BIOGAZUL ENERGIE A VIITORULUI CUPRINS • • • • • • • • • DEFINIȚIE SCURT ISTORIC OBȚINEREA BIOGAZULUI SITUAȚIA BIOGAZULUI LA NIVEL EUROPEAN ȘI MONDIAL POTENȚIALUL

ENERGETIV AL BIOGAZULUI ÎN EUROPA ȘI LUME PRINCIPALELE APLICAȚII ALE BIOGAZULUI UTILIZAREA BIOGAZULUI PERSPECTIVE CONCLUZIE

DEFINIȚIE Biogazul este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen și bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care iau naștere prin procesele de fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice, aceste gaze servind prin ardere ca sursă energetică (energie biogenă). Energia obținută din acest lanț, biomasă→biogaz→curent electric și agent termic, se numește energie regenerabilă, pe următorul considerent: dioxidul de carbon eliminat în atmosferă la arderea biogazului, reprezintă o cantitate cel mult egală cu cantitatea asimilată de plantele sau nutrețurile consumate de animale, în perioada lor vegetală. SCURT ISTORIC • La sfârșitul secolului al XVII-lea apar primele explicații științifice cu referire la geneza gazelor combustibile. În anul 1899, Omelansky a stabilit că la procesul de fermentație anaerobă a celulozei participă 2 tipuri de bacterii ce formează cantității importante de metan si hidrogen. În Romania primele dătări despre obținerea de gaze combustibile pe cale biologică apar în anul 1958. Începând cu anii ’80 se folosea metoda obținerii biogazului la majoritatea staților de epurare a apei din țară; pe principii similare s-au executat staţii de biogaz produs din deşeuri şi nămoluri organice.

OBȚINEREA BIOGAZULUI • Fermentarea anaerobă folosită pentru producerea şi captarea biogazului este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede. Prin fermentare anaerobă. Asociaţia Europeană pentru Biomasă (AEBIOM) estimează că producţia europeană de energie.• Începând cu 1990 interesul pentru producerea biogazului a scăzut drastic în condiţiile în care în majoritatea ţărilor acest interes este de actualitate. având ca bază biomasa. gradul de utilizare a biomasei ar putea fi crescut semnificativ în viitorul apropiat. precum şi investitorii au acumulat cunoştinţe importante. Conform AEBIOM. care demonstrează faptul că numai o mică parte a acestuia este folosită în prezent. Potrivit aceloraşi cercetări. Fermierii implicaţi. ţări precum Austria. iar sectoarele pentru biogaz au primit subsidii guvernamentale considerabile şi s-au bucurat şi de sprijin public. • POTENȚIALUL ENERGETIV AL BIOGAZULUI ÎN EUROPA ȘI LUME • Potenţialul mondial al producţiei de energie pe bază de biomasă se estimează a fi la un nivel foarte ridicat. poate fi crescută de la 72 Mtoe(1 Mtoe=echivalentul unei megatone de petrol) în 2004 la 220 Mtoe în 2020. în absenţa oxigenului molecular şi a luminii. operatorii fabricilor de biogaz. Germania şi Suedia sunt printre cele mai experimentate în ceea ce priveşte tehnologiile pentru biogaz şi au reuşit să stabilească pieţe naţionale competitive în domeniu. Danemarca. Evaluarea potenţialului energetic al biomasei se bazează pe numeroase studii. în condiţii controlate de mediu. fără a fi afectată producţia alimentară a Uniunii. informaţii tehnice private şi expertiză cu privire la tehnologiile biogazului. Cel mai mare potenţial de creştere corespunde biomasei de origine agricolă. scenarii şi simulări. piaţa mondială pentru biogaz a crescut cu 20% până la 30% pe an. Pe lângă tipurile de materii prime tradiţionale. în ţările UE27 pot fi utilizate între 20 şi 40 de milioane de hectare (Mha) de teren pentru producţia agricolă de energie. În Europa. în ţări precum Germania şi Austria a fost iniţiată şi cultivarea plantelor energetice pentru producerea biogazului. Pentru a dezvolta aceste pieţe au fost efectuate intense cercetări RD&D. Cercetările microbiologice şi biochimice au relevat că transformarea materiei organice în metan se face în 2 faze: • • 1) Faza acidogenă (lichefierea) 2) Faza metanogenă (gazeificarea) SITUAȚIA BIOGAZULUI LA NIVEL EUROPEAN ȘI MONDIAL • În ultimii ani. microorganismele descompun materia organică. eliberând o serie de metaboliţi dintre care metanul şi dioxidul de carbon. • . care se desfăşoară în incinte închise.

• Principalele domenii de utilizare ale biogazului  arderea sa directă în boilere sau cuptoare. metodă folosită la nivel familial sau industrial  combustia directă în cuptoare pentru gaz natural  combustibil pentru motoare termice (de combustie) cuplate la un generator electric  utilizarea căldurii din biogaz pentru încălzirea locuinţelor şi a construcţiilor  obtinerea energiei electrice folosind microturbine cu biogaz . iar masa este similară cu aceea a aerului (1. timpul de retenţie. pentru producerea de energie electrică prin intermediul pilelor electrice sau a microturbinelor. densitatea medie 1. pentru co-generarea energiei electrice şi termice în unităţi CHP sau drept combustibil pentru autovehicule. biogazul poate fi folosit pentru producerea de căldură prin ardere directă.22 Kg/m3 (pentru un conţinut în metan de 50%). Valoarea căldurii specifice medii a biogazului este 21 MJ/m3. volumul încărcăturii etc. Conţinutul energetic al biogazului se găseşte în legăturile chimice ale metanului. pentru producerea de energie regenerabilă şi pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de îngrăşământ ale gunoiului animal. în funcţie de natura sursei şi de cererea locală de energie. sistemul de procesare.PRINCIPALELE APLICAȚII ALE BIOGAZULUI • La nivelul societăţii moderne. Tipurile de fabrici unde se utilizează tehnologia de obținere a biogazului: • 1) Fabricile agricole de biogaz 2) Uzine pentru tratarea apelor uzate 3) Fabrici pentru tratarea deşeurilor menajere 4) Fabrici de biogaz industrial 5) Fabrici pentru recuperarea gazului de la gropile de gunoi TIPURI DE FABRICI UTILIZAREA BIOGAZULUI • Biogazul numără o serie de utilizări în domeniul energetic. În general.29 Kg/m3). Proprietăţile şi compoziţia biogazului variază în funcţie de tipul şi structura materiei prime. temperatură. producerea de biogaz prin intermediul procesului digestiei anaerobe este larg utilizată pentru tratamentul reziduurilor provenite din crescătorii (gunoiului de grajd).

Crescătorii de păsări pot valorifica dejecţiile. . În funcţie de natura substraturilor fermentate acesta obtin predicatul „Bio“. iar epoca fumului negru al materiilor petroliere incepe se fie amenințată. evitând emanaţiile de amoniac şi metan în atmosferă. Abatoarele pot procesa rezidurile de abatorizare (în afară de oase şi pene). Terenuri necultivate fie din motive de nerentabilitate. fiind binevenite în staţiile de biogaz. rezolvând totodată problema mediului. În general se reduce considerabil poluarea cu mirosuri neplăcute la fertilizare. • • • • • • • • • CONCLUZIE În concluzie se poate afirma fără greutate că biogazul reprezintă un candidat demn de luat în seamă pentru a înlocui materiile prime clasice care ne sunt folositoare în viața noastră de zi cu zi. dar viitorul începe să se arate mai strălucitor. Deasemenea foarte importante sunt efectele pozitive asupra mediului. PERSPECTIVE • Staţiile de biogaz constituie o şansă suplimentară pentru sectorul agricol arătându-se ca o sursă suplimentară de venit considerabilă. Acesta încă are statutul de prototip. sângele şi nămolul din flotator şi staţia de epurare. (păsările nevalorificând eficient hrana). Se poate valorifica cultura a doua. chiar dacă plantele nu ajung la stadiul de maturitate. fie din motive de respectare a cotelor UE. care conţin o cantitate mare de energie. Rezidurile din producţia biodisel-ului pot fi fermentate dând o cantitate mare de biogaz.Biogazul nu este încă folosit la scară foarte mare datorită costurilor necompetitive cu celelalte materiale energetice. pot fi cultivate cu plante energetice. Crescătorii de animale rezolvă problema mediului. Rezidurile organice din industria alimentară sunt purtătoare de energie. foarte valoros care se poate administra pe terenurile agricole sub formă lichidă sau se poate prelucra în continuare pentru însăcuire. Dacă nu ar fi influența marilor corporații asupra pietei materiilor prime pasul spre o lume mai curată ce ar avea ca principal pion acest tip de gaz ar fi fost făcut mai din timp. Din staţiile de biogaz rezultă un îngrăşământ natural. fiind reântroduse în circuitul agricol. fără a plăti pentru distrugerea lor prin incinerare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful