succesiune logică. prelegerea Cu toate criticile adresate lecturării in faŃa audienŃei. resursele sau mijloacele didactice necesare ( intrebări. a unei proceduri.prezentare neintrerupta in faŃa unui grup . 5. Această tehnică se aplică in principal in invăŃarea unor proceduri. analizarea faptelor şi a datelor şi a faptelor. 5. Ulterior se discută in grup procedura şi concluziile. metoda puzzle Este utilă de folosit in cazul in care participanŃii au de stabilit impreună o listă de control.prelegere – dezbatere . in ce masură este necesară sau indicată implicarea activă a cursanŃilor in raport cu utilizarea securizantă a echipamentelor.53 5. dacă indeplinirea ei necesită imparŃirea conŃinutului in unităŃi mai mici. suficient de complexă pentru a putea fi analizată. speech-ul. Ea este insoŃită de explicaŃii verbale şi vizuale dar şi de ilustraŃii sau intrebări.1.1. SituaŃia de analizat trebuie să reflecte realitatea interacŃiunii umane astfel incât analiza şi discuŃiile să fie relevante. mai ales când avem de-a face cu transmiterea unei cantităŃi mari de informaŃii intr-un timp scurt. Ea se poate desfăşura sub mai multe forme: . sau in secvenŃa lor cronologică. neclară Sibiu. argumentarea lor. In practica instruirii se valorifică urmatoarele tipuri de cazuri: incidente semnificative. Spre exemplu avantajul formatorului de a „ citi” in faŃa publicului aduce cu sine dezavantajul scăderii capacităŃii de concentrare a auditoriului (ex: oamenii obosiŃi după o zi grea de servici).2.4.3. De asemenea. intr-o anumită limită de timp. Atât la inceputul proiectării demonstraŃiei cât şi la sfârşitul ei. explicaŃii. instructaj). corelate cu o stare ambiguă. ai căror paşi sunt daŃi deja de către formator sau identificaŃi prin braistorming de către participanŃi. Pentru a evita o situaŃie de plictiseala ar fi indicată insoŃirea prelegerii de prezentarea ideilor –cheie cu ajutorul power-point-ului fie in varianta electronică.1. formatorul trebuie să reflecteze la o serie de elemente: dacaă este necesară o anumită configurare a spaŃiului in care va avea loc demonstraŃia (ex: pentru ca participanŃii să o poată urmări). Metoda aceasta are ca scop găsirea unor soluŃii. Centrul Doctus . ce pot fi discutate pornindu-se de la diferitele puncte de vedere exprimate. tehnici sau deprinderi. fie in cea printată pentru a putea fi adnotate. alegerea celei mai optime soluŃii.

Unde aŃi copilărit ? B. 5. acest exerciŃiu ii va ajuta să iŃi reimprospateze memoria dupa o perioada de intrerupere a relaŃiilor. 3. 8. DaŃi participanŃilor timp suficient să se familiarizeze cu cazul. favorizând dezvoltarea capacităŃii de anticipare a faptelor. Se pot cere răspunsuri la intrebări de genul: A.2. Pasul 3. ParticipanŃii prezintă soluŃiile/răspunsurile. DaŃi participanŃilor timp pentru rezolvarea problemei. Mai cereŃi ca Sibiu. IntrebaŃi participanŃii ce au învăŃat din acest exerciŃiu. PrezentaŃi problema de rezolvat si întrebările pentru discuŃia finală. stabilite in cadrul sesiunii de fomare. deoarece cazul trebuie să fie relevant pentru cursanŃi in sensul că nu ar fi util să le dăm oamenilor cazuri de studiat dacă nu cunosc termenii tehnici aferenŃi sau dacă nu deŃin suficientă experienŃă cu privire la subiect. RugaŃi fiecare participant să citească foaia primită şi să ghicească din 3 incercări. la un moment dat. Ce fel de muzică ascultaŃi ? C.1. In cele ce urmează vom exemplifica aplicarea unui asemenea exercitiu: Predictii( exercitiu) Se vor parcurge următorii paşi: Pasul 1: RugaŃi pe fiecare participant să scrie pe o foaie de hartie 3 lucruri despre sine. participanŃii urmând saă acŃioneze ca o echipă pentru atingerea scopurilor comune. exerciŃii de acomodare şi cunoastere Rolul exerciŃiului „ Ice-breaker”: ExerciŃiile pentru construirea grupului urmăresc crearea unei atmosfere pozitive şi a unui spirit de echipă. RezumaŃi. Centrul Doctus . PrezentaŃi cazul. Metode de formare orientate către grup 5. Dacă membrii grupului se cunosc intre ei. Dacă membrii grupului s-au mai intâlnit. exerciŃiul poate fi conceput astfel incât participanŃii să se grupeze pe perechi şi fiecare să il prezinte pe celălalt. de luare a deciziilor şi de acŃionare. pe care incă nu le-a comunicat grupului. ce se confruntă cu dificultăŃi de diferite naturi un moment problematic din viaŃa profesională a unei persoane Studiul de caz solicitŃ atât o activitate personală cât şi una de echipă. Ce pasiuni aveŃi ? D. Utilizare: 1. 6.2. in incurcătură. Ceea ce este cu adevarat important este pregătirea prealabilă a formatorului. 7. Acest lucru se realizează prin invitarea participanŃilor să incerce să inveŃe numele colegilor şi să se cunoască mai bine.54 situaŃia unui individ aflat. 4. 5. DiscutaŃi toate răspunsurile/soluŃiile posibile. cine a scris-o. 2. Rămâne la atitudinea formatorului de a decide dacă toŃi participanŃii vor primi acelaşi studiu de caz sau cazuri diferite. Ce v-ar plăcea să faceŃi dacă nu aŃi fi acum la acest curs de formare ? Pasul 2: AmestecaŃi foile şi distribuiŃi câte una fiecărui participant (asigurându-vă că nu a primit propria foaie).

argumentarea şi aprecierea ideilor expuse. 5. (pe o foaie. Nimeni nu are voie să facă observaŃii negative şi nu se vor admite referiri critice. când participanŃii nu se cunosc intre ei. ExperŃii au observat că cea mai mare productivitate este realizată in echipe de lucru alcătuite din 4. 5.2. ÎncurajaŃi exprimarea ideilor. să deŃină date despre marimea şi stabilitatea lor. Este indicată supunerea unui brainstorming atunci când in cadrul grupei apar in scenă idei noi. organizării. Este de asemenea indicat să nu fie utilizată la inceputul seminarului. Se spune că munca in grup este orientată mai ales spre aspectul social al instruirii. Toti participanŃii vor fi implicaŃi. In prima fază aceştia işi vor exprima toate gândurile care le vin in minte pe o anumită temă. Trebuie stabilit cine va aduna toate ideile şi in ce fel. ordonarea. lucrul in grupuri mici Munca in grup poate fi valorificată ca o modalitate de imbinare a invăŃării individuale cu cea in grup şi ca un mod de atenuare a unei individualităŃi exagerate. incredere reciprocă şi lipsa tensiunii intre participanŃi. S-a constatat faptul că productivitatea este mai mare in cadrul grupului. chiar dacă aparent nu par să aiba nici o legatură cu aceasta.6 membrii. După această fază creativă urmează etapa de evaluare. brainstorming Brainstroming-ul este o cale rapidă de a aduna idei referitoare la o anumita problemă. sub forma de imagini) ParticipanŃii işi vor exprima toate ideile referitoare la tema dată iar acestea vor fi notate sub forma unor cuvinte cheie Toate ideile vor fi scrise in aşa fel incât să fie vizibile tuturor participanŃilor. care presupune explicarea.2. inainte de alcătuirea unei grupe de lucru trebuie avute in calcul următoarele aspecte: -natura disciplinei de studiu -conŃinutul ei -nivelul de pregătire şi caracteristici ale cursanŃilor -dar mai ales de cât de experimentat sunteŃi dumneavoastr in calitate de formator in aplicarea acestei metode Etapele proiectarii. pe tabla. conducerii şi evaluării metodei de lucru in grupuri mici sunt următoarele: • • • • Analiza temei şi a sarcinilor de instruire ImparŃirea sarcinilor pe membrii grupului Documentarea asupra temelor şi aspectelor de interes prin cercetarea unor surse diferite Emiterea unor ipoteze şi opinii asupra rezultatelor probabile 56 Sibiu.3. conducerea şi evaluarea activităŃii. Pasul 4: SpuneŃi: „ Il rog pe adevăratul autor al celor scrise pe această foaie să se ridice in picioare!” Pasul 5: PermiteŃi ca acesta să işi manifeste surprinderea sau mulŃumirea de sine. neconvenŃionale. Centrul Doctus . Totuşi.2. Desfăşurare Problema/ tema pentru care trebuie adunate idei va fi formulată cât mai clar.55 autorii foilor să nu işi dezvăluie identitatea chiar dacă au fost ghiciŃi. ! AtenŃie: Metoda brainstormingului presupune un climat deschis. aşadar este ecesar ca formatorul să cunoască posibilităŃile de alcătuire a grupelor. urmărind dezvoltarea comportamentului social al cursantului.

