P. 1
200801_09

200801_09

|Views: 0|Likes:
Published by Simona Fieraru

More info:

Published by: Simona Fieraru on Jul 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/11/2014

pdf

text

original

Ana Bazac 93 _________________________________________________________

EXPLICATIA ULTIMA ÎN STUDIUL SOCIETATII
Ana BAZAC

Abstract. If Gödel’s theorems have demonstrated that the consistency of the axioms cannot be proven within the system, i.e. the truth of a system is outside the system itself, the dialectic philosophy1 did show that the social ideas people develop and believe in reflect the historical level of society as well as the social place they assume. There is shown that the truth of the social ideas is proven, through and despite complicated inferences inside the theories, by the real social phenomena and processes. For this reason, the rebel dialectic philosophy is philosophy of praxis, as Gramsci preferred to name it. If the real social world is that does falsify the social theories, even though these ones are not “copies of the facts, without pre-suppositions,” 2 the referential suppositions are connected just to the ideal and real features which constitute all together their ground. Aspectele de mai jos sunt aratate dintr-o perspectiva de filosofie sociala, si nu de filosofia matematicii. „Poate ca nu întâmplator, matematica a fost si ramâne atât în imaginarul savantilor cât si în acela al publicului larg, stiinta prin excelenta, mitizata, uneori supralicitata - tocmai pentru ca, în principiu, obiectul sau de studiu nu are legaturi manifeste si directe cu realitatea empirica” 3 . Desi filosofia sociala opereaza cu ceea ce Popper a denumit lumea a treia – teorii, concepte etc.4 -, ea nu se poate desfasura ca o critica (asa cum ceruse Kant filosofiei în genere) decât daca îsi asuma prezumtiile unor conceptii despre lume foarte strâns legate de societate. Iar în acest cadru, tentatia de a circumscrie aceste conceptii prin deducerea unor
1

Ve zi s i A lb erto Bu rg io , S to ria e sto rie di “d ialettica ”. S u lla sema n tica di u n a pa ro la -ch ia ve, în Dia lettica . Tra dizio ni, p ro b lemi, svilu p pi, A cu ra d i A lb erto Bu rg io , M acerata, Qu d lib e r Stu d io , 2 00 7. 2 I lie Pâ rv u , In tro d u cere în ep istemo lo g ie, Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en ciclo p ed ica, 19 8 1, p . 4 0 9. 3 Ionut Isac, Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine, în NOEMA, volumul VI, 2007, p. 192. 4 K. R. Po p p er, O teo rie o b iectiva a co mp reh en siu n ii isto rice (19 6 8), în K. R. Po p p er, In ca u ta rea u n ei lu mi ma i b u n e. Co n ferin te si eseu ri d in trei d ecen ii, Bu cu res ti, Hu man itas , 1 99 8, p . 17 0. _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

Ana Bazac 94 _________________________________________________________ explicatii ultime/ prin conducerea ratiunii spre explicatii ultime ce le-ar legitima a fost nu doar mare (ca mod de manifestare a capacitatii ratiunii de a ajunge la „limanul certitudinii date de principii ultime”), ci a corespuns unei întregi istorii a abordarii filosofice a societatii. Asadar, pentru a defini de la început obiectul investigatiei de fata, explicatia ultima în studiul societatii este un construct ideal care este tacit sau explicit inserat în teoriile sociale si reprezinta un element esential a ceea ce constituie filosofia de la baza lor, aceea Weltanschauung care a fost, la rândul ei, asumata sau respinsa tacit sau explicit de catre cercetatori 5 . În acest sens, explicatia
5

Ter men u l d e Welta n sch au u ng a fo st fo lo s it p rima d ata d e catre Kan t (Critica fa cu lta tii d e ju d eca re, 1790 , s tu d iu in tro du ctiv M ircea Flo rian , trad u cere d e Co n s tan tin No ica, Vas ile De m. Za mf ires cu , A le xan d ru Su rd u , n o te s i co men tarii, b ib lio g raf ie s electiv a, in d ic i d e au to ri s i d e co n cepte Ro d ica Cro ito ru , Bu cu res ti, Ed itu ra St iin tif ica s i en cic lo p ed ica 19 8 1) , re lu at d e Dilth ey în artico lu l Welta n sch a uu n g , Ph ilo so p hies un d Relig io n în 1910 s i a fo s t în teles , d e exe mp lu , d e catre Heid eg g er d rep t u n s is tem d e o ferta a imag in ii d es p re lu me s i care es te o pu s filo s o fiei s tiin tif ice – s in g u ra p e care o accep ta s i care co n s ta în cercetarea fen o men e lo r, s i n u în av an s area u n u i cad ru mitic ap rio ric . A ceas ta o po zitie d in tre f ilo s o fie s i Welta n sch au u ng (v ezi He id eg g er, Th e Ba sic Pro b lems of Ph en o men olo g y (19 5 4), h ttp ://www. ma r xis ts .o rg /referen ce/su b ject/ph ilo s o p hy /in d ex.h t m) a ref lectat s i id eea d e a d ep as i s i „in tu irea lu mii în s ens u l con temp lar ii lu mii d ate d e s imtu r i s au , as a cu m s pu n e Kan t, mu n d u s sen sib lis” (p ers pectiv a fo lo s ita d e Go eth e s i A le xan d er v o n Hu mb o ld t) s i u n co ncep t al lu mii d at în mo d in co n s tien t d e in telig en ta (Sch ellin g , 1 79 9 ), as ad ar u n con stru ct id eal s i o p res criere a co mp o rta men tu lu i o a men ilo r/ in terp retarii lu mii. (F iin d „o in terp retare a s en s u lu i s i s co p u lu i lu i Das ein s i is to riei” , „co n cep tia d es p re lu me n u este o ch es tiu n e d e cu n o as tere teo retica”, ci d e „co n v in g ere co eren ta” leg ata de co ntemp o ran eitate, care, în s a, es te „ch iar s co p u l s i n atu ra filo s o fiei.” A s tfel în cât e xis ta co n ceptia co mu n a ca filo s o fia „treb u ie s a fo r meze v iziu n i d es p re lu me în mo d s tiin tif ic.” Or , d es i „filo s o fia în s as i es te o fo rma p rima ra d is tin ctiv a d e co n ceptie d esp re lu me”, „fo r marea aces teia n u este s arcin a filo s o fie i.” (s arcin a es te d e a face on to lo g ie, ad ica în teleg erea Fiin tei, în s ens u l g reces c p rimar a l ter men u lu i.) ) Du p a cu m, o p o zit ia d in tre filo s o fie ca o n to lo g ie s i ca Weltan sch au u ng (ad ica ‚p un erea în p aran teze’ a s o cialu lu i co n cret ca man ifes tare co n creta a Fiin tei) a relev at s i refu zu l d e a co n cep e stiin ta filo s o fiei ‘s i ca s o cio lo g ie’, tea ma d e a rasp u nd e d e so lu tiile _________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

unde am audiat un curs de Probleme teoretice ale matematicii. pe de alta parte. 7 Des p re referen tia l. oricare ar fi acesta. autoreferentialul7 nefiind.2 00 0) .b e/CLEA /p u b /wo rld v iews . a domeniilor între ele. ca explicatia ultima a unui sistem. 2008 . h ttp ://www. 1 97 8. se constituie în limite istorice ale teoriilor sociale. în fond. faptul ca o teorema din matematica demonstra ceea ce deja au aratat oarecum. implica o data mai mult. în afara sistemelor respective. 199 4. Din aceeasi perspectiva a non-matematicianului. Bu cu res ti. ad ica d e a cerceta cu mijlo acele filo s o fiei s tiin tif ice s i ‘ter men u l med iu ’ d in tre e xis ten ta s i co n stiin ta. se afla în afara sistemului. deci. Ed itu ra Stiin tif ica s i en cic lo p ed ica..v u b . Într-adevar. Imaginea mea este ca teoremele se pot aplica. Leo A po stel. VII. confruntari abrazive asupra limitelor reciproce 6 . a caror proba a focului se afla.ac. la orice sistem de transpunere a realitatii într-un cod de semne si semnificatii ce sta la baza unui sistem formal de explicatie – este sensul pe care l-am retinut/imaginat eu din descrierea sumara a teoremei în primul an de facultate. suficient. VU B Bru s s els . însa. imaginea inexistentei vreunei ierarhii absolute a acestora. Ca doar în fiecare sistem conceptual – circumscris de paradigmele sale – pot fi deduse enunturi demonstrabile. Iar coexistenta conceptiilor despre lume.h t ml ( 20 . Bart De M o o r. Jan Van d er Ve ken . la Filosofie.Ana Bazac 95 _________________________________________________________ ultima în studiul societatii contribuie la crearea unui cadru (inclusiv formal) de realizare a teoriilor sociale si de evaluare a lor. are. istoria cunoasterii (a cunoasterii filosofice) întareste imaginea completarii reciproce a cunostintelor între ele. în p o s ib ile ale o n to lo g iei în Welta n sch a u u ng . o anumita specie de bun simt comun si. Dar cadrul este istoric. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Asadar. ca si temeiul celui mai viu interes pentru întelegerea problemelor sociale. Hu b ert Van Be lle . daca tehnicile si instrumentele de cunoastere. – v ezi Vas ile To n o iu . caracteristicile legate de contexte calitative în evolutie si. ca si daca mecanismele de cunoastere pot fi cercetate si în sine. deci. in c lu s iv d es p re referen tialu r i co lect iv e – ca id eo lo g ii etc.VII I. inclusiv limba. 6 Ve zi s i Wo rld views: Fro m Fra g men ta tio n to In teg ra tio n by Died erik A erts . pe de o parte. Staf Helle man s . Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel (1931) au avut în vedere evidentierea limitelor principiale ale oricarei formalizari: caci prima teorema se refera la imposibilitatea demonstrarii completitudinii într-un sistem (teoria logica a numerelor naturale a lui Peano) iar a doua teorema – la faptul ca nu poate fi demonstrata consistenta aritmeticii în cadrul sistemului aritmetic însusi. Ed el M ae x. cu atât mai mult în timpul pluralismului post-modern de astazi. Dia lectica si rela tivism. astfel.

