15- Elemente de neurologie 505 Capitoiul I

Hest desubstanld Fig. 15.5. CTcerebral. Hidrocefalie intinsd. occicitald. cerebraJE in reqiunea

gi cea cenusie a creieruiui. Toate malformagiile cereblaie gi anomaliile vasculare(aneviisme),precu'mpi bolile cu af'ectare a mieiiniz[rii pot fr perfect obiectivate. Rezoiulia imaginiior este superioardcelor obqinuteptit'i CT, dat nu se cunosc efecrele pe termen lung aie acestui cimp magneticde mare putere,MRI esteconsideratio metodl pentru investigareaSNC. de elecgie Metoda potenlialelor evocate studiazd eventuala inuerupere {din punct de vedere structural saufuncqional) a cSiior senzorialela niveiul SNC. Dupi un stimui senzorial(vizuai, auditiv, tacrii), potenfialeieevocate.se inregistreazi cu eiectrozi superficiali situagi in zone apropiatede cortex saupunre.Metoda se ulilizeazd pentru Cetectarea tulbur[riior vizuaie sau audirive subtile, qi sugaml mic carenu caopereazd. inclusiv Ia nou-nXscul Scintigrafia cerebrald utiiizeazb tehneliu radioactiv pentru a aprecia perfuzia emisferelor cerebraie. dupl injecrareai.v. a izotopuiui. Substanlaradioactivdse mai poate administrh intrarahidiar, prin punc[ie lombard sau puncfie ventriculari. pentru studierea hidrocefaiiei gi

F i g ,1 5 . 6 . S c i e r o z dt u b e r o a s dB o u r n e v i l l e T . ubercuii (patognomonici, pentru subependimari calcificalj diagnostic), Se remarcdaspectul"in fiac5rdde gi proeminenta ior spreiumenul ventriiumAnare" ventriculard moderatS. culiiorcerebrati. Dilatare diferentriereaformelor obstructive de cele neobsructive ale acesteia. Angiografia cerebraldeste o investigagie invaziv5 gr va fi consideratE o ooliune secundaii. dupd obginerea primelor informagii prin metodele anterioare. Se inlecteazd substan[ade contrast ultrafluidd ]a nivelul carotidei gi se urmireqte radiologic (prin exracgie computerizatEJ situalia qi distribugia vaselor cerebrai.e, Se indici in malformagii vascuiare cerebrale, hernangioame intracelebrale, leziuni ischenice cerebrale sau preoperator, penuu a obline un supliment rie date referitoare la vascuiarizalia turnorilor cerebrale. Se va avea in vedere c6, la copii, tirnpul de circulagic este rnai rapid, ial arlerele carotide sunt mai man'i in conrparagie cerebraldse practicXexclusiv in cu adultul. A-ngrografia . secgiilede neurochirurgie

A 00f{vuLsE[[-E 9[ HpsLEpsfl
Defini$ie" Convulsiile sunt manifesthri ciiitice parc> prin acrivltate motorie (contractur: xistice, caracterizate musculare)involuntari.,cievariatetipuri, determinatdde anomaiii paroxisticeale activitXlii electrjce a neuronilor cerebrali. Spectn-rl manifestfujlor clinice esteioarte larg, put2ndu-se distinge cAte'rasindroarre, caracterizateprin tiouri specifice de convuisii. Contracfile invoiunmre ale muscu]atur:iimotorii pot fi repetitive (clonice) sau suslinute (tonice), pot fi generaun anumegrup iizate saulocaiizate. caz'incareintereseazE pot ale stErii de tulburAri de muqchi. Eie fi insolite sau nu tulburlri senzoriale. de conqtieugl,tulburiri vegetativesau

FiE. 15.7.

Toxoplasmozd. iniracraniene congenitali,. Caicificdri multinle diseminate.

Please purchase PDF Split-Merge on www.verypdf.com to remove this watermark.

Alteriri ale acestui. Este general admjs ci epiiepsiile jdiopatice au o predispoziEie geneticl cu dererminisrnniul tifactorial. Convulsiile sunt declanEate de stimr"rliaferenli citr-e pleoalide ia centrij din Jbrmirliune:r cot. Anomalia genichresponsabili de aceastl Apaulia convulsiilor presupune exisrenlaunei descirc[ri electricebrugte.chilibrui biochirnic a] neuroniior corticali depindg de nutritiv adecvatqicontinuu.acid valproicj a clror acliLlne anriconvulsivantd este mediatl de receptoriiGABA gi d e n i v e l e l e G A B A d i n q e s u t u lc e r e b r a l .qi extracelular. flri coresponidnt eiectric pe EEG.in ogiindl" esrecaractet'isticiin special creienriuj irnatur. Bolnavii cu convuisii primitiv generalizare par a avea o creltefe a excit. dar estepuginprobabil ca acestsistems5 fie singLrrul si specihc afectat.epine. prin Lrtilizarea unor nredicamenteflrarbiturice.in ogiindI" in acestearii noate evehltial-acgiona c a u n s i t u s i n d e p e n d e n td e d e s r j i i r c l r i e p i l e p r i c e .Asrfei. hidantoine. igi au oriuinea (focale)alecortexului. . anoxje sauanomalii mecabolice.com to remove this watermark. in special hipogiicemie.iona[e. pentru transmiterea autozomal dominanti se'pot cila urmdtoarele ex. AbsenLa grafoeiemenrelorspecific epileptice pe o inregjstrare EEG semnificl doar cit in nromentuiaceleiinregistriri nu a existatnicj o desclrcare neuronali.abilir[1ii intregului cortex cerebra].acrivirarea convulsivl ciebuteeuir sincron.rne ciracterizatl prirr repe[abiljtatea cidzelorconrru isive.ona.nonim:crlre' (boald) qi cont:ulsiiacaT. La a.verypdf. traurnatisme) sau a unor modificlri acure ale homeostaziei(febri.inregjstrereaEEC ne 24 de ore pemite suiprjnderea. Rolui factorilor genetici in epilepsie. Recurenqa ccnvuisijloresteprincipaiiL caracteristtci a epilepsiei. in toate tipuriie de convulsii epileptice. a putur fi evidenliari 'inclircct.li Epiiepsia se referi Ia convulsii recurenti.. celetrrr. Fiziopatologie.saloare nu antreneazlobiigamriu gi recidiva convuisiiior). Existi convulsij eiectrice. dup[ tipar mendeiian.evenimerrteior" gi areo sernnifica$e mai mare.i Se cbiqnuie5Le sdJic rei. a neuronilor cerebrali. Dezvoltareafocarelor'. trebuie si aibl cor-espondenr sincrou pe inregistrarea EEG. S-a stabilit ca aceste rranifestl. Exisienqa unor fabtori farniijaii care preciispunla aparilia epiiepsrei a fost <iemrrltintuiti. in special in cele cu care estc coneclilt direct. . benzociiaz.tiri cerebnl poate Un focar epileptogett delenninaactivitate ueuronallanormaliiin adi inciepirmre. in timpul convuisiilor.empie: . fie d:rtorate unor ieziirni ce. cerebral.diferenle de Please purchase PDF Split-Merge on www. ca fnctor irnpoi-tantal activitilii epiieptice. care rezult[ dintr-o descircirree]ectricdexcesifii a neuroni]or (:rize :piieptice)" (Castaul). descirclriie nsuroir arii limit-ate nale anr:rmalepor drmlne in focarul inilial (iocalizarsl sau pot si se generaiizeze secundar. fl. Crizele epileprice se incadreazl in doud sindroanre: (si. carepoate fi inregistratl conconitent pe EEG.. reticuiati a trunchrului. in toate ariiie cortexulrLi pai'tiale. in carese conjugl aqgiunea mai muitor gene gi a mai nrillroifactori de mediu cu eiect deiator..NILEPSIA cronicl de diferite etioiogii.rperiuretrtaie. trebuie inrerprerare ca false convulsii. fdrircorespondent ciinic.e epil eptic e o cazi.. Existiciteva forme de epiiepsiecu triurssijtere moncgenicl.lsi. hipocalceniie). . Sunt implica1iin mod specialneuronij tnhiirirorl carefolosesc ca sLrbstan!5 neurotransmigitoare aciciul1-arninoburinc |GABA). Pennu a doverii autenticit-atea crizet. fie de etjc"' Jogienecunoscntiiepilepsieidiopatici). Este rupr echilibrul normal in rreinfl uengele eicitarorii Ei ceie inhlbitorij ale acrivitltii celuiei nervoase. care survin numaidaroritllunel rgresiuniaculc asupra SIrIC(infecgii.Un aEa numri focar .poten[ial de membrarrii permit influxui ioniior Ca* in interiorulceluleigi iegirea potasiului din celul[. Schimburiie nutritive sunt conditrionare de aie diferenlei de potential eiectricde nrembrani flLrctualii intre ccmpartimentui intra. Manifest5n ie clinice sr:gestive.in special aportui de glucozl gi oxigen.entat unar crii.iegi. in care perturbal'edfunctriei neuronilor corricali inhibirori GABA-ergic.excesivegi dezorganizate a neuronilor ce-rebralj.A n o m a l i i l e neuronilorGABA-ergici joaci roi imponant in epilepsie. cronic in cone. E. cum silnt ariile ornologedin emi.. manife.lepsi.convuisiileneonatale mai faurilialebenigne(tratate pe iarg fu capitolulde .ri paroxisdce s[ fie denrrmite sub iermenul generic de crize epileptice. fenomencare reprezinti subsratul hiperexcitabiiitirgiineurona)egi coincicie cu debutul alaculuiconvulsiv. darin prezentexisrl srucliiaprotundare care demonstreaztr natura genetici a unor fori:re de epi)epsiecare se desprind tot mai muli de plLrtc:nul epilepsi ilor idiopatice.Crizele epileptice ocazionale (convuisiilel sunt cieternrinate de un eveniment fortuit. Acest concept este sustilut de cAtevarlocieje e. Clonvuisiile in schimb. Crizele epileptice reflecti activiracea electricl anormaiS.rebrale congenitelesau doblndite (dpilepsie iecundari simptornaticl sau organicd).stfel cie bolnavr.stirile clinice de tip convuisir.texulhiDele:l:irabil. apar numai cu aceastl ocazieqi nu serepeti decflt daci eveni:lentul respectiv se reproduce idar reciciiva cauzeideclan. descri-s nurnai la bi.ionale epi.sindron:ul cromozomuiui X fragil.506 | Esenlialutin PEDIATRIF * sdiliaa 2-a poten!ialdependente substatllelor de acliunea lteurotransmilXtoare.Esteo afeclir.e epiieprica nzotorii oca=.sfera de pafteaopus5. un mare numirr de neuroni se descarcir sincrongi cu trecven{Linalti.Neonatologie") se datoreazii unor genecue codificdcanaielede potasiu1i sunt i o c a l i z a t ep e c l o n o z o m u l 2 0 ( 2 0 q i 3 ) g i p e cromozomulB (8q24).Alte fonne de epiiepsie cunosc un mod de tratlslnileremult mai complex.Le 1. ca ntnnelede cctnvu..Are ioc o sciiderea inflLrenle)or inhibitorii.

Convulsii lturliLrle cL(senxnenr. dar poi fi afb.ale benigneneonzltale cure.e.onice ( crii. dint. Trnico-c l. t\tone (crit.iexorii degete.ation inregistreazd de obicei sub trararnent iar reaparilia .silicarea tlpurilorciinicede convulsii (vefsiune prescurtate a clasificdrii Thelnternational LeagueAgainstEpitepsy.tor).l.. gustative"verti 3.estepii. pentru ca apoi sI nu se mai repere nici un i'el de secheie. mjoclonicl au prognostic rezerva!.)sc gi eie o predispr.con.ornal dominant.. ciebuteazi (aciesea ia un situ{urgrup de n'ruEchi f.MERRF (epilepsia Aite fonne ci.ii! neregul ate ru g ged -red .oza.ctate temporar unele funclii r:ogr:itive gi vorbirea.r1ie capiiolul . neurofibrosernnaiati in J. Cortt.ollactive.doveciitl. CON I'U LSI I GEI.cazur:iie cu *bsentretipice.sI c{econrruisiilesimptomaticeneonatale.inice.1981) Clasific:rre I.sivanr este . Convulsiije cu evoiutie jack. in specialepilepsinsimptomariciisau rrrioclonich cu fi bre ro.ytienpd a balnavului. intr-un interval variabil de ia prirna crizl {. timlttil atacului cctrzntl. Cla.piuli c0. A.1.xtinde gi ia cealaltl emis{er:icerebrail.senzoriaie 2.tlnutJ.E.sindromul Sturgge-Webel'. P:istrareastLr-iicle congtienfi esre principaia caracteristicl a convuisiilorpaniaie(tabel 15. Cu semne veserltive 5i sirnptonle IJ.care produc actjvitilij epiieptice esre apreciardin general la l0 ani epilepsie sirnptomaticl) se transimitde asemenea de la prima cr:izl.verypdf.nd o intreagdparte a corpului este infere$ati. T. .fircvenla crizelor de convulsii dinrinul cr inaintareain vlrstl gi apoi acesrea chiar dispar.i0..Istoria naturalE a epilepsieila copil a doveditcL.{E IIALTZ.lualizate sunt bolile mitocondrialeivezi . convuisii qenerulizare Please purchase PDF Split-Merge on www. careau inrotdeauna ulr plo gnclstl c rezery at " paqiaie Convulsii Acesteasunt expresiaafectirii pa4iale sauin tomlir..rntrar ceior ce se credeaupdni acurn.c cont'ulsive Perit nnl.len:piu par a fi convuLsiile famii.itnul variant 9i111 Convulsii rnioclonicc Convulsii achinedce Gron.ran.qa dinue cazurilecu convuisiitonico-clonice$i 80?t receni indivir.epilepsiase vindecS") Cei mzu pregnant e.tatuireroasti.reade corz. sinciinanre mai bine individualizate.oa$rere nrai bunSa boiii qi un diagnosticmai corecr.com to remove this watermark.ulsii iur'ksotzinrt: saucnnvulsii motoriilbcale Ccln. . Aceastd..rc. Bolnavul nirndne conustient. de unde se extitrcleIa grurremusculare vecine (evoirrlie jaclcsoniand). Cu siurptome (vizuale.sii I.iDescrierea tipuritorclinice de canvulstii riiie ' na-oti"X Isioria naturatr{a epilcpsle!.).i nu Ia.1.\L )"(n! e ( a rt7.. evoiueazir doarin primele luni cievia1a.uLsii ia abdorninali sauechivalen Convulsii ihonrotorii sau de lob I T.iand se datcireszl unor lez. Conwdsii parliale sinrpio I.S-SAoh dintre cazuri.. sindrontulLennox-Castalrt.tct. Tabel 15. situagie in ca:ea&rcuJ convulsivse transfbrmfiin convuisii tonico-clonice genei-alizate.yntirome I) (vezt fig.i'uni focale lccalizate in cortexulmotor.studii reoente au iiemcnsnilt ch frecven{acrizelor:pa4iaie estenrai mai.creiorulsugaruiui gicoplir-rlui.urilei<Jir:i:arice.trlsiirrotorii maiore. Sta. 13..intr-un numiir ar:reciabil de cazuri. Dur:rta nrerJie a mal. Epilepsia esre cu mult mai frecventlJacopiJCecdt la adult. dar in 509odintre cazurile clela copil outoz.e decii a crizelcr generalizateqi aceastd poate constatare f i pusi in legbturi cu o cun.' Cr.Elemente tie geneticl niedicaid") cu ceie dout favcrabiid a epiiepsieicste notari irr caz. MiocIonicr: l'cri?e contulsive C. fiincicu muil mai vuluerabii.sub for:mi de clonii. Acestearrebuiedeosebite .r ulsii .faconrarozelefsclero. sindronrrri enileosia gi MELAS imiopatie mirocondriali. encefalopatie.ATE A. in.sit.L.r. dupX care inLrer:uperea Peste 140 de boli deterndnaregenetic au prinrre tratamentuiui nu are consecinie negative.olr.otrtrii Activitateaconvuisivii. aceaslaeste de nun:ai 2-3 ani. inci irrratur din punctdevedere al clezvoltft:ii.u. prrll/ nei corngiex Pat.Cont. Convulsiiiefebrile la sugarrecun'.Relrrisia apare senlne le clinice cardinaiecrize epileptice.srratd.c corlr.Jozlltrcticdqi accidentevascularecerebrale). Ia85 . CONl/ULSil P A.A.desi au o bazl senetici.en e convLt Ls i ve ) B.rlsive D.Dintre acestea.fih resl West.Elemente de neurologie 507 afecEiune se a{'ltria nivelul cromozomului X qi se Lipsa de repetabilitatea unor cr:nvuisii epilepticese nume$te FMRI ffragiLe X nunttil renrd.Capiiotut 1s . daci activj rater convulsivirnu see. Cu sel:ne niotorii Alte terminologii Conr.) crizelor Ia sistareafratamentului anticonvul. sornato*lt'lotorii sausenzidve auciitive..rte a unei singure enrisf'erecerebraie. .

fi precedatde semne sau surrorome paraLizietranzitorie de parteaafecrati (paraliziaTodd).re esterelatatl ca o star-e de r.tile proiundeale lobuiui teilooral gi respilatria reviue la normal. parte. A t a c u l p o a t e f i a s o c i a t c i r manifesiare precocea Ailnorii de lob tenipor.tieniei. halu_ pierderea controlului vezical qi intestinal.r. bolnavu. S a i i v a . in conwisiile careintereseazi predorninant clonici). vorbireiiesreimposibill saLi ti. Acesrease manifesti printro senzalietranzitode de A. ralizate E.a. timpul atacului.. acidemie iacrici. r aa . sisternului nervos autonom.o iobul remuoral. Aracul convui.i. AbsenSele tipice (petit mai) sunr o fonnd de crjze 6i refiecttrdescircare epilepricriin cortexril parieml. bolnavij au v.siv poate debuta brusc. La s{€r.rdsimptome .i. cef.itul ur:ei convuisii. In fimput crizei de canvu.in . globii ocularl por fi dlviagi in sus sarrinr. sau au debut focal cu generaiizaresecundar[.cle o parte a corpului l. aitor cauzedec6tconvuisiiior.fi foarte scurte.hipercapnie. apar tuiburirri emolional-afective anxieiatea .in goJ" gi pierdereacuno$rinlei. Amnezia crizei esLe Convulsii gene caracreristica. C.verypdf.lsii care poate persistaaproximariv 24 cle ore. Convulsiile pot fi generalizatede la inceput sunf.caz in caie singura manifestare Sirnpiomele Ei . ciuuii care bol.ediiiaa 2-a Convuisiiie motorii foo:rle ftrI evoiulie jac.gi amutte\ste aciesea clepiirteainilinJ[ a atacului.. de timp a pierderii constienyeipoate fi atdt cle scurtd.ts oniand subcorricaie. Pentm dif'erenfrerea cie convulsiiie partiale cauzede vertij (veni paroxisticbenign. pot aplrea iluzij.navuligi mupci iimba sau ceva care ar trebui si-i fie curlosculapare s a u b u z e j e . esle stefloroasd.oriale. Umreuzl o perioacli <je sau iinrbic. de conlraclii muscuiare intermitente (faza macropsie t . Acesttip de convulsij se daLoreazd desclrcirijor conD." frrir pierdereacompleri a cor:. care anunfd atacul (aura) .r.iirtotcleauna o Please purchase PDF Split-Merge on www. A b .u1 adessri.ioada de relaxare musculaii incluzind ambeleemisferecerebralegi adesea sructuriie gi revenireacon$tienlei.mi_qeni.gi intereseazi muscuiaturafl exoare bilateral. cunoqtinga qi cade. d e p r e s i e p o s t . ruibur. s p a s r n € conil-oluiuivezical.eropeafira pielii.aiee.u aie datorareaf'ect5djlo bju r occipi ta. llru$teaie membrelor qi trr. gi de scurti durarl a acrivitllii mororii.lizafe. R ospirzLliar iii sLrccesiuni rapicle(flash-uri) a unor lrIiri anterii:are .rdfie imperceptibild (ex. pierderea infantile.tsaupoatefi precedatde auri. bolnavul se relaxeazi. incdt .ulsiiparyiaie cu simptomesenz.special in cele partiaiecompiexe. care constau in Corivulsi ii e vtz.e privire .Acestareprezintf. Aceasta este generalizate.ia!d.. t i a e s t e e x c e s i r .sare..se flash t.. acjdozl respiraro:ie.cize d.ni puternicZcu Curat5instanhnee). neconvuisive primitiv genera.. complexe aste nevoie de EEG. c u s o m n esre ceamai frecvenri. care survin repetat. Convuisiilc rate. de trecereirl revistii contracfie nruscuiari suslinutit (faza ronicI). qi adolescen[. Aceslea con€rau in Acestea sonsiau in fuiburiri tranzitorii ale functiiior contraclii muscujarebruqteqi de scurti clurata.onte vegetative B. Acestea constau in piercierea Durerilc abdomrnalerecurente aJecopiiuiui suntdato_ bruscl a tonusuiuiposti"u'al gi a conqtienlei.drj Convuisiile cu vertij sunr greu cle diferengiatde alte vegelative.Ll mai vrilsive in iobii remporirli.pentru ca apoi s[ devini generaiizate. de 1ipi.serrneledin partea sistemului uervos poate fi cIderea bruscl a capului cirtre anteriol sau vegetati.dureri abcloniinale.al. bol.parenfal ameninqdtoare de cie manjfestirrj clinice. bolnavul acuzi adesea iusogite de obicei de srereotipiiqi cie actiyifi1i mororii cefalee severi qi duieri musculare. Convujsijie tonico_cionjce invoiunure(automatislne motorij).l oprireabruscd. CAnd se lrezeste. furnicifur-i. iabidndtX). Ocazionail. prin cidere.navulrdr:rdne hiporon gr nu B. convulsiile mioclonice).Convulsiiie paliaie complexe sunrprofund. hipoxemie.lumi. lsoclate cu alte tuiburiri I. Convulsiile sionc.in majoritaLea ctrzurijcr. Adesea. (di1a-t. mai dificil de incadrat in ce privegte locaiizarea.acgionati. amorgeali.Bolnavul isi pierde Bolravuli.com to remove this watermark. Reprezinraaiesea o 2 . Debutr-r] Dupi o convulsie motorie focall" rlmAne adeseao convuisiilor poate. cinarijvizualecomplexe. asociazi devierea globilor oculari gi clilirr. atonepot..adeseacideri bruste . p a rv i i r s i r u r i " cu rotul srriin sau nou (jttmais-vra). Faza tonicd percep{ii drsrorsionarc (miciopsjeeste urmati. Atacurile mai preiungirepot incepe cieconvulsii.r.rnchruiui la srigarsunt numite tahjcarciie.i ciderea din picioare. Eie au un spectrufoarte iarg se\/eretipurj de convulsii. sunt irr niod obisnuit asociatesi in aite ripur. in convulsi i roni co-clonl ce Acesteasuntexpresiasuferinfeicreieru jui in rotajimre. inabiL#rfj ale mi gc iri ior.c r i r i c 6 ' d ec l u r a r i v a r i a b i l [ . 2. Statusal ep i leptic canstd. Copilul mai mare cu convujsij .508 Esenlialulin PEDIATRIF. Convulsiile mioclonice.lrapicl Convulsiiie o_lfacdve 'fonusuJ pot incepe ca un miros nepl[cnt posturalnu este afectat.ri rnultesecundesauminure. Cont. dilararepupiiard. Corrulsiile sub fonnd de absente inlepirturj.. Corzvulsii parliale to-piooi raspuncie Ia stimuli m. 3. de tip convrrlsii tonico-clonice.Acesttip de convulsii p r e l u n g jt e d e t e r m i n i t u l b u r z i r im e t a b o l i c e m a j o r e : nu poarefi ciescris clecfitde copjiul .r".Fazainiiialda convulsiilorcJnsd ctin ci.fEri per. Convulsiile tonico-clanice. Existi amlezia atacLrlui. automatismemotorij. in timpr-rlaracujui. Conyulsii pnrliale cu sitnpr.egetative tralrzitoriirnenponate. Ivliqcirile semne curn sunt palo area.bolnavul nu cade in perceputde boinat'. stareo de congienld este abotitd" dar perioctda comund in special ia copiii mici. fiind Drececiar smreconfuzianali. Ele incjr. cu sunt relatate de bolnav ca scnzalie luminoasb d.Durerile abclominale slnt diflze si mioclonice generalizateprezinti. Accsteasunr cei. .ldevine cianolic. Maxiliirsle senzaliaunor inriimpl&i Ei siruafii pe carele-a mal trdrt sunlputeffiic srrinse g. Daci sunlilfecrale po4iul. s e n l ea t i p i c e .

Se remarcl pfedispozilie geneticl de lip mLriiifactorial.Elemente de neurologie Capitolui mare urgen[dmedicail. aplrute Ia intervalscurt. firei stare confi.stres. Intercritic.spicLrite qi tratatei. jrr poatesurveniin infecfi ale SNC {meningorlu convuis encefali d.risii. Crrzele par declanqatede . traseeelectrice nrodifi cate firi explesie clinicl gi rnanifestlri c]inice cor-npatibile cu o crizi de convuisii.li contraEpilepsieia adoptato clasificareacceptalipe plan interna.i^^ ^.rzionaii po.carenu au corespon(lent pe tr:lseul --^ t video-EEC timp Ce?4 concouritenti EEG. s09 C tasifi carea epit epsi ilar Complexi'. precipi-"a privitr.citirul indelungat. Absen[eietipice {vechea denumireera de . iira pierde-rede tonr"rs slu cidere.com to remove this watermark..rnu$carea linlbii. Atacul convu)siv poare imbrIoa aspectulcljnjc de statuseoileptic $i esfe urmat de pierdereacontrolului sfincterian (pierdere de urind.riin incadrareirclinic[ Si elecrricIa unor cazuride epiiepsie ia cclpil.sti..verypdf... e r s i t a t ed e s i t u a l i i c a r e p o t cnza de convuisii (oboseala. a fosr incrirninaLd o m a r € d i i .in lipsa.sesuprapuue pestecel al crizelor tonico-cionice gerre'. care line cont cie 2 para:letri qi anurne de etitriogie iioioparice.t acra nn'n-or FArrrr\l^ai/..^ r / r 4 l n r ir. Prelungirea crizei de c o n v u l s i i t o n i c o . . abces cerebral)..1r .^.simptomatice. deoalece.rile paroxistice caracteristice cnzeior epilepticenu al intotdeaunaexpresie paraleldci inicd/EEG.niti practici este cea mai in sevrajul b i u s c a l n r e d i c a l i e ia n t i c o n v u i l s i v a u t e p..e currogtinlei. rjn lipsa de compiianfd a pacierrtuliri sau fan:iliei. .. il n'reciir-i spitaiice_sc. ^li. s ue i p r l e p r i cr e p r e z i r i t l expresirmlxinrali a epilepsiei.aiizace.l o m o g r a f i e ia .4ceastd ciasificare este cunoscuti sub numele de epilepsiilor. . P€ntrucopilul-mic nu esre rar ^..zeloi inrudite" (CIFSE).ii nedeterminailiie speciale".. in ar:ul 1989. Postcritic. care nLrpcrmit rciuelel siirii de con. Epilepsiaicliopatich de'iineqle un grr-rp ric r.ci er. gi in special a c o m p r i t e r . epilepsii)e copr i lLrr D remarcatfaptul cI manifistareaclinicl nu esLe. datoritd afecthrii hipoxicea creieruiuj.Durata crizei poatedeplgi citeva ore .stareade subintrante. Utilizare:r noilor metode irnagistice.. Ei anulne Please purchase PDF Split-Merge on www. cu pierderea stdrii de con$tienti. scume de pierCeiea iutrenrDere a'activitllii ffotorii sau verbale.cripfogenetice) gl de aspectul cijlic al crizei (crize pafliale. Repetabilitatea cr:izelor. focaie generalizatel in cl asificare existir o sutrdir.Tabloul ciinic estecel descrisla convulsiile ronico-clonice.u"5.rr..picct! seizures).. toxice organofosforice ) etc.atea clinicl gi etiologici a epiiepsiilora determinatdificttltdqrremarcabilein clasificareavariatelor manifesriirj epileptice.sise datoreazi unei activitiii epilepticecontilue sau unor crize repetate de convr. traseul EEG poarefl noirnal.ent ia R e p : : e z i n2 i irl l T o c i i n t r e iu .iziune consacrati.rii premenstruale).sub fomri rie cr:rrvulsii.stictali. StatusLrl epileptic estecauzl de deces.iesaustimularefonicl. cr de criz.finitie.ullerior gi in afebrilitate.tratamentului poate avea sfi|git letal sau poate de[ermina adec\/at.de aceeatrebuie intervenit prompt. Trebuie qiiut ci miinjfesd. u Iv e \c .. Deqi factorii declanrsatori ti crizei nu sunt intordeaunaevidenli..ron ^I . . Conrple>rilatea acestei ciasificfu'inu face obiectul tlrtirji -sirnplificate si cornpt'ehensive a subiectuiuiin . .sau1a compurer" emofii. in c a r e s u n t i n c i u s e c o n v u l s i i l ef e b . .privirein gol". maj frecr.std.icirnici cieepilepsie. dar fr:ecventl cauzi inti]..-x na ^ onv t . Eenerrrii.-i.Oricaretip de crizE de epil:psie pcate evciua spr3 stat'e de riu convurlsiv. TAS se subimparl in doui tlpuri predominante.r l s iD j uI f d vvrr I LrrJrl r i re L s dEe u 9 tc q tjt a l an tas. de obrcei. ln afara de epilepsie. d u s i a c r e $ t e r e ac a z u r i i o r i n c a d r a t ei n e p i l e p s i a s i m p t o n r a t i c i l a r p r o g r e s e l e genetictimedicaleau avut ca rezultatdesprinderea lrnor ttpuri de epiiepsiecu cieterminism genedc din grupulnrai larg al epilepsiiloridiopatice.i-. apal'entf. permite corecta incairare.Jotr forrlele celc mai col't-lune.intqxicalii rrave vascuiarcerebpal (antidepres i ve triciclice.suferinEii cerebrali. i n i e J b r n i ap r e c e c l e n t i . Inregistraiea de ore aduce multe precizf.. c[ exj.s dioparicd E p i t e p s iia De...CIasificarea si a cr. incidenSa epiiepsiei esre apreciatd I a2-6Vo dintrecopii.c l o n i c ep o a t e c o n d u c e l a a u o x i e s i eventual . varia de la rare ]a Flecvengz. ascen.grand nlzrtr") poate debuta ia orice virstl qi este cea rxai frecventl form. a siuciroarlelor epileptice . S c p o a t e c b n s i d e r ac i L s r a t u . accident: (rupturl de anevrjsm).: acestoratacuri pcrate sute pe zi. ^^ni1t. factori de precipitarecare pot fi icilosili ca manevri clediagnosticciinic qi EEG. r i l e( t a b e l u l 1 5 ..15.. cunoscutsubnumelede smrus postcritic. o cauz6cleiiniti. practician.nexienso.rventiia.rional referitoareia eoiiepsiesi crizele epiieptice. sechele neur-ologiceper"manente. prezint[ cefalee EEC modificiri caracteristice <iacla fost ir:registratiin tinrpul crizei.v Pr r!!ul!lrr! d-:o ( nvuisii uL in aferrriljtate. rtrai il'ecvent intllnite in DiicticacliniCir entiLiliciinico-electrice si carecor]sriLuie mai ugor de incadrat qi Ce inreles cie ci.s i cognirivi corespu nziroarev ilstei. -. ^-. ) .el. copiiul rimdne semicomatos sau cade intr-un somn addnc.Sitr-ra.e fctr. statusul epileptrc nu pune probleme mali de i'alamcnl gi de prolnostic.Absenqele tipice simp)e se descriu ab<:ertse nuuraiin copijirie (dLrpi5 ani de obicej. ceeace nu exclude diagrrosticui cie grand mal.o n 11o7y6]13t-" psihorrr otorie . Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip . Intercriric. -evenlualfeca)e). caceva hipe. g i a n s p l e a o d e o s e hd ru Iiteratrra angio-saxonI sunt notate cr-rTAS (t1. Aspectul ciinic poatefi icienticcu cel al tuturor fonrielor clinice de convulsii descrise dar. medicamente.Liga lnternaliona. De cbicei. 2 .tre un n-redic t. tlaurrrattsmcranian.il trinp indelungat ia televizor .r ! t/.siune termic[ gi incadrareii inigial5 sir fie cea de convulsii febrile..Vor ii .ltienld inrre crize.epil epsiiI or gi una denumjtd.pstiimal" da l " . Unii copii acuzl postcridc.icesisubcapitol.r.

droguri).context hormonal. Epiiepsiilede Job occipiul .lonicegeneraliz. cra:npele Blitz-Nicl(_Saiaam) . afraren.510 Esentialulin PEDIATRIF.sindroamelor epiieptice crizeior inrudile 91 (Liga lnterna{ionaldcontra Epilepsiei. Sirnptomatice(secunclare) ' Epiiepsiiiede lob temporal " Epiiepsiiie de iob frontal .ediliaa 2-a clasificarea epilepsiilor. ec)anrpsie.ricc generalizate clerrezire " AIre epilepsii idioparice generulizate neriefinire 2. Sindrom West (soasmeinfantile. Epilepsiireflexe. SindromulLennox-Gastaur . l1'. Idiopatice (primare cr-r debui legar de virrstd) " Convuisiile neonaralefhnriliaie benigne " Convulsijleneonarale benigne ' Epilepsiamiocionicl infandid benigni t' Epiiepsiaabsenp a copitului (picnolepsia) . Erioiogie nespeci{'ictr . Epilepsiaclonic[ progresivi partiatiicoillinuir a copi]uluj 3.spune cu siguran!5 daci sunt generaiizatesau focale.statice . EpilepsiaebsenF. evenirnent acut nreuboiic iurenrie).sificareclart. Encefalopatia mioclonici precoce . Epilepsii legate de o localizare (par{iale. Convulsii febrile " Crize izolate sau $atus eDilepfc izolat. clepdvarede . Epiiepsiilede lob parierai .verypdf. Sindroame speciale i. .Epiiepsii rredeterminabile 1. Iccale) f .com to remove this watermark.neplovocate ' Crize legatede factori irientificabili: stres. i.ate al cdror aspectclinic . Criptc'genicesau simptonratice . cauze toxice (alcool. Aici por ij inciuse crizcje tonico-c.iepsiacu crize mioclonjce-a.2.erori innbscute de nretaboli.1.1989) Tabel 15.Epiiepsii gerreraiizare . Crize neonatale . Encefajopatia epileptic5 infantil[ precoce . criptogenice (presupuse sir'ptomatice. Epilepsia copiiului cu paro.somn .srn ( f r e c v e nt maniiesrareca epilepsii rnioci onice progresive) III. idiopatice (primare) " Epilepsiabenignaa copiluiui cu spjke-uri cenrroremporitle . Simpromatrce a. Ajte epiiepsii generalizate simptornaticeneciefiniremai sus b. focale. Epilepsiacu crize ronico-clo. E.iuvenili " Eoiiepsia miocionici juvenil| (oerit rzal impulsiv) .somnur'i cu ri'de lente " Afazia epileprici dobAnditi (Sindlomul Lanclau_Klefnerl 2' Epiieosia co cnze desprecare ntl se poate .dar cu etiolcrgienecunoscutr) II. Eoi. Please purchase PDF Split-Merge on www. Crize qeneraiizaresau/rsi focaie . Crize legarede situalie .5iEEG nu permite o cja.risme occipitale Epilepsiaprirnari dc cirit 2. Sindroame specii'ice 'Crize epileptice clt etiologii variate: malformalii cerebrale. Eoiieusiacu absenlemjoclonice 3.piiepsia miocionicd severl infantili ' Epilepsia cu v0rf-uucii continu[ in cursn].

TAS nonocular. C) qi hoioprozenscieroza tuberoasd cefaiia (flg.porencefalie.cu manifestiri EEG constau tiplce carc precizeazhdiagnosrianl.Exist6. Epiiepsia fotcsensibiii este o form[ de epilepsie idiopaticl in carecrizeiesuntdeclanqate deluminassfrn(stimulare teietoare luminoas5 intermitentidin discoreci.).. ceiernai frecvente Cauzele aleaf'ectiriicerebrale sunt . hidrocefalie. calcificf. 15. oprirea in dezyoltarea psihomotorie gi traseu EEG specificmodificar.com to remove this watermark.Evoiulia estefavorabilS.riiirtirziere tn dezvoltarea psihomotirrie. gi maltormatle Microcefa{ie complexd craniofacial5 ia unsugar devArstd micdcarea dezvoltat spasme in flexie.cn activitategestjch gi orald. cu CT cerebralsau MRI fbrl modificlri. nu sereconand[ uatamentspe. carenu trebuie atribuite convulsiiior ci subsuatuluilezional preexistent.Cel de-al doiieatip. 511 Epiiepsia sinnptomaticd (secundard Definifie. Neuronii micl GABA-ergici cu f'uncfieinhibitorie suntin special susceptibilia fi afectagi.tmnchiului si membrelor" . malfclrmaEii cerebrale pdmitive dinte care rulbunlrile de migralie neuronald ocupdun ioc primordial. cicatricigliaie. etc. debsebire de cei cg epilepsieidiopaticS. cu dezvoltare psihomotorie corespunz5.sc.Epilepsia poate aodrea rmediatciupl aceste evenimente patoiogicesaudupdun inrervalde tirnp (luni.nitos. microcefaiie. .Elemente de neurologie unul . care a fost incrirninatl in declansarea boiii.IO-2}Vo dintre cazuri suntcriptogenice. merginddeia microcefalie(fig.). -careasociazh in tirnpul absengelor activitaterinnici ocular5. Epilepsiasimptomaticd sau organici)cuprinde ungrupdeafecEiuni cerebrale cunoscute. pe un tras€ude fond normal (cu excepgia stlrii de riu convulsiv).uninrind Fig. status epiieptic^in aceastd formd de epilepsieidiopaticE generaiizatS ce se manifest6 ca o stareconfu.Se mai noreae5 in erioiogie (tig..A. ia toatecazurile simpromarice prognosticul este rezervat.spasmele infantileau fost prezentate ca o u'iacii compusddin spasmeiufantile.Leziunile maivariate. tulbur-iri t1e nrigratrie modificIrj iipicepentmfacomatoze neurrinali. Maiformagiilecarebrale constituieo cauzi frecventS. in aceste ceeace sti la baza aparigiei descirclriior epileptice. cu vojtaj inalt qi frecvengd de 3 ciciiisec.gte criza. daci ss.ocular". Prognosticfavorabil in spasmele infantiie sepoatespeiadoarin cazurilecriptogenice.Capito{ul ls . 15. . Spasmeie infantileau un aspect oliriic caracteristic. f5ri r6spuns la stimui.verypdf.Debuhiltardivai convulsiiior perea sedatora dezvoltErii progresive a cicatricilorgliale in creierrrl afectat. conicalL. adrciaapar iaun sugaranteriorsd.Majoritateacazurilorevoiueazd insd ia copii cu afectare neurologici sever[ qi sunt incadrate in rindui epiiepsiilor simptomarice. cu juveaiidpoate ierrusiune in85% dinrrecazuri. E.9.toare vArstei pdn[ in momentui declanq5rii convulsiiior. traumatismele tumoriie cerebrale.copiii prezenth.nd retard mental.8.cific ci numaiinterzicereaiocurijor ic cdculatorsauprivirulindelungat la ecranul TV. Neuronii din aniie de gliozd sunt deforinagi..). Crizapoatea\/eaasfJeci cieabsenfe saucrizemiocionice . Examinarea creieruluiprin computertomografieevidenEiazX adesea arrofiecerebralifocaldsaugener procese patoIoalizatA. desc[rc6ri carc dureaz[mai mult de 15secunde. gice inlocuitoate de spaliu.nu suni recunoscule imediatde cdrrefamilie gi chial nici de medicii mai dneri saudeceifdrdexpenen{E fuipediarie. sauorbitaiii.'rifestarea clinicbrnajora.secheledupd hemoragie meningocerebralS ia naqtere.zionald preiungiti.atrofie porencefalie. dardin experien{d puternillnna c5. cu debutgi sfArgit bru.in special la sugar. asociazX confraclii nriocionice gi automalisme oraie. in clescrierea ciasici. in IiLeratura medical[ se admite cd.in rnodcaracteristic.10.ri inracraniene. coincizindcu vArsta la careseefectueaz[ vaccinarea DTP. 15.degi:forrna evoiuapdnl in a 3-adecadlde virstd. infantile (sindromrel Spasrneie West). cu o subtiid retropulsiea ochiior gi capuiui gi. ani). secbele neurologice dupdsindrom hipoxic-ischemicperinatal. i-n timp ce neuronii exciratori predomin6nd supraviepriesc. in 2-3 ani. pe ecraneie tdievizoareior sau pe displalaulcaiculatsarelor pe carssederuleazE . delatorie Ia nagtere. preiunge. Bolnavulcu epilepsie prezintdadesea simptomatich qi deficitintelectual anomalii neurologice imoortant.ca qi in grand mal.t 5. ftrI evenimente cu acfiune. in careconvuisiiie reprezintima. spre . cu alterarea morfoiogieidendriteior. In general. copilul prezintl crize repetate de contractuli tonice cu flexia bruscda capului.cu debut tipic intre 4-8 luni.fonna ceamai cornunL.si secheieie anoxieila nagterc. Acestea din " expiozii de descfucdri de vArfuri-undI generalizate. Acesiea constituie ceamai mae partea cazurilorriesindrorn West cerebrale subiacente snnr dinftecele $A-]OE.Fonnddeepilepsiecaracteristicisugaruiui.jocuri"l). Please purchase PDF Split-Merge on www.i.8.

capui esre . C. o a i 6c u t r a n s m i t e r e aurozomal Sugarul a fosi internat pentru spasrne ' dominanta.. Sclerozd luberoasA. crizerecurenlede grandmai. cizecare dureazi careva secuncie dar se repetd ln saive. Fig.unicd. Numeroase peie acromicela n i v e i u lt e g u m e n t e l o r c. Fig. ' pozilia fldruiui ir: uLer.Spasmeleinfantile pot fi gi in extensie (fig.11.efaiie 9inara.cu moderatreiard prezenta menrai. Malforpafhcerebral6 (conlirmatiCT)esteasociatA in modiipiccu anomaiii aleetajuiui mijiociu alfetei.Esenlialulin PEDIATHIE..apnee..9. 15.9. Peteacromice ienticulare Janivelul memoretor ' inferioare l a f i u l a d o l e s c e n t ed i in figurile a n t e r i o a r eo .Spasmeiesurvin irecvent in somn sau in perioadeie de rezfue.9. 15.editia a 2-a Fig. 15.)_qi atunci cuprind in special mugchii cefei. 15. aresuferd $i el de scleroza t u b e r o a s Sb . Se remarcS hipotelorism.verypdf.. A.. microc. . ?nflexie iar marnacopiluiui. Fig. cauz5comun6 de spasme in flexiela sugarul mic. 15. cu o placE fibroasE angiofibroame $inumeroase iaciale.u a s p e c tl e n t j c u l a r (important markercutanat pentrudiagnostic). Facies caracteristic intr-un cazde holoprozencefalie. Ac-elagi caz. E.aruncatpe spare" gi rimine .10.ingepenir"in aceasti pozilie timp de clteva secunde. Please purchase PDF Split-Merge on www. se insotesc de pierdere cie cuno$tinli.com to remove this watermark. Facies caracteristic.

6. altele bjocheazdcanaleiede calcin. Nu se lrateazl prima crizd de convrrisii.eventual in paraiei cu momentul remrterii (eficacitatea terapeutice) 5. cauzb dehiperexcita. retard mental severgi hipsaritmie traseul EEG. de conrmlsij (convuisiile ocazionale).com to remove this watermark.Wait pe spasticd.Elemente Capitolul de neurologie I 513 doileamecanism deacliuneeste celcunoscut subdenwnirea de mecanismGABA-ergic. medicul va line searaade: climcefavorabilegi pentruci s-aciemonstrar efectele cI efi cienta medicamentuiuirespectiv asupraaceiui in spasmeie infantile ar existao hiperproducfle de Cfuxt dp de epiiepsie.tratamenhrl cu antepilepticele ce vor fi descrise 4.are spasmeior infantiiecriptogenice.si fie prin impiedicareadescfucdriineuroniior estesimptomc.Un al doze fraclionate. Evaluarea eficacitltii terapeutice se face nurnai starea inactiv5 qi impieciicAnd descdrclrile ueuronaie dupd o perioadd de acunulare a drogurilor.. and see"! 2. pentru majoritalea pleparatelor. Orizontul de aqtep". Principii de tratament antiepileptic Principiile care vor fi enuntate in continuare au fost compilate din recomandirile fnrtrilor internagionalede luptb imporiva epilepsiei 1. asincron.. ceea ce nu defeed-back gi prin aceasta mecanism s-arexplica efectul este totdeauna uqor in practica clinicX. Medicalia antiepilepticl aclioneazdde lent5 a dozelor pAndse ajinge ia acunrulalemedicamenobicei asupmcanzrielor ioni ce n:embranare. Numlrul receptorilor biiitate neuronalX . obgineun nivel eficient" rnedicalia trebuje... de sugestive sau condifiie de inregistrare si nu fie AIte tipuri de epilepsii care sunrfiguratein tabelul peCecte (situa. cu vArsta.Foarte multe meditiepolarizar-ea adverseale acesteimedicalii (somnolenfl). Dozarea nivelului serjc-esfenecesati Please purchase PDF Split-Merge on www.nd substanga anaiogii de structnrd cuprincipalulneurotransmildtor inhibitor cenual. nu are indicaiie EEG estespecific ailerat. impi edicdnd toas5gi la un nivei sericoptim. Ciza izalatd cu traseu EEG normal necesitE numai supraveghere.rii excitagiei numdnrl crizeior nu estefoarte nrare) urmatl de cregterea in afaraacestuia. este denumirea ceseacordH unui Hipsaritrnia 3. beneficiazl de un tratament specralcu ACTH de primd intenEie. Modul dc actiune 8. iar un alt.'crescAnde(posibi) dacE uarologicl din focari:l epileptogen gr a difuzi. i1ng5.traseuiar'6ndcaracter de terapeuticd. 15. Spasm cu tetraparezi ar putea fr unica. admi:ustrati in doze progresi'. ciovedesc fi inefi ciente se iapoliterapie a Tratam entut epilepsiei dLvile necesari numai dacl bolnavui 7.verypdf. Se obiEnuiegte ca medicalia antiepiieptici . cu primul rAnd pe criterii clinice gi abia in al doilea rAncipe undede marevoltaj. cu ar supresa metaboiismulgi secreliade CRH printr-un conditia ca incadrarea s[ fie f[cut[ corect. Este posibii ca.haotic. prelun_sindu-ie 9. Monoterapia este ferm lecomanCatd gi reprezintii ulterior.zc.gi hiperpolarizare. Se produce o inhibigie sinapticX. a doua sau a treia alegeregi numai dacd acestea se trece ant:epileptrcn. Politer:apia kleCicamentele antiepileptice sunt substanEe care prezintd mai multe tipuri de crize ca1'e nu potfi controlaie inrpiedicS specific crizeie de epilepsie dar si alte ripuri de un singur drog. . specificipentruCRII estefoartemareia sugarEi scade .Poten1iaiu1 convulsiv" inregistrat EEG.efecte secundare: gi convulsii. balbiturice) deschidecanaleiede ziinic.11. Normalizarea faseului FFG nu care. activtrav6. neintreruptqi. Aplicd principiul . Aceastdterapie este acceptatE antiepilepuce. eflecte cameuteirlocheazS canalelede sodiu. cu influx de ioni de Cl. droguri de pediatru. Pentru a se repetitive. hipsaritmie.Ia rdndul ei.nu vor fi ratatein aceastd fiind apanajul secgiune.acidul y-amino-butiric(GABA) (Vi gabatrin.1s.riereiariv frecvent intdlnitd fu pediatrie). (corttcotropin-reIeasinghormone).15. criteriul normalizXrii EEG. Estesingurafomi de epiJepsie reprezintl un scop in sine al tratamentului anticoululsivant. Tratamentul se va instifui in cazurile de epiiepsie in care diagnosticul este csrt-. mai aies dacd suspectdm epilepsie idiopatic'i. Monoterapia presupune.panicularitEiile indiviCuaie ale pacientului. fArI crize manifeste. deoarece aceasta in extensie la un sugar Fig.in cior. la terapeutic favorabil al acesteimedicatiiaparent neconinceputui evaluirii.administratl gmp (benzotliazepine.ln alegerea droguriior halamentul pentru sauciecofiicoterapie. neurolog medicuiui prima.Gabapentin).prel de cost. Evaiuarea rezultateior tratarnentului se face in raseu EEG profund 4sTqrganizat. Se evitd astfelprincipaiele membranei neuronale. asocierea de vArfuri gi undelente. modificbrile EEG si nu fie'suficient venlionale in tratamentul uneiepilepsii.2.pe Tratarnent. ACTH gigiucocorticoizii depirde de tipul de crizX qi de tipul de epiJepsie.

verypdf. Dieta cerogen5. Compiiangafamiliei gi a pacientului este indispensabilEpentru obginerea efectelor terapeutice. Preparatele foarte noi sutlt concepute ca tablete enterosolubile sau cornprimate filmate cu cedare conrroiatd" minitablete enterosolubile retard sau capsuie cu granule care permir o eliberare preiungiti in intestin.i tlaramentuiu!. Nu se va administradacdexisti bloc AV.).1i a unol condigiide vialX carevor trcbui respectare (evitareaexpunerii inrempestiveia soare.hirsurism. lie ci .com to remove this watermark. intelziceiea perecerii unui tr. hipotensiuneaneriali.e de epilepsii. Timpul de injumitdgire este de 14 ore. fiind inruditi chimic cLr barbituricele. Seutiiizeazl sub fonnd de acid valproic sau vaiproatde sociiu. dar care se poate corecta prin administrare de vitiuruna K.ceiacd electul anticonvulsivetxt nLte. 11. plnd iar 12 iuni in anumire cazuri). capsule..i. Examenul minimal (hemoleucogramtr. Ii: {ara noasrtr. nistagmus.ciarexistI qi preparare care conlirr un amestec (DepakineChrono). ia. in primeie 6 hlni de adninistrare. niciodat5 brusc. Se eisegre srib fonni de fiole (250 rngi5ml) sau flacoar:ede solugie peduzabiil (15 mg/rnl.ci. Renunlarea la unul dintre medicamenteie pentruineficien{I saupentru ctrs-adeclarat antiepileptice . Se incepe cu o dozi progresiv crescAndf. se cre$teient cu 1 mgAlg/zi pdni se aiunge la doza terapeuticX recomandatX.pepsi-cokr. eruplii culanate. 10.agtepta"la inceputu.Nu are acliune asup:a absenlelor tipice gi nu se adnrinisueazl nici in convulsiiie febriie. Doza acirninistratl va fi crescuti lent. Pacienrul trebuie informat asupra principalelor efectesecundare ale medicaliei(qi chLrnsupftI eventualelor riscuri pe care rrebuiesI gi ie asume. bloc sinoatrial. Sevralul se poate propune bolnavului duni o perioadfl de 2 (51 ani de evolugiefi. anemie. absenqe tipice. dipiopie.gatorie.rpesre6 ani 1-3 tblzi il0O^30()mg). 12.. Depakine.ri crize convuisive (crireriu clinic!1. ProcJtrctd injectabil de fenitoini slr nume$tePhenician Ei are indicatriespeciall in starr:sulepileptic. Aceltia 'ror fi informafi asupra consecinqelorintrauperii bruqte a ffaramentului. Periliu.Se rec<>- Medicalia antiepileptici l. fibriiaEie. mergind AceastE. respectiv^/50mg/50 ml. preiuneindu-le stareainactiv5. doza calculat[ reprezintl de obicei 1-2 Lbizt (l00-200 mg). ExisrriflucruaqiiIargi ale niveiuiuj seric.z. Niveiui rerapeutic plasmacic este cie 10-20 pgiml.rteih. Monitorizareaperiodici (clinic5-EEG qi paracliniai) este obli. 13. miEclri corsi. tremor cierepaus. descris5mai ales ia copii.cu diferite cantit"llj de srrbstanllactivh adaptate -virstei pacienlu iui.fie forme locale (motorii. Este medicamerrtul ideal pentru pacienlii 'care plezint1 crize majore altern0nd cu crize parliaie.pancreatitl{'uneori farali!).antaj al aceslui arztiepilepticesrc a. iar peste ?5 prg/ml se inregistreazl fenomene de supradozaj. Pracdcarea sponurilor il care scunepierderi de cunogtintd ar puteaprovocarccideuteg5ave estefonnal conraindicat5. pcrioadi in care r.vindecarea" se face lent.flutter. Orfiril. A cpiLt ne: biocireaztr canaielede sodiu voitaj -dependenre. sindrom StevensJohnson. perioadi de sevraj va fi iungl ( 1-3 luni. care s€ cre$te progresiv pdni la J5-40 mg/Jcglz. ceeace iirputea aveaca efecl reducerea Please purchase PDF Split-Merge on www.edi{ia 514 | Esenlialalin PEDIATRIE a 2-a numai in unele cazuri. venij. ?ncazurispeciaie(sindrorn Lennox-Gastaut).ol: sau in faga ecranelor cornpuierelor). Fenitoina (difenilhidantiona) (DPH) face parre ciin clasahidantoineior._ Efecteadverse. sindrom Lennox-Gastaut).forme. 2.ailLuri de medic) plecum .Acestease vor . cu o dozd uzuall dc 20-30 nrg4ig/zj. Se mai semnaJeazl trenior. diagnosLiculde epilepsie contraindicS oblinereacametului de conducereauto. rnai ales la adolesbenre. astfel ci la doza optimd se va ajunge in interval de o sirptin:Ani. fenomene cu caractcridiosincrazic. Dctza: medie este de 5-7 mglkg/zj. Acidul valproic ffPA) sau sarea sodicd a acestuii (valproatul de sodiu). Cel mai frecverit efect advers consrXdin citoiiz:'t hepatici cu cregtereatransaminazelor (foarte rar s-au semlalrtt accideritefatale.tablete). aparitria brusci a unor stfui de sfupoare sau comi. tabletele avdnd 100 mg. teste de citoiizl hepatici.&g/zi. ExistI soiutii pentru administrare orail (sirop.mppr:eaindelungat ia reievi. Efecte aciperse:ataxie. Alarele ar. psihomotorii). in trepte.evitareaunor alimentecum suntcafeauaciocoiata. ln decursulziiei.rilor traseului EEG. ProdusulDepakine Chrono arpurea fi adminisrraro datl pe zi. anemie rnegalobiasrici. cu necroZl irepaticl aculi). Adminis rrar[ femeii gravide selransmitetranspiacerrtar qi produce hemoragie ia nou-ntrscut prin hipoprotrombinemiape careo induce..trornbocitopenie. Creqterea nedoritd in _qreu[ate ar putea fi un et-ectacivcrsredutabii al tratamentuiui cr: acid vaiproic. acnee. crize mioclonice. Este singur. sindrorr Wesl. Penffu copilul de 3-6 ani. acliunii antiepiieptice.Carrelaqia acestuiacu eficacitareaclir:icE estediscutabii[.gingivitd hipertrofici. senzoriale.derea pfirului.erirem multiform.) esle necesarin special in primele 6 luni cieIa inceputul raranentuhii cdnd por fi evidenliate principaleie efecte toxice ale rnedicagiei antiepileotice. .nonitorizarea tratamentului trebuie si fre rnai stricH.:i anriepileprical cinri spectrude acliunecupriade toatetipail.. Existd o mare variatrie individual[ privind biodisponibiijtatea.sayitde seciare.suntfonne generaiizate(cu crize tonico-clonice.leucopenie. Indicafia majorii estereprezentaticiecrizeie tonico-clonice gi crizele focalejacksorriene. 2 mgkg/zi. Se va apreciaeficacitateaciinic[ qi abia dupl aceeaefectul favorabi] asupramodific5.poatefi recomardatS. Niveiul terapeutic piasmatic esLede 30-I00 prgiml. Acliune: biocheaz5 canaiele de sodiu voltaj depenciente(efect direct proporgionalcu doza adminisnati) $i inhib[ neirrotransmilitorii centrali. Denumiri comercialerConvuiex. al acestor doul substan!e i)aze: doza inilialii este de l0 rng.