sentimente.• • • • Efectuarea practică a sarcinii de către cursanŃi ObŃinerea şi interpretarea rezultatelor obŃinute Intocmirea referatului final/ a prezentării finale Aprecierea rezultatelor Rezultatele muncii fiecărei echipe sunt apreciate pentru a fi evaluat dublul caracter al muncii: atât cel colectiv (rezultatele muncii intregii echipe.. acesta trebuind să gestioneze cu mare grija situaŃia şi elementele imprevizibile. StabiliŃi impreună cu participanŃii concluziile discuŃiei şi extrageŃi ideile cheie. „ Ce s-ar intampla dacă ?” . Este indicat să nu utilizeze intrebări care răspund cu „ da” sau „nu”. Rolul lui este unul de coordonare a discuŃiilor in sensul indeplinirii obiectivelor. ce va stârni formarea diferitelor opinii şi ii va antrena pe cursanŃi la discuŃie. 5. 5. subiecŃii au de realizat o sarcină comună. ce vor putea fi notate (ex: pe o foaie de flipchart). 3. Aplicare 1.?” „Care ar fi soluŃia ?”.6. nu intrerupeŃi partenerul de discuŃie) 2.2. Formatorul va urmări firul discuŃiei. Rolul formatorului este deosebit de important. Formatorul va fi mediatorul acestor discuŃii. jocul de rol Jocul de rol este o tehnică interactivă folosită in dezvoltarea deprinderilor de relaŃionare interpersonală şi a celor de supervizare. Sibiu. StabiliŃi (dacă este cazul) aranjarea participanŃilor la discuŃie. discutia in grupul mare In activitatea de grup. AtenŃie: -Fiti cu ochiul la ceas -Nu aprofundaŃi teme inutile care nu sunt in raport cu obiectivul urmărit sau nu fac referire la tema anunŃată. Acesta va adresa intrebări pentru a motiva şi a păstra intensitatea discuŃiei.2. Mai intâi stabiliŃi regulile de dezbatere (ex: se va vorbi pe rând. Se vor utiliza intrebări la care participanŃii vor trebui să elaboreze răspunsul şi să il argumenteze corespunzator. valori sau atitudini ascunse in subconstientul persoanei.4. 5. Sunt indicate intrebări de genul:” de ce s-a intâmplat aceasta ?”. per ansamblu) dar şi cel individual (prestanŃa cursantului respectiv ). AsiguraŃi-vă că tema este relevantă pentru sesiunea de instruire. Prin organizarea muncii in grupul mare se urmăreşte realizarea educaŃiei sociale şi dezvoltarea deprinderilor care se desprind din aplicarea ei. şi işi va adapta intrebările in funcŃie de nivelul la care a ajuns dezbaterea. stereotipuri. Centrul Doctus . -Nu criticaŃi părerile ce nu se află in concordanŃă cu răspunsul aşteptat. Utilizări Punctul de plecare il reprezintă un scenariu. acestea reprezetând „ bagajul” pe care participanŃii il vor lua „ acasa” la finalul dezbaterii. oferind acesteia 57 informaŃii mai putin cunoscute despre sine sau despre relaŃiile cu ceilalŃi. Această metodă poate stârni emoŃii.. şi vizează capacitatea participantului de a „ juca” rolul cuprins in scenariul respectiv. mai mult sau mai puŃin complex. 4. AnuntaŃi tema de discuŃie şi daŃi-i un sens ambiguu. ReveniŃi la tema iniŃială făcând un rezumat al concluziilor obŃinute de pe urma dezbaterii. Fiecare subiect influentează asupra formării celorlalŃi membri. 6. „ De ce credeŃi că.

inŃelege şi evalua opiniile altora Formarea capacităŃii de a rezolva situaŃii problematice in sensul acumulării experienŃei in acest sens. Sibiu. Desfăsurarea jocului de rol După elaborarea scenariului instruirii se vor parcurge următoarele etape: alegerea partenerilor şi instruirea lor in legătura cu specificul şi exigenŃele jocului de rol şi familiarizarea participanŃilor cu sarcinile de realizat.20 de minute să işi interiorizeze rolul şi să işi conceapă propriul mod de interpretare. trăire şi acŃiuni specifice Dezvoltarea capacităŃii de empatie şi inŃelegere a opiniilor. Interpretarea rolurilor de către toŃi participanŃii Dezbaterea cu toŃi participanŃii a modului de interpretare şi reluarea secvenŃelor in care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate. La dezbatere participă şi observatorii jocului de rol insă este necesar să li se dea prioritate participanŃilor direcŃi. distribuirea lor poate fi făcută la alegere sau prestabilită de către formator invăŃarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei. Pentru fiecare participant sunt descrise amănunŃit statusurile şi rolurile.In cadrul jocului de rol sunt stimulate aspecte ale interacŃiunii umane cum ar fi: • • • • • • Facilitarea integrării sociale afective a cursanŃilor. EVALUAREA. prin interpretarea şi invăŃarea unor noi roluri Formarea şi modelarea comportamentului uman prin distribuirea in rândul participanŃilor a unor statuturi bine precizate şi relaŃionate intre ele Familiarizarea cu modurile de gândire. pentru a comunica ceea ce au simŃit interpretând rolurile. 58 VI. trăirilor şi aspiraŃiilor celor din jur Dezvoltarea capacităŃii de a surprinde. REVIZUIREA ŞI ASIGURAREA CALITĂłII PROGRAMELOR DE FORMARE Evaluarea este unul dintre cele mai dificile etape ale muncii formatorului. Centrul Doctus . pe o fişă. pentru aceasta participanŃii sunt lăsaŃi 15.

prelucrare şi interpretare a datelor obŃinute prin intermediul instrumentelor de evaluare. Metode de evaluare Metode tradiŃionale: probe scrise evaluare orală probe practice Metode complementare: observarea treptată a comportamentului interviul investigaŃia 59 proiectul autoevaluarea Alegerea metodei/tehnicii/instrumentului de evaluare se face în funcŃie de: Sibiu.Evaluarea este proces de colectare. în scopul emiterii unei judecăŃi de valoare asupra rezultatelor sau în scopul adoptării unor decizii. Ea presupune: Măsurare: prin instrumente de măsurare Interpretare şi apreciere a rezultatelor: dupa criterii Adoptarea deciziei : prin judecata experta Tipuri de evaluare Criterii Cand se realizează? In ce scop? Evaluare iniŃială In faza iniŃială Cunoaşterea nivelului de la care pleacă procesul de formare Evaluare continuă Pe tot parcusul desfăşurării instruirii ImbunătăŃirea activitătăŃii şi a rezultatelor Optimizare pe parcursul procesului de formare Evaluator intern Evaluare generală La finalul sesiunii de instruire Cine o realizează? Evaluator intern (aceeaşi persoană care a realizat instruirea: formatorul)/ CursanŃii (işi evaluează cunoştinŃele) La inceput Evaluator intern sau extern (ex: o comisie de evaluare) La intervale mari de timp Cat de des se colecteaza informaŃii? Ce rezultate sunt urmărite? Des Rezultate finale Rezultate parŃiale (ofera garanŃii pentru rezultatele finale) 6. Centrul Doctus .

. de aerisire . . sigla). Scopul studiului. de dimensiuni mai mici. Pe prima pagină la început se recomandă să apară: Date despre firma care efectuează sau pentru care se efectuează studiul (denumirea.intrebarile nu trebuie să ii sugereze sau să ii impună răspunsul celui chestionat Pentru o structurare mai bună se practică divizarea chestionarului in mai multe părŃi. capsat sau lipit pentru uşurinŃa manevrării. .Imprimarea pe o singură faŃă a hârtiei de calitate.Întrebările vor fi numerotate şi codificate la fel ca şi posibilităŃile de răspuns acolo unde este cazul.Dacă există grupuri diferite de subiecŃi cărora li se adresează studiul. Acest lucru simplifică atât completarea chestionarului de către subiecŃi cât şi procesul de evaluare realizat de către formator. Chestionarul este o anchetă ce se desfaşoară pe bază de chestionar scris.chestionar administrat de operatorul de anchetă/interviu. există două tipuri de chestionare: . Sibiu. costuri modul de utilizare al resurselor Cel mai cunoscut instrument de evaluare a training-ului este chestionarul.Dacă chestionarul depăşeşte 4-5 pagini se recomandă utilizarea formatului tip broşură.Numerotarea paginilor .SpaŃierea textului astfel încât să creeze o impresie de relaxare.O intrebarea/ sau variantele ei de răspuns nu va/ vor fi intreruptă/ intrerupte pentru trecerea pe o altă pagină . aşezate intr-o anumită ordine prin care se urmăreşte obŃinerea informaŃiilor despre aceeaşi problemă de la un număr mai mare de subiecŃi. Chestionarul este un set structurat de întrebări formulate în scopul obŃinerii de informaŃii de la participanŃi. Un chestionar e o lista de intrebări privitoare la problema urmărita. Centrul Doctus .Variantele de răspuns la întrebările structurate se recomandă să fie dispuse pe verticală pentru uşurarea identificării răspunsului ales. să nu vizeze direct ceea ce urmărim.Intrebarea trebuie să fie in concordanŃă cu tema.chestionar auto – administrat.respectarea unei logici a intrebărilor il obligă pe cel care răspunde să fie consecvent cu el insuşi şi să nu se contrazică de la o intrebare la alta . . În funcŃie de modul de implementare. obiectivul avut in vedere va rezulta din prelucrarea tuturor datelor. Este indicat să respectaŃi urmatoarele reguli generale: . adresa. Elaborarea chestionarului presupune parcurgerea câtorva paşi: . se subliniază sau se scriu îngroşat (bold) .- scopul evaluării tipul şi durata instruirii profilul grupului Ńintă resursele alocate pentru evaluare: timp. . se pot folosi culori diferite de hârtie pentru 60 fiecare dintre acestea. InstrucŃiuni de completare. .Cuvintele de bază se scriu cu majuscule.

care imbină atât varianta cu intrebări deschise cât şi varianta cu intrebări inchise. chestionarele sunt de mai multe feluri: cu răspunsuri inchise. In timp ce profesorul de la clasă oferă feedback frecvent asupra calităŃii muncii sale. Chestionarul de evaluare finală Fiecare formator doreşte să afle opinia cursanŃilor săi faŃă de activitatea desfăşurată atât pentru a verifica eficienŃa activităŃii depuse. cuprinde indicaŃii de completare a răspunsurilor. o parte introductivă. nu . Pentru a elabora un chestionar sunt de urmărit mai mulŃi paşi: crearea unui set de intrebări in raport cu scopul cercetării aplicarea chestionarului la eşantionul propus cercetării interpretarea şi analiza lui Un chestionar presupune 2 părti: 1. care permit alegeri din mai multe variante (ex: da. formatorul are o poziŃie mai puŃin comodă. la care subiectul işi construieste răspunsul cu răspunsuri mixte. forma. 2. ele trebuie sa fie formulate corect si cu sens să vizeze un singur aspect să nu inducă sau sa sugereze răspunsurile subiecŃilor să fie redactate pe inŃelesul celor anchetaŃi.1. organizarea şi lungimea răspunsului aşteptat. In cele ce urmează vom feri câteva indicaŃii de chestionar de evaluare finală care ar putea servi formatorilor drept instrument pentru a afla reacŃia cursanŃilor la activitatea desfăşurată precum şi la modul in care a fost organizată. legate între ele printr-un element comun. Sibiu. Subîntrebările nu depind de răspunsul corect la celelalte subîntrebări.6. Centrul Doctus . in care se precizează scopul şi obiectivele cercetării. aflându-se in faŃa unui 61 grup de adulŃi cu care petrece timp limitat şi de la care are puŃine posibilităŃi de a avea un feedback autentic. o parte in care sunt evocate intrebările punctuale intr-o ordine anumită Având in vedere natura intrebarilor. Pentru a le permite cursanŃilor să-şi structureze mai bine răspunsurile se vor da indicaŃii privind natura. Chestionarul de evaluare Acest instrument de natură logică şi psihologică reprezintă o succesiune de intrebări adresate subiecŃilor intr-o forma scrisă. O întrebare structurată este formată din mai multe subîntrebări. Recomandări: In conceperea intrebărilor este indicată umărirea urmatoarelor condiŃii: intrebările să fie formulate in raport cu scopul cercetării Întrebarea să ceară răspunsuri simple la început şi să crească dificultatea acestora treptat. cât şi pentru a-şi planifica eficient următoarea sesiune de activităŃi. Se va utiliza un număr mare de întrebări care cer răspunsuri relativ scurte. nu stiu) cu răspunsuri deschise.

Centrul Doctus .Sibiu.

.... Consider ca acest curs imi va fi util la munca h.............................. Cursurile au fost bine organizate b.................. Sugestii pentru activitatile viitoare: ..................................................................... 3................... Calitatea prezentarilor a fost buna e......................................................................... Cunostintele dobandite imi sunt utile d. .................................................63 Exemplu: Curs: Data: Localitate Nume formator: Nume cursant (nu e obligatoriu): Chestionar de evaluare finala Ne puteti ajuta la imbunatatirea calitaii cursului exprimandu-va asupra formularii de mai jos................................. i.............................................................. Sibiu.......... Alte observatii:................... conform urmatoarelor criterii: 1..... Centrul Doctus ....... Logistica a fost buna c................................... Formatorul a ilustrat teoria cu aplicatii concrete g............................................................................................................ 5......... Formatorul a rezervat suficient timp intrebarilor si discutilor f...................................... 2...... .......... nu sunt deloc de acord nu sunt de acord nu am nici o opinie sunt de acord sunt intru totul de acord a............................................................................................ 4...............................................

Educatia adultilor. Ed. Iulian Brezeanu. Sultana Craia. Simona Sava. RAO. Bucuresti 2007. Bucuresti 2000 . Centrul Doctus . Educatie si Comunicare. Ed. Ed. Paralela 45. Galati 2001. Simona Sava. Pitesti 2007.64 BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • • Cristina Ardeleanu. Ghid pentru formarea formatorilor. Emilia Albu. Polirom. Tim Hindle. Ed Universitatii de Vest. Pentru informatii despre acest suport de curs: 0745/ 089437. Educatia adultilor. Ed.Academica. Cum sa prezentam. iar reproducerea totala sau partiala este posibila doar cu citarea sursei. Timisoara 2007. *Acest suport de curs este proprietatea formatorului care l-a conceput. Ed. Formatorul pentru adulti. Ed. O abordare psiho-pedaogica. Sibiu. Universitaii Petru Maior. Introducere in teoria comunicarii. Liliana Ezechil. Targu Mures 2008. Fundatiei Romania De Maine. Ed. Educatia Adultilor. Neutrino. Resita 2007. Bucuresti 2007.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->