rezulta ca în afara sistemului mintii si al produselor-instrumente ale acestuia se afla un complex ce constituie conditionarea s istemului de mai sus: societatea – interesanta8 cel putin prin multiplicarea sistemului om. 20 0 6. sesizarea de catre oameni/cercetatori a esentelor si preocuparile de ontologie – originar. ea însasi are drept cel putin caramizi de întelegere constructele ideale si materiale ale individului inerent si ineluctabil social. Gera rd Stan . Ed itu ra A cad emiei.stanford. VII. drept fundamentul ultim. Balmu s . Desp re vietile si d o ctrin ele filo so filo r (s eco lu l III e. Dupa cum se stie. Mai mult. Tocmai diferenta dintre nivelul istoric concret si limitat al instrumentelor cunoasterii si.). caracterul istoric al acestora si vulnerabilitatea conceptului însusi de explicatie ultima. mai degraba.Ana Bazac 96 _________________________________________________________ logica lor interna ce are. p . Fren k ian . Desigur ca nici societatea ca atare nu este „explicatia ultima”: ea însasi este complexul superior al raporturilor individ-societate. p. 6 . d in limb a g reaca d e C. e. 2007. 9 1. _________________________________________________________ NOEMA VOL. apeiron-ul lui Anaximandru. „primul barbat caruia i s-a dat numele de întelept”10 în cultura europeana. tocmai studiul principiilor „prime” ale existentei/ universului/ lumii/ fiintei – au aratat. pecetea universalului – si daca. atomii lui 8 Ve zi d is cu tia d es p re n eces itatea as u mp tiilo r o n to lo g ice d e la b aza leg ilo r s tiin tif ice. 1 10 Dio g en es Laertio s . prin multitudinea de raspunsuri. ideile lui Platon. t rad . n. 19 6 3. http://plato. în du-te-vino-ul acestora. 9 Juliette Kennedy. dar si la Platon si Aristotel. filosofia a aparut tocmai ca reflectie asupra lumii în totalitatea sa. 1 2 1. cf . Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel – socotite a fi între cele mai semnificative achizitii ale logicii.). Stanford Encyclopedia of Philosophy. desigur.ca si alte teorii contemporane sofisticate (vezi teoria haosului) care au formalizat intuitii vechi si au corespuns pattern -ului sistemic (dezvoltat „în maniera gödeliana” în studiul societatii de catre Marx) permit întelegerea mai buna a cunoasterii si. First published Tue 13 Feb. în He rmen eia . adevarul în apropierea de acestea este relativ si dinamic (istoric). Dupa cum.edu/entries/godel. dupa cele ale lui Aristotel9 . lip s a d e in teres p entru aces te as u mp tii co n s titu in d o limita a ab o rd arii co n s tru ctiv is t-in s tru men talis te a leg ilo r s tiin tif ice. deci. 2008 . imensitatea si complexitatea lumii a generat ideea de explicatie ultima/principiu prim: apa lui Thales (640-546 î. asupra structurarii acesteia (asupra logicii acesteia). homeomeriile lui Anaxagora. p . nici unul dintre elementele asupra carora se focalizeaza diferite discipline nu poate fi privit.n . a lumii. Co n stru ctia so cia la a legilo r stiin tei. desigur. pe de alta parte. I. Bu cu res ti. aerul lui Anaximene. s tu d iu in tro d u ctiv s i co men tar ii d e A ram M . „Kurt Gödel”. nous-ul lui Anaxagora.

. Ve zi s i d is cu tia d es p re d ialectic i. ca deoarece lucrurile. stat/s ocietate civila. imanenta/transcendenta. 73. pentru sine/în sine.Ana Bazac 97 _________________________________________________________ Democrit si ai lui Epicur. conditiilor istorice de separare dintre munca fizica si cea intelectuala (inclusiv a filosofiei). 2 3. trebuie/este.. nominalismul si realismul medieval. dualisme si pluralisme. lucrul în sine. 11 La ca re a ad au g at s i d ou a p rin cip ii a le mis carii. gândire/Fiinta. aceasta. focul lui Heraclit. p. cum a observat Aristotel. Bu cu resti. (Great Britain) no.) ilustreaza diferite feluri de monisme. arhetipurile perfecte ale lui Nikolai Hartmann. deci dintre comanda si executie. sau aerul. Iar pentru a nu da impresia unei directii prea unilaterale si concrete a criticii. 34. politic/social. esenta/aparenta. Ratiune/Întelegere.” 13 Toate acestea s-au rasfrânt în tensiunea interna filosofiei sociale: între „aspectele sale structurale (sau sincronice/ sistematice/ structural-functionale) si cele istorice (sau diacronice sau genetice)”14 . (b in are . 2008 . diferite. 12 M ircea F lo rian . esenta/existenta. substanta divina la Spinoza. idealismul logic si normativist al lui Kant. în ultima instanta. Este. conceptii despre lume/cunoastere factuala..teorie/practica. VII. ibidem. valoare/fapt. si o istorie a recesivitatii – persistentei unor valori în contextul în care cele opuse lor sunt dominante – adica a complexitatii descrise prin dualisme.12 dar si a ideii însasi de explicatie ultima în filosofie. p . privat/public. ca meto d e lo g ice d e ab o rd are-în teleg ere-e xp licatie. sa retinem ca. apa si pamântul lui Empedocle 11 (490-430 î. focul. la A le xan d ru Su rd u . în “Critique”. n.in terp retare a lu mii. noumenal/fenomenal. ideea suprema a lui Hegel. si datorita.. de jure/de facto.4 0. Aceste dihotomii ramân “ininteligibile fara variatele dualisme practice si antinomii ale ordinii socio-economice”. ratiune/emotie. individ/specie. Ph ilia (iu b irea ) – care le u n es te p e p rimele – s i Neik o s (u ra) – care le s ep ara. materialismul vulgar al lui Cabanis. p . tr iad ice. libertate/necesitate. eul absolut si non-eul lui Fichte. e. traditia filosofiei occidentale s-a dezvoltat în „interminabila succesiune a dualismelor si a dihotomiilor. forma/continut. 19 9 3. 1 98 3. Ed itu ra Emin es cu . 2004. 13 István Mészáros. Ed itu ra A cad emiei Ro mân e. 2 9. trebuie sa nu uitam ca tocmai constituirea conceptului ca atare în limbajele naturale – ca general. dar si materia si forma lui Aristotel. subiect/obiect. tetrad ice s i p en tad ice). 14 Ib id em. Oricum. natura lui Böhme. _________________________________________________________ NOEMA VOL. A key problem of method: dualism and dichotomies in philosophy and social theory in Capital’s epoch. ca universal – a fost demonstratia ca oamenii au sesizat. Bu cu res ti. Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii. Pen ta mo rfo za a rtei.

prin urmare. Bucuresti. 1981. 23 . dupa cum si în diferite probleme din cadrul acestora. nu pot fi aduse î n locul si timpul discutiilor dintre fiintele omenesti. Retour sur le débat explication/compréhension . e xp licatia u lt ima f iin d p ro b lemat ica. estetica. ininteligibil: singulare autem infinitum et sub scientia non cadens”. Editura Politica. (coord. Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor socialistorice. predicabilitate. Epistemologia stiintelor sociale.se afla în generalul ce îl reprezinta ca obiectivitate. Se pare ca disputele în jurul acestora sunt legate de idealul si iluzia explicatiei ultime. Exista. ininteligibil (inefabil). sau cu privire la explicatia cauzala si explicatia[ functionalista în stiintele sociale 17 . concret. inteligibilitate. Angela Botez. Angela Botez. Problema este însa mai complicata. 6. sau în legatura cu explicatia intrinseca si cu aceea extrinseca si cu tipurile de abordare a problemelor 15 A th an as e Jo ja. contingent. adica indefinit prin el însusi si. Tocmai aceste entitati universale/generale/abstracte sunt obiectul stiintelor: scientia est universalis et per necessaria15 . idealitate.care este substantial. aceste lucruri singulare trebuie înlocuite cu entitati abstracte ce constituie tocmai simbolul lor. Catalin Zamfir). 2008 . a r p u tea d ep as i cad ru l mai res trâns al e xp licat iilo r s o ciale d e mo n s trab ile/tes tab ile? Deci d aca. si monisme. L’interprétation dans les sciences sociales. Editura Politica. Vasile Tonoiu.Ana Bazac 98 _________________________________________________________ concrete si singulare. Pro lég o mèn es a u sta tu t d es en tités a b straites. în „Hermeneia”. necesitate. Bucuresti. s a retin e m mai d eg rab a în treb area d aca in terp retarea. astfel. specializându-se si fragmentându-se si ajungând de multe ori la „explicatii ultime” legate de ele. Vasile Tonoiu. nepredicabil . dualisme si pluralisme în teoria cunoasterii. 20 . în domeniul filosofiei sociale . 1. ca u ltima refe rin ta. sau cu privire la pozitivism si hermeneutica în întelegerea societatii 18 . dar si Gilles Ferréol. filosofia s-a aplecat asupra unor probleme. „ultima explicatie” a singularului . 1 97 3. O propunere de unificare. (coord. 17 Catalin Zamfir. etica. stiintele sociale. 16 Mircea Flonta. De exemplu. p . Pentru ca „singularul este în el însusi infinit. În afara unei determinari în ultima instanta si care nu este întotdeauna obiectul sau de interes. în „No es is ”. Explicatia cauzala si explicatia functionalista. VII. _________________________________________________________ NOEMA VOL. h er men eu tica ar p u tea lu a lo cu l aces teia. în Epistemologia stiintelor sociale. 1981 18 Ca s a n u mu lt ip lic b ib lio g raf ia. mecan is mu l co mp le x a l imp res iilo r. 2006.dualismul si monismul metodologic cu privire la specificul cunoasterii în stiintele social-umane fata de cele ale naturii16 . Catalin Zamfir).

.ce genereaza. Fu n ctii a le teo retiza rii în au n trul in vestig atiei isto rice. 23 A n a Bazac . de cele mai multe ori. sau în legatura cu pluralismul paradigmatic în sociologie 22 si stiintele politice 23 . În acest sens.I. în „So cietate s i cu ltu ra”. 19 8 1. în Studii de istorie a filosofiei universale. Pa ra d ig me în a ctu a lita te. Critica politicii. Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale. G. în studiul societatii a avut loc cearta dintre tendinta de reducere a socialului la activitatea individului – la psihologie. Editura Tempus. sau cu privire la perspectiva endogena si cea exogena asupra politicului21 . în Ep istemo lo gia stiin telo r so cia le. iar aceasta. ca si de reducerea la unele sau altele dintre acestea. Alexandru Boboc. si totalitarismul sociologic. ed . 1994. adica „structura functiilor externe .structura functiilor în relatie cu alt 19 Gabriel Nagât. Editura Academiei Române. p. Desp re sch imb a rile în pa ra d ig mele stiintelo r po litice în u ltima d eca d a a secolu lu i XX. A ng ela Bo tez. Elemente de epistemologie a politicii. 4 . asadar de ordonare ideala a acestei complexitati. Bucuresti. Ed itu ra Po litica.. Urmarea a fost. Co n s tan d ach e. 1 58 .Ana Bazac 99 _________________________________________________________ sociale 19 . 20 So rin Vie ru . s i A n a Ba zac. N. 20 0 6. 1 99 7. coord. 2006. „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiin tei p o litice. XIV. Vas ile To n o iu . Bu cu res ti. 138-141. G. 187-189. sau cu privire la modelele de echilibru si conflict în politica. asa si filosofia a fost dezbaterea problemelor de cunoastere a complexitatii existentei. Mai degraba imaginea care s-a conturat este aceea a arhitecturii . în v o l. în ultima instanta. sau cu aceea a detectarii si transcenderii datelor istorice 20 . _________________________________________________________ NOEMA VOL. deci aparitia sub-disciplinelor – care sa nu fie vital dependenta de cercetarea si controversele asupra prezumtiilor metodologice concrete. Bu cu res ti. (I). De fapt. M ilen a Pres s . de exemplu. pe de alta parte. infirmarea completitudinii teoriilor si a reprezentarilor explicatiilor ultime. vol. nu exista problema sociala . 2008 . mereu. 22 Ib id em. 21 Ana Bazac. studii circumscrise. vazuta chiar ca o metoda de a stabili cerintele unui sistem format din ansamblul functiilor sale. Maris. Asa cum teoremele lui Gödel au fost rezultatul cercetarii de catre el a / si în cadrul a ceea ce s-au numit principia mathematica. Bucuresti. 178-180. la chimie si fizica – si. în alte concepte: dintre individualism si holism. VII. dar si perspectiva integrata si contextualista.15 9. p . (co o rd . Catalin Za mfir) .

Bucuresti. acceptata pozitiv. Editura Ardealul. Bucuresti. 2007. Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). Bucuresti. 24 Vezi modelul arhitectonic al psihicului uman. 2003. 2006. p. în vol. Bucuresti. I – Paradigma structural-generativa în ontologie. vol. Târgu Mures. Cluj. Editura Tehnica. capitolul despre arhitectura „Capitalului”. 19 8. 2008 . celalalt pentru mine. Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger. Mihai Draganescu. Menas Kafatos. Studii de istoria filosofiei universale. ma i 19 9 8. „desi mai domneste înca atractia certitudinii” 26 . Vezi si Ilya Prigogine. Dacia. 1990. Editura Academiei Române.Ana Bazac 100 _________________________________________________________ sistem sau cu un observator într-un punct dat. Humanitas. adica nu este previzibila si predictibila în sensul laplacean – este constitutiva acestei perspective. 1981. Noua alianta. Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene. astfel.clu b . ca si necesitatea de a depasi legitimarea doctrinelor filosofice (si politice) doar în cadrul doctrinelor28 . 1986). VII. Desigur ca premisa n i teligibilitatii treptate a lumii25 – iar într-un anumit cadru spatio-temporal este evident ca inteligibilitatea nu este absoluta. la un nivel dat sau interfata a sistemului” 24 . 41. Metamorfoza stiintei (1979). 40. Editura Academiei. h ttp ://n ico l. 25 Astazi deja în tendinta unei perspective integrative a stiintelor. Bu lletin n o 1 3 . prin relevarea unei metodologii comune. de asemenea si în gândirea româneasca. Toward a Philosophy of the Act (~ 1924s. II – Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. ib id em. 28 Ana Bazac. p . Logos architékton . XV. vol. cf. Biblioteca de filosofie. Isabelle Stangers. 1981. Arhitectura existentei. astfel. _________________________________________________________ NOEMA VOL. L ’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e d e S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie d es stru ctu res d e l’ima g in a ire et d e so n exp érimenta tio n . Bucuresti. Editura Politica 1984. Ilie Pârvu. Ideea incompletitudinii trebuie. Editura Stiintifica si enciclopedica. în Dialectics. Science. S-au dezvoltat. Bucuresti. System. 27 Ve zi re lev area ef icien tei aces tei ab o rd ari la Yv es Du ran d . 2001. 26 Io n u t Is ac. Ca si Athanase Joja. Angela Botez. vol. „Architectural thought”.2 00 7) . CI RET. Principles of Integrative Science. teorii care au aprofundat vechile puncte de vedere ale dialecticii: antagonismul ca generator si logica dinamica a contradictoriului27 . paradigma arhitecturii la Mihai Draganescu. Arhitectura existentei . Bucuresti. în Mikhail Bakhtin. Introducere în epistemologie. ce consta din trei componente: eu pentru mine î nsumi .fr/ciret/b u lletin /b 1 3/b 13c 3. Sau Ilie Pârvu. 1971.h t m (1 5 -II I. Paideia. eu pentru celalalt.

Construind o viziune integrata32 a cercetarii istoriei – institutiilor. p . Later za. co n fu zia categ o riilo r . q u in ta ed izio n e. Oeu vres ch o isis d e Vico co nten an t ses mémo ires. reg u lile – cu filo lo g ia . 33 Ca u n iu n e a filo s o fiei – d eo arece is to ria u n iv ers ala era n arata în mod filo s o fic. în b u n a p arte rezu ltatu l co n fo rmis mu lu i in telectu al s i a s lab irii s electiei ratio n ale a id eilo r. Paris . 8 7 8. les o p u scules. in Nap o li. Hach ette. s -a atras atentia si asupra multiplicarii slabe a teoriilor sociale în cadrul relativismului30 . 88 8. cf. „s e p o ate afir ma ca to ate arg u men tele p e care s e b azeaza re lativ is mu l artis tic. écrits p a r lu i-même . s i „re lativ is mu l a d at n as tere la u r ma u r mei u n ei imag in i p late a lu mii. La filo so fia d i Gia n b a ttista Vico (192 1) . 31 Gian b attis ta Vico . 30 Ve zi Ray mo n d Bo u d o n . Nemira.. VII. o singura civilizatie. Prin cip i d i scien za n uo va d i..Ana Bazac 101 _________________________________________________________ Aceasta perspectiva este din ce în ce mai fructuoasa: vezi în mod deosebit imaginea despre problemele de integrare a identitatilor (culturilor) într-o singura civilizatie universala 29 . N ietzs ch e s i F reu d . prin punerea în lumina a raporturilor între raspunsurile la istorie a 29 Mircea Malita. p . 2008 . (1998). 1 16 . ma i a les în a d o u a ju matate a s eco lu lu i X X s -a accen tu at relativ is mu l d in s tiin tele u man e. 8 85 . s o fis m s au ere zie”. II . 2 51 _________________________________________________________ NOEMA VOL. h iv er 20 0 6. « Dis co u rs s u r le s ys tème et la v ie d e Gian b attis ta Vico » . Înainte de a trece la subiectul propriu-zis al articolului. Lib ra ir ie c las s iq u e d e L.. a limbii (a discursurilor – într-o adevarata viziune post-moderna33 ) si a întelegerii societatii. 6: „ceea ce ad o rati e v o i în s iv a. în „Co mmen taire” . relatiilor –. Mich elet. u n d e v iito ru l n u ma i es te lo cu l p ro iectelo r co lect iv e mo b ilizato are”. p ro p r iile v o as tre co n cep tii”. Misère d u rela tivisme. lettres etc. D’in to rn a a lla co mune n a tu re d elle na zio ni. II (1 7 25 ). s tiin tif ic.8 91 . traditiilor.2 00 7 : d e la în d o iala în in failib ilitatea so lu tiilo r mo n is te s i in s erate în cad re d e e xp licatii u lt ime. cau tân d u -i s tru ctu rile. 2001. Ben ed etto Cro ce. I. la scien ce no u velle. se cade sa retinem un precursor al ideii de completitudine relativa si doar în cadrul sistemelor de sisteme: Gianbattista Vico 31 . mo t iv atiile. Bar i. 17 4 4. 19 5 3. Giu s . Spre geomodernitatea secolului XXI. u n d e trecu tu l e d es cris mo n o -co lo r. Zece mii de culturi. 18 3 5. Bucuresti. 8 9 0. I V : „ten d in ta n o astra is to rica …es te d e a stu d ia u man itatea în treag a …Vico p en tru p rima d ata a to p it to ate cu n os tin tele care îl au p e o m d rep t o b iect în tr -u n v as t s istem care ap ro p ie u n a d e alta is to ria fap telo r s i aceea a limb ilo r”. mo ral s au po litic d o v ed es c h ip erb o la. p récéd ées d ’u n e intro d u ction su r sa vie et ses o u vra g es p a r M. s eman ata d e M ar x. Refuzând patul lui Procust al reductionismului monist. p . 32 Ju les M ich elet.

dis cutând exclusiv în cadrul filosofiei sociale. acea „Welta n sch a uu n g ” es te ideo log ie. în istorie. 36 A s ad ar. închis. Cassandra) sau se revolta (Antigona). voi descrie trei tipuri de raspuns la întrebarile conjugate – care stau la baza oricarei Weltanschauung a cercetarilor sociale. a raporturilor sociale. VII. 209. de tipul éternel retour : nu exista avans. astfel. _________________________________________________________ NOEMA VOL. pe de alta parte. criza generata de acestea. Asa se explica aglomerarea dovezilor de falsifiere si. desigur.” 35 Francesco Botturi. deoarece miscarea are loc în forma prestabilita. Aceasta explicatie. explicatia ultima are în vedere ceea ce s-a numit causa finalis si apasa asupra conceptului de libertate sociala. 1991. structurând Weltanschauung-uri ce apartin curentului/curentelor principale sau secundare36 . Milano. indiferent de faptul ca omul cunoaste (Oedip. la originea a tot ce are loc în societate. evident. În cadrul acestui raspuns. amintim înca o data. trasaturile si motivatiile generale ale creatiei istorice. Iar acest lucru înseamna si ca dinamica sociala are forma unui model circular. În acest sens. aceasta este contextuala. Dar el nu este defel linistitor. primul tip de raspuns în ordine cronologica. În cele ce urmeaza si.Ana Bazac 102 _________________________________________________________ indivizilor (raspunsuri practice) si. asadar le constituie referentialele -: „De ce este societatea asa cum este?” si „Încotro se îndreapta ea?” Daca este adevarat ca aceste întrebari au fost explicite sau au întovarasit în surdina toate textele de filosofie focalizata asupra societatii (sau asupra istoriei universale. este cel creationist: în fond. p. Vico a evidentiat unitatea întelepciunii (sapienza ) realizata în actiunea practica34 : certitudinea provine din actiunea voluntara a omului. Vita e Pensiero. Gianbattista Vico e la filosofia pratica. 220. Sistemul de explicatie este. a diferitelor tipuri de raspunsuri. se afla Forta Extramundana. Dupa cum. „certul este obiectivitatea practica a adevaratului” iar întelepciunea devine justitie 35 . daca este peste tot în judecata comuna – chiar daca oamenii presupun tacit ca lucrurile sunt complexe. sociala: asa se explica si coexistenta. Nu întâmplator protestantismul si. 2008 . Contrareforma au insistat asupra libertatii umane posibile în cadrul explicatiei creationiste. a bucuriilor si suferintelor unor oameni aflati în mod concret în pozitii sociale diferite. cum am vazut). sau cadere. La sapienza della storia. în acelasi timp apare determinarea lor i storica. inclusiv astazi. ei cred ca toata 34 Ne v in e în min te co n clu zia f ilo s o fiei p ra xis-u lu i: „p ractica es te criteriu l d e v erif icare a l ad ev aru lu i so cia l. atu n ci cân d s e refera la alcatu irea s o cietatii s i la v a lo rile e i.

ale perdantilor sau ale celor care transfigureaza crizele istorice (modelul pesimist). In c. VI. în judecata savanta. efect al altei cauze (modelul fiind cel sintetizat de Blaise Pascal. deci 37 Ve zi d o ar Ro n ald F. 4 6 4. Ro s en b lu m (ed ito r). inerent asupra complexitatii. al filosofiei dialectice rebele constituite la jumatatea secolului al XIX-lea. In ter Vars ity P res s .pesimista („asistam la un regres social”). Dar datorita caracterului liniar si fragmentat al inferentelor cauzale – o cauza este. p . la rândul sau. d in a mice s i s tatis tice. 19 9 7. fiin d d es ch is e la med iu . Un iv ers ity o f No tre Da me Pres s .46 9. Geo rg eto wn Un iv ers ity Pres s . este cel „structural-organizational ”38 . Desigur ca ambele forme reflecta interese si pozitii. Ro w man & Littlef ie ld Pu b lis h ers . morfologii si traiectorii sociale diferite: ale fortelor sociale câstigatoare (modelul optimist). Pau l J. Nich o la s Wo ltersto rff. toata fata lumii ar fi fost schimbata”) – deci în linii cauzale separate unele de altele. Pr in ceto n Un iv ers ity Press . 2008 . Al treilea tip de raspuns. Relig io n in th e Pu b lic S q ua re. 199 6. In tro d u cere în ep istemo log ie. Astazi exista o evidenta presiune pentru întarirea prezumtiilor creationiste în reprezentarile sociale 37 . 464 . Nan cy L.. g en eza s i is to rie”. în care libertatea actiunilor umane. Aparut în mod deosebit odata cu modernitatea. modelul cauzal este deja naturalist si partial deschis: fenomenele sociale sunt generate tot de cauze din societate. Iar miscarea sociala are aici doua forme. Relig io n a nd Co n temp o ra ry Lib era lism. Th ieman n . „Ob iectu l d e s tu d iu al acestu i g en d e teo rie îl co ns titu ie ‘o rg an izar ile’. ‘to talitatile o rg an izate’ . W eith man (ed ito r). in fo r matio n ale s i s u bs tan tiale etc.Ana Bazac 103 _________________________________________________________ învalmaseala sociala are o cauza finala dincolo de explicatia rationala – este si mai pregnanta în filosofia sociala. cealalta . cu m a fo s t caracterizata aceas ta d in p u n ct d e ved ere al ep is temo lo g ic d e catre I lie Pâ rv u . Wh y Po litics Need s Relig ion : Th e Pla ce o f Relig io u s Argu men ts in th e Pub lic S qu a re. Relig io n in Pu blic Life: A Dilemma fo r De mo cra cy. Bren d an Sweetman . VII. Ro b ert A u d i. modelul cauzal ajunge tot la cauza ultima.. s is temele co mp le xe. 20 06 38 El face p arte d in teo ria lu i M ar x. în Pensées (postum 1670). Ob lig a tio n s o f Citizen ship an d Dema n d s o f Fa ith . Al doilea tip de raspuns este cel cauzal mecanicist. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 200 0. care p res u pu n în acelas i timp ele men te s tru ctu rale s i fu n ctio n ale. p . 18) – „Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt. la fel de liniare: una – optimista („societatea progreseaza”). 19 9 6.

prima publicare . de forma coroanei unui arbore. 2008 . si lasa deschisa istoria 42 . rezultatul istoriilor reale si 39 Dar d eter min is mu l n u co n sta în tr-o teo rie în care „în tr -ad ev ar. Asezarile umane si traiectoriile acestora – institutii. ‚e xp licat ia’ cu s u bs u marea d ed u ctiv a d e leg i emp ir ice.7. sistemic 41 . 41 Incluzând si izvorând din ceea ce a fost formalizat sub numele de dialectica a bazei si suprastructurii. § II. în Ray mo nd Bo u d o n . (A B. Ilie Pârv u .5. adica. d u p a aceea cercetarea co ns tien tizân d cu in termiten te acest fen o men (A B. 40 Es te u nu l al „cau zalitatii s tru ctu rale”. ‚rea lu l’ se id en tif ica cu ‚ mas u rab ilu l’.Ana Bazac 104 _________________________________________________________ imprevizibilul. p . ab o rd area s tru ctu ralis ta a d eter min is mu lu i s o cial co n s ta în aceea ca) „e xp licatia fen o men elo r s e realizea za p rin d etectarea s tru ctu rii .8. simpozionul international Grandi pensatori di novecento .9. Effets p ervers et o rd re so cial (197 7 ). nu o prestabileste. 43 Karl Marx. Constanta. 4 39 . a aratat ca trad itia an alize i e fectelo r p erv ers e a fo s t p astrata s i îmb o g atita p ân a la M a r x in clu s iv . valori – sunt rezultatul a ceea ce s-a numit mai târziu consecinte neasteptate44 .2. anulând astfel orice explicatie ultima 43 .4. ad ica al „s u p rad etermin ar ii” („d eter min area u n u i ele men t s au al u n ei s tru ctu ri d e catre o alta s tru ctu ra”). Bo u d o n s -a referit la textu l lu i Ro b ert M erto n d in 19 36 . acesta este rezultatul constrângerilor din existenta sociala. VII. coexista cu determinismul39 . § III. Th e u n a n ticip ated co n sequ en ces o f p u rp o sive so cia l a ction . Texte so cio log ice alese.4. 20-21 aprilie 2007. In tro d u cere în epistemo log ie. cât s i e xp licatiile o n to lo g is tes entialis te. § I. p .1932).6. 1. 1. 19 9 0. Ideologia germana (1845-1846. In tro d u cere în epistemo lo gie. I lie Pâ rv u . „Exp licatia s tru ctu rala res p in g e ca in ad ecv ate în d o men iu l co mp le xitat ilo r o rg an izate atât e xp licatia cau zal-lin ia ra.. în eg ala mas u ra.Gramsci si Sartre.). sau. în fond. _________________________________________________________ NOEMA VOL. ci integrat.9. Hu man itas .7. .4. Modelul explicatiei cauzale 40 nu mai este liniar si fragmentat.5. relatii.3. Universitatea «Ovidius». v ezi p ers p ectiv ele d o g mat ice d in teo r iile p o lit ice ale s talin is mu lu i s i an tico mu n is mu lu i. 1. 44 0. § 4. 42 In clu s iv p r in tran s larea s o cietatii în lu mea v irtu ala – e xt in d ere a lu mii cu n o as terii – s i în Co s mo s .8.lo r s u b iacen te care n e p ermite s a le cons tru im ca ”efecte ale ei”.6.12 44 Ray mo n d Bo u d o n .”. mai degraba. 44 0. Bu cu res ti. Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre. vezi si Ana Bazac.

co n s tien tizate în d ifer ite felu r i/la d ifer ite n iv elu r i.73 . 2 00 3.u io .Ana Bazac 105 _________________________________________________________ intelectuale ale indivizilor ce se „întâlnesc” (Althusser)45 Aceasta „întâlnire” înseamna definirea societatii. Deleuze. în „Revista de filosofie”. omului. 2007. Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste. L'Harmattan.II -2 0 06 ) a ras p u ns ev id en tiin d ca o amen ii cred ceea ce co n s id era ei a av ea ratiu n i p u tern ice. clinamen-uri. Althusser: des marxistes en philosophie. Un iv . Sartre. 48 Es te in teres an t ca – p en tru a d emo n s tra o rizo n tu l în d elu n g at d e timp a l cap italis mu lu i ( ro mân es c) – Stefan Zeletin a p o rn it to c ma i d e la ip o teza lu i M ar x: „O fo r matiu n e s o ciala n u p iere n ic io d ata în ain te d e a s e f i d e zv o ltat to ate fo rtele d e p rod u ctie. Da n ce o f th e Dia lectic: S tep s in Ma rx’s Meth od. astfel. Ana Bazac. p . Yoshiyuki Sato.. de Eustache Kouvélakis et Vincent Charbonnier).ed u /p ro jects/o llman /d o cs . Prefa ta (1 8 59 ). lucrului drept relatie sociala46 .tf . Lu cra rile lu i O llman la h ttp ://ww w. Modelul nu omite. 7 3. Pouvoir et Resistance : Foucault. 2006.n y u . 3-4. PUF.”. es te me reu p o s ib ila p relu are a n o i id ei s o ciale. 1 3. v o l. De aceea o men irea îs i p u n e în to td eau n a n u mai s arcin i p e care le p o ate rezo lv a. Ray mo n d Bo u d o n . s i d e ad ecv are la id ei s o ciale an terio r p rimite s i as u mate. 2 3. n u ap ar n ic io d ata în ain te ca în s ân u l v ech ii s o cietati s a s e fi co p t co n d itiile mater iale ale e xis ten tei lo r. _________________________________________________________ NOEMA VOL. p. schimbari de directie (pentru a nu folosi termenul de deviere). d u p a cu m. Kar l M ar x. A B. 47 La în treb area : „d e ce cred o a men ii în id ei d es p re s ocietate frag ile s i fals e”. Cunoasterea societatii 45 Vezi si (sous la dir. p entru care ea o fera su ficien t câmp lib er . libertate si creatie. Althusser. 46 Ve zi s i Be rtell O llman . h ttp ://www. dar aceasta implica ciocniri. F En g els . Lukács.68 . 60 . in Revue roumaine de philosophie.11 4. Sartre. Paris. o f Illin o is Pres s . 1065-1088. Ana Bazac. VII. ma i d eg rab a es te v o rb a d e un p ro ces d e co relare cu in teres ele s o ciale co n crete. Derrida. s u p erio are. pe care însa nu îl absolutizeaza 48 .52 . ca s i leg atu ra d in tre co n cep erea relatiilo r s o ciale s i p ro ces u l d e abs tractizare. p . Lukács.htm ( 2. Paris.n o /etik k/artik ler/b o u d o n . 2005 . cel p utin s un t în p ro ces d e d ev en ire. Co n trib u tii la critica eco n o miei p olitice. s i n o i relatii d e p ro d u ctie. 6 9. fara a mai cau ta alte ratiu n i/e xp licatii. Op ere . A „sa tisfyin g ” th eo ry o f so cial k no wledg e. inclusiv în a urma idei legate de societate47 . în K M a r x. caci la o e xa min are ma i ap ro fu n d ata s e v a co ns tata în to td eaun a ca s arcin a în s as i s e n as te n u mai atu n ci cân d co nd itiile materia le ale re zo lv ar ii ei e xis ta d eja s au . 199 8. principiul indeterminismului. Sartre and the adventure of the concept of rarity. 5-6. es te ev id en t ca mo tiv atia p s ih o lo g ica – s a n u mim teo ria lu i Bo u d o n d rep t aceea a min imu lu i e fo rt id eo lo g ic – n u es te s u ficien ta. 2008. 2008 .

Dar aceeas i p ers p ectiv a s e g as este d eja în Ma n u scrisele eco n o mico -filo so fice d in 1 84 4 .Ana Bazac 106 _________________________________________________________ este deschisa. într-un sistem deschis si auto-creat prin libertatea si responsabilitatea oamenilor. include si suisuri si coborâsuri. 49 Deo arece în aces t tip n ou de teo rie. Les Éd itio n s d e M in u it. d ep in d e d e cun o as tere.. ci d ia lectica in d iv id -s o cietate. d ar aces tea n u lu ate în s in e. „a is to riei rep re zen tarilo r s tiin tif ice ale o b iectu lu i cu d es crierea teo retica a s is temu lu i d ezv o ltat. p . ca s i în cad ru l so cialu lu i. corespunzator sistemu lui deschis al societatii. ad ica a s es izar ii filo s o fice a lu mii/u n iv ers u lu i. 1 96 0 -.co n s id eratiile ‚d e co n tin u t’ v o r rep rezen ta u n ‚p r in cip iu meto d o lo g ic’”. 46 3. istoria este rezultatul conditiilor sociale. d e la Des cartes s i Kan t. A ces tea au fu n ctia d e a p u n e o rd in e în cu n o as terea s i is to ria u man a.. Ea a fost Bu cu res ti. dialectica sociala în care. So cietatea este u n s is tem d e s is teme s i în acest cad ru exp licativ es te p os ib ila ev id en tierea s tru ctu rilo r . 50 Es te o o nto lo g ie a u man u lu i în care s -au s ch imb at p arad ig me le f ilo s o fiei: d aca. es te lip s ita d e p u tere în afara articu lar ii p arad ig mei mater ialis te a is to riei.. Par is . adica pur si simplu istorica. Miscarea istorica este ne-liniara. Ava n t p ro p o s. VII. a e xp licat iei s tru ctu ral-g en etice a o b iectu lu i cu cr itica s a. Ed itu ra p o lit ica. astfel. si salturi. create de oameni. cu to tu l o p u s „mar xis mu lu i” s au _________________________________________________________ NOEMA VOL. în indiferent ce conditii (Sartre) – si. Histo ire.. istoria este rezultatul actiunii oamenilor – din acest punct de vedere. p ro b le ma o n to s-u lu i. ad ica în mo d co eren t s i u n itar . iata. 9 . Histo ire et co n scien ce d e cla sse. ca urmare. . desigur. d in a mica co n s tru ctiei in tern e a teo riei es te co relata cu evo lu tia o b iectu lu i. I lie Pârv u . în mo d s p ecu lativ : lo g ica în s as i a cu n o as terii imp u n e co n fru n tarea cu lu mea e xterio ara -in ter io ara care es te is to rica s i s o ciala. Este vorba de ceea ce s-a numit metoda lui Marx50 . manifestate în interactiuni fertile sau limitative. failibila. 11) A celas i s en s l-a d at „o rto d o xie i” ma r xis te s i Gra ms ci (as ad ar. în acelasi timp. 2008 . 19 6 2. ad ica ad ecv ata în teleg er ii fen o men elo r s o cia le (cu m ar f i ra zb o iu l) în cad ru l s is temu lu i. Fiin ta n u mai es te in d iv id u l în s in e 8g ân d irea care co ns tru ies te es en ta u man a). toti alegând mereu. p . p . la rân d u l s au aceas ta a d ev en it la M arx re zu ltatu l d ezv o ltar ii s o cialu lu i. Acesta este raspunsul care anuleaza principiul explicatiei ultime a societatii49 . În aces t s en s . s i ch iar d aca n o tiu n ea d e med iere es te fu n d amen tala – v ezi Geo rg Lu kács . si întoarceri. d ar n ed o g matic ( Lu kács . Essa is d e dia lectiqu e ma rxiste (1 92 3 ). ea în s as i co ns titu in d u -s e în tr-o p er man en ta retro actiu n e in v ers a d in afara s o cialu lu i as u p ra aces tu ia. Referentialul este. meto d a lu i M ar x es te „o rto d o xa”. In tro d u cere în ep istemo log ie. dar determinându-i: presupozitia ce îi împarte pe oameni în decidenti si pioni devine.

53 Ilie Pârvu. în formularea post-moderna – au în vedere societatea reprezentata ca un sistem (un sistem de sisteme) deschis. 187-197. Il ma teria lismo sto rico e la filo so fia d i Ben ed etto Cro ce. si în partea stânga dar si în partea dreapta a ideologiilor51 . doctrinele) se verifica prin confruntarea cu rationamente din scoli de gândire diferite si opuse. 1 5 7.este maniera de a întelege mai bine specificul tuturor acestora. 13-23. Într-o asemenea perspectiva. metodologia neformala ce ne permite abordarea cu ajutorul conceptului de teorie structuralorganizationala asupra sistemelor complexe. Aceasta a constat în rasturnarea paradigmelor creationiste si mecaniciste despre societate53 . corelatia dinamicii constructiei interne a teoriei cu evolutia obiectului.Ana Bazac 107 _________________________________________________________ înteleasa în diferite feluri: în orice caz. Bucuresti. To rin o . A „dezideologiza” interpretarea metodei lui Marx adica a o disjunge de „aplicarea” ei52 . de-altfel. vezi si Ana Bazac. p. ca si a interpretarilor lor. ( No te crit ich e s u u n ten tativ o d i « Sag g io p o po lare » d i s o cio lo g ia. 52 Ch iar co n cep tu l d e „ap lica re a u n ei teo r ii s o ciale”. si neasteptat pentru aceia care echivaleaza perspectiva dogmatica exclusiv cu teoria lui Marx. Editura Stiintifica. p . selectiv . care presupun în acelasi timp elemente structurale si functionale. p.. Qu ad . Some nonconformist remarks. 462-464. 145-157. presupozitiile cauzelor ultime „ma r xis m.len in is mu lu i”. VII. d eci id eo lo g iilo r leg ate d e d o g matis me le in eren te p rime lo r în cerca ri d e rev o lu tie s o cialis ta) (A n to n io Gra ms ci. p. 48-63. în ca zu l d e fata aceea a lu i M a r x. a totalitatilor organizate. deci conditionate de acestea . informationale si substantiale. dinamice si statistice.din pacate. fiind deschise la mediu. es te d o g matic.în functie de diferitele Weltanschauung-uri. punând semnul egal între aceasta si „marxism”.. prin confruntarea cu practica si. 2005. 1974: teoriei lui Marx i se poate abstrage logica unitara. dogmatic si predictiv (sau istoricist si profetizând. în complexitatea sa. cum a caracterizat Popper falsa stiinta pe care a criticat-o din perspectiva rationalismului evolutionist) . _________________________________________________________ NOEMA VOL. 2. 19 5 2. X VI II ).. ) 51 Deo arece aceas ta d in u rma in clu d e co mp le xitatea. d ar în cad ru l p rezu mtie i/re feren tia lu lu i etern itatii tip a relo r s o ciale. Deoarece rationamentele – sau povestirile. astfel.. rationamentele (teoriile. Semantica si logica stiintei. Critica politicii. etc. în „Romanian review of political science and international relations”.. O prima observatie aici este legata de filosofia sociala a lui Marx. adica de constructii teoretice mai mult sau mai putin elaborate dar relative la contexte istorice diferite (si noi). Giu lio Ein au d i ed ito re. Ana Bazac. 2008 . The analysis of Popper on Marx’s method. ele. si prin autocritica lor.

adica la falsifierea teoriilor direct legate de acesta (cele sociologice. relevarea conexiunii lor – înca o data. în acelasi timp. În sfârsit aici. 55 Exis ta. dar. Œu vres ch o isis. filosofia sociala a lui Marx nu este o hermeneutica ce ar substitui indeterminismul generat de contemplarea puzzle -ului social. deci de indeterminat55 . Altfel spus. între altele. de indecidabil . Dar principiul se refera doar la adevarul social. Éd itio n s s o ciales . în tot cadrul cunoasterii deschise – plina de relativ.»”54 Dar principiul ca practica este criteriul de verificare a adevarului nu trebuie caricaturizat: doar în ultima instanta raporturile si pozitiile sociale verifica teoriile sociale ce au o legatura indirecta si multiplu mediata cu socialul. multiplu mediate – cu socialul. 19 5 9. acestea însesi sunt mereu supuse falsifierii – nu sunt axiome (si doar acolo unde exista axiome pot fi demonstrate limitele formalizarilor) – si permit critica teoriilor în cadrul unei imagini sociale integrate (deci si from outside diferitelor teorii). o filiatie a p os tmo d ern is mu lu i d in filo s o fia s o ciala a lu i M a r x. adica a acelora care descriu pozitia sociala si interesele diferitilor actori si cântareti din istorie – si care reprezinta prealabili inconstienti pentru teoriile sociale care nu se refera deschis la acestea -. Daca demonstratiile lui Gödel au aratat ca nici metoda axiomatica nu reprezinta garantia pentru certitudine deplina. si obligatoriu si prin. Gramsci a remarcat ca Benedetto Croce. aceasta metoda. în acest s ens .exista totusi certitudini. pe de alta parte.19 3 5) în A n ton io Gra ms c i. a aratat diferenta dintre filosofia lui Marx si acest dogmatism: „Croce adauga apoi ca fondatorul filosofiei praxis-ului nu si-a propus niciodata aceasta cautare a cauzei ultime a vietii economice: « El nu ‚flirtase‚ în van cu dialectica lui Hegel. politologice) si prin. Mai degraba istoria acestor teorii permite. pentru a pleca pe urma în cautarea cauzelor ultime . 54 A n to n io Gra ms c i. Filosofia sociala a lui Marx nu este reductibila la prezumtiile ideologice: dimpotriva. filosofia sociala a lui Marx include cerinta de asumare deschisa a prezumtiilor/re ferentialelor ideologice. cum a aparut mai sus. în critica sa contra dogmatismului „marxist”. 1 6 7. mereu contrapuse însa istoricitatii sociale concrete. Paris . « No tes s u r M ach iav el.Ana Bazac 108 _________________________________________________________ devin inconsistente. Préface d e Geo rg es Co g n io t. tocmai pentru a aparea clara legatura dintre reprezentarile despre societate si. 2008 . pozitia sociala si interesele reflectate de aceste reprezentari. confruntarea cu realitatea sociala. s u r la p o lit iq u e e s u r l’ État mo d ern e » ( 19 2 9. p . _________________________________________________________ NOEMA VOL. filosofia sociala a lui Marx exclude. VII. trad u ctio n et n o tes p ar Gilb ert M o g et et A rman d M o n jo .

materialismul lui Marx nu anuleaza rolul determinant al teoriilor si credintelor: acestea reflecta. anamneza. De aceea. institutionale si culturale. O întrebare care se impune: daca adevarul unui sistem se afla în afara acestuia. ci al demonstrarii caracterului istoric al cunostintelor despre societate. însa. în mod obiectiv. dar ele constituie factori obiectivi. desi într-un moment istoric sau altul exista aspecte sociale care nu sunt cunoscute/nu sunt cognoscibile/” care scapa”. materialismul accepta si platonismul. Tendinta de optimism în cunoasterea societatii nu este rezultatul unui pozitivism din stiintele naturii. Tocmai acest caracter istoric contureaza „ideal-tipul” filosofiei sociale marxiene. certitudinea si incertitudinea afirmate dintr-o pozitie sociala nu sunt „ultime”: ele trebuie contrapuse rezultatelor cunoasterii societatii din alte pozitii sociale. fara transformarea acestor factori nu are loc nici transformarea aspectelor materiale. falsifierea prin confruntarea cu praxis-ul social. alaturi de altele. inclusiv marxiste. Dar teoriile si credintele sunt relative deoarece reflecta si locurile sociale concrete din care/pe baza carora s-au format (si nu doar momentele istorice diferite). (Cu alte cuvinte. un obiectiv esential al teoriilor sociale. al confruntarilor dintre societate si mediu. Din acest punct de vedere. Proble ma este. Dar daca _________________________________________________________ NOEMA VOL.) În acest sens: a. nu este oare întemeiata prezumtia divinitatii? T eoriile sociale si filosofiile sociale sunt. de fapt i se adauga. ea este rezultatul deschis. 2008 . În sfârsit aici. VII. în opozitie cu pozitiile lor sociale concrete: dar aceste convingeri corespund evident altor pozitii sociale. desigur. reali ai fenomenelor sociale: sunt/fac parte din conditii date pentru existenta oamenilor într-un moment istoric oarecare. schimbarea locului social al persoanelor antreneaza si conceptii sociale noi.Ana Bazac 109 _________________________________________________________ (Nu este vorba de o simpla amendare a mitului inteligibilitatii integrale: inteligibilitatea sociala este nu numai istorica. ele nu sunt astfel în principiu: confruntarile amintite mai sus sunt cele care anuleaza caracterul necunoscut al unor fenomene sociale. al confruntarilor din cadrul societatii. împartite în fata acestei întrebari. desigur. constructiile ideale ca realitati date. Dupa cum. oamenii pot avea convingeri sociale care sunt. ale altor oameni (grupuri). conditiile sociale istorice. nu doar un feed-back permanent între cunostintele sociale de diferite tipuri (emise din diferite pozitii sociale/în numele acestora) permite un anumit grad de certitudine în cunoasterea societatii: dezbaterii si certificarii în cadrul comunitatii stiintifice – deci si între scoli diferite de gândire – trebuie sa i se adauge. adica geneza ideilor din idei.) În acelasi timp. în societate si de care nu se poate sa nu tinem seama. fireste. ca. deci nesigur. într-un fel sau altul. si b. este tocmai controlul acestor factori. de exemplu.

vub. În acest sens.) _________________________________________________________ NOEMA VOL. incomplete. desigur. Bart De Moor. http:/ /www. 2008 . Jan Van der Veken. adica se falsifica (Marx si Popper: prin practica si prin argumente logice). 1994. Dar. si cel de trecere sub tacere („spirala tacerii” din comportamentul legat de raporturile de conducere. Teoriile sociale sunt. Bucuresti. Filosofiile sociale care dubleaza aceste teorii – din discipline sociale precise – sunt constituite în jurul unor prezumtii epistemologice si ideologice diferite si au aceeasi functie sociala ca si teoriile sociale particulare. (Des i n u treb u ie. ci se pot/sau nu.be/CLEA/pub/worldviews. s a abs o lu tiza m p r in cip iu l ref lectarii. a generat tendinta de închidere a dialogului în cadrul scolii filosofice. Hubert Van Belle. “ Critica politicii. la acest nivel. Leo Apostel. deci a fenomenelor din societate56 . Co n v in g erile în s es i au fo st în teles e d e o amen i ca ref lectân d . Teoriile sociale nu sunt jocuri. Exis ta s i cel d e co nstru ctie – co n tu rare a co n cep telo r s i id eilo r d in d eme rs u l lo g ic în cu n o astere. pornind de la prezumtia sistemicitatii. Astfel. dar care constituie premise verificate.) Bibliografie [1]. fo r ma v izib ila. În final. VUB Brussels. Edel Maex. teoriile sociale se si completeaza si se si critica reciproc. teoriile sunt mai mult sau mai putin consistente. 56 Dar s a n u u ita m ca ter men u l d e id ee. cu forta ei si cu institutiile ei. [2]. ci de functiile lor sociale. Ca urmare. divinitatea este greu demonstrabila drept cauza ultima a derularilor sociale. fires te. sa remarcam cele doua sensuri ale conceptului de supozitii tacite pe care îl includ deschis filosofiile si teoriile sociale care nu îsi asuma explicit prezumtiile: cel de cunostinte ne-explicitate. inclusiv de conducere ideologica. a competentei achizitionate. 1994. Predominanta lor sociala nu este însa dependenta doar de trecerea testului falsifierii. VII. as p ect e xterio r . desigur. credinta religioasa. în ultima instanta – de relatiile de putere din societate pe care le reflecta. si confruntarea lor cu teorii diferite si cu practica sociala. falsifierea implica si critica logicii interne a teoriilor. Ana Bazac..ac.Ana Bazac 110 _________________________________________________________ avem în vedere explicatiile pentru societatea concreta si istoria acesteia. dovedi. Diederik Aerts. Elemente de epistemologie a politicii”. deoarece se refera la aspecte prin natura lucrurilor partiale. ca urmare a specializarii. joaca un rol de determinare a motivatiilor actiunilor oamenilor. Functia lor critica este ceea ce. eid o s. Editura Tempus. “World views: From Fragmentation to Integration”. Staf Hellemans.html (20-VIII-2000). (I). a d eriv at d in id ein .

Editura Academiei. “Sartre. Editura Academiei. Francesco Botturi. Laterza. Bucuresti. Universitatea «Ovidius».uio. Raymond Boudon. 1991. 2 0 05 [5 ]. 5-6.n. Bu cu res ti. [16]. 4. A cu ra d i A lb erto Bu rg io . 1990. 2007. în “Societate si cultura”. ”Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene”. 116. 2008. hiver 2006-2007. Diogenes Laertios.1953. Gianbattista Vico e la filosofia pratica”. Milano. M ilen a Pres s . în „Commentaire”. în ”Dia lettica . Frenkian. Angela Botez. simpozionul international Grandi pensatori di novecento . „Po st-mo d ern iza rea ” si ra mâ n erea în u rma a p a ra d ig melo r stiintei p olitice”. G. Dumitru Ghise and Angela Botez (editors). Benedetto Croce. [12]. Bucuresti. S ulla sema n tica di u n a p a ro la -ch ia ve”. Vita e Pensiero. „Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger”. Gius. Dialectics. XV. [6]. ”La filosofia di Gianbattista Vico” (1921). [13].Gramsci e Sartre.”Texte sociologice alese”. System.no/etikk/artikler/boudon. ”Despre vietile si doctrinele filosofilor” (secolul III e. Bucuresti. Humanitas. Ana Bazac. Th e a n a lysis o f Po p p er o n Ma rx’s meth o d . 1997 [4 ]. Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste”. Qu d lib er Stu d io . S o me n o n con fo rmist rema rk s. în „Revista de filosofie”. ”Misère du relativisme”. Science”. vol. “Despre schimbarile în paradigmele stiintelor politice în ultima decada a secolului XX”. 1981. „Architectural thought. în Raymond Boudon.tf. Mihai Draganescu. Ana Bazac. 2006. [11]. Co n s tand ach e. Raymond Boudon. studiu introductiv si comentarii de Aram M. ”Effets pervers et ordre social (1977)”. Tra d izion i. 2008 . http://www. Editura Ardealul. Ana Bazac. VII. din limba greaca de C. Balmus. 2. ed . ”La sapienza della storia. [1 5] . Lukács. A lb erto Bu rg io . p ro b lemi. în vol. [9]. 3-4. A n a Ba zac. [7]. Editura Academiei Române. [17]. [8]. Raymond Boudon. [18]. I. 20-21 aprilie 2007. A n a Bazac. A „satisfying” theory of social knowledge. Constanta. 1998. 2006. 2 00 6. în „Ro man ian rev iew o f p o litica l s cien ce an d in tern atio n al re latio n s ”. în v o l. “Sartre and the adventure of the concept of rarity”.Ana Bazac 111 _________________________________________________________ [3]. 1963. _________________________________________________________ NOEMA VOL. „Pa ra d ig me în a ctu alita te”. [10]. Bucuresti. Ana Bazac. în ”Revue roumaine de philosophie”. G. 20 0 7. ”Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre”. [14]. trad. Bari. “Studii de istoria filosofiei universale”. svilu p p i”. Ana Bazac. Biblioteca de filosofie. Târgu Mures. ”S to ria e sto rie d i “d ialettica ”. quinta edizione. M acerata.htm (2-II-2006).).

Editura Politica. mai 1 9 98 . Ionut Isac. 1981. Menas Kafatos. http://plato. volumul VI. ”Zece mii de culturi. Mihai Draganescu. (coord. _________________________________________________________ NOEMA VOL. 19 8 3.org/reference/subject/philosophy/index. 2007. „Kurt Gödel”. 1959.h tm ( 15 -I II -2 0 07 ) [20]. Spre geomodernitatea secolului XXI”. 2001. 6. note si comentarii. VII.edu/entries/godel. (Note critiche su un tentativo di «Saggio popolare» di sociologia. [2 2] . CIRET. Athanase Joja. traducere de Constantin Noica. 1952. Essais de dialectique marxiste” (1923). Zamfirescu.clu b . 2008 . ”Œuvres choisis”. XVIII). Giulio Einaudi editore. ”The German Ideology” (1845-1846). 2006. ”Histoire et conscience de classe. Préface de Georges Cogniot. Dacia. Antonio Gramsci. Les Éditions de Minuit. h ttp ://n ico l. Ed itu ra Emin es cu . ”Notes sur Machiavel. sur la politique e sur l’État moderne”. Hermeneia. Bu lletin n o 13 . Georg Lukács. Catalin Zamfir). în Noesis.org/archive/marx/cw/volume05/index. Bucuresti.marxists. ”Principles of Integrative Science”. Juliette Kennedy. Retour sur le débat explication/compréhension”. Bu cu res ti. Yv es Du ran d . Editura Tehnica. „Prolégomènes au statut des entités abstraites”. Antonio Gramsci.htm. Paris. [24].Ana Bazac 112 _________________________________________________________ [1 9] .marxists. Mircea Malita. [31]. http://www. Nemira. [33]. studiu introductiv Mircea Florian. Antonio Gramsci. Bucuresti. [32]. ”Recesivita tea ca stru ctu ra a lu mii”. o singura civilizatie. indici de autori si de concepte Rodica Croitoru. Torino. [30].htm. în NOEMA. (1998). 2003. Stanford Encyclopedia of Philosophy. Epistemologia stiintelor sociale”. [21]. Bucuresti. ”Il materialismo storico e la filosofia di Benedetto Croce”. Éditions sociales. Vasile Tonoiu. Alex andru Surdu. [34]. [27]. ”Critica facultatii de judecare” (1790). Paris. [28]. bibliografie selectiva. Editura Stiintifica si enciclopedica 1981. 1971. ”L’interprétation dans les sciences sociales. Angela Botez. Vasile Dem. „Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine”. „ Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor social-istorice.stanford. Mircea Flonta. Cluj. dans Antonio Gramsci. Martin Heidegger. traduction et notes par Gilbert Moget et Armand Monjo. ”Logos architékton”. Bucuresti. Quad. [26]. http://www. Gilles Ferréol. Karl Marx. Athanase Joja. „L’a p p o rt d e la p ersp ective systémiq u e de S tép h an e Lu p a sco à la th éo rie des stru ctu res d e l’ima g in aire et d e son exp érimen ta tio n ”. [29]. M ircea F lo r ian . Immanuel Kant. “The Basic Problems of Phenomenology” (1954). [25]. 1973.f r/ ciret/b u lletin /b 1 3/b 1 3c3 . 1. 1960. [23].

I. Gabriel Nagât. Epistemologia stiintelor sociale”. Editura Stiintifica. [48]. Sorin Vieru. Michelet”. Gianbattista Vico. Derrida. Bucuresti. Bucuresti. la science nouvelle.Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii. Gerard Stan. vol. [41]. Catalin Zamfir). Editura Stiintifica si enciclopedica. în ”Studii de istorie a filosofiei universale”. Deleuze. (coord. II. „Constructia sociala a legilor stiintei”. 2007.. Hermeneia. 2006. ” Pen ta mo rfo za a rtei”. Epistemologia stiintelor sociale”. Bu cu res ti. [45]. http://www. Editura Academiei Române. Bertell Ollman. Ilie Pârvu. Paris. 1981. [46]. I . Angela Botez. Maris. Bucuresti. Bu cu res ti. Gianbattista Vico. _________________________________________________________ NOEMA VOL. Ilie Pârvu. Angela Botez. A le xan d ru Su rd u . „Explicatia cauzala si explicatia functionalista. (coord.. Bucuresti. vol. 1990. Catalin Zamfir. N. Editura Politica 1984. Bucuresti. Catalin Zamfir). [39]. VII. 1 99 3. [38].edu/projects/ollman/docs. Althusser”. ”Noua alianta. 1744. Paris. écrits par lui-même. [47]. ”Arhitectura existentei”. L'Harmattan.Ana Bazac 113 _________________________________________________________ [35]. contenant ses mémoires. 2006. [37]. 2003.nyu. ”Semantica si logica stiintei”. ”Oeuvres choisis de Vico. Bucuresti. Librairie classique de L. Vasile Tonoiu. Bucuresti. ”Principi di scienza nuova di. [36]. ” Arhitectura existentei”. Vas ile To n o iu . II . [4 4. les opuscules. 1 97 8. Editura Politica. „Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale”.. [4 3] . 1835. lettres etc. ”Dia lectica si rela tivism”. Vasile Tonoiu. 6. [42]. Isabelle Stangers. XIV. Ilya Prigogine. 2008 . [40]. Yoshiyuki Sato. ”Pouvoir et Resistance : Foucault. of Illinois Press.D’intorno alla commune natura delle nazioni”. Hachette. Bucuresti. Ed itu ra A cad emie i Ro mân e.. I. 1974. Ilie Pârvu. in Napoli. O propunere de unificare. ”Introducere în epistemologie”. Alexandru Boboc. 2001. Humanitas. 1981. Metamorfoza stiintei” (1979). ”Dance of the Dialectic: Steps in Marx’s Method”. Ed itu ra St iin tifica s i en ciclo p ed ica. Univ. précédées d’une introduction sur sa vie et ses ouvrages par M. coord. Editura Politica. „ Functii ale teoretizarii înauntrul investigatiei istorice. 1981. Paideia. vol.Paradigma structuralgenerativa în ontologie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->