Dinire efecteieadverse fracturi in os patoiogic.carepermit administrareaunor doze sauprociuse unice. epiiepsiiie antiepiutilizat mai fost cel a tipice. . scarlatiforme.deoarece clea dor"ra necrozd produce poate accjdeniali srrareaparavenoasd este copil ia recomandat tisulari. Doze.v.ie. len!.decj I ml din iioli congine 5 rng. Se incepe cu 5 mg/kgizi qi se cregtetreptat tioza pin[ la 10-25 mg/kgizi' Pentru uz pediatricexistdsirop 100mg/5 m1(Timorril' Tesreiol) retard. cu acliune care se instaleaz5 rapid' calacter esenlial care il recomand[ oa produ's de bazd pentru sistareacrizeior de convuisii.Pindrecent absenqele lepic in pediauie. cu pugineefecteadverse'Recent a inceput sX fie inlocuit de produsele mai noi Di penhr: ci somnoienla(uneori agitalia) pe careo determinl este consideratiintolerabiii. agita. deoarece uneo. Acestea pot fi de 150 mg' 300 rng.cre$tereasalivagiei9i a secreliiior bronhopulmonare' ln tirnp.l'. in convulsiile ocazionalesau in stareade rlu convulsiv' Deoarece durata de acliune este foarle scurt[.agranuiocitozd anemiemegaloblasticd. in crizele majore tipice. Tableteiesunt de 200 nrg. de preferat cu diiua' poate face picizarea c[ solugiadin fiotd nu se astfeici se va adrninistrain ritm mai"lent'de 0. de aciminissai in2-3 prizr ziinice. Efectul inriucror enzimatic ii face recomandabil in tratarnentui icterului neonatal cu bilirubind indirectf. administrarea lui se de nlai lungl cll acgiune va asociacu alt anticonvulsiYant cum ar fi fenitoina' cluratd.inciusiv in crizele minore' GABA-ergicl pnn fixare pe recepto::ii inhibiEie Acpiune: qi pentru GABA facilitareadeschideriicanaleiorde clor' in tablete de 0'5 qi 2 mg' Doze. empgii se descriu osteomalacie.1iu'scdctunezi gurii datoriti unor efecte anticholinergice' Are 9i ea acliune de inductor enzimatic.de Desitinpentru adrninislrare intrarectali este o forml nouE de prezentare a medicamentului.. 5. ru beoliforme. cu multl poate producedepresierespiratorie' plecaulie. 0 1 5g g i 0 . Peste 1t) pgrml apar efecteietoxice.. 1 0g ' Efeictenedorite: sedweaeste unul dintre principalele efecrenedorite.3-0. iar doza pediatrici curenti estede 10-25 mg/kgizi.produce restulmedicamentelor qi se.in criza de convulsii de ex' adrninistrarea ExistEgi soiugiide barbituricecondi$onatepentruadministrarea i. pentru care in prezenteste considerat un drog de a doua alegere.2 de este Doza medie pediatricl cu 0.Doza curent[ pediatricd cu ac!iune antiepileptici preventivi estede 5-8 mg/lgizi. cu aten[ie. D enuntiri comerciale: Timonil. dar aceastl indicalie t-rebuies[ fie inscriplionatdpe fioli' 4..ts . Carbamazepina (. anemii megalobiastice' Produsu! itrjeuabil autohton se glseqte in fiole de 200 mg/2 nrl (100 mg/m1) 9i nu poate fi administrat inuavenos ciin cauza unui prezervanl specral' Produsul doregte autohion nu poatefi administrat dec1ti'm' dacd.Eiementede neurologie Capitolul mandi in crizeie preiungitede convulsii.ia 10 mg/kgizi in a treia zi' 3.sedare.Gardenal. se dezvcrltd roieran![ qi chiar dependen$ la medicament' Diazeparn este un produs cu importante propr:ieligi anticonvulsivante.rrajulse va face cu pruden1[. in special ia cr:pii' putul tratamenrului.Este eficace in toateformele de epiiepsie. Denumiri conrerciale indicat acgiune. poate induce osteoporoz5' tombocitopenie.poateproducediplopie . Fenobarbitnlrl (PB) (acidul 5 etil 5 fenil barbituric)' Luminal' : Fenobarbital.5 mg/kg/ minuL Doza totallt maximi estede 30 rrig/kgizi in prinra zi. in special la copilul sub 5 ani qi in iara noastri exisd o mare experiengdin'manevrarea" acesrui drog.verypdf. Finlepsin' Indicalia majorh este reprezentatd de crizele tipice de 515 grarid-mal qi crizeie parfale' Poate agrava crLzele miocionicel A ciiun e: bl ooheazi canalelede sodiu voltaj dependente repetitive.com to remove this watermark. rnai aies1ainceEfecteadverse. de iarg spectru cu Este un antiepiieptic in inactiv dar focale. qi anemie apiasticl.CBZ) (denvat lt{ carbamii al inruditd chimic cu antidepreiminostilbendui.Concengi inhibd astfeidesclrcirile neuronale tra[ia sericd eficace este de 4-10 pg/ml.5 mgizi gi se creqte feptat PanA la 1-4 rng/zi' in funcEiede virst[. pentru ca in ziieie urmltoare sd scad6 Ia70 mg/kglzi.area pentrucopilul qcolar).. ifecte aclverse. Nu vafi administrat nou-nlscutrilor Please purchase PDF Split-Merge on www. folosind GABA ciedeschiderea canaieiorde clor' Timpui acqiunea de injumatdFe este ioarte iung (40-70 de ore)' faptfoarte important in cazul intoxicaliiior cn fenobarbital' Concenualiile piasmarice cu efect terapeutic sunt de 10-20 pg/mL. pentru a fi adaptatevdrstei gi greut[fii pacienrului. Tegretol. agresivinre. SegisegtecondiEionat mg/kglzi' Se incepe 0. irirabititate.i stoprespiratorin tirapui administrlrii' Collvulsiiie obicei in timpul administrdrii' cedeazfr.Carbamazepina nu are ca efect dar poate scidea ateniia (inportant secundar sed. bine toierat ia copii. (chiar la aceastl vdrst5'este foarte bine toierat)' Sedarea estemai pulin evident[ dup[ un timp de foiosire' Ca 9i obignuin.I antiepiieptice. care se va arlministracopiluiui in cizla de convuisii' penru sedare sauin crize de agitafe. Doza anicanvulsivantdesrc de 0. somnoienli.5 nrglkg/doz[' Fioia congirie10 mg/2 ml'. B enzodiazep in e antie pilept ic e Clonazepam (CZP) Denumire comercial[: Rivotrii' Acgiuneanticonvuisivarrtlgi miorelaxantS. subsmnEi sivele triciclice). Esrc cel mai v€thi antiepiieptic cunoscutgi utilizat (de la inceputui secoiuluiXX)' Acliturc:sefixeazI pe receptoriiGABA-ergici.Se mai noteazf.i. aclicdo dozl Pentru un copil cie 10 kg Trebuie subliniat ci solu$a di.se parenteralf.n fioll nu se poate dilua qi ea va trebui administratd foarte ient' direbt i'v'. Ritmul rie aclministrare Se peCrrzie' de pompa cle I mg/kgAninut. ca medicament admiliaiegere. respeclir.Este condilionat in tabietede 0 .

7. Are alriintajulci poate fi administrat 9i la doiniciliu de ciirre pirrinli. adngenivele sericeterape utice. de crizele pargialecu sau fird generalizare secundari. Nu exist6experienldprivind tratamenrulcopiiior sub virsta de 2 ali.care.iune este biocarea canaleior de. Fiind un anriepijeptic foarle recent inrat in uz in fara noastri.Doza este Ce 40 mg/I<glzi inigiai. el nu este incii r-igor accesibil tuturor ciinicienilor. Analogi ai acidului gama-amino-butiric Vigairratin (VGB) (Denurrire comerciald: Sablil) esteanriepilepticuiforrneior refiactarede convulsii. cu celelaltecli de administrare(ora[5.cefalee. sindromWesr.[poatefi depiEitl ia nevoie.rl de ac.' somnolenqi.e...miniuepenaite sd fie adnrinisrrarcie 2 ori/zi. 300 gi 400 rng cie eabapentin. Aceasti doz.carese cresrepiniIa o dozh de intrelinere de 45 nglkg/zi.caloiu. Dupd aceast[ admini strare.seste in flacoane sub lbrnrd de sircrp.. f i i n d u t i l d o a r i n trat.trtul tubului in ariusul copilului gi se goleste conlinluul prin presareintre degenrlmare qi index. N i c j d o z a d e L M G g i n i c i n i v o l L r ls e r i c n u s u u r predictibileoentruefrcacitate sauefecte adverse./zi gabapentin.516 | Esenlialut in PEDIATRIE-edi{ia a 2-a sau sugarilor sub vdrstade 6 luni deoarecenu existh un dozai adecvatgreulilii acestorcopii. Ethosuccirnid este o sriccinimidl cu strlicturi asenri.pentrupaciengi gi famiiii necompiianrc.v.. Anficpileptice tle ulthnd genera{le Lamofrigin (denvatfeniirriazinic). Efecte adverse.r-rven i le in I ocul aciduIui vaiproic. firi o cre. Drnrre e f e c t e i e a d v e r s es e c i t e a z l r a s h c u r a u a t . .i2 ani se incepe cu administral-ea unor doze carc se crescprogresiv.luise recomandi.esre cie 20 mg/I:g gi poate fi crescutl ta 4[. .100 pglml.recenrnedicarlentul de goc. disartrie. in afard de efecru] favorabjl demonstrat in crizele parliaie. Nivelul plasmadc cu eficacirarererapeuticl este de 40.. Se gi. 6.rere substangiali a rjscuiui.a fi adminisrrad in trei priz.principaiui neruotransmiptorinhibiror de ia niveiui creierului. Detern:.Trebuie subliniatcA acesr antiepileptic poate asrava crizele ton ico-cloni ce.com to remove this watermark.umiri comerciaie.Este indrcat in monorerapiaunor cazuii de convulsii uou diagnosticaresiiu in tratarnentulLlnor convuisii pa4iaii sirnple sau compiexe. i:r11. cLr impiedicarea caiabolizlrii aciciului gamaaminoburiric.inarea niveluiui seric al medicarnentelor anliepileptice nlr este obligatoriein tratamentulcurenr al epilepsiei. fiind depirgiti cioar cie calea cie adminisEare i.indicagia majori esre reprezeirrari. Sub vdrsta de l2 ani -s-arl semnalatin mod special hipericinezieEi comporiairrent agresiv.iabi]jtate emogir:naiL.l5 mgA<gizi iarin asocierecu vaiproat estede 1-5 mg/kgizi. dipiopia. pe care le controleazl in 75Va dinLrecazuri. esle total atraumatic qi rednce stresul familiei care are un copil ce poate prezentaoricdud o crizE cje convulsii. Durata ient[ de e]j.la raameni.i. riar se impune in rirmitoaieie situalii: . recomandat in crjze parliaie rezisrente la trataruenrlrl corlvengional ti in sindromul Lenncx-Gasraut. sindrom lupus'like. Modr. care contin in plus un conservant. in convulsiitoniceqi atonice.p6nE la un maxim de 40-50 mg/kg/zi.?J&-ul cutanat. de aceeatrebuie astepmtpnnl apar. Se gdserste sub formi de capsulede 100. cresci. in fiacoane de 5 gi 10 mg. Doza totali zilnicd r.I)enunrirecomercialE:Lamictat (Glaxo).in statusepilepric la un bolnav lratat anterior. cefaieea. 50 mg/rrrl sau capsule de 250 mg. Perinimid. iar creSlereain gretrtirte nedoriti remarcauidupl lratamenrul ir-rdeiungar cU acid vaiprr:ic este tnai pitltn severi dupl larnorrigin (LMCi. Desitin tub recta] se gisegte sub doud forme.Doza de intreginerc la copil e.toare barbituricelor.verypdf. inifial 10 n:g/kg/zi. Este medicamentrllideal pentru copiii cu convuisii febriie recurente.indiferent de orarul meselor..ameleli. Please purchase PDF Split-Merge on www. deqiesteacceptatcL esteun antiepilepric cu specrrularg. . dar se poare a-iungeia 801illmgA<giz.Reacgia adversE ceamai frecvent intAinitl este . Esteun rneclicarnenr anriepitepric cu s p e c t r uf o a r t e i n g u s t d e a c l i u n e .sauin asocisre. ceea ce recornand[ un controJ mai srict al glicemiei Ia dialietici. maj esre eficienr Ei in convulsiiletoniccr-clonice primargeneraiizate. arnnezie. de ultim5 generafie. Feltramat (FLB) esteun dicalbamai nu liDsjtde efecte toxice (anemie aplasrici Ei insuficiengdhepaticl acutd). Dnlre efecreleerdverse secieazi somnolenqa. lnten.Se introduce cnF. Timpul de injumltllire este de 60 ore. creFtere in greutate. sLlpozitoare). Pregulde cosr ridicat esteun factor limitativ in uliiizarea s a . Indexul terapeuticestefoarteiug. Absorblia ciiazepamuiuidin regiunearectali estesemnificati\/nrai raoicii comparat!r. Dozeie se crescfoarte ient.pentru a confirma c5 dozarecomandat5. Efectul antiepiieptic se daroreazi inhibit'ii ireversibilea GABA kansaminazei. Nu se va recomandacopiiior cu absenge. oboseal[. consideratpAni.] rng/iig. asrfelc[ dozelese pot creqtein limite iargi. Studii recentesugereazi ci LMG ar putea ii eficieni in conrrolul convuisiiior epilepsieimiocionice.ia inceputul tratarnenluiui. 8.Strxilep.sre de 5. Doza pecliatrici. depresia.ndrreptat cu cite fi mgkglzi pdnl ia o doz[ rnedie de 30 mgk-u. de aceea riecare pacient trebuie sI primeasciro dozi strjci ' indrvidualizatE de LMG. Den. concen traflileplasmari ce c u rol anticonvulsivant se obgin dup{ 2-4 minute.aiul dinu'e administrirj nu va deplqi 12 ore iar ia intrerupereatratamentu. singur.tremor. Penru tratamen&li asociat al copiilor intre 3. in abssnple tipicegi atipice.e rispunsr:l la tratament. mai aiesin crizelepa4iaic cu saufZrX. S-au semnaiat uneoricitolizl hepatici qi flucmaqiialeglicemiei. Este considerat in prezent antiepilepticul de eieclie in siudromul West. Gabapentin (GBP) (cienumrre comercialX: hieLrrotonin).A mai fost utiiizat ca terapie alternativd in absenteie ripice. generaiizare secundarl.nd. Dcza pediatnci irri[ialI estede l5 mg/kg1zi.menlul abs:nleior tipice. d i s f u n c l i e hepatici. sevraiul ienl.a_stralia.

cocaind. VPA = Acid valproic. LMG = Lamoirigin. Dacii benzodiazepineie. se incadreazl in definigia stati-rs-uiui epileptic. benzociiazepin5 cu absorblie bun6.laboiator de ursentb: g)icernie.VGB = Vigabairin. PHT. ESM = Ftosuximid. in doz5. medicaEia de a douaopliune estePhenidal(fenitoin 1.sifica'oill i toate ! !r:ihogenictr sincirornWesl i n i c iu r r u l LZ. LMC i . Doza de n'iidazolam recomandatdin statusepileptic este'de0.verypdf.Elemente de neurotogie ia pacienfi care necesit[ poiiterapie (ex. Please purchase PDF Split-Merge on www. ciatoriti interacgi uniior medicamentoase.ACTHicorLicoizi \/PA i VPA+ESM IPB : PHT PHT vanabil nici unul ialdehidi. Medicagiade primi alegerein statlls euileptic la copii estereprezentat5 de benzodiazepinelei.precurnqi alte varianreterapeutice in epileosiacopiiului sunt sugerate in tabelul 15.uepinesaubarbiturice). Diaz-epam se va administrai. PB = Fenobarbitaj. Medicamente recomandate tratamentul dlferitelor tormede eoiieosie ta copil Tipul crizei Par ata !TA sau droquri noi VPA sati d Prima alegere A doua alegere Posibil de utilizat secunoar Ger:emlizatd trpicb aiiorci mio. tunori cerebrale. Medicagra anticonvuisivantl se va administra i.. care este urilizat mai rnult in secdile de chirurgie ca preanestezic sau penull anestezie de scurti durati. fenotiazine. VGB.dacE fenonienele _3 conn-risive n u c e d e a z i . pentruadminisli'are MZ= Mioazoiam. O alternativl foarte eficientd se dovedeqtea fi aciministrarea rectalXa produsuluiDesitin. in cazul fenomeneior de toxicirate medicarnentoasX ia copiii tratagi. nu au avut rezuJtatul scontat. Statusepileptic esteo urgenfEcar€se va tratain spiral Sntr-osec.CZ?.3mglkg. Monlarea unei linij de abord venosesteobiigatorie. adrunistrati iiacEionat in bolusun de 10mg/kg/dozi. a doua alegere.15-0.lGlV= lmunoglobuline intravenoasd.lonicl tonici ilonicd tonico-cionicl ItLrnlcS CBZ I ESM VPA VPA VPA VPA variabil nici unul DZP. 517 * * CAtevasugestii pentru prescrierea nreciicamenrelor ani. PHT = Fenitoin. Aite droqurinoi: Feloamat. eventual administrarea oxigenului pe rnascl sunr primele gesturi medicaie.). Examilarea LCR esre obligatorie dacd se suspecteazX meningitasauencefalita. encet-alita fbrma$i grave ale sistemului rervos. antidepresive triciclice).copii cu boli hepatice sau renaie. in administrare ientl.Clonazepam. inroxicalii cu medicaruente. pentru Tabelul15. esteineficienti in acesre sicuagii de urven!i).teofilind. nivel serjc al medicaliei anticonvulsivante administrat€anterior sau al toxiceloi medicamentoase care ar fi putul precipita criza (amferamine. acid valproic.com to remove this watermark.aspirarea secretiilor. Stabilizareafunc$ilor vitale este primul gest terapeutic.1.lZ= Lorazepanr.iar caleaj.s2spsm. fenobarbitaigi lamotrigin). cilre se preiungegtepeste 30 minute. conrod cie adrninistrat din flacoane condigionale pentru aclmiir'istrare intrarccrali.v. in dozd de 0..Gabapentin. DZP = p. examenulFO poate sugerahematomui subdural.3-0. erori inniscute de rnetabolism. in slatus-ul epileptic (caiea oralE este i. chiar in administrdri repetate. Aqa cum s-a subiiniat deja in acestcapirol. PB VPA. Tratamentui status-uiui epilepiic Orice convulsie. cea mai comunl cauzSestesistareabrusci a medicatlei antiepileptice (in specialbenzocii. fi folosite pentiu slrgarii cr greutatemai nricii de 10 kg.m. de 5 gi l0 mg. neavind dozaj adecvat.ca qi recoltarea c6..sindrom Reye.hiperpirexie prelungitl etc..i n l a r a n o a s i r i e x i s t i p u l i n i experien!5in rdndul pediatrilor cu produsul Midazolam in3ectabil(Dormicum).r.i-epileptice de prima. de 15-30 nrg/kgdoza totall. in convulsii necontroiate.3. ionogrami.v.ca$itotut 1s.torvaexamene de . nu mai rapid de 2 mg/minut Einu mai mult de dozesuccesive la intervaide 20 minure. ar:es:ezie e n e l l l i necia. Asigurarea perrneabiiitdgii cliior lespirarorii snperioare. indiferent de etiojogie. MZ I CZP CBZ= Carbarnazepin.5 mg/ltg. Trebuie subliniat cI acesteflacoane nu por. . creatininf. riialpurulenti.fiind o posibill cauzi de cieces.3.iede terapie int-ensiv[.meningita (ca manifestareclinicl inifialn).llpracticabiliL.

v.u incadlarea in acestdiagnostic: * aprr in contex! f'ebrii.asr5" deiiniiie suslinef aprulc5. estecaLiza crizelorcieconvulsii.v.Lvtrrr(c) + -J-lo ulilLfe Copu IaC Una SaU mai fnulie CONIVULSIILE OCAZIONALE Principaleie cauze ale convulsiilor ocazionaie sunt prszenlat€in tabeiul 15.se dte toxice iantideori lliciciice.izate.4. Sincopa de orice couzi" cu anoxrc . . Orice convulsie care se preiungegtese asociazi cu ederncerebrai.le Ia tralamentpcltevolua favorabil sub anestezie genemll.rrai"j .Sindromulde hiperrensiune cianianl"l poate favoriza remitereacrizei de convulsii. f'en otiazine. Se va djiua cu ser fiziologic qi se va supravegbeatensiunea arteriald. ..o:eanofoslbrrce) i Hiooslicemie lcenrie.Convulsiile febrile sunt Ft*attanto 1<O.au duratl scurt[. fenobarbitai i. Tulburirri menbolice de diverse cauze: (. Tratalnentui eriemuluj cerebrai cu DexamerazonS.febra.4..' Status-ul epileptic nonresponsiv Ia variantele tcrapeutice descriseevoiueazi favorabil cn Midazolam.A MAJOI{A . Afectiri endocrine Meningite bacterienesau virale Encefalite Focre 4qsupuragieendocranianil(abcese. Aparigia conr. cn o dozd de inc6rcare de 20-30 mg. cu ocaziaprimul ui cro$ethiperrermic. Coreclia eveutuaielor dezechilibre hidroeiectrolitice qi acido-bazicecontribuie ia succesuirerapeutic(coreclia iiipoglicemiei. fenitointr reprezentind medicagiade a doua alegere.) I lntoxicatiacu api.i^'r r.e i.Febra neste38'C Alte cauze Traumatisme graniene A)te traurnatismecare antreneazi sincopa prelungiti. AI diiuae) 2. genera- A.confueia intre zahir si sare i.iar in meningita purulenti sau meningoencefaliti edernul cerebral asociat este regela. Cregterea ratei metaboiismuiuineuronilorcerebrali indusEde ibbri scade pragui lor convulsivant. Netraurnatice I. caracteristice sugarului gi copiiului mic.soiuliesdlacii in eiectroliti Tromboze va.hemoragii cerebrale.aparla sugar"5i copiiul mic. Acb. a hiponatrerniersau a iripocalcenriei. . Dantcttlar Piridoxinodependenla(sr. prin eainsisi.rliielectroiitice {recomandare i2. Decesulsurvinein 57odintre cazuri.insuficient OMS)incorecr toarede anoxie si convulsii B.rehidratareorali cu soh.rsta de -5 ani. Prima crjzt. febra rebuie s[ fie esajir sau mai nrare de 3BoC. uneori unictr. de obicei sub ]_5 minute..ingestieexcesivl de apd unor anevnsmecefeDrale .sculare arterialesau venoasecercbrale excesivcieeiectroliticare anreneazi Alte af'cctiuni . Ele apar in prima z.verypdf.ulsiilcr CAAZ. de fenitoinX poate surveni hipotensiunearteri. Convulsiilefebrile semanifestl drept convulsiitoniccF cionice general. mai aiesdaci exislir ieziuni neurolocice maj ore.iobligatcrji pinn. xantine 3. careintrunescurmitoarele criteri. Medicatn.deoarecein timpui injectirii i. Tabet15.i a unei af'ecliuni ai:ute febriie.rehjdratqg pe cale orali cu . To-tice Ingestie de alcool (senereazl hipogijcernie Nurneroa. C.4cg.absenlaanornaliilorneurologiceqi EEG in perioadele intercritice. 0.. toare de h . Principalele cauzede convulsii ocazionare convulsii febrile pinir la v6. din fiole condigionate pentruadmlnistrar.survine cei mai fiecvent in al doilea arr cie viafl.ali.:. de obicei intre 6luni gi 5 ani: * febra nu se datoreazlunei iriiecgiia SNC.518 | . .com to remove this watermark. Pentru s[atus convulsiv la rrou-nlscut se incepe cu..in sfdrgit.v.rrv ine excep gional de rar ciupi roaditneonuraltr) Please purchase PDF Split-Merge on www. Convulsiile febrile Convulsiile febrile suntde departecele mai Irecvenre convulsii ocazionaleintAinitein practica pediatricl gi voi fi descrisepellrru a exempiifica convulsiile ocazionale. hemaroni subdr.entoase I n i e c cu iidocaind ii cu penjcilini C In-sestie ciefeni lpropanolunrini. sau soiu{ie de Manitoi (vezi .ediliaa p-a Esen]rialut in PEDIATRIE intr-un ritm nu mai rapid decit I mg/kgminur.20 ms4iq'in holus urmar de perfuzie lent! cu o dozl cieintrelinerede 1-5 pg/kg/minut.hi Hiponatremie sau lti Sindrorrr Seclelie inaciecvatir de ADH EncefaiopaLie hi Ca. ernpiem subriural e:c. Fiziopatologic" Convuisiile febriie sLrnlis6lzqqare de creqterea rapidi a ternperaturiicorporaie. Vasculare Hemoragii menirrgeale.crizelerebe. Convuisiile febrile sunr mai frecvente ia blief .

E Iect r oenc efa!.Asrfel de convulsii nu intn:nescde obicei criteriile de diagnostic pentruconvulsiilefebrile.i celelalte cauzecie de cele mai multe ori uqorde exclus convulsii ocazionaie. 2.. insd de fapt estevorba de epilepsie generalizati. criz. evolu[ia convuisii]or febrile. chiardin anarnnezl. singurainvestigatieparaciinic[ utiii esteexarninalea LCR. de Lrnde a couvulsiilor febrile.). rnai rar tonicoclonicd sau atoni. sindromui hemoiitic-uremic indus de verotoxini. .de convuisii dintr-o epilepsie. susceptibilitate (predi..sirnple". Convuisiile aparcieobicei precoce in cursui boiii. Convulsiile febrile pof fi greu diferenliare de o prim[ criz5. in rimp ce in absen. DezvoitareapsihicEqi cognirivtr a copiiior cu istoric de convujsii febrile nu difer[ de cea a copiilor firi un astfel de istoric. trebuje avute in vedere tulburir. Diagnosticul pozitiv a.simple''. a fost identificati o genl care guverneazl aparilia convuisiilor febriie farniliale.ul c lin i c inili al. trebuie exciuse intoxicaliile medicanrenroase (fenotiazine.. De reguli. copilui prezint[ o criz[ mocone generahzati. . antipoiiomie li ti ci.peste30 de minute (stare de rit convulsiv).boli pmptive. dintre cazuri..complexe".dintre cue ceiecu Shigella gi Salmoneilaridicl prob]eme deosebitede diagnostic.59oin popula$a gerieral[).compiexe". in acest sels. Recent.verypdf. este favorabili.cAndpoatearhtaactivitate posr criticdcu unde lentedifuze.lconvulsiilor febtille sebazeaz/d pe criteriileciinice menfionate. Crize . . ciiierengierea de epiiepsie este qi mai dificiltr" diagnosticulfiind adesea ranqat numai de evolutje. Epiiepsia se dezvoltb ia aDroximatiy 79o din totalui copiilor car€ au deirutatcu arsa zise convuisij febrile. Etiologia febrei in contextul cdleia apar corrvuisiile febrile estein mod obiqnuit infecgieacuti a ciilor aeriene sr.benigne"-Acesteasuntceie mai frecvente. familiale de epiiepsie qi semne de afecnre cerebrali. Alte indica.unilateralitateamanii'estirilor motorii de ti p clonic. Evolufie gi prognostic. in general clonicl. a cirei prim[ manifestare au fost convuisiile febriie.ogrun'w nu prezint[ interes si nu are indicalie in primrr s5ptimf.bombarea fontanelei anterioare.Brusc. daci exist6suspiciunea de meningitXpurulentl (stare de somnoienld persistenrii. Transmitereaacesteipredispozigii poate fi autozomaldominantii cu penetranfdincompletl gi exprcsivitatelegat6 de virst[ sau poate fi poliger:ic[. ridice suspiuuneade rneningiti. situatEpe cromozornii 19q qi 8q13-21.crizele. carE debuteazd frecventprin convuisii asociatecu febri Ia sugari. la prima/primele cizh/cize.rigiditarca cefei.Recidiveiedisparduol pentru virsta de 4-5 ani. sub 181uni.complexe".Cind se asociaz6 diaree gi viusdturi. de cele mai multe ori. Sunt intdlnite mai frecvent inaintea vdrstej de 18 iuni. Crizeie conwrisivecomniexe prezinti risc crescutde secheieneuroiogice. . Criza este ds scurtd duratS. in mareamajoritate a cazurijor. caz in care sugarul trebuie spitalizat.com to remove this watermark. in perioadacregleriirapidea temperaturii gi adesea sunt prima rnanifestarea boiii. in antecedentelefamiliale sunt reglsite convuisii fEbrile.. Riscui esteidentificatdupl o a douacrizil.compiexe"au urmbtoarelemanifestiri.. Convrilsiile pot apirea dupi unele vaccinin (DTP. Ele reprezinti 207o dintre convulsiile febrile qi apar. Crize . neonatald saudismaturitate. . EIe survin ia aproximativ 1i3 dintre cazuri. cie rcgul5 de etiologie viraii (otita rnedie.spozilie) geneticfl. antiru3eoioasl). lipsitd de manifestdri respiratorii gi copiiul igi recaplt[ rapid srareade congtienli.rileeiectrolitice. situagie in care existtr in general indicagie de spitalizare.deficit hemiplegic post-critic: repetarea crrzelor in interval de 24 ore.conSplexe". in evoiuiia convulsiilor febrile apar frecvent recidive.sezonieri rinofaringita. * antecedente familiaie de convulsii febriie (antreneaz5un risc de peste 50%. .de asemenea..precum .nl dupdconvulsii. adeseainainte ciea fi vdzut de rnedic.. Diagnosticul diferenfial trebuiefdcut cu infecgiiale SNC.a acestorariscul estede ntmai 2AVa')'. chiar recidivante. Puncgialombartr ar trebui efectuatdsistematicia prima crizi cieconvulsii apirrute in contextfebril.xantine erc. ce] rnai adesea in anul imediat urmitor prirnei crize..rperioare.15. ln situagia convulsiiior febriie .durataprelungitl a crizei. pr€zen!fl parounor eiemenle xistice(vdriurg sauvdrfuri-undd) nu are nici o semnificagie.ii pentru efectuareapuncliei lombare sunt: vdrsta micl. sub 18 luni (la sugar este posibil ca meningita s[ se traducl numai prin convuisii grfebri). Un traseu EEG obginut dupl una saumai multe slptImAnr poatefi de ajutorin caz. eondigii epidemiologice particui. care le diferengiazlde cele simpie: . dacirigi pistreizd p att em . Manifesidni clinice..urile incerte:radiografiade cranin.v6rstamici. ia copii cu antecedente CesuferinEi. in special meningita bacterianl. dacl existi 6i alte criterii chnice care s5. el atilge 507o daci exisrdantscedente in convulsiilefebrile . . Esteesen$ai sdseexcludl infecgra SNC. Se distrns doul catesorii de crize convulsivefebriie: l. Crizele . Orice aiti -infecgie febrill poateasociaconvuisii.complicafie" a convuisiilor febrile.5V0in absenta acestor circumstanle(fa[A de 0. ionogramasanguinbgi examenul FO sunt inutije. hipoglicemia ceIozicl' afectarea cerebraiS prin toxine (enq:falopatiatoxicd) din infecgia cv Shi geI ia. Riscul recidiveloruu esreacelaEi toli copiiil au fost identificali urmitorii factori de risc. gi incidenEa. clci in un sfert aproximativ . RiscuJepilepsri esteinsi foarte variabil.are). c. Epilepsia pare a fi o. Please purchase PDF Split-Merge on www. Acesf risc nu este decdt de 2.ele ulterioare de convulsii febriie nu motiveazh spitaiizarea sau efectuareapLrncliei iombare.Elemente de neurologte Capitolul I 519 febrile pare a necesita.

Anomaiii motorii gi de posturd.f vor trebui si vegheze cu rni_iloace antitermice care si perinatai5 $i pretlaturitatea severi.500g gi de 200 de ori rnai nrare.r l irn ne n e' p t i u r t . anxioas[ qi aducecopilu] funcgieicognitive.-i-1 nrgAigzi. A l g o c a l m i n . Defini{ie. Se asociazi definitrv repetarea crizei de convulsii. epileptic produsris hioerpirexie.criLerii 'produslr r .Riscul cle paralizie impieciicecresterilebruqrede ternperaRtrt.verypdf.ctdescrisi sub numeie de boaja febrile aurenlice. Conr.Cerivat . cre$terea.. in caz-uri rare.nagii cerebrale. Trafarrrontul medicag r i m a s e f a c i a l e g i d i f i c u i r n E io r o m o t o r i i .. Dilrzepam i. nu esrejusrii. se suprapunepestecei descris la statusulepileptic. C e .deci in dozi corespunziroare$eurllii copilului.30 g.acssre recidive sunt evidenteabia dupfl virsta de 2 ani. cnzei de convuisii.ca rezul[at Preftl.. M i q c i r i i e nrenfoscontrnuu nu mai este agreal in Jumeapediatrilor involuntare se accentueazE emofional sau voligronai gi dacl estevorbade arrteniice convulsii febrite. progresivriciti) Fonnele spa$ice." 3.in25Va dintre cazuri.com to remove this watermark.ladrunisnati timp indeiungat titubare. tratamenrul Tetrlplegia aiectxazdroare menrbrele. cieficltu I motor al paraiiziilor-cerebraje in : " Crtncomitent.in acestcaz. Deficitul lnotor se asociazd frecvent cu rulburiri aie Farnjlia esteinvariabil agitat5. nd.rerii aciministreze urtrarectalla nevoie. de catre medic. 0. baie caldi prelungittr. ^ i ^ I Desirin penfru adminj strarerectal5. ?n3-4 pnze ziinice sau. . adminisret leni. e f e c : u re l c i u c a l i es i c . O parte ciinrrecopjii cu anxioasi sI aibdla indemini la domiciliuprodusul Desitin. Diskinetic. h i m b lt a b l o u l c i j n i c a j p a r a i i z i e i in dozl de 0.11.520 Esenfalul in PEDIATRIE .suri antirerrnice. a U n e u f o p a t O i O g i . C.tinp de c0tevazile. 2 l % s r . la mulgi copii cu paraitzii cerebrale.nd riiscrepanfe inrr-e pe efectu)anticonvuisivant Se conreazh carese insialeazl natura af-ectdrii creierului gi tabior. Nevraigin imetarnizolsodic.r n t ortli nu estede utiijzat qi atunci se prefer[ administrarea diplegiigi2l?t sunthemipiegiispastice.aturitated este adeseaincriminati drepi cauzI.girezohrb sinra$a. inn-apartum sau perinaral.calea i . Atimdinea Etioiagie... in cd. Riscul este de 3. D)plegiacuprinde in specjal rnernToilte aceste nrh:suri suni de obicei eficienrein convulsiile brele inferioare Ei a fa.si adrninistreze cerebralhestede 20 de ori mai mlue i. zice.5 mgikg/dozl.almetnbrele superioare. mai sigur gi mai liligtitoi penrru famiha decAtla nou-nEscuful nonlal.distonii: d e p r r a z o l i n ) s u p o z i t o a r cp e n t r u c o p i i . copiiul ajunge in convuisii aborciarea multidisciplinarXa terapiei acestor caz.fie prinra op[iLlneterapeudcL.a nn prernaturcu in perioadele febrile.3-0.uri Jaspital gi se administreazdtrarameniulconvenlional al conduie la rr:urimalizarca porenliaiului acesror" copii. episodr-rl consumirndu-se la domjciiiLr. asfixie la na$tere prezinti gi malfor.riclinic.tntcele ulaj reclrrge qi la rnijioace fizice de scdderea teurperaturii frecvente.:.dezvoliareaEi uebuje sf.edilia a2-a Tralameirtul conrr-dsiilor. Alieori.ulsiile f'ebrile ar-r rendinla 1arecicjjvi. resrulsunr cie antitermic sub formi de supoziroare.scut (scorul Apgar sub 37.Se consider5. (impachetlri reci. . seiau m5. membrele inferioare Tratarnenful profilactic aI recidivelor crizelor de Fonnele diskinetice sunt definire prin tipurile cie co$rulsii. Flemiplegiaafecteaziiumitate de corp. ivttxt_ Propifenazonlsupozitoare de 100mg qi 200 mg.. l a un nou cu Diazepamoral 0. condilionat v riu v r r u r u ! r u L i. poatesatisface toateexlgenteie.Licunoscnl5clasificare(cea suedezl) irnparre sub cale convulsiilepot cedachjarin timpul aclministr!"rii.convulsiile Little. a convulsiilor febrile nu permile obiectivarea acestora dar ubloul ciinic esrcdefinirdoar la 3-5 ani.existAnd vadatemodificdn de tonus. Chiar dupi excluderea tuturor cauzelor posibile. neinse:nnnnd de fapt primele uize ale unei cpilepsii rciioFormeie ataxice au roate caracterele sindromului patice. Eferalgan supozitoare 2.febrile. Se poare Formele spasticeqi cele diskinetice si. se cons[ati cia. 4. de aceea la carnerade garcil. care cerebraieo reprezinti agresiunea hipoxic-iscliemjc. De obicei. cu manifesilri dominanre coreoarerode 80 mg sau 150mg. cu asfixie severl Ia naqtere mai eficjent.i .senzoriale saude comunicare. cu benzodiazepine. Durara foarte scurti icrc in perioada viegii fetale. ciismetrie(fenobarbiul sauacicivalproic. Cea mai frecventi cauzi a paraiiziiior cea mai acceptatl in prezellt esteeducareafamiiiiior. Coreoatetozaafecleazi exti eili Lilii e ce ingrozeqtefanrillu caresoiici{'i o metoddcaresi previni distale qi in speci. Deqi neprogresivprin definilie.teva miltute. Ataxic ( I3{Io). al afeclirij SNC.caazenu poatefi bine PARALIZI!LE CER EERA[-E definiri. exist6. foiy[e conroddqt recent accesibil59i h garanoastriieste Clarificarea paraliziilor cerebrale se face p. O variantl terapeuric5 cerebraie la examiniri succesive.racterui neprogresival manifest:lriJor riscul pa::aiizieicerebrale crescAndcu cit grentateala esteo rl"situri principali. Lluria sistemuluj nervos are na$tereestemai micl. imetamizolsodic) supozrtoare pentru copii. Cea m.cat[ nict ca prel gi nici ca nscuri. ci medicatia andconvnlsjvantiiclasicl cerebelos:mers cu baza de susfinere lirgitl. tralaraent profilacdc greutatea sub I .ceva mai lent decd{dup6Diazepami. cri inrerefebrile corrrplexe sepreiungescgi secomportdca un status sareapredominanfl a membruiui superior (fig 15.Paracetamol tetraplegii): supoziroarede 125 sau 250 mg. S p a s t i c( 2 7 V a d i n t o t a l u l c a z u r i l o r . ceea migclri anonnale.4Va Lao greurale Please purchase PDF Split-Merge on www. C i a r n t C t u n a n L i iu ambariaje de 5 gi i0 mg. carese administreazdintrarecral. dar maj gt-a\. pe care si ?l anomaiiilede dczvolrare a SNC precedmomentul na.v.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful