Armonizarea programelor educative, naţionale şi internaţionale, cu programa şcolară

Prof. Bucur Daniel Mircea Şcoala „Cănuţă Ionescu” Urlaţi - Prahova

Europa a evoluat spre o economie şi o societate bazată pe cunoaştere. Mai mult ca oricând, accesul la informaţie şi cunoştinte de ultimă ora conjugat cu motivaţia şi competenţa în utilizarea în mod inteligent a acestor resurse, în nume propriu sau în general în comunitate, reprezintă cheia consolidării competitivităţii şi a ameliorării gradului de ocupare şi flexibilizare al forţei de muncă. Oamenii zilelor noastre trăiesc într-o lume, social şi politic vorbind, complexă. Mai mult ca oricând, astăzi oamenii vor să fie stăpâni pe propria lor viaţă; în acelaşi timp, li se pretinde să contribuie activ la viaţa societăţii şi trebuie să înveţe să trăiască constructiv. Educaţia, în sensul său cel mai larg, este cheia învăţării şi înţelegerea modului în care se răspunde acestor provocări. Cele două caracteristici ale transformărilor socio-economice contemporane sunt intercorelate. Ele stau la baza celor două scopuri importante ale învăţării permanente; încurajarea cetaţeniei active şi creşterea capacitătii de muncă. Esenţa cetaţeniei active este dacă şi cum se implică cetătenii în toate sferele vieţii sociale şi economice, şansele lor şi riscurile întămpinate în acest demers şi măsura în care, drept urmare, au sentimentul apartenenţei la viaţa socială şi un cuvănt de spus în societatea în care trăiesc. Educaţia deci, în această viziune cuprinde noi valenţe, iar sistemele de educaţie şi instrucţie trebuie să se armonizeze cu noile realităţi ale sec. XXI şi că învăţarea permanentă este o politică esenţială în dezvoltarea cetăţeniei active, a coeziunii sociale. Garantarea accesului general şi permanent la învăţamânt în scopul formării şi perfecţionării deprinderilor cerute de o activitate susţinută în cadrul societăţii reprezintă temelia cetăteniei active. Transformările economice şi sociale modifică şi îmbunătăţesc configuraţia deprinderilor de bază pe care fiecare cetătean trebuie să le deţină ca minimă calificare ce îi permite o participare activă la viaţa productivă, în viaţa de familie şi a societăţii. Direcţiile fundamentale ale educaţiei, în această viziune constructivă, se referă la: • Creşterea participării şcolare (inclusiv a frecvenţei) precum şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare; • Reducerea repetenţiei şi a altor forme de excludere de la posibilitatea de a învăţa (abandon, neşcolarizare). Scoala viitorului are ca dimensiuni ale vieţii şcolare idei călăuzitoare ca: • Scoala este primitoare pentru toată lumea; • Scoala caută în mod activ să-şi dezvolte relaţiile cu comunitatea locală; • Diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare; • Profesorul îşi cunoaşte şi valorizează elevii;

1

• prin sistemul de evaluare se apreciază adecvat rezultatele tuturor elevilor. 2 . Deci. elevii de astăzi constituie probleme cu care generaţiile anterioare de profesori nu au avut prilejul să se confrunte. filme şi calculatoare. . trebuie să ne gândim cum reacţionăm. ce fel de practici ne pot ajuta să predăm eficient tuturor elevilor clasei? Si cum pot fi elaborate aceste practici? Cum putem armoniza programele educaţionale cu programele şcolare? O mare parte din activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor de îmbunătăţire a şcolilor au fost încercări de a introduce anumite inovaţii. realizări şi deficienţe). de asemenea. In practică. 2. • politicile care privesc rezolvarea dificultăţilor comportamentale sunt legate de politicile de sprijin ale activitătii de învăţare. în România. Îmbunătăţirea activităţii educative la clasă: În ultimii ani. se vor urmari aspecte ca: . şi chiar cei care nu dispun de astfel de posibilităti. Toate programele şcolare sunt abordate în şi pentru ideea de schimbare care presupune o serie de strategii şi concepte.• Elevii. Pentru realizarea acestor deziderate apar ca strategii: • şcoala încearcă să includă toţi elevii în comunitatea locală. schimbarea este un proces.la planificarea lecţiilor se au în vedere toţi elevii. lingvistice. Elevii de astăzi trăiesc într-o lume cu multe lucruri interesante şi tulburătoare. • s-a elaborat o strategie prin care părinţii sunt încurajaţi să devină parteneri în procesul de educare al copiilor lor. • există un program eficient de integrare pentru toţi elevii.lecţiile dezvoltă înţelegerea şi sentimentul de respect pentru diferenţe. • strategia de elaborare a curriculum-ului ţine seama de diversitatea elevilor (diferenţe culturale. ei aduc în clasă experienţe şi idei care pot constitui fundamente importante pe baza cărora se pot planifica lecţiile. Pe masura extinderii acestui drept. • Elevii se sprijină reciproc. părinţii şi cadrele didactice sunt valorizate în mod egal. precum şi în multe alte ţări. Ca profesori. sunt obişnuiţi cu o puternică stimulare prin televiziune.elevii sunt încurajaţi să-şi asume răspunderea pentru propria lor educaţie. cadrele didactice la fel. de sex. a devenit tot mai evident faptul că formele actuale de predare-învăţare nu mai sunt adecvate acestui scop. Ei sunt pretenţioşi şi au o mare putere de discernamânt. 1. precum şi a multor alţi elevi care întâmpină obstacole în calea învăţării în cadrele şi condiţiile convenţionale. • Elevii ştiu ce să facă atunci când au o problemă. . • elevii au dreptul să studieze orice materie şi să participe la toate activităţile. confruntaţi cu această mare diversitate care înseamnă şi prezenţa unor elevi a căror experienţă culturală sau chiar lingvistică poate fi diferită de a noastră. s-au facut importante eforturi pentru ca dreptul la educaţie să fie asigurat tuturor membrilor comunităţii. Mulţi au ocazia să călătorească. cum ar fi noi planuri de învăţământ şi programe şcolare sau manuale alternative pentru ca astfel să se consolideze capacitatea şcolilor de a accepta schimbarea. In acest sens. nu un eveniment. schimbarea înseamnă de fapt învăţare. • şcoala dispune de o politică eficientă de reducere a absenţelor.

România a fost inclusă de la început în procesul care a urmat adoptarii acestui Memorandum. . în clasa I se vor cuprinde elevii de 6. Căi de realizare: . 3. • regândirea orientării şi consilierii. mai ales din următoarele perspective: . . este vorba despre un proces. nelinişte şi reacţii negative la ceea ce se propune.formarea iniţială şi continuă a practicienilor în domeniul consilierii şi orientării. de obicei. schimbarea cere timp. Presiunea creată de astfel de termene nerealiste poate provoca stres. • sporirea investitiilor în dezvoltarea resurselor umane.standardele de calitate a serviciilor de consiliere şi orientare vocaţională.3. . 7 ani”. au fost subliniate următoarele aspecte: . • oportunităţi de învăţare permanentă cât mai aproape de beneficiari. Schimbarea înseamnă de fapt să înveţi noi moduri de gândire şi comportament. Ca ţară candidată. • încurajarea inovaţiilor în predare-învăţare.lărgirea accesului tuturor categoriilor de indivizi la serviciile de orientare şi consiliere. . • valorificarea învăţării. şi nu despre un eveniment. De asemenea. Educaţia în scopul învăţării permanente In martie 2000 Consiliul Europei de la Lisabona a stabilit pentru prima data în istoria Uniunii Europene ca educaţia şi formarea profesională devin priorităţi ale politicilor europene.este nevoie de timp pentru a afla noile idei şi a practica noile deprinderi. în octombrie 2000 a fost publicat un “Memorandum privind învăţarea permanentă”. . este important să recunoaştem faptul că . 1. nu se acorda suficient timp pentru a afla mai multe despre importanţa. Legat de regândirea orientării şi consilierii.modalităţi de adaptare a serviciilor de consiliere şi orientare la nevoile locale şi individuale. 2.dimensiunea europeana a instituţiilor şi serviciilor de consiliere şi orientare.Ameliorarea accesului la învăţământul obligatoriu (soluţie susţinută şi de recenta decizie de extindere a duratei învăţământului obligatoriu de la 8 la 3 . Mult prea des profesorilor din şcoli li se cere să facă schimbări peste noapte: ”Incepand de anul acesta şcolar vom aplica noua programă de matematică” sau “Din septembrie. în propriile comunităţi. Dacă vorbim despre introducerea unor schimbări semnificative care implică adoptarea unor noi moduri de gândire. finalitatea şi scopul inovaţiei propuse.trebuie să se recunoască faptul că procesul de individualizare a noilor metode de lucru cere timp. Mesajele cuprinse în acest Memorandum sunt: • dezvoltarea noilor competenţe de baza pentru toţi. In încercarea de a realiza schimbarea cu succes trebuie să fim conştienţi de importanţa factorului timp.

măsuri de combatere a eşecului şcolar. • Accent pe latura formativă. auto-conducerea şi asumarea riscurilor devin şi ele tot mai importante. al performanţei şi recunoaşterii. Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă. deprinderi de limbi străine. 4 . utilizarea cunoştintelor şi deprinderilor. reprezintă un set de aserţiuni de politică educaţională consemnat în Legea Invăţământului: 1. de participare la viaţa civică). pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. . Este însă important de observat ca aceasta nu este o listă a materiilor sau disciplinelor şcolare aşa cum le cunoaştem noi din şcoală şi de mai târziu. agenţi economici. limbi străine. uşor de asimilat). culturale şi estetice în scopul comunicării. • Analiza nevoilor locale şi individuale de consiliere privind cariera în vederea adaptării serviciilor la acestea. cultură tehnologică. • Relaţionarea serviciilor de consiliere cu instituţii de învăţământ. echilibru teorie-practică. • Flexibilitate şi modularizare.9 ani) prin măsuri de protecţie socială. în formarea personalităţii autonome şi creative. toate de natură interdisciplinară: de exemplu învăţarea limbilor străine presupune dobândirea deprinderilor tehnice. integrală şi armonioasă a individualităţii umane. creşterea calităţii serviciilor. Invăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste. spirit antreprenorial şi deprinderi sociale. • Includerea în cadrul programelor de formare continuă a unor elemente de orientare şi consiliere privind cariera. • interdisciplinaritate. • Descentralizarea şi dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii. evitarea teoretizarii excesive. competenţelor antreprenoriale. diversificarea contextelor educative). • Accesibilitate (prezentarea ţinuturilor într-o formă atractivă. pentru că este de aşteptat ca viitorii cetăţeni trebuie să fie apţi de un comportament mult mai independent decât până acum. consiliere şi orientare. organizarea de forme alternative de educaţie. • Dezvoltarea caracterului formativ al educaţiei (metode activ-participative. Idealul educaţional al învăţământului românesc. • Realizarea unui echilibru între competenţele dezvoltate în cadrul curriculum-ului (accent pe dezvoltarea abilităţilor sociale. Deprinderi sociale ca: încrederea în sine. autorităţi locale prin proiecte şi activităţi în comun. deprinderi de utilizare a computerelor. Direcţii de acţiune: • Asigurarea legăturii conţinuturilor curriculum-ului cu realitatea concretă. Noile deprinderi de bază cuprinse în concluziile Consiliului Europei de la Lisabona sunt deprinderi în tehnologia informaţiilor.Reforma curriculară (problemă de actualitate.Noile tehnologii (îndeosebi prin introducerea Internetului în toate şcolile). 2. fiind una din priorităţile proiectului finanţat de Banca Mondiala). Ea numeşte domenii de cunoaştere şi competenţă largi. . centre de asistenţă socială.

dobâbdirea de către şcolari a unei atitudini degajate în comunicarea cu persoanele din jur şi a curajului de a-şi exprima opiniile. cum se concretizează idealurile educative în programele şi manualele şcolare. • Formarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediul social: de toleranţa. . folosind limba română. 5 .Cine sunt. In continuare. Inzestrarea copilului cu acele cunoştinţe. • Formarea şi dezvoltarea capacităţii de adaptare şi de integrare în comunitate. pentru înţelegerea lumii din jur şi pentru interrelaţionarea cu semenii lui prin comunicarea propriilor gânduri. a comportamentului autonom. câteva teme şi exemple de activităţi cu profund caracter educativ. limbile străine şi diverse limbaje de specialitate. în cadrul câtorva arii curriculare. sentimente. de responsabilitate. respectând nivelul şi ritmul său de dezvoltare. Aria curriculara Limbă şi comunicare pune accentul pe: . în raport cu aspiraţiile şi aptitudinilor elevilor. . gimnazial si liceal) constituie o concretizare a finalităţilor sistemului de învăţământ pentru diversele niveluri ale acestuia. limba maternă. . cât şi pentru orientarea demersului didactic la clasa.fundamentarea pe modelul comunicativ-funcţional. • • • Invăţământ primar: Asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii. cine eşti? . Dintre obiectivele educative ale acestei arii curriculare la ciclul primar amintesc: . Invăţământ gimnazial: • Asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie compatibil cu cel european. destinat structurii capacităţilor de comunicare socială. .Discuţii în grup pe o temă dată.Oamenii comunică între ei.formarea sistematică şi progresivă în cadrul fiecărei lecţii din sistem a unei culturi comunicative elementare. necesare elevilor pentru integrarea activă în procesul învăţării. . voi exemplifica. capacităţi şi atitudini care să stimuleze raportarea efectivă şi creativă la mediul social şi natural şi să permită continuarea educaţiei.Finalităţile pe niveluri de şcolaritate (primar. opinii. • Formarea la elevi a capacităţii de a comunica în situaţii reale. In manualele de limba română pentru clasele I-IV se regăsesc teme ca: .vehicularea unei culturi adaptate la realităţile societăţii contemporane.conştientizarea identităţii naţionale ca premisă a dialogului intercultural şi a integrării europene. Formarea personalităţii copilului. • Asigurarea unei orientari şcolare şi profesionale optime.Exprimarea acordului sau dezacordului în legătura cu un fapt. de solidaritate etc. stări. Acestea reprezintă un sistem de referinţă atât pentru elaborarea programelor şcolare.

să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători din mediu.Concursuri de afişe. .în 2002 Guvernul Romăniei a lansat programul “România curată”. materiale publicitare şi a unor expoziţii privind efectele nocive ale unor practici dăunătoare (tutun. precum şi creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei privind realizarea acestor obiective.Amenajarea spaţiului verde din curtea şcolii.protejarea lor. printre altele: . identificarea unor factori de risc: . ecologică şi socială.Omul şi mediul.Resursele naturale. evaluarea cu realism a problemelor de mediu. Aliniindu-se la politica mondială privind păstrarea unui mediu curat şi sănătos care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a generaţiilor viitoare. propice vieţii.interiorizarea unei imagini dinamice asupra ştiinţei.formarea capacităţii de a construi şi interpreta modele şi reprezentări adecvate ale realităţii.Vieţuitoare dispărute şi vieţuitoare pe cale de dispariţie. nu în ultimul rând. care are ca obiective asigurarea protecţiei mediului înconjurător şi conservarea resurselor naturale. . .dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. cafea. Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului a implicat Ministerul Educatiei.conştientizarea efectelor mediului asupra propriului organism. Obiectivele Programului “România curată” sunt: 6 . “România curată” reprezintă un complex de activităţi şi acţiuni judicios corelate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi sănătate a populaţiei şi implică dezvoltarea unei mentalităţi adecvate a comunităţii. In promovarea acestui proiect. . Proiectul este în concordanţă cu responsabilităţile asumate de România pentru transmiterea către generaţiile viitoare a unui mediu curat şi sănătos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile –economică. . . alte ministere. pe care îl consideră iniţiator în declanşarea unor acţiuni de importanţă majoră în domeniul protecţiei mediului înconjurător. în concordanţă cu cerinţele unei dezvoltări economice şi sociale durabile. Studierea Ştiintelor naturii are ca obiective educative. . . curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu.formarea unor atitudini corecte legate de: grija faţă de mediul natural. Cercetarii si Tineretului.construirea de ipoteze şi verificarea lor prin exploatare şi experimentare. stabilirea priorităţilor şi elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora şi. autorităţile locale şi organizaţiile societăţii civile. Amintesc câteva teme şi activităţi şcolare şi extraşcolare: . schimbarea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul inconjurător şi responsabilizarea civică.Ingrijirea plantelor de la colţul viu al clasei.Deşeurile şi reciclarea lor. înţeleasă ca activitate umană în care ideile ştiintifice se schimbă în timp şi sunt afectate de contextul social şi cultural în care se dezvoltă. droguri. alcool). . . interesul pentru aprecierea şi argumentarea logică.Aria curriculara Matematică şi Stiinţe se focalizează pe: .

În urma discuţiilor purtate pe 4 aprilie 2002 între reprezentanţii celor două ministere şi ai celor două ONG-uri. Lansarea unui Program Naţional de Educaţie pentru Mediu. creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei în spiritul protecţiei mediului Direcţii de acţiune: . şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. tabere şcolare cu activităţi distractive cu tematică de mediu. să fie implementat începând cu anul şcolar 2002-2003.Cercetării şi Tineretului. licee. facultăţi). Organizarea unor acţiuni de curăţenie în zonele şcolare. . colectarea selectivă a deşeurilor. Cercetării si Tineretului.   • • • • • • asigurarea protecţiei şi conservării mediului natural şi a mediului construit în concordanţă cu cerinţele dezvoltării durabile. . la nivel naţional şi regional. Editarea unor broşuri pentru copii şi tineri. . concursuri de desene pe teme de mediu (colaborarea cu ONG-uri şi sponsori). prin colaborarea dintre Ministerul Educaţiei. . care urmează să includă atât activităţi şcolare. Organizarea în cadrul activităţilor extraşcolare a unor concursuri cu premii pe teme ecologice şi de protecţie a mediului.conştientizarea personalului de specialitate privind responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. cu tematica de protecţie a mediului. realizat de REC cu sprijinul Fundaţiei Toyota. împreună cu Ministerul Educaţiei .infiintarea telefonului cetateanului. asigurarea unui management integrat al deşeurilor.crearea unor programe educaţionale pentru toate categoriile de vârstă (grădiniţă. .). etc. s-a convenit ca acest Program Naţional.stabilirea unor parteneriate cu ONG-urile de mediu.informatii diversificate pe pagina web a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. protejarea spaţiilor verzi.implicarea tinerilor în acţiuni concrete de refacere a mediului natural. . cât şi extraşcolare. şcoli.promovarea unor programe educaţionale de mediu prin mass media pentru cetăţeni (reducerea risipei consumului de apă potabilă. Programe educaţionale: Dezvoltarea. cu sprijinul REC România şi al Asociaţiei “Mesagerii Sănătăţii”. . . USAID. de tipul “Cel mai bun continuă”. a unui program de educare prin tabere şcolare. care va include şi programul multi-media de educaţie pentru mediu “Pachetul Verde”. în parcuri şi grădinile publice.implicarea activă a adminstraţiei locale şi a societăţii civile în procesul de îmbunătăţire a calităţii mediului. Protocolul privind parteneriatul in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant preuniversitar si a formarii continue a adultilor in domeniul "ape si 7 .întărirea legăturii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului cu presa. PNUD) în realizarea unor campanii de mass-media de prevenire a poluării şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.implicarea unor organisme financiare internaţionale (Banca Mondială. .întărirea parteneriatului între sectorul public şi cel privat. .

Trebuie să subliniez ca. care au relevanţă atât din perspectiva trecutului. nu cantitatea de informaţii este esenţială în formarea unui interes pentru Europa. si care urmeaza sa fie aprobat prin ordin comun al celor doi ministri .descrierii-prezentării modului în care conştiinţa identităţii naţionale (patriotismul) se exprimă în a manifesta conştiinţă şi sentimente naţionale. dar şi geografia regională a continentelor şi a ţărilor din clasele a VI-a şi a VII-a.dezvoltării deprinderilor de luare a deciziilor şi de participare la acţiune. . Obiectivele Educaţiei/culturii civice urmăresc pregătirea tinerilor în sensul: . la acest nivel. concretizată îndeosebi prin curriculumul de clasa a VI-a. . în care să fie prezentate aspecte ale stării mediului din judeţul respectiv.formarea unor atitudini.construirea la elevi a unui sistem de gândire care să permită relaţionarea corectă. a articolelor cu conţinut ecologic şi de protecţie a mediului. . acţiune în responsabilitatea Inspectoratelor de Protecţie a Mediului.cunoaşterii şi susţinerii ideilor şi valorilor democraţiei.dobândirea unor valori şi atitudini care să permită o inserţie socială activă şi responsabilă a tinerilor. In acest sens. Publicarea. ca şi aspecte negative de nerespectare a obligaţiilor de protejare a mediului.manifestării lor ca cetăţeni informaţi şi responsabili.manifestării unui comportament civilizat care să integreze valorile moralcivice în relaţiile cu ceilalţi. dar şi în raportarea lor la societate. umane şi a celor rezultate din interacţiunea dintre om şi natură. Aceste dimensiuni.preponderenţa acordată cunoaşterii şi înţelegerii proceselor din societate. Montarea unor panouri în locuri publice." propus de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.• • protectia mediului. . favorabile cristalizarii unei reale solidarităţi sociale. la mediu. cu o prezenţă explicită în programele şcolare sunt următoarele: . în perspectivă. deprinderi şi cunoştinţe de bază asupra mediului de viaţă a societăţii omeneşti. . Aria curriculară Om şi societate se remarcă prin următoarele accente: . competenţe. . cât şi faţă de orientările viitoare.participării competente la viaţa şcolii şi. Finalităţile predării Geografiei se concretizează printr-un aport specific al geografiei şcolare identificat prin anumite dimensiuni educaţionale. ci acele competenţe 8 . . cu conţinut educativ şi informativ privind unii parametri de poluare ai elementelor de mediu. să fie mediatizate activităţi de protecţie a mediului realizate de elevi.dimensiunea europeană. a societăţii. .formarea unor comportamente de tip participativ. cu sprijinul Direcţiilor Apelor. în cadrul revistelor şcolare editate de colectivele de elevi. obiectivă şi coerentă a individului şi societăţii cu mediul înconjurător.MAPM si MEC. . la instituţiile acesteia. . un rol semnificativ îl are geografia generală din clasa a V-a. capacităţi.educaţia pentru globalitate care presupune raportarea la ansamblul planetei a elementelor naturale.

de promotor al cooperării. ca set de intervenţie complementară. dimensiunea culturală. Statutul şi sarcinile dirigintelui se modifică.întărirea stării de sănătate. .- - şi abilităţi minime care-i permit elevului să studieze în viitor – pe parcursul şcolarităţii şi în viaţă – probleme europene.dezvoltarea fizică armonioasă a elevului. de coordonator al echipei educaţionale.dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicării ca sursă de cunoaştere a lumii înconjurătoare şi a societăţii. Ca urmare. . Mai mult.dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare pentru rezolvarea unor probleme. . modalitatea în care şcoala îi organizează unui elev timpul reprezintă totodată o formă de control şi influenţă asupra existenţei acestuia. dimensiunea umană.). dimensiunea naţională. In cadrul ariei Educatie fizică şi sport se urmăreşte: . parteneriatul educaţional. Problemele omului contemporan s-au multiplicat în mod evident. 9 . situaţie ce îi poate bulversa echilibrul lăuntric. Cerinţele societăţii româneşti în schimbare au determinat o noua abordare a ariei Tehnologii. . dimensiunea regională. devenind un manager real al clasei de elevi. educaţie prin sport etc.formarea trăsăturilor pozitive de comportament. Complexitatea finalităţilor educaţionale presupune îmbinarea orelor de dirigenţie cu activităţile extracurriculare. astfel încât găsirea soluţiilor la micile şi marile dileme ale sale a devenit o necesitate. accentul căzând pe rolul de iniţiator de proiecte şi programe educative (programe de educaţie pentru sănătate. Timpul este probabil cea mai importantă resursă din viaţa unui om. educaţie civică. dar capătă dimensiuni educaţionale noi în condiţiile generalizării economiei de piaţă care îmbină elemente legate de eficienţă. apare ca o necesitate. educaţie pentru mediu. dimensiunea economică este o componentă tradiţională. accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul ambiant. Au devenit esenţiale obiective ca: . Aria curriculara Arte pune accentul pe formarea sensibilităţii estetice şi îmbogăţirea experientei proprii prin participarea la diverse tipuri de activităţi artistice.dezvoltarea spiritului inventiv şi creator în realizarea unor produse cu ajutorul computerului. In perioada de formare. timpul şcolar reprezintă un proces însemnat din viaţa fiecărei persoane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful